innia n — Hr. 140—24?. Viena, domineea 24" dec. 1867/5 jan. 1868. Ese de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , -"Vineri-a si D o m i n é e ' a, candu o cóla in-tóga, ăstuia numai diumetate, adeca dupa '

momentulu impregiurariloru. Pretlolu de prennmeratinne:

pentru Austria: pe anu intregu 8 fl. v. a.

i diumetate de anu • • • 4 „ » n \ B patrariu 2 „ „ „ \ ţeniru Romani'a si strainetate;

pe anu intregu 16 fl. v. a. „ diumetate de anu • • • 8 n n n n patrariu „ „ . . . 4 „ „ „

Prenumeratiunile se facu la toti dd.corespun dinti a-i nostri, si d'adreptulu la ßedactiune, Josef stadt, Langegasse Nr. 4 3 , unde suntu a se adresá si corespundintiele, ce pri­vesc Redactiunea, administratiunea séu spe-ditur'a cate vor fi nefrancate, nu se vor primi,

éra cele anonime nu se vor publica.

Pentru anuncie si alte comunicatiuni de in­teresu privaîu — se respunde cate 7 cr. de linie repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate30cr.pentru una data,

se antecipa.

Invitare de prenumeratiune la

„ A . L B I I A " pre anulu 1868.

firetmfa de prenumeratiune pent. Austri'a pre unu anu intregu 8 fl. v. a.

„ yt de anu 4 fl. v. a. • „ % » „ 2fl.v.a.

I pentru Romani'a si strainetate pre unu anu intregu 16 fl. v. a.

„ Vj. de anu 8 fl. v. a. » V* » » 4 fl-v- a-

Dd. prenumeranti sunt rogati a in­ternau curatu numele si conumele, locuin­ţa si posta din urma. Banii se se adre­seze redactiunei in Viena, Josefstadt, Lange Gasse nr. 43.

V i e n a 23dec . 1 8 6 7 . / 4 jan . 1868 . Menţ iunea Europei petrecu câteva

i i /e 2a Paris cu scopulu se auda pre Im­peratulu Napóleoné ce va respunde ca àe mùïtiamire l a gratulatiunea corpului

diplomaticii cu ocasiunea anului nou, si

desclinitu cum va primi pe representan­

tele prusescu in nou'a sa calitate de

représentante alu confederatiunei nordi-

ie nemtiesci .

Purure fu curiósa lumea se auda pe

imperatulu la asemene prilegiu, si de a-

ceea s e nu se amagésca nimene a presu­

pune cà dóra acésta curiositate se datéza

(de-estimpu, s i dóra numai pentru alian­

ti'a probabi laa Imperatului Napóleoné cu

austri'a, si prin acést'a cu magiarii. Nu,

compatrioţii nostri magiari insisi sunt mai modeşti de catu se afirme cà glori'a 'séu reputatiunea lui Napóleoné o face a-lianti'a cu densii. Insemhàmu acést'a a-

i^priatu ca se nu fie veri o seducere in 'credinti'a despre valórea acestei aliantie.

Dar „pre multu cioroboru pentru unu toporu", Imperatulu pacall ascepta-rile, càci rosti numai nisce frase de cur­tenire fora de vr'o importantia poli­tica. Corpului diplomaticu i spuse cà-i »Jace a vedé in jurulu seu representantii

' tairuroru stateloru, a primi felicitările >̂rt asecurarile despre relatiuni bune ; — éra representantelui prusescu intona desclinitu bunele relatiuni intre Franci'a si Prusi'a. Atat'a e totulu.

Deci nu e mirare daca acésta aten­ţiune politica a Europei delocu a plecatu érasi de la Paris, pentru a se asiediá in loculu de mai nainte, intielegemu in ces­tiunea orientului.

Se latise faime in asta privintia des­pre o intielegere intre Angli'a si Rusi'a, éra dupa alta versiune relatiunile intre aceste dóue puteri ar fi forte încordate. Acum se demintiescu ambele faime, ma se deminte si esistinti'a unei aliantie in­tre Prusi'a si Rusi'a. Cu tóte acestea, chiar organele rusesci nu denéga cà pen­tru anumite eventualităţi spéra a poté contá pe neutralitatea prusésca.

Din tóte se vede cà Rusi'a doresce a pune cestiunea la ordinea dilei pentru deslegare, numai in privinti'a modului d'à procède nu esiste inca o statorire, séu de esiste, atunci e tienuta forte secretu.

„Gaz. de Coloni'a" se crede bine informata pentru a dá unele desluciri atingatórie de modulu procedurei. Dupa dens'a, Rusi'a se va restringe a nutri ne-multiamirile poporatiuniloru creştine din imperiulu turcescu. Cu acést'a consuna si dechiaratiunile organului rusescu „Gó­los" care intonandu, precum este datina, iubirea de pace a Rusiei, afirma cà este împinsă de opiniunea publica a face ce­va in favórea coreligiunariloru din ori-entu, dar spre acést'a trebuesce ca acele popóra inse-ie se-si precépa rol'a si se se contieléga. In catu e pentru Romani'a, ,Golos' scie cà acést'a s'a alaturatu Fran­ciéi de la 1856 si de atunci domnesce acolo o ura in contra Rusiei, dar toto­dată scie Rusi'a, cà numai posiediendu amicéti'a României se pote pune picio-rulu pre malulu dreptu alu Dunării.

Precepe Austri'a acést'a? Asiè spune unu corespundinte oficiosu in „Diurna-lulu de Dresda" cà cabinetulu impera­tescu este convinsu cumca prin unitatea nemtiésca si cea italiana interesele Au­striei nu sunt periclitate, precum s'ar poté periclita eventualminte in orientu. Si cu tóte acestea nu s'a facutu inca ne­mica pentru câştigarea popóraloru din orientu, afara de concesiunea promisa României in cestiunea consulara. De vom crede celor'a ce ni spune „Frdbl." Austri'a

porta grige mai multa de catra Galitfa, unde s'ar fi si formatu unu comitetu natiu­nale polonu,care stà in legătura cu locutie­nintele Goluchowski si prin acest'a cu ministeriulu, avendu intentiunea a forma in casu de lipsa o armata voluntara din­tre poloni. Altmintre cestiunea polona e cu dóue tàisie, Austri'a o pote opune Rusiei a impedecá pre acést'a se lucre in orientu, éra Rusi'a din a sa parte totu cu acésta cestiune (numind'o ruténa séu ru­sésca) póté impedecá pe Austri'a de laa-semene intentiune. Rutenii, consângeni rusiloru, sunt amariti pre poloni pentru nedreptatiri in caus'a de natiunalitate.

In fati'a acestei constelatiuni, puse­tiunea elementului romanescu nu este superatiósa, dar nu indrasnimu inca a o numi imbucuratória, — si a nume : in Romani'a partit'a liberala si natiunala pre di ce merge se estinde a cuprinde tótanatiunea,prin ce consolidandu-se sta­tulu, si-capeta valórea ce, precum vediu-ramu mai sus, i se recunósce in cestiu­nea orientului.

Éra in catu e pentru noi romanii din Transilvani'a, Banatu si Ungari'a, noi n'avemu neci o garanţia politica pen­tru natiunalitatea nóstra, avemu numai egemoni'a magiara, éra romanii din Bu-covin'a au ierarchi'a rutenésca. Ei, apoi aceste dóue averi triste, tocm'a daca ni-loHr luá veri o fatalitate, fie chiar fora de meritulu nostru, totu nu credemu cà s'ar gasi veri unu romanu care se le planga, se le vaiete, bocésca.

Scólele nóstre in Transilvani'a.

v i .

E adeveratu cà invetiamentulu pe­ste totu in Austri'a, éra mai vertosu la noi romanii, de la esirea diplomei din optobre se afla necontenitu in stare es-ceptiunala. Sistem'a şcolara antemartiala care erá absolutu rea, a inceputu a prin­de érasi radecine, mai vertosu sub mo-si'a autonomiei bisericesci; — éra cea mai nóua, fora indoiéla mai buna, si-afla aprigi inimici. Ierarchi'a nóstra beseri-césca, imitandu pre cea catolica, facu din instrucţiunea publica tréba besericé-

sca, si afirma cu ori ce pretiu cà de au­tonomi'a bisericei se tienu si trebile sco­lastice. Ivetiamentulu deveni astfelu do-meniulu acestei ierarchii.

Cultur'a invetiatoriloru, aplicarea loru, metod'a de invetiamentu, precum si prescrierea materialului de invetiamentu jace acum asiá-dicendu eschisivu in ma­n'a ei, sTnöi sentimu forte durerosu ace­sta nefericita monopolisare.Scolile popu­lari sunt sterile, paresite, mai multu icó-n'a tanguirei de catu oglind'a instructiu­nei si a educatiunei.

Invetiatorii in tóte a le ' loru ater-nandu de la autocrati'a ierarchiei nu cu­teza a-si manifesta vocatiunea in alta di-reptiune de catu in aceea ce-i prescrie decretulu si asiá-nnmit'a instrucţiune. Plângerile loru nu au locu. Cu unu cu­ventu, situatiunea loru nu este de in­vidiata.

Nu ni-e scopulu a rima in inse-si ranele nóstre, si déca totuşi observàmu in contr'a astoru feliu de abusuri si pre-tensiuni, aceea o facemu numai ca se cau-tàmu emendarea pusetiunei nóstre de a-cum'a, care cere ca se nu trecemu cu ve­derea neci unu momentu spre ameliora­rea relatiuniloru poporului nostru, càci ce refusàmu din momentu, nu ni mai dà inderetru neci o vecia.

Noi onoràmu nedependinti'a bese-ricésca si suntemu departe a vre s'o a-tacàmu catu de putienu; inse déca e a-deveratu cà cea mai inalta si neinvingi-bila putere a omenimei jace in cultura, si tari'a statului propasiesce in asemene mesura in care cresce cultur'a poporatiu­nei sale; déca instrucţiunea publica si cultur'a sunt acei faptori pe a caror'a ba­sa are se incépa edificarea nóua a statu­lui peste totu si in specie a natiunei nó­stre, apoi noi tienemu de o conditiune absolutu necesaria ca statulu se nu lase nemica din dreptulu seu in privinti'a le-gislatiunei in tréb'a instructiunei publi­ce, si noi in privinti'a influintiei ce ni compete in afacerile scolarie, si acést'a speràmu cu atat'a mai vertosu, cu catu vedemu cà se si facu proiepte si mişcări serióse din tóte părţile d'a elibera scól'a de influinti'a nejustificata a ierarchiei be-

FOISIORA.

MrlandVa O'Connell. Wenianismulu-

U n u poporu apesatu si-incórda puterile a scutura j ugu lu egemonisatoriloru. Este popo­rulu Irlandiei, căruia i s'a uritu de nedreptăţile si sclavi'a natiunala la carea l'a osenditu ele­mentulu anglo-sassonu. Acţiunea iriloru, astadi e obieptulu dc atenţiune în Europ'a sî Ameri ­c'a, éra in Angli 'a desclinitu insufla spaima, si provoca despusetiuni preventive straordinarie rîgurose contra aliantiei loru natiunale secrete numita fenianismu.

Ca se potemu judeca, acésta causa pusa in desbatere sangerósa, t rebue se cunóscemu mă­car i n câtva istori 'a acelei naţiuni. A m promi-s'o cotîtoriloru nostri , si facemu se urmeze aci pre sourtu, oprindu-no desclinitu la marele bar­batu O'Connel l si la nascerea fenianismului.

I. Storia Irlandiei. I n seclulu antaiu dupa nascerea lui Cris-

tos, romanii veniră in coatingere cu acesta tiéra, pre care celtii, străvechii locuitori, o numîau Ei r in si Er in , éra străinii Hibernia, Inverna si lerne, ce insémna si sémena romanescului „ier­na". Se péte cà aceste numiri sunt derivate din terminulu celticu, precum afirma unii, dara e mai multa probabilitate cà romanii auohiamat'o astfelu pentru clim'a frigurósa de atunoi, carea inse astadi — dupa câteva secle de cultura a pamentului —e stemperata, si anume in I r lan-di'a apuséna o casi in Pireneii apuseni, éra pe malurile de médiadi crescu unele frupte de ale zoneloru calde. Preste totu pamentulu e mai roditoriu de oatu in Angli 'a si Sooti'a. Cam208 de dile intr 'unu anu sunt ploióse, si de aci vine numirea Irlandiei de „insula verde." Numera 1529,27 mil. Q . Pe maluri e bogata de por­turi avendu cam la 70 pentru nài de resbelu, de comerciu, si nenumerate pentru naile pesca-riloru. Poporatiunea in 1841 erá peste 8 mili­óne, dar in urm'a apesariloru au emigratu cu mulţimea la America, mai tare de oatu iu anii

de mai nainte, si acù sunt cam 6 mii. dintre cari

peste 5 milióne sunt rom. catolici (iri) ceialalti

protestanţi (angli si scoţi.)

Revenind u la istoria insemnàmu cà A g r i -col'a se gatiá a supune acésta tiéra poterii ro­maniloru, pre candu inse Imperatulu Domitianu l'a rechiamatu la anulu 82 dupa Crestu.

In vechime naţiunile de comunu se im-partiau in staturi micutie, asiè i s'a'; intemplatu si Irlandiei, avendu 5 state in seci. 3. numite regate, cu 5 regi, peste cari in timpu de resbelu stătea „unu rege supremu". Seméntiele si-aveau căpitanii loru. Pamentulu erá unu bunu co­munu alu sementiei, si se impartiá de cate ori înmulţirea locuitoriloru necesita acést'a. Domnulu séu capitanulu se destingea pr in posesiune mai mare, de al tmintre elu erá numai administrato-rulu bunului comunu. Poporulu, atunci si pana acum'a si-are ocupatiunile principali in agri­cultura si prăsirea viteloru.

Rol 'a politica si-o incepura, casi multe alte popóra, cu gefuiri (numite pre atunci „bă­tălia") pre la poporale vecine, et vice versa.

Missiunariulu primu Paladiu, trimisu de Pap'a Celestinu, a ispravitu putienu. A l u doile missiunariu Patricu venitu din Scoti'a la anulu 430 creştini pe căpitani, si crestinismulu ince­pù a se lati cu pasi gigantici. Patricu i-a inve­tiatu cetire si serisóre, fundà archiepiscopatu si scoli, dupa mórte fu santulu patronu alu tierii. Şcolarii lui cultivară sciintiele si curundu si-castigara renumele de mari invetiati. Densii de acolo de la spate trimeteau missiunari in Euro­p'a pagana.

In seci. alu 10 aveau domnitoriu din Nor-vegi'a. In 1152 avură unu sinodu m a r e l a D r o -gheda, si supusera beseric'a loru Papei. Patru ani mai tardiu, la 1156 Pap'a Adr ianu I V in­tr'o bula catra Enricu I I regele angli loru, pro­mite acestuia Irlandi'a. Enr icu intra in I r lan-di'a, supune tiér'a càci preotimea din capulu lo­cului nu cuteza a contradice bulei papali. I n ­troduce multe institute din constitutiunea an-gla. Căpitanii, dupa incercàri zadarnice, se su-punu si densii, crediendu cà din administratori ce erau, vor deveni posesori si proprietari ala-

(psicología) omului, pre langa elemintele

L o g i c e i ;

10 ) Pedagogi' a universala, adeca

legile educatiunei peste totu;

11) Didactic1 a si Metodic'a, adeca

legile generale despre invetiamentu, si

celea pentru tractarea singurateceloru

obiecte de invetiamentu;

12 ) Istori'a pedagogiei;

13) Essercitie practice a supr'a in-,

vetiamentului.

Acestei suere de sciintie in cultiva­

rea prepárandiloru are se corespunda

meto d'a. Invetiamentulu se nu stee nu­

mai in preleg'ere de pe catedra, nu in

essercerea descrierii celoru prelese si a

invetiarii loru de rostu, ci elu are se fie

disciplin'a spiritului, are se fie temeinicu

ciliar u, plinu de adeveru si de succesu;

are se se propună cu spiritu, ordine, a-

móre si puntualitate,mergendu mai multu

in adâncime de catu in estensiune, si se

cuprindă pe intregulu omu dupa cuge­

tarea, sentirea si vointí'a sa.

Antropologi'a este pentru unu in­

vetiatoriu cu atat'a mai necesaria, cucatu

densulu prin invetiamentu si educatiune

are se descepte facultăţile eleviloru. Inse

cum le va poté desceptá, déca elu insusi

nu cundse uneltele prin cari se servesce

spiritulu in operaţiunile sale, déca nu cu-

nósce gàocea in care se desvólta spire-

tulu. Noi in adeveru strabatemuin adan-

culu pamentului si cunóscemu cele din

lantru ale lui; noi ne naltiàmu la stele

si scimu multu despre ele; ne adancimu

pana in fundulu màrii si ne facemu eu-'

noscuti cu locuitorii ei; noi cunóscemu

suprafati'a pamentului nostru, figura lui,

locuitorii lui; dar pre noi insine nu ne

cunóscemu.

Idei'a cumca cunoscinti'a despre

structur'a trupului omenescu si despre

funcţiunile organeloru lui s'ar tiené de

sciinti'a medicinei, — a inceputu a în­

gălbeni si a face locu unei idei mai sane-

tóse. Sciintiele naturali peste totu si mai

cu séma fisic'a si chemi'a au inaintatu

intr'atat'a, in catu nu ne indoimu cà in

celu mai scurtu timpu vor străbate pana

si in paturile cele mai de jos ale poporu­

lui, si acést'a cu atat'a mai multu, cucatu

legile, pe cari se baséza structur'a trupu­

lui nostru si funtiunile organeloru lui

sunt simple. Si asiá precum invetiàmu in

scól'a populara alte sciintie mai abstrac­

te, vom invetiá cu timpu si structur'a tru­

pului nostru sí funcţiunile organeloru

lui, vom cunósce puterea vitala si medi-

catrice ce jace in elu, si astfelu se va nas-

ce de sine in poporu o i g i e n a populara,

adeca cunoscinti'a de a-si pazi sanetatea.

(Va urmá.)

Ministeriali] cislait&nicn

s'a constituitu. Diuariulu oficiale din 1 jan. n. aduce urmatdriele autografe:

„Iubite principe A u e r s p e r g ! Te nu­mescu de presiedinte in coasiliulu Meu mini­steriale pentru regatele si tierile representate in senatulu imperiale.

Viena, 30 decembre 1867. F r a n c i s c u I o s i f u m/p.

„Iubite conte T a a f f e ! Miscandu-Te de la conducerea ministeriului de interne, Te nu­mescu de locutieninte a ministrului-presiedinte si-Ti incredintiezu in acésta calitate a conduce agendele ministeriului pentru aperarea tierii si securitatea publica.

Pentru recunóscerea servitieloru Însem­nate ce le-ai. indeplinitu in calitatea de mai nainte, Ti-oferescu crucea mare a ordului Meu Leopoldinu.

Viena, 30 decembre 1867. F r a n c i s c u I o s i f u m / p .

„Iubite nobile de P I e n e r ! Te numescu de ministrulu Meu la comerciu.

Viena,' 30 decembre] 1867. F r a n c i s c u I o s i f u m/p .

Iubi te cavaleru de H a s n e r ! Te numescu de ministrulu Meu la cultu si instrucţiune.

Viena, 30 decembre 1867. F r a n c i s c u I o s i f u ni /p .

Iubite conte Alfredu P o t o c k i ! Te nu­mescu de ministrulu Meu la agricultura.

Viena, 30 decembre 1867. F r a n c i s c u I o s i f u m / p .

Iubite doctoru G i s k r a ! Te numescu de ministrulu Meu la interne.

Viena, 30 decembre 1867. F r a n c i s c u I o s i f u m/p .

Iubito profesoru H e r b s t ! Te numescu de ministrulu Meu la justiţia.

Viena, 30 decembre 1867. F r a n c i s c u I o s i f u m/p .

Iubite doctoru B r e s t e l ! Te numescu de ministrulu Meu la finantie.

Viena, 3 0 decembre 1867. F r a n c i s c u I o s i f u m/p .

Iubite doctoru B e r g e r ! Te numescu de ministru alu Mem

Viena, 30 decembre 1867. F r a n c i s c u I os i fu m/p .

Afara de acestea, se mai publicară câteva autografe de importantia mai putiena, precum unulu catra Auersperg pre care, in urmarea denumirei de ministru, Iu mişca de lv presie­dinti'a casei de sus, si pentru servitiele in cali­tatea dc mai nainte i rostesce recunoscintia de­plina, — altulu catra Giskra, pre care, totu din aceeaşi causa, lu mişca de la presiedinti'a casei ablegatiloru senatului, si totu pentru asemene sorvitie i dà ordulu coronei de feru clas'a a ddu'a fora de tassa, — altulu catra Becke, pre care pentru servitiele in calitatea de mai nainte Iu decdra cu ordulu cordnei de feru, clas'a an-taia, — in fine unulu catra Hye, pre care mis-candu-lu din postulu sou si reservandu reapli-carea i rostesce recunoscintia si-lu decdra cu ordulu cordnei de feru clas'a prima.

Pr in aceste acte se îndepliniră ultimele consecintie ale organismului dualUticu. Austri 'a are trei ministerie, precum am spusu in unulu din nrii tr. aretandu totodată si suer'a de apti-vitate a fie cărui ministeriu.

serictfsci, si a-i dá acea pusetiune ce o

•receru relatiunile timpului de astadi; d'a

elibera cultur'a poporului din catusiele

strinsu confesiunale, si a-i dá acea direp-

tiune, in care sborulu si libertatea spi-

retului se ajungă de multu oftat'a victo­

ria, victori'a intieligintii a supr'a puterii

crude.

Cetitorii nostri se ni ierte acésta di­

versiune făcuta spre deslucirea obiectu­

lui, si intorcendu-ne la obiectu, din cele

mai sus dise vom avé se deducemu cà

fiitorii invetiatori populari au se capete

o cultivare cu multu mai lata si mai a-

danca de catu ce li s'a potutu dá pana a-

cum'a. D e aci se tiene — dupa părerea

celoru mai renumiţi bărbaţi de speciali­

tate — o cultura ordinaria elementara

pana la alu 14-le anu in scól'a populara,

nu cu indoparea materialului neintielesu

si nefruptuitoriu intiparitu in memoria,

ci prin o intielépta tratare succesiva, dar

tipica si desceptatória a spiritului elevi­

loru. Mai departe cercetarea unei scoli

reali séu gimnasiului inferioru bine or-

ganisatu, in fine cercetarea unui institutu

de preparandia, organisatu dupa rece-

rintiele moderne, in decursu de trei ani.

Obiectele de invetiamentu in o ast­

feliu de preparandia ar fi urmatóriele :

1) Religiunea, de care se tiene si

istori'a biblica, esplicarea bibliei, istori'a

besericésca, catechetic'a;

2) Limb'a. Esserciarea in pronun-

ciarea drépta vorbala si scrîpturistic'a,

conducerea in drépt'a propunere, prac-

tic'a tractare a gramaticei si introduce­

rea in literatur'a natiunala;

3) Istori'a lumei, prin care candi­

daţii au se devina la o esacta cunoscin­

tia despre istori'a patriei anguste si mai

latite, precum si la cunoscinti'a desvol-

tarii omului preste totu;

4) Matematic'a. Aritmetica pana la

elemintele Algebrei inchisivu, apoi inve-

tiatur'a despre forme, planimetri'a, ste-

reometri'a;

4) Istoria naturala. Greologfa, mi­

neralogia, botanic'a, zoologi'a, inse cu

delaturarea menuntisiei terminologii si

clasificatiuniloru estinse ;

6) Fisic'a si chemi'a, fora multe es-

plicari abstracte, ci basate pe observări

practice ;

7) Geografi'a patriei si cea generala;

8) Caligrafia, desemnulu si gimna­

stic1 a.

Afara de aceste discipline, ce au de

scopu cultivarea generala a candidatiloru,

mai vinu a se preda si urmatóriele obiec­

te, ce au de scopu cultur'a pedagogica a

candidatiloru, si anume:

9) Antropologi'a, invetiatur'a des­

pre trupulu (somatologia) si sufletulu

turea baroniloru angli. Se desainagira curundu, : càci seduşi la mice vatemari de obediintia, E n - ! ricu pentru a-i pedepsi li luà posesiunile. Cati \ mai remasera, fura alungaţi ou forti'a de baronii angli fora ca regele se intrevina a face dreptate. De aci se datéza serací'a materiala a natiunei irice, precum si ur'a natiunala intre iri si angli.

Iri i cerura ajutoriu la scoţi, si-lu cape-tara in 1315, dar dupa o bătălia de 3 ani ce selbatecl tdta tiér'a, anglii ii supusera denou comitiendu cele mai mari erudelitàti. In 1495, remasiti'a constitutiunei irice se modifica astfelu cà parlamentulu nu se pdte int runi fora incu-viintiarea locutienintelui reg. si nu pdte des-bate alte proiepte de legi, de catu cele incu-viintiate de guvernulu anglu.

Vine reformatiunea, si regii angli o re­comendá Ir landiei .Erá de ajunsu recomendarea asupritoriloru pentru ca se nu gasésca primire. Regin'a Elisavet'a plănuise a confisca bunuri le besericei catolice in favdreaprotestantiloru, prin ce provoca o mulţime de rescdle, nutrite de Pap'a, de curtea de Spania si altii. Cordn'a ahgla avea do la Irlandi'a unu venitu de 6000 U

\ \

sterlingi, pre care acum l'urcà mai adaugendu 20,000 Ü ca se pdta sustiené armat'a necesaria spre leniscoa Irlandiei. Irii, vediendu-se in pa­tri'a loru eschisi de la viéti'a publica si de la tdte oficiele, intrau in armatele Spaniei si ale Franciéi. Asta cercustantia o folosi oapitanulu iricu O'Niele (creatu de regin'a El . conte de Tyrone) incependu o rescdla la 1599 cu ajuto-riulu conatiunaliloru ce veniau din strainetate. Locutienintele anglu fu batutu. Spaniolii Aquila si Ocampo veniră cu ajutdrie, tdte decurgeau bine pana la 1602 candu anglii ii supusera denou. Rescdl'a acést'a a costatu viéti'a multoru iri, sute de mii de jugur i de pamentu se con-fiscara in favdreacolonistiloru angli.

Regele anglu Iacovul. vediendu cum cre-sce érasi autoritatea capitaniloru iri, care ajun­sese pe a baroniloru angli, pretinse se-i arete dipldmele prin cari li s'au daruitu posesiunile, si fiindu cà nu toti căpitanii au potutu aretá, séu nu a tuturor'a dipldme erau recunoscute de valide, deci regele confisca 800,000 jugur i de pamentu, ce apoi le vendu angliloru si scoti-loru. Elu voiá se introducă si niece reforme

judetiale dechiarandu pre toti locuitorii de ceta-tiani liberi, si de aceea feco a concbiamá par­lamentulu iricu, care inse in cas'a representan­tiloru intre 226 de membri numera numai 101 catolici, éra cas'a de sus era in mare preponde-rantia protestanta. Ace3tu parlamentu prin ma­joritate sustienù o formula de juramentu ce irulu ca bunu catolicu n'o pdte îndeplini si asiè tdte reformele devenira ilusorie pentru densii, remasera eschisi ca mai nainte. Locutienintii continuara confiscatiunile in mesure mai mice.

Sub Carolu I irii aflara cu cale se se fo-losésca de ocasiunea certei escate intre sooti si angli . More, O'Neale, Maguire, din sementii vechie de căpitani, la 23 opt. 1641 rădicară flamur'a rescdlei, căreia preoţii grigira a-i dá unu caracteru rcligiosu, si in putiene dile uci-sera 40—50,000 de protestanţi. Parlamentulu anglu confisca 2 ' / 2 milidne jug. de pamentu iricu, ca cu pretiulu aoestor'a se domolésca re­scdl'a, inse avii destulu lucru cu cért'a regelui, si numai dupa uciderea acestuia, Cromwell pro-tectorulu republicei angle potu pasi cu tdta pu­terea in contra Irlandiei, carea la 1650 deveni

La compunerea acestui ministeriu s'a luatu dreptu modelu celu ungurescu, căruia are se corespunda in rangu si aptivitate. De aceea vedemu si acî in persdn'a lui Taaffe unu mini­stru „pentru aperarea tierii si securitatea pu­blica" precum l'au unguri i pe Andrâssy. Des-clinirea e numai in catu aici Berger e ministru fora portfoiu, de care Buda-Pest'a n'are.

Nemţii se bucura cà ministeriulu căruia se incredintiéza essecutarea constitutiunei din 21 dec. numera sieşi insi democraţi, séu mai apriatu disu din burgesia. Polonii aflara con­sideratiune in porsdn'a contelui Potocki. A-cést'a nu e astfelu in Ungari 'a , unde miniştrii toti — afara de unulu — sunt aristocraţi, éra natiunalitatile nu afla consideratiune.

Acestu ministeriu cislaitanicu (in actele oficiali, pentru a-lu desclini de ministeriulu imperiale si de celu ungurescu, se numesce pana acum cu lungulu titlu de „ minîsteriu pen­tru regatele si tierile representate in senatulu imperiale") si-incepù aptivitatea la 31 dec. prin subscrierea legii votata de senatu carea impoteresce pre guvernu a incassá contributiu­nile pe trei luni ian. — martiu a. c. dupa nor­mele de mai nainte.

Revista diaristiea.

Mai deunadi „Pesti Napid" facil o revista diaristiea. a „diurnaleloru opositiunale", pome-nindu, dintre cele romanesci, pre „Gazet'a Transilvaniei" si de câteva ori pre „Albina" . Ni s'au atribuitu intentiuni minunate, despre cari inse n'am luatu cunoscintia, càci nu este programul u nostru d'a atitiá spiretele pre con-t'a fratietatei. De alta parte n'am respunsu lui „P. N ." càci nu toti dmenii si nu pururea au plăcerea d'a porta apa cu ciurulu, d'a vorbi ce­lor'a despre cari nu sunt convinşi daca potu fi capacităţi. Acum i respunde „Magyar Újság" in nr. 223 . Reproducendu acestu respunsu, ni facemu detorinti'a a constata cà nu tdta naţiu­nea ungurésca a trecutu iu castre oficidse cu straitia cu merinde precum ar presupune cineva' conchidiendu de la tonulu organeloru oficidse. Cuvintele din „M. U " sunt:

„Organele politicei afaceriloru comune au luatu o rola in adeveru démna de compatimitu, candu atitia spre ura naţiunea magiara in contra natiunalitatiloru surori locuitdrie in pâVi tria. „Pesti Napid" si intr' aaést'a merge nain­te cu stindardulu. Retacire grozava.

„Crede cu securitate cà face unu servitiu folositoriu patriei daca intortdea parerjle foiloru neministeriale slave si romane nedepondinte, — daca atribue si acestor'a intentiuni pecatd-se contra intregitatei tierii, — daca leagrama-desec cu despretiu si insulte numai pentru ca in aparere se si motiveze rusindsele suspectiuni aruncate a supr'a loru. '

„Sunt — durere — sunt organe nema­giare cari servescuncmedilocitu intereseloru pan­slavismului, pana ce si „P . N. " medilocitu naintéza asisdere aceste interese pr in aceea cà' nisuesce a amesteca intreg'a naţiune uaguréáca. in complicitatea politicei austriace, si prin acé­st'a împinge natiunalitatile pe tristulu t e r e n u 0

alu politicei de desperatiune. Dar din partea?& lui „P. N . " este celu putienu o neprecepere mare d'a atitiá naţiunea magiara in contra na­tiunalitatiloru nemagiare, pontru dechiaratiuni-le unoru organe cu tendintie panslave.

de totu supusa. 40,000 de iri fura essilati si intrară, dupa datina, in armat'a franca si spa­niola. Cromwell voiá a transporta tdta naţiunea irica pe in-tulele vestindice, dar multe greutăţi -se opuséra indeplinirei acestui planu aven-turosu.

Dupa restituirea regatului, Carolu I I li dede unu pieu de tolerantia, asisdere IacovuII , de aoeea acestu rege, dupa ce l 'alungara anglii, gasi spriginu in Irlandi 'a si curundu cû 38,000 de bărbaţi bătea po' angli, pana ce in 1691 lu devinse cu totulu noulu rege Vilelmu I I I din dinasti'a noua de Orania. 12,000 de iri plecară , de voia loru cu Iacovu in essilu. 1,060.000 de jug. de pamentu se confiscara in favdrea pro-testantiloru. Pr in orasie se formară societăţile ' oranice cu scopu d'a apesá catolicismulu iriloru, a caror'a prelaţi fura essilati. Se émisera legi ndue penale, dejositdrie pentru preotimea cato­lica, semnele publice ale cultului nu erau per­mise, scdlele si invetiamentulu şterse si oprite, . casatori'a intre catolici si protestanţi nu erá valida, irulu nu potea porta arma, nu potea avé veri unu obieptu de pretiu mai insemnatu, d. e. se

i „Intre organele nemagiare sunt si de cele ministeriali, precum de ministerialu este Na­pid si aliaţii sei. Aceste organe nemagiare mi­nisteriali, astadi servesçu guvernului de acu­ma, mane vor servi acelui guvernu, care va umá dupa estu de acum'a. Napld naltia patrio-

tîsmulu acestoru organe, desi ar poté socoti ca elementulu nedependinte in senulu nat iuna­litatiloru nemagiare privesce numai cu surisu compătimitorul catra aceste laude oficidse.

„In fine, mai sunt organe nemagiare cari 'si acum'a se lupta contra politicei austriace in tocmai cum se luptau pe candu si „P . N." se lupta la aparere in contra ei. Mai sunt si d'a-celea cari nu de multu erau contrarie chiar na­tiunei magiare; inse de candu observa cà im­preuna cu noi, o parte însemnata a natiunei magiare so lupta cu seriositâte si sinceritate contra solidaridatii in politic'a austro-magiara ce servesce t spre nemicirea libertăţii si a bunei stări: nu se lupta contra natiunei magiare, ci contra regimului actuale. A le acusá pre aceste foi naintea natiunei magiare ca neamice patriei insémna a irita naţiunea mag. contra natiunali­tatiloru nemagiare, si ast'a e pecatu.

„Nu e noutate ce vremu se spunemu, de luni de dile am publicatu cà politic'a -afaceri­loru comune ce o urmaresce partit'a deákiana, este contraria autonomiei naţiunii magiare, li­bertăţii ei, intereseloru ei, si e contraria intere­seloru celoru mai sublime alu tuturoru natiu­nalitatiloru nemagiare, in catu, daca acésta po­litica remane in preponderantia, trebuie nes­mintitu, pr in urmare logica, se ni faca de nea-înice pre tdte natiunalitatile surori. Ast'a tre­buie se véda si se sentie naţiunea magiara. E cu neputintia a se ascunde acést'a naintea na­ţiunii magiare. Fara de scopu ar fi ori si ce a-magire propria.

„Deci candu urméza ce'a ce s'a potutu prevede, candu se ivescu fruptele nepoftite ale politicei partitei deákiane: s'ar cuveni ca „Na­pid" se-si presere insusi cenuşia pre capu, càci a comisu ce'a ce lesne potea se precalculeze ou mea va aduce urmări strica tidse.

„Daca natiunalitatile nemagiare- si orga­nele loru nependinti n 'ar voi se iee in conside-ratiune cà politic'a ce vatema drepturile loru cele mai juste, — vatema si interesele natiunei magiare, si cumca maioritatea naţiunii magiare e atrasa pr in fortia măiestrita in acésta politica ~rsfaceriloru comune; dieu, daca uitându de

stea ar folosi ele iritatiunea loru contra na-:unei magiare, — ar fi mare retacire; — dara andu „ P . Napld" le imprdsca cu suspitiuni ratematdrie pen t ru oà aceste organe sunt opu-»etiunale regimului actuale, fiindu gafa a dá mana cu opusetiunea magiara spre dtoaderea lui, spre nemicirea politicei afaceriloru comune, si pentru restituirea autonomiei tierii aseeurata in legile din 48 , — ast'a e crima.

„Acésta crima n'o scusa neci presupunerea eà o comite numai pentru cà ddra ar voi se ne oescrediteze pre noi naintea naţiunii. Napld ar pté sei cà cu acésta arma nobila (?) nu va ca-íigá multu contra ndstra. S'ar tiené dedetor in-i'a lui „Napid" se cugete cà o austromanîa tdeverata a irita naţiunea magiara contra ce-.oru nemagiare, numai din ura do partita ce o

^nanifestéza fatia cu noi.

„Venitoriulu si fericirea Ungariei , esistin­ti'a natiunei magiare depinde de la esistinti'a contielogerii intre ea si natiunalitatile ne- ' mngia,re>.Acésta contielegere inse nu se sus-

opriá i rului a posiede uhu calu mai scumpu de 5 Sf steri. (50 fl.) P r e langa sustienerea cleru­lui loru, trebuiau se dee decima preotiloru pro testanti. Pentru lana, articlulu principale in comerciulu iricu, s'a pusu o vama de esportu, in catu ora egala cu oprirea esportarii. Catra acestea in 1727 li se şterse si dreptulu de a alege deputaţi la parlamentulu iricu, in care acum figura numai minoritatea protestanta anglo-scota.

Acesta apesare provoca la iri „sosietatea defensoriloru" cari se respandira peste tdta tiér'a si insisi judecau in căuşele intre conatiunalii loru, cari apoi nu apelau la judetiele angle. Totu la inceputulu seclului tr. erá „societatea fecioriloru albi" cari intrau ndptea(pre ascunsu de politia) si pedepsiau pre domnii de pamentu si pre oficialii crudeli, si alte multe societăţi.

Scirile despre resbelulu de nedependintia din Americ 'a insufla iriloru sperantie ndue, si fiindu cà erá téma de o invasiune francésca, densii folosiră pretcstulu a forma o armata na­tiunala de 50)000. — Acum, cu armele a ma­na, asternura petitiuni parliamentulu, care cu-

iiene prin politic'a Austriei pe care o urmaresce Napló si partisanii sei. Acésta politica in fie-care di largesce spatiulu ce ne desbina.Contielegerea s'arpoté sustiené prin po­litic'a nependintii natiunale pentru care ne lup -tàmu. Elemintele nependinti ale natiunalitatiloru nemagiare dorescu a se apropia de acestu prin­cipiu. Si „Napld" in m a n i a (?) sa nobila r i -scàie din „revist'a foiloru opusetiunale" lucruri cari suspitiunéza si vatema natiunalitatile insesi, si irita pe magiaru. Firesce cà ast'a ar fi inca uniculu medilocu pentru a sustiené politic'a afa­ceriloru comune, prin discordia si certa intre natiunalitati. Si de ace'a pentru „Naplo" pdte fi cestiune vitala ca intre natiunalitati se nu esiste contielegere intru politic'a loru liberala.

„Intre altele speràmu cà ast'a se va nasce. Speràmu cà natiunalitatile nemagiare smint'a necoregibila politica alui „Napld" o vor consi­dera de retacire a politicei afaceriloru comune si nu o voru ascrié natiunei; naţiunea magiara éra nu va' permite ca intru interesulu politicei statului austriacu se fie (natiunalit.) amestecate in certe intristatdrie. Speràmu cà partita de­mocrata magiara — avendu ast'a de tema pretotindene va nisui ca, impedecandu intentiu-nile lui „Napld" se intemeeze contielegere in­tre elemintele nependenti ale natiunalitatiloru surori.

„Ar fi dia trista in care ar t rebui se ve­demu cà „N." reusie'za cu nisuintiele sale. In acésta di de întristare s'ar aprinde fiacâr'a in-tristatiunii natiunei. Ne vomu lupta si de aci contra politicei lui „Napld", pentru ca se nu vina acésta di trista. Si daca totuşi ar veni? atunci, aretandu naintea lui Ddieu si a lumei cà noi ni-am facutu detorinti'a la tempulu seu: ne vom pune intre ambele parti si vom cere ca blastemulu se cada pe capulu celor'a cari cu politic'a loru au provocatu atare nenorocire!

„Anulu de insemnetate eterna, in eare a portatu învingere politic'a afaceriloru comune, se apropia de sfarsitulu seu. Dorimu ca bărba­ţii lui „Napld" se nu petréca ajunulu anului nou in desmerdàri, ci se-si vina in ori, si se cu­gete ce facu, candu din tdte partile resuna va­ietele poporului magiaru si nemagiaru. Se cu­gete cà anulu ce vine aduce o judecata aspra a supr'a politicei loru."

- Foia ea dane fetie.

„Bucovin'a", gazeta nemtiésca din Cer-nàuti in nr. 148 anuncia urmatdriele: „O fdia ndua de ordinatiuni pentru consistoriulu gr. or. cu 1 Ianuariu 1868 va intra in viétia. Scopulu ei este, a anunciá preutiloru si invetiatoriloru ordinatiunile generale ale Ordinariatului si Consistorîului in cause bisericesci si scolarie. In privinti'a limbei, in carea vor se se tiparésca publicatiunile are se stee assiom'a, cà egal'a în­dreptăţire a ambeloru limbe diecesane, adeca a celei romanesci si rusesci se devina in prassa deplina. Spesele foii, aceste le va porta fondulu rel igiunariu,prin urmare se va impar t i ea preu­tiloru si invetiatoriloru fara de plata."

De este adeveratu, cà in asta fdia oficidsa a consistoriului diecesei bucovinene va se devina in prassa deplina egal'a îndreptăţire a limbei rusesci cu cea romanésca nu remane neci picu de indoiéla, càci membrii de acum ai scaunu­lui episcopale pasiescu mereu inainte de a altera carapterulu natiunale alu diecesei si, denegandu origenea episcopiei canonice a Radàutiloru, totu

noscendu periclulu, dede Irlandiei autonomi'a parlamentara, imblandi legile penali, dede ca-toliciloru permis iunea a infiintiá scdle, a câşti­ga propietate, a eserciá cultulu. Decim'a se su-stienù, si irii formară societatea celor'a cari se deoblegau a n'o plaţi de buna voia.

Importanti 'a revolutiunei celei mari din Franci 'a , o precopura irii delocu. Voluntarii de mai nainte formară acum societatea „unitatea iri loru" cu scopulu apriatu d'a propaga princi­piele revolutiunei francesci, éra scopulu ascunsu erá infiintiarea unei republice nedependinte, si pentru acést'a avéau legature secrete cu conven-tulu francescu care li promisese ajutoriu. In 1792 tienura catolicii la Dubl in o adunantia mare si formulară denou pretensiunile loru, ce-rendu egalitate de dreptu intre catolici si pro­testanţi, la ce parlamentulu Angliei — inspi-ratu de seriositatea situatiunei — respunse cu ştergerea pedeceloru ce se opuneau industriei si comerciului, şterse cele mai multe legi pena­le nedrepte intre cari si legea ce indetorá pre catolici ca dominec'a se mérga in beseric'a pro-testantiloru, incuviintià casatoriele mestecate;

o data frangendu cu trecutulu si calcandu in picidre îndreptăţirea istorica a limbei natiunale romane, ca limba oficidsa in afacerile bisericesci, a conféra sistematîcu spre slavisarea unei tieri, de carea scie tdta lumea, cà este o tiéra ro ­manésca.

Nu ne miràmu de cei ce se inedrda de cati-va ani, a totu angustá din terenulu limbei natiunale romane in Bucovih'a, daca au cute-zarea, a stabili unu dualismu limbistu in ofi-ciulu consistoriale; dara ne miràmu multu si o spunemu cu durere, cà prè cuviosi'a sa p . ar-chimandritu Teofilu Bendella ca unulu , in a caruia intieleptiune si semtiu natiunale pana acum anea BU desperaramu, se pdta decide spre facerea unui pasiu, pr in carele se se infiga cuti-tulu in anim'a natiunei ndstre.

Scimu din care parte trage ventulu politicei ndue a unoru organedadatdrie de tonu in Buco­vin'a; cine a nascocitu idei'a unei foi oficidse in ddue limbe, este sciutu părintelui archiman-dritu mai bine de catu nda;-si tocma pentru a-ceea ni ar paré reu, daca prè cuviosi'a sa s'ar dá clatinatu de acelu aeru asemene unei trestie uscate. Noi presupuneam, cà urmările triste ce ar trebui se provină preste diecesa si tiéra dupa inaugurarea si stabilirea dualismului limbisticu prin o fdia oficidsa a consistoriului,le va fi pre-vediendu p. Bendella precum le prevedemu noi, si asiá nu ne potemu esplicá, cum de san-ti'a sa ca diregintele foii referitive se se faca partasfu la o dauna si neferioire pentru Buco­vin'a, la părea cugetandu ne cuprinde fioru.

Apelàmu dara la mintea si anim'a prè cuviosíei sale si ai membriloru consistoriali,cari nu si-au pierdutu inca cumpen'a judecaţii ne­preocupate, ne moveant terminos, quos pa­tres posuere si se nu provdce mâhnirea si in-dignatiunea, generala prin o fdia asia dicendu cu dde fotie, cu un'a adeoa romana si alt'a ru-

. sésca. Alt 'a este a predica si a face servitiulu dumnedieescu in limb'a slava in biscricele ace­loru comune, unde se vorbesce de locuitori lim­b'a rusésca séu precum i dieu rutenésca, si alt'a este a inaugura si a stabili ddue limbe egalu îndreptăţite in afacerile oficidse alu consistoriu­lui si protopopiateloru in contrastu eu drep­tulu istoricu si usanti'a de pana acum'a. P r è

cuviosi'a sa p. archimandritu Bendella, eu tdte

cà nu s'a aretatu aprinsu pentru naintarea cul­

turel natiunale romane, stete pana acum de

parte si de aspiratiunile slave; dara prin edi­

t u r a unei foi oficidse ca céa de sub cestiune, ar

demustrá, cà a trecutu in taber'a antinatiunala

si prin acést'a ne-am vedé siliţi, a no aduce a-minte mai adese si de santi'a sa pe aren'a j u r ­nalisticei, si desolinitu la venitdriele sindde pre cari le speràmu. in inani'a slavisatoriloru, si mai anume: la venitdriele alegeri de prelaţi ai be­sericei romanesci.

Nu ne dàmu de slavi, odată cu capulu, pre toti slavisatii ii vom desslavisá, nemica nu va remané din opulu slavisatoriloru, numai in-daru se ustanescu.

(n) Pesta in 29 dec. n.*)

Die redactoru! Stau se plecu de aici pen­tru câtva tempu, de aici din lumîa mintiuni-loru si insielatiunei, voiu se dieu din lumea politicei,se plecu sprepartile ndstre cele roinin-

*) Corespundintiele din Pesti, desi intardiara din cau.' s'a comunicatiuneî slabe poîtali, nu si-au pei-lutu interesulu. (Red.')

irii poteau porta oficio subalterne; poteau alege ablegati, dar nu poteau fi aleşi.

Cele lalte pretensiuni remaseiu neîmpli­nite, si candu irii luară o pusetiune amonintia-tdria, anglii trimisera in Irlandi 'a o armata ma­re si suspinsera legea „ Uabeas-Corpus" (intru intielesulu acestei legi, nimene pdte fi tienutu la închisdre 24 de dre neasCultatu si nevinova-tu. Suspinderea premergo introduceroi legii de assediu).

In 1796 sosi ajutoriulu francescu 25,000 de bărbaţi, cari retornara fora a iäpravi ceva. In 1797 irii renoira alianti'a loru secreta, con­dusa de unu directoriu de 5 membri, cunoscutu numai de comitetele provinciali. Aliantî 'a nu­mera 500,000 de conjuraţi pa'na ce s'a gasitu unu tradatoriu care a denunoiat'o guvernului in ianuariu 1798. Pr ima vér'a totuşi erupse re-scdl'a, primi si ajutdrie din Francî 'a, odată la una miia si alta data peste trei mii de bărbaţi, inse anglii ii devinsera. Costa Irlandiei viéti'a aloru 30,000 de locuitori si multe crudolitati.

Pentru a nemici poterea iri loru a presu-pusu Angli 'a cà va fi bine se-si anesseze I r lan-

tice, intre poporulu nostru,—celu multu cercatu si impilatu, dar inca nemolipsitu de pecatele lumei celei mar i ; mai nainte sum detoriu a vi mai scrie o data de aici, din acesta Sodorna mo­derna, se 'ntielege numai politica.

Din siedinti'a de alalta-ieri, vineri, a casei representantiloru, am se vi spunu, cumca pro­punerea deákistului Bezerédy, ca proportiunea magnatiloru in delegatiune pentru afacerile co­mune se se scadă' de la a treia la a patr'a parte, va se dica, ca tabl'a magnatiloru se alega in numerulu de 60, in locu de 20 pre­cum propuse ministeriulu, numai 15, acésta pro­punere, făcuta de numitulu deputatu fora scirea si incuviintiarea partitei, dupace alarma pe partisanii ministeriului in celu mai neplacutu modo, desi trântita si respinsa prin credintids'a si numerds'a turma de functiunari publici, cari facu maioritatea casei, — inca nici pan'acum n'a incetatu a turbura paf.ea ministriloru si a prè aplecatiloru servitorL A fostu intr'adeveru comiou lucru a vedé perplesitatea domniloru miniştri si a asculta caotele arguminteloru loru, prin cari vréu se mistifice si paraliseze simpati'a comuna, ce intempinà de locu acea propunere liberala, pe care stang'a numai de catu o im-bratisià cu căldura.

Cestiunea erá, ca cu acésta ocasiune se se faca unu micu inceputu séu incai o modesta în­cercare d'a restringe unu privilegiu usualu alu casei magnatiloru. Cas'a magnatiloru nu se bu­cura de vr'o védia séu popularitate in tiéra, ci ea — ca pretotindene — e o unélta, unu apa-ratu bunu alu regimului pentru d'a incurcá pe cas'a representantiloru la casu de lipsa. Deci vediendu deputaţii chiaru pe unu omu din par­tea guvernului esindu cu o propunere liberala si populara, firesce cà erau pré plecaţi a o spri-g in i si-si si manifestară acésta plecare pe facia, anume deputaţii romanii săltau de bucuria in credinti'a cà ' ddra a sositu tempulu de a în­drepta smintele si absurdităţile trecutului bar­barii: dar inse ministeriulu cugeta altfelu si pasl in contra propunerei lui Bezerédy cu tdta e-nergi 'a si puse pe partesanii sei de cerura votare nominale, ce nu s'a mai templatu din partea dreptei nici o data,si asiè partea mare din bieţii partesani, anume bietîi amploiaţi a-i regimului si-trasera socdta si respinseră propunerea, dar cu o maioritate numai de 21 de voturi, casi care de mica inca n'a avutu pan'acl ministeriulu ungurescu.

Inse cu atat'a nu s'a multiumitu ministe­riulu si partit 'a lui cea pré-aplecata, ci dupa cum se vorbesce, in clubulu dreptei mi ti-lu mai luară pe suatosulu de Bezerédy la trei pa­rale si — erau se-lu rumpa in bucatî, déca nu se rogá frumosu de iertare si nu promitea cu solenitate cà — nu va mai cuteza nice candu a-si avé propri'a sa" minte si convicţiune, ci va fi pururea a clubului, va se dica, a regimului. Dar n'a remasu diu renitînte nici fora alta pe­dépsa mai sentibila, fiindu cà a trebuîtu se re-nuncia de a merge in delegatiune la Viena cu cate 10 fl. pe tdta diu'a, si — pe aci erá se fie constrinsu a-si depune chiaru si mandatulu de deputatu! •

Recomendu acesta disciplina domniloru noştri de prin cluburile migiare , anume celor'a din clubulu lui Deák, cari, de cate ori sunt pro­vocaţi la solidaritate natiunala in tdte căuşele cu deputaţii natiunali, totu cu acelu argumentu se scusa, cà ei nu-si potu renegă convicţiu­nile politice; — dar apoi in clubulu deákisti-

di'a. Parlamentulu iricu erá si altmintre crea-tiune angla, cu tdte acestea Angli 'a intrebuin­tiá mari corumperi, pentru oari parlamentulu britanicu a votatu a nume 1,600.000 de sterlingi (presto 16 milidne de fl.) In 26 maiu 1800 so projhiamà „uniunea finala". In caj'a do sus a parlamentului anglu trimite Irlandi'a 22 de insi, éra in cas'a comuniloru 100 de mandatari. I puse pa grumid i si o proportiuno din detoricls de statu. Dar emancipatiunea po­litica ce se promisese catoliciloru si la care tin­dea renumitulu ministru Pitt, o respinse regele G-eorgiu I I I . Ceea ce la Dubl in , capital'* Ir­landiei, provoca o ndua asociatiune catolica, că­reia protestanţii opuséra vechi'a reuniune ora-nica. Frecările se începură, pana ce la 1825 guvernulu desfiintiá ambele asociatiuni.

Acum O'Connell totu mai multu ie a mana destinele tierii sale, deci trecemu la biografi'a acestui barbatu, carea face o ep^doa din istori'a natiunei sale.

(Va urmá.)

loru, in favdrea regimului si a magiarismului — dea cà si le renega de minune! Recomendu acést'a si alegatoriloru nostri, ca se scie cà ei au alesu deputaţi nu pentru sine, ci pentru ministeriu si partitele magiare, nu pentru ca se asculte si se se supună maioritatei voturiloru romane, ci celoru magiare! Se intielege cà a-cést'a atinge numai pe acei deputaţi, cari nu vor voi a intra in clubulu natiunalitatiloru si a se ingagiá la solidaritate deplina ou deputaţii natiunali.

Apropos! Sciu cà va interesa pe cetitorii Albinei a audi o istoria caracteristica din cer­culu deputatiloru nostri, oare istoria se pove-sfesce aicia pretotindene si produce multu risu. — Inţr'un'a din conferintiele deputatiloru na­tiunali, tienute in loouinti'a domnului Cernovi-ciu in obieptulu infiintiandului clubu alu na­tiunalitatiloru, fiindu de facia si cunoscutulu nostru mare politicu, si mai mare oratore si — celu mai mare publicistu, (celu pucinu dupa cum pretinde densulu,) a proruptu intr'o lauda entu8iastica a scopului si folosului unui atare clubu, apoi — bagu séma aducendu-si a minte, cà a portatu odinidra si elu reverenda si a ser-vitu altariului, a luatu tonulu testamentului nou si — apostrofandu solidaritatea natiunala in tdte căuşele, a strigatu cu graiu inaltu, cà solidaritatea intre deputaţii natiunali atât a trebue se fie de generalasi absoluta, in catu déca maioritatea va vota ca se restignéscape Cristosu,elu lu va restigni.

Cei ce nu aveau ondre a-lu cundsee pe omulu nostru, stau uimiţi de cuvintele si entu-siasmulu lui pentru solidaritate; dar curendu se desamagira, càci fiindu elu provocatu a sub­scrie programulu clubului pe temeiulu dechiara-tiunei sale, altu deputatu serbu, oarele i cuno-scea slabitiunea, apropiandu-se de elu i dise: „subscrie, dar apoi se scii, cà prin subscriere ai incetatu a te mai tiené de clubului Iul Deák", (adeca de partit'a regimului); — la care obser-vatiune omulu nostru respunse cu inspaimen-tare: „ba cà asiè nu subscriu!" — De la a-césta intemplare datéza aici proverbiulu despre cei servili, oà — „restignescu pe Cristosu",

(firesce la comand'a lui Caiafa si Pilatu, se in­tielege cei din clubulu dreptei.) —

Dar me intorcu éra-si la dieta. In siedin­ti'a de ieri dupa médiadi se alésera membri 40 pentru delegatiune. Alegerea acést'a se facil in casa, ca totu de un'a, numai pentru forma ; càci in fapta alegerile se facu in clubulu lui Deák, carele din rospepte de curtenia si cau-tela politica, s'a dedatu a luá in consideratiune si cate o lista a clubului din stang'a. Cine nu se tiene de unulu din aceste cluburi, mai ver­tosu de alu lui Deák, acei'a de ar fi fiiulu lui Ddieu, nu pdte intra in delegatiune séu ceva comisiuni de importantia. Stang'a asta data do-riá a bagá pe d. Georgiu de Moiconi din par­tea sa în delegatiune; dar barbatulu nostru na­tiunalu a multiamitu frumosu de ondre; drépt'a inse s'a induratu a alege din parte-si pe depu­taţii romani I. Balomiri si A. Maniu, éra cas'a boieriloru séu celu pucinu o parte din ca, a candidatu pe d. supremu comite alu Carasiului I. Faüru. Asie in delegatiunea Ungariei de 60 de membri, trei milióne de romani vor fi­gura in demnele persdne a numitiloru trei domni, trei sute de mii de serbi vor figura asemenea in trei persdne; cinci miliône de magiari sunt représentât! prin cinci diezi si patru de membri, éra slovacii, ruşinii, si cele lalte natiunalitàti in numeru de peste patru milidne, nu vor figura nici de nume in de-lagatiune.

A m disu din adinsu cà cei trei romani numai vor „figura" ca romani in delegatiuni; representantii natiunei romane ei nu SUflt, Ml potu se fie; pentru cà pe ei nu i-au alesu ro­manii, ci magiarii, anume partit'a lui Deák in deputatiune, va se dioa ei sunt acolo, dupa logic'a si principiele politicei sanetdse, numai representantii celor'a ce i-au alesu; nici nu-si vor intipui ei, cà votulu natiunei, déoa ar fi elu permisu si liberu, ar cadé asupr'a onorabi-leloru loru persdne, si eu ii tienu destulu de drepţi, nici a nu pretinde, cà din figurarea loru acolo, prin alegere cu voturile magiariloru, se se pdta trage in viitoriu dresi-care-va consecin-tia derogatdria pentru naţiunea romana. Prin acést'a nu voiu se dieu, cà noi nu recundseemu cause comune séu legea asupr'a loru, ci cà sen­timu scăderile legei si ignorarea ndstra, nu s'a alesu dupa grupe natiunali, si — protestàmu.

Astfelu este la noi, dupa constitutiunea

cea liberala — in usu seu moda egalitatea de dreptu si natiunalitate!

Altmintrelea aci am se vi faou caracte-ristic'a observatiune, cà delegatiunea d'unu tempu in edee nu se mai numesce, de catu cu pocitulu nume de „Reichsrath", adeca senatulu imperiale, de care pana mai alalta-ieri fraţii magiari nu vorbiau, de catu in bătaia de jocu si cu despretiu, éra la care acum totu ei alerga pe 'ntrecute. — Si la acésta aparitiune se po-vestesce intre ablegati o istoria caracteristioa. Dlui Vladu adeca in diet'a din 1861 facendu-i unu colegu magiaru imputatiunea, cà — »ce, tu vrei se mergi in Reichsrath la Viena?!" — barbatulu nostru natiunale se fie respunsu: „Da, Dieu, a-si merge; inse me temu cà la tempulu seu nu voiu incape de voi magiarii!" — D. Vladu nu in dar i-a studiatu bine pe magiari si limb'a loru; li are cunoscinti'a deplina.

Cu atat'a incheiu pentru unu tempu scurtu reporturiloru mele de aici.

B u d a - P e s t a in 30/18 dec. —

(a) Die Redactorul Vinu a Vi reporta in pripa unele intemplaminte din viéti'a ndstra politica.

Mai antaiu de tdte am se Vi spunu, cà ministru-presiedint. conte Andrássy fu chiamatu ieri cu telegrafulu la monarculu in Viena pen­tru caus'a intetitdria a reorutarei. Se dice .adeca oà in sferele diplomaţiei austriace mai nalte s'ar aflá acésta causa pentru constelatiunile d i n a f a ­ră, anume despre nordu, neamenabila. Andrássy a si plecatu de locu in sus. —

Diet'a, anume cas'a de diosu, tienù adi dupa médiadi la 3 dre cea din urma siedintia in anulu acest'a. Deputaţii abiè erau vr'o 120 de facia, si obieptele nu merita amintire detaia-ta; ddue lucruri totuşi credu cà vor interesa pre mulţi dintre cetitorii Albinei.

Antaiu: Fabianu, ablegatulu urbei ara-dane, substernù o petitiune a comunei, prin ca­rea se cere, cà déca va fi se se imparta Tabl'a regia, dupa planulu regimului, in mai multe despartiaminte, prin mai multe orasie provin­ciali, pentru acestu casu despartiamentulu me­nitu Temesidrei se se asiedie in Aradu — A -césta întrebare atinge mai vertosu pre poporulu romanu, fiindu cà densulu face maioritatea pre-cumpenitoria in acele parti; deci va fi de lipsa, ca intielîgînti'a ndstra de prin pregiurulu mu-resiului se se socotésca de tempuriu si se ié si dens'a pusetiune.

A ddu'a: D. presiedinte alu casei repré­sentative, betranulu Szentiványi, incheià siedin­ti'a de adi cu o cuventare fdrte doidsa si pe-trundiatdria, in carea aminti de pericululu ce amenintia patri'a (audit i ! ) si provo­ca cu vdee tramuranda pre tdte partitele ca se tiena la olalta. Aste vorbe par'cà adeverescu ceea ce de curendu incepura a anunciá foile de Petrupole in tonu atatu de alarmatoriu. „Sc stàmu bine, se stàmu cu frica, se luàmu a minte!" —

Diet'a, déca cumva vr'o necesitate ne as-ceptata n'ar constringe-o a se aduná mainainte, dupa combinatiunea clubului deákistiloru, se va intruni numai in a ddua diumetate a lui faura-riu 1868. Pana atunci domnii deputaţi au tempu d'a recugetá la — trecutu si viitoriu ! -

In fine aflu de bine a Vi face cunoscutu, oà domnii A . Vladu si P. Mihályi numai ieri prededera dlui ministru-presiedinte c. Andrássy memorandulu deputatiloru romani de confesiu­nea gr. catolica — in caus'a metropoliei din Blasiu, la care ocasiune diu Andrássy se fie re-ounoscutu, cumca intereseloru vitali ale natiu­nei magiare nimine nu stà asiè aprdpe, ca na­ţiunea romana, carea chiar pentru acést'a are se fie desclinitu respeptata. Asemenea se fie in-credintiatu pe numiţii domni deputaţi, cumca ministeriulu ungurescu nice candu n'a avutu intentiunea si n'a intreprinsu vr'unu pasu pen­tru ştergerea acelei metropolie. Va se dica in acésta privintia „Albin'a" din capulu locului a fostu pré bine informata.

Beiusiu, 31 dec. 1867.

(Serbarea) dilei a adormirei in domnulu a epp. Samuilu Vulcanu prin membrii societa­tei de leptura de la gim. rom. de Beiusiu, in 25 decembre a. c.

Tempulu erá pe la jumetate pe unspre-dieoe dre. —

Celu dupa urma „aminu" a misei solem­

ne, a parastasului celebratu in baseric'a gr. cat. pentru nemuritoriulu mecenate Samuilu V u l ­canu espirà cu pietate de pre budiele teneri­mei romane. —

O mulţime frumdsa de dspeti invitaţi, se adunară dupa finea misei in sal'a gimnasiala; a oarei decoratiune inca corespundea serbarei, in frunte lucea portretulu iluminatu a marelui epp. pe langa carele cadeau cu tristétia ddue per­dele de floru negru, sub portretulu maretiu erá asiediata o cruce négra cu inseriptiunea „Sa­muilu Vulcanu," ér' impregiuru erau decoraţi paretii cu icdnele iluminate a celoru mai renu­miţi romani.

Melodi'a jalnica a versului „In planulu celu secretu* cu care se incepù serbarea resu-nà doiosu si umplu inimele dspetiloru cu o tri­stétia adenca, — conducatoriulu si membrii or-chestrului dedura dovéda de iscusime in acésta arta. — Productiunile loru au fostu preste totu plăcute si bine alese. —

Conducatoriulu societatei cl. domnu Ga-brielu Lazaru deschide serbarea cu o alocuţiune, compusa intr'unu stilu limpede, abundantu in spresiuni fragede si maiestrdse.

Corulu vocale si-a eluptatu lauda prin canturile jalnice esecutate in armonia.

Biografi'a lui Samuilu Vulcanu de G. Bradiceanu si disertatiunea literaria despre vié­ti'a literaria a lui S. Vulcanu de A.Coaciufura încununate cu aplausele frenetice a ospetiloru càci erau scrise intr'unu limbagiu corectu, u-sioru si nesilitu si predate cu mimica plăcuta.

DechiamatoriiE. Sabosi V. Popu inca merita lauda si dspetii si-aretara indestulirea loru prin aplause.

Urmédia cuventulu de închidere. Conducatoriulu societatei a desfasiuratu si

in cuventarea acést'a o elocintia rara si prodin-tia dragalasia.

Resunetulu jalnicu a mersului funebralu fu ultim'a produotiune a teneriloru romani de aici pre cari acumu ou desfătare nespusa ne bucuràmu a i vedé pasindu in publicu, si totu de atâtea ori secerandu lauda pentru dinsii, glo­ria sooiatatei, ondre conducatoriloru si indestu-lindu pre deplinu publiculu.

protopopescu pe diu Petru Popoviciu, de la 1858 pana la 1863. In acestu restimpu si sah apesarea grea a ierarciei serbesci ce domnia, i numai dsa ni erá pastoriu sufletescu de romanu. J si nu s'a sfiitu a résiste tuturoru lovit'uriloru ceV se dedeau causeloru natiunale romane. S'an-us-L stinsu mai vertosu in a. 1863, candu romani din Ciacova compuseseră o petitiune catra in. tronu în causa natiunala. — Si pentru acestea tdte diu P. Popoviciu, avendu superiori serbesci, j n'a potutu naintá la parochia mai buna de catu la capelanu. Acum inse dlui mi scrie cà II. Sa, prè santitulu nostru episcopu Ioane Popasu i a datu o parochia buna in comun'a Dognacic'a, rebonificandu-lu pentru suferintiele avute. A-césta scire a causatu bucuria la mai multi fosti i poporeni ai dlui preotu P. P. si o manifestàmu in publicu in ondrea dlui episcopu Ioane Popasu pentru cà a binevoitu a luá in conside­ratiune faptele bune. Nicoiae Nicolaevioiu. v

= Procedura rara. In Romani'a unele partite asiè precepu alegerea de deputatu, cà daca nu curge dupa placulu loru, apoi nu cérea vindecarea prescrisa de lege, ci adreséza tele­grame — Domnitoriului !

= Unu pieu de democraţia. Delega­tiunea ungurésca, ce se va conchiamá — pre­cum scie numai faim'a pana acù — pe 1 3 — 1 5 1. s. se ougeta se-si aléga unu presiedinte din cas'a ablegatiloru ca nu cumva cas'a magnati­loru se vina la presupunerea cà-i competiesce veri o prerogativa.

= Ovreii emancipaţi trasera atenţiunea unui micu diurnalu din Romani'a care reco­menda acésta causa guvernului romanescu. A uitatu inse se însemne cà ovreii Ungariei ma-giarisati si magiarisindu-se, î-au emancipatu magiarii intre altele pentru cà imprascîandu-se densii pentre natiunalitatile nemagiare, devinu unu faptoru alu magiarisarei. Faca astfelu ovreii din Romani'a, romanisandu-se, si nesmintitu cà romanii vor imita pre unguri, adeca ii vor e-mancipá pentru a-i trimite se romaniseze ma-lulu dreptu alu Dunărei catu nu este roma­nescu.

Penttu serbatôrea de luni, nr. ven. va apare joi.

R o m â n i a . Epistol'a Măriei Sale Domnitoriului adresata P-lui

D. Guşti, ministru culteloru si instrucţiunii publice.

Domnule ministru! Din espunerile făcute de archimandritulu Iosafatu Snagovénu, vediu cà in bugetulu întreţinerii capelei romane din Paris, s'a ivitu unu deficitu.

Educatiunea religidsa fiindu temeli'a cea mai puterica si mai eficace pentru moralisarea unei natiunî, atragu atenţiunea D-tale asupra acestui defioitu si te invitu a-mi présenta catu mai in graba unu proiectu, avendu de scopu a asigura sdrtea acestei biserici, astfelu ca ea se fie la innaltimea misiunii la care e menita.

Dorinti'a mea este ca acestu santu locasiu se fie reorganisatu ca junii Romani cari facu studiele loru la Paris, se-si pdta urmá acolo detoriele religiunei stramosiesci si se fie chiaru în strainetate de timpuriu si neincetatu între­ţinuţi in prinoipiele religiunîi patriei depărtate.

Totu-do-data punu pentru scopulu acest'a o suma de 1.500 franci din oasset'a mea pri­vata la a D-tale dispositiune. Carolu."

Unu proverbiu latinu dice cà tiér'a se confdrma essemplului datu de Domnitoriu. Are aci essemplu nou si de religîositate si de aple­care spre sacrificie, si speràmu cà nu va lipsi ar fi preceputu.

V A R I E T Ă Ţ I .

= „Morg. P." primesce uhu telegramu privatu din Florenti'a, insciintiandu cà repre-sentantele prusoscu, in numele M. Sale Domnu­lui Carolu a petitu pre Inaltfa Sa regésca prin­cipes'a Margaret'a, fii'arepausntuluiFerdinandu de Genova fratele regelui de acum Victoru Emanuilu II. Mum'a tenerei principese (de 17 ani) traiesce. Altu isvoru nu esiste pentru a-césta scire. Respunsulu regelui nu se scie.

= Klapka se văieta in „Pesti N," cà capeta atate epistdle in catu nu i-e ou potintia se respunda. Dà respectiviloru de preceputu se nu-i scrie spune cà va caletori in strainetate. Dar Deák, cate va fi primitu pre candu mini­steriulu impartîa posturile?

= Ciacova, 21 dec. v. Dleredact.! Noi am avutu in oomunitatea ndstra de capelanulu

R e S p a n S U r i : La Orv. Telegramulu ni s'a spedatu cu patru dile mai tardiu. — Dlui T. u la Or. Iertare c'am intardiatu cu respunsulu, Caus'a, casi locala, erá pre lunga pentru noi, si necunoscendu ineeputulvTü""^ poteamu dá contiunarea. — La mai mult i dd: Cand nu potemu ceti cate unu cuventu, lu stergemu séu l'inlay cuimu precum judecàmu. J

Cursurile din 3 jan. 186$ n. sér'a. (dupa aretare oficiale.)

Imprumutele de statu t Cele cu 6% in val. austr.

' „ „ contributiunali „ „ nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 500 franci). Cele natiunali ou 5% (jan.)

„ metalioe cu ö'/o „ „ „ maiu—nov.

» *»/t% „ » » 4% „ » « 3 % n

Efepte de lo te r i a : Sortile de stat din 1864

» n n 1860</6in cele intrege n 7> „ » Vj separata • „ „ 40/0 din 1854 71 77 din 1839, % „ bancei de eredet „ societ. vapor, dunărene cu 4% „ imprum.priuclp. Eszterhazy à 40 fl. n u n Salm à „ „ „ cont. Palffy à » „ „ princ Clary à 77 77 n cont. St. Génois à n „ „ prino.Windischgrätz à 20 „ „ cont. Waldstein à « „ n » Keglevioh à 10

Oblegatiuni dessareinatóre de pamentu:

Cele din Ungaria „ Banatul tem. „ Bucovina „ Transilvania

Acţiuni : A bancei natiunali

„ de eredet „ „ scont „ anglo-austriace

A societatei vapor, dunar. „ „ Lloydului

A drumului ferat de nord. „ n u stat „ » » apus (Elisabeth) „ 7} 71 sud „ „ n langa Tisza „ „ „Lemberg-Czernowitz

Bani : Galbenii imperatesci Napoleond'ori Friedrichsd'ori • Suverenii engl. Imperialii rusesci Argintulu

bani marf.

63-67. 88' 77 65 56 58' 49 44 33.

75-83-92< 72.

148. 127' 87.

117. 31. 24 26. 25-16-20-14-

69-69-63-64>

688-183-620-109-483-181-170-242-139-167-147. 167-

5-9.

10 12. 10.

119

50

30

63-20 57-60 88-76 78-50 66-60 66-20 68 >30 50-44-50 33-75

75-40. 83 < 0 92-50 73 —

149 • -127-25

88-- -119 —

32 — 24-75 37 — 25-60 17-50 21-25 15 —

70 — 70 — 63-60 64-60

690 • — 183-60 622 — 109-60 484- — 183 — 170-50 242-50 140 — 167-75 147-168 —

6-80 9-73

10-2'J 12-25 10-05

119-80

Editor: Vasi l ie Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru respundiatoriu: Giorgiu P o p a (Pop).