1

MEMORIU DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului: "FERMĂ DE CREŞTERE INTENSIVĂ A STURIONILOR ROMSTRURION”

II. Titular - Numele companiei: S.C. DECROM CO S.R.L. - Adresa postala :S.C. DECROM CO S.R.L. cu sediul in Municipiul Galati, Str. Galati Nr. 7-9, Judetul Galati, prin

CUI RO 5827212 şi numar RC J17/163/24.01.1994. - Numarul de telefon: Telefon: 0723369249; Fax: 0236/474646 - Numele persoanelor de contact: CRISTOFOR DURBACĂ , domiciliat in Mun.Galaţi,str.Romana nr.114 ,

identificat cu CI seria GL nr. 530305 / 2007 ,CNP 1690414170385,GALAŢI; - Responsabil pentru protecţia mediului: Ing. Constantin Sava /0723369249.

III. Descrierea proiectului: Beneficiarul S.C DECROM CO S.R.L doreşte să construiască o capacitate de productie cu destinatia

“Ferma de creştere intensivă a sturionilor ROMSTURION ,”.

Construirea la GALAŢI a Fermei de creştere intensivă a sturionilor ROMSTURION, în sistem

recirculant , se impune cu necesitate, prin realizarea investitiei fiind atins obiectivul general al masurii,

respectiv dezvoltarea unui sector piscicol competitiv, modern si dinamic, bazat pe activitati durabile de

acvacultura, luând in considerare aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea sociala si

bunastarea economică a zonei.

-formele fizice ale proiectului-planul de situaţie A2; Investitia propusă, Fermă de creştere intensivă a sturionilor ROMSTURION,va fi situată in extravilanul

Mun.Galaţi, Jud.Galaţi , Lot 1, T 126, P 437/12.

Situarea terenului studiat pentru investiţie este în extravilanul Mun.Galaţi, judetul Galaţi, având accesul cu

DN 2B prin drumul existent spre vama GIURGIULEŞTI.

Terenul cu o suprafaţa real măsurată de 20 000 mp este proprietatea firmei S.C. “DECROM CO“ S.R.L.

conform Contractului de Vânzare – Cumpărare nr. 562/14.03.2011 .

Terenul propus pentru investiţie este actualmente liber de orice construcţii şi se află în imediata vecinătate a

drumului ce duce la vama Giurgiuleşti

• N: Propr.Oprea Ene; • S: Drum; • E: Lot 2; • V: Drum.

Bilantul teritorial - suprafata totala, suprafata construita (cladiri, accese), suprafata spatii verzi, numar de locuri de parcare (daca este cazul):

• suprafata construita: 4922,5 m2 • suprafata construita desfasurata: 4922,5 m2

• aria construită carosabil,trotuare : 4922,5 m2

• spatii verzi : 6262,5 m2 • regim de înălţime : parter / parter+supantă; • gradul de ocupare a terenului: POT=24.61% • coeficient de utilizare al terenului: CUT=0,24

• locuri de parcare:12.

2

Parametrii principali ai investiţiei: - destinatia investitiei: Dimensionarea unităţii de creştere se va realiza, plecând de la obţinerea unei producţii vandute anual de

42.000 kg de peşte şi 2.000 kg de caviar din specia cegă.

Acestă producţie se va realiza în cadrul a unei hale cu dimensiunea de 25x81m destinată creşterii şi obţinerii

producţiei de cegă.

Astfel, ferma piscicola începând din al patrulea an de exploatare va funcţiona la capacitate maximă în ceea ce

priveşte producţia de cegă.

În primii trei ani de exploatare, în bazinele de creştere rămase libere va fi crescută tot cegă pentru valorificare

carne, într-un ciclu de producţie de 1 an de zile. În acest caz vor fi achiziţionate de la ferme de profil exemplare în

vârstă de 2 ani, cu o masă medie de cca. 700 g/ex. ce vor fi crescute 1 an de zile şi apoi valorificate către piaţă.

Producţia care se va obţine în cadrul fermei piscicole va avea următoarea structură:

- în primii doi ani de exploatare, peşte viu sau procesat primar de cegă;

- in anul al treilea, peşte viu sau procesat primar de cegă si 500 kg icre de cega;

- începând din al patrulea an de exploatare, peşte viu şi procesat primar de cegă şi icre de cegă.

Sistemul tehnologic de creştere va fi de tip recirculant, în care apa rezultată din procesul tehnologic este

tratată şi apoi refolosită în sistem. La fiecare 24 de ore, în procesul de recirculare a apei tehnologice, apa reutilizată

reprezintă un procent de 80% iar restul de 20% reprezintă procentul de apă proaspătă ce înlocuieşte pierderile din

cadrul filtrului mecanic şi cele datorate evaporaţiei şi transpiraţiei. Sursa de apă este reprezentată de apă freatică, a

cărei calitate trebuie să corespundă, cerinţelor fiziologice ale speciei de cultură şi să se încadreze în limitele prezentate

în tabelul de mai jos:

Limite Parametru chimic

Minime Optime Maxime pH – upH 6,9 7 – 7,8 8 – 8,5 O2 solvit – mg/l 6 7 - 12 14 Sub. Organică mg KmnO4 – mg/l 5 35-50 55-60 CBO5 – mg/l 5 6 7 Ca2+ - mg/l 30 90-120 160 Mg2+ - mg/l 5 10-40 50 Cl- ( cloruri )- mg/l 6 30 40 NO3

- - mg/l 1 2,5 - 4 30 NO2

- - mg/l - lipsă 0,002 PO4

3- - mg/l 0,005 0,05 – 1,5 3 Fe total - mg/l - lipsă 0,2 SO4

2- - mg/l 0 – 15 20 - 40 70 – 80 NH3 - mg/l 0 - 0,001 lipsă 0,002 NH4

+ - mg/l 0,05 – 0,5 0,5 - 1 2 Sulfuri totale - mg/l 3 H2S - mg/l - lipsă ≤ 0,003

CO32+ - mg/l - urme 10 – 20

HCO3- - mg/l 20 – 100 200 - 400 600

3

Alcalinitate ml HCL/l 0,2 2 - 4 6 Duritate (0 D) 8 12 - 18 20 Fenoli - mg/l 0 lipsă 0,001 - 0,02 Reziduu fix - mg/l 100 200 - 500 700 – 1000 Suspensii - mg/l 15 – 25 30 - 60 80 Clor rezidual – mg/l 0,005

În afara acestei cerinţe primordiale, legate de calitatea chimică a apei tehnologice, unitatea de reproducere şi

creştere, trebuie să asigure şi:

- o temperatură optimă de creştere, pe tot parcursul anului, cuprinsă între 19 - 24°C, astfel încât să se

obţină cei mai buni indici de creştere;

- o umiditate, în cadrul halei de creştere, sub 80 %;

- existenţa unor condiţii optime de presiune şi debit al apei, care să permită distribuţia apei tehnologice la

aceeaşi parametrii cantitativi la fiecare bazin de creştere în vederea desfăşurării, în condiţii dintre cele

mai bune, a procesului tehnologic;

- automatizarea etapelor tehnologice pentru o reducere a numărului de personal implicat în activitate;

- accesul facil la toate componentele sistemului recirculant de creştere, în vederea fluidizării tuturor

operaţiilor realizate în cadrul unităţii;

- spaţiile necesare realizării tuturor operaţiilor tehnologice, conform cerinţelor europene, care trebuie să

prezinte suprafeţe utile optime, ce vor asigura o eficienţă în exploatarea şi funcţionarea unităţii de

creştere a peştilor.

De asemenea, unitatea de creştere trebuie să fie racordată la o reţea de energie electrică şi să fie dotată cu

sistem de rezervă pentru producerea curentului electric, de tipul generatoarelor.

Ferma de creştere intensivă, în sistem recirculant, a sturionilor va fi reprezentată de o incintă de tip hală,

realizată din structură uşoară, pe profile metalice, dar care trebuie să fie izolată foarte bine din punct de vedere hidric

şi termic, în care se va realiza procesul tehnologic de obţinere a materialului de consum.

Unitatea de creştere a sturionilor va avea în componenţă următoarele:

- bazine de dezvoltare postembrionară – în care are loc dezvoltarea post-embrionară a puilor de

sturioni;

- bazine de creştere – destinate creşterii materialului biologic şi obţinerii producţiei marfă;

- instalaţie de alimentare cu apă tehnologică - destinată alimentării cu apă tehnologică,

condiţionată din punct de vedere chimic şi termic, a bazinelor de creştere a peştelui. Instalaţia va fi astfel dimensionată

încât să asigure un debit de alimentare care să îndepărteze produşii de excreţie şi hrana neconsumată într-un timp util;

- instalaţie de evacuare a apei tehnologice uzate - cu rolul de a transporta, apa uzată spre modulul

de filtrare - decantare;

- modul de condiţionare a apei - cu dublu rol, de a asigura o calitate chimică şi fizică

corespunzătoare a apei de alimentare a bazinelor de creştere conformă necesităţilor fiziologice ale speciilor de cultură

şi de a asigura, păstrarea pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp, a unui ecart al temperaturii apei de alimentare

între 19 - 24oC, necesar atât pentru creşterea sturionilor;

- sistem de hrănire automat - cu rol de a asigura distribuţia automatizată a furajelor pentru fiecare

bazin de creştere în parte;

4

- sistem de producere şi distribuţie a oxigenului suplimentar – cu rol de a asigura cerinţa de oxigen

dizolvat a cegii;

- sistem de monitorizare şi control a parametrilor apei tehnologice – cu rol în monitorozarea şi

controlul cantitativ şi calitativ a parametrilor apei tehnologice.

Producţia marfă ce poate fi obţinută în cadrul fermei

Producţia marfă ce poate fi obţinută în ciclu complet este de 42.000 kg de cegă şi 2.000 kg de caviar de cegă. Această

producţie va fi obţinută începând din al patrulea an de funcţionare a fermei.

Având în vedere că ciclul complet de obţinere al cegii se atinge în al patrulea an, vor exista bazine

neexploatate în primii 3 ani. Astfel, în aceste bazine se va creşte tot cegă, în ciclu de 1 an, prin achiziţionarea de cegă

de 2 ani (cca. 700 g/ex.) şi valorificarea sa pe piaţă, pentru a asigura un flux de numerar necesar funcţionării la

capacitate maximă a fermei sturionicole. Producţia suplimentară de cegă este următoarea:

An de exploatare Bazine neutilizate Producţia/an 1 26 bazine de 65 m3 67.000 kg 2 20 bazine de 65 m3 52.000 kg 3 7 bazine de 65 m3 18.000 kg

Astfel, producţia din cadrul fermei va fi de:

Tabel nr. 2

Producţia finită livrată la piaţă Cegă

Carne Caviar Anul de exploatare al fermei

Kg anul I de exploatare 67.000 - anul II de exploatare 80.000 - anul III de exploatare 44.400 - anul IV de exploatare 42.000 2.000 anul V de exploatare 42.000 2.000 anul VI de exploatare 42.000 2.000

În cazul producţiei de cegă, aceasta este compusă din următoarele componente:

exemplare de cegă în vârstă de 3 ani – valorificaţi în primii trei ani de funcţionare ai fermei prin

achiziţia şi creşterea în fiecare an a unor exemplare de cegă de 2 ani;

masculii de cegă – valorificaţi la sfârşitul celui de-al treilea an de exploatare, când aceştia vor fi

îndepărtaţi urmând a fi crescute, pentru icre, numai exemplarele femele;

femelele de cegă - obţinută la sfârşitul anului patru de exploatare prin sacrificare, în vederea

obţinerii icrelor;

producţia de icre - obţinută de asemenea, la sfîrşitul anului patru de exploatare, prin sacrificarea

femelelor.

Începând cu al patrulea an ferma va funcţiona la capacitate maximă, obţinându-se toată producţia propusă, 42

de tone de peşte şi 2 tone de caviar, urmând ca din anul următor aceasta să fie obţinută anual.

5

Fazele principale ale procesului tehnologic:

Sistemul tehnologic de creştere pentru obţinerea cegii de consum plecând de la stadiul de pui se va realiza

într-o incintă fixă, de tip hală, foarte bine izolată termic şi hidric, în care se vor asigura toate condiţiile necesare unei

desfăşurări optime a procesului tehnologic.

Sistemul recirculant, de creştere intensivă a cegii, în vederea obţinerii unei producţii de 42.000 kg peşte şi

2.000 kg icre, va fi alcătuit din:

6

1.) Sistem de captare a apei de alimentare – care va fi reprezentată de apa de adâmcime. Aceasta

va fi captată cu ajutorul puţurilor forate. Debitul de apă al pompelor de puţ va fi de 15 m3/h.

2.) Bazine de creştere – pot avea forme diferite, rectangulare, circulare, octogonale şi pătrate. În

general forma acestora este dictată de etologia speciei dar şi de spaţiul avut la dispoziţie în hala de producţie.

În cadrul fermei piscicole bazinele prevăzute au o formă ovoidală, având dimensiunile de cca. 9 x 4m, cu o

suprafaţă utilă de creştere de 32,5 m2. Înălţimea coloanei de apă, în bazinele de creştere va fi de 2m, bazinului

asigurându-i o gardă de 0,3m.

Caracteristici tehnice

Suprafaţă 32,5 m2 Înălţimea peretelui 2,3 m Volum maxim bazin 75 m3 Volum maxim de apă 65 m³

3.) Instalaţie de alimentare – destinată alimentării cu apă tehnologică a bazinelor de creştere a

materialului biologic. Instalaţia va fi astfel dimensionată încât să asigure un debit de alimentare de 1.000 m3/h.

4.) Instalaţie de evacuare - are rolul de a transporta, cu ajutorul conductelor, apa uzată către

bazinul decantor, pentru a intra în procesul de tratare chimică şi recondiţionare termică, şi de a fi refolosită în sistem.

5.) Sistem de filtrare a apei - cu rolul de a asigura o calitate chimică şi fizică corespunzătoare a apei de

alimentare a bazinelor de creştere corespunzătoare necesităţilor fiziologice ale speciilor de cultură.

Sistemul de filtrare va fi dimensionat funcţie de debitul de apă uzată ce trebuie filtrată astfel încât să se

realizeze o îndepărtare corespunzătoare a celui mai important parametru ce determină calitatea apei tehnologice, şi

anume cantitatea totală de azot neionizat (TAN).

În cadrul fermei piscicole vor exista 2 sisteme de filtrare a apei tehnologice, fiecare sistem având un debit de

filtrare de 1.000 m3/h.

Pentru eficientizarea sistemului astfel încât să fie evitate apariţiile unor probleme tehnice în timpul procesului

tehnologic, cele 2 sisteme de filtrare se vor interconecta între ele.

Un sistem de filtrare a apei tehnologice este format din:

unitate de filtrare mecanică – cu rol de a uniformiza debitele şi de a realiza o filtrare

mecanică a apei uzate;

pompă de circulaţie a apei – cu rol de a transmite fluxul de apă între componentele

sistemului de filtrare şi către bazinele de creştere;

unitate de filtrare biologică – care are rolul de a realiza o filtrare biologică a apei

tehnologice;

unitate pentru degazarea apei tehnologice – care are rolul de a îndepărta dioxidul de carbon

din apă;

lampă UV – cu rol de a distruge toate microorganismele existente în apă.

a.) Unitatea de filtrare mecanică este reprezentată de un filtru cu tambur cunoscut şi ca filtru tobă, care

prezintă un dublu rol, de captare şi uniformizare a debitelor de evacuare, de la toate incintele de creştere, pe de-o parte

şi de filtrare mecanică, pe de altă parte, având un rol de a reţine suspensiile din apă de până la 40 de microni.

Apa uzată de la bazinele de creştere va ajunge în cadrul filtrului prin intermediul sistemului de evacuare al

bazinelor, aici este filtrată mecanic şi apoi, pe baza principiului vaselor comunicante, ajunge în unitatea de filtrare

biologică.

7

Pentru un sistem de filtrare este necesară achiziţionarea a două filtre tobă cu capacitatea de 1.000 m3/h pe

filtru.

Amplasarea filtrelor tobă se va realiza la cota 0 sau în săpătură, sub cota terenului, astfel încât canalul

principal de evacuare (conductă) să poată fi conectat la filtru.

b.) Unitatea de filtrare biologică – este reprezentată de un filtru submers, al cărui principiu de funcţionare

constă în trecerea apei prin mediul filtrant reprezentat de bile de plastic. Circulaţia apei se realizează în sens

ascendent, oxigenul necesar proceselor biologice fiind asigurat prin intermediul unui furtun difuzor, amplasat pe

fundul filtrului biologic, conectat la o suflantă de aer.

Dimensionarea modulului de filtrare biologică se realizează funcţie de cantitatea totală de azot amoniacal ce

trebuie îndepărtată din sistem, de, debitul de apă al incintelor de creştere şi în strânsă legătură cu modulul de filtrare

mecanică.

Din filtrul biologic, prin intermediul unei pompe de circulaţie, apa este preluată şi transmisă în degazor.

c.) Pompele de circulaţie – vor fi amplasate astfel:

- un sistem de pompare ce va prelua apa din filtrul biologic şi o va transmite în degazor;

- un sistem de pompare ce va prelua apa din bazinul de colectare al degazorului şi o va distribui

către bazinele de cultură, trecând prin filtrul UV.

Acestea, se vor dimensiona funcţie de debitul maxim de apă pe care îl tranzitează la care se va adăuga o

marjă de siguranţă de 10%. Astfel capacitatea unui grup de pompare va fi de 1.100 m3/h.

În cadrul fermei piscicole vor fi necesare 4 sisteme de pompare cu un debit de 1.100 m3/h fiecare.

De asemenea, trebuie ţinut cont ca înălţimea de refulare să fie de 5m.

d.) Degazorul – este reprezentată de un filtru submers, al cărui principiu de funcţionare constă în trecerea

apei prin mediul filtrant sub formă de ploaie. Circulaţia apei se realizează în sens descendent pentru a asigura

eliminarea dioxidului de carbon din apă, realizând în acelaşi timp şi o oxigenare a apei tehnologice.

Din degazor, prin intermediul unei pompe de circulaţie, apa este preluată şi transmisă prin lampa UV la

bazinele de creştere.

e.) Lampa UV - realizează o dezinfecţie a apei tehnologice, cu lumină ultravioletă, care se bazează pe

proprietatea radiaţiei UV de a penetra şi distruge toate formele de bacterii prezente în lichide sau în gaze.

Lămpile cu UV sunt montate pe traseul sistemului de alimentare cu apă tehnologică.

Pentru ferma piscicolă, este necesară achiziţionarea a 2 instalaţii UV care să asigure dezinfecţia unui debit de

apă de 1.000 m3/h fiecare.

6.) Instalaţia de producere şi transport a oxigenului tehnic – este reprezentată de către o instalaţie de

producere a oxigenului tehnic, în vederea asigurării necesarului de oxigen, la un nivel optim, corespunzător speciilor

de cultură.

Cantitatea de oxigen necesară a fi adăugată în cadrul sistemului, pentru satisfacerea cerinţelor speciei,

va fi de 10 kg/h.

Oxigenul va fi transportat la bazine prin intermediul unor conducte principale şi secundare (sau

furtune), pe care vor fi montate robinete ce vor permite reglarea debitului de oxigen sau de aer.

Difuzia oxigenului în apă se va realiza prin intermediul unor conuri de oxigen care asigură un randament

ridicat al difuziei. Pentru realizarea procesului tehnologic în condiţii optime sunt necesare fie 30 conuri de oxigen,

pentru fiecare bazin în parte cu un debit de 65 mc/h.

8

7.) Instalaţie de termostatare a apei

Are rolul de a asigura, indiferent de anotimp, un ecart al temperaturii de 19 – 24oC, al apei tehnologice.

8.) Sistem de hrănire automat – care are rolul de a asigura distribuţia automatizată a furajelor

pentru fiecare bazin de creştere în parte. Furajul administrat va avea un conţinut în proteine de 37 – 50 %. Raţia

zilnică de hrană va fi de 1,5 % din masa totală a materialului biologic. Intervalul de administrare este de 6 ore.

Se va avea în vedere ca în cadrul halei să se asigure toate condiţiile unei bune desfăşurări a proceselor

tehnologice, astfel: asigurarea unei izolaţii termice ce va permite o economisire a energiei pentru încălzire apei

tehnologice la parametrii optimi, asigurarea unei ventilaţii / dezumidificări / climatizări optime, asigurarea tuturor

instalaţiilor electrice necesare (prize, instalaţii de iluminat), etc.

Imbolnaviri si tratamente

Boli parazitare

Parazitii susceptibili care pot sa se dezvolte in crescatoriile sturionicole, unde cresterea se realizeaza in

bazine de plastic sau beton, sunt cei cu ciclu direct, toti parazitii cu ciclu complex de dezvoltare sunt exclusi.

Infestarea se poate produce doar in conditiile in care unitatea utilizeaza ca sursa de alimentare o apa de

suprafata ce nu a fost trecuta prin unitatea de filtrare a modulului de tratare si conditionare a apei sau cand se folosesc

instrumente ce au intrat in contact cu materialul biologic infestat si acestea nu au fost dezinfectate.

Parazitii externi ce pot penetra in sistem in conditiile de mai sus prezentate sunt din categoria protozoarelor

(Trichodina sp., Trichodinella sp. si Tripartiella sp., Chilodonella sp. si Costia natrix), monogenilor (Gyrodactylus

sp.) si a crustaceilor (Argulus foliaceus).

Parazitoza cu gradul cel mai mare de periculozitate este cea produsa de crustaceul Argulus foliace. Parazitul

afecteaza in mod special puietul de 1,5 – 5 g. Parazitul se fixeaza in zona inimii, iar intepatura lui este letala. Este

suficient ca intr-o incinta de crestere sa existe 5 – 10 exemplare de Argulus foliaceus ca mortalitatea sa se ridice la

60%.

Toti parazitii semnalati necesita un tratament. Parazitii externi sunt sensibili la clorura de sodiu, formol,

verde de malachit, sulfat de cupru, cloramina T, permanganat de potasiu, insa sturionii, cu exceptia clorurii de sodiu,

nu tolereaza nici una dintre aceste substante.

Doza de clorura de sodiu recomandata in combaterea parazitozelor, care nu produce un efect negativ asupra

materialului sturionicol, este de 5 kg/m3. Timpul de expunere este de 60 minute. Pe durata tratamentului, alimentarea

cu apa a incintei va fi oprita. Se va verifica permanent ca oxigenul dizolvat in apa sa nu scada sub 6 mg/l. Scaderea

oxigenului dizolvat sub aceasta valoare impune oxigenarea apei pana la nivelul de saturatie impus de temperatura.

Oxigenarea apei se poate realiza injectand oxigen tehnic prin intermediul unui furtun de difuzie ingrelat pe fundul

incintei.

Tratamentul se va aplica numai dupa ce a fost testat in prealabil pe un lot mic. Daca raspunsul la test este

pozitiv, tratamentul se va practica asupra intregului efectiv. Pe durata tratamentului, lotul va fi supravegheat de

personal calificat. Incintele in care se va efectua tratamentul in prealabil vor fi atent igienizate.

Boli bacteriene

Imbolnavirile bacteriene apar ca efect al lipsei de igiena a incintelor si a prezentei hranei neconsumate.

Aceste doua elemente favorizeaza dezvoltarea bacteriilor, care pot deveni o reala problema in aceasta perioada.

Cel mai des actioneaza Myxobacter sp. si Flexibacter sp. Yrsinia ruckeri, Flavobacterium.

Exemplarele afectate de mixobacterii prezinta inotatoarele pectorale distruse, acestea putand sa dispara.

Mortalitatile pot fi de 100% din efectiv daca nu se intervine cu tratament.

9

Yersiniosa provocata de Yrsinia ruckeri se manifesta prin enterita mai mult sau mai putin hemoragica,

asociata cu zone congestionate in jurul gurii, regiunii urogenitale si o congestionare a tubului digestiv. Mortalitatile

pot atinge 100% din efectiv.

Flavobacterium produce leziuni la nivelul branhiilor, leziuni cutanate si ale inotatoarelor.

In cazul imbolnavirilor bacteriene, functie de agentul etiologic depistat, se poate aplica una din schemele de

tratament prezentate in tabelul de mai jos:

Agentul patogen Produsul Modul de tratare Doza si timpul de

expunere

Oxitetraciclina Imbaiere, repetata zilnic

timp de 10 zile

4 – 8 ppm timp de 1 h Mixobacter sp. *

si Flexibacter sp.

Produse furanice Imbaiere, repetata zilnic

timp de 10 zile

4 – 8 ppm timp de 1 h

Yrsinia ruckeri * Tetraciclina Administrare in furaj timp

de 10 zile

60 – 80 mg/kg greutate

corporala

* antibioticul va fi stabilit in baza antibiogramei

Boli provocate de agenti chimici

Chimismul apei are o influenta hotaratoare asupra dezvoltarii materialului sturionicol. Actionand direct sau

indirect asupra acestuia, substantele organice sau anorganice solvite in apa, aflate in cantitati corespunzatoare

necesitatilor biologice, ii asigura o dezvoltare normala. Orice abatere a anumitor substante de la un optim poate fi

ireversibila pentru materialul sturionicol.

Exista foarte multe substante care, solvite in apa, determina in anumite conditii diferite imbolnaviri.

Principalii agenti chimici provocatori de imbolnaviri sunt: gazele solvite in apa (in primul rand oxigenul),

pH-ul, amoniacul, nitritii.

Starea de morbiditate produsa de gazele solvite in apa poate avea la origine suprasaturarea gazoasa sau

continutul redus de oxigen.

Suprasaturarea gazoasa

Suprasaturarea gazoasa este, in principal, rezultatul cresterii continutului de azot sau oxigen in apa.

Suprasaturarea apei in gaze solvite in cazul aplicarii acestei tehnologii se poate produce ca urmare a incalzirii

bruste cu peste 10 oC a apei tehnologice si a utilizarii in exces a aerului comprimat sau a oxigenului tehnic.

Expunerea materialului sturionicol timp de 48 de ore la o suprasaturare de 103% a apei in azot poate provoca

embolia gazoasa (infiltrarea bulelor de gaz in circuitul ganguin). Suprasaturarea apei in oxigen poate fi tolerata de

sturioni pana la 120%.

Imbolnavirea, in prima faza, se poate diagnostica numai prin examinarea la microscop a foitelor branhiale si

evidentierea embolilor gazosi.

Simpomatologic, materialul sturionicol exteriorizeaza o stare apatica.

In vederea prevenirii efectelor suprasaturarii gazoase a apei tehnologice, se recomanda mentinerea constanta

a temperaturii apei pe perioada cresterii, controlul periodic a nivelului de saturare gazoasa in cazul utilizarii aerului

comprimat sau a oxigenului tehnic.

10

Continutul redus de oxigen

Cerintele sturionilor fata de continutul de oxigen din apa variaza functie de specie, varsta, starea fiziologica,

starea de sanatate.

In cadrul acestui sistem tehnologic de crestere, in care se urmareste obtinerea de material sturionicol cu cat

mai bune performante, cantitatea de oxigen din apa constituie un factor limitativ in atingerea acestora.

Sturionii pot tolera valori ale oxigenului dizolvat in apa de 3,9 mg/l, insa acestea induc in primul rand

inapetenta, cu consecinte asupra ritmului de crestere. De aceea este contraindicat ca in cadrul acestui tip de tehnologie

de crestere continutul oxigenului dizolvat in apa sa fie inferior saturatiei de 90%. Nivelul de saturatie trebuie mentinut

constant la aceasta valoare indeosebi in conditiile in care temperatura apei creste si greutatea pestelui pe unitatea de

volum este mai mare.

Sturionii expusi deficitului de oxigen, in primul rand, nu se mai hranesc, sunt dispersati in toata masa

incintei, inoata aproape de suprafata apei, sunt apatici, lipsiti de reactivitate. Mentinerea pe o perioada mai indelungata

a acestor specii in conditii de deficit de oxigen dizolvat in apa duce la scaderea performantelor tehnologice transpuse

prin incetinirea ritmului de crestere, slaba asimilare a hranei, sensibilitate accentuata la agresiuni produse in special de

agenti bacteriologici.

Scaderea brusca a continutului de oxigen din apa are ca rezultat asfixia materialului sturionicol.

Stari patologice provocate de pH-ul necorespunzator al apei

Sturionii au o dezvoltare optima in conditiile unei ape neutre (pH – 7 upH) sau usor alcaline (pH 7,8 – 8

upH). Apele acide nu sunt tolerate de aceste specii.

Caracterul acid sau bazic al apei, exprimat prin unitati de pH, actioneaza atat direct cat si indirect asupra

materialului sturionicol.

Actiunea directa a pH-ului din domeniul acid (pH – 5,5 upH) are ca efect cresterea frecventei miscarilor

respiratorii, ceea ce denota ca oxigenul este partial folosit, secretia de mucus este marita, tegumentul se inroseste in

zona ventrala, branhiile pe margini devin brune. Pestii inoata lent si mor in pozitii normale.

In cazul unui pH alcalin (pH ≥ 8,5), branhiile au marginile albe, se franjureaza, apare necroza branhiala.

Inotatoarele se franjureaza, tegumentul devine mat.

Actiunea indirecta a pH-ului consta in implicarea pe care o are acest parametru asupra fenomenelor toxice

din apa. O valoare scazuta a pH-ului inlesneste cresterea toxicitatii nitritilor si metalelor din apa, o valoare ridicata a

pH-ului creste toxicitatea amoniacului.

Stari patologice provocate de substantele azotate din apa

Substantele azotate din apa cu efect patogen pentru sturioni sunt amoniacul nedisociat si nitritii. Nitritii sunt

tolerati de sturioni pana la nivelul de 20 – 30 mg/l, cu conditia ca oxigenul sa fie mentinut permanent la nivel de

saturatie 100%. Daca nu este respectata aceasta conditie, nitratii pierd un atom de oxigen si trec in nitriti, generand la

randul lor stari patologice.

Amoniacul nedisociat si nitritii sunt bine tolerati de sturioni la valori de 0,002 mg/l.

Pentru sturioni, concentratia maxima admisa de amoniac nedisociat in apa este de 0,01 mg/l. Peste aceasta

valoare amoniacul nedisociat devine toxic, producand intoxicatii exogene si endogene.

Indiferent de tipul de intoxicatie, efectul amoniacului asupra sturionilor se manifesta prin reducerea ritmului

de crestere, inflamarea intregului aparat branhial, hipersecretie de mucus, hemoragii branhiale si tegumentare. Ficatul

si rinichiul se atrofiaza intr-un procent de 25 – 38% din masa initiala a organelor respective.

11

In cazul nitritilor, concentratia maxima admisa este de 0,1 mg/l. Acumularea excesiva a nitritilor in

organismul sturionilor are ca efect inapetenta, intarzieri in crestere, scaderea rezistentei la imbolnaviri.

Valorile parametrilor chimici mai mari ca valorile maxime admise pot produce mortalitate in masa a materialului

biologic.

Conditii privind aplicarea tehnologiei

- se vor respecta conditiile tehnice si se vor aplica lucrarile specifice etapelor tehnologice prezentate;

- in conditiile in care nu sunt afectati negativ indicatorii tehnologici si pretul de productie, se admit

modificarile in aplicarea tehnologiei pentru micsorarea consumurilor de materii prime si energie, cresterea

productivitatii muncii.

Configuraţia planimetrică (partiul) pentru hală este prezentat în planşele ce sunt incluse în acest proiect.

4. Durata de realizare (luni) şi etape principale

Durata de realizare a investitiei este de 24 luni.

Ataşat documentatiei se regăseşte graficul de realizare a investiţiei, care cuprinde durata şi etapele principale

de realizare a investiţiei propuse.

Descrierea funcţională (tehnologică) a cladirilor

Destinatie: obtinere sturion de consum

Configuraţia planimetrică (partiul) este prezentată în planşele ce sunt incluse în acest proiect.

Parterul cuprinde spaţii cu următoarele funcţiuni şi suprafeţe:

o spaţiu producţie 1740.00 m2

o cameră tehnică 105,00 m2

o cameră tehnică 90,00 m2

o magazie furaje(hrană) 7,50 m2

o cabină electrostivuitor 8,75 m2

o vestiar bărbaţi 4,04 m2

o duş bărbaţi 0,92 m2

o WC bărbaţi 0,92 m2

o vestiar femei 4,04 m2

o duş femei 0,92 m2

o WC femei 0,92 m2

o

Supanta cuprinde spaţii cu următoarele funcţiuni şi suprafeţe:

o Birou comandă 19,50 m2

o WC 1,03 m2

Hala de productie va avea parametrii tehnici următori:

• Suprafaţa construită: 2016.25 m2;

• Suprafaţa desfăşurată: 2016.25 m2;

• Suprafata utila: 1983,40 m2;

• Înălţimea la streaşină: 4.50 m/6.50m;

12

• Înălţimea la coama: 6,73m/8,73m;

• Volum util: 12 900 m³.

Instalatia de producere oxigen

Instalatia pentru producerea oxigenului asigură oxigenul tehnologic necesar întreţinerii vieţii materialului

piscicol din fermă. Se va achiziţiona o instalatie dimensionată să asigure oxigenul necesar fermei la capacitatea

maximă proiectată.

Conform tehnologiei, consumul estimat de oxigen, pentru Hala de productie, este intre 0 - 10 kg/h.

Amplasarea acestei instalatii este prezentată în plansa A2 – PLAN GENERAL, ce este inclus în partea

desenata a acestui proiect.

Instalatia pentru producerea oxigenului tehnologic are parametrii tehnici următori:

• Suprafaţa construită: 72.00 m2 ;

• Suprafaţa desfăşurată: 72.00 m2 ;

• Înălţimea la streaşină: 4,00 m;

• Înălţimea la coama: 5.00 m;

Laguna

Laguna necesară tehnologic este amplasată în partea de vest a platformei proiectate. Destinaţia lagunei este

de a prelua apele tehnologice după filtrare.

Detalierea lagunei este prezentată în planşa A12 ce este inclusa în partea desenata a acestui proiect.

Laguna are parametrii tehnici următori:

• Suprafaţa: 700 m2 ;

• Adancime: 2.50 m

• Volumul aproximativ: 1500 m³.

Laguna necesară tehnologic este amplasată în partea de vest a platformei proiectate. Destinaţia lagunei este de a prelua apele tehnologice după filtrare.Apele tehnologice staţionează în lagună timp de o zi, timp în care azotul în exces este eliberat în atmosferă. După acest timp apa din lagună poate fi evacuată în canalul de desecare din zonă. Amplasarea lagunei este prezentată în planşele ce sunt incluse în acest proiect.

3.2.2. Descrierea funcţională a retelelor

Instalatia electrica interioara

• INSTALAŢIA DE ILUMINAT INTERIOR: - nivelurile de iluminat din cadrul fiecarui corp se vor realiza conform Normativului NP 061/2002

„Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri”,precum si in concordanta cu

necesitatile tehnologice ale incintelor.

- comenzile iluminatului se realizeaza local la uşile de acces în încaperi prin intermediul

comutatoarelor sau intrerupatoarelor în montaj îngropatsau aparent, tip IP20. Inaltimea de montaj a intrerupatoarelor

şi comutatoarelor locale este de 1.5 m fata de cota pardoselii finite. In spaţiile tehnice se vor folosi intrerupatore in

montaj aparent cu grad de protectie IP44.

13

- instalaţiile de iluminat se vor executa cu conductor de cupru de tip FY pozate aparent, montat tuburi

de protectie IPY sau plinta montata pe perete. Circuitele de iluminat se vor stabili astfel încat distanţele traseelor de

cabluri sa fie cat mai mici, iar pierderile de tensiune să se încadreze in limitele admise.

• REALIZAREA ILUMINATUL DE SIGURANTA:

- iluminat de siguranta pentru evacuare, cu lampi cu acumulatori inclus cu autonomie de functionare

1h cu surse florescente de 1x8W, IP20, nepermanente dispuse pe caile de evacuare, in speţă iluminat de siguranţă de

evacuare cu lampi cu acumulator inclus tip antiex clasa II 2 G cu autonomie de minim 1 h permanente cu surse

florescente de 1x8W, IP66. Amplasarea acestora se face pe căile de evacuare din cladire, dispunerea lor realizandu-

se alternant pe diferite circuite, astfel incat in fiecare zona sa fie prezente cel putin doua circuite de siguranta.

• REALIZAREA ALIMENTĂRII CU ENERGIE ELECTRICĂ ÎN CAZ DE

AVARIE:

- În caz de avarie (căderea tensiunii de la reţeaua naţională) a fost prevăzută o sursă alternativă de

alimentare cu energie electrică. Pentru aceasta situaţie se prevede dotarea cu un grup electrogen cu putere de minim

80 Kw. Acesta va asigura necesarul de energie pentru menţinerea oxigenării apei si a instalatiilor aferente, astfel

încât să fie asigurată supravieţuirea materialului piscicol din Ferma de creşterea intensivă a sturionilor

ROMSTURION.

• INSTALAŢIA DE PRIZE:

- tipurile de prize şi racordurile electrice vor fi stabilite atât în funcţie de destinaţia încăperilor cat şi

de eventualii consumatori electrici. Toate prizele sunt prevazute cu capac si contact de protectie şi sunt protejate cu

disjunctoare diferentiale, astfel încat orice defect sa realizeze scoaterea de sub tensiune a lor.

• INSTALATIA DE PROTECTIE IMPOTRIVA DESCARCARILOR

ATMOSFERICE:

- Este o instalatie de sine statatoare de paratrasnet avand nivelul de protectie Normal II. Priza de

pamant va fi naturala si nu va fi comuna cu instalatia de paratrasnet, avand rezistenta de dispersie mai mica de 1 Ohm.

- conductoarele de coborare se executa de preferinta dintr-o bucata fara imbinari. In cazul in care nu

se poate, numarul imbinarilor trebuie redus la minimum, iar imbinarile se realizeaza prin sudare, lipire, suruburi sau

buloane.

- Protecţia împotriva descărcărilor atmosferice se va face numai pentru clădirile înalte.

• REALIZAREA INSTALATIEI DE PROTECTIE PRIN LEGARE LA PAMANT:

Priza de pamant va fi naturala si nu va fi comuna cu instalatia de paratrasnet, avand rezistenta de dispersie mai

mica de 1 Ω.

Pe conturul cladirii, in talpa fundatiei, una din armaturi avand d ≥ 11 mm (bara de egalizare a potentialului), va

fi sudata astfel incat sa se creeze o priza de pamant naturala.

In dreptul tabloului electric general si al tabloului electric de frig, din priza de pamant astfel realizata, se vor

ridica cate 2 bride prin care se va face ulterior racordarea tablourilor electrice la priza de pamant.

14

În cazul in care rezistenta de dispersie a prizei de pamant este peste valoarea de 1 Ω (fiind o priza naturala si

comuna) se va realiza si o priza de pamant artificiala cu electrozi verticali din ţeavă zincată din oţel cu d=2 ½`` ; l=3

m şi electrozi orizontali de tip platbanda OLZn 40x4 mm² dispuşi la adancimea de -0.80 m fata de cota terenului

amenajat.

Această priză se va realiza pe tot conturul, în exteriorul cladirilor, la min 2m de fundatia acesteia.

CERINŢELE CE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE INSTALAŢIILE ELECTRICE :

Rezistenta la stabilitate: Elementele instalatiei electrice interioare s-au ales astfel incat aparatele electrice de

comutatie, tablourile electrice, corpurile de iluminat si dispozitivele de sustinere, tuburile de protectie, conductoarele

si cablurile sa fie corespunzatoare modului de utilizare specific, conditiilor din spatiile de amplasare, in ceea ce

priveste:

rezistenta organelor de manevra si invelisurilor de protectie impotriva loviturilor;

fixarea cu dispozitive care sa asigure rezistenta la incovoiere si tractiune;

numarul de manevre mecanice si electrice;

montarea pe materiale care suportă temperaturile de functionare;

sectiunea conductoarelor, in vederea evitarii cresterii temperaturii peste limita admisa care sa produca deteriorari

remanente ale izolatiei proprii, a tuburilor de protectie, a suporturilor de prindere, asupra partilor active ale aparatelor;

traversarile elementelor de constructii se fac prin zone/locuri special amenajate practicate si prevazute prin proiect.

Siguranta in exploatare: Obiectivul va fi prevazut cu racord electric asigurat din retele de tensiune existente in

zona, gradul de asigurare fiind dat de caracteristica retelei in punctul de racord.

Consumatorii se vor distribui pe circuite separate in vederea remedierii rapide a defectelor, fara a fi necesara

deconectarea intregii instalatii.

Continuitatea electrica a conductoarelor de cupru in doze se va realiza prin lipire sau cleme cu suruburi, iar in

aparate si tablouri electrice prin suruburi

Aparatele de conectare, corpurile de iluminat, tablourile electrice, conductoarele si cablurile au gradul de

protectie corespunzator modului si locului de montaj, in vederea asigurarii protectiei utilizatorului impotriva socurilor

electrice prin atingerea directa.

Protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice prin atingere indirectă, ce pot să apară in urma contactului cu

mase puse accidental sub tensiune ca urmare a defectelor de izolatie se face prin:

Masuri de protectie fara intreruperea automata a alimentarii:

Folosirea materialelor electrice de clasa a II-a de izolatie;

Izolarea suplimentara;

Amplasarea la distanta.

Masuri de protectie prin intreruperea automata a alimentarii:

Utilizarea dispozitivelor automate de protectie, in coordonare cu schema de legare la pamant, care asigura

deconectarea circuitelor in caz de defect;

Schema de legare la pamant este de tip TN-S;

Protectia impotriva supracurentilor datorati suprasarcinilor sau supratensiunilor care ar putea provoca deteriorarea

componentelor instalatiei electrice se face cu dispozitive automate, mai precis cu intrerupatoare automate mici,

15

montate in tablourile de distributie la inceputul fiecarui circuit numai pe conductoarele active. Nu se vor monta

dispozitive de protectie pe conductoarele de protectie PE sau PEN.

Siguranta la foc: Solutiile tehnice au fost intocmite astfel incat sa nu favorizeze declansarea sau extinderea

incendiilor datorate instalatiilor electrice. In acest sens s-au avut in vedere urmatoarele:

Instalatiile s-au adaptat la gradul de rezistenta la foc al elementelor de constructie si la categoria de incendiu a

cladirilor. Cladirea va fi prevazuta cu instalatie de protectie impotriva trasnetului.

Tablourile electrice, corpurile de iluminat si aparatele de conectare vor avea carcasele si elementele componente

din materiale incombustibile.

Pe fiecare circuit se folosesc dispozitive automate de protectie.

REALIZAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE DE FORŢA:

Pentru echipamentele aferente fiecarei cladiri s-au prevăzut circuite individuale racordate la tablourile

electrice. Protecţia circuitelor se realizează în tablouri, majoritatea aparatelor fiind conectate la prize.

Circuitele de forţă se execută cu cabluri CYY-F protejate în tuburi IPFY în montaj aparent.

- Puterea instalata estimată pentru hala de productie va fi de 100,00 Kw.

- Puterea instalata estimată pentru staţia de oxigen tehnologic, va fi de 20,00 Kw.

Darea în exploatare se va face în prezenţa electricianului autorizat numai după ce verificarea circuitelor a dus

la concluzia că pot fi puse sub tensiune.

Se interzice cu desăvârşire utilizarea instalaţiilor electrice improvizate.

Pe toată durata execuţiei şi punerii sub tensiune a instalaţiei se vor respecta normele specifice de

protecţia muncii cuprinse în:

1. Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V (I7/ 1991);

2. Normele generale de protecţia muncii, la execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice.

Instalatia sanitara (apă – canalizare)

Ferma de creştere intensivă a sturionilor ROMSTURION va avea două sisteme de alimentare cu apă.

1. Apa potabilă pentru consumul curent;

2. Apa tehnologică.

Apa potabilă pentru consumul curent

Pentru consumul curent instalaţia de apă potabilă va fi branşată la puturile proprii printr-un sistem de filtre.

Conductele de alimentare cu apa rece vor fi din ţeavă din polipropilenă cu Ǿ20 mm. In vederea scoaterii

parţiale din funcţiune a instalaţiei, se vor monta robineţi de închidere cu mufe filetate şi obturator sferic.

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă va avea o lungime totală estimată de 250 ml.

Adancimea de pozare a tevilor de alimentare cu apă rece in perimetrele exterioare ale imobilelor se va face

sub adancimea de inghet a zonei de -1,00 m.

Amplasarea conductelor se va face în canale de protecţie.

Apa tehnologică.

Instalaţia de alimentare cu apă tehnologică va fi racordată la puţurile forate proprii.

16

Conductele de alimentare cu apa tehnologică vor fi din ţeavă din polietilenă de înaltă densitate(PEHD),

amplasate in conformitate cu planul de retele exterioare. In vederea scoaterii parţiale din funcţiune a instalaţiei, se vor

monta robineţi de închidere cu mufe filetate şi obturator sferic.

Instalaţia de canalizare

Instalaţia de canalizare pentru apa menajera se va racorda la ministaţia de epurare proprie, dimensionată

astfel încât să fie capabila sa preia aportul de ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare şi ocazional apele

rezultate in urma tratamentelor chimice aplicate bazinelor piscicole.

Pentru curăţirea instalaţiei de canalizare de la grupurile sanitare, se vor prevedea cămine de inspecţie şi

curăţire.

Conductele de scurgere sunt din PVC cu Ǿ160 mm .

Evacuarea apelor uzate de la obiectele sanitare (lavoare, Wc) se va face prin conducte din PVC, direct in

reteaua de canalizare ce duce la ministaţia de epurare..

Reţeaua de canalizare menajeră va avea o lungime totală de 200 ml.

Adancimea de pozare a tevilor de scurgere in perimetrele exterioare ale imobilelor se va face sub adancimea

de inghet specifică zonei de -1,00 m.

Instalaţia de canalizare pentru apa tehnologică;

Pentru apa tehnologică va exista un sistem de canalizare separat ce va conduce apa tehnologică uzată spre

laguna situată în partea de vest a incintei. Aici apa tehnologică uzată va staţiona timp de minim 24 ore, timp în care va

elibera in mod natural în atmosferă surplusul de azot, după care poate fi evacuată în canalul de desecare din zonă.

Reţeaua de canalizare tehnologică va avea o lungime totală de 200 ml.

Amplasarea conductelor se va face în canal de protecţie. Pe unele zone evacuarea apei tehnologice se va face

prin rigole dalate şi impermeabilizate.

Execuţia întregii instalaţii se va face de personal autorizat cu respectarea echipamentului şi normelor de

protecţia muncii specifice.

De asemenea se vor asigura condiţiile specifice PSI pentru prevenirea oricăror incidente.

Instalatii termice-climatizare

Vor exista sisteme de climatizare locale pentru spaţiile cu operatori umani.

Pentru a asigura temperatura apei necesară tehnologic pentru materialul piscicol din fermă, se vor utiliza

încălzitoare electrice.

Conditia de microclimat în încăperi se va asigura local cu panouri electrice radiante.

Temperatura necesară a se realiza în interiorul fiecarei încăperi s-a stabilit in conformitate cu SR 1907/98 si

conditiile impuse de fluxurile tehnologice.

Amenajari exterioare si sistematizarea terenului. Pentru buna funcţionare a obiectivelor proiectate se vor lua urmatoarele masuri:

- Amplasarea retelelor purtatoare de apa şi cele de canalizare, în canale de protectie ;

- Realizarea trotuarelor de protecţie din jurul constructiilor ;

- Realizarea rigolelor de preluare şi conducere a apelor meteorice ;

- Realizarea drumurilor de acces necesare funcţionării corespunzătoare a Fermei de creşterea

intensivă a sturionilor ROMSTURION .

17

3.6 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora

Energie electrică:

nu există în zonă punct de alimentare de joasă tensiune. Pe terenul pe care se va executa investiţia există o reţea

aeriană de 20KV. Este necesar un post de transformare de minim 160 KVA

Apă : nu există sursă de apă în zonă. Se vor executa puţuri proprii.

Canalizare: nu există canalizare în zonă. Investiţia va fi dotată cu ministaţie de epurare proprie şi reţea de

canalizare proprie

• REALIZAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE DE FORŢA:

Pentru echipamentele aferente fiecarei cladiri s-au prevăzut circuite individuale racordate la tablourile electrice. Protecţia circuitelor se realizează în tablouri, majoritatea aparatelor fiind conectate la prize.

Circuitele de forţă se execută cu cabluri CYY-F protejate în tuburi IPFY în montaj aparent. - Puterea instalata estimată pentru hala 1 va fi de 74,20kw. - Puterea instalata estimată pentru hala 2 va fi de 74,20kw. - Puterea instalata estimată pentru hala 3 va fi de 74,20kw. - Puterea instalata estimată pentru staţia de preparare a furajelor, va fi de 13,87kw. - Puterea instalata estimată pentru magazia de depozitare a materiei prime, va fi de 2,87kw. - Puterea instalata estimată pentru staţiile de oxigen tehnologic, va fi de 4,87kw.

Darea în exploatare se va face în prezenţa electricianului autorizat numai după ce verificarea circuitelor a dus la concluzia că pot fi puse sub tensiune. Se interzice cu desăvârşire utilizarea instalaţiilor electrice improvizate.

Pe toată durata execuţiei şi punerii sub tensiune a instalaţiei se vor respecta normele specifice de protecţia muncii cuprinse în:

3. Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V (I7/ 1991);

4. Normele generale de protecţia muncii, la execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice. Instalatia sanitara (apă – canalizare)

Instalaţia de alimentare cu apă rece este racordată la reţeaua locală . Conductele de alimentare cu apa rece vor fi din ţeavă din polipropilenă cu Ǿ20 mm. In vederea

scoaterii parţiale din funcţiune a instalaţiei, s-au montat robineţi de închidere cu mufe filetate şi obturator sferic.

Instalaţia de canalizare va fi conectata la fosa septica vidanjabilă. Pentru curăţirea instalaţiei de canalizare de la grupurile sanitare, se vor prevedea cămine de inspecţie

şi curăţire. Conductele de scurgere sunt din PVC cu Ǿ110 mm . Evacuarea apelor uzate de la obiectele sanitare (lavoare, Wc) se face prin conducte din PVC, direct in reteaua de canalizare pentru a fi dirijate spre fosa septică.

Adancimea de pozare a tevilor de alimentare cu apă rece şi de scurgere in perimetrul exterior al imobilului se va face sub adancimea de inghet specifică zonei de -1,00 m.

Execuţia întregii instalaţii se va face de personal autorizat cu respectarea echipamentului şi normelor de protecţia muncii specifice. De asemeni se vor asigura condiţiile specifice PSI pentru prevenirea oricăror incidente. Instalatia de stins incendiu cu apa (PSI)

Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor a) Principalele componente ale instalaţiilor de semnalizare incendiu: - Centrala de detectare si semnalizare a incendiilor va fi amplasata intr–un spaţiu cu supraveghere permanenta. - Instalaţia automata de detectare si semnalizare a incendiilor va fi compusa din:

- detectoare optice de fum adresabile; - detectoare de temperatura adresabile; - detectoare de gaze; - butoane adresabile de alarmare manuala; - sonerii adresabile de alarmare;

18

- centrala adresabila de detectare si semnalizare a incendiilor. b) Timpii asiguraţi de alarmare si de alertare, masuri constructive

Conform normativului I 18/2-2002, s-a prevazut instalatie automata de semnalizare - avertizare incendii.

Instalaţiile vor asigura detectarea automata a apariţiei unui incendiu prin intermediul detectoarelor amplasate in încăperi si pe căile de evacuare.

Instalaţiile vor realiza semnalizarea izbucnirii incendiului si vor fi interconectare cu centralele de comanda si control aferente sistemelor de evacuare a fumului.

Corespunzător prevederilor art. 2.7.6 din Normativul P 118 – 99, obiectivul va avea asigurata dotarea cu mijloace de alarmare si de alertare a personalului propriu.

Anunţarea unitatii de pompieri militari din zona se va realiza printr-o legătura telefonica directa, de tip “cap - cap”, cu dispeceratul 112.

Prin aceste dotări, se estimează ca alarmarea si alertarea se poate realiza in timpii maxim normaţi, conform I 18/2-02 tab. 2, nr.crt. 9.

-amplasare detectoare automate incendiu: cu asigurare distanta minima de siguranta fata de corpurile iluminat, materiale combustibile, etc;

- liniile: cabluri de cupru cu intarziere la propagarea flacarii (rezistente la foc minim 30 min); -s-au prevazut si butoane de avertizare incendiu (manuale); -alimentarea cu energie electrica a centralei de semnalizare: din tabloul general ,cu respectarea I7-2002-

cap .7.5 (cu dubla alimentare, respectiv de baza=din tabloul general de distributie al beneficiarului, prin circuit propriu alimentat inaintea intreruptorului general (valabil si pentru tabloul statiei pompe incendiu), cu preluare de catre grupul electrogen pornire automata;

- alimentarea de rezerva : centrala semnalizare se realizeaza automat, prin baterii de acumulatoare (24 V c.c), asigurand autonomia in functionare a instalatiei timp de 48 ore in conditii normale (stare de veghe, respectiv stand by) si 30 min- in conditii de alarma generala de incendiu;

-toate partile componente ale sistemului tehnic de semnalizare incendii vor avea agremente tehnice in vigoare;

In conformitate de prevederile Normativului pentru proiectare, executarea si exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor indicativ NP 086 – 05 clădirile vor fi prevăzute cu:

-- instalaţii de hidranţi exteriori; - instalaţii de ridicare a presiunii apei pentru stingerea incendiilor (grupuri de pompare); - rezerva de apa pentru stingerea incendiilor-nu este cazul având în vedere specificul activităţii ;

In conformitate cu prevederile normativului NP086-05 art 6.1., compartimentele de incendiu se prevad cu instalatii de stingere cu apa, dupa cum urmeaza:

- hidranti exteriori incendiu: subterani sau supraterani , Dn =100 (pe retea cu Dn=150 mm) ,conform NP086-05 etc);

Sursele de alimentare cu apa pentru sistemele de stingere si rezervele aferente Pentru asigurarea in permanenta a debitului si presiunii necesare funcţionarii instalaţiilor de stingere

cu hidranţi exteriori, corespunzător prevederilor NP 086 – 05, art. 13.2, se vor asigura: - rezerva intangibila de apa pentru fiecare instalaţie (hidranţi exteriori) ; - grup de ridicare a presiunii pentru hidranţi exteriori ;

Acestea vor fi montate intr-o încăpere special amenajata adiacenta rezervorului de incendiu (staţia de pompare) in condiţiile art. 14.23 din NP 086 – 05.

Sursa de apa Alimentarea cu apa este asigurata de puţurile forate proprii. Rezerva de incendiu Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiilor de stingere a incendiilor, stabilit corespunzător NP 086 –

05 art. 6.34 si art. 12.5 , este de: - 180 min. pentru hidranţi exteriori.

Instalatii termice-climatizare Vor exista sisteme de climatizare locale pentru spaţiile cu operatori umani. Pentru a asigura temperatura apei necesară tehnologic pentru materialul piscicol din fermă se vor utiliza încălzitoare electrice.

Conditia de microclimat în încăperi se va asigura local cu sisteme electrice radiante. Temperatura necesară a se realiza în interiorul fiecarei încăperi s-a stabilit in conformitate cu SR

1907/98 si conditiile impuse de fluxurile tehnologice. Complexul va fi deservit de următoarele utilităţi: o Energie electrică va fi alimentata de la reţeaua existenta. Puterea instalata actuala este de 450 kw si

alimenteaza halele si silozurile existente pe platforma agroindustrială vecină, care nu fac obiectul prezentului proiect.

19

Prin modernizare si extindere, reteaua de distributie va deservi ferma proiectată cu o putere totala instalata de aproximativ 1000 kw, astfel incat nu va fi necesara o redimensionare a racordului electric si a postului trafo existent.

o Apă rece potabilă va fi alimentata de la magistrala de distributie din zona. Alimentarea cu apa a incintei este asigurata prin bransament subteran .

o Canalizare: preluarea apelor uzate din ferma piscicolă pentru creşterea intensivă a păstrăvului şi sturionilor în sistem recirculant se va face de către fosa septică vidanjabilă proprie, iar apa tehnologică va fi dirijată spre lagună.Relatia cu alte proiecte existente sau planificate:

In prezent, nu exista alte proiecte in derulare sau planificate, in zona analizata. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare: Nu au fost luate in considerare alte alternative. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului: Nu vor aparea alte activitati noi ca urmare a implementarii proiectului, in afara de cele enuntate in

tehnologie. Alte autorizaţii cerute pentru proiect:

-alimentare apa canal; -alimentare cu energie electrică; -gaze naturale; -salubritate; -securitatea la incendiu; -sănătatea populaţiei; -administratia Natională “Apele Romane”; -decizie Scoatere teren din circuitul agricol; -elaborarea P.U.Z.

Localizarea proiectului: - distante fata de granite: sunt prevazute in planul general – A2; - terenul propus pentru investiţie este actualmente liber de orice construcţii ; - areale sensibile: nu este cazul;

Caracteristicile impactului potential. Scurta descriere a impactului potential. Riscurile de poluare a mediului prin activitatea Fermei de creştere intensivă a sturionilor sunt minime si se

refera in special la un conţinut ridicat de azot dizolvat în apa tehnologică. Eliminarea conţinutului ridicat de azot din apa tehnologică se face prin staţionarea acesteia timp de 24 ore în laguna prevăzută în proiect.

IV. Surse de poluanti şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea si dispersia poluantilor asupra mediului:

1. Protecţia calitaţii apelor Apele uzate rezultate din activitatea ce se desfasoara in cadrul obiectivului studiat, amintim: - ape uzate menajere de la grupurile sanitare - apele uzate tehnologice provenite din cadrul activitatii de procesare a pestelui

a) Preluarea apelor uzate menajere din ferma piscicolă pentru creşterea sturionilor în sistem recirculant se va face de către fosa septică vidanjabilă proprie şi vor fi evacuate de către agentul economic specializat.

b) Apa tehnologică va fi dirijată spre lagună unde va staţiona 24 ore ,timp în care va evacua în atmosferă surplusul de azot, după care va fi evacuată în canalul de desecare. 2. Protecţia aerului.

Principalele surse de poluanti ce ajung in atmosfera sunt: - emanaţiile din zonele de depozitare a gunoaielor menajere in containere, amplasate in aer liber; - gazele de esapament de la mijloacele de transport ce vor accesa obiectivul.

a) Zona de depozitare a gunoaielor, deseurilor creaza disconfort prin mirosurile emanate, ceea ce impune obligatia ca aceste gunoaie sa fie evacuate la timp, indeosebi în anotimpul călduros.

b) Gazele de esapament de la mijloacele de transport ale societatii sunt dispersate in mediu, functie de traseele urmate de mijloacele de transport respective.Pentru reducerea noxelor continute in gazele de ardere provenite de la mijloacele de transport sunt reglementari legale specifice acestui domeniu. În plus în fermă se vor utiliza electroutilaje.

Pentru sursele de emisie a poluantilor in aer, identificate in cadrul prezentului studiu, se considera ca nu este necesara prevederea unor instalatii speciale pentru epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor, instalatii de colectare si dispersie in atmosfera.

20

Pentru reducerea noxelor din gazele de esapament ale mijloacelor de transport ce acceseaza obiectivul sunt prevazute norme specifice in domeniu si organe de specialitate abilitate pentru controlul si urmarirea acestora.

Din activitatea desfasurata nu rezulta alte emanaţii de gaze care să ducă la poluarea aerului din zonă(amintim că azotul eliminate din apa tehnologică nu este factor de poluare).

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Sursele de zgmot si de vibratii

Activitatea ce se propune, nu presupune existenta unor surse generatoare de zgomot si vibratii de natura sa deranjeze vecinatatile.

Toate utilajele specifice procesului tehnologic din fermă, cat si cele pentru activitatile conexe (utilajele din hale; filtrele tobă şi degazoarele) sunt amplasate in spatii inchise, iar nivelul de zgomot este destul de redus si nu este de natura sa creeze disconfort in zona. Amenajarile si dotarile ori masurile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Nu este cazul. Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat

Nivelului de zgomot admis la limita incintei, conform STAS 10009 / 88, tab.l - pentru strada de categoria tehnica IV — de deservire locala, este de 60 dB(A).

Prin exploatarea halelor nu se va produce poluare sonora, nivelul zgomotului produs de echipamente in functie fiind sub limita admisa.

Nivelele de zgomot rezultate din activitate se încadrează în normele aflate în vigoare: Stas 6161/1/89 - Măsurarea nivelului de zgomot în construcţii civile; Stas 6156-86 - Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale; Stas 10009-88 - Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot; P 121 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibraţii la

clădiri industriale. P 122 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădirile civile, social-culturale

şi tehnico-administrative; Izolarea spaţiilor din punct de vedere acustic, împotriva zgomotului provenit din spaţiile adiacente, se asigură

prin elemente de construcţie a căror alcătuire este astfel concepută încat să se realizeze atat cerinţele impuse de structura de rezistenţă cât şi de confortul acustic . Nivelul de zgomot echivalent interior datorat surselor de zgomot exterioare este conform STAS-6156 este asigurat de grosimea pereţilor exteriori şi realizarea cât mai etanşă a tâmplăriei.

4. Protecţia împotriva radiaţiilor In cadrul obiectivului prezentat, nu sunt surse generatoare de radiatii. 5. Protecţia solului şi a subsolului Activităţile ce urmează a se desfăşura în clădire nu intră în contact cu solul şi nici nu conduc la produse

secundare ce pot veni în contact cu solul. 6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice Pentru construcţia propusă nu este cazul. 7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public Pentru investiţia de faţă nu este cazul. 8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament In cadrul fermei, prin natura activitatilor desfasurate, rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

a) - deseuri menajere; b) - deseurile rezultate din activitatea de igienizarea spatiilor;

Modul de gospodarire a deşeurilor a) Deseurile menajere - vor fi colectate in containere, amplasate pe platforme de beton, dupa care vor fi ridicate de firma de salubritate cu care există contract de prestări servicii . b) Namoluri rezultate din activitatea de intretinere a retelelor de canalizare vor fi deshidratate pe o platforma de beton, dimensionata corespunzator, dupa care vor fi preluate de firma de salubritate cu care există contract de prestări servicii. Menţionăm că deşeurile provenite din întreţinerea reţelei de canalizare pot constitui îngrăşăminte ecologice.

9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase. Activităţile ce urmează a se desfăşura în clădire nu utilizează şi nu produc substanţe toxice şi periculoase.

In procesul tehnologic nu rezulta ape uzate neprelucrate. Nu sunt alte emisii poluante pentru aer, apa, sol si subsol.

21

V.Prevederi pentru monitorizarea mediului: La realizarea si exploatarea investitiei se vor respecta legislatia si normativele in vigoare pentru protectia

mediului, respectiv: Ordinul 860 / 2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu. Ordonanta de urgenta nr. 34 / 2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii. Ordonanta de urgenta nr. 283 / 2000 privind regimul deseurilor.

VI. Justificarea incadrarii proiectului ,dupa caz,in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia

comunitara – nu este cazul.

VII. Lucrari necesare organizarii de santier : Pentru bunul mers al lucrărilor de construire, se impune organizarea şantierului prin: constituirea cadrului

organizatoric - echipa de lucru, deplasarea forţelor de muncă, a materialelor şi utilajelor, realizarea drumurilor de acces, branşament electric, racord apă, concentrarea pe volume de lucrări după graficul de lucrări, amenajarea unei zone de evacuare a deşeurilor nerecuperabile, amenajarea unei platforme de depozitare materiale vrac, amenajarea unei platforme de depozitare materiale stiva, amenajarea vestiarului şi magaziei pentru S.D.V., amplasarea, în interiorul curţii, unui WC ecologic, amenajarea unui punct P.S.I.

Localizarea organizarii de santier va fi in cadrul incintei. Organizarea de santier nu avea impact asupra mediului. Alimentarea cu energie electrică a şantierului se va face de la tabloul general existent, de către personal

calificat şi autorizat pentru asemenea lucrări. Branşarea, precum şi contorizarea consumului de energie electrică se va face de către personal calificat şi

autorizat pentru asemenea lucrări. Alimentarea cu apa curentă a şantierului se va face din reţeaua de apă existentă, fiind contorizată

corespunzător. Se vor face împrejmuiri şi delimitări provizorii ale zonei de influenţă, conform planului general de organizarea de şantier. Mijloacele auto vor ieşi pe drumul public cu roţile curăţate. Iluminatul pe timp de noapte al incintei va fi asigurat prin montarea în colţurile amplasamentului, a unor proiectoare cu xenon. Acestea vor fi alimentate din cofretul de organizare de şantier realizat de personal calificat şi autorizat pentru astfel de lucrări. Tot din acest cofret se vor alimenta şi barăcile, magazia, closetul,sculele electrice, utilajele cât şi iluminatul interior. Se vor respecta prescripţiile specifice privind protecţia muncii şi prevenirea incendiilor. Instalaţia de ridicat materiale de construcţie, va fi una autorizată ISCIR.

VIII.Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei ,in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii : -se va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafetelor vegetale; - se va realiza o inventariere a arborilor si arbustilor care urmeaza sa fie taiati (daca va fi

nevoie) si se va elabora si implementa un plan pentru replantare. - drumurile de acces si cele tehnologice, si toate suprafetele al caror invelis vegetal a fost afectat, vor fi

renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale, - dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni

de restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari),inclusiv restaurarea stratului de sol vegetal.

-în cadrul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (obligatie a executantului), se vor stabilii masuri de protectie impotriva poluarii ecosistemelor

- drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful.

- se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate pentru depozitarea de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitare temporara de deseuri vor fi impermeabilizate in prealabil, cu folie de polietilena ori sevor utiliza platforme betonate existente sau containere mari pentru deseuri din constructii si demolari.

-lucrarile de realizare a investitiei propuse nu vor afecta factorul de mediu apa. Eventualele poluari pot fi favorizate de precipitatiile sezoniere ce duc la antrenarea de suspensii in apele de suprafata, ape care pot contine substante de origine minerala. Ca urmare a actiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vanturi puternice), materialele rezultate in urma excavarii si cele aduse pentru realizarea utilitatilor pot influenta calitatea; -activităţile de inspecţie şi monitorizare în timpul fazelor de închidere şi post-închidere vor fi necesare pentru a confirma faptul că măsurile de refacere a mediului au fost implementate corespunzător şi eficace. Aceste cerinţe vor fi actualizate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi în planul de închidere şi de refacere a mediului;

22

IX. Anexe - piese desenate

Certificat de urbanism nr.1113/26.09.2011; Piese desenate: Plan de situaţie – planşa A2, scara 1:1000

Semnătura titularului Întocmit:

.................................... Ing. Vârlan Cristina