i.3.4. potențialul de dezvoltare

137

Upload: nguyentram

Post on 28-Jan-2017

223 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: I.3.4. Potențialul de dezvoltare
Page 2: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

CUPRINS

CARACTERIZAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI BAIA MARE

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

PLANUL DE ACȚIUNE

CONSULTAREA PUBLICĂ

I.1. Context I.1.1.Contextnaționalșieuropean I.1.2.Contextregional I.1.3.ContextteritorialșimetropolitanI.2.Analizasituațieiexistente I.2.1.Funcționalitate.Mediuconstruit I.2.2.Caracteristicidemografice I.2.3.Infrastructuradetransporturi I.2.4.Infrastructurasocialășiserviciilesociale I.2.5.Infrastructuratehnico-edilitară I.2.6.Calitateafactorilordemediu I.2.7.CaracterisiticieconomicealeMunicipiuluiBaiaMare I.2.8.TurismulI.3.Interpretareaanalizelor I.3.1.Diagnostic I.3.2.AnalizaSWOT I.3.3.Identificareaproblemelorșianevoilordedezvoltare I.3.4.Potențialuldedezvoltare

II.1.Cadrulstrategiceuropean II.1.1.Obiectivelocaleîntr-uncadrunaționalșieuropean II.1.2.AtributeesențialepentruunorașdesuccesII.2.Viziunea II.2.1.Viziunea2020,2030 II.2.2.Misiunea2020,2030II.3.Obiectivelestrategiei II.3.1.Obiectiveprincipale II.3.2.Obiectivesectoriale

III.1.Planuldeacțiune III.1.1.Portofoliuldeproiecte III.1.2.Managementulproiectelor

IV.1. X IV.1.1. XX

1

171

201

-

CLIENT

Municipiul BAIA MARESediulcentralStradaGheorgheȘincai,Nr.37430311BaiaMare,România

CONSULTANT

Re-Act Now ArchitectureȘef proiect: arh. Mario George Kuibuș

Coordonator de proiect: urb. Mihaela Pușnava Echipa: urb. Teodor Manea arh. Gabriele Ciuchete

Page 3: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

Listă abrevieri

• AJOFMM–AgențiaJudețeanăpentruOcupareaForțeideMuncăMaramureș• ANL–AgențiaNaționalăpentruLocuințe• BEUR-MiliardedeEuro(eng.BilionEuros)• BNR–BancaNaționalăaRomâniei• C&D, R&D–CercetareșiDezvoltare(eng.ResearchandDevelopment)• CAEN–ClasificareaActivitățilordinEconomiaNaționalăaRomâniei• CLLD–Dezvoltareaprinresponsabilizareacomunitățilorlocale• CNADNR–CompaniaNaționalădeAutostrăzișiDrumuriNaționaledinRomânia• DEEE–DeșeurideEchipamenteElectriceșiElectronice• DGASPC MM-DirecțiaGeneralădeAsistențăSocialășiProtecțiaCopiluluiMaramureș• DRPCIV–DirecțiaRegimPermisedeConducereșiÎnmatriculăriaVehiculelor• Europa2020–StrategiaUniuniiEuropene-orizontdetimp2020• FC–FonduldeCoeziune• FEDR–FondulEuropeanpentruDezvoltareRegională• FSE–FondulSocialEuropean• GES–gazecuefectdeseră• HG–HotărâredeGuvern• INS–InstitutulNaționaldeStatistică• ISPA-InstrumentpentruPoliticiStructuraledePre-Aderare• IT&C–TehnologiaInformațieișiComunicații• IMM–ÎntreprinderiMicișiMijlocii• LEN–LegeaEducațieiNaționale• MEUR-Milioanedeeuro• MIL-Milioane• MLEI -MilioaneLei• MPGT–MasterplanulGeneraldeTransportalRomâniei• NUTS–NomenclatorulUnitățilorTeritorialeStatistice• ONG–OrganizațieNon-Guvernamentală• OT–ObiectivTematic• PAED-PlanuldeAcțiunepentruEnergieDurabilă• PATN–PlanuldeAmenajarealTeritoriuluiNațional• PIB–ProdusulInternBrut• PIDU–PlanulIntegratdeDezvoltareUrbană• PIGCA–PlanulIntegratdeGestiuneaCalitățiiAerului• POR–ProgramulOperaționalRegional• PUG–PlanulUrbanisticGeneral• SC – 2005–StudiuldeCirculațiepentruMunicipiulBaiaMare,anul2005• SPAS-ServiciulPublicdeAsistențăSocială,MunicipiulBaiaMare• SGA–SistemuldeGospodărirealApelor• SIDU -StrategiaIntegratădeDezvoltareUrbană• SPAU-ServiciulPublicdeAmbientUrban,MunicipiulBaiaMare• SUBM–SistemulUrbanBaiaMare• SWOT–AnalizaPunctelorTari,PunctelorSlabe,OportunitățilorșiAmennințărilor(Strengths,Weaknesses,Opportunities,Threats)• TEN-T–RețeauadeTransportTranseuropeană(eng.Trans-EuropeanTransportNetwork)• UAT–Unitateadministrativteritorială• UATB–Unitateadministrativteritorialădebază• UNESCO–OrganizațiaNațiunilorUnitepentruEducație,ȘtiințășiCultură• ZMBM-ZonaMetropolitanăBaiaMare

Page 4: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

Instituții și companii - surse date

• AeroportulInternaționalBaiaMare• AgențiaJudețeanăpentruPlățișiInspecțieSocială• CFRCălători,StațiaBaiaMare• DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublicăaMunicipiuluiBaiaMare• DirecțiaPolițiaLocalăaMunicipiuluiBaiaMare• DirecțiadeVenituriBaiaMare,anul2014• InstitutulNaționaldeStatistică• InspectoratulȘcolarJudețeanMaramureș• OficiulRegistruluiComerțuluidepelângăTribunalulMaramureș• RCS&RDSSA• ServiciulPublicdeAmbientUrban,MunicipiulBaiaMare• SCDrusalSA• SCIndecoSoftSRL• SCLuxtenLightningCoSA• SCURBISSA• ServiciulPublilcdeAsistențăSocială,MunicipiulBaiaMare• TelekomRomâniaMobileCommunicationsSA

Portaluri web

• http://apmmm.anpm.ro/• www.baiamare.ro• http://bm.uvvg.ro/• www.cnas.ro• http://ec.europa.eu/eurostat• www.cimec.ro–InstitutulNaționalalPatrimoniului,bazadedate”MuzeeșiColecțiidinRomânia”• www.cjmaramures.ro• www.cjmaramures.ro/proiecte/strategie• www.dgaspcmm.ro• www.dpfbl.mdrap.ro• www.drpciv.ro• www.fonduri-ue.ro• www.lyon.fr• www.mdrl.ro• www.old.igpr.ro-”StatisticaprincipaleloractivitățidesfășuratedePolițiaRomână”întreanii2010–2013• www.pordata.pt–bazadedatestatisticeaPortugaliei• www.rorec.ro• www.spasbm.ro• www.statista.com• http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro• www.urbisbaiamare.ro• www.utcluj.ro• www.vitalmm.ro• www.zmbm.ro

Documentații, Legi și alte surse bibliografice

• Agenda21forUrbanMobilityStuttgart,Stuttgart,Citiesformobility,2009• AgendaTeritorialăStrategicăZonaMetropolitanăBaiaMare• AtlasulRomâniei• CartaAlbăaTransporturilor• CartadelaLeipzig• CartaVerdeaMobilitățiiUrbane• DeclarațiadelaToledo• DemografiaîntreprinderilordinRomâniaînperioada2007-2011,InstitutulNaționaldeStatistică• Directiva2012/27/UEprivindeficiențaenergetică• FișaLocalitățiiBaiaMare• FișaStrăzilorMunicipiuluiBaiaMare,anul2014• Gehl,Jan,Orașepentruoameni,București,edituraIgloo,2012• HartaStrategicădeZgomotaMunicipiuluiBaiaMare,anul2014• HotărâreaConsilliuluiLocalnr.39/2008privindmodificareanomenclatoruluistradalalMunicipiuluiBaiaMare• HotârâreaConsiliuluiLocalnr.124/2013din31martie• HotărâreadeGuvernnr.98/2008• HotărâreadeGuvernnr.635/2008–privindstructurileinstituțiilordeînvățământsuperiorșispecializările/programeledestudiisuperioaredelicențăacreditatesauautorizatesăfuncționezeprovizoriuorganizatedeacestea• HotărâreadeGuvernnr.1037/2010privinddeșeuriledeechipamenteelectriceșielectronice• Legea1/2011–aeducațieinaționale• Legea211/2011privindregimuldeșeurilor,republicatăîn2014• Legea292/2011–privindasistențasocială• Legea350/2001aurbanismuluișiamenajăriiteritoriului• Legea458/2002privindcalitateaapeipotabile• ListaMonumentelorIstoriceaJudețuluiMaramureș,anul2010• MasterplanulGeneraldeTransportalRomâniei,anul2015• MonografiajudețuluiMaramureș,BancaNaționalăaRomâniei,anul2012• OrdonanțadeMinisternr.152/13.02.2008aMinisteruluiMediuluișiDezvoltăriiDurabile• OrdonanțadeUrgențăaGuvernuluinr.195/2005• ”PlaceMaking:DevelopingTownCenters,MainStreets,andUrbanVillages”Cusumano,Gary,theUrbanLandInstitute,WashingtonSUA,2002;• PlanuldeAcțiunepentruEnergieDurabilăalMunicipiuluiBaiaMare,2011• PlanuldeAcțiuneprivindMobilitateaUrbană• PlanuldeAmenajareaTeritoriuluiNaíonal–SecțiuneaaIV-a-RețeauadeLocalități• PlanuldeAmenajareaTeritoriuluiNațional–SecțiuneaaIII-a-AriiProtejate• PlanuldeAmenajareaTeritoriuluiNațional–SecțiuneaaVIII-a-ZonecuResurseTuristice• PlanuldeDezvoltareRegionalăTransilvaniaNord2014-2020• PlanulIntegratdeDezvoltareUrbanăBaiaMare,anul2009• PlanulIntegratdeDezvoltareUrbanăZonaCentralăBucurești,anul2012• PlanulUrbanisticGeneralalMunicipiuluiOradea–etapaavizare,anul2014• PlanulUrbanisticGeneral,anul2014–etapaavizare• ProgramulIntegratdeGestionareaCalitățiiAeruluipentruBaiaMare,anul2011• ProgramulOperaționalRegional2014–2020• RaportuldeActivitate2013alCompanieideTransportPublicArad• RaportuldeActivitatealCompanieiDrusal,anul2013• RaportuldeActivitatealDirecțieiTehnicedinMunicipiulOradeadinanul2012• RaportulNaționalprivindStareaMediuluipentruanul2013• RaportulPlanuluiIntegratdeGestiuneaCalitățiiAerului,2014• RapoarteleprivindactivitateaMunicipiuluiBaiaMareanii2010,2011,2012,2013• RaportulPrivindCalitateaAerului,anul2011–AgențiapentruProtecțiaMediuluiMaramureș• Recensământulpopulațieișiallocuințelor,anul2011• Repereeconomiceșisocialeregionale:StatisticăTeritorială,InstitutulNaționaldeStatistică,2013• ”RomâniaînCifre2013”-InstitutulNaționaldeStatisticăalRomâniei,anul2013• StrategiadeDezvoltareDurabilăaMunicipiuluiBaiaMare• StrategiaEuropa2020• StudiuldeCirculațieînMunicipiulBaiaMare,anul2006• StudiuldeOportunitatepentruDelegareadeGestiuneaServiciuluideTransportPublicLocalaferentZoneiMetropolitateaMunicipiuluiBaiaMare,anul2013• StudiulPentruOptimizareaTransportuluiînComunpentruMunicipiulBaiaMare,anul2007

Page 5: I.3.4. Potențialul de dezvoltare
Page 6: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

1 2

Context Context

I.1.1.Context național și europeanMunicipiul Baia Mare se află situat în N-V României și are o populație de 135855 de locuitori (la sfârșitul anului 2013). Esteal 16-lea oraș al României, ca ordin de mărime alpopulației, conform statisticilor prezentate deEurostat. Face parte dinRegiunea Nord-Vest, undeestealtreileacelmaimareoraș,dupăClujșiOradea,avândînvedereaceleașiconsiderentede mărime demografică. Prin poziția sageografică, Baia Mare se află mai aproape deBudapesta, capitala Ungariei (cca. 385 km-distanță rutieră) decât deBucurești (595 km-distanță rutieră).

Conform PATN-Secțiunea a IV-a - Rețeauade localități, este o localitate de rang II, de importanță interjudețeană și având rol de echilibru în sistemul urban.ConformHGnr.98/2008, Baia Mare are statutul de pol de dezvoltare urbană, un statut care arată cămunicipiulacționeazăcapolregionalșilocaldecreștere,iradiinddezvoltareînzoneleadiacente.

BaiaMareestereședința județului Maramureș, județ de graniță (frontierăcuUcraina)cupunctede trecere (Cîmpulung la Tisa-Teresva, ValeaVișului-Dilovoe, Sighetul Marmației-Solotvino)înmedie la fiecare 31 km. Județele ucrainienelimitrofesuntZakarpatska, Ivano-FrankivskașiChernivetska. De menționat ar fi proximitatealocalitățiiBukovelînIvano-Frankivska,cu50kmdepisteschiabile,cuoprognozădecreșterepânăla278kmpânăîn2018,învirtuteaintențieidegăzduire a JocurilorOlimpice de Iarnă (intențiecarenus-amaterializat).

Statutul de reședință de județ de frontieră către Ucraina, alături de contextul geograficde proximitate față de Ungaria, oferă

municipiuluioposibilitatededezvoltarecahubde tranzit, insuficient exploatat, parte datorităinfrastructurii și accesibilității reduse, partedatorită întârzierii aderării României la spațiulSchengen.

Baia Mare este conectată de capitala țării la nivel rutier, aerian, dar și cu ajutorul căiiferate. Accesibilitatea rutieră ca distanță-timp este una slabă, în absența realizăriiAutostrăzii Transilvania. Durata unei călătoriicătreBucureștiestedeaproximativ8-10ore,învremeceBudapestaesteaccesibilăînjumătatedin timp (4-5 ore). Cât despre conectareaferoviarăcuBucurești, cea mai scurtă călătorie cu trenul durează aproximativ 12 ore (peruta Baia Mare-Cluj Napoca-București Nord). Cursele aeriene către București au frecvență zilnică și reprezintă ceamai rapidă alternativădeaajungeîncapitală,însăpreapuținutilizatălascarălargă,datorităcostuluiridicat.

MunicipiulBaiaMareseremarcăîntrecelalaltemunicipiialeRomânieiprinspecificul industrial, dar și prin valoarea turistică tradițional-culturală și peisageră a Maramureșului, județpe care îl polarizează. Valoarea economicărelevată de Produsul Intern Brut plaseazăMaramureșul pe poziția 22 la nivel național, cu 8,7miliarde lei (2011), reprezentând 14,3%din PIB-ul regiunii Nord-Vest și 1,5% din cel național. Câtdespresectoarele reprezentativede activitate pentru Baia Mare de astăzi, seremarcă industria de prelucrare (producțiemobilier, producție echipamente electrice ș.a.)care reprezintă aproximativ 35%1 din volumuldeactivitateeconomicăamunicipiului,înfuncțiedecifradeafaceri.

1. vezi Analiza economică - Volumul activității economice;

Context

Localizarea Municipiului Baia Mare în cadrul teritoriului național și european

Page 7: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

3 4

Context Context

I.1.2.Context regionalMaramureșul face parte din Regiunea Nord-Vest (Nuts II cu cca. 2,7 milioane locuitori),undeBaia Mare este al treilea oraș ca mărime demografică și importanță, după Cluj și Oradea. Regiunea are un specific rural pronunțat,județulMaramureșfiind,larândulsău,unjudețpreponderentrural(NutsIII),cutoatecăarecelmaimarenumărdeorașeînregiune(13).

Întreaga regiune se confruntă cu scăderi demografice în centrele urbane, una dintreprovocările următoarei perioade de planificare(orizont2020)fiindstoparea fenomentul migrator (spre alte state membre UE), dar și întărirea legăturii urban-rural și crearea de oportunități de ocupare a forței de muncă.

În ceea ce privește accesibilitatea, atâtdatorită stării infrastructurii, cât și reliefuluipreponderentmontan,județul Maramureș este cel mai slab conectat la rețelele majore de transport. Prezența aeroporuluiBaiaMare arerelevanțădoarpentruzboruriledomestice,careleagămunicipiuldecapitală.

Baia Mare joacă rolul unui oraș cu servicii mixte, de importanță sub-regională, alăturideSatuMare.ConformPlanului deDezvoltareRegională Transilvania Nord 2014-2020, Baia Mare polarizează prin sinapse locale întreaga suprafață a județului Maramureș, partea de est

a județului Satu Mare și nordul județului Sălaj, fiind legat printr-un flux dominant de Cluj-Napoca. BaiaMare se află într-o relație de subordonare fațădemunicipiulCluj-Napoca,carepolarizeazăîntreagaregiune.

Avantajele competitive ale municipiului Baia Mare în raport cu celelalte 2 centre urbanemajore din regiune sunt reprezentate defondul forestier bogat, de resursele bogate ale subsolului și de prezența unei multitudini de obiective turistice în Maramureș, inclusivaariilornaturaleprotejate,ceconstituie o premiză ofertantă pentru turism, cultural, montan și peisager. Nici forța de muncă specializată(exemplu-industrialemnului)nuesteunatributdeneglijat.

Lapolulopus,dezavantajele competitive suntdatedeinfrastructura insuficient dezvoltată,definalizarea incompletă a tranziției economice din profil primar și secundar (minier) în profil terțiar și de problemele de mediu rămase încă nerezolvate. Conform Planului RegionaldeDezvoltareTransilvaniaNord2014-2020,înBaiaMaresegăsesc32,3 ha de terenuri poluate cu metale grele,dinfosteactivitățidemetalurgieneferoasă, iazuri de decantare ale uzilnelor depreparare,haldedesterildeminășiapedeminăevacuată.

Localizarea Zonei Metropolitane Baia Mare în cadrul Județului Maramureș

Localizarea Municipiului Baia Mare în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest

Page 8: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

5 6

Context Context

I.1.3. Context teritorial și metropolitan

Unitatea administrativ-teritorială Baia Mareinclude localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagrași Valea Borcutului. Situat în depresiuneaBaia Mare, pe cursul mijlociu al Râului Săsar,la o altitudine de 228m față de nivelul mării,municipiul se învecinează cu orașul Baia SprieșicomunaDeseștilaE,orașulTăuțiiMăgherăușla V, comunele Recea și Groși la S și comunaSăpânțalaN(MunțiiIgniș).

Preponderența reliefului montan, cu MunțiiIgniș și Gutâi, care fac parte din teritoriulextravilan al municipiului, contribuie la fondul silvic însemnat al acestuia, de aproximativ18599 ha de teren silvic. Suprafața unitățiiadministrativ teritorialeestede23368,81 ha2, din care intravilanul ocupă 3568,66 ha (INDECO SOFT, 2015).

Înaprilie2012,s-aconstituitZonaMetropolitanăBaia Mare, modificând și actualizând statutulAsociației de Dezvoltare IntercomunitarăSistemul Urban Baia Mare (acronim SUBM,înființatăîn2006).Arealul zonei metropolitane ocupă cca. 22% din teritoriul județului Maramureș, având cca. 139500 ha și adună o populație de cca. 215.000 locuitori. Zona Metropolitană Baia Mare cuprindeurmătoareleUAT:

• MunicipiulBaiaMare;• OrașulBaiaSprie;• OrașulCavnic;• OrașulSeini;• OrașulȘomcutaMare;• OrașulTăuțiiMăgherăuș;• ComunaCernești;• ComunaCicârlău;• ComunaCoaș;• ComunaColtău;

• ComunaCopalnicMănăștur;• ComunaDumbrăvița;• ComunaGroși;• ComunaMireșuMare;• ComunaRecea;• ComunaRemeteaChioarului;• ComunaSatulung;• ComunaSăcălășeni;• ComunaValeaChioarului.

Baia Mare reprezintă un centru universitar în context regional (al treilea pol universitar regional conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbană Baia Mare 2009),cucca.6000destudențianual3. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca - CentrulUniversitar Nord are un profil multidisciplinar,cu o gamă largă de specializări, completat deofertelefilialeiUniversitățiideVestVasileGoldișșiaUniversitățiiBogdanVodă.Statutul de centru universitar constituie un avantaj competitiv insuficient exploatat, datorită programelor de studii adaptate numai parțial la cerințele pieței de muncă, în sensul formării de forță de muncă specializată și are capacitatea de a polariza un teritoriu important din județ și regiune.

Datorită diversității activităților economice șiculturale,municipiul Baia Mare are o influență importantă asupra sistemului de așezări din proximitate. Localitățilelimitrofeaucapacitateade a oferi teren și forță de muncă pentruinvestiții.Înacestcontext, Zona Metropolitană Baia Mare își asumă drept obiective înlăturarea disparităților sociale și economice dintre membri, îmbunătățirea calității vieții tuturor locuitorilor și crearea unui pol metropolitan coerent4.

Conform Monografiei județului Maramureș,realizată de Banca Națională a României5,

volumul investițiilor brute și nete în județul Maramureș a crescut până în 2008, după care a scăzut datorită crizei (valoare 2008:1504milioanelei),investițiilefiindconcentrate în domeniile industriei prelucrătoare și al construcțiilor. Investițiile străine se întâlnescîn industria lemnului, transporturi, producerea de echipamente de distribuție și control al electricității, fabricarea de componente electrice și electronice, fabricarea încălțămintei, creșterea păsărilor și fabricarea de produse din mase plastice.

Din punct de vedere turistic, Baia Mare și județul Maramureș au un potențial deosebit și diversificat, însă insuficient exploatat. Pe teritoriul maramureșean se regăsesc 38 de arii naturale protejate și cca. 100 biserici monument, dintrecareoptaparținpatrimoniuluiUNESCO. Prezența Rezervației Arboretul de Castan Comestibil Baia Mare constituie unavantajcompetitivînsensuldezvoltăriituristice,prin unicitate, conturând un specific ce poatedevenifundamentulunuibrandvandabilînacestsectordeactivitateeconomică.

2. sursă: Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare, actualizare, etapa de avizare, situația existentă în anul 2013;3. sursă: Fișa Localității Baia Mare, 2010 - 2013;4. sursă: Agenda Teritorială Strategică Zona Metropolitană Baia Mare;5. sursă: studiul „Monografia județului Maramureș”, Banca Națională a României, 2012; Hartă administrativă Zona Metropolitană Baia Mare, sursă: www.zmbm.ro

Page 9: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

7 8

Analiză Analiză

I.2.1. Funcționalitate, mediu construitI.2.1.a. Zonele funcționale - relații

Zona administrativă a municipiului Baia Mare ocupă 23363,81 ha, dintre care 3568,66 ha reprezintă suprafața intravilanului(aproximativ15,27%).Fondulforestier (extravilan)se întindepe aproximativ 18599 hectare, reprezentând79,6% din suprafața teritorial-administrativăa polului de dezvoltare maramureșean. Acestprocent plasează municipiul Baia Mare peprimul loc între polii de dezvoltare dupăsuprafața fondului forestier înregistrat în zonaadministrativă.

Țesutulurbanalmunicipiuluiseconstituiedintr-un„corp” masiv, dezvoltat perimetral cursului de apă est-vest al Săsarului, cu o extindere sudică mai generoasă datorită absenței uneibarierenaturale,cumesteteritoriullaNderâulSăsar.AcestaestecompletatdezoneleFerneziu,Firiza și Blidari, constituite de-a lungul axuluinord-sud al râului Firiza, zone predominantocupatedelocuințeindividuale.

Hotărârea Consiliului Local nr. 39/2008 privind modificarea nomenclatorului stradal alMunicipiuluiBaiaMareși repartizareastrăzilorpecartierestructurează orașul în 13 cartiere, după cum urmează: Valea Borcutului, Săsar,Valea Roșie, Grivița, Ferneziu, Firiza, OrașulVechi, Vasile Alecsandri, Progresul, Republicii,Traian, Gării și Depozitelor(vezi hartă mai jos).Celemaimaricartierecasuprafațăsunt:Ferneziu(16,97%), Orașul Vechi (16,24% din teritoriu),Depozitelor(12,62%)șiValeaBorcutului(11,37%),iar cele mai mici Gării (3,62%), Progresului(2,66%), Republicii (2,21%) și Traian (1,82%)6. A nuseconfundaierarhiaînfuncțiedesuprafețecuceaînfuncțiededensitatealocuirii,careesterelevantăvis-a-visdestabilireanecesitățilordeintervenție(număruldelocuitoriafectați).

În intravilan, locuirea este funcțiunea cu cea mai mare suprafață utilizată (aproximativ34%), circulațiile carosabile și feroviare se

6. sursă: Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare, actualizare, etapa de avizare, situația existentă în anul 2013;

sursă: prelucrare date, Planul Urbanistic General Municipiul Baia Mare, actualizare, etapa de avizare

Page 10: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

9 10

Analiză Analiză

desfășoară pe aproximativ 10% din teritoriu, iar spațiile verzi cumulează o pondere de 3,96%. Activitățile din sfera comerțului și a serviciilor ocupă aprox. 396 ha (11,12%), întimpce296 hectare sunt destinate activitaților de producție și depozitare, reprezentând8,3%dinintravilanul existent. Un procent semnificativ de aproximativ 21,4% din totalul intravilanului este neutilizat. Acestor suprafețe libere li seadaugăaltezoneneutilizate,dupăcumurmează:aproximativ 54 hectare care au aparținut fostei întreprinderi Cuprom și astăzi nu susțin activități, incinta fiind dezafectată și încă 3,5 hectare aparținând societății RomPlumb, undea fost stopată activitatea industrială. Astfel, fondul funciar potențial utilizabil în vederea dezvoltării este de 814,4 hectare,echivalentula 22,78% din intravilan.

În pofida existenței unor suprafețe neutilizatede mari dimensiuni, dar în virtutea pozițieilor excentrice, zona de nord a municipiului a cunoscut o dezvoltare neplanificată a zonelor de locuințe cu o expansiune tentaculară amediului urban înspre zona forestieră. În

acest context, este necesară acordarea uneiatenții deosebite dezvoltării acestor zone,pentru a proteja zona forestieră ca elementnatural valoros, cu potențial turistic.Maimult,documentațiile de urbanism ce vor fi elaborate trebuie să aibă în vedere vocația specială a zonei, coroborată cu un consum rațional și adecvat de resurse investite în infrastructurătehnico-edilitarășidetransporturi.

Zona centrală care include nucleul istoric, are un caracter funcțional mixt, polarizândactivități de interes public. În S și E Centrului Istoric (latura nordică a cartierului AlecsandrișiceavesticăacartieruluiOrașulVechi)și la N de râul Săsar, se constituie o zonă funcțională majoră de locuire individuală (cartiereleValeaBorcutului,ValeaRoșieșiGrivița).Înmodsimilar,de-a lungul râului Firiza, locuirea individuală este dominantă (cartierele Ferneziu, Firiza,Blidari). Cartierele Săsar, Republicii, Traian, Gării și latura vestică a cartierului Progresului dezvoltălaVdeCentrulIstoricozonă funcțională majoră de locuire colectivă.

În S-V (cartierul Depozitelor) și S-E orașului (zona Cuprom- Orașul Vechi), limitrof zonelordelocuire,existădouă zone funcționale majore de producție (industriale). Altedouăastfel dezone funcționale, de dimensiuni mai reduse,sunt constituite și în V (zona Romaltyn) și înN (zona Ferneziu- Romplumb). Se observă o concentrare a zonelor principale de activități de servicii și comerciale în jurul marilor arii industriale, astfel, zonificarea între zonele delocuire și marile areale de comerț-servicii șiproducțiefiinddestuldeclară.

Deșiactivitățileindustrialeasociatecumineritulau fost sistate, siturile inactive continuă să reprezinte o importantă sursă de disconfort. Acesteanuaufostdecontaminate,iarimaginealoresteunadegradatășiseaflăînproximitateaunor zone de locuit, sugerând existența unor

incompatibilități de ordin funcțional și estetic. De exemplu, situl care aparținea fostuluicombinatCuprom ocupă o resursă imporantă de teren (54 ha) într-o zonă pericentrală, la o distanță relativ mică de centru. Înacelașitimp,fosta platformă a Romplumb-ului este situată în vecinătatea râului Firiza, într-un areal cu potențial peisager. În acest sens, este utilăregândirea vocației diferitelor resurse funciare într-un context de dezvoltare urbană de altă sorginte.

Tronsonul de cale ferată localizat între gară și zona industrială Cuprom măsoarăodistanțădeaproximativ 5 kilometri, fiind în trecut, utilizatpentru transportul de materie și mărfuri. OdatăcuînchidereacombinatuluiCuprom, calea ferată a devenit inactivă și nu deservește niciunei activități în prezent. Existența

Schema de zonificare funcțională a Municipiului Baia Mare Bilanț teritorial al Municipiului Baia Mare. sursă: Planul Urbanistic General Municipiul Baia Mare, actualizare, etapa de avizare

Page 11: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

11 12

Analiză Analiză

sursă:Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Baia Mare

acesteia reprezintă în prezent o barieră fizică în calea expansiunii urbane și un element care fragmentează țesutul urban din sud, devenindunposibilelement de segregare socială. Existăo conectivitate redusă între zonele de-o parte și de alta acestui tronson de cale ferată, tramastradalădispunânddoar4punctedetraversarea infrastructurii feroviare: pe bulevardulBucurești (calea ferată supratraverseazăartera de circulație), bulevardul Unirii (trecerenesemnalizată la nivel cu calea ferată), stradaMihaiEminescu (calea feratăsupratraverseazăarteradecirculație)șistradaOborului(arteradecirculațiesupratraverseazăcaleaferată).

În continuare, către N-E municipiului, întrecombinatul Cuprom și combinatulRomplumb, un alt tronson de cale ferată, măsurândaproximativ 4 kilometri, facilita în trecutschimbuldemateriiprimeșimărfurialcelordouăzone industriale importante din oraș. Și acesttronson este inactiv și constituie un element de fragmetare al țesutului urban, traversareasa fiind posibilă în 4 puncte, prin artere de

circulație de rang inferior care se descarcă înStrada 8 Martie și Strada Barajului. Utilitatea actuală a acestor infrastructuri feroviare este nulă, în contextul în care, în urma degradării,parte din ele nu mai sunt conforme. Câtdespreutilitatea lor într-o prognoză viitoare, conversia într-un sistem de transport urbanelectrificat de suprafață este puțin probabilă, atât în virtutea necesității unor fonduri foartemari de modernizare, cât și datorită stării dedegradare în care infrastructurile se găsescastăzi. Cu toate acestea, existența culoaruluirezervat ca destinație căilor de comunicație arputeareprezenta, înviitor,bazaunuitraseudeutilizat în vederea realizării unei infrastructuripentrutransporturbanelectrificat(deexemplu,trenurban).

Situatînparteadeestamunicipiuluișiocupândo suprafață importantă din resursa de teren aorașului (aprox. 55 ha.), zona industrială careaapaținutsocietățiiCuprom S.A. constituie, în forma ei actuală, o enclavă neproductivă și obarierăpentrudezvoltareaurbană,cuconsecințe

Relații zone funcționale ale Municipiului Baia Mare

Page 12: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

13 14

Analiză Analiză

negativeimportanteșiasupracalitățiifactorilorde mediu. Din cauza activității industriale dintrecut,soluldinjurulunitățiiindustrialeprezintăconcentrațiidesubstanțepoluante(Cu,Cd),carepot fi preluate de vânt și apele meteorice șirăspânditeperazamunicipiuluiBaiaMareși încursuriledeapădinjur.

O zonă cu risc tehnologic se localizează înpartea vestică a orașului, în vecinătatea centrului comercial Gold Plaza. Aici se află un centru de prelucrare al sterilului de flotație obținut în urma prelucrării minereurilor aurifere și complexe (Romaltyn), care utilizează înprocesuldeexploatarecompușichimicipebazădecianuri.Având învederecăprelucrareas-ardesfășuraînmediudeschisîninteriorulorașului,în apropierea zonei de locuințe din partea denord-vest și pemalul râului Săsar și faptul căarpresupuneutilizareadecianuri,curiscuridemediu semnificative, activitatea acestui centrueste în prezent, sistată, neavând autorizație de funcționare.

Trei agenți economici din Baia Mare intră sub incidența Directivei Seveso II (prevenirea

riscurilor de accident majore care implicăsubstanțepericuloaseșilimitareaconsecințeloracestora): SC Aramis Invest SRL (activitățilefabricii de burete- situată în S orașului), SCRomaltynMining SRL (depozitul de cianură desodiu-nefuncțional-situat în V orașului) și SCREMIN SA BaiaMare (Depozitul de explozibil-situatînVorașului).7

În acest context în care posibilitatea deexpansiune a orașului este limitată la nordde relief și zona protejată, este importantă utilizarea eficientă și durabilă a resurselor de teren din cadrul orașului, dar și integrareasituluiCuprom în contextulurbanexistentprindecontaminare și reintroducere în circuitulurban, printr-o dotare adecvată poziției sale(mixtă).Cutoateacestea,seobservăprincipalele direcții de expansiune a fondului construit, cu predilecție către zona de nord a orașului, datorită proximității pădurii și a morfologieiterenului carepermiteperspectivepanoramiceasupra orașului. Deși limita intravilanului seaflă departe de limita inferioară a fonduluiforestierșiazoneiprotejate,existăopresiunedeapropiereaacestoraprinextindereaspațiului

urban.Înacestproces,suntexpuseatâtfondulforestier a cărui limităeste împinsăsprenord,cât și municipalitatea, în sensul presiunii de asuportacosturiledeextindereautilitățilorspre

acestezone.Maimult, arealul în discuție este încadrat într-o hartă de risc natural8, întrucâtversanțiiprezintășiodestabilizareasolului(riscalunecărideteren).

I.2.1.b. Locuire - Fond locuințe

Ocupând aproximativ 34% din suprafața intravilanului, locuirea în Baia Mare ocupăun procentmaimare decât cea dinmunicipiulOradea (22,78%) și unul mai mic decât cel înSatuMare(39,7%).Cele două forme de locuire, colectivă și individuală, se află într-un raport de 1 la 4 din punct de vedere al suprafeței ocupate, cu 258 ha destinate locuirii colectiveși951celeiindividuale.Calocalizare,cartierele cu locuințe colective sunt concentrate într-un areal sub forma literei ”L” în jumătatea sud-vestică a orașului. Acestea concentreazăpopulația în cartierele Traian, Republicii, Gării,Progresului,șiparțialînVasileAlecsandri,SăsarșiDepozitelor,înconstrucțiicuunregimmediude înălțime P+4. În partea de vest a zonei de

locuințecolective,seaflășigăsescșiblocuricuunregimdeînălțimemaimare(P+10).

Cu toate că ocupă o suprafață considerabilă,ponderea majoritară a locuințelor individuale nu sugerează în mod automat un confort ridicat al locuirii în municipiul Baia Mare. Oparte considerabilă a acestor locuințe estede tipologie rurală, uneori cu grădini dezarzavaturi și având în jurul lor anexe pentrupăsări și animale pentru exploatare familială.Cartierul Firiza concentrează exclusiv acest tipde locuințe, asemeni jumătăților nordice alecartierelorFerneziușiValeaBorcutului.Acesteasunt, de altfel, și cartierele care concentreazăprintrecelemaimiciponderidelocuitoridintre

7. sursă: Planul Urbanistic General- municipiul Baia Mare, Memoriu - etapa avizare;

Tendința de expansiune a intravilanului orașului Baia MareTipologii de locuire la nivelul orașului Baia Mare- localizare

sursă: prelucrare date, Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare

8. sursă: Hărți zone risc, Planul Urbanistic General- municipiul Baia Mare, Memoriu - etapa avizare;

Page 13: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

15 16

Analiză Analiză

cele13băimărene.

Tipologia locuințelor individuale surprinde două alte categorii: una cu densitate ridicată, localizată în proximitatea zonei centrale aorașului (cartierele Progresului și VasileAlecsandri),culocuințeP+1–P+2șio categorie cu densitate medie, localizată în părțilenordicășisudicăalemunicipiului.Ceadinurmăgrupeazălocuințelecarebeneficiazădeparcelemaigeneroasedecâtceledinproximitateazoneicentrale și au un regim de înălțimemediu P–P+1.

Dacă în ceea ceprivește suprafațăocupatădelocuințe,cele individuale ocupă un procent de 78,66% din totalul zonei de locuit, procentul populației care rezidă în acestea reprezintă doar 17,46% din totalul populației. Acest faptdenotă o utilizare dezechilibrată a resurselorfunciarealeorașuluișiaresurselordealttip(deexemplu,edilitare).

Acest raport dezechilibrat se datorează expansiunii orașului și includerii de mici amplasamente locative de tip rural situate în vecinătatea sa. CartiereleFirizașiFerneziusuntcelmaielocventexempluînacestsens.Calculândacelași raport exceptând cartierele Firiza șiFerneziu, valorile se schimbă: aproximativ 13%din populație locuiește în locuințe individualeși87% în locuințecolective, iaracestecategoriide locuințes-arafla într-unraportaproximativde 1/2 în favoarea celor individuale cu 452hecatare ocupate de zonele de case și 257

hectareocupatedelocuințelecolective.

Având în vedere raportul disproporționat întresuprafațele ocupate de cele două tipuri delocuire (individuale, colective), este de dorit cadezvoltările ulterioare de locuințe să utilizeze resursele funciare existente în interiorul orașului, pentru a evita fenomenul de „urban sprawl” (expansiune urbană). De asemenea,este recomandabil ca noile dezvoltări să permită un regim de înălțime mai mare și să fie de tip colectiv sau semi-colectiv. Maimult,costurilenecesareextinderiirețelelorșiainfrastructurilor trebuie raționalizate, luând înconsiderareprincipiul eficienței.

La sfârșitul anului 2013, numărul total delocuințedin oraș se ridica la57573deunități,rezultând într-omedie de 420 locuințe la mia de locuitori, cel mai mic raport dintre cei 4 poli de dezvoltare comparați, darpestemedianaționalăde413,04locuințela1000delocuitori.

Evoluția pozitivă a fondului de locuințe arată un salt impresionant cu 3848 locuințe în perioada 2011-2012, dar domolită în anul următor cand au fost finalizate doar 128 unitați. Este necesară o controlare strictă aextinderii cartierelor de locuințe, astfel încâtinvestiția publică în rețele tehnico-edilitare săfieunarațională.

Odatăcurealizareanoilorlocuințe,acrescutșisuprafața locuibilă de la2043227mp în2010la 2586989 mp în 2013. În acest fel, media

suprafeței locuibile per capita a crescut considerabil de la 14,75 mp/locuitor la 19 mp/locuitor, însă a rămas sub mediile națională și a celorlalți poli de dezvoltare analizați.

Media de peste 131,75 mp pentru fiecarelocuințărealizatăînacestinterval,sugerează o dezvoltare pe orizontală a fondului construit locativ, prin unități de locuire individuale. Acest tip de dezvoltare contribuie la creștereacostului utilităților, al nevoilor de deplasare înorașși,înfinal,lacreștereacostuluiviețiiurbanebăimărene.

Întrucât numărul locuințelor a continuat săcrească,iarcelallocuitorilorsăscadă,seobservăo scădere și a indicatorului număr de locuitori / locuință pe intervalul 2010-2013. Cu toateacestea,elrămâne peste valoarea înregistrată în celilalți 3 poli de dezvoltare, darsubvaloareaînregistratălanivelnațional.

Media Uniunii Europene a numărului de persoane dintr-o locuință era în anul 2013 de 2,3, înscăderedela2,5înanul20059.Laniveleuropean, scăderea coeficientului este dată de o creștere subtanțială a numărului de locuințe, careacoperășidepășeștecreștereapopulației,dinacestinterval(dela497milioaneîn2005la507milioaneîn2013).ÎnceeacepriveștepoluldedezvoltareBaiaMare,micșorareacoeficientuluiestedatădeoscădereapopulațieișiocreștereînacelașitimpanumăruluidelocuințe,conformdatelor precizate anterior. Cu toate acestea, media de locuitori pe locuință în municipiul Baia Mare, ca și în România, dealtfel, continuă să fie mare în comparație cu cea europeană. Coroborarea indicatorilor menționați mai sus(numărul de locuințe/1000 locuitori, suprafața locuibilă/locuitor și numărul de locuitori/locuință) sugereazăfaptulcălocuireaînBaiaMaretindesăevoluezecătreungradconfortmairidicat.

9. sursă: baza de date statistice contemporane a Portugaliei, http://www.pordata.pt;

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Gruprarea tipurilor de locuințe în funcție de numărul locuitorilor și suprafața ocupată, exceptând cartierele Firiza și Ferneziu

prelucrare date, sursă: Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare și structura populației pe cartiere, Indeco Soft SRL, anul 2014

Gruparea tipurilor de locuințe în funcție de numărul locuitorilor și suprafața ocupată,calculată pe toate cele 13 cartiere

prelucrare date, sursă: Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare și structura populației pe cartiere, Indeco Soft SRL, anul 2014

Page 14: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

17 18

Analiză Analiză

I.2.1.c. Spații publice şi repere la nivel urban

Piețele urbane, scuarurile, străzile pietonale constituie atractori de fluxuri, în măsura încare sunt atractive și accesibile. Pentru omaibună înțelegereaatributelordeatractivitateșiaccesibilitate,însensulspecialitățiideurbanismși în contextul orașelor competitive, acesteasuntcontextualizatemaijos.

Atractivitatea esteacelatributasociatorașuluisau unei zone ale sale, care determină șitrezește interesul „consumatorilor”. O zonăatractivăesteacelteritoriuurbancarerăspundecâtmai corect necesităților de utilizare cerutede factorul social- fie că vorbim aici desprecalitatea locuirii, despre design-ul și dotărileurbanepentruactivitățiculturaleșideloisirsaudespresuccesuleconomic.

În ceea ce privește atractivitatea unui spațiuurban la nivelul imaginii și a proiectării urbane, specialiștii arată faptul că ea este tangibilăprin realizarea unor spații gândite la scară umană, cuoofertădiversădeactivități(servicii,cultură, educație, transporturi, sănătate ș.a.).JanGehlremarcăcâtevadinatributelenecesarepentrusuccesulunuispațiuurban: „Un alt factor foarte important este calitatea fizică a spațiului. Planificarea și designul pot influența durata și natura activităților. Pentru a încuraja oamenii să facă și altceva în aer liber ar trebui să li se asigure protecție, siguranță, suficient spațiu, mobilier adecvat și calitate vizuală”10.

Accesibilitatea este, la rândul ei, un atributesențialpentruunspațiuurbancalitativ.Eapoatefi definită ca tangibilitatea unui areal de cătreîntreaga gamă de utilizatori prin intermediulmobilității de diferite tipologii (transportpublic urban, mergând pe jos, cu bicicleta, cuautovehiculul personal etc.). Un spațiu publiccu accesibilitate sporită devine, implicit, mai

atractiv.Dezvoltarea localădinamicădeduratăpentru zonele centrale este condiționată deîmbunătățireaaccesibilității,prinrealizareaunorinfrastructuri complexe, unde circulația ușoarășiceanepoluantăauprioritate.11

Componentasociologicăprindiverseletipologiideactoriurbanidefineșteatractivitateaurbanăîn raport cu facilitățile oferite de spațiu și calitatea lor. Oameniigăsescatractiveorașeleșispațiilecareleasigurăbunecondițiidetrai,undeaccesibilitatea estefacilășiadecvatăuneivastecategorii de utilizatori: „Sustenabilitatea socială, siguranța, încrederea, democrația și libertatea de exprimare sunt concepte-cheie care descriu perspectivele societății asupra orașului ca loc de întâlnire”12. Ozonăurbanăcoerentăseconstituiedintr-o multitudine de elemente- arhitectură,instituțiiculturale,topografie,istorie,economieșiimaginevizuală,însăfactorulcheiececonfirmăstatutulunuispațiuurbanatractivesteprezențainteracțiuniisociale.13

Cât despre atractivitatea economică, ea facereferire la condițiile de piață care favorizeazăvandabilitateaproduselorurbaneși îndeosebi,la climatul competitiv, unde necesitățile șicomportamentul de consum au o relevanțăridicată în structura societală. Parte aelementului economic, componenta turisticăare o importanță deosebită în definireaconceptului de atractivitate urbană. Un spațiuurban devine obiectiv turistic atât în sensulcomun al termenului, pentru vizitatori externi,cât și pentru utilizatorii locali, iar aici intervinevaliditateaconceptuluideidentitate urbană.

În ceea ce privește funcționarea spațiilorpublice, sevalideazăunprincipiual psihologieicomportamentale a maselor: oamenii atrag oameni – un spațiu dinamic și populat

dobândește un sentiment de siguranță șiincluziune, întrucât indivizii se vor identificacuungrupdeoameni.Cualte cuvinte, spațiilepublicedesuccestrebuiesăsusținăpunctedeinteresdiverseșisăaglutinezeactivitățisociale.

Spațiile publice reprezentative ale municipiului Baia Mare sunt: Piața Libertății, Piața Păcii, Piața Cetății, Piața Revoluției, Piața Izvoarele, scuarul Universității (Bucla) și Piața Gării. Cuexcepția scuarului de la Universitate, celalaltepiețesuntdefinitedefronturicontinuecuregimdeînălțimeP+2–P+3.

Piața Libertății constituie spațiul public de referință al orașului și a cunoscut intervențiirecente de reorganizare și amenajare. Aceastaeste preponderent pietonală, fiind traversatăde următoarele circulații carosabile: central,de strada Crișan (în prezent, închisă circulațieicarosabile) și perimetral de strada GheorgheȘincai. Atractivitatea Pieței Libertății esteapreciabilă,însăinconstantă,aceastapolarizândactivități de alimentație publică și găzduindsezonier o serie de evenimente culturale(concerte,festivități).Rămâne încă de soluționat problema variabilității atractivității, careeste cauzată de lipsa uneimixități funcționalecoerente și a unor atractori (comerț, servicii,funcțiuni de interes public) cu flux constant.Atractivitatea și accesibilitatea funcționeazăbinomic în cazul spațiilor publice. Având învedere caracterul central și reprezentativ alpieței,seconcluzioneazăfaptulcăpietonizarea

sa completă, eliminând circulațiile carosabileși parcajele subpraterane parazitare poatecontribuilaconsolidareacelordouăatribute,darmaiales,susținemobilitateadurabilă lanivelulorașului. Înacestsens,sepoateoptapentruaaccesibiliza zona printr-un garaj subteran deminim300delocuri,caresănudisturbespațiulpublic suprateran și să permită reducereaemisiilordeCO2înzonacentrală,darșilanivelglobal.

Piața Păcii este localizată adiacent PiețeiLibertății și este în prezent utilizată pentru parcare, în contradicție cu vocația de spațiu public. Atractorii lipsesc, activitățile economice localizate la parterul imobilelorcare constituie frontul construit, nu sunt compatibile cu statutul de piață publică, nici la nivel de estetică a vitrinelor, nici la nivel de funcționalitate (vezicomerținstalații).Imagineagenerală este una de spațiu secundar, fără rolrelevant lanivelul orașului. Astfel, se remarcănecesitateareconfingurăriiacestuispațiu,astfelîncâtsăcontribuieatâtlacreștereaatractivitățiiîn raport cu vocația zonei, cât și la obiectiveledemobilitateurbanădurabilă,vizândreducereaemisiilor din transporturi prin reducereasuprafețeidedicatecarosabiluluișiparcajelorșiprincreștereasuprafețelordestinatepietonilorșimoduriloralternativedetransportnepoluant(biciclete).

La momentul elaborării acestei documentații,Piața Cetățiiafostrecentinaugurată,învederea

10. Gehl, Jan, Orașe pentru oameni, București, Igloo, 2012, pagina 21;11. Agenda 21 for Urban Mobility Stuttgart, Stuttgart, Cities for mobility, 2009, pagina 11;12. Gehl, Jan, Orașe pentru oameni, București, Igloo, 2012, pagina 29;13. Cusum ano, Gary, pagina x, Cuvânt Înainte, în Bohl, Charles C., Place Making: Developing Town Centers, Main Streets, and Urban Villages, Washington DC, ULI:the Urban Land Institute, 2002;

Piața Libertății

Page 15: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

19 20

Analiză Analiză

mobilării în acord cu vocația de spațiu publicreprezentativ. Ea găzduiește Turnul SfântulȘtefan, reper turistic și istoric al orașului, iarproiectulcareseaflăînimplementare/execuțieare drept obiectiv general punerea în valoarecaracterului cultural istoric al pieței, prinmarcareavestigiilorfosteiBisericiSf.Ștefan,îndialogcuedificiileistoricecebordeazăPiața,carevorfireabilitate.Proiectulainclusșiconstruireaunuipunctdeinformareturistică.Estenecesarăconectareaacestuispațiudecelelaltedouăpiețecentraleșilasistemuldespațiipubliceurbaneprinfacilitareatranzituluipietonalșivelodinspreșicătreacesteobiective,conformprincipiilordemobilitateurbanădurabilă.

Cele trei piețe, Libertății, Păcii și Cetății seaflă în imediată proximitate unele de altele șicomunicăprinarterepietonaleșicarosabile.Elepot constitui un sub-sistem de spații publice la nivel central, iar corelarea lor prin accesibilizare într-un context similar (preponderent pietonal) va permite crearea unor relații de inter-

dependență, sporind atractivitatea turisticăa întregului ansamblu. Una dintre problemeleactualeeste ocuparea parazitară a spațiului cu valoare publică cu parcaje la sol, în condițiile satisfacerii lacunare a necesităților de garare pe care le generează astfel de polarizatori (mari). Înacestsens,sistemuldespațiipublicemai-susmenționatvafuncționaînmodcoerent,numaidacăestesoluționatăproblemaparcajelorși amixității funcționale asigurată de atractoriurbanicufluxuriconstante.

Piața Gării este amenajată ca un spațiu verde cu destinație publică, include un loc de joacă pentru copii și,înprezent,polarizeazăoutilizaredeloisirarezidențilordinproximitate. Imaginea urbană de astăzi nu este în acord cu vocația de spațiu public reprezentativ, ca poartă de intrare în oraș, determinată de proximitatea Gării(imobilul care găzduiește Gara se află în starede degradare și necesită reabilitare). Utilizareaunuiastfeldespațiuar trebuisăfiede interesmunicipal,nunumaiunade interesrezidențial. Atractivitatea sa turistică este redusă, iar

capacitateasadeapotențaactivitățieconomiceși culturale este subdimensionată datoritărolului și imaginii sale actuale.Maimult, PiațaGării are potențialul de a se transforma într-oscenă urbană a celui mai intermodal punct alorașului(undeseîntâlnesc4tipuridetransport-transport public municipal, transport publicmetropolitan,transportferoviar,transportautogeneral).Astfel,tranzitulpietonaltrebuiesăfieunulprioritizat întrediverseleobiective,vizândasigurareauneimobilitățiurbanedurabile.

Scuarul de la Universitate sau „Bucla” cumeste cunoscut spațiul public de la intersecțiaBulevarduluiIndependențeicuBulevardulUnirii(Podul Unirii) funcționează, în prezent, ca un giratoriu verde de mari dimensiuni, fiind izolat de Universitatedeocirculațiecarosabilă(stradaVictoriei).Astfel, atractivitatea este una redusă, cuatâtmaimultcucâtnususținenicioactivitatefuncțională. În virtutea poziției sale centrale, aproximitățiisaledeozonădeinterespublicmajor

(Universitatea)șiîntrucâtconstituieuncapătdeperspectivă(Bd.Unirii),vocația spațiului public este una de reprezentativitate, cu activități culturale și comerciale, polarizatoare de fluxuri constante. Estenecesarăreconfigurareaîntregiizone pentru a permite promovarea principiilormobilității urbane durabile anume prioritizareamodurilor alternative nepoluante de transport(pietonalșivelo)șiredimensionareacirculațiilorcarosabile în vederea redării suprafețelorrelevantepietonilor.

Piața Revoluției este amplasată de-a lungulunui important ax al orașului, în zona deconfluențădintreorașulnoușiorașulvechi,cudeschidereladouăstrăzi:laN,stradaGheorgheȘincai și laS, strada22decembrie. Înprezent,atractivitatea și dinamismul de utilizare ale pieței sunt reduse, întrucâtaceasta nu susține funcțiuni de tip atractor, cu destinație publică, iar imaginea generală este una de degradare,neconformăcustatutulșivocațiasa.Fântânanuestefuncțională,iarpavimentulestedeterioriratPiața Cetății

Piața Păcii

Piața Gării

Scuarul de la Universitate

Page 16: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

21 22

Analiză Analiză

parțial. În 2012, municipalitatea a organizatun concurs de arhitectură de reamenajare șimodernizare a Pieței Revoluției, iar proiectulcâștigător urmează a fi executat. Acestapropune amplificarea și valorizarea specificuluiidentitar al municipiului, într-o amenajareactuală, cu polarizarea de activități economicecare să garanteze succesul spațiului urban(cultură, alimentație publică, loisir). Proiectulrespectă principiile mobilității urbane durabile,prioritizând circulațiile ușoare și eliminândparcajeleparazitare.

Piața Izvoarele este amplasată în imediatavecinătate a Centrului Istoric, funcționând înprezentcasensgiratoriu,punctuldeintersecțiea 5 străzi și artere (22 decembrie, VasileAlecsandri, Cloșca, Andrei Mureșanu, PiațaIzvoarelor), cuo piață agro-alimentară conexă,ce poartă același nume. Bastionul Măcelarilor(construcțiedepatrimoniu,secol16)constituieunuldintrefronturilePieței.Spațiul public este foarte solicitat, fiind amplasat pe unul dintre

celemaitranzitatetronsoanedinoraș,întrucâtdeservește relația macro și micro de circulațiiEst-Vest. Atractivitatea turistică rămâne,totuși scăzută, circulațiile carosabile cu fluxmarefiinddominanteșinucelepietonale,caresă permită o utilizare la scară și ritm uman aspațiului. Piața agro-alimentară atrage fluxuriimportante, însă imaginea ei nu corespundeatributului de reprezentativitate pentru oraș.Astfel este necesară o intervenție care săpermităeliminarea traficuluide tranzit în zonăși activarea în circuitul de spații publice redatepietonilor,înspiritulmobilitățiidurabile.

ÎnmunicipiulBaiaMare,suntactive7 instituții culturale de tip muzeal: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza”, Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Muzeul Florean (muzeu privat) și Planetariul 14. Acestorali se adaugă alte instituții culturale și săli despectacole,dupăcumurmează: 2 teatre (Teatrul

Municipal BaiaMare și Teatrul de Păpuși BaiaMare), 3 cinematografe (2 funcționale, 1 nefuncțional: Cinema City din incinta Gold Plaza și Cinema Dacia - funcționale, Cinema Minerul- nefuncțional)șio Casă de Cultură și o bibliotecă publică (Biblioteca Petre Dulfu). Oferta acestorinstituții culturale cu funcționare permanentăeste completată de evenimentele temporare organizatedemediulprivatsaudeadministrațiapublică,cumarficoncerte, spectacole de teatru și circ sau expoziții temporare de diferite tipuri.

BaiaMaredețineunnumărimportantderepere cultural-istorice cu rol de reprezentativitatepentru Baia Mare. Potențialul turistic al acestor repere, vestigii istorice sau casememoriale, este puțin valorificat în absențaunei strategii coerente pentru turism cultural.Elepotdeveniparteaunuibrandturistic local,celemaicunoscutesauimportantefiind:Turnul lui Ștefan, Bastionul Măcelarilor, Monetăria, Planetariul, Casa Iancu de Hunedoara, Castelul Pocol, Catedrala Sfânta Treime (înconstrucție), Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Hanul

Vulturul Negru (fostaJudecătorie,astăziCentrulMilleniumIII)ș.a.

Un element cu rol de reper identitar estereprezentat de turnul fostului combinat Cuprom (cunoscut și ca turnul Phoenix), careeste, astăzi, cea mai înaltă structură din România, lao înălțimede352mșiadouaceamai înaltă structură industrială de emisie dinEuropa (după turnul din Trbovlje, Slovenia). Cutoatecăesteasociatpoluăriimediului cauzatădeactivitateaindustrialăacombinatului, turnul constituie un element unic de identitate și are cel mai mare potențial de reprezentativitate în sensul excentricității și irepetabilității sale ca simbol. Datorită înălțimii considerabile, el esteînacelașitimpșireper fizic,fiindvizibildinoricepunctalorașului,darșidinafaralui.

Obiectivele religioase au caracter de reperde interes local, dar și de interes turistic.Acestea constituie locurile de desfășurare aobiceiurilorreligioase,identitare pentru tradiția băimăreană și maramureșană,generândfluxuri

14. sursă: Institutul Național al Patrimoniului, baza de date „Muzee și Colecții din România”, www.cimec.ro;Localizarea piețelor publice majore la nivelul orașului Baia Mare

Piața Izvoarele

Piața Revoluției

Page 17: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

23 24

Analiză Analiză

Localizarea unităților de sănătate la nivelul orașului Baia Mare -de modificat

regulatedeoameniatâtlasfîrșitdesăptămână,câtșiîntimpulsărbătorilor.ConformInstitutuluiNațional al Patrimoniului, în Baia Mare seregăsesc 38 de lăcașe de cult, aparținânddiferitelor rituri religioase. Dintre acestea, 13sunt ortodoxe, 9 romano-catolice, 8 greco-catolice,3aparțincultuluiMartorii luiIehova,2reformate,2baptisteși1mozaică.

Zonele verzi constituie elemente principalede interes la nivelul orașului, atunci când vinevorbadepetrecereatimpuluiliberpentrutoatecategoriiledecetățeni.Principalelezoneverzidedimensiunimaricaregăzduiesczonedeactivitățicotidieneșiloisirsunt:Parcul Municipal Regina Maria (6,5 ha), Parcul Dacia (2 ha), Parc Compex Mara (4 ha) și Parcul Tineretului. În zona central-sudică a orașului, lucrările deamenajare a Parculului Public Central (cu o suprafață de 3,9 ha)seaflăînstadiudeexecuție.La finalizare, acesta va deveni un atractormajor, alături de Catedrala Episcopală SfântaTreime (și aceasta, tot în stadiu de execuție),careeste situată la intrarea acestui nou parc. Estenecesară extinderea ParculuiMunicipal Regina

Maria, integrând parte din pădurea de castanilaNdeamplasament,pentruasatisfacenevoilecrescândedeloisirșipentruaasiguracerereadedotărisportiveînaerliber,învedereapromovăriiunuistildeviațăsănătosșiasigurareaunuigradsporitdecalitateaviețiiînoraș.

Parcul Dacia necesită o reamenajare urbană,care să permită o imagine corespunzătoarestatutului său, dar și conectarea sa la orețea velo, în raport cu axa structurantă E-Vreprezentată demalurile râului Săsar. Nu estedeneglijatprezențaCinematografuluiDacia cadotare culturală, alături de acest parc. Astfel,se constată nevoia unei amenajări care săconsolidezepolarizareaactivitățilordeculturășiconexeculturiiurbane.

Arenele sportive constituie repere la nivel municipal și polarizează, în mod periodic, fluxuri de spectatori. Dealtfel,performanțaechipelorlocale în competițiile sportive reprezintă unmijloctradiționaldepromovareacomunității.Înacest context,obiectivelesportive–Stadionul de rugby „Lascăr Ghineț”, Sala Sporturilor

Localizarea repelor culturale la nivelul orașului Baia Mare

Localizarea spațiilor verzi mari și a obiectivelor de interes sportiv la nivelul orașului Baia Mare

Page 18: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

25 26

Analiză Analiză

„Lascăr Pană” și Stadionul Viorel Mateianu, unde își desfășoară activitatea competiționalăechipelederugby („zimbrii”),dehandbalșivolei(feminin și masculin)saudefotbal,austatutulderepere urbane.

În categoria obiectivelor ce fac parte dininfrastructura socială, polarizează fluxuriconstanteșireprezintăelemente de reper, suntincluse și relevante instituțiile de sănătate de interes public: Spitalul Județean Baia

Mare,SpitaluldeBoli InfecțioaseșiSpitaluldePneumofiziologie.

Râul Săsar este un element natural cu influență pozitivă asupra microclimatului local, fiind în același timp și un element cu potențial ambiental ridicat. Înultimiiani,s-aufăcut demersuri în sensul sistematizării saurefaceriiunor tronsoanedemalșis-aacționatconstant pentru ecologizarea albiei sale. Cutoate acestea, malurile râului Săsar nu sunt tratate corespunzător vocației lor (spații publice cu reprezentativitate turistică), iar amenajarea acestora nu reflectă faptul că acest element natural constituie axa structurantă a municipiului.

Malurile Săsarului sunt tratate în mod unitar, cutoatecărâulparcurgeîntregulorașdelaElaV.Structura morfologică și amenajarea malurilor trebuie să anunțe și să marcheze diferitele

tipuri de țesut pe care acesta le parcurge(intrarea în oraș, zone de activități comerciale,zonerezidențiale,centrulistoricș.a.).Maimult, reflexul rural de a se întoarce cu spatele la râu, în sensul organizării construcțiilor cu latura posterioară către Săsar (vezi tronsonul PodulUnirii-PodulViilor)este unul care neagă rolul peisager și public al râului. Există o ponderesemnificativădearealeundemalurile nu sunt accesibile, iarproprietățilesuntîntinsepânălaluciul apei, disfuncționalitate care afectează înmod negativ conectivitatea la nivelul țesutuluiurban.Atractivitatea redusă ca utilizare publică pentru promenadă și loisir este explicabilă și în virtutea lipsei atractorilor urbani (cuactivitățide tip alimentație publică, comerț, cultură).Accesibilitateașiatractivitateapietonalășivelolacotereduseauunimpactnegativatâtasupraactivăriisocio-economiceazonei,câtșiasupramobilitățiidurabilelaniveldeoraș

I.2.1.d. Calitatea şi starea fondului construit

Imaginea urbană a unei localități este influențată în mod direct de calitatea fondului constructiv, iar valoarea sa ca patrimoniuimobiliar este relevantă pentru economia șiatractivitateaorașului.Înmodsimilar,existența unor spații publice de calitate, amenajate, curate și sigure ajută la conturarea unei imagini pozitive a orașului. Dacăamenajareașiîntreținereaspațiuluipublicintră,înmareparte,

în responsabilitatea și gestiunea autoritățilorlocale, starea fondului construit este, datoritădominanței proprietății private în totalulnumărului de construcții, de responsabilitateacetățenilor.

Starea constructivă a locuințelor reprezintăunuldintreaspecteledecercetatînacestsens,contribuind înmodmajor lagradulde consum

Localizarea repelor la nivelul orașului Baia Mare prelucrare date, sursă: Indeco Soft SRL, anul 2014

Page 19: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

27 28

Analiză Analiză

energetic,eficientsaunu,laniveldemunicipiu.Analiza fondului constructiv este relevantă, întrucât ea constituie un factor de influențăcomplexlanivelulfuncționăriiunuisistemurban.Starea constructivă a locuințelor reprezintăunuldintreaspecteledecercetatînacestsens.Conformdatelor furnizate de Indeco Soft SRL,la sfârșitul anului 2014 în Baia Mare erau înregistrate cca. 70000 de locuințe în 8797 construcții. Dintreacesteclădiri,un sfert erau blocuri de locuințe colective și trei sferturi locuințe individuale. Seconstatăoponderemaimareaconstrucțiicuovechimedepeste20deani în cazul locuințelor colective decât în cazulcelorindividuale.

TaxonomialocuințelordinBaiaMare, înfuncțiedevechimeșitipullocuințeiseprezintăastfel:Locuințe colective, după vechime: NOI

• mai mică de 10 ani: 336 construcții,15.11%;

• între10și20ani:232construcții,10.44%;VECHIME MEDIE

• între 20 și 40 ani: 561 construcții, 25,24%VECHI

• între 40 și 55 ani: 386 construcții, 17,36%;

• mai vechi de 55 ani: 708 construcții, 31,85%;

Locuințe individuale, după vechime:NOI

• maimicăde10ani:1248unități,18,98%;• între10și20ani:836unități,12,72%;

VECHIME MEDIE

• între 20 și 40 ani: 1048 unități, 15,49%;VECHI

• între 40 și 55 ani: 827 unități, 12,58%;• mai vechi de 55 ani: 2615 unități, 39,78%;

Total locuințe, după vechime:NOI

• maimicăde10ani:1584unități,18,01%;• între10și20ani:1068unități,12,14%;

VECHIME MEDIE

• între 20 și 40 ani: 1609 unități, 18,29%;• între 40 și 55 ani: 1213 unități, 13,79%;

VECHI• mai vechi de 55 ani: 3323 unități, 37,77%;

Conform Planului de Acțiune pentru EnergieDurabilă alMunicipiul BaiaMare (2011), mare parte a clădirilor cu o vechime mai mare de 55 ani necesită reparații capitale, iar blocurile de locuințe cu vechime mai mare de 20 de ani necesită lucrări privind rețelele de utilități și reabilitarea fațadelor.

Aceste aspecte, pe lângă influența exercitatăasupra imaginii urbane și asupra siguranțeiutilizatorilor, influențează și consumul de energie necesarpentrudesfășurareaactivitățiidelocuire:încălzire,utilizareaaparatelorelectriceșiasistemuluideiluminat.Eficiența energetică scăzută dată de vechimea construcțiilor și a sistemelor de izolare termică depășite tehnologic conduce la un necesar aproximativ de 55% din totalul de energie consumat în locuințe doar pentru asigurarea confortului termic. Directivele Uniunii Europene impun olimită maximă de 75 kw/mp/an pentru construcții, dar în România acest consum înregistrează o medie de 200 kw/mp/an. Având învedereobiectiveleeuropenedereducereaconsumuluideenergiecu20%pânăîn2020,este necesară acordarea unei atenții sporite implementării programelor de eficientizare a consumului de energie, în special în sensul clădirilor mai vechi de 40 de ani, 4536 construcții reprezentând peste jumătate din total. Încazulacestoradinurmă,se pune problema costului de energie necesarutilizării și chiar siguranța pe care o oferăstructuraclădirilor.

Reprezentareaînplan(într-ocartogramă)aunorzonificări în funcție de vechimea clădirilor delocuire,pecartiere,oferăoimaginedeansamblucare se poate concretiza într-o justificare deprioritizareaimplementăriiunoracțiuniîntr-uncartierîndetrimentulaltuia. prelucrare date, sursă: Indeco Soft SRL, anul 2014

prelucrare date, sursă: Indeco Soft SRL, anul 2014

Page 20: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

29 30

Analiză Analiză

Cartograma ponderilor de locuințe noi oferă oimagine asupra zonelor care s-au dovedit celemai atractive pentru investiții în ultimii 20 deani.Totuși,elesuntconturateșidedisponibilulde terenpentru realizareanoilor investiții. Așacumestesituația înmajoritateaorașelor,zonacentralăaacestoradispunedeoofertălimitatădespațiupentrunoiintervențiiasuprafonduluiconstruit–cartiereleRepublicii,Traian,Găriisuntareale cu densitate mare (locuințe colective).Numărulmare de clădiri noi din zona de nord(cartiereleValeaBorcutului,SăsarșiValeaRoșie)esterezultatulextinderiimunicipiuluisprezonade nord, spre terenuri aflate în apropiereazonelor de interes din oraș, dar suficient dedeparte de aglomerația urbei și aproape dezona forestiară, a cărei limită inferioară a fostrectificatăconstant înultimii20deani. Aceste noi construcții, conform amplasamentului lor, denotă o tendință de extindere a orașului înspre zona dealurilor,înciudadisponibiluluideterendin cartierulDepozitelor. Așa cuma fostilustrat,șicartierele Vasile Alecsandri și Orașul Vechi prezintă o pondere mare de construcții

noi. Acestlucruestejustificatprindisponibilul de spațiu existent în aceste cartiere.

Statistica tipului de locuințe realizate în ultimii 20 de ani dovedește un interes pentru locuințele individuale pe lot, aproximativ 80% dintre noile construcții rezidențiale fiind de acest tip15.

Cartograma cu ponderea clădirilor vechipe cartiere permite o fundamentare maipragmatică în vederea realizării investițiilor dereabilitare termică și eficientizare energeticăîn anumite cartiere. Se observă concentrarea de construcții rezidențiale vechi în cartierele Săsar și Vasile Alecsandri, unde sunt localizate peste 1100 astfel de unități locative. O treime dintre acestea (368) sunt blocuri de locuințe colective. Aceste două cartiere sunt și aceleacaregrupeazăcelmaimarenumărdeunitățidelocuit,individualeșicolective(aproximativ2300reprezentând26%dinnumărulconstrucțiilordelocuințedinBaiaMare).

Cartierele Vasile Alecsandri, Săsar și Valea Roșie sunt ierarhic primele și în ceea ce privește ponderea construcțiilor de locuințe cu vechime medie. Împreună, cele trei cartiere grupează 586 astfel de imobile (reprezentând 36% dintotalul băimărean), dintre care aproximativ otreime sunt locuințe colective. Intensificareaactivităților de producție din anii ‘60 - ‘70 agenerat implicit și necesitatea realizării unornoi spații de locuit, care au fost dezvoltate înarealelemenționatemaisus.CartiereleGăriișiTraian(775unitățidelocuit)aufostconstituiteînaceeașiperioadă,iarmultedintreblocuriledelocuințe existente și încadrate în categoria devechimemedieseaflăaproapedepragulde40deanivechime.

Pentru a crește eficiența energetică în scopulreducerii consumului energetic și creșteriiconfortului locatarilor, Guvernul României ademaratdinanul2009Programul de Reabilitare Termică a Blocurilor de Locuințe,destinattuturorasociațiilordeproprietariailocuințelorcolectiverealizate în perioada 1950-1990. Acesteintervenții implică și reabilitarea fațadelorastfel că imaginea de ansamblu a spațiuluipublic să poate fi ameliorată. Deși programulestecofinanțatdelabugetuldestatșicellocalîn proporție de 80%,numărul de imobile care au beneficiat de pe urma acestui program în intervalul 2010-2013 este insignifiant (22 unități) pentru a avea un impact major în oraș.16

Suplimentar față de reabilitările locuinţelor colective realizate cu sprijinul administraţiei băimărene, eficientizarea energetică a locuinţelor a fost înţeleasă ca o investiţie utilă şi a fost implementată, din păcate, în mod individual (de obicei, la nivel de

anvelopare exterioară strict a apartamentelor deținute- fapt care a generat un aspect haotic

al fațadelor). Observația în teren a permis constatarea faptului că există și o serie de locuințe individuale ale căror fațade au fost

reabilitate în vederea eficientizării energetice,însăunrecensământoficialalacestoranuestedisponibilpentruaevaluaponderealorreală.

În vederea evitării aspectului haotic generatde reabilitările parțiale, care nu respectă unregulament cu cod de culori permis adecvatfiecăreizone,este necesară o politică coerentă de reabilitare a locuințelor. De asemenea,este imperioasă stoparea intervențiilor carediminueazăvaloareaarhitecturalășiurbanisticăa clădirilor și realizarea unui regulamenturbanistic,însoțitdeunsetdemăsuricoercitiveferme, care să permită o aplicare corectă șifidelăaacestuia.

Administrația locală gestionează un număr important de clădiri care cumulate, adună osuprafață utilă totală de 215.186 mp. Imobileleîn care sunt găzduite instituțiile, serviciile șiactivitățiledeinterespublic(educație,sănătate,cultură, servicii sociale) au beneficiat, în mod constant, de investiții de modernizare și reabilitare în intervalul 2010-2013. Acestedemersuriaucontribuitlaameliorareaimaginiișiaeficiențeienergetice;opartedinelesunt,dupăcumurmează: reabilitarea Colegiului EconomicNicolae Titulescu, mansardarea și reabilitareaLiceului de Arte, reabilitarea, modernizarea,extinderea corpului multifuncțional ColegiulNațional Gheorghe Șincai, reabilitareaa numeroase grădinițe, reabilitarea șimodernizarea Spitalului de Pneumoftiziologieși a Spitalului Județean, reabilitarea CentruluiCultural Firiza, modernizarea și reabilitareaStadionului Municipal Viorel Mateianu ș.a.Cu toate acestea, fondul constructiv publicnecesită, în continuare, investiții privindeficientizarea energetică, cele menționateanterioravândopondereredusădintotal.Maimult,reabilitărilerealizateînainteaanului2010numai corespund normelor tehnice actuale șisuntnesatisfăcătoareînraportcuașteptăriledeeficientizareenergeticăspecificenoilorobiective

prelucrare date, sursă: Indeco Soft SRL, anul 2014

15. sursă: Indeco Soft SRL, februarie 2015; 16. sursă: Rapoartele privind activitatea Municipiului Baia Mare 2010-2013;

Page 21: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

31 32

Analiză Analiză

deprotecțiamediuluilaniveleuropean.

În ceea ce privește arhitectura, majoritatea locuințelor colective au fost realizate în perioada socialistă, după principiile stilului funcționalist. Tipologia sistemului constructiv,cuperețiportanțidincărămidăsauperețiportanțiprefabricațitipfaguredinbetonarmat,respectăcutuma de construire a acelei epoci, datoritănecesitățiidearidica imobilenumeroase încelmai scurt timp, în vederea găzduirii populațieimuncitoreștiînurmamigrațieidinzonelerurale.

Fondul de locuințele individuale descrie o arhitectură neunitară, ponderea majoră a acestora fiind și ea constituită tot în epoca socialistă. Despre stil și valoare arhitecturală, sepoatediscutaîncazul imobilelor înregistrate în Lista Monumentelor Istorice, cumestecazulcaselor de secol XVI-XVIII și a celor de secol XIX-XX, reduse ca pondere încuantumulglobalalfonduluiconstruit.Dintreacestea,seremarcăoseriedeobiectivedepatrimoniucarenecesităreabilitare și restaurare urgentă (Casa Pokol,CasaIancudeHunedoara,ClaustrulMinoriților,ComplexMinerul,RezervoruldeApăalvechiuluiapeductș.a.).

Extras lista monumentelor istorice și a imobilelor de patrimoniu din Municipiul Baia Mare, conform studiului de fundamentarepentruspațiipublice,parteaPlanuluiUrbanisticGeneral(reactualizare,etapaavizare):

• 130MM-II-a-A-04431CetateaBaiaMaremunicipiulBAIAMAREsec.XV;

• 131 MM-II-a-A-04432 Centrul istorical municipiului Baia Mare, municipiul BAIAMARE, Zona delimitată de străzile Industriei,Olarilor,Horea,Pintea Viteazul,Izvoarelor,AndreiMureșanu, Tineretului, Pietrosul,Rodnei, râulSăsar.,sec.XV-XIX;

• 132 MM-II-a-A-04433 Ansamblul dearhitecturășitehnicăpopulară“DealulFlorilor”, municipiul BAIAMARE “Dealul Florilor”, sec.XVIII-XX;

• 133MM-II-m-A-04434 Oficiul Salinelor,aziMuzeuldeArtă,municipiulBAIAMARE,Str.1Mai8,1748;

• 134 MM-II-m-B-04435 Abatorul vechi,municipiulBAIAMARE,Str.Băii5,sf.sec.XIX;

• 135MM-II-a-A-04436Ansamblul“TurnulȘtefan”, municipiul BAIA MARE, Piața Cetății,sec.XIV;

• 136MM-II-m-A-04436.01TurnulȘtefan,municipiulBAIAMARE,PiațaCetății,1347;

• 137 MM-II-m-A-04436.02 Fundațiilebisericii gotice, municipiul BAIA MARE, PiațaCetății,1347;

• 138 MM-II-m-A-04437.01 Bisericaromano-catolică “Sfânta Treime” a fosteimanastiri iezuite,municipiulBAIAMARE,PiațaCetății1,1717-1719;

• 139MM-II-m-B-04438CasaSchönherr,municipiulBAIAMARE,Str.Cloșca11,sec.XIX;

• 140 MM-II-m-B-04439 Judecătoria deplasă, azi locuință,municipiul BAIAMARE, Str.Crișan3,sf.sec.XIX;

• 141MM-II-m-B-04440Casă,municipiulBAIAMARE,Str.Crișan9,sf.sec.XIX;

• 142MM-II-m-B-04441Casă,municipiulBAIAMARE,Str.Crișan13,sf.sec.XIX;

• 143 MM-II-m-B-04442 Restaurant-Casino, municipiul BAIA MARE, Str. Crișan 18,1834;

• 144 MM-II-m-B-04443 Rezervorul deapăalvechiuluiapeduct,municipiulBAIAMARE,Str.Firiza,1910;

• 145 MM-II-m-B-04444 Școala nr. 3,municipiulBAIAMARE,Str.Garibaldi2,1908;

• 146MM-II-m-B-04445CapelacimiterialăRozalia, municipiul BAIA MARE, Str. Horea 6,1771;

• 147 MM-II-m-A-04476.02 BastionulMăcelarilor (TurnuldeMuniții),municipiulBAIAMARE,Str.Izvoarelor2,sec.XIV-XV;

• 148MM-II-m-B-20248Casă,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății,sec.XVI-XVIII;

• 149MM-II-m-B-04447Casă,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății2,sec.XVI-XVIII;

• 150MM-II-m-B-04448Casă,municipiul

BAIAMARE,PiațaLibertății3,sec.XVI-XVIII;• 151MM-II-m-B-04449Casă,municipiul

BAIAMARE,PiațaLibertății4,sec.XVI-XVIII;• 152MM-II-m-B-04450CasaDegenfeld,

municipiul BAIA MARE, Piața Libertății 5, sec.XVI-XVIII

• 153 MM-II-a-A-04451 Claustrulmănăstirii Minoriților, azi internat școlar ,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății6,1734;

• 154 MM-II-a-A-04452 Complex hotel- restaurant “Minerul”, municipiul BAIAMARE,PiațaLibertății7,1911;

• 155MM-II-m-B-04453Casă,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății8,sec.XVI-XVIII;

• 156 MM-II-m-B-04454 Casa Teleky,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății9,sec.XV-XVIII;

• 157MM-II-m-B-04455Casă,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății10,sec.XVI-XVIII;

• 158 MM-II-m-B-04456 Casa “Agricola”,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății11,sec.XVI-XVIII;

• 159 MM-II-m-B-04457 Casa Bay,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății12,sec.XVI-XVIII;

• 160 MM-II-m-B-04458 Casa Harácsek,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății13,sec.XVI-XVIII;

• 161MM-II-m-B-04459Casă,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății14,sec.XVI-XVIII;

• 162 MM-II-m-B-04460 Casa Lendvay,municipiulBAIAMARE,PiațaLibertății15,sec.XVI-XVIII;

• 163 MM-II-m-B-04461 Casa Husovski,municipiul BAIAMAREPiața Libertății, 16 sec.XVI-XVIII;

• 164MM-II-m-B-04462Casă,municipiulBAIAMAREPiațaLibertății17,sec.XVI-XVIII;

• 165 MM-II-m-A-04463 Casa Iancude Hunedoara, municipiul BAIA MARE PiațaLibertății18,sf.sec.XV-sec.XVIII;

• 166 MM-II-m-A-04464 Casa Schreiber,municipiul BAIAMAREPiața Libertății 19, sec.XVI-XVIII;

• 167 MM-II-m-A-04465 Casa Bay,

municipiul BAIAMAREPiața Libertății 20, sec.XVI-XVIII;

• 168MM-II-m-B-04466Casă,municipiulBAIAMAREStr.LucaciuVasile1,sec.XVI-XVIII;

• 169 MM-II-m-B-04467 Hanul “VulturulNegru”,municipiulBAIAMAREStr.LucaciuVasile2,sec.XVIII;

• 170MM-II-m-B-04468Bisericaluterană,municipiul BAIA MARE Str. Lucaciu Vasile 18,1912;

• 171MM-II-m-B-04469PalatulEpiscopieigreco - catolice, municipiul BAIA MARE Str.LucaciuVasile50,1905-1911;

• 172MM-II-m-B-04470 Școala generalănr.2,municipiul BAIAMARE Str. Lucaciu Vasile56,1907-1910;

• 173 MM-II-m-B-04471 Biserica“Adormirea Maicii Domnului”, municipiul BAIAMAREStr.LucaciuVasile59,1905-1911;

• 174 MM-II-m-B-04472 Fostul palatepiscopal, azi Întreprinderea de tricotaje,municipiul BAIA MARE Str. Lucaciu Vasile 61,1891-1892;

• 175 MM-II-m-B-04473 Casa TelekySandor,municipiulBAIAMAREStr.Minerilor5,1883-1885;

• 176 MM-II-m-B-04474 Casa Revesz,municipiulBAIAMAREStr.Minerilor7, înc.secXX;

• 177MM-II-m-B-04475Casă,municipiulBAIAMAREStr.Minerilor11,sec.XX;

• 178 MM-II-m-A-04476.01 Zidul deapărare al cetății Baia Mare, municipiul BAIAMAREStr.Monetăriei,sec.XV;

• 179 MM-II-m-A-04477 Monetăria, aziMuzeul Județean de Istorie, municipiul BAIAMAREStr.Monetăriei1-3,1734-1739;

• 180MM-II-m-B-04478Casă,municipiulBAIAMAREStr.Paris11,1926;

• 181 MM-II-m-A-04479 Biserica “Sf.Anton”, municipiul BAIA MARE Piața Păcii 16,1402cutransf.ulterioare;

• 182MM-II-m-B-04480Casă,municipiulBAIAMAREStr.PetöfiSándor6,1920;

• 183MM-II-m-B-04481Casă,aziPalatul

Page 22: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

33 34

Analiză Analiză

copiilor,municipiulBAIAMAREStr.PetöfiSándor8,1938;

• 184MM-II-m-B-04482Casă,municipiulBAIAMAREStr.PetöfiSándor10,1930;

• 185 MM-II-m-B-04483 Casa Pașca,municipiul BAIAMARE Str. Plaiului 38, 1938 -1939;

• 186 MM-II-m-A-04484 Bisericareformată, municipiul BAIA MARE Str. PodulViilor10,1792;

• 187 MM-II-m-A-04476.03 Zidul deapărare al cetății Baia Mare municipiul BAIAMAREStr.PodulViilor19sec.XV;

• 188 MM-II-m-B-04485 Școalaconfesională, azi Școala ajutătoare nr. 1,municipiulBAIAMAREStr.PodulViilor19,1860;

• 189 MM-II-m-B-04486 Sinagogă,municipiulBAIAMAREStr.Someșului3,1885;

• 190 MM-II-m-A-04487 Magazinul“Central”, municipiul BAIA MARE Str. ȘincaiGheorghe2,înc.sec.XX;

• 191MM-II-m-B-04488ColegiulNațional“Gh.Șincai”, municipiul BAIA MARE Str. ȘincaiGheorghe25,1903-1906;

• 192 MM-II-m-B-04489 Casa Gall,municipiul BAIAMARE Str. Teatrului 2, 1920 -1930;

• 193MM-II-m-B-04490Casă,municipiulBAIAMAREStr.Turnului2,sec.XIX;

• 194 MM-II-m-B-04491 Casa Pocol,municipiulBAIAMAREStr.ValeaBorcutului19,1903;

• 195 MM-II-m-B-04492 Biserica “Sf.Dumitru”, municipiul BAIA MARE Str. ValeaBorcutului156,1907;

• 196 MM-II-m-B-04493 Baia comunală,municipiulBAIAMAREStr.Victoriei15,sf. sec.XIX-înc.sec.XX;

• 197MM-II-a-A-04494Coloniapictorilor,municipiulBAIAMAREStr.Victoriei21,1910-1912.

I.2.2. Caracteristici demografice1.2.2.a. Populația - mărime, evoluție şi structură

Datele utilizate în analiza demografică au fost culese în decembrie 2014 - ianuarie 2015, conform raportărilor Institutului Național de Statistică de atunci. Ulterior, INS a recalculat datele statistice demografice pentru a se alinia la sistemul european de colectare a datelor. Astfel, la sfârșitul anului 2013, prima raportare înregistra un număr de 135955 locuitori în Baia Mare, pe când, a doua raportare înregistrează 149031 de persoane (populație după domiciliu). Opțiunea de păstrarea a datelor din prima raportare rezidă din gradul mai mare de acuratețe, întrucât acestea luau în considerare numai populația stabilă.

În Municipiul Baia Mare, locuiau la sfârșitul anului 2013 (31 decembrie 2013) 135855 persoane, reprezentând 26,86% din totalul județului Maramureș (505788). Asemeneatendințeinaționale,BaiaMarese confruntă cuo scădere constantă a populației, înregistrând între anii 2010 și 2013 (1 ianuarie 2010 -31 decembrie 2013) o depopulare cu 2674 persoane. Sporul natural (nou născuți vs.persoanedecedate)înintervalul2010-2013 areovaloaremică, însăeste pozitiv (467-valoarecumulată 2010-2013). Cu toate acestea, bilanțul locuitorilor înregistrează o scădere procentuală de cca. 2 unități pe parcursul a celor 4 ani (2010-2013). Depopularea este

explicabilă în sensul soldului negativ dintrevaloarea numerică a sporului natural și ceaa soldului migrator (467-3141= -2647). Astfel, cauza principală a scăderii numărului locuitorilor este constituită de fenomenul de migrație.

Ca pondere (1,93%), scăderea populației în municipiul Baia Mare între 2010 și 2013, înregistrează o valoare mai mare decât cea consemnată în polii de dezvoltare Arad și Oradea și în același timp, dublul ponderii înregistrate la nivel național. Satu Mare, înschimb, înregistrează o scădere procentualăcevamaimare(2,87%).

Analiza structurii populației pe grupe devârstă și sexearată o pondere relativ egală a persoanelor de sex feminin și masculin (1,105femeila1bărbat).Dacăpânălavărstade24deani,persoaneledesexfemininsuntmaipuține

Piramida vârstelor, anul 2014. prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

Page 23: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

35 36

Analiză Analiză

decât cele de sex masculin, raportul tinde săse inverseze accentuat spre vârful piramidei,indicândosperanțădeviațămaimareînrândulfemeilor. Forma piramidei vârstelor de tip „urnă” denotă îmbătrânirea populației și, înacelași timp,marchează o scădere accentuatăapopulațieimunicipiuluiîncepândcuanul1990.Fenomenul de îmbătrânire al populației (veziimaginea răsturnată a piramidei vârstelor),coroborat cu cel al mișcării migratorie, dacăvorcontinua în ritmulactual,pot conduce la o scădere dramatică a numărului de locuitori (petermenlung),având efecte negative asupra economiei și nivelului de trai din Baia Mare, odată cu creșterea raportului de dependență demografică. Cu alte cuvinte, un număr maimic de persoane active va sprijini un numărsuperiordepersoane inactive (copii și vârstnici). În acest context, se va crea o presiune mai mare pe bugetul local din cauza nevoii de a asista (servicii de asistență socială, ajutoareș.a.) un număr considerabil de persoane, întimp ce alocările din taxele pe venituri vor fimaimici, proporțional cu încasările și numărulpersoanelorcuvenituriimpozabile(active).

Analiza comparativă a sporului natural în cei4polidedezvoltaredinvestulțăriipentruanul 2013, denotă un avantaj al municipiului Baia Mare, acesta fiind singurul care înregistrează o valoare pozitivă șisuperioarăcelorînregistrateîn celelalte orașe. Evoluția sporului naturalîn municipiul Baia Mare a fost fluctuantă peperioada ultimilor patru ani (2010-2013), însăvaloareaafostmereuunapozitivă.

În ultimii 4 ani (2010-2013), soldul migrator (diferențadintrepersoanelecareauvenitșicelecare au părăsitmunicipiul) a înregistrat valori negative, cu o medie anuală de aproximativ -785 persoane (-3141 pentru perioada 2010-2013). Depopularea cauzată de valoareasolduluimigratormaimaredecâtceaasporuluinatural pe acest interval este un fenomencomplex,cufactori de influență atât de context

local (vezi sistarea activităților din domeniulindustriei miniere), cât și de context național și global (vezinivelulsalarialmediuînRomâniavs.stateledezvoltatealeUniuniiiEuropenesaucriza financiară a ultimilor ani care a generatvalorideșomajmaimari).Există,deasemenea,șimanifestări punctuale ale unui fenomen de dezurbanizare, încarecetățeniipărăsescorașulșiseîndreaptăcătremediulrural,undecostuldelocuireestemaiscăzut.Avândînvederefaptulcă scăderea populației este cauzată în mod direct de migrația populației, este necesarăelaborarea unui studio socio-economic pentru determinarea cauzelor acestui proces și conceperea unor politici locale care săatragă fluxurile de populație activă cătreoraș, asigurându-i dinamismul economic și atractivitatea.

Se înregistrează valori negative ale soldului migrator șipentrualțipolidedezvoltaredinVși N-V țării. În 2013, valoarea contabilizată demunicipiulBaiaMare(-439)afostde2orimaimaredecâtceaaurmătoareiclasate(SatuMare,-205),de3orimaimaredecâtceaînregistratălaArad(-139)șide4orimaimaredecâtceadelaOradea(-93).

Analizând soldul migrator în perioada 2010 – 2013 (4 ani), se poate observa că polii de dezvoltare cu o populație mai mică (BaiaMareși Satu Mare) înregistrează cele mai mari valori (-3141 Baia Mare, -2394 Satu Mare), reprezentând 2,27%, respectiv 2,13% din populația din 2010, în timp ce Arad (-1136)și Oradea (-1484) înregistrează valori de0,69%, respectiv 0,72%. Acest fenomen poate

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

Impactul soldului migrator asupra numărului locuitorilor. Prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

Page 24: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

37 38

Analiză Analiză

fi explicat în virtutea capacității mai mari depolarizareacentrelorurbanecuopopulațiamaimare. Climatul economic al acestora esteunulmai atractiv, piața forței de muncă este maidinamică, iar oferta de produse urbane estemai diversificată (educație, recreere, cultură),calitatea vieții fiind în mod direct influențatădeaceastadinurmă.Astfel,sporulmigrator încazulacestororașetindesăfieunulmaimic,cavaloareprocentualădintotalulpopulației.

Ponderea soldului migrator în soldul demografic al municipiului din 2010 pânăîn 2013 (diferența dintre numărul populației la 1 ianuarie 2010 și cel la 31 decembrie 2013) depășește 100%. Acest lucru arată faptul căvaloareanumericăasolduluimigratordepășeștevaloarea diferenței demografice, realizându-seocompensarepânălapondereaunitarăde100%din sporul natural. Cu alte cuvinte, migrația reprezintă singura cauză a depopulării din ultimii 4 ani atât în municipiul Baia Mare, cât și în municipiul Oradea. Decealaltăparte,sporul natural negativ contribuie la cca. trei sferturi

din scăderea demografică a municipiului Satu Mare și la ceva mai puțin de jumătate din cea a municipiului Arad.

Analizând mai în detaliu structura populației,se observă faptul că evoluția demografică este diferită de la un cartier la altul.Luând înconsiderare datele prezentate de primul PlanIntegrat de Dezvoltare Urbană al municipiului,pentruanuldereferință2008șicomparându-lecuceledin2014,seobservăfaptulcăpopulația a scăzut la nivelul întregului municipiu. Cutoate aceste, 5 cartiere au sporit demografic în această perioadă: Ferneziu, Grivița, Orașul Vechi, Republicii și Săsar. Deși a cunoscut o scădere a numărului de locuitori, cartierul Vasile Alecsandri rămâne cel mai populat cartier, fiind urmat la peste 5000 locuitoridistanțădeSăsarșiTraian.

Populația cea mai numeroasă este grupată în treimea mediană a orașului, acolo unde sunt localizate și locuințele cu densitate mare. Treisferturidinpopulațiaorașului (aproximativ

Numărul locuitorilor pe cartiere, anul 2014. Prelucrare date, sursă: Indeco Soft SRL, anul 2014

Evoluția populației pe cartiere în perioada 2008 - 2014. Prelucrare date, sursă: recensământul populației pe cartiere INDECO Soft SRL (2014) și PIDU Baia Mare (2009)

Gradul de dependență demografică, anul 2014. Prelucrare date, sursă: Indeco Soft SRL, anul 2014

Numărul locuitorilor pe cartiere, anul 2014. Prelucrare date, sursă: Indeco Soft SRL, anul 2014

Page 25: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

39 40

Analiză Analiză

112000 locuitori) locuiește în cartierele Săsar,Republicii, Traian, Gării, Progresul și VasileAlecsandri, ocupândmai puțin de un sfert dinteritoriulintravilan(835ha).

Evoluția populației pe cartiere este relevantă,asemeni situației la nivelul întregului oraș,pentru determinarea ponderii populațieisusținute și concentrațiile de forță de muncădisponibile în fiecare zonă din oraș. Statisticareferitoare la structura populațieie pe grupede vârstă subliniază o rată de dependență demografică foarte ridicată în cartierul Valea Roșie, unde populația susținută din punct de vedere demografic reprezintă jumătate din totalul la nivel de cartier17. De asemenea, o rată ridicată a dependenței demografice, de peste 40%, se regăsește și în cartierele Orașul Vechi, Ferneziu și Săsar (43%, 42% respectiv, 41%). DacăînValeaRoșieșiSăsarsituațiaestedeterminată de numărul mare al persoanelorîn vârstă (de 1,5 ori mai multe decât tineri înSăsarșidedouăorimaimulte înValeaRoșie),

situațiaestepozitivăînFerneziușiOrașulVechiundenumărultinerilorestemaimaredecâtcelal persoanelor în vârstă (cu 65% mai mare înFerneziușicu15%maimareînOrașulVechi).

De altfel, cartierele cu cel mai mare procent al tinerilor sunt cartierele Ferneziu (18,2%), Orașul Vechi (16,18%) și Firiza și Valea Borcutului (aprox. 13%), însă din punct de vedere al numărului de indivizi ierarhia sugerează cartierele Vasile Alecsandri (4106), Săsar și Gării (aprox 2300) și Traian și Republicii (2200 respectiv 2000), ca fiind cele mai numeroase.

Privind reprezentarea cartierelor în funcțiede raportul de dependență demografică, seconstatăovaloaremaimareîncartierelenordiceșiestice,întimpcecartierelelocalizateînzonacentralășivesticăamunicipiuluiconsemneazăodistribuțieapopulațieipegrupedevârstăcuponderimaimicipentruvârstnicișitineri(peste64anișisub15ani).

Ponderea persoanelor apte de muncă. Prelucrare date, sursă: recensământul populației pe cartiere INDECO Soft SRL (2014)

Ponderea persoanelor vârstnice. Prelucrare date, sursă: recensământul populației pe cartiere INDECO Soft SRL (2014)

Ponderea persoanelor tinere. Prelucrare date, sursă: recensământul populației pe cartiere INDECO Soft SRL (2014)

17. sursă: structura populație pe cartiere (anul 2014) furnizată de Indeco Soft SRL, februarie 2015;

Page 26: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

41 42

Analiză Analiză

Compararea celor două evoluții reprezentatepentruintervalul2008-2014(ceademograficășiceaadependențeidemografice),demonstreazăo creștere a raportului de dependență la nivelul întregului oraș cu aproximativ 28% (31,46% în2014și24,54%în2008), pe fondul unei scăderi a populației totale de cca. 5,5 procente (conform datelor furnizate de INDECO Soft). Motivul îlconstituiecreștereaponderiipersoanelortineredela8,42%în2008lacca.12,93%în2014.

CifreleraportatedeINSindică,pentruintervalul2010-2014, o creștere a ponderii persoanelorvârstnice și o scădere a celor tinere în totalulpopulației, astfel, raportul de dependență demografică înregistrând o ușoară creștere de la 31,87 în anul 2010 la 33,52% în 201418.Comparată cu situația celorlalți poli dedezvoltare, se constată o tendință similarăpe același interval de timp, exceptând polulSatu Mare în intervalul 2013-2014, unde s-aînregistratoușoarereducereaacestuiraport.Spredeosebiredeintervalul2008–2014,când

diferența între ani a numărului de locuitori pecategorii de vârstă arată o tendință optimistă,decreștereapopuațieitinere(datele INDECO),orestrângereaintervaluluideanaliză(datele INS) denotă contrariul, asemeni evoluției indicatedepiramidavârstelor.Seobservășiocreștere,atâtanumărului,câtși aponderiipersoanelorvârstnice. Înacelași timp,numărulpersoanelortinere este în scădere, asemeni persoaneloractivedinpunctdevederedemografic.

O altă analiză relevantă este cea a structuriipopulațieipesexe.Aceastăgruparealocuitorilorsurprinde prin faptul că în toate cartierele băimărene numărul persoanelor de sex feminin este mai mare decât cel al persoanelor de sex masculin, indiferentdacădiferențaestededoar1-2persoane(ValeaBorcutuluișiFiriza)sau de 1500 (Săsar și Republicii). La nivelul orașului, ponderea pe sexe surprinde 47,93% persoane de sex masculin și 52,07% persoane de sex feminin.

Structura populației pe categorii de vârstă. prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică, 2015

Prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică, 2015

Structura populației pe sexe. Pprelucrare date, sursă: recensământul populației pe cartiere INDECO Soft SRL (2014)18. Calculul a fost realizat conform structurii populației pe grupe de vârstă raportate de Institutul Național de Statiscă, pentru populația cu domiciliul în Baia Mare, anul 2014;

Prelucrare date, sursă: recensământul populației pe cartiere INDECO Soft SRL (2014) și PIDU Baia Mare (2009)

Page 27: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

43 44

Analiză Analiză

1.2.2.b.Densitatea populației

Zona administrativă a orașului Baia Mare este a treia ca suprafață dintre cei 13 poli de dezvoltare (Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila,Galați, Deva, Oradea, Pitești, Râmnicu Vâlcea,SatuMare, Sibiu, Suceava, TârguMureș), dupăcelealeAraduluișiGalațiului.Totuși, al nouălea oraș conform mărimii demografice, polul de dezvoltare maramureșean este ultimul dintre cei 13 în funcție de densitatea populației (calculatăca raportalnumăruluide locuitori lasuprafațaînkmpaîntreguluiUAT-582 locuitori/kmp19).

În sensul stabilirii unei densități medii relevante a populației în municipiu, se va studia raportul dintre numărul de locuitori și suprafața în kmp a intravilanului. Astfel, Baia Mare are o densitate a populației (3816 locuitori/kmp intravilan) mai mare decât ceaa municipiului Satu Mare (2602 locuitori/kmpintravilan) și decât cea a municipiului Oradea(2572 locuitori/kmp intravilan). Aradul are ceamaimaredensitateapopulațieidintrecei4polide dezvoltare menționați, cu 4072 locuitori/kmpintravilan20.

Se poate observa faptul că valorile statisticeale celor doi indicatori (densitatea populațieiraportatălasuprafațaintegralăaUAT,densitateapopulației raportată la intravilan) ilustreazăo ierarhie diferită, dacă nu chiar inversă.

Acest fenomen statistic poate fi explicat și învirtutea diferenței de pondere a intravilanuluidin întreaga suprafața a unității administrativ-teritoriale.Astfel,întrucâtmunicipiulBaiaMareînregistrează o pondere mică a intravilanuluidin întreaga suprafață a UAT(15,26%), la felca și municipiul Arad (15.24%) iar în ceilalți 2poli de dezvoltare, intravilanul ocupă între 27,respectiv 71% din totalul zonei administrative,densitatea populației în intravilan prezintă, încazul primelor două orașe, valori superioare ,întrucâtraportareaserealizeazălaosuprafațămaimică. Totuși, Aradul (4072 locuitori/kmp) este mai dens locuit decât Baia Mare(3812 locuitori/kmp).

În ceea ce privește repartiția populației pecaritiere și raportarea acesteia la suprafață21,se constatăo concentrareapopulației în zonacentrală, iar cartierul Traian deține cea mai mare densitate dintre cartierele orașului: 310 loc/ha, chiar dacă numărul total al locuitoriloresteînscăderefațădeanul200822.

19. suprafețe UAT Baia Mare, Arad, Oradea, Satu Mare- sursă: Planul Urbanistic General municipiul Oradea, 2014, în curs de elaborare-etapa avizare, pagina 68;20. suprafețe intravilan UAT Arad și Oradea- sursă: Institutul Național de Statistică; suprafață intravilan Baia Mare- sursă: Bilanț teritorial Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare- în curs de elaborare- etapa avizare, pagina 54; suprafață intravilan UAT Satu Mare- sursă: Planul Urbanistic General municipiul Oradea 2014, în curs de elaborare-etapa avizare, pagina 81 (referință bilanț teritorial existent, nu propus);21. Pentru determinarea densității s-a utilizat suprafața cartierelor conform situației din anul 2013 și reprezentată în PUG Baia Mare, aflat în actualizare – etapa avizare. Suprafețele cartierelor mai mici în 2013 față de anul 2008 sunt determinate de utilizarea în anul 2008 a unor suprafețe previzionate pentru totalul intravilan. 22. Primul Plan Integrat de Dezvoltare Urbană furnizează statistici similare aferente anului 2008

Densitatea populației pe cartiere. Prelucrare date, sursă: recensământul populației pe cartiere INDECO Soft SRL (2014)

Ponderea persoanelor apte de muncă. Prelucrare date, sursă: recensământul populației pe cartiere INDECO Soft SRL (2014)

Prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Densitatea populației pe cartiere, Baia Mare, anul 2014. Prelucrare date, sursă: PUG Municipiul Baia Mare (reactualizare, etapa avizare), recensământul populației pe cartiere INDECO Soft SRL (2014) și PIDU Baia Mare (2009)

Densitatea populației . Prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Page 28: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

45 46

Analiză Analiză

Diferențele mari de densitate între diferitele zone ale orașului sunt date de tipologia locuințelor. Dacă în cartierele centrale suntamplasate blocuri de locuințe colective șidensitateaestemare(Traian,Republicii),aceastaesteredusăînzonelecuspecificrural,culocuințeindividuale, dar și în cartierele care includsuprafețe însemnate cu destinație industrială(Ferneziu,ValeaRoșie,ValeaBorcutului,OrașulVechi,Depozitelor).

Cartierele care prezintă o scădere a densității (determinată de o scădere însemnată apopulației) sunt:Depozitelor (cel mai afectat), Gării și Vasile Alecsandri, trei dintre celemai

populate cartiere. Cele care au cunoscut o creștere în densitate determinată de creșterea numărului de locuitori sunt Republicii, Săsar și Griviței, cele două din urmă cunoscând,însă, creșterimici, de300-400de locuitori. Sepoate concluziona că există, totuși,o tendință de densificare a zonelor situate în treimea de mijloc a orașului și una de scădere a densității în cele periferice. Această mișcare ilustreazăinteresele populației de amplasare și implicitgenereazăevoluțiisimilarealepieței imobiliarepeprincipiulpieței libere,alcereriișiofertei. ÎncartierulFerneziu,densitateaascăzut,datorităextinderiiintravilanului,însănumărullocuitoriloracrescutcucca.22%.

1.2.2.c. Structura etnică şi confesională a populației

Conformdatelordisponibiledelarecensământulpopulațieișiallocuințelordin2011,înmunicipiulBaiaMareaufostrecenzați123738locuitori,ovaloaremaimicădecâttotalulpopulațieiraportatde Institutul Național de Statistică (137735locuitori la1 ianuarie2011).Pondereapeetniicalculată la această valoare recenzată este,totuși,relevantă.Astfel,repartizarea populației pe etnii ilustrează o mixitate etnică mare, explicabilăînvirtuteaistorieiorașuluișiazonei,darșiapoziționăriisaleaproapedegranițelecuUngariașiUcraina.Majoritatea populației este de etnie română (77,67%) și este completată de minoritatea maghiară (10,3%) și minoritatea romă (2,51%)23. Printre populațiile minoritare în Baia Mare, se regăsesc și germani, ucrainieni, turci, ruși lipoveni, sârbi, slovaci, bulgari, greci, italieni, evrei, acestea însumând 0,61% din totalul populației recenzate. Un număr de11189 (9,54%) persoane nu au participat lachestionar,datelereferitoarelaetniileacestorafiindastfel,indisponibile.

Față de anul 2008, când erau înregistrați

139731 locuitori în Baia Mare24, populația română a cunoscut o scădere a ponderii de la 82,85% la 77,67%, asemeni populației maghiare care a cunoscut o scădere a ponderii de la 14,79 la 10,3%. O creștere importantă a cunoscut-o ponderea populației rome, care în anul 2008 reprezenta doar 1,5% din total (2,5% în 2011- în doar 3 ani).

Structura confesională prezintă și această un grad însemnat de varietate, dublat dediversitatea lăcașelor de cult de pe teritoriulmunicipiului. Majoritară este populația ortodoxă (67,19%), dar procente însemnate adună și romano-catoliciii (7,19%), populația de rit reformat (5,18%), penticostalii (3,59%) și greco-catolicii (4,52%). Celelalte religii și culteminoritarecuadepțiînBaiaMaresunt:Martoriilui Iehova, Baptism, Islamism, Unitarianism,Creștinism după Evanghelie, Creștinism derit vechi, Evanghelism Lutheran, OrtodoxismSârb,Evanghelism,Evanghelismdeconfesiuneaugustană,Mozaism.

prelucrare date, sursă: Recensământul populației și al locuințelor 201123. sursă: Recensământul populației și al locuințelor, 2011;24. sursă: Institutul Național de Statistică;

Page 29: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

47 48

Analiză Analiză

I.2.2.e. Infracționalitate

Nivelul infracționalității reprezintă un indicatoral nivelului de siguranță, dar în același timpsurprinde și nivelul de integrare civică alcomunității băimărene.Analiza comparativă a numărului de infracțiuni înregistrate de Poliția Municipiului Baia Mare în intervalul 2010 – 2013 nu surprinde o tendință generală de reducere sau sporire a infracțiunilor, cifrele denotândo evoluție fluctuantă. Defalcarea categoriilorde infracțiuni ilustrează preponderența infracțiunilor asupra patrimoniului, urmatăla mare distanță de faptele comise împotrivapersoanei.

Numărul infracțiunilor contra persoanei scade,per total, în intervalul studiat, însă în cadrulacesteicategorii,seconstatăocreștereaactelordevătămarecorporală.

Raportările arată o reducere a numărului defapte infracționale contra familiei pe intervalul2010 – 2012, însă marchează o creștereputernică în anul 2013, la nivelul MunicipiuluiBaiaMare.

Ceamaimareponderedintotalul infracțiunilordinBaiaMareoînregistreazăinfracțiunileasuprapatrimoniului(între67%și73%înintervalul2010-2013).Comparativcusituațialanivelnațional,indicatorul infracțiunilor raportate la mia de locuitori demonstrează o sitație îngrijorătoare

Infracțiuni contra persoanei. Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare

prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare

Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare

Infracțiuni înregistrate în perioana 2010 - 2013. Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare

Numărul de infracțiuni contra patrimoniului în perioada 2010 – 2013, pe categorii. Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare și Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română 2010-2013

Numărul infracțiunilor de tip furt din perioada 2010 – 2013, în Municipiul Baia Mare . Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare

Categorii de furturi săvârșite în intervalul 2010 - 2013. Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare

Numărul de infracțiuni asupra patrimoniului în perioada 2010 – 2013, pe categorii . prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare și Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română 2010-2013

Page 30: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

49 50

Analiză Analiză

în cazul Municipiului Baia Mare, cu aproximativ 13 infracțiuni la 1000 locuitori față de cca. 4 la mia de locuitori în cazul mediei naționale. Cea mai mare valoare o are subcategoria de furturi, caregenereazăomediede 11 infracțiuni/1000 locuitori pe an în cadrul orașului. Următoareacategorieînierarhianumericăestereprezentatăde actele de distrugere cu cu 1,6 fapte/1000locuitoripean.

În această categorie, la nivelul orașului BaiaMare, defalcarea furturilor pe categorii relevăsubcategoria celor săvârșite în unitățile comerciale, ca deținând cele mai multe înregistrări. Nici furturile din autovehicule saucele din locuințe nu au o pondere de neglijat,demonstrândnecesitateaunuiniveldeatențieridicatpentruproprietari.

Infracțiunile contra bunelor moravuri și ordinii publice sunt într-un număr relativ mic, atâtlanivelnațional, câtși înMuncipiulBaiaMare,unde,totuși,seconstatăunnumărșioponderecrescânde.

Înceeacepriveșteactele de prostituție, în Baia Mare, numărul acestora este chiar mai mare decât cel al actelor împotriva bunelor moravuri și ordinii publice, cu o pondere mult superioară celei naționale.

Numărul infracțiunilor rutiere scade în

întervalul 2010 - 2013, însăraportatlanumărullocuitorilor, se constatăo tendință crescătoareaponderii.Înacestecondiții,mediabăimăreanăestesuperioarăceleinaționale,cuaproximativ0,25infracțiunila1000locuitori.

Situația generală a faptelor comise în afaralegii în municipiul Baia Mare denotă un nivel de infracționalitate ridicat în comparație cu media pe țară (cca.20infracțiunilamiefațăde15 infracțiuni lamie lanivel național în2013).Cu toate acestea, cifrele arată de fapt situațiaînregistrată de organele abilitate și nu situațiainfracționalitățiireale,dinoraș.Astfel,cifrelepotfipriviteșicaocreștereîneficiențăaactivitățiiPoliției. Valorile arată un moment de maxim al nivelului infracționalităților înregistrate pentru perioada 2010 -2013 în anul 2012.

Lipsa unor informații mai detaliate referitoarelafăptașisaulaloculdesăvârșirealinfracțiuniiface ca această analiză să furnizeze doar unraport referitor la nivelul infracționalității, fărăsă poată concluziona profilul persoanei careacționează împotriva legii (grupe de vârstă,etnie, sex, nivel social) sau să furnizeze omapare a nivelului infracționalității în oraș. Dealtfel,pentruaputearăspundeacestorcerințe,suntnecesarestudiimultmaiaprofundatecarenu fac obiectul acestei analize, dar care suntnecesare pentru a putea interveni în scopulreduceriiinfracționalitățiiîncadrulorașului.

prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare și Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română 2010-2013

Numărul și ponderea la 1000 locuitori a faptelor infracționale contra bunelor moravuri și ordinii publice. Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare și Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română 2010-2013

Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare

Numărul infracțiunilor comise contra regimului circulației rutiere, între 2010 - 2013 . Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare și Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română 2010-2013

Numărul și ponderea actelor de prostituție înregistrate la 1000 locuitori . Prelucrare date, sursă: Direcția Poliția Locală a Municipiului Baia Mare și Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română 2010-2013

Page 31: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

51 52

Analiză Analiză

I.2.3. Infrastructura de transporturiI.2.3.a. Accesibilitate

Accesibilitatea la nivel național și regional (vezi I.1.1.Context național și european; I.1.2. Context regional) a municipiul Baia Mare este una moderată, avândînvedererelativa izolare față de coridoarele de transport rutier TEN-T (88kmpânălapunctuldeconexiuneZalău,60kmpânăla punctul de conexiune SatuMare). Distanța-timp ca indicator al accesibilității rutiere fațăde capitală (via Cluj, E58) este de aproximativ8-10ore(pentruaparcurge595km),sugerândo accesibilitate slabă, și din cauza nerealizăriiAutostrăziiTransilvaniapânăînprezent.

Înceeacepriveștetransportulorganizat,relațiaBucurești-BaiaMareestedeservităprin3curserutiere(operator privat- 3 curse tur, 3 curseretur) pe zi și9 curse feroviare (operator-CFRRomânia-9curse tur,9curse retur), toatecuvalori ale indicatorului distanță-timp depășind12ore.Astfel,accesibilitatea față de capitală și

de marile centre urbane din S țării via transport organizat (prin nodul de transport București) este redusă.

Câtdespreaccesibilitatea încontexteuropean,apropierea geografică de capitala Ungariei, Budapesta, face ca timpii de călătorie spre această destinație să fie de 2 ori mai mici decât cei către București (rutierviaSatuMarepeDN1C,DN19șiautostradaM3-Ungaria).Cei385kmpotfiparcurșiînaproximativ4oreși30minute.

Accesibilitatea aeriană față de capitală este una redusă, fiind asigurată printr-o singurăcursăzilnică,cuocapacitatemicădetransport(55 persoane- operator TAROM), iar cea europeană, inexistentă. Aeroportul BaiaMare(Tăuții Măgherăuș) este sub-dimensionat (nupermite decât utilizarea de către aeronave de

mici dimenisiuni) și inactiv în ceea ce priveștezborurileexterne,municipiul fiind conectat de marile capitale europene prin nodul aerian Cluj (laodistanțărutierăde150km).

Conectivitatea rutieră cu municipiile reședință de județ ale regiunii Nord-Vest (Satu Mare, Zalău, Bistrița, Cluj-Napoca, Oradea) demonstrează, de asemenea, un nivel moderat al accesibilității, cu distanțe-timp medii, care atenuează relațiile de polarizare și inter-schimb. ClujulșiBistrițasuntaccesibileîncca.2oreși10minute,necesaripentruaparcurge150km, respectiv152km,Zalăul în1orăși30deminute(85km),Oradeaîn3ore(192km)șiSatuMareîntr-ooră(59km).25

Existența unui grad ridicat de accesibilitatea municipiului în context național și regional,cu distanțe-timp cu valorimici, are o pondererelevantăînatractivitateaeconomicăaacestuia,influențând într-unmodpregnantperformanțași competitivitatea orașului. Având în vedere izolarea relativă a municipiului Baia Mare, în

contradicție cu vocația turistică a acestuia, este cu atât mai evidentă necesitatea investițiilor în infrastructuri de transport de mare viteză. Nu numai turismul însă esteafectatdeoaccesibilitatemoderată,ciîntreagaactivitate economică a orașului, contribuind ladiminuareasaustagnareainvestițiilorșilalipsadinamismuluipiețeidemuncă,cuatâtmaimultcu cât Baia Mare se află într-un proces încănefinalizatdetranzițiecătreoeconomiecaresebazeazăpesectorulterțiar.

Noul Master Plan General de Transport al României propune transformarea Aeroportului dintr-unul regional mic, într-unul regional, prognozând un trafic estimat de 224770pasageri în 2025 (49402 din trafic intern și175368 din trafic internațional)26 față de1759527 în 2014 (trafic intern). De asemenea,se propune modernizarea tronsonului de cale ferată Cluj Napoca- Satu Mare via Baia Mare,cu intervenții asupra căii de rulare, pentru apermite viteze mai mari, alături de creștereafrecvențeicurselor: „este de așteptat ca proiectul

sursă: Hartă accesibilitate feroviară către capitală, Master Plan General de Transport, România, octombrie 2014

sursă: Hartă fluxuri estimate Drum Expres Turda- Hamleu, Master Plan General de Transport, România, octombrie 2014

25. sursă: estimări conform vitezei medii permise de infrastructura rutieră (DJ și DN), în baza restricțiilor legale;26. sursă: Master Plan General Transport România, octombrie 2014;27. sursă: date fluxuri Aeroportul Internațional Baia Mare;

Page 32: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

53 54

Analiză Analiză

să determine o creștere semnificativă a traficului de pasageri pentru secțiunea modernizată Baia Mare-Satu Mare, cererea fiind mai mult decât triplă după implementare”28. În ceea ce priveșteaccesibilitatearutieră,documentuldeplanificaremenționatpropunerealizarea drumului expres Turda- Halmeu între 2021 și 2030, via Cluj-Napoca,Gherla,Deja,BaiaMareșiLivada(cuoramificație și către Satu Mare). Accesibilitateaîntreacestepunctevafisporită,princreștereavitezei de utilizare la 109 km/h, diminuânddistanțeletimplaoreledevârfcu45%29.

Alături de proiectele incluse în Master PlanulGeneral de Transport al României, ConsiliulJudețean Maramureș și-a manifestat dorințade a sprijini realizarea drumului expres Baia Mare- Vaja via Satu Mare,spreoaccesibilizaremaibunălacapitaleleșiorașeleeuropeneprin

rețeleledeautostrăzi(vezi Priorități de Dezvoltare Durabilă- Strategia județului Maramureș)30. Pentru conectarea municipiului de capitală printr-o rețea de mare viteză, estenecesarășirealizarea„DrumuluiNordului”,drumul expres Baia Mare - Zalău, care va asigura racordul cu viitoarea Autostradă Transilvania.

Realizarea proiectelor descrise mai sus șicuprinseîndiferiteledocumenteleprogramaticeale autorităților locale sau centrale, este de o importanță deosebit de mare pentru creșterea accesibilității către și dinspre municipiul Baia Mare. Oaccesibilitatesporităpotențeazădinamizarea mediului economic și încurajeazădezvoltarea turistică, nu numai în cazulreședinței de județ, cât și în cazul întreguluijudeț,polarizatdeacesta.

I.2.3.b. Rețeaua stradală

MunicipiulBaiaMareeste localizat într-ozonădepresionară,labazamunțilorGutâi,de-alungulrâuluiSăsar.Dealtfel,cca.75%dincele23347haale teritoriului administrativ sunt reprezentatede relieful cu declivități pronunțate acoperitde un fond forestier bogat. Constrângerile topografice au determinat dezvoltarea așezării pe direcția est-vest, încorporând cursul de apă și dezvoltând în timp una dintre arterele rutiere principale de-a lungul său. Teritoriul intravilanocupă3563hadesfășurateîntr-o formă tentaculară spre nord, dovadă aexpansiunii spontane continue a orașului. Cele13 cartiere ale orașului au dimensiuni diferite,cele mai mici Traian și Republicii ocupând 65respectiv79ha, întimpcartiereleOrașulVechiși Ferneziu se desfășoară pe aproximativ 600ha fiecare31. Cartierele Firiza și Ferneziu sedesfășoară pe direcția nord-sud determină oformăgeneralăaorașuluicareînconjoarăfondul

forestierpedirecțiilenord-sudșiest-vest.

Trama stradală are o structura cvasineregulată cu două orientări majore: nord-sud și est-vest. Principalele sale artere se desfășoara de-alungul acestor direcții și ele sunt: Bulevardul Independenței de-a lungul râului Săsar șiBulevardul București paralel cu Bulevardul Independenței. Pe cealaltă direcție majoră sedesfășoară Bulevardul Unirii, strada Mihai Eminescu și Bulevardul Vasile Alecsandri.

Racodarea tramei stradale la rețeaua de drumuri a teritoriului înconjurător se face prin 5 artere majore: Bulevardul Independenței înnord vest se continuă cu drumul național 1C,Bulevardul București prin vest se continuăcu altă ramificație a drumului național 1C,BulevardulUniriisecontinuăcudrumuljudețean182B,iarstradaMihaiEminescuseprelungește

în exteriorul intravilanului cu drumul național18B,ambelecătresudulorașului,iarînparteadeest,stradaVasileLucaciusecontinuăcudrumulnațional18.Cuajutorulacestorrute,municipiulBaiaMareestebinerelaționatculocalitățiledinjudeț.

Totalul arterelor urbane însumează 304 kilometri32 rezultând astfel 22,32km/10000 de locuitori, o medie ușor superioară polilor de dezvoltare Oradea (20,98 km/10000 loc), Arad (21,51 km/10000 loc) și Satu Mare (20,56 km/ 10000 loc). Densitatea străzilor de 8,54km/kmp în intravilan, este mult superioară decât cele înregistrate în celailalți poli de dezvoltare analizați: Oradea (5,23km/kmp), Satu Mare(5,36 km/kmp) și Arad (3,85 km/kmp)33. Lasfârșitulanului2013,gradul de modernizare al străzilor respecta indicatorul stabilit de Legea 351/2001, având o valoare de 85,2% străzi modernizate34.

Investițiile constante în lucrări demodernizareși reabilitare a infrastructurii rutiere seconcretizează într-un cost de timp mai micnecesar deplasărilor din oraș. Chiar și așa,reabilitarea și modernizarea infrastructuriisunt acțiuni necesare a fi întreprinse, însătrebuie implementateșioseriedealtemăsuripentru a soluționa problemele întâlnite întrafic– reglementăride circulație,promovareatransportuluiîncomunetc.

Informațiile din Fișa Străzilor din MunicipiulBaia Mare surprind un număr de 390 artere de circulație cu diferite gabarite și tipuri deîmbrăcăminte, însumând 221,05 kilometri.Informațiilecompletereferitoarelatipologiacăiiderulareaferenteanului2014seclasificăastfel:aproximativ 77% sunt străzi cu imbrăcăminte asfaltică, aproximativ 11% sunt drumuri cu macadam, cca. 5% sunt străzi din beton, restul procentelor împărțindu-se între căi de rulare din piatră spartă, pământ, pietriș, pavaj și

28. sursă: Master Plan General Transport România, octombrie 2014, partea a II-a, pagina 494;29. sursă: Master Plan General Transport România, octombrie 2014, partea I, pagina 149;30. sursă: http://www.cjmaramures.ro/proiecte/strategie, accesat ianuarie 2015;31. sursă:SC INDECO SOFT SRL, anul 2015

32. sursă: Institutul Național de Statistică, anul 201333. sursă: Valori obținute prin raportarea lungimii însumate a străzilor raportată de INS și cea a intravilanelor regăsită în documentațiile de tip PUG și PIDU ale polilor de dezvoltare analizați;34. sursă: Institutul Național de Statistică;

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Tipuri de îmbrăcăminte al străzilor din Baia Mare, 2014. Prelucrare date, sursă: Fișa Străzilor din Municipiul Baia Mare, ianuarie 2015

Tipuri de îmbrăcăminte al străzilor din Baia Mare, 2009. Prelucrare date, sursă: Fișa Străzilor din Municipiul Baia Mare, ianuarie 2015

Page 33: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

55 56

Analiză Analiză

balast.

Procentul mare al străzilor nemodernizate(aproximativ23%-51,6kilometri)esteexplicabilîn virtutea expansiunii orașului din ultimii ani,artere de circulație care prezintă o astfel destare constructivă întâlnindu-se in specialîn zonele rezidențiale noi ale orașului, undepredominălocuințeleindividuale.Astfeldestrăziseregăsescșiînzonelelimitrofealemunicipiului(Corbului,Poianei,Agrișelor,Chioarului,Baladei,ș.a.).Există,totuși,șiartereaflateînzonelemaivechi ale orașului care nu dispun de mixturăasfaltică în stratul de rulare, cum este cazulstrăziiAlbaIulia.

Oanalizăcomparativăasituațieidinanul2014cu cea din 2009, conformdatelor furnizate deFișaStrăzilorsurprinde,pentrucei221kilometridestrăziinventariați,oamelioraremică,dedoar2procente(cca.4kilometri)înceeacepriveștecalitatea suprafeței de rulare. Modernizareas-a înregistrat la drumurile cu macadam (1,1kilometri), la cele cu beton (2,5 kilometri) și lacelecupavaj(600m),caleaderulareaacestorafiindrealizateînacestintervaldetimpdinasfalt.

În funcție de gabaritele prezente pe fiecarestradă, arterele de circulație băimărene seîncadrează în 4 categorii. În prima categorie sunt încadrate arterele principale, cu două sau mai multe benzi pe sens și un gabarit de minim 12 metri de parte carosabilă (conformsituațieiprezenteastrăzilor)carepreiaufluxurilemajorede circulațiedinorașpedirecțiileprincipaledetraversarealeacestuia.Eleseaflăînprelungireadrumurilor naționale care se racordează latrama stradală a municipiului (București, Decebal, Europa, Independenței, Republicii, Unirii, Vasile Lucaciu).Acesteartere însumează aproximativ 23 kilometri înBaiaMare.

Arterele de categoria a II-a sunt artere delegăturăprincipaleînorașcareasigurăcurculațiaîntre zonele funcționale și cele de locuit.

Gabaritulacestorstrăzi,înBaiaMare,arevaloricuprinseîntre3metridecarosabil(porțiunidinstr. Topitorilor) și 14 metri (bdul Culturii), iartotalullor însumează aproximativ 53 kilometri.

Străzile de categoria a III-a sunt străzicolectoare ale fluxurilor din zonele funcționalecareledirecționeazăspremagistraleleorașului.Arterele băimărene din această categorieînsumează cca. 68 kilometri, iar gabaritelecarosabile se încadrează între 3 metri (str.Tineretului) și 7 metri (str. Păltinișului, str.Oltului),avândșitronsoanecareating10metri(str.PetreDulfu).

Arterele de categoria a IV-a sunt acele arterelocale, cu trafic redus, care asigură accesul lalocuințeșitranzitulpentrufolosințăocazională.Acesteartereauolațimemediede4-6metrișiobandădecirculație.Trotuarelesuntocazionalprezente. Lungimea totală a acestor străzi în Baia Mare este de aproximativ 76 kilometri.

Urmărinddatelereferitoarelacaleaderulareșicategoriastrăzilorseobservăfaptulcăstrăzilecu macadam, pietriș, pământ, piatră spartă șialtetipuridecâtasfaltsaubetonsuntstrăzidecategoriilea III-așia IV-a.Totacestecategoriisuntșicelecareaucelmaimicprocentdestrăziasfaltate(79,57%pentrucategoriaaIII-așidoar58,04%pentrucategoriaaIV-a).

Procentul mare al străzilor cu macadam,pietriș, pamânt și piatră spartă (aproximativ15% din totalul rețelei) poate reprezenta unindicator al dezvoltării continue a orașului,într-un sistemde planificare necoroborat, cuinvestițiile realizându-se anterior finalizăriiunei infrastructuri de circulație de confort.Totuși, comparând situația din anul 2014 cu cea din 2009, creșterea cu doar 2% a străzilor cu îmbrăcăminte asfaltică relevă disproporționalitatea între capacitatea financiară a administrației locale și presiunea de expansiune. De asemenea, reglementările

urbanistice permisive sau neaplicatecorespunzător au contribuit la extindereaneplanificatăaașezărilor.

Străzile Dumbravei și Europa care fac parte din centura ocolitoare a municipiului au intrat în proces de modernizare35, fiind trecute înadministrareaDepartamentuluipentruProiectede Infrastructură, Investiții Străine,ParteneriatPublic – Privat și Promovarea Exporturilor alCNADNR,conformHotărâriideConsiliuLocalnr.124/2013din31martie.

Strada Electrolizei între Grănicerilor și VasileLucaciuesteunalttronsonlacares-audemarat

lucrăriledemodernizareapărțiicarosabileșideamenajare a unor parcări noi în anul 2014. Înacestecondiții,procentulstrăzilormodernizatedinBaiaMarevacreșteulteriorfinalizăriiacestorlucrări, contribuind benefic la îmbunătățireamobilitățiiîninteriorulorașului.

Principalele investiții realizate în perioada2010-2013privindmodernizareainfrastructuriirutiereauvizat36:

în 2010:• reparații capitale și modernizări: str. V.

Lucaciu,bd.Unirii,bd.Independenței;în 2011:

prelucrare date, sursă: Fișa Străzilor din Municipiul Baia Mare, ianuarie 2015prelucrare date, sursă: Fișa Străzilor din Municipiul Baia Mare, ianuarie 2015

35. sursă: http://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Au-inceput-lucrarile-de-reabilitare-si-modernizare-a-drumului-de-centura-al-Municipiului-Baia-Mare/, accesat ianuarie 2015;36. sursă: Rapoartele privind activitatea municipiului Baia Mare 2010, 2011, 2012, 2013

prelucrare date, sursă: Fișa Străzilor din Municipiul Baia Mare, ianuarie 2015 prelucrare date, sursă: Fișa Străzilor din Municipiul Baia Mare, ianuarie 2015

Page 34: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

57 58

Analiză Analiză

• finalizarea lucrărilor la Podurile Viilor,CulturiișiRepublicii,turnăridecovoareasfalticeșireparațiicapitalepestrăzile:Str.Firiza–de-alungul barajului, Str. Colonia Topitorilor,Str.Nucului, Bd. Independenței, Str. Miron Costin,Str. Avram Iancu, Str. Ștefan Luchian, Str. N.Bălcescu (Victoriei – Luptei), Alei acces spateTR 6, Str. Simion Bărnuțiu, Bd. București, Bd.Decebal–întreblocuri,Str.Gării–întreblocuri,Str. Brândușelor, Bd. Republicii, Str. VasileLucaciu,Str.Minerilor;

• finalizarea lucrărilor capitale la PodurileViilor,CulturiișiRepublicii;

în 2012:• reparații capitale și modernizări la

străzile: Arieșului, Carpați, CuzaVodă, FerencziCarol, Fructelor, George Coșbuc, GiuseppeGaribaldi, Hera, Hollosi Simon, Lămâiței,Liliacului, Luminișului, Luptei, Lupului,Macului,Melodiei, Mihai Viteazu, Mihail Sadoveanu,Minerilor,Monetăriei,Neptun,NicolaeBălcescu,Nisiparilor, Olarilor, Păltinișului, Pășunii,Păunului, Petöfi Șandor,Pictorilor, PodulViilor,Salciei, Someșului, Sudului,Universității, VasileLucaciu,Zambilei;

• reparații capitale Pod Herja cartierFerneziu;

• reabilitareastrăzilorEuropașiDumbraveipetraseuldrumuluidecentură;

în 2013:• finalizarea reparațiilor capitale la podul

pesteSăsar;• reparații capitale pe străzile:Busuiocului,

Monetăriei, Nufărului, Olarilor, P -ța Viitorului,Podul Viilor, Rodnei, Sudului, Țibleșului,Luceafărului,Păltinișului,Castanilor,G.Garibaldi,PetofiȘandor;

În municipiul Baia Mare sunt înregistrate55664 autovehicule (dintre care autoturisme 46037)37 careutilizeazăzilniccei304kilometri

dearteredecirculație38.Raportate lamărimeapopulațieiaceastasetraduceînaproximativ 410 autovehicule la 1000 locuitori sauaproximativ338 autoturisme / 1000 locuitori, valoare mult peste media națională care era în 2012 deaproximativ250 autovehicule la 1000 locuitori și 210 autoturisme/1000 locuitori39 și mult sub cea a statelor membre UE care măsura în 2012 487 autoturisme/1000 locuitori40.

La nivelul anului 2006, conform Studiului deCirculație în Municipiul Baia Mare realizat deInstitutul de Cercetare în Transporturi (2006),înBaiaMareerau înregistratepeste45000deautovehiculeceeacesetraduceaîntr-unraportde 326 autovehicule/1000 locuitori sau 249autoturisme/1000 locuitori. Cei 8 ani (2006-2014) au surprins o creștere cu aproximativ 40% a raportului de autoturisme la mia de locuitori și cu 7 procente a raportului de autovehicule la mia de locuitori, sugerând un grad ridicat de automobilitate ca tipologie de comportament de deplasare în municipiul Baia Mare.

Transportul rutier la nivelul municipiului Baia Mare deține cea mai mare pondere în totalul deplasărilor modale. Astfel, două treimi dintre deplasări erau realizate cu autovehicule și transportul public și o treime pe jos41.

Conform Studiului de Circulație în MunicipiulBaia Mare realizat de Institutul de Cercetareîn Transporturi (2006), cele mai aglomerate artere de circulație erau Bd. București întrestradaMotoruluișistradaGării(33274 Vt/24h), strada Motorului între Bd. București și stradaMărgeanului (23510 Vt/24h), Bd. Unirii întreBd.TraianșistradaHortensiei(22330 Vt/24h), strada Vasile Alecsandri întrestradaProgresuluiși strada Hortensiei (22168 Vt/24h), strada Minerilor între strada Ferăstrăului și PiațaMinerilor (21168 Vt/24h), strada Minerilor întrePodulViilorșistradaFerăstrăului (19780

Vt/24h), strada Hortensiei între Bd. Unirii șistradaVasileAlecsandri(19446 Vt/24h), strada Vasile Alecsandri întrestrada22DecembrieșistradaReconstrucției(19302 Vt/24h) și strada Victoriei întrePodulViilorșistradaValeaRoșie (19224Vt/24h). Spre deosebire de încărcările măsurate în perioada de studiu (2006),

modificările majore în structura deplasărilor sunt date de încetarea activităților zonelor industriale Cuprom și Romplumb și dezvoltarea marilor centre comerciale și hypermarket-uri, care generează fluxuri mai ales la sfârșit de săptămână.

I.2.3.c. Parcările

Suprafața totală a locurilor de parcare publice cu plată dinmunicipiulBaiaMareseridicaînanul2013laaproximativ4,7 ha însumând 3765 de locuri42. ConformRapoartelorprivindactivitateaMunicipiuluiBaiaMare,dinanii2012și2013,înacest intervalau fost amenajate si reabilitate 1239 locuri de parcare,odatăcumodernizărileefectuatepediferitestrăzi.

Suplimentar față de locurile de parcareamenajate la sol în zonele rezidențiale, înanul2014, în municipiul Baia Mare se regăseau6297 de construcții de tip garaj, ocupând cca. 7 ha, concensionate sau proprietate privatăa persoanelor fizice sau juridice. Această tipologie de anexe, întâlnită frecvent în zonele rezidențiale în cartierele de locuințe colective ale Băii Mari, consumă resurse de spațiu în mod inechitabil, parazitând spațiul public și contribuind la scăderea atractivității acestuiașilacreareauneiimaginiurbanedezorganizate,

în sensul neuniformității materialelor și aînvelitorilor(îndiversestadiidedegradare).Maimult,bateriiledetipgarajsuntutilizateînmodfrecventdecătreproprietari sauconcensionariînscopuridedepozitare.

Un fenomen comun în majoritatea arealelorurbane cu densitatemare a locuirii îl constituielipsa locurilor de parcare aferente blocurilor de locuințe. Acolo unde spațiul verde nu esteîmprejmuit și neîngrijit, elementul vegetal estedegradat sau lipsește, iar locatarii parcheazăpe aceste spații. Această practică compromitecapacitateaderegenerareaelementuluivegetalșiconduceladiminuareaspațiuluiverdereal. Înacest scop reabilitarea spațiilor verzi aferentezonelor rezidențiale trebuie completată deproiecte de asigurare a necesarului de locuride parcare, atât pentru rezidenți, cât și pentruvizitatori.

I.2.3.d. Transportul în comun

Transportul în comun pe raza municipiului Baia Mare este asigurat de SC URBIS SA, având capital majoritar de stat și principalacționar Consiliul Municipiului Baia Mare. Deasemenea,URBIS deservește și ZMBM (Zona Metropolitană Baia Mare), conectând orașeleBaiaSprie(Chiuzbaia,SatuNoudeSus,TăuțiideSus,), TăuțiiMăgherăuș (Băița,Bușag,BozântaMare, Nistru, Merișor, Ulmoasa) și comunele

Recea (Bozânta Mică, Lăpușel, Mocira, Săsar),Groși(Ocoliș,SatuNoudeJos),Săcălășeni(Coruia,Culcea), Dumbrăvița (Chechiș, Rus, Șindrești,Unguraș)43.TransportulpublicînmunicipiulBaiaMareasiguratdeURBISSAestecompusdin25 linii operate de autobuze și troleibuze (1,3/11,4,5,6,7,8,9,12,13,14,16/26,17/23,18,22,24,27,28,29,31,32,40-Metro,51,54),dintrecare 13 asigură rute periurbane (6- Bușag,37. Direcția de Venituri Baia Mare 2014;

38. Institutul Național de Statistică, valoare înregistrată în anul 2013;39. Institutul Național de Statistică - „România în cifre 2013”;40. http://www.statista.com;41. Studiu de Optimizare a Transportului în Comun pentru Municipiul Baia Mare 2007

42. sursă: Direcția Generală Dezvoltare Publică a Municipiului Baia Mare;43. sursă: Urbis Baia Mare

Page 35: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

59 60

Analiză Analiză

Merișor,7-Băița,12-Recea,Lăpușel,13-Nistru,14–SatuNoudeSus,16/26-Groși,Chechiș,17/23-Săcălășeni, Culcea, Coruia, Ocoliș, 21-BaiaSprie–Chiuzbaia,22-Ungurași,Șingrești,Rus, Dumbrăvița, 24 - Mocira, 27-BozântaMică, 28 - Săsar, 29 - BozântaMare) șidouă linii de troleibuz (51,54). Linia 9 turistică a fost inaugurată în septembrie 2014,asigurândun parcurs care conectează reperele șimonumenteleturisticedinBaiaMare.

În anul 2013, compania a transportat un număr de 17899000 de călători, în interiorulmunicipiuluișiperutaBaiaMare-BaiaSprie,o valoare cu 13% mai mare față de anul 201244. Comparativ,CompaniadeTransportPublicArad,care dispune de o autobază formată din 159autobuzeși148tramvaie,a înregistratcca.19milioane de călătorii în anul 201345. Numărultotal de kilometri parcurși și totalul orelor defuncționare al autovehiculelor a fost cu 0,8%maimic în 2013 față de 2012, în condițiile încare numărul de autovehicule a fost de 64 în2013și74 în2012. Înacestecondițiisepoateconcluziona că regimul de funcționare a fost mai intens și mai eficient.

Parcul auto al companiei Urbis însuma în anul 2014 54 de autobuze (dintre care 20 au fost achiziționate în același an), 18 troleibuze și 4 microbuze, aceste valori urmând să fiecompletate în 2015 cu încă 10 troleibuze,5 autobuze și încă 5-6 autobuze pentrutransportul metropolitan46. Suplimentareamenționată are rolul de a asigura deservireaunor noi trasee, dar și înlocuirea unorautovehicule care au durata de funcționaredepașită. Activitatea transportului public estecoordonată de un dispecerat localizat în zonaGării(stradaDepozitelor)șideundispeceratpestrada8Martie.

În interiorul municipiului, rețeaua este

deservită de un număr de 175 de stații care asigură o acoperire bună a teritoriului, cu o concentrare mai mare în zona centrală a orașului și ajungând până în zona de nord acartieruluiFiriza (aufostreprezentate izocronede 5 minute, care acoperă 350 m parcurșipietonal, pentru fiecare dintre stațiile detransport în comun). Ferneziu și Firiza sunt singurele cartiere care nu dispun de același grad mare de accesibilitate intra-municipală.

Lungimea totală a traseelor tuturor liniilor de transport public (12 trasee) în municipiul Baia Mare este de aproximativ 208,8 kilometri. Dintre aceștia, aproximativ 31,8 kilometri dispun de infrastructură de cabluri electrice pentru alimentarea troleibuzelor (liniile 51 și54).

Indicatorii specifici pentru determinarea gradului de conformare a infrastructurii transportului public sunt densitatea rețelei, stufozitatea rețelei, gradul de acoperire și coeficientul de deservire directă. Pentrucalcululindicatorilormaisusnumițiaufostluateîn considerare suprafața intravilanului de 35,6kmp47șipopulațiade135855locuitori48.

Densitatea rețelei estedefinităcaraportulîntrelungimeatraseelordetransportpublicînsumate(km) și suprafața intravilanului (kmp). Valorilerecomandatealeacestui indicator suntde3-5înZonaCentrală și 1,5-2,5 în restul orașului49. În ianuarie 2015, valoarea acestui indicator lanivelulorașuluierade5,96ceeaceindicăobunădeservireatransportuluiîncomun.

Stufozitatea rețelei calculată ca raportul întrelungimea tuturor traseelor însumate (km) șilungimeatuturorstrăzilorpecareexistătrasee(km),serecomandăaaveavaloriîntre1,5și4.PentruBaiaMare, acest coeficient are valoarede 3,49. Lungimea străzilor cu trasee este de

aproximativ59,5km.

Gradul de acoperire este un raport careilustrează deservirea cu transport public adiverselorzonedinoraș,alăturideidentificareaîncadrării în interiorul unor izocrone de 5minute de mers pe jos în zona centrală și de10 minute de mers pe jos în resul orașului.Valoareaacestuiasepoatedeterminaînmulțindlungimea cumulată a traseelor de transportpubliccuuncoeficientstandardde0,475(kmp)șiraportândrezultatullasuprafațaintravilanului(kmp).Rezultatul recomandabil trebuie să aibăovaloare între1,75și3. În Baia Mare, gradul de acoperire al rețelei de transport public are o valoare de 0,79. Valoarea rezultată este mult sub minimul recomandat. Fenomenulesteexplicabilînvirtuteafaptuluicăintravilanulincludesuprafețemariindustriale.Deasemenea,cartiereleFerneziușiFiriza,dinNorașului,suntconfigurate din locuințe individuale cu procentde ocupare redus și regim de înălțime mic,utilizândmoderatteritoriului.

Localizarea traseelor pe hartă indică o deservire foarte bună a zonei centrale, 10 linii având traseul configurat pe străzi din zona centrală băimăreană,învremecelinia40-Metrotraverseazăzona Izvoarele.Zonacentralăesteconectată direct la toate celelalte zone dinoraș, exceptând Firiza, fiind bine deservită detransportul public. Totuși, restul orașului estedeservitînmodinegal.

Bulevardul București, cea mai importantăarteră a orașului, între Bulevardul Decebal șiBulevardul Republicii, este străbătut doar delinia 9, care face legătura cu zona centrală șistrada Colonia Topitorilor. Distanța între celemai apropiate două stații de pe BulevardulBucurești, deservite de liniile 1 și 51, care faclegăturacuzonaAuchanșicuzonacentrală(viastradaTraian)estedeaproximativ1,3kilometri.Având în vedere frecvența autobuzelor liniei 9(linia turistică-unulpeoră), sepoate constatao subdeservire a bulevardului București.Chiar

44. sursă: Informații furnizate de SC URBIS SA;45. sursă: Raportul de activitate 2013, Compania de Transport Public Arad;46. sursă: Informații furnizate de SC URBIS SA;47. Planul Urbanistic General Baia Mare48. Institutul Național de Statistică, reportare în decembrie 201449. Studiu de Optimizare transport în Comun pentru Municipiul Baia Mare, 2007

Schema de localizare a stațiilor de transport în comun în Baia Mare, anul 2014. sursa: prelucrare date, S.C. Urbis S.A.

Page 36: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

61 62

Analiză Analiză

și așa, schema de localizare a stațiilor de transport public indică o acoperire acceptabilă a zonei bulevardului prin amplasamentele de pe Bulevardele Decebal, Gării și Republicii.

Strada Progresului, în sensul activităților deeducațieamplasatede-alungulsău,genereazăfluxuri considerabile de deplasări pentrumobilitateșcolară,însănu beneficiază de nicio stație de transport public.

Strada 22 Decembrie (cu o lungime deaproximativ 800 de metri) este tranzitatăde 8 linii de transport public, însă stațiilesunt localizate în capetele acesteia, în Piața

IzvoareleșiPiațaRevoluției. Înacestcontextșiconform schemei de reprezentare a traseelortransportului public, arealul cuprins între străzile Gheorghe Șincai (nord), bulevardul Unirii (vest), strada Vasile Alecsandri (sud și est) este deservit doar perimetral.Înacestareal,sunt localizate licee, clădiri ale administrațieipublice,spațiidebirouri,locuințeșialteactivitățieconomice care atrag zilnic fluxuri importantedeoameni.

În zona Pieței Izvoarele, au stație 11 dintre cele 12 linii de transport public.Acestoraliseadaugă și liniile de transport public periurban,contribuind astfel la crearea unui context

în care zona Pieței Izvoarele devine un pol de transbordare al transportului în comun, similar zonei intermodale a Gării. În acestecondiții, o serie de elemente nu conlucrează pentru a asigura un transfer rapid și eficient al călătorilor între mijloacele de transport.StațiiledepeliniilecaretraverseazăzonaPiețeinusuntconcentrate,distanțapentrutransbordarefiindde aproximativ 100-150 metri, cu obstacolede tipul intersecțiilor aglomerate. Stația de pestradaPiațaIzvoarele(breteauanordică)nuesteprevăzută cu alveolă și nici cu mobilier urbanpentruașteptare(scaune,bănci).

O analiză comparativă a situației actuale cu cea propusă în Studiul de Optimizare Transport în Comun pentru Municipiul Baia Mare în anul 2007 (denumit în continuare ”studiul”) relevă o modelare diferită a traseelor din prezent față de cele propuse în anul 2007.Studiulpropuneevitarea totală a zonei centrale, deservireaacesteiarealizându-seperimetral(str.Victoriei,bdul Unirii, str. 22 Decembrie, str. Cloșca, str.Crișan, podul Viilor). În prezent, liniile 3/11 și

31 au traseu comun pe str. Gheorghe Șincai.Maimult, studiulpropunedouă trasee care sedesfășoarăpestrăzileHortensieișiProgresului,deservind partea centrală a municipiulu, care,însă,înprezentnuestestrăbătutădenicioliniedetransportpublic.

ZonacartieruluiSăsar(cuopopulațieîntre20000și 25000 locuitori50) este relativ slabdeservităastăzi,autobuzeleliniei3/11avândofrecvențăla30deminute în zilele lucrătoareși la60deminute,înzileledesâmbătășiduminică.Studiuldin2007propunearealizareaadouălinii,unacuofrecvențăla6-12minuteșialtacuofrecvențăla8-18minute.Oraruldefuncționarepropusînstudiu arăta necesitatea unei frecvențe medii(media frecvențelor de pe toate traseele întreorele 6:00 – 9:00) la aproximativ 7minute, întimpcesituațiadinprezentmăsoarăofrecvențămedielacca.50deminute.

Principala concluzie care reiese în urma acestei analize este aceea că serviciul de transport public în cadrul municipiului s-a dezvoltat

Sursă: Prelucrare date www.urbisbaiamare.ro

50. Sursa: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Baia Mare, 2009

sursă: Studiu de Optimizare Transport în Comun pentru Municipiul Baia Mare, 2007

Page 37: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

63 64

Analiză Analiză

diferit față de recomandările studiului de specialitate, iar structura actuală a traseelor formează o densitate nepotrivită conform indicatorilor de performanță.

Întrucât Baia Mare polarizează puterniclocalitățile învecinate datorită dotăriloradministrative,deeducație,sănătate,comerț,lacareseadaugășipiațaforțeidemuncă,volumuldepersoanecareutilizeazăzilnicorașulestemultmaimaredecât celal rezidențilormunicipiului.Localitățile aflate în proximitatea orașului Baia Mare sunt deservite de transportul în comun municipal asigurat de compania S.C. Urbis S.A..Liniiledetransportfaclegăturaîntreaceste localități și BaiaMare, până la intrareaîn oraș, unde există legături de transfer cătrecele 12 linii municipale. Compania Urbis este și operator regional de transport pentru Zona Metropolitană Baia Mare deservind orașele Baia Sprie, Tăuții Măgherăuș, comunele Recea, Groși, Săcălășeni și Dumbrăvița51.Înfuncțiedepunctul terminus din Baia Mare aceste linii șilocalitățiledeservitesunt52:

• PiațaIzvoareînBaiaMare Linia 17/23 Baia Mare - Săcălășeni-Culcea–Coruia–Ocoliș;

• PiațaIzvoarecusosireînAutogară Linia16/26BaiaMare–Groși-Chechiș;

• Autogară/stațiaUrbis Linia6BaiaMare-Bușag–Merișor; Linia7BaiaMare-Băița; Linia12BaiaMare–Recea–Lăpușel; Linia13BaiaMare–Nistru; Linia22BaiaMare–Unguraș–Șindrești–Rus–Dumbrăvița; Linia24BaiaMare–Mocira; Linia27BaiaMare–BozântaMică; Linia28BaiaMare–Săsar; Linia29BaiaMare-BozântaMare;

• IMMUM Linia14IMMUM–SatuNoudeSus.

Arterele pe care mijloacele de transport în

comun de pe aceste rute intră în municipiusunt:BulevardulIndependenței,stradaVictoriei,Bulevardul București, strada Mihai Eminescuși Bulevardul Unirii. Frecvența transportului public diferă în funcție de rută și de momentul zilei (cu frecvență mai mare la orele de vârf), însă programul de funcționare se desfășoară de la orele 5 dimineața până la orele 23, astfel că oferta de transport către și dinspre Baia Mare este suficient de generoasă în ceea ce privește timpul de serviciu.

Punctele de descărcare ale liniilor periurbane în oraș sunt bine relaționate cu transportul public municipal, astfel că transbordarea pasagerilor se poate realiza într-un timp convenabil, permițându-le acestora să ajungăla destinația dorită din oraș. La stația Izvoareaustație liniile3și51carerealizează legăturacuestul (dispeceratUrbis) și vestul (zonaGoldPlazașizonacomercialăAuchan).

În zona autogării se intersectează și traseele 1, 8, 18, 40, 51, care permit deplasări cătrecartierulFerneziu înnord-est, zonaGoldPlazași zona comercialăMetro șiPraktiker în vestulorașuluișiBaiaSprieînest,toateliniiletrecândtangentpelângăzonacentralăaorașului.Toaterutelemunicipalemenționatemaisusdeservesc și zonele care generează fluxuri sporite de mobilitate în scopuri de muncă, astfel încâtliniile periurbane sunt bine relaționate (directsau prin transbordare) la zonele purtătoare deactivitățieconomicealeorașului.

Analizând traseul celor 13 linii periurbane ale companiei Urbis, se constată o deservire neeficientă a localităților din proximitate, luând în considerare rutele și numărul de autovehicule implicate. Câteva dintre linii (12,24, 27 și 28) parcurg trasee comune până îndiverse puncte de ramificare, pentru a deservifiecarecâteolocalitateînplus(cadiferențăfațădetraseulcelorlaltelinii).Rutelecelor4liniipot

fi reconfigurate și comasate în două linii: unacaresădeserveascăuntraseudetipcircuitBaiaMare – Săsar – Recea –Mocira – BaiaMare(aproximativ14kilometri)șiadoua,BaiaMare–Recea–Lăpușel–BozântaMică(aproximativ12,5 kilometri) și retur. În acest mod, traseulcumulats-arreducecuaproximativ7,5kilometripesens.

Datorită numărului mare și a relevanțeiîntreprinderilorlocalizateînmunicipiulBaiaMare(firmele cu obiect de activitate prelucrararealemnului/centrele comerciale mari), dar și învirtutea dotărilor specifice unui oraș mare,cum sunt de exemplu unitățile de sănătate,administrativ-financiare, educaționale ș.a.,Baia Mare reprezintă un puternic polarizator

al localităților învecinate. Astfel, zilnic sunt efectuate deplasări în diferite scopuri între localitățile din ZMBM și municipiu. Serviciul de transport județean de persoaneprin curse regulate s-a desfășurat pe cca. 75de trasee județene în perioada 2008-2013(conform Programului de transport județeande persoane prin curse regulate 2008-2011aprobatprinHCJMaramureșnr.60/31.03.2008,actualizatșimodificatdemaimulteori,acăruivalabilitateafostprelungităpânăînanul2013;a se vedea și Studiul de oportunitate pentrudelegareadegestiuneaserviciuluidetransportpubliclocaldepersoaneînZMBM).

Înfebruarie2013,CJMaramureș(prinHotărâreanr. 37/27.02.2013) a aprobat Programul de51. Sursă: www.urbisbaiamare.ro, ianuarie 2015

52. Sursă: S.C. Urbis S.A.

Localizarea traseelor Urbis în zona periurbană a Municipiului Baia Mare. Prelucrare date, sursă: www.urbisbaiamare.ro

Page 38: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

65 66

Analiză Analiză

transport județean de persoane prin curseregulate2014-2019,careprevede65detrasee,din competența acestuia fiind eliminate toatetraseele aferente UAT-urilor care au intrat însistemul de transport public metropolitan dinZonadeDezvoltare1aZMBM(orașeleBaiaSprieși Tăuții Măgherăuș și comunele Dumbrăvița,Groși, Recea și Săcălășeni, și respectivMunicipiulBaiaMare).Astfel,traseeledinZonade Dezvoltare 1 a ZMBM (Zona FuncționalăUrbană)auintratîncompetențaZMBM.

Îndecembrie2013,ADIZMBM(prinHotărâreanr.3/23.12.2013), caautoritatecompetentă,aaprobat Programul de transport metropolitandepersoaneprin curse regulate2014-2019șia atribuit licențele de traseu aferente celor 7UAT-uridinZonadeDezvoltare1aZMBM,cătreoperatorul regional de transport public S.C.URBISS.A.

Studiul de Oportunitate pentru delegarea degestiune a serviciului de transport public localaferentZMBMelaboratînanul2013furnizeazăinformații referitoare ladistribuțiadeplasărilor,înfuncțiedemodulșiscopuldeplasării,obținuteprin sondaje realizate în toate UATB-urileaparținătoare ZMBM. Aceste informații suntesențialepentrustabilireacapacitățiidepreluarea fluxurilordeoameni și autovehiculede cătreinfrastructuraexistentălaintrărileînmunicipiulBaiaMare, dar și pentru stabilirea necesaruluide capacitate a sistemului de transport publicexterior, în vederea eficientizării transportuluimetropolitan.

Înurmastudiului, s-aestimat faptul că,zilnic, o treime din populația din Zona Metropolitană (exceptând locuitorii băimăreni) se deplasează spre Baia Mare. Cele aproximativ 27 500 persoane se deplasează conform următorului split modal: 46,65% utilizează autoturismul personal, 49,55% frecventează transportul public și doar 3,8% obișnuiesc să meargă cu trenul.

Structurarea deplasărilor în funcție de scoprelevăomajoritateadeplasărilor,așacumestede așteptat, în scop profesional. Mobilitatea școlară și cea în scopuri lucrative reprezintă 62,61% din totalul deplasărilor, alte 14,59% sunt deplasări care se realizează pentru cumpărături, 7,35% sunt fluxuri în scopuri administrative sau de sănătateși15,45%suntdeplasăricareaualtmobil.

Deplasările înscopcomercial vizează înprimulrând vizite înBaiaMarepentru aprovizionareade la marile centre comerciale. Se constatăastfel că aproximativ 60% dintre deplasările în scop comercial au ca origine localitățile din imediata vecinătate(lamaxim10kmdistanță)a municipiului Baia Mare: Baia Sprie, Senini,Tăuții Magherăuși, Groși, Recea, Satulung,Dumbravița. De altfel, peste 64% din totalul deplasărilor zilnice înregistrează ca localități de plecare aceleași localități.

Principalul bazin demografic care generează deplasările cu destinație Baia Mare îl reprezintă localitățile Baia Sprie, Seini, Tăuții Magherăuși, Groși, Recea și Satulung. DacăluămînconsiderareșiȘomcuta Mare,localizatălaaproximativ20kilometrideBaiaMare, cuopopulație de cca. 8000 de locuitori, ponderea deplasărilor pornite din aceste 7 UAT-uri ajunge la 72%.Populația înregistrată înacestelocalități număra aproximativ 53000 locuitori reprezentând cca. 63% din totalul ZMBM,fărăaluaînconsideraremunicipiulBaiaMare.

Înceeacepriveșteserviciuldetransportpublic,structura traseelor între BaiaMare și celelaltelocalități din ZMBM utilizează toate cele 5artere majore care penetrează municipiul.Astfel,tranzitulsedefășoarăînvest,peDN1C–BaiaMare–Livada, cu60decursepezi, însud-vestpeDN1CBaiaMare–Cluj-Napocacu61decursepezi, însudpeDJ182BBaiaMare–ȘomcutaMarecu19cursepezișipeDN18BBaia Mare - Cășeiu cu 31 de curse zilnice și

Numărul deplasărilor din ZMBM spre Baia Mare, anul 2013. Prelucrare date, sursă: Studiul pentru Optimizarea Transportului în Comun în Zona

Metropolitană Baia Mare 2013

Gruparea UAT-urilor după numărul deplasărilor totale zilnice spre Baia Mare, anul 2013. Prelucrare date, sursă: Studiul pentru Optimizarea Transportului în Comun în Zona Metropolitană Baia Mare 2013

Repartiția modală a deplasărilor din ZMBM spre Baia Mare, anul 2013. Prelucrare date, sursă: Studiul pentru Optimizarea Transportului în Comun în

Zona Metropolitană Baia Mare 2013

Page 39: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

67 68

Analiză Analiză

DN18BaiaMare-SighetulMarmației.Cea mai bine deservită direcție este cea estică cu 138 de curse în fiecare zi, cele mai multe curse (90) fiind reaizate între Baia Mare și Baia Sprie.

Aceeași rută Baia Mare – Baia Sprie adună zilnic și cei mai mulți călători în transportul public – 2833 persoane, prin partea de est a orașului întrând zilnic un total de cca. 4000 de călători. Peruteledeaccesdinsudseînregistreazăzilniccâte aprox. 1000 de intrări (călători) via DN șiaproximativ 500 via DJ. Pe ruta de sud-vestsuntînregistratealte2000deintrări,întimpceprinvest intrăzilnic înmunicipiulalte1000de

persoane.

Se constată că polarizareamunicipiului asupracelorlalte UAT-uri este mai puternică de-alungul drumurilor naționale, acestea asigurândoaccesibilitatemaibună.Dinrepartițiamodalăa deplasărilor, după numărul persoanelor caresosesc din ZMBM în municipiu, se observă o distribuție neuniformă a utilizatorilor autoturismelor personale față de cele 5 intrări din oraș. Cel mai mare volum de trafic (4600 călători) se descarcă în oraș din partea de vest, pe DN1C (dinspre Dej).Totdinvest,însădinspreSeinisosesc2100pasageri.Prinparteadesud

Gruparea UAT-urilor după procentul călătoriilor cu autoturismul personal din totalul deplasărilor spre Baia Mare, anul 2013. Prelucrare date, sursă: Studiul pentru Optimizarea Transportului în Comun în Zona Metropolitană Baia Mare 2013

Gruparea UAT-urilor după numărul persoanelor care utilizează autoturismul personal pentru deplasările spre Baia Mare. sursa: prelucrare date, Studiul pentru Optimizarea Transportului în Comun în Zona Metropolitană Baia Mare, 2013

Repartiția modală a deplasărilor spre Baia Mare. Sursa: prelucrare date, Studiul pentru Optimizarea Transportului în Comun în Zona Metropolitană Baia Mare, 2013

Page 40: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

69 70

Analiză Analiză

a orașului, de pe DJ182 și DN18B intră zilnicaproximativ 4200 călători, în timp ce dinspreBaia Sprie doar 2000 de călători sosesc cuautovehicululpersonal.

Având în vedere faptul că deplasările cu autoturismul personal în scop profesional dețin în medie o pondere de 54% din totalul deplasărilor cu autoturismul putem presupune că aproximativ 54% din valorile menționate mai sus sunt persoane care sosesc în Baia Mare în intervalul 7:00-9:00, la începerea programului de muncă și părăsesc orașul începând cu ora 16:00 (conform intervalelor orare determinateprin SC – 2005 ca fiind cele cu ceamaimareîncărcătură de trafic pentru deplasările demuncă).

Întrucât traficul din municipiul Baia Mareeste deja ingreunat la orele de vârf, esteimperioasă considerarea numărului marede autovehicule care intră în oraș la orelede începere a programului de muncă. Astfel,celor aproximativ 13000 de persoane carecălătoresc cu autoturismul propriu (cca. 7000înscopprofesional) li seadaugăaltepersoanecareviziteazămunicipiulsauvindinaltejudețeîn scop profesional, cu diferite autovehicule:autocamioane,microbuze,autobuze,furgonete,dubeetc.

Situația actuală, atât în ceea ce priveșteinfrastructura fizică, cât și în sensulreglementărilor de circulație în interiorulorașului,nuprotejeazămunicipiuldeafluxuldeautovehicule și de impactul pe care acestea îlauasupratimpuluidedeplasare,zgomotuluișicantitățiidenoxeeliberateînatmosferă.

În acest sens, este necesară degrevarea orașului de traficul venit din exterior prin finalizarea centurii ocolitoare și dublarea acestei măsuri prin localizarea unor puncte de transfer modal la intrarea în oraș.Dealtfel,datele colectate referitoare la modalitatea

de deplasare spre Baia Mare indică unelesubdeserviriale transportuluipublic (numărdecursezilnice)cuinfluențădirectăasuprautilizăriiautoturismului personal pentru satisfacereanevoiidedeplasare.

S-a constat faptul că localitățile care sunt situate mai departe de Baia Mare sunt și cele care dau cele mai mari valori pentru deplasările cu autoturismul personal. Acestelocalitățile surprind două categorii: una încare este imperioasă sporirea număruluide curse zilnice, și o a doua unde este doarrecomandabilă introducere de noi curse. În cazul localităților-origine, de unde deplasările în scop profesional realizate cu autoturismul personal înregistrează valori mai mari decât 1000 (Baia Sprie, Seini, Șomcuta Mare, Copalnic Mănăștiur, Recea), este obligatorie sporirea numărului de curse cu transportului în comun. Încazullocalitățilordeorigine,deundenumăruldeplasărilor realizate cu autoturismul în scopprofesionalestemaimaredecât50%dintotaluldeplasărilor cu automobilul (Tăuții Magherăuș,Coaș, Dumbrăvița, Groși și Satulung) însă nudepășesc valoare de 1000 pasageri zilnici,introducerea de noi curse nu are un caracterimperios,cidoarrecomandabil.

Jumătatea sudică a ZMBM beneficiază deun număr redus de curse zilnice către BaiaMare, astfel încât deplasarea cu autovehicululpersonalesteonecesitate.UAT-urilesituateînzonadenorddispundeunnumărmaredecursezilnice este mare, însă numărul călătoriilor cuautomobilulpersonalesteîncontinuareridicat.În aceste cazuri, este nevoie de o intervențiepe mai multe paliere: curse suplimentare cutransportul public, promovarea transportuluide persoane sau colaborări cu angajatorii învederea implementăriiunorsoluțiiavantajoasedetransportîncomunalangajaților.

Volumul ridicat al traficului, în special al celuide tranzit care, din cauza lipsei unor artere

ocolitoare,sedesfășoarăparțialprinoraș,aducedupă sine și un timp de uzare a infrastructuriirutieremultmaicomprimat.

Modalitatea de plată a titlurilor de călătoriepentru rutele operate de Urbis cuprindeachiziționareabiletelordelachioșcurileUrbis,delaparteneriiUrbis(punctecomercialeamplasate

înteritoriu),delaautomateamplasateînspațiipublice cu tranzit mare, dar și prin plata viatelefon mobil. Astfel, compania de transportlocaloferăogamă largăde posibilitățipentruachiziționareaunuibiletdecălătorie. Înacelașitimp, dă dovadă de orientare spre un sistemcontemporan de transport adaptat contextuluitehnologiclacareaderăutilizatoriisăi.

UAT-uri unde există necesitatea introducerii unor curse noi de transport persoane

Page 41: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

71 72

Analiză Analiză

I.2.3.e. Transport cu bicicleta

În contextul mobilității durabile ca obiectiv european, promovată de documenteprogramatice cum sunt Planul de Acțiuneprivind Mobilitatea Urbană, Carta Verdea Mobilității Urbane sau Carta Albă aTransporturilor,discursul privind deplasările în centrele urbane a adus în atenție necesitatea prioritizării metodelor de transport alternative nepoluante.Astfel, crearea unor infrastructuri adecvate transportului cu bicicleta devine o cerință de bază pentru orașele care își propun să asigure o calitate ridicată a mediului și, în consecință, a vieții urbane.

În Baia Mare, în anul 2014, bicicliștii putea circula pe o rețea de piste cu o lungime cumulată de 11300 metri53. AcestepistesuntamplasatepestrăzileGrănicerilor(2038metri),VasileLucaciu(1114metribandăculățimeade1metru pe fiecare latură a străzii), BulevardulIndependenței (1958 metri pe malul drept alrâului Săsar), strada Ion Luca Caragiale (474metripesensulcătrestr.VictorBabeș),stradaOborului (2216 metri), Bulevardul Unirii (856

metri,întrecaleaferatășistr.Europa)șistradaElectrolizei(1530metri).Soluțiatehnicăaleasăpentruimplementareaacestorpiste,ținândcontdelățimeadisponibilăastrăzilorșitrotuarelor,apresupusrealizareaunormarcajepetrotuarsaupeparteacarosabilă.

Municipiul Oradea, dispunea la sfârșitul anului2013,decca.9kilometridepistedebicicliștipeplatformăproprieșiîncăaproximativ4kilometride piste marcate pe asfalt. Comparativ, poliide dezvoltare Arad și Satu Mare dispun delungimimaimaridepistedebiciclete,învirtuteaproiectelor contractate (Arad- cca. 122km,SatuMare- 45km). Însă, aceste valori nu suntraportateînmodoficial,lanivelstatistic,astfelîncât lungimile nu sunt certificate pentru celetreiorașe.

Lungimea redusă a pistelor dedicate cicliștilorcontribuie la o atractivitate redusă a acesteitipologii de transport în municipiul Baia Mare.În prezent, bicicliștii se deplasează în orașfie utilizând infrastructura rutieră, fie pe cea

pietonală. Acest comportament de deplasarefavorizează apariția de accidente, influențândîn mod negativ siguranța, accesibilitatea șiatractivitatea transporturilor în oraș. Splitul modal realizat în cadrul Studiului de Circulație

în Municipiul Baia Mare realizat de Institutul de Cercetare în Transporturi (2006) arată o utilizare a bicicletelor care acoperă o pondere de 1,9% (2664 deplasări zilnice cu bicicleta) din totalul deplasărilor zilnice în oraș (135600).

I.2.3.f. Noduri majore de transport la nivelul oraşului şi județului

Complexul Gară-Autogară, situat în parteasud-vestică a orașului constituie un punct intermodal de transport la nivelul municipiului, reprezentândtotodatăpoartadeintrareînoraș,atât în context național și regional, cât și încontextmetropolitan.Conformareadinprezenta gării nu este specifică unui nod intermodalpropriu-zis. Deși există o localizare în acelașiareal a mai multor moduri de transport (tren,autocar, autobuz și taxi) lipsește integrareaacestoraprintr-opoliticătarifarăcomună,harțicu trasee, orare de funcționare pentru toatemoduriledetransportșiunpunctdeinformarecapabilsăgestionezecliențiituturoroperatorilor.

În2014,Garaa fostutilizatădeun fluxmediuzilnic de cca.1536 călători, valoare în creșterefațădeceadin2010 (1189călători)54.Până înluna decembrie, fluxul anual de călători care au tranzitat Gara Baia Mare a fost de 560385 persoane. Aceste fluxuri sunt generate învederea transportului către și dinspre centreleurbanedinRomânia(Cluj,SatuMare,Bucureștiș.a.),darșicătreUngariașiUcraina,asiguratprin30decursezilnice.

Autogara,situatăînimediatavecinătateagării(V) deservește transportul în comun rutier asigurat de o serie de operatori, atât către și dinspre localitățile din zona metropolitană, cât și relații cu centre urbane din 26 județe din țară sau cu București (operator Fany PrestăriServicii SRL). De asemenea, doi operatori detransport(SaiyTourșiJanosi)deservescrelația

Baia Mare – Spania(opririînpeste50deorașe)șiBaia Mare – Budapesta. O medie zilnică de 4062 de călători utilizează autogara Baia Mare pentru transportul spre sau dinspre localitățile din Zona Metropolitană Baia Mare55.

Transferul către celelalte zone ale orașului este asigurat prin transport public(liniile1,4,8,9,18,31,34,40,51-stațiileAutogară,GaraCFR),însăexistășiposibilitatea utilizării transportului via taxi.Deasemenea,parcajuldinvecinătateaGăriipermitegarareaautovehiculelor în sensul unuicomportament de deplasare de tip park&ride.Astfel, ansamblul Gară-Autogară reprezintă nodul de transport cu cel mai ridicat grad de intermodalitate în oraș.

Un alt spațiu important în desfășurarea activității transportului public îl reprezintă Piața Izvoarele. Zona este tranzitată de 11 dintre cele 12 trase urbane care fac legătura între toate cartierele orașului exceptând Firiza. Cu toate acestea, stațiile acestor rutesunt amplasate dispersat și despărțite deintersecții și arterede circulație. În acestmod,transbordarea pasagerilor este îngreunată. Demenționat este și legătura care se realizeazăîntreorașșilocalitățileperiurbaneprintraseelecareaustațietotînzonaIzvoarele.Înacestfel,zona Pieței Izvoarele dovedește o importanță semnificativă în transportul pasagerilor și deaceeaestenecesarăconfigurareastațiilorastfelîncâtsăfacilitezetransbordareapasagerilor.

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare, Fișa Străzilor 2014

53. Sursa: Fișa Străzilor din Municipiul Baia Mare, anul 201454. sursă: Informații furnizate de CFR Călători, Stația Baia Mare;55. sursă: Studiu de oportunitate pentru delegarea de gestiune a serviciului de transport public local aferent ZMBM, aprilie 2013;

Page 42: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

73 74

Analiză Analiză

I.2.3.g. Siguranța în trafic

Siguranța în trafic constituie un factordeterminant pentru auditarea performanțeisistemului de transporturi și a accesibilității înoraș.InformațiilefurnizatedePolițiaMunicipiuluiBaia Mare denotă, în general, o scădere a incidentelor din trafic soldate cu victime pe intervalul 2010 – 2014,cumicifluctuațiidelaanlaan.Se constată o pondere relativ mare a morților și răniților grav din totalul victimelor (17% - 23%).

Cele mai vulnerabile puncte de conflict rutier în Baia Mare, luând în considerarenumărul și gravitatea accidentelor, suntBulevardele București, Traian și Republicii.După introducerea „undelor verzi” ca partea sistemului de semaforizare în anul 2013,numărulaccidentelorcuvictimeascăzut.RămânîncontinuarevulnerabileBulevardul Republicii între Bulevardul Unirii și strada Grănicerilor, Bulevardul Decebal, strada Victoriei (între Bulevardul Decebal și strada Minerilor), strada

Minerilor și strada Grănicerilor.

Analizadatelorreferitoarelacauzeleincidentelorarată faptul că principalii vinovați pentru accidentele înregistrate sunt conducătorii auto. A doua cea mai neglijentă categorie a participanților la trafic sunt pietonii, determinând aproximativ o cincime din totalulaccidentelor petrecute între 2010 și primele9 luni ale anului 2014.Acestea sunt, de altfel,și categoriile care conțin cei mai numeroșiparticipanțilatrafic.

I.2.4.Infrastructura socială și serviciile sociale

1.2.4.a. Educația

Infrastructura de educație a municipiului Baia Mare cuprinde unități de învățământ pentru toate nivelurile de educație, creșe, grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee și universități, majoritatea în sistem public (excepție fac5 grădinițe, 3 licee, 2 școli postliceale și2 universități- sistem privat). ConformInspectoratului Județean Baia Mare, în anul școlar 2013-2014, funcționau 76 de unități de învățământ preuniversitar, adică 44 gradinițe, 29 de școli primare și gimnaziale, 17 licee, 5 licee tehnice și școli profesionale.Acestoraliseadaugătreiuniversități–Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (Centrul Universitar Nord)(sistem public de stat), Universitatea de Vest Vasile Goldiș și Universitatea Bogdan Vodă (sistem privat).

Totalul populației școlare însuma la sfârșitul anului 2013 31129 copii, elevi și studenți56

înregistrați încele76deunitățideînvățământ,dintre care 60 cu personalitate juridică și 16

arondate acestora. Numărul elevilor este în scădere, cu aproximativ 6% mai mic decât cel înregistrat în anul 2010, pe fondul uneinatalități în scădere după anii 1990. Totalulpopulației școlare a municipiului Baia Mare(31129) reprezintă o treime din totalul lanivelul județului Maramureș (82865)57, fiindastfel principalul centru educațional la nivel județean. Totalul populației școlare în regim public de învățământ, exceptându-l pe cel universitar, număra în anul 2014 24566 copii și elevi și încă 1754 cadre didacticecareîiasistauînprocesuldeformare58.

Infrastructura de învățământ a municipiului Baia Mare este suficient de extinsă în vederea asigurării serviciilor de educație pentru elevii ciclurilor gimnazial și liceal, media de elevi/sală de clasă pentru anul 2013 (26,76 elevi/sală - clasele 1-8, 11,94 elevi/sală liceu)fiindmai mică atât față de media la nivel naționalîn mediul urban (30,41 elevi/sală - clasele

Numărul total al victimelor între 2010 și 2014 (9 luni) în funcție de categorie și vinovați. Sursa: prelucrare date, Poliția Municipiului Baia Mare, Biroul Rutier56. sursă: Institutul Național de Statistică;57. sursă: Institutul Național de Statistică;58. Sursa: Inspectoratul Școlar Maramureș,

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Poliția Municipiului Baia Mare, Biroul Rutier

prelucrare date, sursă: Poliția Municipiului Baia Mare, Biroul Rutier

prelucrare date, sursă: Poliția Municipiului Baia Mare, Biroul Rutier

Page 43: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

75 76

Analiză Analiză

1-8, 20,55 elevi/sală liceu), dar și față de ceaînregistrată înpoliidedezvoltareArad,Oradeași Satu Mare. Aradul înregistrează un raportmediude28,43elevi/salălaclasele1-8și14,99elevi/sală la liceu, Satu Mare 32,75 elevi/salăla clasele 1-8 și 18,82 elevi/sală la liceu, iarOradea36,26elevi/salălaclasele1-8,respectiv16,20 elevi/sală la liceu.Raportul elevilor per săli de clasă privind nivelul liceal sugerează o supradimensionare a structurii, având învederediferențamare întremediabăimăreanășiceanațională59.

Conform statisticii transmise de InspectoratulJudețean Maramureș, în anul 2014, situațianumăruluielevilorpeclasăpediferiteleniveluride educație în sistem de stat, comparativ cuprevederile Legii Naționale a Educației, esteurmătoarea:

• preșcolar: între 12 și 29,67 copii/clasă(fațădeminim10șimaxim20decopiiprevăzuțide LEN); 20 de unități demonstrează omediamaimaredecâtmaximulprevăzutde lege,dintotalulde34deunitățicuînvățământpreșcolar;media de copii/clasă la nivelul învățământului preșcolar băimărean este de 22 de copii/clasă;

• primar: între 11 și 28,3 elevi/clasă (fațădeminim12șimaxim25deeleviprevăzuțideLEN), fiind identificate 8 cazuri în care mediaestedepășită,dincele27unitățicuînvățământprimar, media de elevi/clasă în cele 22 de unități la nivelul învățământului primar este de 23,9 elevi/clasă;

• gimnazial:între11,7și29(fațădeminim12maxim30deeleviprevăzuțideLEN);existăo singură unitate în care se înregistrează omedie mai mică decât cea prevăzută de lege,la o secție cu predare în limba germană, undesuntarondatetreiclase;numărul unităților cu învățământ liceal este de 24;

• liceal: între14,5și34,8elevi/clasă(fațăde minim 15 maxim 30 de elevi prevăzuți deLEN);media de elevi/clasă pentru toate tipurile de învățământ liceal este de 26,4,întoatecele

15unitățicuînvățământliceal;există5unitățiîncare,laanumitespecializări,seaflăomedieaelevilor/clasămaimaredecâtvaloareamaximăprevăzutădelege

• postliceal:între24,4și30(fațădeminim15maxim30 de elevi prevăzuți de LEN), cu o medie de 25,8 încele4unitățicareoferăacesttip de învățământ; există 3 unități care oferăacestniveldeînvățământ.

Se constată o subdimensionare a infrastructurii la nivel preșcolar, mai mult de jumătate dintre grupele de copii fiind supraaglomerate. Afirmația este susținută șidemediadecopii/clasă,pestevaloareamaximăstabilita de Legea Educației Naționale. Lacelelaltenivelurideînvățământ,mediadeelevi/clasăesteînlimiteleprevăzutedeLEN.

De menționat este faptul că nu trebuiecomparatămediapenivelulprimar+gimnazialînregimdestat(23,7)cumediade26,7deelevi/salădeclasădinregimulprivat+public.Diferențaeste dată pedeo parte de raportareadatelor,deInspectoratulJudețean,înprimulcaz,pentruanul 2014 și de INS, în al doilea caz, pentruanul 2013. Pe de altă parte, prima valoare sereferălagrupeledeelevicareformeazăoclasă,iarceade-adoua lanumărulsălilordeclasășia laboratoarelor și cabinetelor școlare, luatecumulat.

După cum numărul sălilor de clasădemonstrează o capacitate de găzduiresuficientă, raportul numărului de preșcolari la 1 cadru didactic al municipiului Baia Mare demonstrează și o capacitate sporită de școlarizare, cu mai puțini elevi la un cadru didactic decât raportul mediu național. Astfel, Baia Mare înregistrează un indicator de 13,40 elevi/ 1 cadru didactic, iar raportul mediu național este de 14,74 elevi/cadru didactic. Aradul prezintă un indicator ceva mai mare(15,03 elevi/cadru didactic. Totuși, polii de

dezvoltareOradeașiSatuMaredemonstreazăocapacitatemaimareaaparatuluididactic,cuindicatori cu valorimaimici (11,69 elevi/cadrudidactic- Oradea și 11,66 elevi/cadru didactic-SatuMare)pentruînvățământulpreșcolar60.

În ceea ce privește raportul mediu de elevi pe cadru didactic pentru nivelurile primar-gimnazial și liceal, statistica plasează Baia Mare (15,46 elevi/cadru didactic- clasele 1-8, 13,30 elevi/cadru didactic- liceu) într-o poziție similară cu situația înregistrată la nivel național. Elevii de liceu dispun de un aparatdidactic mai generos în municipiul Oradea(10,26elevi/cadrudidactic)șiSatuMare(10,26elevi/cadru didactic), iar cei de școală primarăși gimnaziu de unul mai restrâns în Oradea(17,69 elevi/cadru didactic).Numărul cadrelor didactice din Baia Mare a cunoscut o scădere continuă din 2010 până în 2013 pe nivelurile primar-gimnazial (778 cadre în 2010, 732 cadre în 2013) și liceal (883 cadre în 2010, 761 cadre în 2013), însăa crescut pe nivelurile preșcolar (275 cadre în 2010, 293 cadre în 2013) și în cazul școlilor prefesionale și tehnice (12 cadre în 2010, 53 cadre în 2013)61.

Pertotal,numărul elevilor raportat la numărul cadrelor didactice, pentru nivelurile primar, gimnazial și liceal, este similar celui la nivel național (13,9 în Baia Mare, respectiv 13,8 în România),darmaimaredecâtîncazulcelorlalțipolidedezvoltare(12,8înArad,13,4înOradea

59. Datele nu reprezintă structura medie a unei clase de elevi, ci disponibilul de săli de clasă raportat la numărul de elevi; sursă: Institutul Național de Statistică;

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

60. sursă: Institutul Național de Statistică;61. sursă: Institutul Național de Statistică;

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Page 44: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

77 78

Analiză Analiză

și13înSatuMare).

Calitatea procesului de învățământ este dată de rezultatele elevilor laexemenelenaționale,deprocentulșimediastudențiloradmișiulteriorlainstituțiiledeînvăământsuperiorșiînfinal,deratadeangajareapersoanelortinereîncâmpulmuncii.Laexamenulmaturității,Bacalaureatul,s-auînregistratîntreanii2010–2012valoriîndescreșterealenumăruluideabsolvenți (2916în2010,2715în2011și2832în2012)62, însădiferențele sunt relativmici și pot fi susținutede tendința de descreștere a populațieișcolare. În ceea ce privește promovabilitatea la bacalaureat, se constată o evoluție descrescătoare a mediei pe județ, de la 70% în 2010 la 46,41% în 2011, 48,82% în 2012 și 60,52% în 2013.

Oaltăstatisticărelevantăvis-a-visdecalitateaserviciilor de învățământ este cea a dotărilorunităților școlare cu PC-uri, relevată prinindicatorul raport al numărului de calculatoarepersonale la mia de elevi. În acest sens, se remarcă o dotare superioară a școlilor primare și a gimnaziilor băimărene (55,49 PC-uri/1000 elevi) față de cele arădene, orădene și față de cele din Satu Mare. Pe de altă parte, situațiaesteinversăîn cazul nivelul liceal,undenivelul de dotare a unităților de învățământ din Baia Mare (167,23 PC-uri/1000 elevi) este mai slab decât cel înregistrat în ceilalți poli de dezvoltare studiați (Arad,Oradea,SatuMare).

Cât despre nivelul de dotare al unităților de învățământ cu terenuri de sport, raportulnumăruluiterenurilordesportla1000deeleviarată faptul că în 2013, municipiul Baia Mare beneficiază de o infrastructură superioară mediei naționale la nivel urban (1,46 terenurisport/1000elevi),darșiorașelorOradea (1,95terenuri sport/1000 elevi) și Satu Mare (1,58terenuri sport/1000elevi), fiind devansat doardeArad(2,5terenurisport/1000elevi).

Infrastructura educațională băimăreană este supusă în mod constant investițiilor în vederea creșterii calității serviciilor și a standardelor mediului de studiu, fie în sensul intervențiilorasuprafonduluiconstruit,fieprindotareasălilorde clasă sau a laboratoarelor, prin programefinanțate din fonduri europene sau locale.Începând cu anul 2010, investițiile publice(intervențiifondconstruit)aferenteunitățilordeînvățământsunt,dupăcumurmează(finalizatesauînexecuție)63:

în 2010: • mansardareaLiceuluideArtă;• extindereașireabilitareagrădinițelornr.7

și25;• modernizareașiîmbunătățireainstalațiilor

de încălzire și producere a apei calde în 23de unitățideînvățămâtprinprogramul„CasaVerde”;

în 2011:• extinderea Colegiului Economic „Nicolae

Titulescu”;• reabilitarea, modernizarea, extinderea

Corpului Multifuncțional- Colegiul Național“GheorgheȘincai”;

în 2012:• extindereașimodernizareagrădinițelor9,

36,„StepbyStep”;• extinderea Colegiului Economic „Nicolae

Titulescu”;• reabilitarea, modernizarea, extinderea

Corpului Multifuncțional- Colegiul Național“GheorgheȘincai”;

în 2013:• reabilitarea, modernizarea, extinderea

Corpului Multifuncțional- Colegiul Național“GheorgheȘincai”;

• extinderea Colegiului Economic „NicolaeTitulescu”

• modernizarea Colegiului Național „Vasile

Lucaciu”;• execuție centrală termică la Școala

„LucianBlaga”;• modernizarea și reabilitarea gradinițelor

28și30.

*Începând cu anul 2014, sunt prevăzute continuarea lucrărilor de modernizare și reabilitare a Colegiului Național ”Gheorghe Șincai” și a Colegiului Național ”Vasile Lucaciu”.

Distribuția unităților de învățământ în oraștrebuie să asigure accesul echitabil și facil alpopulației școlare din toate zonele de locuiredeperazalocalității.Îngeneral,accesibilitatea la infrastructura educațională este asigurată de amplasarea coerentă a unităților de învățământ în teritoriu. O excepție ar fi zonanordică a cartierului Firiza, unde se remarcăabsențauneiunitățideînvățământpreșcolar.

În vederea creșterii participării copiilor de etnie romă la procesul educațional(peste3000

depersoane),a fost realizat Centrul Comunitar ROMANII,carepuneladispozițiespațiisanitaredotate cu dușuri, un centru de zi pentru copiipreșcolarișiuncentrudezipentrucopiișitineri.De asemenea, Centrul Școlar Pentru EducațieIncluzivăasigurăaccesul laeducațiepentruunnumăr de 180 de tineri cu cerințe educativespeciale.64

ÎntrucâtsistemuleconomicalmunicipiuluiBaiaMareseaflă într-operioadăde tranziție, de launul primar și secundar cu specific minier șimetalurgic laaltul secundarși terțiar, cerințelepieței muncii se schimbă constant. Procesuldeeducațieal elevilor și studenților trebuie săse centreze pe acoperirea locurilor de muncăexistente pe plan local, vizându-se în acestfel și dezvoltarea economiei băimărene prinasigurareaunuifluxconstantdeforțădemuncă,dar și creșterea oportunităților de angajare peplan local, reducând astfel premiselemigrațieicătrealtecentreuniversitaresaucătrealteorașeunde se află concentrări de oferte de muncă.

Reprezentarea unităților de învățământ în municipiul Baia Mare în anul 2013. Pprelucrare date, sursă: Inspectoratul Școlar Județean Maramureș

62. sursă: Institutul Național de Statistică;63. sursă: Rapoartele privind activitatea Municipiului Baia Mare 2010, 2011, 2012, 2013;

64. Informații furnizate de Serviciul Public de Asistență Socială, Municipiul Baia Mare;

Page 45: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

79 80

Analiză Analiză

În acest scop, trebuie încurajate parteneriate între școlile profesionale, universitățile locale și actorii din piața forței de muncă, în vederea creării unei oferte coroborate.

Neconcordanța între produsul sistemuluieducațional și necesitatea de forță de muncădinpiață,diferitădelalocalitatelalocalitate,setraduceprintr-ointegraremaidificilăatinerilorlaloculdemuncășichiarînneputințaangajăriitransformată în șomaj pe termen lung. Acestfenomen este prezent la nivelul întreguluispațiu românesc. În rândul tinerilor cu studii superioare, se constată o pondere mare a celor care reușesc să se angajeze, dar în alt domeniu față de cel în care s-au specializat. Acest fenomen este suficient pentru a determina revizuirea modelului de pregătire al tinerilor. Chiar și așa, pe plan local se pot implementaproiectelocale,încadrulunitățilordeînvățământ,de stimulare a cunoașterii domeniilor piețeimunciiprinvizitelaactorieconomicișiprezentăriîncadrulșcolilor,astfelîncâtorientareaelevilorpentru viitoarelemeserii să se facă într-omaistrânsă legăturăcurealitateapiețeidemuncă.Programeledevoluntariatpetimpulperioadelordevarăsuntoactivitatedinceîncemaiadoptatăși în România, iar pentru facilitarea legăturiiîntreactoriieconomicișimediuleducaționalsepotrealizașiparteneriatepeplanlocal.

Unitățile de școli profesionale din Baia Mare asigură formarea în domenii ca cel al industriei alimentare, mecanicii, turismului și alimentației, mecanicii și electromecanicii, al construcțiilor și lucrărilor publice, ș.a. Tipuldeînvățământprofesional seaxeazăpe formareatinerilorprinactivitățipractice,uneori realizatelaunitățileeconomicelocali,pregătireateoreticăavândunaportimportant,darsecundar.Lanivelnațional, a fost demarat programul ”Alege-țidrumul”,princareseîncearcăformareaforțeidemuncă calificată, cu competențe recunoscuteatât lanivelnațional,câtșieuropean.Accentul

estepuspeparteapractică,aplicatăameseriilor,iar înurmaacestuiprogrameleviipotcontinuastudiileînclasaaXI-a.

LanivelulorașuluiBaiaMare, întreunitățiledeînvățământși actorii economicidinorașexistărelații de parteneriat cu scopul realizării unorstagiidepracticăpentruelevii înscriși.Această formă de învățământ este cea mai apropiată, prin modul de formare și tipul de meserii promovate, de realitățile pieței forței de muncă. Raportarea Institutului de statistică, pentru perioada 2010 – 2013 ilustrează o scădere simțitoare a participanților la acest tip de formare, de la 800 în 2010 la 356 în 2013. Aceastăevoluțieesterelaționatășicuevoluțialocurilor de muncă și necesarul de astfel demeseriipeperioadacrizeidin2008–2012.

Un alt nivel de educație important pentruformarea forței demuncă, în relație cu actoriieconomici locali îlreprezintășcoalapostliceală.Specializarea elevilor din unitățile băimărenecuprinde domeniile sănătate și asistențăpedagogică, electronică și automatizări,construcții, instalații și lucrări publice, tehnicăauto, comerț și servicii ș.a.. În perioada 2010– 2014, numărul persoanelor care au urmataceastăcategoriedestudiiacunocutocreștere de aproximativ 16%, de la aproximativ 1500 de persoane în 2010 la cca. 1700 în 2013.

Oferta de specializare a universitățilorbăimărene cuprinde Facultatea de Litere,FacultateadeȘtiințe,FacultateadeConstrucțiiși Facultatea de Inginerie (Centrul UniversitarNord)65,ContabilitateșiInformaticădeGestiune,MarketingșiGeografiaTurismului(UniversitateadeVestVasileGoldiș)66.FacultateadeEducațieFizică și Sport și Facultatea de Drept aleUniversității Bogdan Vodă din Cluj Napocafuncționau în anul 2014 în regim de lichidare,acesteaurmândsăseînchidădefinitivodatăcufinalizareaciclurilordelicențăprezente.Nuexistă

un studiu local care să reflecte oportunitateaprogramelor de studiu ale universitățilorrespective, în contextul actual al economiei șialoferteipiețeimuncii.Totuși,având învederefaptul că aceste programe funcționează celpuțin din anul 200867 și în sensul modificării climatului economic, se poate concluziona faptul că nivelul de coroborare între cererea și oferta de absolvenți pe specializări nu este unul optim.

Numărul studenților înscriși la universitățile din Baia Mare este în scădere, de la 5236 în 2010 la 3637 în 2013. Deși atâtuniversitățileprivate,câtșicelepubliceauînregistratanualdinceîncemaipuținistudenți,numărulstudențilordinceleprivateascăzutcu74%înintervaluldetimpmenționat(dela1007la263).Pentruanuldestudii2014–2015,CentrulUniversitarNorddinBaiaMare,instituțiadeînvățământsuperiorlocală cu cea mai mare relevanță, alocase unnumărde1723de locuri lacele4 facultățialesale,dintrecare734delocuriînregimbugetat.

1.2.4.b. Sănătatea

Capacitatea de primire a spitalelor, în intervalul 2010-2013, demonstrează o creștere a ponderii sistemului medical privat (de la2,7%la 4,8%- 36 paturi în 2010, 66 paturi în 2013)în piața serviciilor de sănătate și o diminuare ușoară a sistemului public(dela97,3%la95,2%-1310paturiîn2010și1300paturiîn2013)68

Acestevalorisetraducîntr-unraport de 10,05 paturi/1000 de locuitori în 2013. Municipiul Baia Mare înregistrează un indicator inferior celor din polii de dezvoltare Satu Mare (10,91 paturi/1000 locuitori) și Oradea (11,99 paturi/1000 locuitori),darsuperior celui din Arad(9,31 paturi/1000 locuitori).ValoareaînregistratăînBaiaMareestemultpestemedianaționalaamediuluiurban(6,14paturi/1000locuitori).69

Structura personalului sanitar ilustrează aceeași creștere a sectorului privat, întrucâtnumărulmedicilordefamiliedinsistemulpublicde sănătate s-a diminuat cu 7,6 % în timp cenumărul celor implicați în cel privat a crescut cu peste 128 de procente. Totuși, numărul medicilor a înregistrat creșteri în ambele sectoare cu procente similare (7.80% la public și 7.26% la privat),cuuntotalde318mediciînunitățilemedicalepubliceși133înceleprivatelasfârșitulanului2013.

În aceste condiții, raportul medicilor și al medicilor de familie la 1000 de locuitori era în anul 2013 de 3,31 respectiv 0,68, ambele valori

65. www.utcluj.ro – accesat februarie 201566. www.bm.uvvg.ro – accesat februarie 2015

67. Sursa: Hotărârea de Guvern nr. 635/2008 – privind structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările / programele de studii superioare de licență acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu organizate de acestea68. Sursă: Institutul Național de Statistică;69. Sursă: Institutul Național de Statistică;

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

(pentru anul 2012 nu există date referitoare la numărul studenților din învățământul de stat) prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Page 46: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

81 82

Analiză Analiză

înregistrându-se sub mediile înregistrate în Arad (5,07 medici/1000 locuitori, 0.97medici familie/1000 locuitori) și Oradea (6,17medici/1000locuitori,0.87medicifamilie/1000locuitori) și similar celei raportate la SatuMare (3,34medici/1000 locuitori, 0.65medicifamilie/1000 locuitori). Situația se schimbă înceea ce privește raportul personalului sanitar la 1000 de locuitori, Baia Mare beneficiind la sfârșitul anului 2013 de o resursă umană cu un volum mai mare (14,35) decât ceilalți poli de dezvoltare studiați(10,05Arad,11,36Oradea,10,89SatuMare).70

La nivelul polului de dezvoltare Baia Mare funcționează, în regim public, 4 unități medicale și un serviciu de ambulanță:SpitalulJudețean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș”,Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC), Spitalulde Boli Infecțioase, Dermato-Venerice șiPsihiatrie,Policlinica”SfântaMaria”șiServiciulde Ambulanță Județean. Alături de acestea au fost înființate, în regim privat, alte 5 spitale:SCOncopremiumTeamSRL,SCClinicaSomeșan SRL, SC Fortis Diagnisis Center SRL,SCEuromediaHospitalSAșiSCCheCosmedicaSRL71, completând opțiunile pentru serviciilemedicaledinmunicipiu.

Spitalul Județean ”Dr. Constantin Opriș”, în sensul calificării personalului medical șiniveluluidedotare,deservește și județele Satu Mare și Sălaj în ceea ce privește asigurareaserviciilor de implant de stimulatoare cardiaceșidefibrilatoareautomateinterne,serviciilordeneurochirurgie și chirurgie vasculară periferică.Începută la sfârșitul anlui 2010 și în curs definalizare în anul 2015, reabilitarea SpitaluluiJudețeanaredreptscopreabilitareastructuriiderezistență,aliniereaconstrucției lanormativeleactuale de siguranță la foc, implementareamăsurilor necesare de respectare a normelorpentru persoanele cu dizabilități, reabilitareatermicăaclădirii.Caurmareafinalizăriiacestui

proiect,paciențiivorfiprimițiîntr-unmediumaisigurșimaimodern.

În 2013, pe teritoriul municipiului Baia Mare funcționau 81 farmacii72, 79 private și 3 în regim public. Raportate la populația orașului,acestea relevau un indicator de 0,59 unități la1000de locuitori, încreșterefațădemediade

0,45farmacii/1000locuitori,delasfârșitul

anului2010,demonstrândocreșterede31,1%.Pelângăacestefarmacii,infrastructuramedicalăbăimăreanămai grupează 9 spitale, centre desănătateșipoliclinici (menționatemai sus),10laboratoare medicale și 24 de ambulatorii despecialitate73.

1.2.4.c. Serviciile sociale

În baza reglementărilor legale specificateîn cadrul Legii Asistenței Sociale 292/2011,administrațiile locale prin diverse organismeasigură diverse servicii destinate promovăriiintegrăriiînsocietate,prosperității,aegalitățiideșanseș.a.Separat,darîncompletareaacestorafuncționeazășiorganizațiiprivate,careînbazaacelorași principii vin în ajutorul persoanelordefavorizate.

La nivelul județului Maramureș, activitățile deasistență socială sunt coordonate de DirecțiaGenerală de Asistență Socială și ProtecțiaCopilului, din subordinea Consiliului Județean,depărțiprivate,iarlanivelullocalfuncționeazăși Consiliile Administrațiilor Locale. Conform raportării Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, în anul 2013, existau 42 de furnizori de servicii sociale acreditați, dintre care 22 erau reprezentați de diferite instituții publice și 20 erau privați, fie că este vorba de asociații, fundații sau de culte religioase, oferind împreună 109 servicii dintre care 23 cu caracter primar și 86 servicii specializate. Pe raza municipiului Baia Mare serviciile sociale sunt definite și aplicate, conform reglementărilor naționale, prin intermediul Serviciului Public de Asistență Socială, instituție subordonată Consiliului Local Baia Mare.

ConformDirecțieiGeneraledeAsistențăSocială

și Protecția Copilului Maramureș (ConsiliulJudețean Maramureș), în municipiul BaiaMare, în subordinea sa, se aflau în anul 2013următoarele: 12 case de tip familial pentru copii, 1 centru pentru primiri urgențe pentru copii, 1 centru maternal și 5 centre pentru recuperarea persoanelor adulte cu handicap74. Alături de aceste 19 centre, infrastructura deasistențăsocialăcarefuncționeazăpeteritoriulMunicipiului Baia Mare, este completată de9 centre aflate sub coordonarea Serviciului Public de Asistență Socială Baia Mare75:

• Centrul SocialMultifuncțional tip Azil deNoapte

• CantinadeAjutorSocial;• Cantina1;• CentruldeZipentruVârstniciCASPEV;• Centrul Social Multifuncțional RIVULUS

PUERIS;• CentrulSocialREGINAMARIA;• 4creșe;• CentrulComunitarROMANII.

Acestora li se adaugă și unitățile private carefurnizeazăserviciisociale.Conform„Raportuluiprivind activitatea Municipiului Baia Marepentru anul 2013”, în anul în cauză,Municipiula subvenționat activitatea a 16 ONG-uriprestatoare de servicii sociale, cu suma totalăde 567932 lei. Aceasta s-a repartizat pentrufurnizareadeserviciiprimareînprocentde16%,întimpce84%dinsumăafostdestinatăONG-

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

70. sursă: Institutul Național de Statistică71. www.cnas.ro – accesat martie 2015

72. sursă: Municipiul Baia Mare;73. sursă: www.cnas.ro , accesat februarie 201574. sursă: www.dgaspcmm.ro, accesat ianuarie 2015;75. sursă: Municipiul Baia Mare, Serviciul Public de Asistență Socială;

Page 47: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

83 84

Analiză Analiză

urilorcareoferăserviciispecializate.

Persoanele vulnerabile din punct de vederesocial în Baia Mare aparțin următoarelorclasificări conform Agenției Naționale pentruPlățișiInspecțieSocială:

• copilulși/saufamilia;• persoanelecudizabilități;• persoanelevârstnice;• victimeleviolențeiînfamilie;• persoanelefărăadăpost;• persoanele cudiferiteadicții (consumde

alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet,jocuridenorocetc.);

• victimeletraficuluidepersoane;• persoaneleprivatedelibertate;• persoanele sancționate cu măsură

educativăsaupedeapsăneprivativădelibertateaflateînsupraveghereaserviciilordeprobațiune;

• persoanelecuafecțiunipsihice;• persoaneledincomunitățiizolate;• șomeriidelungădurată.

Raportul privind activitatea municipiului pe anul 2013 menționează un total de 56651 persoane asistate prin SPAS Baia Mare.

Pe baza acestei clasificări situația persoanelorasistate social în Baia Mare încadreazăbeneficiarii în4categorii.Unadintrecategoriilede încadrare a persoanelor vulnerabile dinpunctdevederesocialeste ceaacopilului și/sau familiei.Dintrecei20031decopiiexistențiîn anul 2013 (0-15 ani conform INS pentrupopulatiala1iulie2013),înmunicipiulBaiaMare3259 beneficiau de măsuri de asistență socială din categoria alocațiilor de stat (1182 copii) sau a serviciilor sociale (2077 copii).Înanul2013,cuocaziadiferitelorsărbătoridestinatecopilului(Ziua Internațională a Copilului, Sărbătorilede Crăciun etc) administrația locală a împărțitaproximativ 15000 pachete cu cadouri celormici76. Principalele probleme care cauzeazădificultăți sociale în rândul acestor copii sunt:

abandonulpărinților,plecarepărințilorlamuncăîn străinătate, discriminările de diferite tipuri,violențașiabuzulatâtînfamiliecâtșiînafaraei.

Tinerii se confruntă cu probleme cauzate delipsapregătirii corespunzătoarepentruaccesulpe piața muncii, nivelul scăzut de educație șiformarepentru tinerii care aupărăsit sistemulde protecție al statului și discriminarea (vezitineri de etnie romă). La nivelul orașului Baia Mare existau în anul 2013 662 de tineri asistați social, 72% prin servicii furnizate de către privați și 28% de către SPAS.

O altă categorie de beneficiari ai serviciilorsociale sunt persoanele cu probleme socio-medicale. În această categorie sunt cuprinsepersoanelecudizabilități,celecaresuferădebolicronice, vârstnicii și persoanele consumatoarede substanțe halucinogene. Pentru aceastăcategorie,principaleleproblemesunt legatedelipsa infrastructurii de tratament și recuperare(în rândul ultimelor 3 grupuri menționate),probleme legate de accesibilitate pentrupersoanelecudizabilitățișipersoaneleînvârstă.

Pentru sprijinirea acestei categorii, PrimăriaMunicipiuluiBaiaMare a acordat în anul 2013oseriedebeneficiiși facilități învaloaretotalăde49954lei,dintrecarealocațiișiindemnizațiipentrupersoanelecunevoispeciale, învaloarede12302lei,facilitățidetransportînvaloarede950lei,tichetecadoușipremiicudiverseocaziiînvaloarede36702 lei.Din această categorie (a persoanelor cu probleme socio - medicale), în anul 2013, au beneficiat de serviciile SPAS Baia Mare un număr de 7962 persoane, în mare parte persoane vărstnice (54,5%) și persoane cu dizabilități (43,7%)77.

Persoanele cu nevoi socio-economice cuprindșomerii și persoanele fără venit. La nivelulanului 2013, numărul șomerilor dinBaiaMareerade1749persoane,înscăderecuaproximativ

50% față de anul 2010. Totalul persoanelor care au beneficiat de serviciile publice de asistență socială în anul 2013 a fost de 777578, toate persoane fără venit și niciun șomer, reprezentând 1% din totalul persoanelor asistate social prin serviciul public. Cauzelecare conduc la șomaj sau la lipsa unui venitconstant sunt în general legate de nivelul deeducație insuficient dezvoltat și de lipsa decompetențe și calificări pentru majoritateapersoanelor menționate. Pe de altă parte,la această situație contribuie parțial și lipsaunei corelări între sistemul educațional publicși cerințele pieței muncii, întrucât nivelul deangajareînrândulabsolvențilordeliceușichiardeînvătământsuperioresterelativmic.

UltimacategoriedebeneficiariaisistemuluideasistențăsocialădinBaiaMaresuntpersoanele marginalizate, anume persoanele fără adăpost și persoanele de etnie romă. ConformAtlasuluizonelor urbane marginalizate din România,în Baia Mare și a recensământului din anul2011, 4,55% (5581 persoane) dintre cetățeni locuiau în zone marginalizate ale orașului.Dinacest total, numărul celor care au beneficiat de serviciile SPAS Baia Mare în anul 2013 a fost de 502 persoane, reprezentând 0,9% din totalul celor 56651 persoane asistate social prin Serviciu79.

Persoanele din această categorie includpersoanele fără adăpost sunt chiar foști copiiabuzați,din familiidestrămate, careaupărăsittimpuri sistemele de protecție socială alestatului, sau s-au confruntat cu alte problemesociale,medicale ș.a. Înmod similar, categoriaincludepartedinromiidinBaiaMare,discriminațidin cauza stării materiale precare, condițiilorigienico-sanitare,medicale și chiar culturale încare trăiesc. Încercările autorităților băimărenede a integra social aceste persoane continuăîn fiecare an prin programe educaționale, deformare,ajutoaresocialeșidiferitealtemetode

de ajutor, acordate prin structuri asemenicentruluiROMANII.

Programele de voluntariat disponibile pentrupopulație, pe lângă rolul de a întării legăturileîntre locuitori și între locuitori și furnizorii deserviciisociale,crescșiresponsabilizareasocialăînrândulparticipanților.

Analizele realizate în vederea elaborăriiStrategiei Sociale a Municipiului Baia Mareconcluzioneazăfaptulcăautoritățile locale au o capaciate limitată de a planifica, implementa și monitoriza politici sociale eficiente.Acestlucruestecauzatînprincipaldeexistențaunuinumărmicdedepartamentespecializate.Organismeleimplicate în elaborarea de astfel de politicisocialesuntMunicipiulBaiaMare(prinDirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/ServiciulPublicde Asistență Socială) și Consiliul JudețeanMaramureș (prin Direcția de Dezvoltare șiInvestiții).Dintreacestea,seremarcăSPAS,carea reușit, printr-oplanificare corespunzătoareaproiectelorșiacțiunilorsalesăatragășiinvestiții nerambursabile pentru dezvoltarea serviciului social băimărean în folosul grupurilor țintă. DintreproiectelesocialeimplementatedeSPAS(dindiversetipuridefinanțări),putemaminti80:

• „Rivulus Pueris- reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale din Baia Mare”–realizareaunuiCentruSocial încadrulcartieruluiSăsarcudestinațiemultifuncțională,acordarea serviciilor specializate pentru grupulținta;

• „Modernizarea și extinderea Centrului Social pentru Persoane cu Dizabilitati Phoenix” –realizareaîncartierulVasileAlecsandriaunuicentrupentrupersoanecudizabilități,învedereaacordăriiunorserviciideconsiliereșiîndrumare,igienă,recuperareșiterapieșialtele;

• „Împreună către bunăstare” - proiectsocial realizat cu scopul creșterii incluziuniisociale prin crearea unor servicii de suport în

76. Raportul de Activitate al Viceprimarului Primăriei Baia Mare, Hofer Gabriela, pe anul 201377. Raportul de activitate al Municipiului Baia Mare pe anul 2013

78. Raportul de activitate al Municipiului Baia Mare pe anul 201379. Raportul de activitate al Municipiului Baia Mare pe anul 201380. http://www.spasbm.ro/

Page 48: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

85 86

Analiză Analiză

vederea facilitării accesului pe piața muncii amembriloradulțiaifamiliilormonoparentale;

• „Centrul Comunitar ROMANII- reabilitarea, modernizarea si echiparea clădirii în care va funcționa centrul rezidențial; dezvoltarea și modernizarea infrastructurii servicilor sociale din Baia Mare” - centrucomunitar multifuncțional în cartierul OrașulVechi,destinatofeririideserviciisuporttuturorcategoriilordepersoanedefavorizate.

O problemă a sistemului de servicii sociale lanivelulorașuluiBaiaMareestedeterminatădecunoaștereadimensiuniigrupurilordefavorizateși mai ales a nevoilor grupurilor socialevulnerabile. Este necesară, în primul rând,stabilirea unui cadru comun de funcționare

a tuturor actorilor implicați în furnizareaserviciilor sociale, formarea unei baze de datestatisticecomunășistabilireauneimetodologiide identificare cât mai precisă a persoanelorcare necesită servicii sociale, având în vederecă furnizarea acestora se face în prezent cuprecăderecelorcarelesolicitășiseîncadreazăîntiparelelegale.

Aplicarea metodelor generale utilizate înmajoritatea orașelor nu garantează eficiențasistemului. Analiza detaliată a grupurilorsociale ar oferi o radiografie exactă a nevoilor,permițând formularea și implementarea unorpolitici specifice, mai eficiente din punct devederealcosturilorșicuunimpactmaimarepeparteaderezultate.

1.2.4.d.Infrastructura culturală

Municipiul Baia Mare beneficiază de o rețeaextinsădeinstituțiideculturășisusțineoseriedeevenimente cultural-artistice, reprezentând unpolarizatoralacestoractivitățilaniveljudețean.Principalele obiective culturale (coordonatede Consiliul Județean Maramureș) sunt, după cum urmează: Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza”, Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Muzeul Florean șiîncepândcuanul2014,Complexul Astronomic, care s-a înființat prin Hotărârea ConsiliuluiJudețean Maramureș nr. 78/28.05.2014, prinpreluarea acestei activități de la Muzeul deMineralogie.Municipiul BaiaMare gestioneazăactivitateacelordouăteatre,Teatrul Municipal și Teatrul de Păpuși. Acestoraliseadaugăalteinstituții culturale și săli de spectacole, dupăcumurmează:3 cinematografe (2 funcționale, 21nefuncțional:Cinema City din incinta Gold Plaza și Dacia- funcționale și Minerul- nefuncțional) și o Casă de Cultură și o bibliotecă publică (Biblioteca

Petre Duflu). În ceea ce privește patrimoniulcultural material imobil, acesta numără 69 demonumente istorice clasate81, care reprezintă11,85%dintotalulmaramureșan.

Începând cu anul 2012, oferta cultural-artistică a municipiului include o serie de evenimente- flagship dedicate diferitelor sărbători locale și internaționale, organizatecu sprijinul administrației băimăirene. Acesteasunt: Primăvara Băimăreană, Ziua Artistului Plastic Băimărean – eveniment organizat de Municipiul Baia Mare și Asociația Filiala “Uniunii Artiștilor Plastici” Baia Mare, Ziua Internațională a Copilului, Ziua Scriitorului – eveniment organizat de Municipiul Baia Mare și Asociația Scriitorilor din Baia Mare, Vara Băimăreană, Toamna Băimăreană – Sărbătoarea Castanelor, Iarna Băimăreană 82ș.a.

Municipiul Baia Mare a contabilizat în anul 2013 mai multe vizite în instituții muzeale decât Arad, Oradea, Satu Mare cumulat, ceeace demonstreaza valoarea cultural-istorică a

colecțiilor maramureșene. O situație pozitivă se înregisrează și în ceea ce privește numărul cititorilor activi din bibliotecile băimărene.În acest caz,Aradul șiBaiaMare înregistreazăvalori apropiate și mult superioare Oradei șimunicipiuluiSatuMare.

În ceea ce privește participarea la spectacole, indicatorul raport al numărului de spectatori la 1000 de locuitori demonstrează o participare slabă a publicului băimărean (392,61).Valorileînregistrate în Arad (404,12 spectatori/1000locuitori)șiînSatuMare(404,12spectatori/1000locuitori) sunt similare, însă cea raportată de

Oradea (687,12 spectatori/1000 locuitori) este aproape dublă. Suplimentar față demăsurareagraduluideparticiparelaspectacoleculturaleprinindicatorulsus-menționat, trebuie contextualizate numărul sălilor de spectacole, capacitatea lor, numărul și frecvența reprezentațiilor. Informațiile statistice puse ladispoziție de Institutul Național de Statisticăcontorizează numărul spectacolelor artistice doar la nivel de județ, însă diferența de raport este sesizată și la acest nivel pentru anul 2013 (Bihor - 764 spectacole, Maramureș- 340 spectacole).

81. sursă: Listei Monumentele Istorice Maramureș 2010;82. sursă: Municipiul Baia Mare;

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Page 49: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

87 88

Analiză Analiză

I.2.5. Infrastructura tehnico-edilitară

I.2.5.a. Alimentarea cu apă potabilă

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Baia Mare este asigurată de către societatea VITAL SA . Rețeaua este realizată în sistem gravitațional pentru majoritatea zonelor, iarpentru arealele înalte și locuințele P+10, prinintermediul unor stații depompare,măsurând la sfârșitul anului 2013 o lungime totală de 296,26 km83. Surseledeapă leconstituie laculde acumulare Strâmtori-Firiza și lacul Berdu,iar apa este tratată în stația de tratare a apeiadministratădeSGA (Sistemul deGospodarirealApelor)Maramureș.Capacitateadeprelucrareafostcrescutăîntreanii2007-2009la950l/s,atuncicândafostmodernizatăstația.Producțiazilnică a stației asigură necesarul atât pentruBaiaMarecâtșipentrualtelocalitățiînvecinate.

Rețeauaafostreabilitatăîntreanii2007-2009prin programul ISPA și deservește locuitoriibăimăreni,darșilocuitoriilocalitățilorînvecinateDumbrăvița, Groși, Copalnic Mănăștiur, Recea,Coaș,TăuțiiMăgherăuș.Rețeaua de alimentare cu apă a municipiului Baia Mare raportată la 10000 locuitori (21,75 km/10000 locuitori) se situează sub media județeană (39,3km/10000locuitori) și sub cea regională (51 km/10000locuitori- Nord-Vest). Comparativ cu rețelele de distribuție a apei potabile din alți poli de dezvoltare, indicatorul raport (numărul dekilometrirețeacarerevinla10000delocuitori)ilustrează o rețea subdimensionată în Baia Mare față de cea din Arad (34,93km/10000locuitori; totuși, intravilanul Aradului are osuprafață aproximativ triplă față de cea amunicipiuluiBaiaMare,iarnumăruldelocuitoriestemaimaredoarcu20%) și față de cea din Oradea (27,43 km/10000 locuitori). PentrumunicipiulSatuMareseraporteazăunindicator

maimic(20,24km/10000locuitori), însănucuodiferențăconsiderabilăfațădecel înregistratînBaiaMare.

Conform hărții care prezintă distribuția rețeleide alimentare cu apă potabilă în teritoriu, se constată că există o serie de zone care nu sunt deservite de aceasta și anume părțile nordice ale cartierelor Valea Borcuțului, Săsar, Valea Roșie, Grivița, Ferneziu și lipsa totală a acesteia în cartierul Firiza.

Conform Contractului MM-CL-14 semnat îniulie2014, înmunicipiulBaiaMareurmeazăsăfierealizatelucrărideextindereșimodernizarea rețelei de apă potabilă. Astfel, extinderilemenționateincludintervențiipestrăzilePlaiului,16Februarie,Castanilor,Independenței,Arenei,Limpedea și Europa. Reabilitarea rețelei dealimentarecuapăvafiexecutatăpeurmătoarelestrăzi: Bucovinei, Petru Rareș, Bogdan Vodă,Matei Basarab, Amurgului, Lebedei, Bobâlna,13Decembrie,LupuluișiRepublicii84.Intervețiilese vor concretiza în extinderea cu 10.861marețelelor de alimentare cu apă și reabilitarea a3.855mdinrețeleleexistente.

I.2.5.b.Rețeaua de canalizare

VITAL SA administrează și rețeaua de canalizare a municipiului, care totaliza la sfârșitul anului2012 o lungime 186,78 km, din care 7 kmdeserveau rețeaua pluvială și restul de 179,8peceamenajeră(lasfârșitullui2013,lungimea totală a rețelei de canalizare era de 200,5 km). Arealul acoperit de rețeaua de canalizaredeservește aproximativ 81% din totalulpopulațieibăimărene85, iarapelecolectatesuntdirecționate către stația de epurare situată lavest de oraș, pe malul stâng al râului Săsar.

Prin programul ISPA, stația de epurare a fostmodernizatăîntre2008și2009șiareînprezentocapacitatedeprelucrareaapeide1450l/s,îndouătrepte(mecanicășibiologică).

În cadrul aceluiași program din rețeaua de canalizare au fost modernizați și extinși un număr de 25,5 kilometri repartizați în 11kilometri extindere a rețelei de canalizaremenajeră, 0,5 kilometri extindere a rețeleipluviale, 13,5 kilometri reabilitarea rețeleimenajere și 0,6 kilometri reabilitare a rețeleipluviale.

Indicatorul - raport al lungimii rețelei de canalizare la 10000 de locuitori, înregistrat în municipiul Baia Mare (14,72 km/10000 locuitori)86 este mult mai mic decât indicatorii relevați în ceilalți poli de dezvoltare studiați, dar superior mediei județeane (10,18

83. sursă: www.vitalmm.ro, accesat ianuarie 2014;84. sursă: website oficial Municipiul Baia Mare, www.baiamare.ro;

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Distribuția rețelei de apă în Municipiul Baia Mare- sursă: Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare, în curs de elaborare

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

85. sursă: www.vitalmm.ro, accesat ianuarie 2015;86. sursă: Institutul Național de Statistică;

Page 50: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

89 90

Analiză Analiză

km/10000locuitori).Raportulestesimilarceluiregional(15,7km/10000locuitori).

Conform hărții care prezintă distribuția înteritoriua rețeleidecanalizare,se constată că există o serie de zone care nu sunt deservite de aceasta și anume părțile nordice ale cartierelor Valea Borcuțului, Săsar, Valea Roșie, Grivița, Ferneziu și lipsa totală a acesteia în cartierul Firiza.

Asemeni rețeleidealimentarecuapăpotabilă,conformaceluiași contractMM-CL-14,semnatîn iulie 2014, vor fi efectuate noi intervențiiși asupra rețelei de canalizare. Extinderearețelei se va face pe următoarele străzi:Plaiului,Colinei,Castanilor,Arenei,Forestierilor,Pârâului,Limpedea (străzilePrincipală,Ecoului,

Tăul Roșu, Câmpul lui Traian, Valea Glodișorși Dorului), Iuliu Maniu, Dealu Crucii, Europa,Vasile Lucaciu, Vasile Lucaciu – Forestierilor,Sebeșului, Postfunduș, Independenței (de laDuraspreTăuțiiMăgherăuș),Victoriei șiDaliei.Reabilitarearețeleidecanalizaresevarealizapestrăzile: Bucovinei, Petru Rareș, Bogdan Vodă,Matei Basarab și Amurgului. În total, lucrările vor contoriza extinderea a 18.079 m rețele apă uzată și reabilitarea a 1.818 m rețele canalizare .

Încadrulproiectului„Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Maramureș“, înoctombrie2014,afostsemnatcontractul MM-CL-03, în baza căruia se varealizatreaptaterțiarădetratareaapeloruzatelastațiadeepurare.

I.2.5.c. Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Baia Mare este asigurată de compania E.On Gaz Distribuție SA , utilizând o rețea cu o lungime de 253,8 km. Întreanii2010și2013,volumulconsumuluidegaze înmunicipiulBaiaMare(78898miimetricubiîn2010,69011miimetricubiîn2013)aînregistratodiminuarecu12,5%,întimpcevolumuldestinatuzuluicasnics-areduscu11%(50141miimetricubiîn2010,44630 mii metri cubi în 2013)87. Reducereaconsumuluiesteexplicabilă învirtutea încetăriiunor activități industriale în acest timp și areduceriiconsumuluicasnicpefonduluneicrizeeconomice, coroborată cu creșterea prețuluigazelornaturale.SeconstatăovaloaremaimareavolumuluidegazeconsumatpentruuzcasnicîncazulorașelorSatuMareșiBaiaMaredecât

în cazul municipiilor Arad și Oradea88, parțialdatorită faptului că în ultimele două orașe sefurnizeazăagenttermicînregimcentralizat.

Rețeaua de distribuție a gazelor naturale în municipiul Baia Mare nu acoperă o parte considerabilă a teritoriului urban de la nord de râul Săsar și nici cartierul Firiza. Analizândaria deservită de rețelele de distribuție a apei,canalizăriișigazelornaturale,seconstatăfaptulcă acestea nu acoperă arealele care au suferitdezvoltări spontane ale fondului de locuințe,cu precădere în partea de nord a municipiuluiBaiaMare.Deasemenea,nicicartierulFirizașinicinordulcartieruluiFerneziu,caredispundeotipologiealocuiriidetiprural,nubeneficiazădeacesteutilități.

I.2.5.d. Rețeaua de electricitate

Furnizarea electricității este asigurată de ElectricaFurnizareTransilvaniaNord. Rețelele de

Distribuția rețelei de canalizare în Municipiul Baia Mare-sursă: Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare, în curs de elaborare

87. sursă: Institutul Național de Statistică;88. sursă: Institutul Național de Statistică;

Distribuția rețelei de gaze naturale în Municipiul Baia Mare-sursă: Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare, în curs de elaborare

Page 51: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

91 92

Analiză Analiză

alimentarea cu energie electrică acoperă întreg orașul, însă sunt necesare anumite intervențiide înlocuireaposturilortrafo înzonelecareaucunoscutocreștereafonduluidelocuințe.Suntnecesare și lucrări de înlocuire a conductorilorcare au o uzură înaintată (zona cuprinsă între

MihaiEminescușiVasileAlecsandri)89.Avândînvedereîncetareaunoractivitățiindustrialemariconsumatoare de energie electrică(Romplumb,Cuprom),nusemaipuneproblemaunuideficitdeputereînrețea.

I.2.5.e. Energia termică

ÎnmunicipiulBaiaMare, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat (de tip distribuție agent termic) a fost sistatăînsensulcosturilormaridefurnizareaagentuluitermic,caurmareadebranșăriiunuinumărfoartemaredelocuitori.

În prezent, încălzirea locuințelor este asigurată în regim individual prin centrale termice individuale.

I.2.5.f. Serviciile de salubritate

Serviciile de salubritate la nivelul orașului Baia Mare sunt asigurate de SC DRUSAL SA. Deșeurile menajere de proveniență casnică și comercială sunt colectate, transportate și apoi depozitate la centrul amplasat în Satu Nou de Jos, comuna Groși. Acestdepozitafostdeclaratneconform, în virtutea normelor europene șipoate fi utilizat până cel târziu în anul 201790. Pe 9 decembrie 2014, Consiliul JudețeanMaramureșapusbazeleexecuțieiuneiadintrecomponentele importante de investiții dincadrul proiectului „Sistem de ManagementIntegrat în județulMaramureș” prin semnareacontractului pentru realizarea următoruluiobiectiv: „Proiectare și execuție pentru închiderea in situ a depozitelor de deșeuri neconforme urbane la Vișeu de Sus, Teplița-Sighetu Marmației și Satu Nou de Jos – Baia Mare, respectiv proiectare și execuție pentru trei relocări la Seini, Rohia – Târgu Lăpuș, Arinieș- Borșa”.

Municipiul Baia Mare a întreprins o serie deinițiative în vederea colectării selective adeșeurilor,achiziționândrecipiențidedicate(234recipiențiînanul201391).Cutoateacestea,este

necesară implementarea unui managementmai eficient al colectării și procesării acestortipuridedeșeuri,învedereareduceriicantitățilornerecuperateșivalorificareaeconomicăacelorrecuperate.

Pe raza municipiului Baia Mare, se aflăamplasate un număr de 826 containere cu capacitatea de 1,1 mc pentru populație,dintre care 764 sunt containere Europlast și62metalice92.Acestecontaineresuntutilizatepentru colectarea deșeurilor de uz casnic. În scopul reciclării, au fost instalați 89 recipienți pentru hârtie și carton, 149 pentru material plastic și 19 recipienți pentru colectarea sticlei și metalului. Obligația colectării selective adeșeurilorpentruhârtie,plastic,sticlășimetal93 a condus la achiziționarea în anul 2013 a 232recipienți stradali de tip igloo94. Norma dereciclareaacestormaterialepentruanul2020prevede o reutilizare a 50% din cantitatea deproduseutilizată.

Raportul companiei Drusal pe anul 2013 consemneazăocantitatededeșeuricolectatăde

71262,09 tone dintre care 23492,37 tone (33%) reprezentau deșeurile menajere și 36886,72 tone (51,8%) deșeuri stradale 95.Restulde10883 tone (15,2%) îl constituie deșeuri electrice și electronice, pietre, pământ și material lemnos. Raportată la populația băimăreană,cantitatea de deșeuri totale colectată pe cap de locuitor este de aproximativ 0,52 tone/an din care 0,17 tone/an sunt deșeuri menajere. În anul 2005, erau colectate 0,44 tone/an/locuitor96, iar comparația poate indica douăposibile justificări: fie se realizează o colectaremaieficientă,fieacrescutcantitateadedeșeuriproduse de municipiu. Având în vedere faptulcă numărul locuitorilor s-a redus, dar numărulgospodăriiloracrescut, (asemeninumăruluidegospodăriideservitdeserviciuldesalubrizare),iarvenitul /locuitorestemaimaredecâtacum10ani,sepoatepresupunecăprincipalacauzăo reprezintă creșterea consumului și implicitcreștereacantitățiidedeșeuriproduse.

Raportândcantitateadedeșeuricolectatăînanul2012deoperatorul de salubrizare orădeanSCREREcologiServiceS.A.lanumărullocuitorilor,seobservăfaptulcăacestindicator(0,34tone/an/locuitor) are o valoare mai mică decât celînregistrat în Baia Mare. Indicatorul relevantpentrudeșeurilemenajereeste,totuși,maimare:0,21tone/an97.Comparativ,în2011,indicatorulmediu național era de 0,25 tone deșeuri/an/locuitor,dintrecaredeșeurilemenajereînsumau0,19 tone/an/locuitor98. Aceste valori aferenteanului2011,suntrelevateîncontextulunuigraddeconectarelaserviciidesalubritatede90%înmediulurbanșide59%pentrumediulrural.

Cantitatea de deșeuri aferentă anului 2013, reciclată de compania de salubritate Drusal se traduce într-o pondere de 16,97% din totalul colectat, celmaimareprocentajfiindreprezentatde reciclareadepământșipietre (10703tone,echivalentula88,5%dintotalulreciclat).Dintredeșeurile colectate în recipienți stradali de

tip igloo, cea mai mare cantitate refolosită oreprezintămaseleplastice(570tone),întimpcemetaleleaufost recuperate într-ocantitatede328tone,iarhârtiașicartonulaufostreciclateîncantitatede320tone.

Deșeurileechipamentelorelectriceșielectronice(DEEE) au fost recuperate de către companiaDrusal într-o cantitate de 8 tone. Pe lângăacestea, Asociația Română pentru Reciclare– RoRec, prin campaniile de colectare a DEEEdinBaiaMare, a raportat o cantitate deDEEErecuperate de cca. 59,7 tone în anul 2013, iarîn2014areușitcolectareaa51,8tone.Acestecantitățisetraduc într-omediedeaproximativ0,38kg/locuitor,multsubmediaimpusălanivelnaționalde4kg/locuitor.

„RoRec este o organizație non-profit, formatadin unsprezece dintre cei mai cunoscuțifabricanțieuropenideaparaturăelectrocasnicăprezenți pe piața din România. Aceasta preiaresponsabilitatea producătorilor de aparaturăelectrocasnică și se ocupă de toate activitățilenecesarecolectării,tratării,refolosirii,reciclăriișirecuperăriideșeurilordeechipamenteelectriceșielectronice(DEEE),asigurând,înacelașitimp,eliminarea în siguranță și protecția mediului,în conformitate cu legislația europeană îndomeniu” (www.rorec.ro). Sediul din Baia Mareafostdeschis înfebruarie2013, iaractivitatease desfășoară în parteneriat cu PrimăriaMunicipiuluiBaiaMare.

Înanul2015,înBaiaMare,funcționau4centrede colectare a deșeurilor reciclabile (sticlă,hârtie,plastic, feroase,neferoaseși lemn, însănu a fost identificată contribuția operatoriloreconomici băimăreni la obținerea unui produsfinitdinmaterialereciclate.

Având în vedere valorile țintă propuse delegislația în vigoare pentru anul 2020, este necesară implementarea unui management 89. sursă: Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare, în curs de elaborare, etapa avizare;

90. sursă: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, 2009, pagina 45;91. sursă: Raportul privind activitatea Municipiului Baia Mare 2013;92. Sursă: Municipul Baia Mare, ianuarie 2015; 93. Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 201494. sursă: Rapoartul privind activitatea Municipiului Baia Mare 2013;

95. Sursă: S.C. Drusal S.A. Baia Mare, anul 2014;96. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Baia Mare, anul 2009, pag 44;97. Prelucrare date din Raportul de Activitate 2012 al Direcției Tehnicedin Municipiul Oradea, anul 2012 și Institutul Național de Statistică 98. Sursă: Raport național privind starea mediului pentru anul 2013 ;

Page 52: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

93 94

Analiză Analiză

mai eficient al colectării și procesării acestor tipuri de deșeuri, în vederea reducerii cantităților nerecuperate și valorificarea economică a celor recuperate. De asemenea

este necesară atingerea unui grad de 100% alpopulației deservite de serviciul de salubritatemunicipal și colectarea întregii cantități dedeșeuri.

I.2.5.g. Rețeaua de iluminat public

Sistemul de iluminat public reprezintă odotare necesară a localităților care contribuiela îmbunătățirea mai multor aspecte ale viețiiurbane. Acesta asigură prezența activitațilorumane înspațiulpublic fărăa ficonstrânsedeciclurile zi - noapte, un aspect esențial pentruun oraș care își propune creștere economicăpermanentă. Dezvoltarea unui sistem deiluminat performant contribuie la reducereainfracționalității și a incidentelor din trafic petimpulnopții.

Sistemul de iluminat, pe lângă funcțiuneaprimarădeaasiguravizibilitatea, funcționeazășicapotențatoralimaginiiurbane,prinrețeauade iluminat ambiental, punând în valoarerepere, monumente arhitecturale, trasee,intersecții,contribuindlaoidentitateaacestorași contribuind la valorificarea lor turistică. Oplanificare atentă și laborioasă a sistemuluide iluminat poate deveni în sine un elementde identitate al orașului, un exemplu în acestcazfiindorașulLyondinFranța,carearealizatunmasterplande iluminatalspațiuluipublic,acăruielaborareși implementareînceputăacum15anicontinuășiastăzi.

Serviciul de furnizare a energiei electrice pentru iluminatul public este prestat de SC Electrica Transilvania Nord SA. Rețeaua pentru alimentarea cu energie electrică a corpurilor de iluminat (372km) esteconstituitădin 236 kilometri de cabluri, în proprietateadistribuitorului(ElectricaTransilvaniaNordSA)și136kmdecabluri,înproprietateaMunicipiului.Dintotalulde2383 de stâlpi de iluminat,948

suntstâlpidinbeton,548suntdinmetalși887sunt stâlpi decorativi.Pe stâlpi sunt montate cca. 25500 corpuri de iluminat: 12600 bucățiaflate în proprietatea municipalității, 11859bucățideținutedeSCLuxtenLightingCoSAși1039bucățiînproprietateafirmeidedistribuțieSCElectricaTransilvaniaNordSA.

Un aspect esențial în managementul unui sistem de iluminat din prezent îl reprezintă utilizarea sistemelor cu consum redus de energie, în concordanță cu directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică. Reducereaconsumului de energie utilizat pentruiluminarea spațiului public este posibilă prindiferite soluții tehnice, cele mai des folositefiind cele unde lămpile sunt înlocuite cu unelecuconsumredusșiundeseinstaleazăsistemecupanouri fotovoltaice.Evidențele de consum de energie pentru iluminatul public în Baia Mare consemnează o creștere a consumului din 2012 (7718239 Kwh) până în 2014 cu aproximativ 10%. Creșterea consumuluide energie este determinată de extindereasistemuluideiluminatpublicpestrăzilesituateînzonelelimitrofealemunicipiului.

Un alt aspect important, de această datălegat de conceperea planului de iluminare, îlreprezintăsuprafațașidirecțialuminiiartificiale,fiinddeevitat,înacestcaz,poluarealuminoasă.Aceasta reprezintă risipă de lumină și implicitde energie consumată, care afectează spațiiledelocuitpetimpulnopțiișidisturbăactivitateaecosistemelor locale bazate pe alternanțaciclurilorzi-noapte.

I.2.5.g. Rețeaua de telefonie şi internet

Pe piața băimăreană activează trei operatori de telefonie fixă și internet, RCS&RDS, Telekom și UPC. Dintre aceștia, RCS&RDS furnizeazăprin intermediulaceleiași rețeleatâtserviciideinternet cât și de telefonie fixă. Cu o lungimetotală de1011 kilometri dintre care 99% suntîngropațișirestulaerieni,rețeauadefibrăopticăaRCS&RDSpoatedeserviaproximativ90-95%dintotalulpopulației99.

Operatorul Telekom are un grad de acoperire de aproximativ 70% din totalul populațieibăimărene, dispunând de o infrastructură detransportdatecuo lungimetotalăde771,793 kilometri dispușiatâtînsubteran,îngropat,câtșiaerian.Dintreaceștia,441,48kilometri(52,2%)

sunt realizați din cablu metalic, repartizați203,551 kilometri în subteran, 233,245kilometri aerian și restul de 4,684 kilometri îninteriorul clădirilor. Alți 330,313 kilometri suntconfecționațidinfibrăopticășisuntrepartizați169,216kilometriînsubteran,112,452kilometriaerianșirestulde48,645kilometriîninteriorulclădirilor.100

Întotal,operatorulTelekom,asemeniRCS&RDS,furnizeazăserviciiledetelefoniefixășiinternetpe aceeași infrastructură. Distribuția totală aacesteiaseîmparteîn372,767kilometri(48,3%)însubteran,345,679kilometri(44,8%)esterețeaaerianășirestulde53,329kilometri(6,9%).

99. Sursa: informații transmise de operatorul RCS&RDS, februarie 2015 100. Sursă: informații transmise de operatorul Telekom, februarie 2015;

Page 53: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

95 96

Analiză Analiză

I.2.6. Calitatea factorilor de mediuClima municipiului Baia Mare este una de nuanță mediteraneană, cu un grad despecificitate în contextul geografic, în sensulexistenței lanțului carpatic care îndeplineșterolului de obstacol în calea intemperiilor recivenite de pe direcția nordică și nordică estică.Astfel, clima în depresiune este caracterizatăde un echilibru atmosferic favorabil, cu veri

răcoroase și prelungite și ierni blânde.

Temperatura aerului în Municipiul Baia Mare atinge o cotă medie multianuală de 9,6 grade Celsius (medii-ianuarie:-2,4°C;iunie:19,9°C),iar precipitațiile armosferice prezintă o medieanualăde976mm,îngeneral,constante.101

I.2.6.a. Spații verzi

Calitatea vieții în oraș este influențată deasigurarea unui acces facil la zone verziamenajate de tip parc, de înaltă calitate,utilizate de locuitori pentru activități de loisirși recreere. Distribuția unor astfel de zone în teritoriu trebuie să asigure o deservire echitabilă a populației. Principalele zone verzide dimensiuni mari din municipiul Baia Maresunt:Parcul Municipal Regina Maria (6,5 ha), Parcul Dacia (2 ha), Parc Compex Mara (4 ha) și Parcul Tineretului. În zona central-sudicăa orașului, lucrările de amenajare aParculului Public Central (cu o suprafață de 3,9 ha)seaflăîn stadiu de execuție. Repartizarea spațială demonstrează o deservire lacunară a arealelor de locuire din V, S și E (arealul nordic beneficiază de proximitatea elementului natural forestier), sugerândoconcentrareaacestorapeaxaN-S(NCentruVechi-Bd.Unirii).

Suprafața totală a spațiilor verzi din intravilanul municipiulBaiaMare însumalasfârșitulanului2013aproximativ140 ha102,cuomedie de doar 10,28 mp/locuitor,multsubnormatădeOUGnr.195/2005,pentruanul2013(26 mp/locuitor). În municipiul Baia Mare se înregistrează un raport al spațiilor verzi la numărul de locuitori, considerabil mai mic decât cei relevați în alți poli de dezvoltare din Regiunea Nord-Vest (Oradea-27,10;SatuMare-25,51).Orașuleste

surclasatșilaprocentuldespațiiverzidintotalulintravilanului.

Totuși, contextualizarea indicatorilor în cauzăsugereazăcăaceștiapotsaunusădemonstrezeosituațieînfaptînteritoriu.MunicipiulBaiaMareestebordatlaNdeunfondforestierimportant,care contribuie în mod pozitiv la asigurareacalitățiiaeruluișiaunorserviciidemediubenefice(constanțatemperaturii,atenuareafenomenelordetip„insulădecăldură,absorpțiadeCO2ș.a.).Unelementtehnicșianumecăopartedinacestfondforestier(dinproximitateazonelordelocuitdinN)nufacepartedinintravilanulmunicipiuluiși deci nu cântărește în calculul indicatorului,împiedică o evaluare aproape de situația dinteren. Indicatorul prezentat nu demonstrează,înmodnecesar,unmediuurbanlipsitdespațiiverzișivolumvegetal.Maimult, indicatoruldemăsurareacalitățiiaeruluișiamediuluievaluatînraportcusuprafațăminimalădespațiuverdeplan (gazon, iarbă), conceptual, își dovedeștelimitele, întrucât volumul vegetal, volumul deverde dispune de un „input” cu totul diferit,exponențialmaimare.Cualtecuvinte,unorașcumaimulțiarborișimaipuținimpdespațiuverdeplanpoatedispunedeunfondverdesuperiorșioinfluențămaiprezentădecâtaltulcumulțimpde spațiu verdeplan, însăunde volumul verdeestemaislabreprezentat.

Fondul vegetal și spațiile verzi în cazul municipiului Baia Mare cumulează cele 140 ha de spațiu verde public (10 mp per capita), cărora li se adaugă grădinile private amenajate din zonele de locuire și fondul forestier extravilan.

Pentrucreștereaponderiispațiilorverzipublice,este necesară o preocupare continuă atâtpentrurealizareaunornoispațiiderecreere,câtșipentruîntreținereacelorexistente.

101. Sursă: Raport de mediu, PUG Baia Mare, reactualizare, etapa avizare, 2013, KVB Economic SA; 102. Sursă: Bilanț teritorial Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare- în curs de elaborare- etapa avizare;

Localizarea spațiilor verzi mari la nivelul orașului Baia Mare

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statisticăprelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Page 54: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

97 98

Analiză Analiză

I.2.6.b. Calitatea aerului

Activitățileminiere și industriale din zonaBaiaMare au avut un impact negativ considerabilasupraorașului,învirtuteatipologieiproceselorextractive și de prelucrare. Sistarea, în ultimiiani,aacestoractivitățipoluanteacondusși lao atenuare a efectelor nocive asupra calitățiiaerului,solurilorșiacursurilordeapă.

Conform Raportului privind calitatea aeruluirealizat de Agenția de Protecția MediuluiMaramureș în anul 2011, principalele surse de poluare atmosferică erau combinatul Romplumb (RomPlumb și-a sistat activitatactivitatea de producție la finalul anului 2011)și traficul auto. La momentul studiului, s-auînregistratdepășirialeconcentrațiilordesulfîntoatecartiereleorașului,cuvaloripestemedieîncentrulșisudulcartieruluiFiriza,SpitaleleTBCșiJudețeanșiPoliclinicaSfântaMaria.

Cele mai poluate cartiere, având în vedere toți compușii poluanți, sunt: Ferneziu, Vasile Alecsandri și Valea Roșie. Datorită localizăriidepresionare a orașului, care favorizeazăinversiunile termice, curenții de aer blocheazăcompușii poluanți în apropierea suprafețeiterestre, sporind astfel concentrația acestoraînzonelecustabilitateacurențiloratmosferici.Direcțiapredominantășiintensitateaîngeneralredusă a vânturilor pe direcția cartierelormenționateexplicăconcentrațiilesuperioaredepoluanțipeacesteteritorii.Parcurilebăimăreneînregistraufrecventdepășirialevalorilordesulf,plumb,zincșicadmiu103.

Datorită implementării măsurilor din cadrulProgramului Integrat de Gestionare a CalitățiiAerului pentru BaiaMare, anul 2011 prezintă o ameliorare a calității aerului față de anii precedenți, cu mențiunile anterioare104. Dupăsistarea activității societății Romplumb, în anii

2012–2013, nu s-aumai înregistrat depășiriale indicatorului de dioxid de sulf, iar valorilemaximeînregistrateaufostla60%fațădeceledin2011105.

RaportulPlanuluiIntegratdeGestiuneaCalitățiiAeruluidinfebruarie2014concluzioneazăfaptulcă PIGCA a contribuit pozitiv la ameliorareapoluăriiprovenitădelacele3maricategoriidepoluatori:activitățileindustriale,echipamentelede încălzire publice și private (cu efecteaccentuate în perioadele reci) și traficul auto.Stațiile de monitorizare au înregistrat scăderiimportantealeconcentrațiilordedioxiddesulfși plumb. Poluarea cu pulberile în suspensies-a redus și ea ca urmare a intervențiilor demodernizareainfrastructuriirutiereșiaspațiilorverzi,darșidupăîncetareaactivitățiiRomplumbla20ianuarie2012.

Pentrumonitorizareaacestor indicatoriaufostutilizate5stațiidemonitorizarefixecareîntimpausuferitdefecțiunitehnice,darcare,din lipsădefondurinuaupututfiremediate.Învedereacontinuării implementăriimăsurilordecreșterea calității aerului, cunoașterea impactuluifactorilor poluatori este imperioasă. De aceea,estenecesarăreaducereaînparametrioptimidefuncționareastațiilordemonitorizare.

Înprezent, una dintre sursele majore de poluare a aerului la nivelul municipiului Baia Mare este reprezentată de traficul auto,responsabilde emisiile de noxe, care produc concentrațiisuperioare de poluanți în marile intersecții șipearterelemajoredecirculație,cuvaloricriticela orele de vârf ale zilei. În contextul creșterii permanente a numărului de autovehicule și a încărcării arterelor cu trafic de tranzit, în lipsa unei centuri ocolitoare a orașului, este de așteptat o creștere a emisiilor și deci o

103. sursă: Studiu de fundamentare privind Mediul și Sănătatea, Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare- în curs de elaborare- etapa avizare;104. sursă: Raport privind calitatea aerului înconjurător în aglomerarea Baia Mare pentru anul 2011, Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, 2012105. Raport Planul Integrat de Gestionare a Calității Aerului, 2013

Evoluția concentrației medii zilnică a indicatorului Pb din PM10 în aglomerația Baia MareMare în perioada 2010 - 2013sursă: Raportul Planului Integrat de Gestiune a Calității Aerului, anul 2014, pag. 12;

Evoluția concentrației medii zilnică a indicatorului PM10 gravimetric în aglomerația Baia MareMare în perioada 2010 - 2013sursă: Raportul Planului Integrat de Gestiune a Calității Aerului, anul 2014, pag. 11;

Evoluția concentrației medii zilnică a indicatorului SO2 în aglomerația Baia MareMare în perioada 2010 - 2013sursă: Raportul Planului Integrat de Gestiune a Calității Aerului, anul 2014, pag. 11;

Page 55: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

99 100

Analiză Analiză

accentuare a efectelor nocive ale poluării aerului.

Conform studiului efectuat pentru întocmireaPlanuluideAcțiunepentruEnergieDurabilăBaiaMare, înanul2008, lanivelulorașului,emisiile

de CO2 totalizau 403685 tone dintre care aproximativ 40% proveneau din activitatea de transport atât public cât și privat și alți 40% din consumul de gaze naturale și combustibili solizi necesari producerii energiei termice șiceleielectricedeuzcasnic106.

106. sursă: Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Baia Mare, 2011, pagina 76107. sursă: Harta strategică de zgomot a Municipiului Baia Mare, pagina 21

Nivelul de zgomot pe timpul zilei. sursă: Harta Strategică De Zgomot a Municipiului Baia Mare, 2014

Nivelul de zgomot pe timpul nopții. sursă: Harta Strategică De Zgomot a Municipiului Baia Mare, 2014

I.2.6.c. Poluarea fonică

Harta Strategică de Zgomot a Municipiului Baia Mare (2014) relevă arterele, unde seîntâlnesc depășiri ale pragurilor maxime depoluare sonoră prevăzute prin OM MMDD nr.152/13.02.2008. Pe timpul zilei, principala sursă de poluare fonică o reprezintă traficul auto care permite depășirea valoarii maxime permise de 70 decibeli pearterele:

• Str. Horea, între str. Oltului și str.Elecrolizei;

• Str.Cloșca+str.Horeaintegral(începândcugiratoriul);

• Str. Industriei, între str.Minerilor și str.VasileLucaciu;

• Str.Minerilor;• Str. Victoriei, între str. Iuliu Maniu și

Minerilor• Str.22Decembrie.

Valoarea maximă admisă a zgomotului pe timpul nopții (60 de decibeli) este depășită peartereleșistrăzile:

• Str.VasileLucaciu;• Str.Industriei;• Str.Minerilor;• Str.Victoriei,întrestr.Minerilorșistr.Dr.

VictorBabeș;• Str.Horea;• Str.Cloșca;• Str.22Decembrie;• Str.GeorgeCoșbuc,întrestr.Uniriișistr.

Republicii;• Bd.București, întrestr.Republicii și str.

Unirii;

• Str.22Decembrie,întrestr.V.Alecsandrișistr.M.Eminescu;

• Bd.Traian;• Str.Republicii,întrestr.V.Alecsandrișistr.

Grănicerilor;• Str.Grănicerilor;• Str. V. Alecsandri, între str. Unirii și str.

Pășunii;• Str.Oltului;• Str.M.Eminescu,delastr.Oboruluicătre

ieșireadinoraș;• Str.V.Alecsandri,întrestr.Republiciișistr.

22Decembrie;• Str.PodulViilor;• Str.Crișan;• Str.Decebal;• Str.Gării,întrebd.Bucureștișistr.Traian;• Str. Republicii, între str. Independenței și

str.VladȚepeș;• Str.Unirii,întrestr.Coșbucșistr.Traian;• Str. Culturii, între str. 9 Mai și str.

Progresului.

Populația afectată de poluarea sonoră cauzată de traficul rutier este reprezentată de aproximativ 1000 de persoane pe timpul zilei și aproximativ 4900, pe timpul nopții107. Se observă un nivel de zgomot ridicat, atât noaptea cât și ziua, pe arterele mari care au fronturile constituite din blocuri de locuințe aliniate la stradă(jumătateavesticăaorașului)sau din locuințe individuale dense (zonacentralășijumătateaesticăaorașului).Aceastădispunere a construcțiilor creează un efect decoridor,amplificândzgomotul.

Page 56: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

101 102

Analiză Analiză

I.2.6.d. Poluarea solului şi a apelor

Studiile de specialitate108 realizate în perioadaanterioarăsistăriiactivitățilorindustrialemajoreidentificau combinatul Romplumb ca principalpoluator activ în ceea ce privește calitateasolurilor109 (activ la momentul studiului).Conform Agenției de Protecție a MediuluiMaramureș, în județul Maramureș, se menținaceleașizonecriticeînceeacepriveștecalitateasolului. În municipiul Baia Mare, aceste zone considerate critice suferă de pe urma poluării cu emisii industriale de compuși de sulf și metale grele, datorită prelucrării minereurilor neferoase de către S.C. Cuprom S.A. și S.C. Romplumb S.A. și a localizării depozitelor de pirite arsenioase în apropierea fostei Flotații Centrale110. Probele de sol recoltate în perioada 2008-2010 din proximitatea surselor majore de poluare (siturile RomPlumb, Cuprom) au demonstrat concentrații foarte mari de metale grele. Pentrua fi reintegrate încircuitulurban,amplasamentelecupricinanecesităafisupuseunuiprocesdedecontaminareasolurilor.

Poluarea solurilor poate influența și calitatea apelor.Unadintremodalitățiestereprezentatăde colectareagravitațională a apei pluvialedinzonele contaminate, de cursurile pârâurilor șirâurilor.Astfel,potfiamenințatesurseledeapăpotabilăpentrupopulație. În cazulmunicipiuluiBaia Mare, sursa de apă potabilă nu esteamenințată, întrucât este localizată în amontedeacestepotențialesursedepoluare.Analizele efectuate asupra probelor de apă potabilă distribuită în Baia Mare nu prezintă depășiri pentru niciunul dintre indicatorii măsurați conform Legii 458/2002 (vezimaijosRezultateanaliticealeapeilaieșireadinStațiedetratareîndatade26.11.2010111).

O altă modalitate de poluare a solului și aapelor o reprezintă depunerile de praf cuconținutridicatdemetalegreleșialțipoluanți.Formațiunileturbionarealecurențilordeaercareseformeazăînzonelededepozitareasteriluluiși a iazurilor de decantare ridică în atmosferăparticulele de praf contaminate și le depunpeclădiri,spațiiverzi,pestradă,darșipeterenurileagricole. În proximitateamunicipiului există, înprezent,5 iazuridedecantare încărcatecuapăcontaminată cu metale, nemetale și steril deflotație,7depozitedepiritearsenioaseșipiriteaurifereșiohaldădesteril localizată în incintaHerja.

Poluareasoluluipoatefișiunefectaldepozităriineconformeadeșeurilor.DepozituldedeșeurialmunicipiuluilocalizatînlocalitateaSatulNoudeJosafostdeclaratneconformînbazanormeloreuropene și deține autorizație de funcționarepână în anul 2017. Motivele neconformitățiisalesuntdeterminatedelipsafolieigeosinteticede etanșare de la baza sa, lipsa sistemelorde etanșare și monitorizare a levigatului șide cele de captare a biogazului. Fără acestea,substanțele rezultate în urma proceselor dedescompunere fie se infiltrează în sol, în cazullichidelor, cu impact asupra solului și al apelorsubterane,fiesedisipeazăînaer.

Cursuriledeapă,înspecialcelalrâuluiSăsar,suntspații undesedepozitează înmodnecontrolatdeșeurimenajere, în special PET-uri, ambalajedinaluminiușiambalajeplastice,darși resturivegetale – crengi, frunze, iarbă uscată. Acestfenomen nu are drept efect doar degradareacalității estetice a peisajului, ci și colmatareaalbiei.

I.2.6.d. Riscuri de mediu

Iazurile de decantare situate în proximitatealimiteiorașuluireprezintăosursăpotențialădepoluare, întrucât prezintă o concentrațiemarede pulberi în suspensie care pot fi preluate devânturi puternice sau răspândite în cazul unorcalamități.

Râul Craica localizat în proximitatea zoneiindustriale Cuprom este un colector desuprafață al apelor pluviale și prezintă unpotențialdepoluareridicat în timpulaverselor,

atât cu contaminanți proveniți din exploatărileindiustriale,câtșicudeșeuricasnicealezonelordelocuințeparazitare,dezvoltatespontande-alungul râului, care nu dispun de sistematizaretehnico-edilitară.

Câtdesprezonelede riscnatural, existăastfeldearealeînparteadenordaorașuluicaresuntexpuserisculuidealunecărideterendincauzadeclivității solului și a acțiunilor de urbanizarespontană.

108. sursă: Studiu de fundamentare privind Mediul și Sănătatea, Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare- în curs de elaborare- etapa avizare;109. sursă: Studiu de fundamentare privind Mediul și Sănătatea, Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare- în curs de elaborare- etapa avizare, pag. 8;110. sursă: http://apmmm.anpm.ro/ro/sol-subsol, accesat ianuarie 2015;111. sursă: Studiu de fundamentare privind Mediul și Sănătatea, Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare- în curs de elaborare- etapa avizare, pag. 23;

Rezultate analitice ale apei la ieșirea din Stație de tratare în data de 26.11.2010

Page 57: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

103 104

Analiză Analiză

I.2.7. Caracterisitici economice ale Municipiului Baia Mare I.2.7.a.Volumul activităților economice

În anul 2013, în municipiul Baia Mare, erau înregistrate 11314 de firme112, un număr cu 21,5% mai mare decât cel înregistrat în anul 2010 (când activau doar 9312). În acest interval de timp, s-a înregistrat o creștere atât a firmelor cu personalitate juridică (cu 13%), cât și a persoanelor fizice care întreprind activități și sunt impozabile (cu 44,6%). Evoluțiaponderilorpersoanelorfiziceșijuridiceîntotalulfirmelor active demonstrează o scădere depondere a societăților cu personalitate juridică(dela73%la69%dintotalulfirmeloractive)șioevoluțieapersoanelorfiziceînscriselaRegistrulComerțului(dela26%la32%dintotalulfirmeloractive), după cum o arată și raportul dintreprocentele de creștere menționate mai sus(persoanelejuridiceaucrescutnumericcu13%,iarcelefizicecu45%).

În anul 2010, volumul total al activităților economice întreprinse în municipiul Baia Mare cuantiza un total de cca. 5,5 miliarde de lei/ 1,3 miliarde de Euro (5408346348leisau1284673352Euro, la cursulmediu anualBNR1 Euro=4,2099 Lei)113, iar în 2013, volumul a

crescut la un total de cca. 6,6 miliarde lei/1,5 miliarde de Euro (6591512840

leisau1491629970Euro,lacursulmediuanualBNR 1 Euro=4,4190 Lei). În Euro, volumul activității economice arată o creștere totală de 16% în 4 ani (2010-2013), iar în Lei de 21%(diferența procentuală a creșterii în cele douămonedesedatoreazădevalorizăriileuluiînfațamonedeiuniceeuropene).

Sectoarele care contribuie semnificativ la volumul activităților economice sunt industria de prelucrare și comerțul, care, cumulat sursă: Studii de Fundamentare privind Mediul și Sănătatea, Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare, etapa avizare

sursă: Studii de Fundamentare privind Mediul și Sănătatea, Planul Urbanistic General al Municipiului Baia Mare, etapa avizare

112. sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș113. sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Creșteri procentuale anuale ale numărului de firme active în Municipiul Baia Mare prelucrare date, sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă

Tribunalul Maramureș

Page 58: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

105 106

Analiză Analiză

adunau 67% din total în 2010 și 69% în 2012, cu ponderi aproximativ egale. Industria de prelucrare a crescut de la 33,42% din totalul cifrei de afaceri pe municipiu la 35,25%, demonstrând o accentuare a specializării și a relevanței domeniului în economie. Comerțul se păstrează aproape constant ca importanță

(33,58% în 2010, 33,53% în 2013). Al treilea cel mai mare contributor este reprezentat de domeniul construcțiilor, care demonstreazăo decelerare a activităților atâtcacifrădeafacerivalorică, cât și ca pondere din volumul total (de la 674 de milioane de lei în 2010, la 556

în2013,adicăde la 14,1% la 8,5%). Înschimb, serviciile (Informațiișicomunicații,Intermedierifinanciare și asigurări, tranzacții imobiliare,activități profesionale s.a) au prezentat o creștere semnificativă, de 56% în 4 ani, evoluând ca pondere, de la 7,8% dinvolumultotalalcifreideafaceripemunicipiuîn2010 la 10% în2014(cifradeafaceripeserviciiacrescutcu aproximativ 56%, de la 423 milioane lei în2010la659milioaneleiîn2014).

Pe perioada studiată, se remarcă o creștere a sectorului transportului cu 38%, de la

331 de milioane de lei în 2010 la 458 demilioane în 2014, ceea ce se traduce și într-oapreciere a ponderii din volumul total al activităților economice de 1 procent (de la6%la7%).Agricultura, silvicultura și pescuitul își dublează cifra de afaceri în 4 ani de zile (dela63milioaneleiîn2010,la112milioaneleiîn2014),însănu constituie o pondere semnificativă în volumul total (doar 1,7% în 2014). Între 2010și2014, cifra de afaceri în sectorul hotelurilor și al restaurantelor a crescut cu 18% (dela55milioaneleiîn2010la65milioaneleiîn2014),însă scade ca pondere din volumul total și este puțin semnificativă (1%).

Pentru verificarea creșterii economice a unuisector,esterelevantășicoroborareacucreșterileșiscăderileprocentualealenumăruluidefirmedinsectorulrespectiv. Volumul total de activități economice din municipiul Baia Mare a crescut cu 21,9%, iar numărul de firme cu 21,6%, ceea ce

arată faptul că există o constanță între numărul de companii și volumul activității economice pe perioada studiată (2010-2014), ca raport. Cifradeafacericreștecavolumtotalîndomeniulagriculturii,silviculturiișipescuituluicu78%,iarnumăruldefirmecu82%,ceeacesetraduceîntr-unnivelmaiscăzutalcifreideafaceriperfirmă.Același fenomen este sesizabil și în domeniilehotelier, IT&C sau alte servicii.Domeniile care înregistrează creșteri ale raportului cifrei de afaceri la numărul de companii, deci creșteri ale cifrei de afaceri la nivelul firmelor sunt,după cum urmează: industria extractivă, industria de prelucrare, distribuția de servicii de destinație publică (apă, salubritate,gestionaredeșeuri,activitățidedecontaminare), transporturile, intermedierile financiare și asigurările, activitățile profesionale, științifce și tehnice, învățământul, sănătatea și activitățile recreative.

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 59: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

107 108

Analiză Analiză

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 60: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

109 110

Analiză Analiză

I.2.7.b. Forța de muncă

În vederea colectării datelor privind forțade muncă, au fost utilizate două surse deinformare, realizându-se o coroborare întreceledouă.Astfel,aufostutilizatedatefurnizatede Oficiul Registrului Comerțului de pe lângăTribunalulMaramureș,carecentralizeazănumaiinformațiile ce privesc companiile înscrise laRegistrul Comerțului și Institutul Național deStatistică prin Fișa LocalitățiiMunicipiului BaiaMare, care adună atât informații cu privire laactorii economici din zona privată, cât și dincea publică. Diferențele cifrelor din cele douăbazededatestatisticesuntdatoratetipologieidiferitedecolectareadatelor.Înstudiulprezent,au fost selectate cifrele cuovaloarenumericăsuperioară (cele furnizate de INS, în cazuldomeniilorundesectorulpublicesteșielactivși cele furnizatedeRegistrulComerțului,acoloundesectorulpublicnuesteprezent).Pentruocorectăinformare,maijosseregăsesclistateșitabele distincte care prezintă valorile distinctefurnizate de Oficiul Registrului Comerțului depe lângă Tribunalul Maramureș, respectiv deInstitutul Național de Statistică (2010-2012,

pentru 2013, au fost utilizate tot datele din2012).

La nivelul anului 2013, Municipiul Baia Mare înregistra un număr aproximativ de 52089 de salariați, în scădere față de 53382 (2010),cu o pondere de cca. 2,5% (1293 de salariați).Se remarcă scăderi relevante în domeniul comerțului (566 salariați, o scădere de 6%), învățământului (346 salariați, o scădere de10%), construcțiilor (344 salariați, o scăderede 7%) și sănătății și asistenței sociale (190salariați, o scădere de 4%), doar acestea patrucumulând o diminuare de cca. 1500 de locuridemuncă în4ani. În același timp, se observă creșteri relevante în domeniul distribuției de apă, salubritate, gestionare deșeuri și activități de decontaminare (228salariați,ocreșterede22%), transportului și depozitării (187salariați,o creștere de 9%) și industriei prelucrătoare (160salariați,ocreșterede1%).Pe timpul celor patru ani (2010-2013), s-au pierdut 1977 de locuri de muncă (cca. 3,7% din total) și s-au creat numai 684 (cca. 1,2% din total) - prin

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureșprelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 61: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

111 112

Analiză Analiză

compensareacelordouăvalorirezultăscădereatotalăde1293desalariațiîntre2010și2013.

Cel mai mare număr de salariați se înregistrează în domeniul industriei de prelucrare (17556angajațiîn2013,încreștere)care concentrează 33% din forța de muncă din municipiul Baia Mare. Al doilea domeniu care angrenează o parte importantă din forța de muncă este comerțul, polarizând 17% din totalul salariaților (8861 angajați, în scădere).Construcțiile concentrează 9% din forța de muncă (4532 salariați în 2013, în scădere),sănătatea 8% (4420 salariați în 2013, înscădere) și învățământul 6% (3587 salariați în2013,înscădere).Dupăcumsepoateobserva,serviciile din sfera publică (majoritareînsistempublic- sănătate, învățământ și administrațiepublică-cumulate9360salariațiîn2013,toate3 în scădere) concentrează cumulat cca. 18%

din forța de muncăamunicipiuluiBaiaMare.

Valorilecoteideimpozitarepevenitînstructurabugetului local al administrației băimărenesurprindșieleoscădereanumăruluidesalariațiactivi încâmpulmuncii.Astfel,sumaprovenitădinimpozitulpevenitalangajațilorascăzutdela67,8milioanedeleiîn2010la63,4milioanedeleiîn2013.Scădereacuantumuluiimpozitatestejustificatăparțialșidereducerilesalarialecu25%delasfârșitulanului2010pentrusalariațiiactiviînsectorulpublic.

Pefonduluneiscăderiapopulației(depopulare)cu 1,7% în intervalul 2010-2013, municipiul Baia Mare a cunoscut și o micșorare a numărului șomerilor înregistrați cu 50.58%, de la 3539 de persoane în 2010 la 1749 în 2013. Astfel,lasfârșitulanului2013,procentulșomerilorînregistrațiînBaiaMareerade1,72%

din totalul populației active (21,74%114 dinnumărultotalalșomerilorlaniveldejudeț).Cutoateacestea,numărulrealalpersoaneloraptedemuncășineîncadrateîncâmpulmunciiestemaimare decât cele 1749 persoane. Valoareatotală include și persoanele care numuncesc,darnicinus-auînregistratlaAJOFMMaramureșcașomeri.

Învirtuteatendințeideimbătrânireapopulației,raportul de dependență demografică (calculat

caraportprocentualalsumeipopulațieisub15anișipeste64anilapopulațiaîntre15și64ani)s-a apreciat ușor de la 32,67% în 2010 la 34,16% în 2013. Comparată cu rata de dependențădemografică a celorlalți poli de dezvoltarestudiați, raportul de dependență demografică înregistrat în municipiul Baia Mare în 2013 (34.16%) are cea mai scăzută valoare (Oradea 34.37%, Satu Mare 35,19%, Arad 37,84%) șide asemenea, este inferioară și valorii medii înregistrate la nivel național (43,01%).

114. sursă: Institutul Național de Statistică;

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș prelucrare date, sursa: Fișa Localității Municipiului Baia Mare

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Page 62: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

113 114

Analiză Analiză

În vederea relevării acelor domenii care auimportanță locală, printr-o concentrare aangajării(saucelecupotențialdecreștere),s-acalculat un indice de specializare, ca raport între ponderea numărului de salariați dintr-un domeniu dat din totalul forței de muncă și același raport pentru media județeană, cea regională (pentru Regiunea Nord-Vest) și cea națională. Astfel, indicele de specializare fațăde media națională, util pentru a determinaspecificul economic în context național, areurmătoarea formulă de calcul: (număr salariațidomeniu de activitate municipiul Baia Mare/număr total salariați municipiul Baia Mare *100) / (număr salariați domeniu de activitatedinRomânia/numărtotalsalariațidinRomânia* 100). Indicele de specializare față de mediaregională ajută la definirea rolului municipiuluiîn context regional și are următoarea formulădecalcul:(numărsalariațidomeniudeactivitate

municipiul Baia Mare/ număr total salariațimunicipiul BaiaMare * 100) / (număr salariațidomeniu de activitate dinRegiuneaNord-Vest/număr totalsalariațidinRegiuneaNord-Vest* 100). Indicele de specializare față de mediajudețeană are următoarea formulă de calcul:(numărsalariațidomeniudeactivitatemunicipiulBaia Mare/ număr total salariați municipiulBaiaMare*100)/(numărsalariațidomeniudeactivitatedin județulMaramureș/numărtotalsalariațidinjudețulMaramureș*100),arătândîn ce domenii este polarizată activitatea înmuncipiu. Acești indici au fost calculați pentruanii 2010și2011, în virtuteaperioadeipentrucare Institului Național de Statistică a pus ladispoziție date privind forța demuncă la nivelnațional, regional și județean115. Acolo undeindiciidepășescvaloareaunitară,sepoatevorbidespreospecializareîndomeniulreferențiat.

Municipiul Baia Mare demonstrează o specializare pronunțată în domeniul industriei de prelucrare, mai accentuată față de medianațională (indice de specializare 1,34 în 2011)și cevamaipuținpronunțată fațădeRegiuneaNord-Vest(indicedespecializare1,08în2011).Avândînvederecăindustriadeprelucrareesteîncreștere,scădereaușoarăvalorii indiceluidespecializare față demedianațională și față decea regională este explicabilă în sensul uneieventualeaprecieriaaceluiașidomeniulanivelulțăriișiregiuniilaunritmsuperiordecâtîncazulmunicipiului Baia Mare. Specializarea nu esteprezentășiînraportcuniveluljudețean,întrucâtindustria de prelucrare constituie cel mairelevantdomeniudeactivitateînMaramureș.

Se observă și alte tipuri de specializări în raport cu Regiunea Nord-Vest: în domeniul construcțiilor (indice de specializare 1,39în 2011), în domeniul hotelier (indice de

specializare 1,19 în 2011) și în domeniul activităților profesionale (indicedespecializare1,35 în 2011). În raport cu media județeană,municipiul Baia Mare demonstrează ospecializare în domeniul comerțului (indicede specializare 1,25 în 2011) și în domeniulconstrucțiilor (indice de specializare 1,21 în2011). Se remarcă specializarea în domeniultranzacțiilor imobiliare în raport cu toate cele3 referințe de analiză (nivel național, regionalși județean), însă această situație este unaspecifică tuturor centrelor urbane, careconcentreazăactivitățiledeschimbimobiliare.Un procent de cca. 75% din numărul total de salariați reprezintă volumul de forță de muncă angrenat în sectorul IMM. Astfel, din totalulde 40502 salariați în companiile înregistratela Oficiul Registrului Comerțului de pe lângăTribunalulMaramureșcuactivitatepeteritoriulmunicipiului Baia Mare, 30280 activează înîntreprinderi de tip microîntreprinderi, mici

115. sursă: Studiul „Repere economice și sociale regionale: Statistică Teritorială”, Institutul Național de Statistică, 2013;

Înregistrări Registrul Comerțului (companii înscrise la Registrul Comerțului) + Institutul Național de Statistică (public+privat)prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, Institutul Național de Statistică

Page 63: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

115 116

Analiză Analiză

și mijlocii. Ceilalți 10222 sunt angajați înîntreprinderimari,cumulândunprocentdecca.25%dinforțademuncădinsectorulprivat.

Se observă o evoluție negativă a numărului și ponderii de salariați în microîntreprinderi și întreprinderi mici, în perioada 2010-2013. Numărul de salariați în microîntreprinderi ascăzutcu6%fațădevaloaredin2010,șiceaasalariațilorînîntreprinderimicicu3%.Ponderiledin totalul salariaților nu au prezentat evoluțiisemnificative, raportul lor rămânând unul deconstanță. În schimb, efectivul de forță de muncă angrenat de companiile mijlocii și mari a înregistrat o evoluție pozitivă(numărulde salariați în companiile mijlocii a crescut cu10%fațădeanul2010șis-aapreciatcu2%caponderedintotalulsalariațilorînmunicipiu).

Se remarcă faptul că25% din forța de muncă activă (numărul total al salariaților), adică

10022 de salariați se concentrează în 15 companii de dimensiune mare. Alți 23% (9098) se concentrează în 80 de firme (1.5%dincompaniileactivepeteritoriulmunicipiului).Astfel,cca. 48% dintre salariați sunt angrenați în activitatea desfășurată de 1,8% din totalul companiilor din municipiul Baia Mare, în2013. Se poate vorbi, în acest caz, despre unfactor de risc, care poate vulnerabiliza piațamunciiînanumitecondițiișidespredependențade firmele mijlocii și mari. Este adevărat căactivitățile economice majore furnizează„leadership” pentru comunitatea locală deafacerișireprezintăunstimulentpentrucalitateșiinovațieși,deasemenea,căsectorulIMMsedezvoltăalăturidecompaniilemari.Totuși,avândînvederenumărulmediudesalariațipetipurideîntreprinderi(1,94înmicroîntreprinderi,19,23înîntreprinderimici,104,57înîntreprinderimijlociiși 730,14 în întreprinderi mari), o eventuală sistare a activității unei companii mari poate

genera efecte majore asupra pieței de muncă.Dacăofirmădedimensiunimariiesedinpiață,ar fi necesare 374 de noi microîntreprinderi sau 38 de noi companii mici pentru a compensa prin angajarea forței de muncă disponibilizate. Sectorul IMM adună 75% dintre salariați, însăconstituie99.7%dinnumărulcompaniiloractiveînregistratelaOficiulRegistruluiComerțului.

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 64: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

117 118

Analiză Analiză

I.2.7.c. Profilul activității economice

Oficiul Registrului Comerțului de pe lângăTribunalul Maramureș a furnizat pentruprezentul studiu o statistică pentru perioada2010-2013 segregând întreprinderile active înfuncție de dimensiune. Microîntreprinderile, a căror activitate angreneazăpână în9 salariați,ocupă ponderea majoritară în piața economică, cu 4910 de persoane juridiceacoperind peste 87% dintotalulfirmeloractiveînmunicipiulBaiaMareînanul2013.Întreprinderile mici,acăroractivitateangreneazăîntre10și49desalariați,reprezintă cca. 11% din actorii economici (605firme în 2013). Companiile de talie mijlocie (între50și249desalariați) ocupă un procent minor de nici 2% (87 firme- 1,55%) din totalulîntreprinderilor active în municipiul Baia Marela sfârșitul lui 2013. Întreprinderile mari sunt în număr de 14 și reprezintă un procent complet nesemnificativ din totalul firmelor active pe teritoriulmunicipiului, anume 0,25%.Acestlucrunuanuleazăinfluențașiimportanțalor, angrenând cca. 25% din forța de muncă amunicipiului.Se observă o creștere procentuală a totalului

de firme, care însă nu influențează major ierarhia și ponderea în piață a sectoarelor în funcție de dimensiune. Microîntreprinderiles-auapreciatnumericcuunprocentcaponderedin total (de la 86,4% la 87,4%), în detrimentulcompaniilor mici (de la 11,8% la 10,8%). Cuexcepțiaacesteievoluțiiminore,seapreciazăcăpondereafirmelorînfuncțiededimensiunes-apăstratconstantăînperioadastudiată.

Sectorul IMM ocupă, practic 99,7% din piață, însă concentrează numai 75% din forța de muncă. În ciuda vulnerabilității datede supraangajarea într-un număr limitat decompanii (vezi riscuri descrise la subcapitolulI.2.7.b- Forța de muncă), există totușidezavantaje care sunt date de numărul redusde mari întreprinderi. Calificarea, inovația șiexpertiza care polarizează activități de înaltăproductivitate în marile companii, permițândun transfer de cunoștințe („knowledge”) cătrefirme ceva mai mici, sunt atenuate, afectânddinamismul economiei locale specializate.Cu toate acestea, ponderile remarcate sunt similare cu cele observate la nivel național, la nivel regional și la nivel județean116în intervalul 2010-2011, într-o raportarecomparativă pe aceeași perioadă. Sectorul

IMM depășește 99,6% la nivelul întreguluistat, la nivelul Regiunii Nord-Vest și la nivelulMaramureșului.Se observă că municipiul Baia Mare concentrează mai mult de jumătate de întreprinderile active pe teritoriul județului și numai a 11-a parte din totalul înregistrat la nivel regional (MaramureșulcontribuielatotaluldeîntreprinderiactiveînRegiuneaNord-Vestcuaproximativ1/7,oponderecedemonstreazăoinfluențăpuținprezentălanivelregional).

Pentru o radiografiere mai clară a profiluluiactivitățiieconomice,s-auagregatdateprivindnumăruldesalariațișinumăruldeîntreprinderiîn fiecare domeniu, prin raportare la mediaorașului. Indicele de distribuție a salariațilorreprezintă raportul dintre numărul total desalariațiîntr-undomeniușimediasalariațilorperdomeniu (împărțind numărul total de salariațila numărul total al domeniilor reprezentate21, conform secțiunilor de cod CAEN 2008;media municipiului Baia Mare este de 1928salariați/domeniu). Indicele de distribuție aîntreprinderilor reprezintă raportul dintrenumărul totalde întreprinderi într-undomeniușimediaîntreprinderilorperdomeniu(împărțindnumărultotaldeîntreprinderilanumărultotalaldomeniilorreprezentate21,conformsecțiunilor

116. sursă: Studiul „Repere economice și sociale regionale: Statistică Teritorială”, Institutul Național de Statistică, 2013;

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 65: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

119 120

Analiză Analiză

de cod CAEN 2008; media municipiului BaiaMareestede538întreprinderi/domeniu).

S-a realizat un grafic în care au fost ordonatesectoareledeactivitaterelevante(alcărorindicidedistribuțiesalariațisauîntreprinderidepășescvaloarea unitară) pe o axă orizontală carereprezintă indicele de distribuție a salariațilorși pe o axă verticală indicele de distribuțiea întreprinderilor. Astfel, cu cât punctul dereprezentarealdomeniuluiseaflălaodistanțămaimaredeorigineînplanvertical,acestlucrusugereazăfaptulcăexistăospecializareprintr-oconcentraresuperioarăaîntreprinderilorînaceldomeniu (domeniul înregistrează o valoarenumericășioponderea întreprinderilormare).Similar, cu cât punctul de reprezentare aldomeniului se află la o distanță mai mare deorigine în plan orizontal, se poate concluziona

că acel domeniu prezintă un fenomen despecializare prin supra-angajare (domeniulînregistrează o valoare numerică și o ponderemaimare a salariaților).Mărimea cercurilor dereprezentare a punctelor de intersecție estedirect proporțională cu volumul de forță demuncăangajatăîndomeniileanalizate.

În ceea ce privește analizarea acestui tip degrafic realizat pentru economia municipiuluiBaiaMare înanul2013, se remarcă relevanța următoarelor domenii de activitate: industria de prelucrare, comerțul, construcțiile, transportul și depozitarea și activitățile profesionale. Interpretarea graficului indică o specializare pronunțată în domeniul comerțului (indice 6.8) și o supra-angajare în domeniul industriei de prelucrare (indice 9.1).

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

prelucrare date, sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 66: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

121 122

Analiză Analiză

I.2.7.d. Productivitatea

Rezultatulactivitățiieconomiceaîntreprinderiloreste evaluat în baza indicatorului valoareaadăugatăbrută(valoareanoucreatăînprocesulproducției, anume diferența dintre valoareproducției și consumul intermediar). Având învedere lipsadedisponibilitateaunorastfeldedate statistice la nivel demunicipiu, rezultatulactivității economicea firmelordepe teritoriulmunicipiuluiBaiaMare (înregistrate laOficiuluiRegistrului Comerțului de pe lângă TribunalulMaramureș) a fost evaluat analizând cifra deafaceri și profitul net cumulatpedomeniile deactivitate,pentruevidențiereatendințelor.Estede remarcat faptul că analiza acoperă doareconomia „supraterană”, comparând valorileînregistrate oficial, care pot reflecta realitateaeconomicădoarparțial.

Volumul de activitate, în anul 2013, a fostgenerat în principal de industria prelucrătoare(2,32 miliarde lei/526,9 milioane Euro), decomerț (2,20 miliarde lei/501,12 milioaneEuro), construcții (556,11 milioane lei/ 126,1milioane Euro), transport și depozitare (458milioanelei/103,88milioaneEuro)șiactivitățileprofesionaleștiințificeșitehnice(314milioanelei/71,25milioaneEuro).

Profitul raportat schimbă ierarhia domeniilorca valoare adăugată. Industria de prelucrare

rămâne,încontinuare,celmaimarecontributorla profitul total, cu 110 milioane lei/ 25,11milioaneEuro.Deșicacifrădeafaceri,comerțuleste relativ egal cu industria de prelucrare,profitulnetcumulatraportatestemaimiccuotreime(76,87milioanelei/17,43milioaneEuro).Aceastădiferențăstatisticăpoatefiinfluențatășideevaziuneafiscalăcapracticămaiprezentăîndomeniulcomerțului.Rămânedeanalizat,peviitor, odată cu sporireamăsurilor anti-fraudă,dacăraportulvafiechilibrat.

Construcțiile cumulează un profit de 21,46milioanelei/4,86milioaneEuro,iartransporturileșidepozitarea,18,8milioanelei/4,28milioaneEuro. Aceste cinci domenii cumulează 90%din volumul de activitate economică (cifră deafaceri- 586,2 miliarde lei/ 63milioane Euro),însădemonstreazăunaportcantitativșinuunulcalitativ,cuoratămedieaprofituluide4,7%.

Studiind ponderea domeniilor ca profit net dintotalulînregistratînmunicipiu,seremarcăfaptulcă în 2013, industria de prelucrare generează33%, comerțul 23%, activitățile profesionale15%, construcțiile 7%. Evoluția ponderilor dinprofitulnettotal,întreanii2010și2013,aratăoconstanțăa industrieiprelucrătoare,ocreștereușoară a comerțului (1% ca pondere din total,creșterede32%avaloriinumerice),odublarea

Cifra de afaceri comparată cu profitul net. Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Profitul net exprimat în milioane lei . Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Cifra de afaceri exprimată în milioane lei. Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Rata de profit în anul 2013 . Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 67: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

123 124

Analiză Analiză

ponderii activităților profesionale, științifice șitehnice (de la7,15% la15,55%caponderedintotal,creșterede175%)șioscăderelaaproapeo treime din ponderea din 2010 a profituluiraportat în construcții (de la 18% la 7% caponderedintotal,scăderede54%).Transportulșidepozitareacrescdela2,5%la6%caponderedintotal(creșterede183%).

În anul 2013, cea mai mare rată a profituluinet este înregistrată în domeniile producției șifurnizăriideenergie (28,82%)și învătământului(26,53%),însăavândînvedereponderearedusăaacestoraînprofitulnettotalrealizatpeteritoriulmunicipiului(aproximativ1%cumulate),aportuleconomic este nesemnificativ. Activitățile profesionale, științifice și tehnice au cel mai mare randament dintre toate domeniilesemnificative pentru economia municipiului,cu o rată a profitului de 16,5%, în condițiile încare contribuie cu 15% din profitul net total realizat în Baia Mare. Tranzacțiile imobiliare auoratădeprofitde12,79% și informațiile și comunicațiile de 11% în 2013, însă împreunăcuantizează doar 5% din totalul profitului net.Domeniul IT&C are potențial de creștere, maiales în context regional, unde oferta pieței demuncăaClujuldevineinsuficientă.

Industria de prelucrare (rată de profit 4,77%),comerțul(ratădeprofit3,86),construcțiile(ratădeprofit3,86%)șitransporturileșidepozitarea(ratădeprofit4,12%),cadomenii de activitate extrem de relevante cantitativ pentru economia municipiului, au rate de profit mai mici sau egale cu media generală de 4,95 %.Oastfel de raportare demonstreazăo economie dependentă de volum, nu de valoare adăugată sporită.

Evoluția ratei profitului între anii 2010- 2013relevă o apreciere semnificativă a aspectuluicalitativalactivitățilordindomeniileproducțieide energie și învățământului. Importante suntcreșterilede70%îndomeniulhotelier,respectiv

73,2%îndomeniulIT&C.Activitățileprofesionales-auapreciatcalitativprintr-ocreșterede41,6%arateiprofituluiîn4ani.

Se remarcă scăderi ale ratei profitului pentruactivitățile culturale (-40%), intermedierilefinanciare (-71%) și tranzacțiile imobiliare(-50,5%). Construcțiile se depreciază calitativeconomic, printr-o scădere de 35,9% a rateiprofitului în 4 ani. Aceste scăderi suntsimptomatice pentru criza economică careafecteazăcelmaiprofundastfeldedomenii.

Evoluția ratei de profit în intervalul 2010 - 2013, exprimată în milioane euro.Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul

Maramureș

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 68: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

125 126

Analiză Analiză

Industriaprelucrătoareși comerțul, cadomeniidebază,sepăstreazălaunnivelderandamentdevolumînmodconstant,înregistrândcreșterineseminficative ale ratei profitului. La nivelgeneral,media ratei profitului pemunicipiu seapreciazăcunumai3,83%între2010și2013.

Deși deține cea mai mare parte din volumulactivității economice din municipiu, industriaprelucrătoare demonstrează (fiind un supra-angajatordeforțădemuncădecalificarejoasă),o productivitate redusă amuncii din punct devederecalitativ,cuunraportde132356leipersalariat al cifrei deafaceri în2013 (în creșterefațăde103886leiîn2010).Profitulpersalariatindică și el o productivitate redusă a muncii,cu numai 6310 lei/angajat anual (cu toate căvaloareaacrescutfațăde4899,60leiîn2010).

În mod similar, construcțiile nu constituie undomeniu cu mare productivitate, indicatorulraport al cifrei de afaceri per salariat fiind de

122708,61lei, iar cel de profit per angajatde 4736,41 lei în 2013. Transporturiledemonstrează o apreciere a productivitățiimuncii,profitul/salariataproapetriplându-seîn4ani (8020,61 lei în2013 fațăde3077,04 leiîn 2010). Cifra de afaceri/angajat crește și eade la 152685,22 lei în 2010 la 194638,48 leiîn2013.Acestindicatorseapreciazășiîncazulcomerțului (277634 lei în 2013, 225523 lei în2010),lafelșiindicatorulprofitulnetpersalariat(deovaloaremică:9658,20leiîn2010,7231,35lei în2010).Domeniilede volumeconomicau,totuși, oproductivitatemoderată, cuovaloareadăugatămodestă.

Activitățile profesionale, științifice și tehnicedemonstrează ceamaimare valoare adăugatădintredomeniilerelevantealeeconomieilocale,cuunprofitde38853,49lei/salariat,de4orimaimaredecâtcelînregistratîndomeniulcomercialși de 6-7 ori mai mare decât în domeniileindustrieiprelucrătoareșiconstrucțiilor.

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 69: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

127 128

Analiză Analiză

I.2.7.e. Dinamica întreprinderilor. Densitatea activității economice şi competitivitatea

Dinamismul economiei este dependent de unantreprenoriat proactiv și prezent. Înființarea de noi companii și apariția start-up-urilor generează o creștere a productivității, învirtutea presiunii concurențiale impuse în piață sau prin lansare de noi produse sau servicii.Competitivitatea și dezvoltarea economică locală se află în strânsă legătură cu fenomenul deînființaresauînchidereacompaniilor,intrare și ieșire din piață. Regenerarea economică,coeziunea socială și sporirea calității actuluieconomicdepind,șiele,deacestfenomen.

Procentul de întreprinderi nou înființate s-aapreciatînintervalul2010-2012,însăîn2013arevenitlaovaloareaproximativegalăcuceadin2010.Astfel,în2013,se înregistra un indicator de 7,72 întreprinderi (persoane juridice) nou înființate la 100 de firme existente, față de7,67în2010.

În ceea ce privește dinamica economică, un indicator cheie este raportul dintre numărul întreprinderilor și numărul de locuitori,relevantpentru determinarea densității activității economice În municipiul Baia Mare, aceastăvaloare a cunoscut în intervalul 2010-2013 o apreciere de la 493 de întreprinderi la 10000 locuitori în 2010 la 565.53 în 2013. Densitatea activităților economice arată puterea economiei locale, iar în cazul municipiului Baia Mare, aceasta este una în ascensiune. Comparativ,Bucureștiul, în calitate de principal centru economic al țării, dispune de o densitate decca.600deîntreprinderila10000locuitori117.

În 2010, cele mai multe întreprinderi noi persoane juridice sunt înființate în domeniul comerțului (168- 37,17%), urmate de cele dindomeniile construcțiilor (55- 12,17%) și decele din industria de prelucrare (44- 9,73%),

117. sursă: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Zona Centrală București, 2012, pagina 101;

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 70: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

129 130

Analiză Analiză

transporturi și depozitare (41- 9.07%) șihoteluri și restaurante (34-8,41%).Activitățileprofesionale, științifice și tehnice contribuiecu 5,31% din totalul firmelor nou înființate. În 2013, ierarhia rămâne aceeași, cu singuraobservație că întreprinderile din comerț scadcucâtevaprocentecapondere (32,5%), întimpce activitățile profesionale se apreciază cu 1 procent (6.42%) și transporturile și depozitarecu3procente(12,84%).

Ponderearidicatăaîntreprinderilornouînființateîn sensulhotelurilor și restaurantelor, păstratăde-alungulcelor4ani(2010-2013)trimitelaocreștereacompetițieiîndomeniuldat.Înacelașitimp, numărul ridicat al întreprinderilor nouînfiiințate de activități profesionale, tehnice șiștiințificeconstituieunsemnalpentruapreciereaînpiațăcaponderiaunoractivitățicareimplicăoforțădemuncădeînaltăcalificare.

Indicatorul care permite o evaluare acompetitivității și dinamicii domeniilor deactivitate este raportul întreprinderilor nouînființate la 100 de companii existente. Aici,ierarhia este una diferită, în sensul în care îndomeniul producției și furnizării de energie, în2013, au fost înființate 47,22 de companii lafiecare 100 existente (ceamaimare valoare aindicatorului). Comerțul (6.94), construcțiile (6.59), transporturile (10.71), hotelurile și restaurantele (8.61) au un grad moderat de competitivitate, acest indicator înregistrândvaloriîntre6-11companiinouînființatela100existente.

Ratadecreștereaîntreprinderilornouînființate(se calculează procentul la numărul de întreprinderi nou create în anul precedent- a se diferenția de rata de creare de noi întreprinderi) indicăîn2011otendințădedinamizareamajoritățiidomeniilordeactivitate.În2012,ocreștereestesesizabilăîndomeniulindustrieiprelucrătoare,alcomerțuluiși al transportului și depozitării, ca domeniirelevante. 2013 este anul de restrângere a

dinamismuluieconomicși lanivel specific și lanivelgeneral,cumajoritateadomeniilor înratede descreștere față de valorile de firme nouînființate înanul trecut. Dacă în2011 rata de creștere generală a firmelor nou înființate era de 16.81(fațăde2010),în2012,acestindicatora înregistrat valoarea de 3,41 și în 2013, a înregistrat o valoare negativă.Astfel,tendința de încetinire a dinamismului economic poate fi explicabilă datorită fragilității pieței sau a unei cereri în stagnare.

Rata de creare a noilor întreprinderi reprezintăraportul dintre numărul de întreprinderi noucreateraportatlanumărultotaldeîntreprinderiactive, în anul de referință. În municipiul BaiaMare, rata de creare a întreprinderilor noi a cunoscut o depreciere între 2011 și 2013 de la 8.2% la 7,7%, validând descreștereadinamismului sesizată în analiza ratei decreștere a firmelor nou înființate (calculată caraportprocentualîntrenumăruldeîntreprinderinou create în anul de referință și numărulraportat în anul precedent). Rata de creare a întreprinderilor noi (8,2%- municipiul BaiaMare) este mai mică decât media națională în2011(10.91%118).

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 71: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

131 132

Analiză Analiză

Rata de supraviețuire a întreprinderilor nou înființate la 2 ani este de 88,94% în anul de referință 2012 și de 89,96% în 2013 (pentrufirmelecreate în2010,respectiv,2011).Medianațională este, totuși, mai mică cu cca. 15procente(74,28%în2011119).

Competitivitatea este asigurată și de intrareaînpiațăaunorproduseinovative,careseaflăîn

strânsălegăturăcuexistențauneibazesolidedeîntreprinderi specializate îndomeniul cercetăriișidezvoltării. În municipiul Baia Mare, numărul unor astfel de întreprinderi este foarte mic (5 întreprinderi în 2013), irelevant ca masă în totalul firmelor active. Suntnecesaremăsurideimpulsionarea creșterii cercetării și dezvoltăriica element cheie pentru creșterea economicăinteligentășiinovativă.

I.2.7.f. Turismul ca activitate economică

Ca reședință de județ și în calitate de „poartăde intrare în Maramureș”, Baia Mare aparțineunui teritoriu cu un patrimoniu cultural, istoricși natural singular în teritoriul național cu oputernică vocație turistică, de interes naționalși internațional. Bisericile tradiționale de lemn,elementeledeculturășicult,obiceiurilelocului,păstratedesutedeani,cadrulnaturalprezervat,poziționeazăMaramureșul într-o singularitate,care-i favorizează clasarea superioară într-oierarhievaloricăaresurselorturistice.

Acestpotențial turisticestevalidatși înPlanuldeAmenajareaTeritoriuluiNaționalSecțiuneaaVIII-aZonecuResurseTuristicecareîncadreazăMaramureșul și zona municipiului Baia Mareîn categoria cu o concentrare foarte mare deresurse turistice naturale și antropice. Printreacesteasuntobicetiveleculturale(muzee,casememoriale, gradina zoologică, alte tipuri deexpoziții permanente etc), rezervațiile naturale(ArboretuldecastancomestibildelaBaiaMare,ColoaneledelaLimpedea,MlaștinileVlășinescu),dar și sărbătorile tradiționale și evenimenteleculturale cu periodicitate anuală. În total,conform Planului de Amenajare a TeritoriuluiNațional - Secțiunea a III-a - Arii Protejate, în tot județul Maramureș sunt înregistrate 33 de arii naturale protejate de interes național,însătotalulariilorprotejatecuprinde120:

• 1 Parc Național – Munții Rodnei –RezervațieaBiosferei;

• 8SiturideimportanțăcomunitarăNatura2000;

• 33 Arii Naturale Protejate de interesnațional;

• 6AriiProtejatedeintereslocal.• Dintreacestea,peteritoriuladministrativ

alMunicipiuluiBaiaMaresuntlocalizate:• 2 Situri Natura 2000;• 4 Arii Naturale Protejate de interes

național.

Capacitatea de cazare a polului de dezvoltare cuprindea la sfârșitul anului 2013 37,15% din capacitatea de cazare a județului Maramureș. Aceasta era structurată în 38 de unități, încreștere cu 7 unități față de anul 2010. Cutoate acestea, față de anul 2011, capacitatea de cazare era una inferioară și totaliza, în 2013, 1785 de locuri. Structura de cazareeste constituită astfel: 52,27% (933 locuri) în hoteluri, 20,22% în pensiuni turistice (361 locuri), 17,42% (311 locuri) în tabere de elevi și preșcolari și 10,08% (180 locuri) în hosteluri.

Comparativcuceilalțipolidedezvoltarestudiați,municipiul Baia Mare prezintă o capacitate de cazare similară orașului Oradea (1850), caredețineînsăostructurămaicompactă,comasândnumăruldepaturi în27deunități fațădecele

118. sursă: „Demografia întreprinderilor din România în perioada 2007-2011”, Institutul Național de Statistică, pagina 1;119. sursă: „Demografia întreprinderilor din România în perioada 2007-2011”, Institutul Național de Statistică, pagina 3; 120. www.cjmaramures.ro – accesat martie 2015

Capacitatea de cazare turistică în Baia Mare, anul 2013. Prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Prelucrare date,sursă: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș

Page 72: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

133 134

Analiză Analiză

38 băimărene. Satu Mare (985) dispune decca. jumătate din capacitatea de cazare a municipiului Baia Mare. Aradul, în schimb, și datorită poziției sale pe un coridor important de transport către Vestul Europei (via Nădlac), înregistrează aproximativ dublul capacității de cazare a municipiului Baia Mare.

Evoluțianumăruluidelocuridecazareînunitățilebăimăreneindicăostaționareanumăruluitotalde locuri din2011până în2013, cuo scădereanumăruluidelocuridinhotelurișimotelurișio creștere în special a numărului de locuri dinpensiunileturistice.

Dacănumărulunitățilordecazareesteînstaredeconservare,cel al înnoptărilor turiștilor se află în declin din anul 2010.Repartițiapetipuridecazare surprinde situația pensiunilor turistice care înregistrează o creștere constantă a utilizării lor.

Încondițiileuneiscădericontinueaînnoptărilor,absența unor investiții în creșterea capacitățiidecazareestejustificabilă,maialesîncontextulcrizei economice care a afectat atât bugetelede vacanță ale vizitatorilor, dar și bugetele deinvestiții ale proprietarilor de unități turistice.Analiza comparativă cu situația înregistrată înArad, Oradea și SatuMare arată o reducere anumărului de înnoptări înBaiaMare, cu un anînainte ca acest fenomen să se manifeste lanivelultuturororașelorstudiate.

Analiza evoluției numărului de înnoptări peun interval mai larg de timp arată faptulcă Baia Mare se confruntă cu o scădere ainteresuluituristicrelevantă, întimpcepoliidedezvoltare studiați (Arad, Oradea, Satu Mare)demonstreazătendințeascendente.Dealtfel,șinumărulsosiriloresteunulcuunbilanțnegativpeaceeașiperioadă.

Aceste cifre ilustrează faptul că evenimenteleanuale ca Sărbătoarea Castanelor, deși au

capacitateadeadeveniatractorituristici,trebuiesusținute și promovate în cadrul unui lanț deevenimente mai larg și alături de obiectiveleturisticeșiculturaledinoraș,caresăsusciteșisă mențină interesul turiștilor o perioadă mailungă de timp. Mai mult, se pune în discuțiepromovarea turistică puțin performantă care nu reușește să „vândă” oferta turistică a orașului, în contradicție cu vocația sa.

54,46% dintre vizitele turistice ale Maramureșului sunt concentrate în Baia Mare (59404 vizite în 2013)121. Municipiul dispune de singurul centru de informare turistică din județul Maramureș.

Infrastructură turistică nu face referire numailastructuriledecazare,ci la întregulansamblu

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

121. sursă: Institutul Național de Statistică;

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Page 73: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

135 136

Analiză Analiză

deserviciișiechipamentenecesareactivitățilorturistice: infrastructuri culturale (muzee, sălispectacole ș.a.), infrastructuri urbane (piațete,străzi comerciale, parcuri ș.a.), infrastructuride alimentație publică (restaurante, cafenele,ceainării ș.a.)- analizate anterior. Municipiul Baia Mare este subdezvoltat ca infrastructură și subexploatat în raport cu vocația sa turistică și a bazinului turistic Maramureș. Unul dintre indicii utilizați pentru măsurarea succesului turistic al unei așezări este indicele de staționare a turiștilor. Acestaseconstituieînraportul numărului de înnoptări la numărul de sosiri (individuale) în oraș. Un indice egalcu 1 ar însemna că pentru fiecare sosire s-aînregistrat o singură ședere pe timpul nopții.Astfel,cucâtindiceleestemaimare,cuatâtelindicăun interesmaimaredinparteaturiștilor

pentru a vizita locul respectiv, determinând ostaționareextensivăcuunnumărmaimaredenopțipetrecuteînlocalitatedecătrevizitatori.

Indicele de staționare turistică înregistrat în Baia Mare (1,71) este mai mare decât cele înregistrate în Arad (1,47), Oradea (1,47), Satu Mare (1,65), însă puțin mai mic decât cel al Maramureșului, în general (1.76), denotând o atractivitate crescută a municipiului în raport cu polii de dezvoltare analizați.

Indicele de utilizare turistică a locurilor de cazare (sau gradul de ocupare) reprezintăraportul înnoptărilor la numărul locurilor decazaredisponibilepeperioadaunuian.Valoarea înregistrată în municipiul Baia Mare (56.95%) este cea mai mică dintre cele analizate, fiind cu aproximativ 40% mai mic decât cel din

Satu Mare (98.74%), cu 28% mai mic decât cel din Oradea (84.54%) și cu 11% mai mic decât cel din Arad (68.82%). Ierarhia inversă față demunicipiulSatuMareesteexplicabilăînvirtuteaînregistrăriiînBaiaMareaunuinumărsimilardeînnoptăriîntr-ocapacitatedecazaredublădecâtceaexistentăînSatuMare.

Agenda culturală a orașului este un factor de influență în ceea ce privește dinamica turistică, atât la nivelul imaginii, cât și în ceea ce privește oferta cultural-turistică.Municipiul BaiaMareși-a intensificat, în ultimii ani, eforturile de aconstituioastfeldeagendă,însăevenimenteledemonstreazăocapacitateredusăadeaatrageunvolummaredeturiștipefondulconsumuluicultural.Specificulacestorevenimentenuauuncaracterexperimentalsaudemarespecificitate,astfel încât să atragă un segment de piațăextern,caresănuregăseascăoofertăsimilarăînorașuldereședință(deexemplu,dinRegiuneadeNord-Vest,undeClujuldispunedeodinamicăculturalămultmaibineconstituită).

Evenimentele majore de tip „milestone” careanimăviațaculturalăbăimăreanăsunt:

• Zilele Orașului Baia Mare/ Zilele Culturale ale Municipiului Baia Mare(organizate anual de Rusalii) cu o gamă largăde activități (vernisaje de arhitectură și grafică, concerte de muzică clasică, cultă, de cameră, spectacole de film, teatru și dans, târguri meșteșugărești, ateliere de creație pentru copii și adulți, activități sportive șa.);

• Sărbătoarea Castanelor,celmaicunoscutfestival cultural din Baia Mare (la debutulsezonuluicastanelor,toamna;celebreazătradițiibăimărene și maramureșene, tinere talentedin diferite domenii artustice, meșteșugari;activitățile includ expoziții, concerte de mare amploare, seminarii și conferințe, târguri ș.a.);

• Iarna Băimăreană, program deevenimente culturale în perioada sărbătorilordeiarnă(concerte de colinde, spectacole folclorice,

spectacole de muzică modernă, aprinderea instalațiilor de iluminat ambiental de iarnă, concerte de Anul Nou ș.a.).

Alături de agenda culturală, orașul dispune deo serie de obiective turistice, care fac partedinofertasapentruvizitatorii externi.Acesteanecesită o promovare coerentă și integrată,pentru a le potența „vandabilitatea”, cele maiimportanteastfeldeobiectivefiindlistate,dupăcumurmează,maijos.

Turnul lui Ștefan, situat în Piața Cetății, monument de arhitectură cu valoare istorică se regăsește în identitatea orașului, fiindreprezentat și pe blazonul municipiului.Construcțiaînaltăde50demetrișirealizatăîn1347esteclasatăcaansambludearhitecturădeinteres național conform Listei MonumentelorIstorice. Din pridvorul construit la parteasuperioarăsepoateadmirapanoramaîntreguluioraș.Bastionul Măcelarilor, un alt monument de arhitectură de interes național, a fostrealizatîntresecolelealXIV-leașialXV-lea,capartealunuisistemdezidurișiturnurirealizateîn acea perioadă, în scop de apărare al cetățiiBăiiMari.

Clădirea fostei Monetării găzduiește astăzi Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș șiafostedificatăînprimajumătatea secolului al XVIII-lea, fiind locul unde seachiziționaumetaleșisebăteaumonedepentruîntregulimperiu.Casa Iancu de Hunedoara sau Casa Elisabeta reprezintă o parte din vechiul castel medieval ridicat de Iancu de Hunedoara pentru soția sa Elisabeta. Construcția esteclasatăcamonumentdearhitecturădeinteresnațional,dateazădinanul1446șidinnefericire,în prezent, se află într-o stare accentuată dedegradare.

Toateacesteedificiifacpartedinfonduldevalorituristice aleMunicipiului BaiaMare, alături deCatedrala Adormirea Maicii Domnului(edificată

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Page 74: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

137 138

Analiză Analiză

la debutul secolului 20, rit greco-catolic),și Catedrala Ortodoxă Episcopală Sfânta Treime (edificiu încă nefinalizat, cu prestanțămonumentală; va măsura 96 m înălțime, cuamplasamentul la intersecțiaadouăbulevardegeneroase,UniriișiRepublicii).

Municipiul Baia Mare dispune de un număr mare de muzee, cu specific divers: Muzeul de Mineralogie (cel mai mare muzeu regional degendinEuropa),Muzeul de Etnografie și Artă Populară (cu secția Muzeul Satului), Muzeul de Artă Centrul Artistic Baia Mare (undesuntprezentateopereleȘcoliiBăimărenedePictură,fenomenartisticsingularînRomâniaînceputuluide secol XX), Muzeul Florean și Planetariul (primulplanetariupublicdinRomânia,1969).

În Baia Mare funcționează singurul Centru deInformare turistică la nivel de județ, Orașulreprezintăunspațiude tranzițiepentru turiștiicare doresc să viziteze renumitele biserici dinlemndinMaramureș,parcurilenaturale,zoneledeagrementsaualtetipurideobiective.Deșilanivelulmunicipiului, există o linie de transportpublic care reunește o parte din obiectiveleturisticebăimărene,seremarcălipsaunuitraseuturistic care să le reunească cu obiectivele dinjudeț,într-oofertăintegratășicoerentă.

Potențialul turistic, validat de prezențapeisajelor naturale bogate, de obiectivele careilustreazăistoriașicultura,tradițiileșiobiceiurilebăimărenilor,trebuieexploatatpentruaoferio

alternativădedezvoltareeconomică, înacelașitimp, implementând programe și proiecte deconservareșipromovareavalorilorlocale.

Un exemplu de oraș care a fructificat potențialul turistic pe care îl are și care a acționat pentru a îl face accesibil turiștilor, în folosul economiei și culturii locale, este Sibiul. Momentul 2007, când orașul a devenit Capitală Europeană a Culturii a fost unul decisiv, în acest sens.

Investițiile ante- 2007, în vederea pregătiriiinfrastructuriiorașuluipentruprogramulculturaleuropean, aupresupusunefort bugetarmare,însă au generat și creșteri ale numărului deturiștiși,deci,alesumelorcheltuitedeaceștia.Deșianii2008și2009aufostuniicusosirimaimicialeturiștilorînunitățiledecazaredinSibiu(începereacrizeimondiale,reducereabugetelordevacanțealeturiștilorstrăini),dinanul2010,evoluțiaaredevenitunapozitivă.

Este evidentă oportunitatea pe care areprezentat-o titlul de Capitală Europeanăa Culturii, investițiile în infrastructura fizicădovedindu-se un fundament puternic pentruevoluțiapozitivăaturismuluipost-2010,dupăscădereageneratădecriză.Evoluțiaestesimilarăcatendințăși înBaiaMare,dictatădeevoluțiaturismululîngeneral,însăamploareadezvoltăriiestecorelatăcuputereadedezvoltareamediuluiprivat,susținutădevenituriledinturism.

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

prelucrare date, sursă: Institutul Național de Statistică

Page 75: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

139 140

Analiză Analiză

I.2.8. Dinamica investițiilor I.2.8.a. Dinamica investițiilor şi cheltuielilor publice

Bugetele anuale ale Municipiului au cunoscut o creștere cu aproximativ 37%, pe parcursul a 5 ani, în perioada 2010 – 2014, de la 207 MLEI în 2010 la 285 MLEI în 2013. Această creștereesteceamaimaredintreceilalțipolidedezvoltareanalizați.SatuMareși-amăritbugetulîn5anicu30%,Oradeacu21%,iarAradularatăoscăderedebugetde12%înaceastăperioadă.În2014,situațiacomparativă a bugetului celor patru orașe arătaastfel:BaiaMare,135855locuitori,cuuntotalulalveniturilor lasfârșitdeande285milioanedelei, SatuMare,108929 locuitori, cuun totalul alveniturilorlasfârșitdeande243milioanedelei,Oradea,203494locuitori,cuuntotalalveniturilrlasfârșitdeande501milioanede lei șiAradul,162248 locuitori, cu un totalul al veniturilor lasfârșitdeande380milioanedelei.

Din totalul venituriloralemunicipiuluiBaiaMare2010-2014 (venituri proprii, sume defalcate dinTVApentrufinanțareacheltuielilordescentralizatela nivelul județelor, comunelor, orașelor șimunicipiilor,subvențiiș.a.),căroralis-auadăugat,anual, fonduriprovenitedincrediteșialocăridinfondurinerambursabile,aufostrealizateinvestiții,majoritatea finalizate, dar și unele care sunt încursdeimplementare.

În perioada 2010 – 2014, lucrările la infrastructura rutieră au constat în reabilitări și modernizări de străzi, amenajări de noi locuri de parcare, refacere de trotuare, piste de biciclete și reamenajări de intersecții. Intervențiile auvizat în principal bulevardele București, Unirii,Independenței,Republicii,Decebal,străzileVasileLucaciu,Gării,Brândușelor,EuropașiDumbravei,darproiecteledereabilitareacovoarelorasfaltice,a parcărilor și trotuarelor s-au desfășurat întoate cartierele orașului. De asemenea, au fostexecutate lucrări capitalede reparații lapodurileCulturiișiViilor.

Proiectele de siguranța circulației au constatîn realizarea și intreținerea sistemelor desemaforizare, realizarea marcajelor stradale,achizițiașimontareadeindicatoarerutiere,stâlpide demarcare și protecție și construirea unor sensuri giratorii:

• sensuri giratorii: strada Vasile Lucaciu custrada8Martie, stradaHortensiei cuBulevardulUnirii, Bulevardul Victoriei cu BulevardulIndependenței, Bulevardul Unirii cu stradaProgresului, Bulevardul George Coșbuc (laSpitalul Județean), strada Universității cu stradaLuminișului, Bulevardul București (Dedeman),BulevardulVasileAlecsandri custradaPășunii și

stradaUniversitățiicustradaMihaiEminescu;• semaforizări: strada Vasile Lucaciu cu

stradaElectrolizei.

Volumul lucrărilor de reparații, întreținere și modernizare a infrastructurii rutiere s-au concretizat în anul 2013 într-un procent însemnat de drumuri modernizate la nivelul orașului, de aproximativ 85%.

În cadrul companiei de transport Urbis, în perioada 2010 – 2014, au fost realizate investiții în valoare totală de aproximativ 30,7 milioane lei, dintre care aproximativ 29,5 milioane lei au reprezentat achiziții de autovehicule, atât noi cât și la mâna a doua.Printrecelemaiimportantelucrărideinfrastructurăaferentetransportului încomunsenumărăextinderealiniei4șirealizareaadouăstațiinoi,extinderealiniei34șirealizareaunei stații noi, extinderea liniei 5, reamenajareaunor stații tip Euromedia și construirea a 3chioșcuri de bilete-abonamente. De asemenea,s-arealizatinfrastructurapentruextinderealiniei54de troleibuzpedistanțade5,1kilometri caledublăîncartierulVasileAlecsandri.

Principalele lucrări de infrastructură edilitară și gospodărie comunală, desfășurate în perioada 2010 - 2013,aucuprinsinvestițiipentru:

• prevenirea inundațiilor și eliminarea efectelor acestora,decolmatărișiconsolidareademalurisauinfrastructurifiziceadiacentecursurilorde apă sau canalelor de colectare. Arealele încare s-a intervenit cuprind pârâul Craica, pârâulValeaRoșie,pârâulRoșia,pârâulRacoș,cartiereleFerneziușiFiriza,ș.a.lucrăriasuprasistemelordecolectare;

• lucrările hidrotehnice;• extinderea sistemului de apă și canalizare,

executate de SC VITAL SA (Podul Viilor, străzileOlarilor, Nucului, Miron Costin, 9 Mai, MihailSadoveanu, Monetăriei, Mihai Viteazu, PiațaViitorului, Busuiocului, Corbului, Țibleșului, șiMioriței).

Rapoartele de activitate alePrimărieiBaiaMarepentru perioada 2010 – 2013 menționeazăinvestiții în activități de extindere a sistemului de iluminat public pe toate străzile unde au fost realizate solicitări în acest sens dinpartealocatarilor.Înafaracheltuielilorpentruîntreținereși menținere a sistemului de iluminat în cadrultuturor cartierelor au fost cuprinse și proiecteletemporarede iluminareambientalăa spațiilor șiclădirilorpublicecuocaziadiferitelorsărbătorisauevenimente (Crăciun, Sărbătoarea Castanelor).SC Luxten Lighting Company București estecompaniacareseocupăcugestionareasistemuluideiluminatpublic.

Lucrările de extindere și modernizare aferenteanului 2012 au fost desfășurate la următoarelelocații: strada Victoriei nr. 22P, Piața Revoluțieinr. 2, stradaVictorBabeșnr. 23, stradaMăguranr.8B,stradaMelodieinr.8, str.TheodorAman,stradaVladȚepeș,stradaNuculuinr.19B,stradaGrănicerilor nr. 71, strada Victoriei nr. 222S,bulevardul București zona parcare MagazinDorna, bulevardul Independenței (parcaremagazinGoldPlaza,parcarevis-a-visdemagazinGold Plaza, nr. 140-156), strada Podul Viilor,stradaEmilRacoviță,stradaGrănicerilornr.110.Totalul investițiilor de reabilitare, modernizare și extindere a sistemului public de iluminat în perioada 2010 – 2014 a fost de 650134,14 euro (fără TVA) și 461624,75 lei (fără TVA).

Investițiile în infrastructura de învățământ între 2010 și 2013 au fost realizatedin fonduri de labugetul local, finanțări nerambursabile obținuteprinprogramenaționale,darșiprinprogramededezvoltarelaniveleuropean.Intervențiileauvizatmajoritatea unităților de învățământ din oraș șiauconstatatâtînreparațiicapitale(RK),câtșiînreviziicurente(RC)desfășuratepentru:

• creștereaeficiențeienergetice;• lucrări de modernizare și extindere

construcții;• reparațiicapitaleșiconsolidărideclădiri;• realizarea, modernizarea sau înlocuirea

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare(pentru anul 2013 nu au fost furnizate valorile cheltuielilor planificate)

prelucrare date, sursă: http://www.dpfbl.mdrap.ro/ [accesat 11 martie 2015], situația veniturilor și cheltuielilor 2010-2013

Page 76: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

141 142

Analiză Analiză

instalațiilor de încălzire, canalizare, apă curentă,electrice;

• echipamentepentrusecuritate;• dotăricuechipamente.

Investițiile anului 2011 pentru învățământ au fost de aproximativ 3,5 milioane lei, iar evaluările obiectivelor de investiții din învățământ ale anilor 2012 și 2013 au totalizat alte 5,7 milioane lei. Evaluărileobiectivelordeinvestițiiaferenteanului2014 au totalizat alte aproximativ 6,1 milioanelei. Investițiile realizate pe domeniul public aufostgestionateprinintermediulServiciuluiPublicde Ambient Urban (SPAU). Cele mai importanteactivitățialeacestuiServiciuaufostdemutareaactivității acestuia într-o nouă locație, începândcu 2010 (cu o valoare totală a investiției de2.879.671 lei), pe fostul amplasament fiindaprobată realizarea Parcului Public Central. Alteinvestiții au cuprins activități precum înființareaCimitiruluiMunicipalnr.2cuocapacitatede3500-4000 locuri de veci (1.264.033 lei), amplasareaa 8 pavilioane din lemn în diferite zone verzidin oraș (78.150 lei), conversia funcțională acentraleidecartierdinstradaGh.BilașcuînHalăAgroalimentară (valoare totală 1.003.567 lei),lucrăridereabilitarealeParcurilorMarașiCâmpiaTineretului (continuate și după 2013, avândcosturi de investiții de 3.361.749 lei, respectiv2.082.517 lei), realizarea proiectului tehnic dereabilitareazoneiMonumentulOstașuluiRomân(67.518lei),extindereașireabilitareaPavilionuluiAdministrativ din Parcul Regina Maria (valoaretotală de 1.047.396 lei), lucrări de reabilitare șiextinderelaadăpostulpentrucâinifărăstăpânșialtele.

În ceea ce privește oferta de spații de joacăși recreere a locuitorilor băimăreni, Primăriamanifestă implicare constantă în asigurareaunei deserviri câtmai bune pentru toți locatarii.Tot din bugetul local, în perioada 2010 – 2013 au fost contractate lucrări de amenajare sau dotare a unui număr de 27 locuri de joacă din zonele rezidențiale, 14 locuri de joacă în incinta

grădinițelor băimărene și 16 minipărculețe și locuri de recreere dotate cu mobilier urban și foișoare.Deasemenea,aufostamenajate5locuripentru desfășurarea activităților sportive dotatecumesedetenisdemasă,aparatedefitnesssauterenuri de fotbal.Alături de acestenoi proiectes-au realizat investiții pentru înlocuirea pieselorde mobilier urban, dotare sau înlocuirea unorinstalații sau echipamente din locurile de joacăpentrucopiiacărorduratădeviațăaexpiratșis-aamenajatunspațiupentruanimaledecompanie.

Investițiile realizate pentru creșterea eficienței de colectare a deșeurilor au constat în achiziționarea și montarea recipientelor de colectare a deșeurilor stradale (1853bucăți), achiziționarea și amplasarea în zonelerezidențiale a containerelor pentru colectareadeșeurilormenajere (2201cucapacitateade1,1mc) și a celor pentru colectarea molozului (54recipiențicucapacitateade4,7și16mc),darșiamenajare și achiziționarea recipientelor de tip”igloo” pentru colectarea selectivă a deșeurilor.Creștereacapacitățiidecolectares-aconcretizatîn creșterea cantității de deșeuri, atât colectate,câtșireciclate.

Alte investiții aferente activității de salubrizareau fost pentru înlocuirea a 11 utilaje folosite înactivitatea de salubrizare stradală și menajeră,ecologizareacursurilordeapăLaculdeacumulareFiriza, Valea Romană, Valea Usturoiului, ValeaRoșie, Firiza, Săsar, F. Karoly – stăvilar, PârâulCraica, Valea Borcutului, desfășurarea unoroperațiuni de eliminare a depozitelor de deșeurimenajere dezvoltate spontan și realizarea unorlucrărideamenajare,reamenajareaplatformelorde colectare a deșeurilor (betonare, realizarealveole,refacereabordurilor,împrejmuirietc).

Între 2010 și 2013, a fost urmărită continuareaobiectivului de creștere a fondului de locuințesocialedestinatetineriloralecărorveniturinu lepermit achiziționareaunei locuințe,concretizatprin investiții pentru construirea a 48 de

apartamente într-un bloc pe strada Mărăști, prin programul ANL. În această perioadă, afost actualizat studiul de fezabilitate pentrurealizarea unui bloc cu 52 unități de locuit pestrada Grănicerilor și a unui alt imobil cu 50 deapartamentepestradaRepublicii,dars-arealizatși actualizarea documentației pentru un bloc cu51 de unități de locuit pe strada Mărășești. Încadrul proiectelor ANL, din bugetul local estefinanțată sistematizarea verticală a terenului șiasigurarea utilităților, iar construirea locuințeloreste finanțată prin ANL. Alte cheltuieli au vizatreactualizate documentațiilor pentru reabilitareaadouăblocuridelocuințedepestrăzileMelodieinr. 4 și Horea nr. 64B. De asemenea, au fost reabilitate 16 blocuri de locuințe colective, prin programul național de reabilitare.

Valoarea totală a cheltuielilor executate în domeniul sănătății și susținute din buget, în perioada 2011 – 2014, au fost de aproximativ 13,8 milioane de lei, reprezentând cca 1,4%dintotalulcheltuielilorînaceastăperioadă.Pondereaprincipalăaacestorcheltuieliafostreprezentatăde costurile de funcționare a unitățilormedicalelocale.Comparativ,înaceeașiperioadă,SatuMarea cheltuit cca. 0,79% din total cu același scop,Oradeacca.17,3%șiAradul0,91%.

Înperioada2011–2014, cheltuielile cu asigurările și serviciile sociale au fost de aproximativ 89 milioane lei (9% din totalul bugetului)cuprinzândatâtsubvențiișicheltuielipentruajutoaresociale,cât și finanțări sau cofinanțări pentru realizareainfrastructurii sociale din Baia Mare. Dintreacestea,cheltuielilecuserviciilesocialeaucumulat40,5 milioane lei (4,4% din totalul cheltuielilordin perioada 2010 – 2013). În anul 2012, s-ausubvenționatdiverseorganismeînscopulocrotiriipensionarilorapersoanelorcudizabilități,anume8asociațiișiorganizațiibeneficiareaunorfinanțăritotalede294000lei.Pentruocrotireapersoanelordefavorizate au fost subvenționate 8 ONG-uribeneficiare a unor fonduri totale în valoare de333813lei.

În total, în anul 2012 au beneficiat de serviciisocialeunnumărde51371persoane.Înanul2013,40044 de lei au fost cheltuiți și 17 ONG-uri aubeneficiatdefonduritotaleînvaloarede567932lei,pentruocrotireapensionarilorșiapersoanelorcudizabilități.Întotal,înanul2013,aubeneficiatdeserviciisocialeunnumărde56651persoane,în creștere cu 10,2% față de anul precedent.Totatunci,a fost finalizat și dat în folosință Centrului Social Multifuncțional Rivulus Pueris, în vreme ce Centrul Centrului Social pentru Persoane cu Dizabilități – PHOENIX a fost supus unor lucrări de modernizare și extindere. Cheltuielilepentruasigurări și servicii sociale în perioada 2010-2014înceilalțipolidedezvoltareanalizațiauavutponderemaimicădintotal.SatuMareaconsumatcca.6%dinbuget înacestscop,Oradea4,71%șiAradul6,43%.Cheltuielile aferente activităților dezvoltării publice în perioada 2011 – 2014, în municipiul Baia Mare au fost în valoare totală de aproximativ 120 milioane lei, reprezentând aproximativ 12%din total. Pentru aceeași tipologie de cheltuieli,SatuMare a consumat cca. 7,5%,Oradea12% șiAradul6.21%.

Cheltuielile pentru dezvoltarea activitățilorculturale,sportiveșireligioaseauavuturmătoareadinamică: 5201661 lei în 2010, 6791214 lei în2011,12646405 în2012,14694019 în2013și22368132în2014,totalizândcca.60 de milioane de lei în 5 ani. Creșterea este una foarte relevantă în sensul calibrării investițiilor la dorința de a fundamenta o schimbare economica cătresectorul terțiar, unde domeniul cultural ocupă opondererelevantăatâtînceeacepriveștecalitateaviețiiînoraș,câtșipotențialuldeagenerainovațieșicreștereaindustriilorcreative.Cutoateacestea,SatuMare,OradeașiAradulaucheltuitsumemaimariînacelașiscopînperioada2011-2014.

Învățământulestecelmaimarecheltuitorîncazultuturor bugetelor analizate, însă situația esteexplicabilă, în virtutea faptului că administrațiile

Page 77: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

143 144

Analiză Analiză

locale finanțează unitățile de învățământ pentrutoatetipuriledecheltuieli,inclusivceledepersonal,depeteritoriulpolilordedezvoltare.Transporturilesuntșiele,larândullor,unconsumatorimportantal bugetelor (15% Baia Mare, 16% Satu Mare,19% Arad, 18% Oradea). De remarcat faptul căBaiaMare și SatuMare nu cheltuie bani pentrucombustibil și energie, nefiind necesare oferireade subvenții sau realizare de cheltuieli pentrutermoficare.

Structura cheltuielilor pe titluri în 2011 -2014 relevă o alocare redusă (3% din totalulcheltuielilor) pentru proiectele finanțate prinfonduri nerambursabile, comparativ cu orașeleAradsauOradea.Totuși,bugetulmunicipiuluiestecu38%respectiv45%maimicdecâtcelealepolilorde dezvoltare menționați. Cele mai importanteproiecte realizate înBaiaMare înperioada2011– 2014 cu cofinanțare au vizat infrastructurade circulație, dezvoltarea spațiului public urban,

infrastructuradeînvățământșiaserviciilorsociale,iarvaloareatotalădecofinanțareînperioada2011

–2014afostde29milioanelei.

prelucrare date, sursă: http://www.dpfbl.mdrap.ro/ [accesat 11 martie 2015], situația veniturilor și cheltuielilor 2010-2013 prelucrare date, sursă: http://www.dpfbl.mdrap.ro/ [accesat 11 martie 2015], situația veniturilor și cheltuielilor 2011-2014

Page 78: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

145 146

Analiză Analiză

I.2.8.b. Dinamica investițiilor private

PentrurealizareaacesteianalizeaufostutilizatedatefurnizatedeMunicipiulBaiaMare,constândînautorizațiiledeconstruire-desființareeliberate,structurate pe ani. În aceste centralizări, seregăsescdoarinvestițiileprivateimobiliarevizândblocurile de locuințe colective, construcțiile cucaractercomercialșiconstrucțiileindustriale. Ca număr de intervenții totale, acestea aucrescut din 2010până în 2013de la 63 la 104,însă anul 2014 a contorizat cele mai puținecererideautorizarea intervențiilorde tipulcelormenționate(57).

Între 2010 și 2012, s-a înregistrat o scăderea valorilor investițiilor, însă în 2013 și 2014,acestea au crescut. Fenomentul este strânsrelaționat cu efectele crizei economice 2008 –2012,cândinvestițiileauscăzut,atâtînvaloare,cât și ca număr, și la nivelul național. Valoareatotală estimată a investițiilor imobiliare privatedinperioada2010–2014afostdeaproximativ175milioanede lei,cuceamaimarepondere îninvestiții aferente domeniului industrial (42,1%).Obiectivele de investiții au vizat în principalextinderi, reabilitări sau extinderi de hale deproducție.

Sectorul locuințelor colective a fost al doileacel mai important, după cifra investițiilorestimate totale (39,7%). Intervențiile au constatîn mansardări sau supraetajări de locuințe șirealizare de locuințe colective noi. Investițiileprivate în domeniul comercial au reprezentataproximativocincimedintotalul2010–2014șiauurmăritextinderisauschimbăridefolosințăaunor spații în utilizarea în scopuri comerciale șimontareapanourilorpublicitaresauaelementelorde signalistică. Deși intervențiile solicitate aufost numeroase (43%din totalul cererilor pentruobținerea autorizațiilor înregistrate), valoareaestimatăcumulatăaacestoraafostscăzută.

Avândînvederetipuldesursăaldatelor(autorizațiide construire), centralizarea investițiilor afost posibilă doar pentru valoarea estimatăla momentul depunerii. Urmărirea finalizăriiinvestițieinuafostposibilă, întrucâtmajoritateaautorizațiilor au avut perioade de valabilitatemaimari de12 luni, iar înregistrările au urmăritproiectele doar pe parcrsul anului în care s-adepus cererea. Chiar și așa, cele aproximativ175milioane lei, ca sumăestimatăpentruplatataxelor inițiale, reprezintă 83% din valoare deinvestițiecumulatăpentruobiectiveleestimateșicelefinalizateșideclarate.

În perioada 2010 – 2014, au fost contorizatedoar45deinvestițiifinalizateînmaipuținde12lunideladatadepuneriiautorizației,dincele383(11,7%),darcareaudeterminatocreștereavaloriide investiție fațăde cea inițială cu9%.Un calculsimplu arată că valoarea finală a investițiilorpropuse spre obținere a autorizației ar puteavalora cel puțin 310 milioane de lei. Faptul căinvestițiilefinalizatecuprinseînstatisticăauavutperioade de execuție mai mici de 12 luni aratăfaptulcăeleaufostinvestițiidemicăanvergură,evaluarea inițială fiind mai aproape de valoareafinalăa investiției,decât încazul investițiilormaiînsemnate ca valoarea inițială declarată. Astfel,totalul valorilor imobiliare private realizate înperioada 2010 – 2014 poate fi mult mai maredecâtcele175milioanedeleiestimateinițial.

Repartiția investițiilor pe obiective de investiții(hale de producție, spații comerciale, schimbăride destinație ș.a.) indică un climat economic înconsolidare, cuo relevanță ridicatăa investițiilordin sectorul industrial. De asemenea, cererea șidezvoltarea de noi fonduri de locuire (colectivă)reprezintă un semnal pozitiv în ceea ce priveșteeconomia.

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

prelucrare date, sursă: Municipiul Baia Mare

Page 79: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

147 148

Analiză Analiză

Page 80: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

149 150

Analiză Analiză

I .3.1.Interpretarea analizelorDiagnostic. Situația actuală

Municipiul Baia Mare, careședințădejudețșipoldedezvoltarealRegiuniiNord-Vest, polarizează așezările Maramureșului și o suprafață moderată a teritoriului anturant. În ceea ceprivește accesibilitatea națională și europeană,Baia Mare suferă de pe urma izolării sale, tradusă în mari distanțe-timp ale conexiunii cu S teritoriului național și cu Bucureștiul, primulcentruurbanșimotoreconomicalțării,învremece accesibilitatea aeriană către Europa este subordonată de relația (rutieră și feroviară) cu orașul Cluj,poldecreșterealregiunii.Lipsa unei conexiuni directe de mare viteză la coridoarele TEN-T reprezintă una dintre principalele cauze ale izolării municipiului și a prezenței competitive slab reprezentate în economia națională.

Delafostcentruminier, profilul economic actual al orașului demonstrează o dezvoltare de tranziție centrată pe industria de prelucrare, cu o reprezentativitate crescândă a sectorului terțiar, în speță a comerțului (consum de necesitateinternă). Piața forței de muncă este puțin dinamică, cu toate că somajul întregistrează ovaloaremică (2%). Totuși, numai 36% din totalul populației este ocupată și doar 34% inactivă (tineridepânăîn15anișipersoanedepeste64ani).Acestecifrestatisticesetraducîntr-oputere de cumpărare în descreștere, care asigură doar consumul de nivel bazic. Creșterea consumului în condițiile economice actuale este improbabilă, influențând în mod negativ atractivitatea economică a mediului de afaceri local.

Turismul este subdezvoltat, în raport cu resursa cantitativă, calitativă și diversificată (turism cultural, montan, de odihnă ș.a.m.d.). Numărul de înnoptări și sosiri în oraș arată ungrad scăzut de implicare în turism, odată cuinvestițiile slab reprezentate, promovarea lacunară și abordarea unei piețe de desfacere

restrânse, în absența unei politici și organizăricoerentecătredezvoltareaturisticăcaalternativădurabilă de recalibrare economică. Imaginea urbană a orașului este eterogenă, cuprinzândzone reabilitate și cu valoare patrimonială, cumeste cazul Centrului Istoric, zone industrialeabandonate în stare avansată de degradare sauperiferiile,așa-numitele„pungidesărăcie”,arealecu un grad ridicat de ghetoizare, insalubre. În același timp, spațiile urbane care au potențial de reprezentativitate turistică și iconică pentru oraș sunt tratate marginal sau insuficient puse în valoare.

Dinpunctdevederedemografic,Baia Mare se află într-un proces de depopulare și de îmbătrânire a populației, fenomen accentuat de schimbărileeconomice ale ultimelor două decade, odată cuvalul demigrații către statele vest-europene, cuopiațămaiatractivăaforțeidemuncă.Cantitativ,infrastructura socială (educație, sănătate,asistență socială, cultură) este dezvoltatăsatisfăcător în raport cu necesitățile actuale aleorașului, însă, calitativ, răspunde numai parțialnevoilor de deservire. Municipiul se confruntă cu o problemă acută privind populația aflată în risc de sărăcie și excluziune socială, cu grupuri demografice (preponderent,deetnierromă)care trăiesc în condiții insalubre și prezintă o rată mare de abandon școlar. Orașuldispuneunfond locativ insuficient, înregistrând una dintre celemai scăzute valori ale indicatorului de suprafațălocuibilăpercapitadinregiune.

Înceeacepriveștecalitateamediului,municipiulBaia Mare reprezintă un caz aparte, în sensulexistențeiunormari resurse de teren, ocupate de foste situri industriale abandonate și degradate, unde este imperioasă decontaminarea solurilor (Cuprom,RomPlumb,situriindustrieextractivășide prelucrare ș.a.). Odată cu stoparea activității

industriale, calitatea aerului s-a îmbunătățit,însă, încă sunt necesare măsuri coercitive de reducere a poluanților atmosferici (un exempluarfinecesitateareduceriiemisiilordeCO2șigazecuefectdeserăceprovindintraficulrutier).

Orașul este dezvoltat pe orizontală, având râulSăsar drept axă structurantă E-V. Cei doi mariconsumatorideresursedeterenseconstituie însuprafețele destinate activităților de producție(industriale), active sau nu și fondul de locuințeindividuale.Cutoatecă sistemul de transport

public răspunde necesităților actuale de deplasare în oraș, frecvența redusă îi afectează atractivitatea, iar gradul de ocupare și utilizare este unul mediu. Unalt factorestedependențarelativ ridicată de autoturisme, constituită caobicei cultural și confirmată de costul relativaccesibil de deplasare cu autovehiculul în oraș,ca raport între distanța-timp și costul financiarefectiv.Mobilitatea alternativă nepoluantă este slab reprezentată, transportul cu bicicleta nu este prioritizat și nu dispune de o infrastructură integrată.

Cauze

Polarizarea moderată exercitată de municipiul Baia Mare este explicabilă datorită climatului economic insuficient dezvoltat și a lipsei de deschidere către piețe regionale. Accesibilitatea redusă la nivel național este cauzată, în principiu, de lipsa investițiilor publice coerente în construcția de mari infrastructuri de viteză (autostrăzi, drumuri expres, căi ferate de mareviteză), care să asigure o interconectivitatecrescută cu marile centre economice, dar șiizolarea geografică participă, în acest sens, cafactordeinfluență.

Conversiade la industria extractivă către ceadeprelucrare, (de exemplu, prelucrarea lemnului,industriamobilei)apermismenținereaunuiritmeconomicacceptabil,odatăcucreștereaserviciilor,dar și a comerțului de consum intern.Ponderea mică de investiții este explicabilă în virtutea accesibilității scăzute mai-sus menționate, dar și ca urmare a competiției regionale slab gestionate.

Subdimensionarea turismului, în raport cu potențialul relevant, încă ne-exploatat, survine în urma lipsei unei tradiții recente și clare în domeniu și a unei asumări șovăielnice a acestei direcții de dezvoltare de către actorii locali și administrație. Imaginea urbană eterogenă

juxtapune mai multe realități ale evoluțieiorașului. Zonele abandonate industriale cu imagine dezolantă reprezintă un efect al eșecului de tranziție către o piață industrială competitivă, liberă, simptom ce se regăsește înmajoritatea centrelor industriale din Româniapost-decembristă.

Depopularea și îmbătrânirea populației, cafenomene, sunt influențateși cauzatede factorimultipli, dintre care cei mai importanți ar fireducerea activității de specializare (mineritul),migrația după integrarea europeană și tendințagenerală de îmbătrânire a populației datorităsporului natural care înregistrează valori mici(tendință prezentă în majoritatea statelor încurs de dezvoltare și dezvoltate). Excluziunea socială, în special a minorităților de rromi cetrăiesc înpragul sărăciei, constituieun fenomen complex, cuo seriede cauze constante, cumarfienclavizarea culturală a acestora și sistemul de valori în contradicție cu cele moderne ale societății de astăzi, dispariția meșteșugurilor, abandonul școlar sau dialogul social primitiv sau inexistent pentru integrare în comunitate.

Poluareasolurilor(recentășiistorică)pesuprafațafostelor amplasamente industriale (cu plumb,cupru, ș.a.), constituie rezultatul exploatărilor

Page 81: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

151 152

Analiză Analiză

ultimului secol, calibrate la tehnologia epocii,în absența unei politici riguroase de protecțiamediului,cares-aconsacratcadiscursîndecadelerecente.

Dezvoltarea pe orizontală a orașului și ponderea

semnificativă a locuințelor individuale, cu regim de înălțime scăzut demonstrează oevoluție graduală specifică centrelor urbanecu disponibilități de teren, iar dependența de autovehicul șiutilizareaacestuiapescarălargăseaflăînstrânsălegăturăcuacesttipdedezvoltare.

Scenariu „If not”

Scenariul „If not” descrie o prognoză a evoluțieiorașului, în absența unor intervenții care săcorecteze punctele slabe și vulnerabilitățileidentificate de Analiza SWOT și cuprinse înDiagnostic. El fundamentează necesitateaadoptării unei politici integrate de intervenție,pentru a soluționa carențele relevate de analizăși pentru a optimiza avantajele competitive,crescându-lerelevanța.

În absența realizării unor investiții în infrastructuri de mare viteză, feroviare sau rutiere de conectare la coridoarele europene de transport, dezvoltarea economică a municipiului Baia Mare este plafonată prin izolare. EventualitateanerealizăriiAutostrăziiTransilvaniasau executarea greoaie a lucrărilor, va avea șiea un efect semnificativ asupra atractivitățiieconomice în virtutea accesibilității regională șinațională, diminuând interesul investitorilor delocalizare de noi facilități de producție în zonă.Polarizarea ruralului va rămâne, în continuare,nesemnificativă,dacănusevaconduceopoliticămetropolitană reală și dacă autoritățile nu vorimplementa un plan de cooperare economicăcare să speculeze și să cumuleze avantajelecompetitive,atenuânddisparitățile.

În ceea ce privește competitivitateamunicipiuluica poziționare în regiune, dacă Baia Mare nu-și va orienta politica economică și turistică către o specializare complementară ofertei Clujului, orașul va rămâne captiv într-o relație de subordonare și nu de coordonare. Dacă nuse vor realiza investiții în centre de cercetare șidezvoltarecaresăoptimizezeproceseleindustriei

de prelucrare și forța demuncă nu va crește îngraddespecializareșicalificare,municipiul riscă să piardă în fața orașelor din alte state slab dezvoltate, unde, forța de muncă este mai ieftină. Dacănusevaspeculacoerentavantajulcompetitivalproximitățiimaterieiprimeînindustriamobilei,aceastaîșivapierdedinpondereadepiață.

Pedealtăparte, dacă administrația nu va practica o politică de deschidere către noi piețe externe prin turism, orașul va rămâne captiv stagnării economice cu un comerț de consum intern, plafonat și nesustenabil. Având în vedere risculprezentat de concentrarea a cca. 40% din forțadin muncă în industria prelucrării, este absolutimperioasăelaborareaunei strategii de tip „planB” care să asigure sustenabilitatea economicăa orașului, în contextul globalizării și a mutăriipiețeloremergentedemuncăînindustrieînzonaAsiei.

Dacă nu se vor realiza investiții și concentrări de forțe în turism, care constituie o alternativădemultiplicare economică relevantă, coroboratecucreștereaatractivitățiiprinregenerareurbanășicreareadespațiiurbaneiconice,caresăpoate„vinde” cu succes imaginea municipiului BaiaMare, orașul va continua să depindă economic de o serie de actori volatili. Consumul va descrește, iar bugetul local, care depinde de o astfel de rată de consum, va întâmpina dificultăți în asigurarea serviciilor de bună calitate și nu va dispune de fonduri de investiții pentru menținerea avantajelor competitive.Dacă nu se vor facilita și încuraja investițiile în cercetare și dezvoltare și dacă inovația și

industriile creative nu vor crește ca pondere înprofiluleconomicalmunicipiului, Baia Mare nu va suficient de atractivă în raport cu competitorii săi, mediul economic va fi unul puțin dinamizat, instabil și cu potențial scăzut de creștere.

Creșterea economică și cea demografică suntinter-dependente. Astfel, în absența corelării specializărilor oferite de instituțiile de învățământ cu cererea și specificul pieței de muncă, din ce în ce mai mulți tineri vor părăsimunicipiul, iar rata de dependență economică va crește, generând și diminuarea atractivității economice și a puterii de cumpărare. Eșecul integrării populației marginalizate sociale prin educație și asimilare în piața de muncă, dacănu se vor implementa măsuri în acest sens,va contribui la escaladarea criminalității și la perpetuarea „pungilor de sărăcie” aflate la periferia orașului, cu problemele inerente de salubritate și siguranță.

Dacă nu se vor realiza decontaminări ale fostelor situri industriale și dacă acestea nu vor fi reintergrate în circuitul urban, aceste zone vor deveni periferice, nu prin amplasament, ci prin statut, vor polariza populații sărace, contribuind la creșterea criminalității și la degradarea teritoriilor din împrejurimi. Totodată,

imposibilitateautilizăriiacestormarisuprafețedeteren va favoriza extinderea haotică a orașului,promovândoutilizareineficientăaresurselor(deteritoriu, infrastructură, energie în transporturiș.a.m.d).

MobilitateaurbanădurabilăreprezintăunadintretemelemajoreimpusedeStrategiaEuropa2020,iar eforturile de finanțare structurale suntconcentrarecuprecădereacătreinvestițiiînacestdomeniu.Dacă nu se vor lua măsuri de reducere și fluidizare a traficului, dacă nu se vor crea premise pentru realizarea unor infrastructuri pentru bicicliști și pietoni ca transport alternativ nepoluant, dacă sistemul de transport public nu va fi eficientizat și dacă nu se vor implemente campanii eficiente de comunicare și conștientizare a impactului negativ al transporturilor poluante, gradul de poluare a aerului și poluarea fonică vor înregistra valori din ce în ce mai ridicate. Planificareapentruastfelde premise de dezvoltare a mobilității urbanedurabile și de reducere a emisiilor de gaze cuefectdeseră,estedeosebitdeimportantăpentruorizontul 2020. În caz contrar, municipalitateanuvareușisăatragăfonduripentrudezvoltareainfrastructuriișiacestlucrusevarăsfrângeasupracelorlalte sectoare prin efecte negative precumscădereaatractivitățiișiaccesibilității.

Page 82: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

153 154

Analiză Analiză

Relații Diagnostic - Cauze - Scenariu ”If Not”

Page 83: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

155 156

Analiză Analiză

I.3.2. Analiza SWOTMediul Intern Mediul Extern

Puncte Tari (S) Puncte Slabe (W) Oportunități (O) Amenințări (T)

CONTEXT

• Ranguldereședințădejudețșistatutuldepolde dezvoltare care permite polarizarea activitățiloreconomiceșiatragereadefonduripentruinvestiții

• Fondforestierbogat• Prezențaanumeroaseresursealesubsolului• Polarizarea Zonei Metropolitane Baia Mare

(245.000locuitoriîntotal)• Centruuniversitarîncontextregional• Potențialturisticdiversificat• Prezența Rezervațiai Arboretele de castani

comestibilidelaBaiaMare

• Subdimensionarea Aeroportului InternaționalBaiaMareșilipsacurseloraerienecătrealtedestinațiidecât capitala, frecvența și capacitatea redusă acurseloraerienecătreBucurești(55persoanepezitur,55retur)

• Întreruperea activității miniere, specifică înîntreagaistorieamunicipiului

• Scădere demografică în ultimii patru anidatoratăsolduluimigratornegativ

• Finalizarea incompletă a tranziției economicădinprofilprimarînprofilterțiar

• Solpoluat,problemedemediu• Potențialturisticinsuficientexploatat

• Proximitatea față de granița cu Ucraina șiUngaria-oportunitatedezvoltăriicahubdetranzit

• Tradițiile maramureșene ca premisă adezvoltăriituristice,alăturideprezențaa100bisericimonumentînjudeț

• Prezența ariilor naturale protejate în județ capremisăadezvoltăriituristice

• CompetițiacupoluldecreștereCluj• CompetițiacupoliidedezvoltareOradeașiSatu

Mare• Accesibilitatea redusă la nivel european și

național în absența unor infrastructuri rutiere șiferoviare de mare viteză care să lege Baia Mare decapitală,deSțătriisaudeorașelevest-europene

• Clasarea slabă a județului Maramureș înierarhia județelor în funcțiedePIB (locul22național,8,7miliardeîn2011)

FUNCȚIONALITATE – MEDIU CONSTRUIT

Zone funcționale majore

• Ponderea majoritară a fondului forestier dinzonaadministrativăamunicipiuluiBaiaMare(cca.85%)

• 21,4% din intravilanul municipiului constituieteren neutilizat, care poate fi angrenat în vedereadezvoltăriieconomice

• Mixitateafuncționalăazoneicentrale• Concentrareaprincipalelorzonedeactivități în

Sudul municipiului care poate contribui la realizareaunuiparcindustrialcufacilitățicomuneșiatractivitatesporită

• Existențauneibarierenaturale laN înceeacepriveștelimitareaexpansiuniiorașului

• Ponderea redusă a spațiilor verzi (cca. 4%) dintotalulsuprafețeiintravilane

• Blocarea suprafețelor de teren unde a fostsistată activitatea industrială, care sunt în prezentpoluate(vezisitCupromsauRomPlumb)

• RâulSăsarfuncționeazăcaobarierăînțesutulurbanșinucaoaxăstructurantă

• Densitatea ridicată a locuirii în cartierele delocuințecolectivă

• Incompatibilitatea funcțională și esteticăgeneratădeprezențasituluiindustrialinactivCupromîntr-ozonăpericentrală

• IncompatibilitateageneratădeprezențasituluiindustrialinactivRomplumbîntr-unarealcupotențialpeisager

• TronsonuldecaleferatăcareconecteazăGaradesiturileCupromși

• Romplumb este inactiv și acționează ca unelementdefragmentareațesutuluiurban,împiedicândoexpansiunecoerentă

• PrezențazoneiderisctehnologicdinVorașului(zona Romaltyn), incompatibiliă cu vocația fonduluifunciarlamalulSăsarului

• Tendința de expansiune necontrolată alocuințelorcătrezonadeNamunicipiuluicarepoategenera costuri ridicate pentru oraș transferul deproprietatecătremaimulțiactoriînurmaproceduriideinsolvențăasocietățiiCUPROMSAcare îngreuneazăuneventualprocesdegentrificareurbană

• CosturilepreamaridereabilitareșimodernizareatronsonuluidecaleferatăcareleagăgaradesiturileCuprom și Romplumb, care împiedică conversia într-un sistem de transport urban feroviar de suprafațădatorităstăriiavansatededegradareainfrastructurii

• Tendințadeexpansiuneaorașuluicătredealulnordic, înzonecareprezintăriscnaturaldealunecărideteren

Locuire – fond locuințe

• Tendința de creștere a fondului de locuințe(perioada2010-2013)

• Tendința de creștere a suprafeței locuibile/locuitor(perioada2010-2013)

• ZonaCentralăesteocupatăculocuințecolective

• Ponderemarealocuințelorvechi(51,6%aupese40ani)setraduceînrisipădeenergieșiosiguranțăalocuiiriimaiscăzută

• Suprafațalocuibilă/locuitorsubmedianațională(19mp/locuitorfațăde19,42pețară)

• Programul Național de Reabilitare Termicăpentrulocuințelecolective

• Alteprogramedereabilitare(clădiripublice)

• Dezvoltarea excesivă pe orizontală a orașuluiși creștereanecesaruluide investiții în infrastructurăedillitară(peste80%dinnumărultotaldeconstrucțiidelocuințesuntlocuințeindividuale)

Page 84: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

157 158

Analiză Analiză

care utilizează spațiul mai eficient decât celeindividuale

• Raport mic al numărului de louințe la 1000locuitori(422,79fațăde428,83înSatuMare,428,83înOradeași475,79înArad)

• Raport mare între suprafața ocupată delocuirea individuală și cea colectivă (aproximativ 3,7)nepotrivităpentruunmediuurbaneficient

• densitatea excesivă a locuirii în unele cartiere(Traian–317 loc/ha,Republicii–193 loc/ha,Gării–192loc/ha)

• Implementare slabă a programelor deeficientizareenergeticăalocuințelor(doar27locuințecolective)

• Eficiențăenergeticăredusă

• Lipsa unui program/regulament care săstabilească,lanivelulîntreguluioraș,direcțiișimetodede reabilitare, prin intermediul căruia să se obțină oimaginecoerentăafonduluiconstructiv;

• Acțiunile în instanță pentru retrocedarea unorterenurilibereîninteriorulzonelordelocuințe

Spații publice și repere la nivel urban

• Numeroase obiective cultural-istorice cupotențial turistic (muzee, obiective religioase, teatre,73monumenteistoriceclasificate)

• Obiectivele sportive atractive datorităperformanțelorsportivealeechipelordeclublocale

•• Tendința de creștere a suprafețelor verzi din

orașdinultimiiani:creșterecu75%din2010pânăîn2013;

• Acțiunile de reabilitare și modernizare aclădirilorpublice(școli,grădinițe,spitale,stadion,ș.a.)

• Parazitareaparterelorblocurilordelocuințedeextinderileneuniformedinpunctdevederestilisticșiarhitectural

• Parazitarea spațiului public de către parcărileamenajatelasol(PiețeleLibertății,Cetății,Păcii)

• Lipsa de atractori de fluxuri constante înspațiilepubliceprincipalealeorașuluiși/sauutilizareaneadaptatăvocației spațiului (Păcii, Libertății,Cetății,Gării,Universitate,Revoluției)

• Lipsa amenajărilor malurilor râului Săsar caspațiupublicunitar

• Distribuțianeuniformăaspațiilorverzidemaridimensiuniîncadrulorașului

• Reabilitarea obiectivelor prncipale prinProgramulNaționalpentruEficiențăEnergetică

• UtilizareaInstrumentelorStructuraleEuropenepentruconsolidareasaurefacereaspațiilorpubliceșiareperelorurbaneprincipale

• Vandalizarea spațiilor publice, a mobilieruluiurban și a construcțiilor (lipirea afișelor, distrugereaplantațiilor și a mobilierului, insemnele cu spray-urigraffitietc.)

• Tendințadedensificareamediuluiconstruit întreimea centrală a orașului în defavoarea spațiuluipublicșiaglomerareanumăruluideautovehicule

• Reactualizarea Planului Urbanistic Generalca instrument de direcționare și restricționare aldezvoltărilor urbane în vederea extinderii eficiente afonduluiurbanconstruit

Siguranța spațiului urban

• Tendințadescădereaincidentelordintraficșiavictimelor(2010-2013)

• Reducerea infracțiunilor asupra persoanei(2010-2013)

• Intensificarea acțiunilor poliției locale decombatereainfracțiunilor

• Ponderea ridicată a infracțiunilor asuprapatrimoniului,înspecialfurturi(13acte/1000locuitorifațăde4acte/1000locuitorilanivelnațional)

• Sporirea actelor de violență corporală (2010-2013)

• Ponderea crescândă și foarte ridicată ainfracțiunilorcontrabnelormoravuri(0,19-0,25/1000locuitorifațăde0,01/1000locuitorilanivelnațional)

• Reabilitareașimodernizareastrăzilorcontribuielacreștereasiguranțeiînspațiulpublic

• Programeledeintegrareșireabilitareatinerilorșiaminoritățiloretnice

• Tendința de creșterea a numărului deautovehiculesetraduceîntr-oposibilitateamaimaredeevenimenerutiere

• Creștereadiscrepanțelorsocio-economiceîntregrupurilesociale

DEMOGRAFIE

Evoluția fenomenelor socio-demografice

• Spornaturalpozitiv(peintervalul2010–2013)• Rata șomajului este scăzută și în descreștere

fațădeanul2010• Dependențademograficăestemairedusăfață

demediaceaaAradului,Oradeișimedieinaționaleamediuluiurban

• Scăderea populației cu 2% (2010 – 2013)determinatădefenomenuldemigrație

• Fenomenul de ”îmbătrânire” al populațieiconduce la o creștere a dependenței demografice cuimpactnegativasupraveniturilorsociale

• Capacitatea de polarizare a localităților dinvecinătate mai mică decât a orașelor mari (Arad,Oradea)secunatificăînsoldurimigratoriinegativecuvalori mai mari și efectemai pronunțate pe termenlung

• Scăderea ponderii populației tinere în totalulpopulațieiînintervalul2010–2014dela14,5%la14%

• Diferențe majore de densitate a locuitorilorîntrecartiereleorașulicaurmareatipologieidelocuiredenotă un caracter neuniform atât arhitectural –urbanistic,câtșidedezvoltareșiniveldetrai

• PrevederilePUGde transformare a enclavelorzonelordeproducțieșidepozitaredezafectateînzonedestinateactivitățiloreconomicevageneranoi locuride muncă cu posibilitatea stopării și chiar inversăriifenomenuluideemigrare

• Tendința de densificare a treimii centralea municipiului reprezentată de cartierele Săsar,Republicii,Gării,Traian,Progresului,VasileAlecsandripoate conduce la sufocarea traficului , reducereaspațiuluipublicpietonalîndetrimentulcirculațieișiallocurilordeparcareșioreducereacalitățiilocuirii

• Contractarea economiei și implicit reducerealocurilor de muncă poate determina accentuareafenomenuluideemigrare

Page 85: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

159 160

Analiză Analiză

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTURI

Infrastructura fizică

• Densitatebunăastrăzilorșiopondere lamiade locuitori superioară celorlalți 3 poli de dezvoltaredenotăoaccesibilitateșideservirebune

• Procentulridicatdedrumurimodernizateindicăpreocupareașicapacitateaadministrațieilocalepentrubuna-gestionareainfrastructurii

• AeroportulBaiaMareoferăoalternativărapidădedeplasareîntreBaiaMareșicapitalășipoatefiunpunctdelegăturășicătrealtecentreurbane

• Accesbilitateredusăfațădecapitalășicelelaltecentre urbane importante din teritoriu: lipsa sauinadecvareainfrastructuriirutiereșiferoviarecauzeazătimpimaridedeplasare

• Aeroportul Baia Mare este adecvat doaraeronavelordemicidimensiuni

• Lipsauneiocolitoareaorașuluicauzeazătraficdetranzitînorașcarecontribuielacreștereatimpuldedeplasarealtraficuluiurban

• Numărul mic de locuri de parcare amenajateaferent zonelor rezidențiale afectează calitateaspațiului rezidențial public prin reducerea ofertei despațiu destinat pietonilor cauzată de autovehiculeleparcatepetrotuarsauspațiineamenajate

• Număr ridicat de garaje individuale alerezidenților cu caracter neuniform și care utilizeazăinechitabilspațiulinterstițiar

• Infrastructuradestinatăbicicletelorse rezumăla doar 11 kilometri de piste de biciclete, fără altefacilități

• Neadecvarea gării ca spațiu de transferintermodalaltransportuluipublic

• Prevederile de modernizare și dezvoltare aleAeroportului Baia Mare prevăzute în MasterplanulGeneraldeTrasnportalRomâniei(octombrie2014)

• Propunerile din Prioritățile de DezvoltareDurabilă–Strategia JudețuluiMaramureș (realizareaunuidrumexpresBaiaMare–VajaviaSatuMare

• Dezvoltarea proiectelor sociale care oferă șisuport educațional pentru tineri (asemeni CentruluiROMANII)

• Intemperiile și ciclurile perioadelor reci-calde afectează starea infrastructurii care necesităintervențiiregulatederemediere

• Tendința de creștere a numărului deautovehicule reprezintă un fenomen care afecteazăcalitatea aerului, dimensiunea spațiului pietonal șiverdeșialtimpuluidedeplasarelaoreledevârf

• Celedouătronsoanedecale ferată industrialădezafectată reprezintă in impediment în coerențaspațialădinzonadesudșiestaorașului

Transportul public

• Legăturimultiplepecalerutierăcutrasnportulpublicculocalitățidințarășidinstrăinătate

• Acoperire bună a municipiului a rețeleitransportuluiîncomun

• Existența unei linii dedicate deserviriiobiectivelordeinteresturistic

• Grad de uzură redus al flotei transportului încomunlocalcaurmareaachiziționăriiautobuzelornoi

• Tendința de creștere a numărului pasagerilortransportuluiîncomun(perioada2010–2013)

• Lipsasemnalizării/amenajăriituturorstațiilorde transport public în interiorul orașului este unimpediment înutilizareatransportuluipublicdecătreturiștiișilocuitoriinefamiliarizațicusistemuldetrasee

• ZonaIzvoareleesteneadecvatătransbordărilorîntremultipleleliniidetransportpublicceotranzitează

• Politicile de eficientizare a consumului deenergiefavorizeazămodernizareatransportuluipublicșiimbunătățireaconfortuluipetimpulcălătoriei

• Reducerea cheltuielilor cu întreținerea șiutilizareaautobazeiînurmaachizițiilorautovehiculelornoiprognozatedeadministrațiaUrbis

• Localizarea unităților generatoare de locuri demuncă în accelași areal permit implementarea unoracțiunideaîncurajatransportulîncomun

• Viteza mică de deplasare pe cale feroviară,cauzată de infrastructura neadaptată vitezelorsuperioare, se traduce într-un mod de transportnecompetitivînraportcucelrutier

• Percepția locuitorilor asupra transportuluipublic camijlocdedeplasareutilizatdeclasasocialăcu veniturimici, nu camijloc eficient și economic dedeplasare

INFRASTRUCTURA SOCIALĂ ȘI SERVICIILE SOCIALE

Educația

• Localizarea unităților de învățământ în orașpermiteaccesulechitabiltuturorcopiilordinmunicipiu,pentrutoateniveluriledeeducațieexceptându-lpecelpreșcolar

• Raportulelevi/cadrudidactivestesimilarceluinațional(primar+gimnazial+liceal)

• DotaresuperioarăcuPC-urianiveluluiprimar-gimnazial în raport cumedia națională și a celorlalțipolidedezvoltarestudiați

• Dotaresuperioarăaunitățilordeînvățământcuterenuridesportfațădemedianațională,șiapolilorSatuMareșiOradea

• Clădirile instituțiilor de învățământ au fostsupuse unor lucrări de reabilitare, modernizare șiextindere care au crescut confortul procesului deeducație

• Populația școlară în scădere determinat de oreducereanatalitățiidupăanii1990

• Infrastructura sălilor de clasă ușorsubdimensionată, subliniată de media elevilor/clasăraportată la prevederile LEN, în cazul învățământuluidestatpreșcolar

• Media de elevi/sala de clasă sub medianațională denotă o capacitate supradimensionatăsituațieiactualeanumăruluideelevi

• NiveluldedotarecuPC-urilanivelullicealestesubmediacelorlalțipolidedezvoltare

• Cartierul Firiza nu beneficiază de o unitate deeducațiepentruînvățământulpreșcolar

• Reducerea numărului de elevi din școlileprofesionale(perioada2010-2013)

• Dezvoltarea în ultimi ani în Baia Mare aactivitățilordeproducțiecarenecesităforțădemuncăspecializată

• Instrumentele europene pentru stimulareainvațăriipeparcursulviețiișiprogrameleoferitegratuitdediferitecentredeformare(printrecareșiAJOFMM)

• Promovareaconcursurileșiolimpiadeleșcolareca mod de stimulare a competiției între elevi șicreștereainteresuluipentrudiferitedomenii

• Organizarea de vizite educaționale la unitățieconomice din domenii diferite pentru elevii de nivelprimarși gimnazial învedereadeschiderii orizontuluiprofesional

• Nivelulscăzutalveniturilordinfamiliilesăracecontribuie la părăsirea timpurie a școlii și axareacopiilorpeîndeplinireaactivitățiloraducătoaredevenit

• Interesul scăzut manifestat de elevi vis avis de procesul educațional, vizibil prin gradul depromovabilitatelabacalaureat(perioada2010–2013)

• Lipsa unui studiu care să ilustreze necesarulpieței forței de muncă și corelarea produsuluiuniversitar și al școlilor tehnice și profesionale laniveluljudețuluiMaramureș.

Page 86: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

161 162

Analiză Analiză

Sănătatea

• Creștereacapacitățiideprimireaspitalelor(de1346în2010la1366în2013)

• Creșterea număruluimedicilor (perioada 2010–2013)

• Dezvoltarea sistemului medical privat șicreștereanumăruluideserviciimedicaledisponibile

• Pondereapersoanluluisanitarlamiadelocuitorimaimaredecâtînpoliidedezvoltaredinregiune

• ReabilitareaSpitalului Județean (anunțatăasefinalizaîn2015)

• Dotarea unităților medicale băimărene șicalitatea specialiștilor se concretizează într-un orașBaia Mare centru medical la nivel județean și chiarinterjudețean

• Ponderea medicilor și a medicilor de familielamia de locuitorimaimică decât înArad șiOradeadenotănecesitateaatragerii acestui tipdespecialiștiînBaiaMare

• Competițiaîntremediulprivatșiceldestatcarepoatecreștecalitateaserviciilorțnambelemedii

• Ofertademuncămaiatractivăpentrumedicișipersonalulsanitarbinepregătițivenitădințărilevesteuropene

Infrastructura Socială

• Investițiilelocaleîncentredestinatepersoanelordingrupurisocialedefavorizate

• Rețeaextinsădecentresociale(atâtprivatecâtșipblice)

• Proiectele la nivel de cartier implementate deSPAS contribuie la întărirea legăturilor întremembriicomunitățiișilacreștereaapartenențeilocale

• Beneficii și facilități importante acordatede Primărie pentru persoanele vârstnice și cele cudizabilități

• Valoare ridicată a subvențiilor acordate ONG-urilorprestatoaredeserviciisociale

• Ponderea mare a copiilor asistați social (16%în2013)denotăosituațieneplăcutășigreapentruomareparteaaminorilorbăimăreni

• Deficiențe în ceea ce privește programele deîncluziuneînsistemuleducaționasaupepiațamunciiapersoanelordependentedesubstanțehalucinogeneșipersoanelecudizabilități;

• Numărul mare al persoanelor marginalizate(aproximativ2500)

• Numărulmicaldepartamentelordeplanificarestrategică în domeniul asistenței sociale și lipsacorelăriiîntreactivitățileacestora

• Lipsa unei baze de date centralizată care săconțină informații complete referitoare la totalulpopulației în nevoia de asistență și problematica încareseîncadrează

• RealizareaStrategieiSocialeaMunicipiuluiBaiaMare (în elaborare la momentul redactării acestoranalize)va sugeradirecțiicomunedeacțiunepentrutoțiprestatoriideserviciisocialelocali,acesteaputândfiiimplementatemaieficient

• Fondurile europene de finanțare care vizeazăproblemele sociale FSE (fondul social european),FEAD (Fondul de ajutor european pentru cele maidefavorizatepersoane)

• Evenimente majore care să destabilizezemediuleconomicșisăamplificeproblemelelegatedeintegrareapepiațamunciișiînsocietate

• Creștereanumăruluidepersoaneasistatesocialcaurmareafenomenuluideîmbătrânireapopulației

• Lipsa unei planificări comune a desfășurăriiactivităților și alocării fondurilor între prestatoriide servicii sociale poate să conducă la deservireaneechitablă și nedeservirea populației care necesităajutorînmodprioritar

• Motivațiamaterialăinsuficientăpentruaatrageun număr suficient de asistenți sociali permanenți,specialformațiîndomeniu

Infrastructura Culturală

• Existența unui fond cultural-istoric bogatrecunoscut atât peplannațional cât și internațional,cupotențialturistic

• Interesul ridicat pentru obiectivele culturaldoveditdefluxulmaredevizitatori

• Existența evenimentelor culturale localededicate sărbătorilor locale și internaționale pe totparcursulanului,susținutedeadministrațialocală

• Existența unui fond de obiective culturalediversificat:muzee,expoziții,teatre,cinema,biblioteci,casememoriale,ș.a.

• Număr important al clădirilor clasificate camonumenteistorice

• Reabiliatarea unor spații și clădiri cu valoareistorică(PiațaLibertății,TurnulluiȘtefan)

• Numărulmare al cititorilor activi din biblioteciilustreazăinteresullocuitorilorpentrucultură

• Lipsa unei agende culturale care să ofere oprogramare eficientă a evenimentelor cu scopulde a promova tradițiile și cultura băimăreană șimaramureșană

• Lipsa unei campanii unitare de promovare apotențialuluituristicaferentvalorilorculturale

• Ponderea redusă a participanților laevenimentele de spectacol și teatru în comparațiesituația din Oradea dovedește o promovareinsuficienă,unnumărredusdeevenimentesauchiarosubdimensionareaacesteiinfrastructuri

• Reabilitarea Coloniei Pictorilor va creștevizibilitateaartiștilorbăimăreni

• Fondurile naționale și europene pentrureabilitareașipromovareapatrimoniuluicultural

• Dispariția tradițiilor culturale autentice caurmareanevalorificăriișinepromovăriisuficiente

• Tendința de promovare a non-valorilor saua evenimentelor cu o încărcătură culturală redusăîncurajată de profitabilitatea crescută și cererealocuitorilor

INFRASTRUCTURA TEHNICO - EDILITARĂ

Alimentarea cu apă potabilă

• Sursa de apă potabilă localizată în apropiereaorașului

• Rețeauadealimentarecuapăafostreabilitatăîn2009

• Stațiadetratareafostmodernizatăîn2009și

• Densitatea mică a rețelei de alimentare cuapă comparativ cu a celorlalți poli de dezvoltare și ajudețului.

• Cartierul Firiza, și nordul cartierelor ValeaBorcutului,Săsar,GrivițașiFerneziunubeneficiazăde

• Fondurile europene atrase prin diferiteleprograme de dezvoltare oferă posibilitatea extinderiirețelelordeapăînzoneleneacoperite

• Contractele atribuite pentru modernizarea șiextinderearețelelorînzonelelimitrofealeorașuluivor

• Extindereaintravilanuluiconducelanecesitateaextinderiirețeleidedistribuțieaapei,generândcosturipentruadministrațialocală

Page 87: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

163 164

Analiză Analiză

asigură o capacitate de prelucrare suficientă pentruBaiaMareșilocalitățiledinjurulsău

• Alimentareacuapăesterealizatăînmareparteînsistemgravitațional,necesitândcosturiredusefațădesistemulcareutilizeazăstațiidepopmare

rețeadedistribuțieaapeipotabile creșteconfortullocuirii

Rețeaua de canalizare

• Stația de epurare a fost modernizată în anul2009,crescândui-seatâteficacitateacâtșicapacitateadeprelucrareaapeiuzate

• PartearețeleidecanalizareafostmodernizatășiextinsăprinprogramulISPAîn2009

• 81% din populație deservită de rețeaua decanalizare

• Lungimearețeleidecanlizarelamiadelocuitorimult sub raportul existent în alți poli de dezvoltareindică posibilitatea de subdimensionare a rețelei înraportcunecesaruldinteren

• Cartierul Firiza, și nordul cartierelor ValeaBorcutului, Săsar, Valea Roșie, Grivița și Ferneziu nubeneficiazăderețeadecanalizare

• Fondurile europene atrase prin diferiteleprogramededezvoltareoferăposibilitateaextinderiișimodernizăriirețelelordecanalizare

• Contractele atribuite pentru modernizarea șiextinderearețelelorînzonelelimitrofealeorașuluivorcreșteconfortullocuirii

• Realizarea treptei terțiare la stația de epurareva contribui la reducerea impactului orașului asupraecosistemuluiacvatic

• Extindereaintravilanuluiconducelanecesitateaextinderiirețeleidecanalizare,generândcosturipentruadministrațialocală

Alimentarea cu gaze naturale

• Reducerea consumului de gaz atât laconsumatoriicasnicicâtșilaceiindustrialisereflectăîntr-unimpactmaimicasupracalitățiiaerului

• Rețeaua de distribuție a gazelor naturale nudeserveșteoparteimportantădinnordulmunicipiului

• Lipsa sistemului de termoficare centralizatpoate fi exploatată prin extinderea rețelei de gazenecesarăpentruproducereaagentuluitermicînregimindividualdetoțilocuitorii

• Creșterea excesivă a prețului gazelor care săfacă nerentabilă extinderea rețelei de distribuție dincauzalipseideinteresdeaseracordaalocatarilor

Alimentarea cu energie electrică

• Orașulestedeservitîntotalitatederețeauadeelectricitate

• Reducerea activității industriale mariconsumatoaredeelectricitatearedusrisculdeficituluideputereînmomenteledemaximalezilei

• UzuramoralășitehnicăaconductorilorelectriciînzonaîntrestrăzileM.EminescușiV.Alecsandri

• Existența unor posturi de transformare cu ocapacitatedelucrucarenumaicorespundenecesaruluidinzonelenouconstruite

• Dezvoltarea spontană a locuințelor în zonelemarginale poate să conducă la suprasolicitareaposturilor de transformare existente și cauzareadeficituluideputerelaoreledevârfaleconsumului

Serviciile de salubritate

• Colectarea selectivă a deșeurilor din sticlă,hartie și carton, metal, rezultate din construcții și aechipamentelorelectriceșielectronice

• Investiția în recipiente de tip igloo pentrucolectareaselectivăadeșeurilor

• ExistențaunuisediudecolectareRoRecînBaiaMare și a unui parteneriat între asociație și PrimăriaMunicipiuluiBaiaMare

• Colectarea unei cantități totale de deșeuriînsemnateraportatălanumăruldelocuitori,dublăfațădemedianațională,maimaredecâtînOradea

• Procentulmarededeșeuridinpământșipietrereciclat

• Neconformitatea depozitului de deșeurimunicipial în raport cu regulamentele europene îiinterzicefuncționareadupăanul2017

• Cantitatea de DEEE raportată la numărullocuitorilorestesubmediaimpusădelegislație

• Deșeurilereciclabilenusuntvalorificateperazamunicipiului, ele sunt compactate și vândute altoroperatori

• Proiectarea și executarea unor depozite dedeșeuri municipale noi pentru a fi utilizate ulterioranului2017stabilite în cadrulproiectului ”SistemdeManagementIntegratînjudețulMaramureș”

• Obligativitateadereciclareimpusădelegislațiadindomeniucontribuielareducereaimpactuluiasupramediuluișivalorificareaparțialăaunorresurse

• Realizarea campaniilor locale informare șiîncurajareareciclăriiselective

• Dezvoltarea unor activități de producție peplanlocalcaresăvalorificematerialelereciclateșisăîncurajezereciclarea

• Lipsa de interes a populației în demersul deselectareselectivăpoatecompromitețintadeatinsîndomeniustabilităpentruanul2020

Rețeaua de iluminat public

• Extinderile sistemului de iluminat public între2010–2013înzonelelimitrofealemunicipiului

• Creșterea consumului de energie pentruiluminatulpublicîntreanii2012-2014

• Directiva europeană și legislația naționalăprivind consumul de energie poate conduce la oreducereaconsumului

• Consumatoriielectricimaieficiențidinpunctdevedereenergeticaucosturideachizițiemaimare

CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Zonele verzi

• Fondulforestierbogatșivastlocalizatîn • Distribuțianeuniformăaspațiilorverziîncadrul • ProiectulEco-rețeauaurbanăvacontribuila • Întreținereanecorespunzătoareacestorași

Page 88: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

165 166

Analiză Analiză

exteriorul intravilanului compensează procentul micdespațiuverdedinoraș

• Spațiileverzimarisuntbine-întreținute• Proiecteledeamenajareaspațiilorverzișilocuri

de joacăaferentezonelor rezidențialedesfășurate înperioada2010-2013

orașului• Norma de spațiu verde este inferioară celei

recomandatădeUE• Spațiile verzi aferente locuirii colective este

uneorineîngrijitșiexistădeficitdeelementvegetal

creștereacalitățiilocuiriiînzoneledenslocuite• Creșterea calității locuirii prin refacerea

elementuluivegetalaferentclădirilordelocuitcoletive

degradareaelementuluivegetal• Insuficiența locurilor de parcare rezidențiale

determină unii locatari să parcheze pe spațiile caresunt teoretic verzi, dar elementul vegetal lipsește,compromițândcapacitateaacestuiadeaseregenera

Calitatea aerului

• Îmbunătățirea calității aerului pe perioada deimplementareaPIGCA(2010-2013)

• ReducereaconsumuluidecombustibildecătreoperatorulUrbissetraduceprinpoluaremaiscăzută

• Traficulcontribuiecu40%dintotalulemisiilordeCO2

• Condițiile atomosferice determinate decontextulgeograficîncareseaflăBaiaMarenupermitedisipareaînatmosferăasubstanțelorpoluante

• Stațiile de monitorizare a calității aeruluinecesităinvestițiiprentrureparații

• Programele naționale și europene deeficientizareaclădirilorpubliceșidelocuințecolectivevor contribui la scăderea poluării provenită dinproducereaenergiilortermiceșielectrice

• Continuarea acțiunilor de remediere a calitățiiaeruluipropuseprinPIGCAprinamenajareaspațiilorverzi

• Sporireanumăruluideautovehicule• Tendința de îmbătrânire a parcului auto și

implicitcreștereapoluăriiaerului• Scăderea randamentului echipamentelor

individualedeîncălzireșicreștereacantitățiidePM10emiseînperioadelereci

Poluarea fonică

• Niveluldezgomotdinzoneledelocuitesteînlimiteleadmisedelegislație

• Arterele majore de trafic și intersecțiileprincipalegenereazăunniveldezgomotpeste limitaadmisădelegislație

• Realizarea centurii ocolitoare va degaja orașuldeopartedintraficuldetranzitși implicit reducereazgomotului

• Creșterea ponderii transportului în comn întotaluldeplasărilordinorașvadegrevaartereledeopartedinautovehicule

• Sporireanumăruluideautovehiculeînviitor• Degradarea infrastructurii rutiere contribuie la

amplificareazgomotuluidintrafic

Poluarea apelor și a solurilor

• Sursa de apă potabilă nu este în pericol deafectaredepeurmaactivitățilorindustriale

• Calitateabunăaapeipotabile

• SolurilepoluateaferentecombinatelorCupromșiRomplumb

• Depozitul de deșeuri din Satu Nou de Susreprezintă,dincauzametodeideconstrucție,osursădepoluareasolului

• Malurile cursurilor de apă prezintă urmeledepozităriineconformeadeșeurilormenajere

• Programele europene de reabilitare a siturilorcontaminateșiameliorareacalitățiiapelorșisolurilor

• Deversarea lacurilor de decantare (cuconcentrațiiridicatedeparticuleînsuspensie)înurmaunorcalamităținaturale;

• Evacuareanecontrolatăaapelordemină;• Zonelede riscdeclarate: zona fostuluidepozit

de explozibil și zona de producție și depozitare dinvestulorașului;

• Extinderea fonduluide locuințe însprenord, înzonelecuriscdealunecărideteren,fărăaseexecutalucrăridesistematizareșiconsolidareaterenului

ECONOMIE

Întreprinderile și activitățile economice

• Numărul întreprinderilor în creștere denotă oeconomieîncreștere(2010-2013)

• Forțădemuncăspecializatăînconcordanțăcupotențialullocal:domeniulhotelurilorșirestaurantelor,industria prelucrătoare + domeniul transporturilor șidomeniulactivitățilorprofesionale

• Profitul net în creștere consistentă (totalulîntreprinderilor)–cca.25%între2010–2013

• Productivitateamuncii în creștere în perioada2010–2013

• Numărul șomerilor în scădere cu aproximativ50%(perioada2010–2013)

• Investiții continue pentru achiziționarea deechipamenteșiautovehiculepentrucompaniaUrbis

• Tendința crescătoare a investițiilor private îndomeniulindustrial

• Reducerea numărului de salariați în perioada2010–2013(1293angajați)

• Grupareaajumătatedinnumărulangajațilorîndoar1,8%dinnumărulcompaniilor

• Supra-angajare în domeniul industriei deprelucrare(numărmaredeangajațiîntr-unnumărmicdefirme)

• Pondere redusă la nivel regional ca număr deîntreprinderiactive(sub9%)șicacifrădeafaceri(sub6%)

• Număr redus de întreprinderi cu activitate îndomeniulcercetăriișidezvoltării

• Creșterea cifrei de afaceri totale a firmelor sepotreflectaîncreștereanumăruluideangajați

• Dezvoltarea activităților economice cu valoareadăugată mare (turism, activități profesionale,științificeșitehnice,informațiișicomunicații,ș.a.)

• Eficientizarea măsurilor de înregistrare aveniturilor întreprinderilor și reducerea economiei”subterane”

• Fondurile europene pentru dezvoltareamediuluieconomic

• Oportunitățile fiscaleoferitedeGuvernpentrustimulare a angajării persoanelor cu dizabilități și apersoanelorfărăexperiențăpepiațamuncii

• ProgramelenaționaledefinanțareaînființăriișidezvoltăriiIMM-urilor

• Dezvoltarea parteneriatelor între unitățile deînvățământ și întreprinderi, în special în domeniuldomeniulcercetării

• Taxele ridicate aferente muncii mențin unnivelcrescutaleconomiei”subterane”

• Rezultatele din cercetare și dezvoltare suntimplementate în alte orașe, proces cauzat de lipsaunuilanțcercetare-dezvoltare-implementarecompletîn orașul Baia Mare (parc tehnologic, cluster etc.).Procesulareconsecințe înpierdereavaloriiadăugatepotențialeabunurilor

• Creșterea polarizării intreprinderilor mari îndetrimentulcelormici,mijlocișimicroîntreprinderilor,cu consecințe asupra prețului final al bunurilor șiserviciiloroferite–efectuldemonopol

Page 89: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

167 168

Analiză Analiză

Turismul

• Potențialul turistic ridicat validat de PATN,determinat de tradiții, cultură, evenimente, cadrulnaturalșiobiectiveantropice

• Indicele staționării turiștilor este mai maredecâtînArad,OradeasauSatuMare

• Linie de transport în comun dedicată vizităriiobiectivelorturistice

• Indiceledeutilizare turisticăestemult inferiorcelordinArad,OradeasauSatuMare

• Lipsa de parteneriate între proprietarii despațiidecazare,administratoriideobiectiveturistice,transportatorișiadministrațialocalăpentrupromovareunorpacheteintegrate

• Programeledeformareapersonaluluispecializatînturismșialimentațiepublicăcecompleteazăofertașcolilorprofesionaleșiliceelortehnicelocale

• Programele și fondurile europene și naționalepentru dezvoltarea infrastructurii turistice șivalorificarepotențialului

• Promovarea tradițiilor și ofertei turistice înstrăinătate

• Tendințadescădereanumăruluideînnoptăriînintervalul2006–2013

• Ofertaturisticăaorașelormaimari:Cluj,Oradeacompletatădeoaccesibilitatesuperioară

• Accesibilitate scăzută dinspre marile centreurbaneșinoduridetransportdatădeduratelemaridetimppentrudeplasărileautoșiferoviare

Page 90: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

169 170

Analiză Analiză

I.3.3. Identificarea problemelor și a nevoilor de dezvoltareÎn urma analizelor efectuate asupra stăriiactuale a polului de dezvoltare Baia Mare sepot concluzionaoseriedenevoidedezvoltaresprecareorașultinde,darpecarenureușeștesă le îndeplinească prin resursele actuale, saulipsuricareîiîncetinescritmuldedezvoltaresauafecteazăcalitateaserviciilorurbane.

Trecutulindustrialalorașuluiestecelcareredăidentitateasa,darcareînprezent,înurmareduceriiactivității miniere și amarilor zone industrialefărăprezențauneiactivitățieconomice, lasă înurmăterenuriamplefărăocontribuțielanivelulorașului. Mai mult decât atât, aceste terenurideținconstrucțiidezafectateșiprezintășiurmedepoluare cusubstanțepoluante caurmareaactivitățilormetalurgice(CupromșiRomplumb).Prin suprafața întinsă și localizare zonele deproducție și industriale dezafectate reprezintăonecesitatedereconversieînzonecuactivitățieconomice, nu doar pentru a elimina zoneleinactivedinoraș,darșicamăsurădecontrolmaieficientaexpansiuniilocalității.

În completarea acțiunilor de refuncționalizarea terenurilor inactive din intravilan și limitarea expansiunii intravilanului trebuie întărităprotecția fondului forestier situat în partea denord, atât din considerentele menționate maisus, dar și din considerenteecologice, datorităserviciilordemediuoferite,șituristice.

Crescând aria de analiză, una dintre celemai mari probleme ale orașului o reprezintăacesibilitateaorașuluiînraportcumarilecentreurbanenaționale.Deșiproblemaiesedinariadeatribuțiiamunicipalitățiiestenecesarăcorelareaintervențiilor locale astfel încât să încurajezeși să susțină o dezvoltare de tipul ”buttom-up”. Trebuie conștientizat faptul că economiaorașului nu se poate dezvolta în condiții de

izolare,indiferentdetipuriledeactivitățipecaredoreștesălepromoveze.

Accesibilitatea în interiorul municipiului suferădin cauza lipsei ocolitoarei, intensificândtraficullaoreledevârfpeartereleprincipalealeorașului.Proiecteledelărgireșimodernizarealestrăzilor Europa și Dumbravei, ca parte a noiicenturideocolireaorașuluivorcontribuipozitivla reducerea traficului de tranzit. Alternativelede deplasare trebuie încurajate, atât în scopulreducerii traficului din oraș, dar și al reduceriipoluăriicauzatedeacesta.Nevoiademobilitatetrebuiesatisfăcută,însensulunuiorașreședințăde județ și pol de dezvoltare urbană, princreareauneiofertevariatecaresă includăatâtautoturismul personal,mijloacele de transportîn comun, dar și cele alternative asemenibicicletelor,rolelorsauskateboard-ului.

Învestițiileîninfrastructuradetransportrămânun mijloc costisitor, dar indispensabil, defacilitarearelațiilorîntretoțiutilizatoriiorașului.SituațiaexistentăaorașuluiBaiaMarenecesităo abordare pe trei paliere: cel al infrastructuriifizice,alinfrastructuriitransportuluiîncomunșial comportamentului utilizatorului vis-a-vis deeficiențăenergeticășicosturidemediu.

Având în vedere extinderile spontane aleintravilanului,înspecialînspreparteadenordșisudaleorașului,suntnecesareinvestițiipentrurealizarea infrastructurii rutiere înacestezone.Realizarea sistemului integratde semaforizareva reduce ambuteiajele la orele de vârf, iarfinalizareacenturiiocolitoarevadegajaopartedintraficuldinoraș.Zonacentralășialtespațiicu valențe pietonale puternic pronunțate prinactivitățileeconomicepecare legăzduiescsaule pot găzdui trebuie să suporte reglementăriîn scopul eliminării traficului auto. Reabilitarea

clădirilor de patrimoniu va determina, încoroborare cu reducerea traficului auto, fluxuripietonalemaimari și activități economicemaiprofitabile. Pe de altă parte sunt necesare investițiile îninfrastructurapentrubiciclete.Lungimeatotalăredusăaacestora,sepoateinterpretacaolipsăde interes a autorităților pentru modurile dedeplasare alternative. Investițiile de reabilitarea spațiilor publice asemeni Piețelor Libertății,CetățiișiPăciiînsprealeoferipietonilorsuntunindicatoralinteresuluilocalpentruunorașredatoamenilorșibicicletelor.Esteastfelimperioasăfinalizarea unor trasee de biciclete integratecare să deservească zonele importante aleorașuluișicaresăaratelocuitorilorconvingerileadministrației referitoare la potențialul acestuimoddedeplasare. Pentru ca restricțiile impuse circulației să nuafecteze mbilitatea în oraș, sau doar pentrua crește performanțele transportului publc,sunt necesare investiții atât în promovareatransportului public, cât și în infrastructuracompaniei Urbis. Având în vedere obiectivelede eficiență energetică stabilite prin PAED șidirectivele europene se impun continuareainvestițiilor de înnoire a parcului auto alcompaniei. Acestea contribuie și la creștereasiguranțeiîndeplasare,crescândînacelașitimpși atractivitatea în rândul cetățenilor. Pentrua crește vizibilitatea transportului public, înspecial în rândul utilizatorilor veniți din afaraorașuluisuntnecesareamenajareauniformășisemnalizarea eficientă a stațiilor de transportîncomun,impreunăcurealizareasistemelorde”ticketing” integrate altormoduri de transportsauchiarobiecivedeinteres. Al treilea palier de dezvoltare se bazează penecesitatea câștigării locuitorilor de parteadeplasărilor cu o eficiență de ansamblu mairidicată (transport în comun sau bicicletă),ca alternativă de deplsasare indispensabilă

orașelor dezvoltate. În această abordare suntcuprinse forța de muncă și populația școlară,carenecesităoatențiesporităînceeacepriveștedeterminareaacestorasăutilizezecuprecăderetransportulîncomunpentrudeplasărilezilnice. Deficitul de locuri de parcare afecteazădeplasarea,atâtacelorlalteautovehicule,câtșiapietonilor,însăasigurareaunuinumărdelocurideparcaresuficientdemarenuva finiciodatăposibil în lipsa unei strategii de prioritizare atransportuluiîncomunșidecontrolanumăruluideautovehicule,careareotendințădecreștere. O parte dintre autovehicule din zonelerezidențiale sunt parcate pe suprafețe cudestinațiedespațiuverdecuelementevegetaledegradate,compromițândastfelposibilitateaderegenerarenaturalăaacestuia.Acestfenomen,completatdesuprafațaredusădespațiuverdedinoraștrebuiesăreprezintepremiseputernicepentru ca amenajarea spațiilor verzi existenteși proiectarea unora noi să devină o prioritatepentru creșterea calității locuirii, a aspectuluispațiuluipublicșicreștereapotențialuluipentruserviciidemediubeneficeorașului.Localizareaspațiilor verzi trebuie să ofere posibilitateatuturor locuitorilor, indiferent de vârstă sauzonăaorașului,săutilizezeozonăverdepentrurecreeresaupetrecereatimpuluiliber. Având în vedere ponderea mare a locuințelorvechi din oraș este imperioasă implementareaprogramelor de reabilitare, în perspectivaatingerii obiectivelor de eficiență energeticăimpuseprinPAEDșinormeleeuropenepentruorizontul 2020. Dezvoltarea noilor locuințetrebuiesăeficientizezeresursabogatădeterenexistentă în interiorul intravilanului înainteaextinderii acestuia, în timpce rețelele tehnico-edilitaretrebuiesădeserveascăînegalămăsurălocuitoriiorașuluișiteritoriulacestuia. Spațiile publice băimărene trec prin etape de

Page 91: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

171 172

Analiză Analiză

reamenajare,înspecialpiețelepublice.Pelângăintervențiile de cosmetizare sunt necesareși intervenții de reglementare a activtățiloreconomiceșiastfelîncâtspațiulsăfieutilizatdelocuitori, nu doar tranzitat. De asemenea estenecesarăopoliticădeîmbunătățireaaspectuluiurban vis-a-vis de extinderile localizate laparterelelocuințelorcolectivepentruamplasareaactivităților economice, care sunt mult preanumeroase și neuniforme. Tot la capitolulspațiipublices-aconstatat lipsapromovăriicasistemînceeacepriveșteamenajareaspațiilorpublice. Spațiul care a fost neglijat până înprezent, dar cu o importanță deosebită, râulSăsar,necesităoabordarecomplexăînceeacepriveșteamenajareamalurilorsale.Intervențiileurbanistice realizate de-a lungul timpului aurestrâns pe alocuri dimensiunea spațiuluiliber aferent acestuia. Rezolvarea într-omanieră calitativă a promenadei Săsarului,darșiaconsolidăriialbieișimalurilorsalesuntimperioase, întrucât râul reprezintă nu numaicelmaivechielementde identitatealorașului,darșiunfactorcuoimportantăînfluențăasupramicroclimatului local. Prin dispunerea sa de laest la vestde-a lungulorașului, râulSăsararepotențialuldeareunispațiilepublicedelanordșisudprinspațiipublicetratateintegrat. Amenajarea de calitate a spațiului urbannu îi oferă automat și confortul și calitateaexperienței trăite în acesta. Nivelul deinfracționalitate este un factor decisiv în ceeacepriveșteatractivitateasa.RapoartelePolițieiLocalearatăocreștereainfracțiunilor,înspecialceleasuprapatrimoniului,fiindnecesaremăsuripentru prevenirea actelor ilegale, atât pentrumonitorizarecâtșipentruaplicarealegislației. Serviciul de salubrizare este un alt elementcare influențează calitatea spațiului public.Cantitatea de deșeuri colectată de companiaDrusalesteunacaredenotăoactivitateintensă,depășind ca medie pe cap de locuitor situațiala nivel național în ceea ce privește cantitatea

totală de deșeuri. Rămâne însă nesoluționatăproblema reciclării deșeurilor, doar 16% dintotalul deșeurilor fiind reutilizate. Unul dintrefactoriicareinfluențeazăaceastăpondereestelipsaobigativitățiicolectăriiselectiveadeșeurilorlanivelul locuințelor, care se translatează într-un comportament indiferent al locatarilor fațădedepozitareaselectivăadeșeurilor înspațiulpublic.Lipsadeinterespoatefipusășipeseamanecunoașterii avantajelor reciclării, decelemaimulte ori campaniile de informare accentuândefectele negative ale depozitării împreună adeșeurilor.Dealtfel,lanivelulorașuluinuexistăun centru de reciclare și valorificare efectivă adeșeurilor – există doar centre de colectare.Pentruacontribuilacreștereaeconomicăîntr-unmodcâtmaipuțindăunătormediului,reciclareatrebuie să reprezinte o prioritate, așa cum seîntâmplă în statelemembrevestice.Uncentrudereciclareesteonecesitateatâtcainstrumentdereducereaimpactuluiasupramediului,darșicapromotoralbunelorpracticiurbaneșioferiredelocuridemuncă. Din analiza structurii demografice se constatătendința de creștere a ponderii persoanelordependente, în special al celor vârstnice.Eforturile administrației de a susține aceastăcategorie,cadealtfelatuturorcazurilorsociale,intens manifestate de altfel, vor trebuie săcreascăînviitor.Infrastructuraserviciilorsociela,deși destul de importantă, nu este organizatăcorespunzător, existând o lipsă de colaborareeficientă și planificare între diferiții furnizorde servicii sociale. Acest lucru semanifestă înlipsauneibazededate comuneapotențialilorbeneficiariaiserviciilorsociale,darșiunelelipsuriînceeacepriveșteserviciileoferitedeterminatedeoprogramare ineficientășineconcentratăafondurilor.Estenecesarăașadarrealizareauneiformedecolaborareînacestdomeniualtuturoractorilorimplicați,darșielaborareaunoranalizeasituațieipersoanelordezavantajate. Problema șomajului trebuie atacată încă de

la sursa ei, nu doar intensificate eforturilede a atrage noi investitor (absolut necesară)și anume oferirea unei formări necesară pepiața muncii. Parteneriatele între unitățilede învățământ și unitățile economice, dar șiinvestițiile în dotarea unităților de învățământși parteneriate înternaționale de schimb deexperiență profesională și educațională suntmăsuricarepotfiaplicatelanivellocal. Problemele care vizează atât sistemul deînvățământ cât și cel al serviciilor sociale suntînspeciallegatedeabandonulșcolarșinumărulridicatalpersoaneloraflate înpragdesărăcie.Numărulridicatalacestoranecesităoabordaresensibilă a problemelor de incluziune socială,integrarepepiațamunciiaadulțilorșiintegrareînsistemuldeeducațiealcopiilor. Existăoofertădiversificatăamunicipiuluiînceeace privește obiectivele culturale, evenimenteculturalesaudotăriculturale.Dezvoltăriiramureituristice bazată pe promovarea patrimoniuluiculturalestenecesară,atâtdinpunctdevedereeconomic,darșipentruapăstrainteresulpentru

tradițiile și cultura maramureșeană. În acestscop, pentru a crește vizibilitatea obiectivelorculturale ele trebuie promovate coroborat,incluzând oferta de transport și cazare, dar șiactivitățicomplmentareacestora.Pentruareușiacestlucru,asemenidomeniuluimobilitățiispreexemplu, este nevoie de o strategie sectorialăcaresăindicecetrebuiedezvoltatșicum.

Scopul final al tuturor direcțiilor de dezvoltaretrebuiesăfieunulcomunșiaxatpeasigurareadezvoltării economice a orașului în scopulcreșteriicalitățiivieții locuitorilorsăi.Economianecesităghidareînceeacepriveștedezvoltareapriorităților întrucât orașul se află la sfârșitulunei crize economice care s-a coroborat curestrângereaactivitățiimetalurgice,douădintreindustriile locale reprezentative pentru istoriaorașului dispărând din peisajul economic. Suntnecesare intervenții locale pentru a negociadezvoltarea între potențialul turistic și culturalpuțin valorificat și activitățile productive dinindustrialemnuluișitextilăcarecrescdelaanlaan.

Page 92: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

173 174

Analiză Analiză

I.3.4. Potențialul de dezvoltarePentruodezvoltareeficientăaorașului,încarepropunerile să reflecte necesitățile, ele trebuiesăvalorificesituațiaexistentădinteritoriu.Deșidezvoltarea vizează și aportul unor resursedin exterior, în special fonduri europene sauguvernamentale, este important ca acesteasă valorifice potențialul existent în teritoriu. Înacest sens, auditul teritorial desfășurat oferăca elemente de potențail pentru dezvoltareape viitor a orașului resurse care deja sunt înexploatare,darșielementecaredeșiidentificateșiînaltestudiinuaufostpuseînvaloare. Localizarea orașului, la aproximativ 60 dekilometri de granițele cu Ungaria și Ucrainareprezintăooportunitatededezvoltarecanoddetranzitmajor,deșiînprezentlipsainfrastructuriide mare viteză, CF și rutieră, anulează parțialacest avantaj. De asemenea, localizarea într-un context cultural bogat și un cadru naturalrecunoscutcaavândunpotențialcrescut,suntelementecarepotfivalorificatepentruaaduceunpluseconomic. ÎncontextulmodernizăriigăriișialiniilorferatepropusedeMasterplanulGeneraldeTransport,dar și realizarea drumului expres Satu Mare– Baia Mare vor fi premise puternice pentrucreșterea accesibilității orașului și în acelașitimp dezvoltarea mediului de afaceri. Pentruaceasta, pe plan local trebuie creat cadrulde dezvoltare al întreprinderilor – politici deîncurajare, parteneriate, spații, infrastructurăurbană (rutieră, utilități, de date etc.). Tot înacest context, aeroportul localizat în TăuțiiMăgherăuș, la doar 8 kilometri de Baia Mare,oferă o perspectivă de dezvoltare a orașuluiatât prin prisma dezvoltărilor relațiilor pentrucălători,câtșipentrutransportuldebunuri.Deșiînprezentaeroportuldeserveștedoar legăturacuBucureștiul,elpoate fimodernizatșiextinspentruaprimifluxuridemarfășipasagerimai

mari. Suprafețele mari de teren fără activitățidesfășurate pe ele reprezintă un potențial decreștere economică în sensul în care acesteasuntlocalizateîninteriorulorașului.Beneficiindastfeldeinfrastructuradetransportșiderețelelede utilități aceste terenuri trebuie convertitefuncționalpentruaajutalavalorificarearesurseide teren intravilan, îmbunătățirea imaginiipercepută din spațiul public prin eliminareacadrelorvizualealeclădirilordezafectatesauaterenurilor insalubre și creșterea capacității deforță de muncă. Aceste aspecte, impreună cuprograme de ocupare a forței de muncă suntmăsuricareauroluldeareducemigrațiaînscopprofesional,fenomenulresponsabilînultimiianipentrudepopulareaorașului. Creștereaspectaculoasăadomeniuluiștiințelortehnice și profesionale, atât ca număr deîntreprinderi și angajați, dar mai ales ca cifrăde afaceri denotă de asemenea o creștereîn ceea ce privește posibilitatea oferirii unorservicii profesionale de calitate. Pentru afacilita creștereaacestui domeniu și transferulde cunoștințe este necesară realizarea uneifacilități care să reunească întreprinderidin acest domeniu. De asemenea, datoritădependenței economiei de domeniul industrieiprelucrătoare,șiînspecialînceadeprelucrarealemnului,esteoportunădezvoltareaunuiparctehnologicsaucentrudecercetareîndomeniu.O astfel de facilitate este necesară pentru ascădea vulnerabilitatea dată de existența unuinumăr mic de companii mari în industrie încazul unui eveniment economic nefavorabilprin dezvoltarea de tehnici și produse catmaidiversificate,inovative,caresăcrescăniveluldecompetitivitate. Acest obiectiv poate valorificași potențialul de teren neexploatat din cadrulorașului.

Existența instituțiilor de învățământ superiorși în special a Universității de Nord reprezintăpremise pentru dezvoltarea unui centrude cercetare-dezvoltare în parteneriat cuîntreprinderile din Baia Mare, dari și din altelocalitățidinZonaMetropolitanăBaiaMare.Pelângăformareadeparteneriatemeniteactivitățiide cercetare și creare de porduse sau tehnicinoi, se va facilita și transferul de cunoștințe șide asemenea se poate forma forța demuncănecesară acestor întreprinderi, încă din cadrulinstituțiilordeînvățământ. InvestițiilerealizateîncadrulcompanieiUrbisînultimiiani,atâtînechipamenteșiinfrastructură,câtșiînautovehicules-aconstituitîncreștereanumăruluidecălătorișireducereaconsumuluidecarburantutilizat.Graduldeuzurăauautobazeis-aînjumătățitîntre2010și2013,rezultatcaresemnifică și un confort și o siguranță crescutăîn deplsasare pentru călători. Dacă în trecutcălătoria cu mijlocul de transport în comunera percepută ca modalitate de deplasarepentru categoriile sociale mai puțin prospere,aglomerarea spațiilor publice cu autovehiculepersoanel,creștereacosturilorpentrudeținereașiutilizareaautomobiluluipersonal și interesulorașelor dezvoltate pentru transportul încomunconduclaconștientizareaoportunitățiișieficiențeisalecamijlocdedeplasareînmediulurban.Înacestsenstransportulpublicprezintăunpotențialdedezvoltarepentruunmunicipiumaipuținpoluat,untraficmaipuținaglomeratșicetățenișiocomunitatemaideschisăpentrumijloacelededeplasareeficiente. Deasemenea, transportul încomunreprezintăun liant între oferta turistică băimăreană șimaramureșeanășituriști.Brandulturistictrbuiesăcompunăproduseturisticeformatedintr-untrionomobiectiveturistice–ofertededeplasare–spațiidecazare. Patrimoniulculturalși istoricexistent lanivelul

orașului și pus iîn contextul celui județean, cutradiții și obiceiuri ale locuitorilor, monumentede arhitectură și peisaje valoroase validate deîncadrărileînariiprotejatereprezintăpotențialullocal cel mai puțin valorificat. Deși regiuneaMaramureșului este recunoscută la nivelnațional pentru aceste caracteristici, ea esterelativpuținvizitatădeturiști.Sursa: Institutul Național de Statistică, anul2015 Ocauzăaacestuifenomeneste izolareafizică,din cauza infrastructurii rutiere și feroviareinsuficient dezvoltată, dar cel mai important,lipsa unor oferte turistice integrate și a uneipromovări consistente. Baia Mare are unpotențial ridicat de creștere economică dinturism, atât datorită existenței unor obiectiveturistice numeroase și relativ diversificate, darșidincauza faptuluicăbeneficiazădesingurulcentru de informare turistică din județ șimajoritatealegătrilordetransporttrecprinBaiaMare.Aceste lucruriplaseazăorașulpetraseulmajorității rutelor turistice care au ca scopopbiectivedinMaramureș. Perioada bună traversată de cluburilesportive băimărene atât pe plan național,dar și internațional (handbal, volei, rugby)reprezintă un moment excelent pentrupromovarea sportului în rândul populațieiși în special în rândul tinerilor. Dezvoltareabazelor și organizarea evenimentelor sportivevor contribui la popularizarea activitățilorsportive și impulsionarea practicării lor, cubeneficiile aferente cunoscute.Maimult decâtatât, imaginea pozitivă construită de echipelebăimărene reprezintă și o carte de vizită carecresc vizibilitatea orașului pe plan naționalși internațional și poate constitui o sursă depromovareturisticăindirectă. Nuînultimulrând,deșireprezintăonecesitate,creștereacapacitățiiinstituționaledegestionarea proiectelor publice și de a atrage fonduri

Page 93: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

175 176

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

europene reprezintă în același timp și unpotențialpentrucreștereacalității vieții pentrulocuitoriisăi.Dezvoltareaunorstructurispecificecare să gestioneze domeniul investițiilorprivate - în sensul planificării modului deatragere și localizare al investițiilor private; șipe cel a turismului - contribuind la facilitarearelațiilor între proprietarii spațiilor de cazare,transportatorii de persoane și reprezentanțiiinstituțiilorșiaaltorobiectiveturistice.

Page 94: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

177 178

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

II.1.1. Cadrul strategic european II.1.1.1. Documente de coordonare a dezvoltării

PrinaderarealaUniuneaEuropeană,țaranoastrăs-a angajat să își creeze condițiile necesarepentrucreștereeconomicășireducereaîntimpa decalajelor de dezvoltare între România șicelelalteStateMembre.Pentruaputea realizaaceste obiective este necesară o abordarestrategică, integrată, planificată și continuă înceea ce privește conceperea și implementareade soluții, iar calitatea demembruUE impunecorelarea acestei dezvoltări cu acțiuniledesfășuratelanivelcomunitar,pentruunrezultatcomunșibenefictuturorenităților.Înacestsens,documentele de planificare românești trebuiesă fie corelate cu cele europene, corelare carese realizează la nivel deobiective strategice șidirecțiidedezoltare. Direcțiile de dezvoltare ale municipiului BaiaMarerezultădinpotențialulidentificatînfazadeauditurbanșisuntmenitesăsatisfacănevoilecomunității și orașului. Aceste direcții suntcorelate cu principiile, obiectivele și direcțiilede abordare conturate de programe, politici șistrategiinaționaleșieuropene.

Carta de la LeipzigÎn urma întâlnirii informale a miniștrilorresponsabili cu dezvoltarea urbană din StateleMembrealeUniuniiEuropenes-aadoptatacestdocument care prevede principii de dezvoltaredurabilăaorașeloreuropene.Aceastaintegreazăla rândul ei recomandări formulate, printrealtele, în Agenda Teritorială a Uniunii Europenși Strategia de dezvoltare durabilă a UniuniiEuropene și propune la rândul său abordarea integrată a politicilor de dezvoltare urbană, semnificândprinaceastaluareaînconsiderare,simultanăsiechitabilă,atuturorpreocupărilorșiintereselorrelevantepentrudezvoltareaurbană.Direcțiile de acțiune cu o importanță capitalăformulateîncadrulcarteisunt:

• Crearea și asigurarea unor spații publicedebunăcalitateAcesteareprezintăspațiulaflatlainteracțiuneaspațiilor publice, a infrastructurii și a clădirilor,conceput la scară umană. Este necesarăimplicareaatâtaautoritățilorcâtșiacomunitățiipentruaformașipromovaoculturăarhitecturalăcare are calitatea de a determina localizareaindustriilor bazate pe cunoaștere, forței demuncăcreativeșicalificareșiaturiștilor.

• ModernizarearețelelordeinfrastructurișicreștereaeficiențeienergeticePrinaceastăabordaresedoreșteinterconectareamodurilor de transport atât în cadrul orașului,cât și realizarea nodurilor de legătură atransportuluilocalcucelregional.Deasemenea,se promovează mijloacele de transportcu consum și emisii reduse. Se urmăreșteeficientizarea consumului de apă și energieprincreștereaperformanțelor infrastructuriideobținere,transportșiconsumșiaclădirilor.

• InovațiaproactivășipoliticileeducaționalePe lângă necesitatea asigurării unităților caresăasigurecadrulsuficientpentrudesfășurareaactuluide formare a populației, pentru toatevârsteleșiniveluriledeeducație,seurmăreștefacilitarea relațiilor de colaborare între întreaceste centre, instituțiile culturale, sociale,centrele de cercetare neuniversitare, rețeauade transfer din industrie, întreprinderi șicomunitatea științifică. Scopul vizat esteasigurarea dreptului cetățenilor de participaresocialășidemocratică.

• Acordarea unei atenții speciale zonelordevaforizateîncontextulorașuluicatotunitarSe semnalează necesitatea rezolvării timpuriia problemelor sociale asemeni șomajului,excluziunii sociale pentru că ele tind să se

accentueze în timp. O altă acțiune vizeazărealizarea unor locuințe sociale pentru tineriși bătrâni care să fie confortabile, sigure șiaccesibilecapreț.

• Urmarirea unor strategii de dezvoltare amediuluifizicPrin această direcție se atrage atenție asupranecesitățiiinvestițiiloratâtpublicecâtșiprivateîn construcții eficiente energetic, sigure șiconfortabile pentru ameliorarea condițiilor delocuire. De asemenea se impune ameliorareacondițiilordelocuiredinzoneledefavorizate.

• ConsolidareaeconomieilocalesiapoliticiilocaleprivindpiataforteidemuncaPiața muncii trebuie să țintească exploatareaforțeidemuncădisponibilăpeplanlocal.Trebuiestimulatenoileîntreprinderi,facilitataccesulpepiața forței de muncă prin formarea corelatăcu cerințele pieței muncii. Se urmărește, deasemenea, porirea șanselor de angajare aetnicilor.

• EducatiaproactivasipoliticiledepregatireacopiilorsitinerilorAceastă direcție vizează direct zoneledefavorizateșiurmăreșteasigurareacondițiiloroptimedeacceslaeducațieșiformareacopiilorșitinerilordezavantajați.

• PromovareaunuitransporturbaneficientsilapreturiaccesibileEste propusă realizarea infrastructurii pentrumijloaceledetransportnepoluante(biciclete)șiasigurarea accesului lamijloacele de transportîncomunpentrupopulațiadevaforizatăprintr-opolitică de tarifare corelată cu posibilitățilepopulației. Este urmărit reducerea impactuluitransportuluiasupramediuluișiaccesibilizareacartierelordefavorizate.

Declarația de la ToledoEste un document rezultat în urma întâlniriiinformale a miniștrilor responsabili cu

dezvoltarea urbană, care, în baza principiilorde ”regenerare urbană durabilă” au convenitasupra necesității abordării integrate a politicilor urbane și dezvoltarea în consens cuprincipiile Strategiei Europa 2020 și anumeinteligentă, durabilă și incluzivă.”Regenerareaurbanăintegratăesteconceputăsubformaunuiproces planificat, care trebuie să transceadăhotarele și abordările utilizate înmod obișnuitanteriorpentruaseadresaorașuluicaunîntregfuncțional și părților sale precum componenteunui organism urban unitar, cu obiectivul de adezvoltașiechilibra în totalitatecomplexitateași diversitatea structurilor sociale, economiceșiurbane,stimulândînacelașitimpomaimareeco-eficiențăamediuluiînconjurător.”

Miniștrii atestă rolul cheie al orașelor pentruatingereaobiectivelorcheieformulateînEuropa2020 și astfel oferă posibilitatea centrelorurbane să implementeze politicile menite săcrească impulsioneze economia, să contribuiela intărirea comunităților și confirmareaidentității locale. Pentru obținerea acestorrezultate Miniștrii au propus ”implicarea autorităților locale și a orașelor în proiectarea și implementarea Programelor Operaționale, o evidențiere mai mare a abordării integrate și a dezvoltării urbane durabile, printr-o atenție sporită asupra coeziunii sociale și teritoriale și printr-un sistem de livrare mai simplificat.” Dezvoltarea orașelor urmărind cele treicalități propuse este explicată din mai multeperspective:

• a mediului înconjurător – atingereaobiectivelor 2020 se recomandă a fi făcutăatacând pe mai multe planuri: promovareadeplasărilor non-motorizate, transportpublic mai eficient și mai accesibil, rețele detransportmultimodale,îmbunătățireaeficiențeienergeticeaclădirilor,eficientizareaconsumuluide resurse pentru reducerea amprenteiecologice, promovarea energiilor regenerabile,

Page 95: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

179 180

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

reciclarea de orice natură (terenuri, materiale,produseetc.),protejareașiconservareazonelornaturale și creșterea elementului vegetal încadrulorașului;

• socială – rezolvarea problemelorșomajului, incluziunii sociale, integrareaimigranților, sărăcia, abandonul școlar,provocărilemulticulturalitățiisuntaspectecheiepentru creșterea orașlui. Celemai vizate zonesunt cartierele defavorizate, iar intervențiileimpun acțiuni integrate și interconectate atâtde natură socială (acces la educaței, formare,consiliere etc.), cât și fizică (îmbunătățireaspațiuluiconstruit)

• economică – se referă în principale laintegrarea populației în piața forței de muncăși dezvoltarea domeniului de Cercetare –Dezvoltare. Accentul în acest sens se pune peo economie care fructifică inovația, creația,cunoașterea și forța de muncă endgenă,devenindmaicompetitivă;

• Culturală, arhitecturală și a planificăriiurbane – recunoașterea și valorificareapatrimoniuluiarhitecturalșiculturalcamartoralistorieiorașelorșiculturiieuropene.Reabilitareaclădirilor cu valoare arhitecturală va elimina șiunele deficiențe ale clădirilor vechi, asemenieficiențeienergetice.

• Guvernanța – vizează trasparențadecizională, participarea și responsabilizareacetățenilor, eficiența și coerența în alocarearesurselorșiprincipiulsubsidiariății.

Strategia Europa 2020Aceste direcții strategice și obiective secompletează în prevederile Strategiei Europa2020, cea prin care creșterea economică estepropusă a fi realizată prin dezvoltarea uneieconomii bazate pe cunoaștere și inovare(inteligentă), prin utilizarea mai eficientă aunor resursemai ecologice șimai competitive(durabilă)șiprinpromovareauneieconomiicuoratăridicatăaocupăriiforțeidemuncă,caresăasigure coeziunea socială și teritorială. Pentrua putea măsura cele trei priorități economice

aufostdeclarate5obiectiveprincipale,carenusuntexhaustive.PentrufiecarețarămembrăaUE obiectivele sunt adaptate condițiilor locale,iarpentruRomâniaelesunt:

• 70%dinpopulațiacuvârstacuprinsăîntre20și64aniartrebuisăaibăunlocdemuncă;

• 2% din PIB-ul UE ar trebui investit înCercetare–Dezvoltare;

• obiectivele ”20/20/20” în materie declimă și energie (la nivelul UE) – creștereaeficiențeienergeticecu19%,reducereaemisiilordeCO2cu20%șiunprocentde24%dintotalulde energie să provină din surse regenerabile(pentruRomânia)

• rata aboandonului școlar timpuriu artrebui redusă sub nivelul de 11,3% și cel puțin26,7% din generația tânără ar trebui să aibăstudiisuperioare

• numărul persoanelor amenințate desărăcieartrebuireduscucelpuțin580000. Aceste5obiectivevor fisusținuteșistimulateprin 7 inițiative emblematice, prin care suntprevăzute acțiuni menite a fi implementate lanivel european, dar și acțiuni definite pentrunivelulnaționalalStatelorMembre:

• ”O Uniune a inovării” - refoma însistemeledeC&D,consolidareacooperăriiîntreuniversități,centredecercetareșiîntreprinderi,asigurarea difuzării tehnologiei, aigurarea unuinumărsuficientdeabsolvențiaiuniversitățiilortehnice și axeze programele școlare pecreativitate, inovare și spirit anrtprenorial. Deasemenea, trebuie să încurajeze investițiileprivateîncercetare-dezvoltare

• ”Tineretul în mișcare” - realizareainvestițiiloreficienteînsistemeledeînvățământși formare și promovarea competențelor cheieale idivizilor în scopul reducerii abandonuluișcolar timpuriu, direcționarea oferteieducaționalecătrenecesarulpiețeidemuncășipromovareaacțiunilordeintegrareatinerilorîncâmpulmuncii,inclusivprinactivitățideucenicie,consiliereșiîndrumare;

• ”O agendă digitală pentru Europa”

- elaborarea strategiilor operaționale carevizează internetul de mare viteză, facilitareaprinconstruireaunuicadrujuridic,ainvestițiilorde dezvoltare a rețelelor, promovarea șisusținereadezvoltăriiserviciiloronlinemoderneșiaccesibile;

• ”O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor” - dezvoltareainfrastructurile inteligente și interconectate,utilizarea pe deplin a TIC, reducerea emisiilorprovenite din transportul urban, dezvoltareasistemelor de preformanță energetică aconstrucțiilorșistimulareareduceriiconsumuluiși creșterii a eficienței energetice, stimulareautilizării instrumentelor menie să reducăconsumuldeenergieș.a.;

• ”O politică industrială adaptată erei globalizării” - sprijinirea mediului de afaceri,inclusivprinachizițiipublice,pentrupromovareainovării, ameliorarea legislației în domeniulafacerilor,colaborareacutoatepărțileimplicateșiceleinteresatepentruidentificareablocajelorsau stimularea inițiativelor menite să plasezeUE în poziția de lider mondial în domeniuldezvoltăriidurabile;

• ”O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”-promovareașimonitorizareatranziției și reconcilierii vieții profesionale cuviațaprivată,dialogulsocial,dezvoltareadenoilocuridemuncă,instituireaunorcadrenaționaleale calificărilor, corelate cu cele europene,asigurarea dobândirii de competențe necesareprofesării și învățării continue, dezvoltarea departeneriate între mediul educației/formării șicelalmuncii;

• ”Platforma europeană pentru combaterea sărăciei” - definierea și aplicareamăsurilor de ameliorare a situației grupurilorcu situații defavorizate (tineri, copii, familiidestrămate,bătrânietc.),dezvoltareasistemelorde securitate socială pentru a asiguraunniveladecvat al ajutorului social și al accesului laasistențăsocială.

Pentruaseputearealizaosusținerefinanciară

direcționatăpenevoileUniunii,cele5obiectivemajore au fost descrise prin 11 obiectivetematice care indică mai precis prioritățile dedezvoltare:

• Întărireacercetării,dezvoltăriitehnologiceșiainovării

• Îmbunătățirea accesului la și a utilizăriiși calității tehnologiilor informațiilor șicomunicațiilor

• Creșterea competitivității întreprinderilormicișimijlocii

• Sprijinirea tranziției spre o economie cuemisiiscăzutedecarbonîntoatesectoarele

• Promovarea adaptării la schimbărileclimatice,prevenireașigestionareariscurilor

• Protejarea mediului și promovareautilizăriieficientearesurselor

• Promovarea transportului durabil șieliminareablocajelorînrețelelecheie

• Promovareocupăriișisprijinireamobilitățiiforțeidemuncă

• Investiții în competențe, educație șiînvățarecontinuă

• Promovarea incluziunii sociale șicombatereasărăciei

• Îmbunătățireacapacității instituționaleșiaeficiențeiînadministrațiapublică

Programul Operațional Regional 2014 - 2020 Pentru ca obiectivele naționale să poată fiatinse acțiunile trebuie coordonate începândcu cel mai mic nivel administrativ. Astfel,rolul Programului Operațional Regional 2014– 2020 este acela de a asigura unitatea șicontinuitatea în timp a dezvoltării naționalea României, prin completarea și dezvoltareadirecțiilorșiprioritățilordedezvoltareprevăzuteîn Planul Național de Dezvoltare și în CadrulNaționalStrategicdeReferință2007–2013șiimplementateprinPOR2007–2013șiprinalteprogramenaționale.

Obiectivul general al POR 2014 – 2020este creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale

Page 96: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

181 182

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de

asimilare a progresului tehnologic. Pentruîndeplinireaacestuioiectivcomplex,POR2014–2020afoststructuratîn9ObiectiveTematicecarevorfioperaționalizateprin12AxePrioritaredeintervenție.

Categoriile de activități eligibile spre finanțare prin POR 2014-2020, pe priorități de intervenție

• Axa prioritară 1 – Promovarea transferului tehnologic

Urmărește sprijinirea dezvoltării entitățilorde inovare și de facilitare a transferuluitehnologic pentru a crește competitivitateaîntreprinderilor și a stimula activitățile decercetareși spiritul creatival întreprinzătorilor.În cadrul primei axe prioritare sunt susținuteinițiativele de creare,modernizare și extinderea entităților de inovare și transfer tehnologic,inclusiv dotarea cu echipamente a acestora,achiziționarea de servicii tehnologice specifice,inclusiv consultanță de specialitate ăn afaceri,dar și crearea și actualizarea platformelor detranzacționare pentru cererea și oferta deproprietateintelectuală.

• Axa prioritara 2 - Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii

În cadrul celor două priorități de intervențiesunt încurajatenoileafaceri,dezvoltareanoilorproduse, dar și extinderea, modernizarea șidezvoltareaIMM-urilorexistenteșiaproduselorși serviciilor promovte. De asemenea, suntsusținuteșiactivitățilenecesarepentruaputeaintra în competiție cu alte întreprinderi de peplaninternațional.

• Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

Atreiaaxăcuprindedouăprioritățideintervențieaxate pe eficientizarea consumului de energieîn clădirile publice, spațiile publice și locuințepe de o parte și implementarea unor măsurimenitesăreducăemisiiledeCO2dindomeniultransporturilor prin planuri de mobilitatesustenabilă,pedealtăparte.

• Axa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Cele patru priorități de intervenție vizează 39reședințe de județ și urmăresc dezvoltareabazatăpeprincipiilesstenabilității.Promovareamăsurilordetransportmaieficientedinpunctdevederealconsumuluideenergie,deîmbunătățireacondițiilortransportuluipublicșidedezvoltarea infrastructurii necesare desfășurării încondițiioptimeatransportului,darșirealizareaplanurilor de mobilitate durabilă sunt posibileprin prima prioritate a acestei axe. A douaprioritatedeintervențieurmăreștedezvoltareainfrastructuriidestinatepietonilorșibicicliștilor,incluzând și facilități pentru sport și recreere.A treia prioritate de intervenție vizează zoneledefavorizateșisusține refacerea infrastructuriidetransportautoșipietonalelocale,arețelelorde utilități, a spațiilor publice și a facilitățilorrecreaționale și a clădirilor destinate utilizăriipublice pentru activități educative, culturale șirecreative.

Primele trei axe sunt completate de o a patraprincaresepotconstrui,reabilita,modernizașiextindeinfrastructuriledeînvățământ.

• Axa prioritara 5 -Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Prin cele două priorități de intervenție suntfinanțate proiectele de conservare, reabilitareșiprotecțieamonumenteloristorice,dedotarecu echipamente necesare siguranței acestora,dar și activitățile de promovare șimarketing apatrimoniului cultural. Alături de acestea, suntsusținute și dezvoltarea infrastructrilor pentrupietonișibicicliști,șiadotărilorurbanepublicepentrupetrecereatimpuluiliber.

• Axa prioritara 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională

AxePrioritareFinanțareAPdin

parteaUE(mil.euro)

BugettotalAP(mil.euro)

Axaprioritară1–Promovareatransferuluitehnologic 175,53 206,51

Axaprioritara2-Îmbunătățireacompetitivitățiiîntreprinderilormicișimijlocii

744,68 877,11

Axaprioritară3-Sprijinireatranzițieicătreoeconomiecuemisiiscăzutedecarbon

2003,38 2374,57

Axaprioritara4-Sprijinireadezvoltăriiurbanedurabile(Municipiireședințădejudeț(39))

1178,83 1386,86

Axaprioritara5-Îmbunătățireamediuluiurbanșiconservarea,protecțiașivalorificareadurabilăapatrimoniuluicultural

394,49 465,5

Axaprioritara6-Îmbunătățireainfrastructuriirutieredeimportanțăregională

907,451068,37

Axaprioritara7-Diversificareaeconomiilorlocaleprindezvoltareadurabilăaturismului

101,06 118,90

Axaprioritara8-Dezvoltareainfrastructuriisanitareșisociale

425,53 763,45

Axaprioritara9-Sprijinirearegenerăriieconomiceșisocialeacomunitățilordefavorizatedinmediulurban

95,75 101,41

Axaprioritara10-Îmbunătățireainfrastructuriieducaționale 296,7 352,19

Axaprioritara11-Extindereageograficăasistemuluideînregistrareaproprietățilorîncadastrușicarteafunciară

265,96 312,89

Axaprioritara12-AsistențăTehnică 110,64 221,28

TotalPOR 6700,00 8250,03

Alocări financiare orientative pentru POR 2014 - 2020, sursa: http://www.inforegio.ro/ - accesat la 20 mai 2015

Page 97: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

183 184

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

În cadrul acestei axe prioritare sunt susținuteproiectelepentruextindereasaumodernizarearețeleidedrumurinaționaleșijudețene,inclusivanodurilorșipasajelorrutiere,menităsăcreascăaccesibilitatea,vitezadedeplasareșisiguranțaîn traficșisăasigureconectarea lacoridoarelede transport TEN-T. Tot în cadrul acestei axesunteligibliesprefinanțareșiproiectelepentruprotejarea infrastructurii față de condițiilemeteorologiceextreme.

• Axa prioritara 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Principalele acțiuni eligiblie în cadrul acesteiaxe sunt cele de valorificare a potențialuluiendogen, în special cel balnear, prin realizareainfrastructurilor de agremenet, tratament șia facilităților conexe, inclusiv a infrastructuriirutieredeacces.Pelângăacestea,acțivitățiledepromovare turistică a obiectivului finnțat este,deasemenea, finanțabilăprinprioritatea7.1aacesteiaxeprioritare.

• Axa prioritara 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale

Prioritatea 8.1 a acestei axe urmăreștereducerea inegalităților sociale în ceea ceprivește sănătatea și serviciile sociale,susținândproiecteledecreștereaaccesibilitățiipersoanelorlaserviciidesănătate–construcția,reabilitarea sau modernizarea unitățilorintegrate comunitare socio-medicale, dotareasaumodernizareaunităților deprimiri-urgențeșiaspitalelordeurgențăregionaleșireabilitarea,modernizarea sau extinderea infrastrucutrii deservicii sociale fără componenta rezidențială.Creștereaincluziuniisocialeesteoaltădirecțieabordatădeaceastăaxăprioritară, fiindvizatăcreșterea accesului la infrastructuri culturaleșide recreereprestatedecolectivitățile locale,dar și construcția, reabilitarea șimodernizarealocuințelordetipfamilial.

• Axa prioritara 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

Prioritatea 9.1. - Dezvoltare locală plasatăsub responsabilitatea comunității reprezintăunul dintre principiile de bază ale Politicii deCoeziune pentru perioada 2014-2020, iar peplanlocalseurmăreșteafiaplicatprinproiectedeconstrucție,reabilitaresaumodernizarecarevizeazăinfrastructuradelocuințesocială,aceleidesănătate,serviciisocialeșideeducație.Suntsusținuteșiproiecteledereabilitareaspațiuluipublicșicelededezvoltareeîntreprinderilordeeconomiesocială.

• Axa prioritara 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

A zecea axă prioritară susține dezvoltareainfrastructurii de educație, pe toate tipurilede învățământ (antepreșcolar și preșcolar,general obligatoriu, profesional și tehnic șicel universitar). Alături de acestea sunt vizateși dotările și echiparea unităților de educațiecu scopul de a asigura un cadru optim pentruprocesuldeeducațieșiformare,înclusivformareprofesională.

• Axa prioritara 11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară

Aceasă axă prioritară se adresează AgențieiNaționaledeCadastrușiPublicitateImobiliarășiarecascoprealizareauneibazededateunitarea proprietăților la nivel național. Se urmăreștecreștereaeconomico-socialădinmediulruralșifacilitareadezvoltăriiinfrastructurii.

• Axa prioritara 12 - Asistență Tehnică

Este menită să sprijine Autoritatea deManagementșiaOrganismelorIntermediareîn

procesuldeimplementareaPOR.

Complementare Programului OperționalRegional în procesul de dezvoltare economică,socială și teritorială a României celelalteprogrameoperaționalesunt:

Programul Operațional Capital Uman (POCU)

POCU stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile realizate prin FSE în perioada 2007-2013 și contribuind la atingerea obiectivului general al AP 2014-2020, acela de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și SM ale UE.

Strategia POCU urmărește integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul programelor și politicilor publice ale României, ca SM al UE și are în vedere valorizarea capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor. (sursa: Programul Operațional Capital Uman)

Programul Operațional Competitivitate

Obiectivul general al POC este de a contribui la realizarea obiectivului global al Acordului de Parteneriat prin susținerea CDI si TIC pentru competitivitate și dezvoltare. POC propune soluții nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice la nivel național, în special în ceea ce privește (a) sprijinul insuficient pentru CDI și (b) infrastructura subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab dezvoltate. Aceste două carențe, alături de alte deficiențe structurale, ca de exemplu, mediul de afaceri fragil sau productivitatea scăzută în industrie și servicii, fac imposibilă utilizarea potențialului competitiv existent.

Prin intervențiile sale, Programul contribuie la creșterea competitivității și la dezvoltarea economică prin îmbunătățirea accesului, securității și utilizării TIC și prin consolidarea CDI. Totodată,

POC contribuie, în mod indirect, la reformarea unor domenii precum educația, sănătatea și cultura, dar și la incluziune socială sau reducerea sărăciei. (sursa: Programul Operațional Competitivitate).

AcțiunilesusținuteprinPOCvizează îngeneralentitățile private sau publice de cercetare-dezvoltare. Autoritățile publice eligibile suntdoar la nivel central, iar acțiunile vizează deregulă achiziția, echiparea cu și mentenanțainfrastructurii informatice, fizice și digitale șirealizarea platformelor digitale utillizate însistemelepublice.

Programul Operațional Infrastructură Mare

Prioritățile de finanțare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE, prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel național: Infrastructura și Resursele.

Obiectivul general al POIM este dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie și prevenirea riscurilor la standarde europene, în vederea creării premiselor unei creșteri economice sustenabile, în condiții de siguranță și utilizare eficientă a resurselor naturale.

Pentru a răspunde provocărilor din AP și pentru a-și atinge obiectivul, POIM adresează nevoile de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, prin finanțarea a 4 din cele 11 obiective tematice stabilite prin Regulamentul nr. 1303/2013:• OT4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, prin susținerea producției de energie din surse

Page 98: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

185 186

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

regenerabile, măsurilor de eficiență energetică, introducerea tehnologiilor de tip smart• OT5. Promovarea adaptării la schimbărileclimatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, prin finanțarea măsurilor de prevenire și protecție împotriva riscurilor naturale, menite să atenueze și să combată efectele schimbărilor climatice, și consolidarea capacității de intervenție în domeniu• OT6. Protejarea și conservarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, prin promovarea investițiilor în sistemele de apă și apă uzată, managementul integrat al deșeurilor, protecția biodiversității și monitorizarea calității aerului• OT7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor importante, prin sprijinirea investițiilor în infrastructura pentru toate modurile de transport,

precum și în transportul de energie. (sursa:ProgramulOperaționalInfrastructurăMare)

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD)

Este un program conceput pentru a contribuila reducerea numărului de persoane aflate înrisc de sărăcie. El este complementar POCU,dar este un program orientat către indivizi.Toate măsurile POAD, inclusiv cele care vizează incluziunea socială, au ca scop eliminarea sărăciei manifestată prin lipsa posibilităților de asigurarea a unui nivel de bază de alimente și materiale. În acest sens, măsurile POAD nu vor include activități în domeniul activării ocupaționale, acestea fiind rezervate POCU. (sursa: Programul OperaționalAjutorareaPersoanelorDezavantajate)

II.1.1.2. Artibute esențiale pentru un oraş de succes

Fiecare așezare are cel puțin un element despecificitatecarecontribuielaidentitateaei,fiecăestevorbade rețeauadestrăzi, de clădirileistorice, de activitățile economice sau deelementele de specific cultural ale locuitorilor.Acestea, însă,nu îigaranteazășiprosperitateaîntrucât localitățile se află într-o continuăcompetițiepentruoamenișiresurse,competițieîn care elementele de unicitate trebuievalorificateșialtecompetențecreate.Obiectivulmajor al oricărui oraș este acela de creștereeconomică, prin intermediul căreia poatecontribui la creșterea calității vieții locuitorilorsăi și expansiunea teritorială. Indiferent demărime,profileconomicsauțaraîncareseaflă,un oraș are nevoie de trei atribute pentru a-șputeaatingeobiectivul: Atractivitatea-sereferă lamodul încareatâtoamenii cât și întreprinderile reacționează înraport cu orașul. Pentru prima categorie suntimportante condițiile de viață, un ansamblucompusdinlocuridemuncădiversificate,dotări

sociale, locuințe sigure și confortabile, spațiiverzi întreținute și suficiente, spații publiceanimate și locuri de petrecere a timpului libernumeroase,diverseșiaccesibile.Întreprinderilevizează cel mai des disponibilitatea forței demuncă, existența pieței de desfacere pentruprodsele și serviciile sale și infrastructura detransportșidecomunicații.Celedouăcategoriisunt în strânsă legătură, astfel că necesitățileuneiadevinnecesitățipentruambelecategorii.

Accesibilitatea – este condiția esențială aoricărei așezări pentru a putea funcționa. Unorașesteunsistemdeschiscarenecesităintrăriși ieșiri de fluxuri de materii, bunuri, oameni,informații din spațiul care îl înconjoară. Atâtrețelele de infrastructură exterioare, cele careleagă orașul de alte așezări sau obiective dinafarasa,câtșiceledininteriorulsău,necesarepentru transportul permanent de oameni șimărfuri,trebuiesăfiedezvoltatecanumărși lungime și bine întreținute pentru a oferisiguranțăși confort îndeplasare, lacosturi cât

maireduse. Sustenabilitatea – estemai întâi o necesitatedecât o calitate, dar în viitor, în contextulcompetitivității orașelor seva transforma într-un avantaj, atât din rațiuni ecologice, cât șieconomice.Dupăolungăperioadădedezvoltareeconomică bazată pe consum în creștere deresurse, orașele sunt nevoite să producă mai

eficient, cu o valoare adăugată mai mare,însemnândsăapelezelainvoațiișitehnologiicuunconsummairedusderesurse.

În baza potențialului existent și conturatăde direcțiile de dezvoltare din documenteleeuropene,darșialprogramelornaționale,afostîntocmită Viziunea pentru polul de dezvoltareBaiaMare.

sursă foto: gehlarchitects.com

Page 99: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

187 188

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

II.2.3. VIZIUNEA VIZIUNE 2020

Baia Mare este un oraș aflat în proces dedezvoltare și recalibrare economică, cu unsector turistic în creștere. Imaginea orașuluieste cunoscută și apreciată pe plan național,în vreme ce orașul atrage turiști regionali șidin imediata proximitate europeană (Europade Est). Sistemul de spații publice atractive,cu „icon-uri” ajută la promovarea identitățiiorașului. Piața de servicii turistice integreazăși oferta Maramureșului, este diversă (turismcultural,montanș.a.)șiseaflăîncreștere.Suntconstituite forme echilibrate de organizare aleactorilor economici din turism, care se implicăactiv la dezvoltarea sectorului, într-un dialogdeschiscuadministrația. Orașul reprezintă un pol emergent de artă șiculturăalternativă,cuoofertăcomplementarăClujului, diversificată, care atrage anualaproximativ 150000 turiști dintre careaproximativ 30000 sunt turiști străini (20%).Agenda culturală a municipiului cuprindeevenimentedeinteresnaționalșiinternațional.Aceastaestecalibrată laoagendăsportivă,cecoordoneazămanifestărișievenimentesportivedeinteresregional. BaiaMareesteunorașbine-conectatregional,cu distanțe-timpmedii care întăresc relația cumunicipiile Cluj-Napoca, Zalău și Satu Mare,atâtrutier,câtșiferoviar.Accesibilitateaaerianăeuropeană se află în proces de optimizare,pe aeroportul Baia Mare operează și curseinternaționale(charter)pentruturișticulegăturispreșidinsprecâtevacapitalecentral-europene. BaiaMare dispune de un sistem de transportpublic eficient, cu un grad mare de deservire,cu un parc de vehicule rulante eficienteenergetic și este utilizat zilnic de 40% dinpopulație. Infrastructura pentru biciclete este

dezvoltată integrat, deservind rute majore înoraș, fiind utilizată zilnic de 5000 de bicicliști.Orașul asigură 80% din necesitățile de gararea autovehiculelor (parcaje). Traficul de tranzitare o valoare redusă, iar centrul orașului esteozonăverde,„carfree”,dedicatămijloacelordetransportdurabile(biciclete,microbuzeturisticeelectrice,pietonal). Mediuleconomicestedinamic,iarîntreprinderilemicișimijlociiocupăunsegmentdominantdinpiață. Atractivitatea economică aduce dupăsinenoiinvestițiicaregenerează5000locuridemuncă. Activitățile industriale implementeazăproceduri avansate de producție și calificăforțădemuncăde înaltă specializare. Sectorulde cercetare și dezvoltare se află în proces deconstituireșidezvoltare, iar industriilecreativeau o pondere medie în profilul economic alorașului. Sunt implementate primele inițiativederegenerareurbanășirecuperarearesurselorde teren industriale abandonate și un proiect-pilotdedecontaminareasolurilorpoluate. Baia Mare este un oraș eficient energetic, cuunconsumgloballa80%dinvaloarea2010,iarfondul de clădiri și echipamente publice estereabilitat termic în proporție de 30%. Imobilelerezidențiale și-au redus consumul global deenergiecu30%fațăde2010.Sistemuldespațiiverzi deservește întreg teritoriul orașului șiasigurăindicatorulde26mppercapita. Populațiaorașuluiseaflăîncreștere,iarsporulnatural este superior indicatorului demigrație.Fondul locativ crește cu 5% față de valoareadin2014.Municipiulasigurăserviciidecalitatecetățenilorsaleșiadecvate tuturor tipurilordenevoi,inclusivinfrastructurăsocialălastandardeeuropene. Instituțiile de învățământ superiordin Baia Mare asigură specializări adecvate

cerințelor pieței demuncă și sunt implicate înactivități de cercetare și dezvoltare, în dialogdeschiscumediuldeafaceri.Populațiaaflatăînriscdeexcluziunesocialășisărăcieseaflăîntr-unprocesdeintegraresocială,implementându-se programe de școlarizare și recalificare

profesională cu grupurițintă defavorizate.Ratadeabandonșcolaralpopulațieideetnierromăreprezintă o pondere de 70% din valoareaînregistratăîn2014.

VIZIUNE 2030

BaiaMareesteunorașcuoeconomiedinamicășiatractivă,cuunsectorturisticbinedezvoltat.Imaginea orașului este cunoscută și apreciatăpeplannaționalșieuropean,învremeceorașulatrage cca. 200000 de turiști în anul 2021grație promovării și investițiilor realizate învedereapregătirilorpentrutitulaturadeCapitalăEuropeanăaCulturii.Dintreaceștiaaproximativ25%suntturiștistrăini.Continuânddezvoltareaîn domeniul turismului, sosirile turiștilorînregistrați se ridică lacca.300000depeplannațional și încă aproximativ 100000 de turiștdin întreaga Europă (25% din totalul turiștilor),petoatădurataanului,în2030.

Sistemuldespațiipubliceatractiveesteextinsșipolarizeazăînjurulsăuzonepluri-funcționale,cu succes comercial. Piața de servicii turisticeprezintă o mare diversitate de opțiuni, estebine dezvoltată, iar atractivitate constituie unavantaj competitiv reper pentru municipiu.Actorii economicidindomeniul turismului suntreprezentanțideunorganismputernic,implicatîntr-undialogstrânscuadministrația. Orașul reprezintă un pol de artă și culturăalternativă recunoscut la nivel european, ocapitalăaculturiideritnou.Aceststatutîioferăidentitate și recognoscibilitate. Scena culturalăeste dinamică, ea participă activ la inovațiaprodusăînindustriilecreative,carăspunslanoiprovocăridedezvoltareexperimentale. BaiaMare este un oraș bine-conectat la nivelnațional și european, cu distanțe-timp mici și

medii care leagă municipiul de capitală și deorașeledinregiune. Accesibilitatea aeriană europeană este binereprezentată,peaeroportulBaiaMareopereazăcurse internaționale cu legături spreșidinspremarilecapitaleeuropene. BaiaMare dispune de un sistem de transportpubliceficient,cuungradmarededeservire,cuun parc de vehicule rulante eficiente energeticși este utilizat zilnic de 60% din populație.Infrastructura pentru biciclete este dezvoltatăintegrat, deservind rute majore și minore înoraș, fiindutilizatăzilnicde10000debicicliști.Orașulasigură90%dinnecesitățiledegarareaautovehiculelor (parcaje).Traficuldetranzitareovaloare redusă, iarorașuldispunedeoseriede zone de interes turistic, „car free”, dedicatemijloacelor de transport durabile (biciclete,microbuzeturisticeelectrice,pietonal). Mediuleconomicestedinamic,iarîntreprinderilemicișimijlociiocupăunsegmentdominantdinpiață,întimpceratadedependențăeconomicăînregistrează valori cu 20% mai mici față demomentuldereferință2014.

DatorităpolarizăriieconomiceaMunicipiuluiBaiaMare înurmacreșteriiatractivitățiieconomice,pedirecțiaEst-VestsedezvoltăconurbațiaBaiaMare,avândcaorașesatelitBaiaSprielaEstșiTăuțiiMăgherăușînVest,darșialteașezărimaimiși lcalizate înzonasudică.Dealtfel, întreagazonămetropolitanăestecaracterizatăderelații

Page 100: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

189 190

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

decooperareșicreștreeconomicăconstantă.

Atractivitatea economică aduce după sine noiinvestițiicaregenerează15000locuridemuncăînmunicipiu.Activitățileindustrialerecalibreazăprocedurile avansate de producție și utilizeazăforțădemuncădeînaltăspecializareșicalificare.Sectorul de cercetare și dezvoltare este binereprezentat,iarindustriilecreativeauopondereimportantă în profilul economic al orașului.Sunt recuperate peste 50% din resursele deteren industriale abandonate, decontaminate,regenerate urban și integrate în circuituleconomicalorașului. Baia Mare este un oraș eficient energetic, cuunconsumgloballa60%dinvaloarea2010,iarfondul de clădiri și echipamente publice estereabilitat termic în proporție de 60%. Imobilelerezidențiale și-au redus consumul global deenergiecu50%fațăde2010.Sistemuldespațiiverzi deservește întreg teritoriul orașului și

asigurăunindicatorulde30mppercapita. Populația orașului se află în creștere, datorităpolarizării forței de muncă și atractivitățiieconomice.Fondullocativcreștecu15%fațădevaloareadin2014. Municipiulasigurăserviciidecalitatecetățenilorsaleșiadecvatetuturortipurilordenevoi,inclusivinfrastructură socială la standarde europene.InstituțiiledeînvățământsuperiordinBaiaMareasigurăspecializăriadecvatecerințelorpiețeidemuncășisuntimplicateînactivitățidecercetareși dezvoltare, în dialog deschis cu mediul deafaceri. Populațiaaflată în riscdeexcluziunesocială șisărăcieestepuținnumeroasă.Ratadeabandonșcolar al populației de etnie rromă reprezintăo pondere de 20% din valoarea înregistrată în2014.

MISIUNE 2020

ScopulmisiuniiesteaceladeaindicadirecțiiledeacțiunenecesareafiurmatepentrucaViziuneasă poată fi îndeplinită. În baza acesteia suntulteriorformulateobiectivelestrategice.

DIRECȚII MAJORE DE ACȚIUNE• Creșterea atractivității prin crearea unui

sistemdespațiipubliceiconice,interconectate• Polarizarea turismului cultural prin

organizarea unei agende dinamice de culturăalternativă și promovarea regională șisuprateritorialăaacesteia

• Creșterea accesibilității prin sprijinirearealizării de infrastructuri de mare viteză careleagă orașul de centrele urbane majore dinregiune

• Reducerea emisiilor de CO2 și alte GESdin transporturi prin eficientizarea sistemuluide transport public, fluidizarea traficului rutier

și încurajarea transportului ușor nepoluant(bicicliști,pietoni)

• Dinamizarea mediului de afaceri șiîncurajareacreșterii economice inteligenteprinrealizareauneiagendedeatragereainvestițiilorbazatepeinovație,cercetareșidezvoltare

• Regenerarea urbană și reintegrareaîn circuitul urban al terenurilor industrialeneutilizate, poluate prin decontaminare șilocalizareaunoractivitățigentrificatoare

• Creșterea calității vieții și consolidareademografică prin îmbunătățirea serviciilorlivrate (educație, sănătate, cultură ș.a.) și acondițiilordelocuire

• Reducerea ponderii excluziunii socialeprin crearea unor programe de creșterea rateișcolarității și calificarea pentru integrarea înpiațamunciiapopulațieidefavorizate

MISIUNE 2030

DIRECȚII MAJORE DE ACȚIUNE• Consolidarea statutului de pol turistic

prin coagularea unor zone pluri-funcționalecareoferăogamădiversădeproduseșiserviciituristice,înjurulzoneloriconicealeorașului

• Augmentarea reputației europene decapitală a culturii prin realizarea de evenimentreper pentru industriile creative și încurajareainovațieișiaculturiiexperimentale

• Consolidarea eforturilor de reducereaemisiilordeCO2șialteGESdintransporturiprinactualizarea sistemului de transport public lanoistandardeșiprioritizareatransportuluiușornepoluant(bicicliști,pietoni)

• Dinamizarea mediului de afaceri și

încurajareacreșterii economice inteligenteprinrealizareauneiagendedeatragereainvestițiilorînactivitățibazatepeinovațieșicreație

• Regenerarea urbană și reintegrareaîn circuitul urban al terenurilor industrialeneutilizate, poluate prin decontaminare șilocalizareaunoractivitățigentrificatoare

• Creșterea calității vieții și consolidareademografică prin îmbunătățirea serviciilorlivrate (educație, sănătate, cultură ș.a.) și acondițiilordelocuire

• Reducerea ponderii excluziunii socialeprin crearea unor programe de creșterea rateișcolarității și calificarea pentru integrarea înpiațamunciiapopulațieidefavorizate

Page 101: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

191 192

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

II.1.4. Obiectivele strategieiObiectivele principale

Prin obiectivele prezentei strategii Baia Maredevine un oraș mai prosper, cu locuitori maifericiți și unmediumai sănătos, așa cumestedescris în Viziune. Obiectivele sunt corelatecu obiectivele și direcțiile de acțiune aledocumentelor europene prezentate, asigurândastfelunconsensîndezvoltare.Principaleletreiobiectivepropusesunt:

• Economie performantă bazată pe inovație și turism prin care sunt realizate noilocuridemuncă

• Calitate ridicată a mediului, poluare înstandardeleUE

• Mediu social coeziv, incluziv, nediscriminatoriu, integrator Acestetreiobiectivesetranspunîntrei ipotaze strategice interdependente ale municipiului înanul2020carerăspundnevoiloractorilorurbaniimplicațișiconferăpremiselepentrudobândireacelor trei calități necesare pentru atingereaobiectivului de creștere economică. Acesteipostazestrategicesunt:

• ”Baia Mare pentru turiști” – orașul încare turiștiidispundeoofertăamplăde locuri

de cazare de calitate, dar și de obiective șievenimente atractive și integrate într-o ofertăturisticăatractivă;

• ”Baia Mare pentru investitori” – unorașprielnicantreprenorilorșimarilorcompaniideopotrivă, deschis noilor inițiative și unpartenerpentruinovare;

• ”Baia Mare pentru locuitori”–Locuințeconfortabile și accesibile, spații publice sigure,moderne și animate, dotări suficiente șiaccesibileșitransporteficient.

Imaginea orașului Baia Mare din anul 2020este cea a unui oraș activ, prosper și orientatcătre locuitorii săi, însăaceastapoate fiatinsădoar printr-o abordare integrată a domeniilormajore,urmărindaceleacțiuni carecoroborateau un impact benefic pe mai multe planuri.Obiectivele sectoriale vizează șapte domeniimajore care impreună contribuie la creștereaeconomică într-omanieră inteligentă, durabilăși incluzivă, valorificând resursele de forță demuncă,cunoaștere,istoriceșiculturaleșipecelenaturaleexistenteînzonaorașuluiBaiaMare.

Obiective sectoriale ale strategiei integrat de dezvoltare

O1 – Turism. Orașatractiv,cuoimagineurbanăreprezentativă,PolCultural,cuunsectorturisticreprezentativpentrueconomialocală.

Multitudinea de obiective cu valențe turisticeatât încadrulorașului,darși înrestul județuluieste puțin pusă în valoare. Lipsa unui brandturistic recunoscut pe plan local este unuldintremotivelepentrucareobiectiveleturisticesunt promovate independent, necorelate însensul creării unei valori turistice comercialeomogene. Lipsa de comunicare și coordonare

întreproprietarii despații de cazare,operatoriiprincipali de transport și administratoriiobiectivelor sau evenimentelor turisticediminuează potențialul comercial al turismuluibăimărean. În cadrul acestui obiectiv suntdescrise direcțiile de acțiune care contribuiela rezolvarea acestor probleme, dar și pentrucreștereașivalorificareapotențialuluicultural.

O2 – Accesibilitate regională. Oraș accesibilrutier, feroviar, aerian, conectat la coridoareleeuropenedetransport.

Rezolvarea problemelor de accesibilitateextraurbanăsunt chestiuni carenu ișipotgăsisoluții la nivelul orașului. Chiar și așa acestobiectivesteunulestențialpentruposibilitateacreșteriieconomice,așacumafost justificatșiîncadrulaudituluisau îndescriereaatributelorunui orașprosper.Deaceea, trebuiedemaratenegocieri cu Consiliul Județean și Guvernul șiprezentată importanța legăturilor de marevitezăpentrueconomiamunicipiuluibăimărean,astfelîncâtacesteobiectivesăfieîndeplinite.

O3 – Transport local.Mobilitatelocalădurabilăcutransportulnepoluantprioritar,traficfluidșisistemdetransportpubliceficientenergetic.

Pe fondul creșterii și îmbătrânirii parculuiauto băimărean perspectivele de mobilitatea persoanelor nu tind spre imbunătățire, iarcalitateaaeruluipoatedoarsăseînrăutățească.Timpul este cel care valorează celmaimult însistemul activităților urbane, de aceea esteimperios ca perioadele neproductive să fiecât mai reduse, în această categorie intrândși timpul petrecut în trafic. Acest obiectiveste corelat direct cu obiectivele europene decreștereamobilitățiipersoanelorși reducereaimpactuluiautovehiculelorasupramediuluiprindezvoltareainfrastructuriideplasărilor”blânde”șiintervențiiînscopulgenerăriiunuisplitmodalîn favoarea transportului public confortabil,accesibil,sigur,modern.

O4 – Economie. Economie performantă,dinamică, bazată pe inovație și cercetare,atractivă pentru investitori, cu forță demuncăspecializată.

Economia bazată pe produse și servicii cuvaloareadăugatămareesteareo”elasticitate”maimare în condițiile unor condiții economicenefavorabile,iaractivitățileinovativeaducplusuldecompetitivitatedecareBaiaMarearenevoieîncontextulproducătorilordebunuripentruexportatât internațional, dar și la nivelul României.

Dinamicitatea economiei survine ca urmare aclimatului favorabil la nivelul orașului pentrudezvoltareanoilor întreprinderi, intenssusținutdeadministrațialocalășiparteneriidindomeniuleducațional.Perspectivadecreștereputernicăadomeniului științelor tehnice și științifice esteurmată și de alte domenii, rezultând atât îndiversificareaofertei deproduse și servicii, câtșiîncreștereacalitativăalor.Dezvoltareaunuiparc tehnologic și a unui incubator de afacerireprezintă premise care dovedesc un mediueconomicpropiceinvestirorilor.

O5 – Calitatea vieții. Oraș cu grad sporit decalitateavieții,locuireconfortabilă,infrastructuridesănătateșieducațieperformante.

Standardeledeviațăsuntdiferitedelanațiunela națiune, dar și de la individ la individ. Lanivelul spațiului urban există necesități șifacilități care se adresează comunității și elevizeză locuirea, dotările de sănătate, educație,cultură, petrecerea timpului liber, spațiilepublice,inclusivspațiileverzi,ș.a..Administrațiabăimăreană a arătat un interes continuupentru acestea, alocând sume importante dinbugetpentru investiții caresă îmbunătățeascăcondițiile de viață ale tuturor locuitorilor(pentru unități de învățământ, spații publice,locuințe sociale etc.). Există însă în continuarecarențeînceeacepriveștespațiileverzidemaridimensiuni,locuriledeparcarepentrurezidenți,conectarea tuturor gospodăriilor la rețeleleedilitare, infrastructura de acces și deplasarea persoanelor cu disabilități, infrastructuraculturală ș.a.. Aceste acțiuni sunt menite săimbunătățească atât situația indivizilor, dar șia orașului ca un tot unitar, acest aspect fiindbeneficîncontextulexpuneriipentruturism.

O6 – Mediu. Oraș eficient energetic, verde,sustenabil, cu un impact minimizat asupramediului,nepoluat În cadrul acestui obiectiv este cuprinsă

Page 102: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

193 194

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

componenta de sustenabilitate a dezvoltăriipropuse. Aceasta se referă la acele investițiimenite să scadă consumul energetic atâtpentru locuitori, cât și pentru întreprinderi șienititățileinstituționale.Proiectelevizeazăatâtreabilitărideanvelopantășisistemedeconsum,cât și intevenți pentru ameliorarea factorilorde mediu (perdele de protecție, ecologizări șidecontaminări de terenuri, modernizări alestației de epurare etc.). Obiectivele europenede reducerea impactului asupramediului suntclare, însă pentru îndeplinirea lor este nevoiede o colaborare strânsă a tuturor autorităților,actoriloreconomici,organizațiilorși locuitorilor.Pe lângă intervențiile fizice trebuie acționat însensuleducăriicomportamentuluideutilizarearesurselor,cuscopulreduceriirisipeișicreșteriirateidereciclare,încazuldeșeurilor.

O7 - Social. Comunitate unită în diversitate,mediusocialincluziv,cuaccesechitabillaservicii. Baia Mare, în baza istoriei bogate, se bucurădemixitateetnicășiculturalăcareseregăsescîn imaginea unui oraș cu o diversitate marede tradiții, monumente de arhitectură,evenimenteetc. .Cutoateacestea,seremarcădouă categorii de probleme de natură socialăale acelorași grupuri de oameni: sărăcia șiexcluziunea socială. Populația romă este ceacareseconfruntăcuacesteprobleme,BaiaMarefiind unul dintre centrele urbane cu un numărridicate de locuitori aflați în prag de sărăcie.Acesteproblemeauconsecințeasuprasănătățiilocuitorilor, educației, capacității de angajareși se reflectă și în imaginea orașului. În cadrulacestui obiectiv se urmărește centralizareatuturor cazurilor care necesită asisență,realizarea centrelor comunitare în apropierealocuitorilor vizați și organizarea programelordestinate promovării aptitudinilor personale șiincluziuniisociale.Obiectiveleeuropenevizeazădirectproblemeleeducațieișiincluziuniisociale,înspecialalepopulațieisărace,iarînBaiaMare,deși sunt implementate numeroase proiecte

sociale și există numeroase entități activeinclusivmunicipalitatea, problema persoanelordefavorizaterămâneunadeactualitate.

Aceste 7 obiective majore propuse în cadrulstrategiei se vor putea îndeplini prin atingereaunor sub-obiective al căror rol este acela de areuni, la un nivel de intervenție mai detaliat,nevoile de dezvoltare locale cu prioritățilede dezvoltare transmise ierarhic și susținuteprin fonduri structurale de la nivel european.În funcție de problemele identificate în cadrulanalizelor,alpotențialuluidecreșterereieșitdinanalizaSWOTșireuniteînfuncțiededomeniilestabilite în obiective, subobiectivele, în funcțiededomeniulsectorial,sunt:

Turism – potențialul turistic al orașului și al arealului din jurul său nu sunt valorificate suficient întrucât municipiul nu beneficiază de o ofertă turistică integrată, de un brand puternic, iar actorii implicați în turism își desfășoara activitatea independent. De asemenea, în cadrul ofertei turistice, orașul nu exploatează suficient capacitatea de polarizare pe filiera culturală, în ciuda dotărilor și a evenimentelor găzduite.

Pentru a putea rezolva aceste obiectivetrebuie intervenit atât pentru creștereacalitativă amediului fizic, al spațiilor publice șial infrastructurii, cât și pentru pregătirea unuipersonal calificat și al unei agende turistice șiculturaleofertante.Sub-obiectivelepropusesuntînnumărdetreișipropun:

• Baia Mare – oraș cu imagine urbană pozitivă, identitară – vizând îmbunătățireacalității spațiilor publice și realizarea unorelemente iconice cu scopul de a consolida oimagine identitară a orașului. Un oraș cu oidentitateputernicăafirmatăpoate fimaiușorpromovat turistic și același timp crește șisentimentuldeapartenențălocalăallocuitorilor.Sunt vizate spațiile publice reprezentative șiconstrucțiile clasate ca monumente istorice

pentruafireabilitate,restaurateșiconsolidate.

• Pol emergent de artă și cultură alternativă. ÎnultimiianiBaiaMareapromovato serie de evenimente artistice, culturale șisportivecare,prinnumărulparticipanților,s-audovedit atractive. Începând cu ”Zilele orașuluiBaia Mare” organizate pentru prima dată înanul 2014, ”Primăvara Băimăreană”, show-uri aviatice, dar și spectacole și evenimenteorganizateîncadrulunitățilordecultură(teatre,galeriideartă,ș.a.)acesteasuntînacelașitimpoportunități de valorificare turistică a valorilorbăimărene. Este importantă organizareaacestor activități sub un calendar comun care,să fie promovat alături de imagineaurbană cuo identitate puternică pentru a întări imagineaturistică a orașului. Un rol important în cadrulacestui concept îl are Colonia Pictorilor caincubator artistic de lungă tradiție la nivelregional, care în timp a pus în valoare operevaloroase ale unor artiști locali consacrați lanivelnațional,darșiinternațional.

Beneficiind de o dotare vastă de obiectivecultural,darșideunnumărîncontinuăcreșterede evenimente artistice și culturale, orașulpoatedeveniuncandidat important la titluldeCapitalăEuropeanăaCulturii,rezervatorașelordin România pentru anul 2021. Tradițiilemaramureșene și băimărene bine conservate,diversitatea etnică și culturală a populației cese reflectă în activități și arhitectura orașului,elementele identitare propuse a fi consolidateși puse în valoare prin amenajări urbanisticede calitate și activități publice atractive și oagendăculturalăbinestructratășidiversăsuntpremise care recomandă Baia Mare pentru areprezentaRomâniaînanul2021cașiCapitalăEuropeană a Culturii. Această titulatură oferă,așa cum s-a dovedit în cazul orașului Sibiu înanul 2007, o vizibilitate importantă atât peplannațional,darmaialeslanivelinternațional,conducând la un număr crescut de turiști carecontinuă să vziteze Sibiul și astăzi. Pe lângă

oportunitatea de beneficii economice din anul2021, se va pune accentul pe îmbunătățireaspațiuluipublic,aserviciilorturistice(inclulzândatâtinfrastructuraturistică,câtșiserviciile),iarrecunoașterea dobândită ulterior anului 2021sevaconcretiza într-ooportunitateeconomicăsustenabilă.

• Turismul- sector reprezentativ pentru economia locală. În cadrul unor acțiuni deîncurajare a turismului în oraș, dar și în afaralui se dorește exploatarea resurselor de profilastfel încât acest domeniu să devină unuldintre principalele resurse pentru bugetullocal. Aceasta este posibilă prin facilitarea șiîncurajarea dezvoltării turismului natural șiagroturismului,înspecialînzoneleruraledinjurulmunicipiului.Pentruaîncurajaacesteformedeturism,darșipentruaprotejaresurselenaturalede expansiuneaantropică se vor propune spreclasare o serie de areale cu valențe peisageredeosebite.

Nu în ultimul rând, cel mai important aspectcare încheie șirul acțiunilor menite să creascăexpunerea turistică a orașului o reprezintăpromovarea.Aceastaintegreazătoatecelelalteacțiunipropuse în cele treiobiectiveși vizeazăo strategie de marketing care să creeze oofertă sau mai multe oferte turistice care săpermităorașului săse rivalizezecuceilalțipolidedezvoltaredinregiuneșichiarcuorașulCluj-Napoca.

• Salvgardarea patrimoniului local - Prin acțiunile din cadrul acestui sub-obiectivse intenționează realizarea unor areale deprotejareaelementelorconstruitesaunaturalecu semnificație pentru identitatea locală,în interiorul cărora să poată fi observate,contemplateșipromovateturistic.

Accesibilitate regională – Lipsa unor legături de mare viteză care să faciliteze transportul de mărfuri și persoane la costuri de timp și bani accesibile între

Page 103: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

195 196

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Baia Mare și capitală și între Baia Mare și centrele urbane importante Oradea, Cluj, Arad și cu cele din Ungaria și Ucraina. Acestă problemă are un impact negativ asupra economiei băimărene prin efectul de izolare teritorială și creșterea costurilor de preț și timp de transport. Această situație necesită o abordare integratăși colaborativă între nivelul județean și celguvernamentalînscopulrealizăriiatâtlegăturilorrutiere cât și feroviate pentru conectareaorașului la coridoarele de transport europene.La nivel local se propun intervenții asupraAeroportului Internațional Baia Mare pentru amăricapacitateaterminaluluipentrumărfurișipersoaneșiprelungireapisteipentruaterizări/decolări.ReluarealegăturilorcuaeroporturidinEuropa va contribui, împreună cu racordareala rețelele tereste de transport europene vapermite creșterea expunerii turistice, dar și aaltor acivități economice atât pe plan naționalcâtșieuropean.Aceastăfacilitatevafiposibilăprintr-o ofertă atractivă pentru operatorii dezboruri, dar corelată cu un obiectiv de interesmajor localizat în Baia Mare sau în județulMaramureș, din punct de vedere turistic, deafacerisaudealtănatură.

Sub-obiectivelepropuseînacestdomeniusuntînnumărdetrei:

• Accesibilitate rutieră regională sporită care vizează realizarea drumurilor de mareviteză(drumuriexpres)cătreorașeleSatuMare,ZalăușiCluj.Deșiîntimpaufostvehiculatemaimulte oportunități de conectare a centrelorurbane românești cu autostrăzi, asemeniAutostrăzii Transilvania sau AutostradaNordului,acesteproiectenusuntcuprinseîncelmai recent document strategic de planificare,Planul General pentru Transport al României,ceeaceimplicănecesitateasolicităriiunuisprijinmai fermdinparteastructuriloradministrativesuperioare.

• Grad ridicat de accesibilitate feroviară –

propune intervenții înscopulcreșterii fluxurilorde pasageri pentru zona metropolitană, darși pentru nivelul regional și supraregional. ÎncadrulMasterplanuluiGeneralpentruTransportal României aprobat în anul 2015 se propunemodernizarea secțiunilor Oradea – Baia MareviaSatuMareșiBaiaMare–Cluj-NapocaviaDej, cu creșterea substanțială a traficului întreBaiaMareșiSatuMare,darșipelegăturiledintreBaiaMareșiOradeașiCluj–Napoca.Proiecteleurmeazăafiimplementatepânăînanul2030.Pe plan metropolitan este necesarărefuncționalizareatransportuluiferoviarpentruarăspundenecesitățilordetransportșiînspecialcelorpentrumobilitateaînscopprofesional.Accesibilitateaerianăeuropeană–sub-obiectivcare urmărește conectarea aeroportului localcu altele din Europa. În prezent pe aeroportopereazădoarcompanianaționalădetransportaerianpe rota cătreBucurești, cuaeronavededimensiuni mici. Capacitatea pistei de zbor șistarea sa constructivă, alături de dimensiuneaterminaluluisuntmotivepentrucarepeaeroportnu operează și alte companii. Modernizărilesunt prevăzute și în MPGT însă acestea suntprogramatedupăanul2030,încazulîncaresedovedeșteoportunitateacreșteriinumăruluidecurse. Înacestsens,dezvoltareaeconomică, înspecialpefilieraturisticășiculturalăpotsusțineaceastănecesitate,maialesprintr-unafluxdeturiștidinstrăinătate.

Transportul local – Reprezintă totalitatea modalităților de deplasare din cadrul orașului și înglobează transportul auto (cel public și cu autovehicului personal), transportul ușor (bicicleta) și mersul pe jos. Deficiențele din acest domeniu se înregistrează în special în ceea ce privește timpul necesar pentru unele deplasări din oraș, mult mai lung cu transportul public decât cu autovehiculul personal, infrastructura subdimensionată pentru biciclete, spațiul pietonal invedat de autoturisme parcate e anumite artere, poluarea aerului, insuficiența locurilor de parcare din zonele rezidențiale și mai ales ambuteiajele formate în

trafic la orele de vârf cu consecințe economice negative. Eliminarea acestor deficiențe și îmbunătățireacondițiilor de deplasare în cadrul orașului BaiaMare presupune abordări specifice fiecăreiprobleme, surprinse în cinci sub-obiective.Rezolvarea acestor probleme are consecințepozitive și asupra altor domenii cum ar fi celal transportului local de mărfuri și persoane,poluarea asupra mediului, contribuie laîmbunătățireacondițiilordeviațăprinreducereaperioadei petrecute în trafic și favorizeazădeplasărilecubiciletaîncondițiidesiguranță.

• Trafic rutier fluid, sigur și puțin poluant – vizează reducere timpului petrecut în traficprin optimizarea fluxurilor, reducerea timpuluipetrecutînintersecțiișieliminareadincirculațiaurbană a acelor participanți care nu au cadestinațieozonădinoraș.Acțiunilepropuseîncadrul acestui sub-obiectiv vizează reducereatraficului de tranzit, optimizarea semafoarelordin intersecțiile orașului, implementarea unorzonecar-freeînzonelecuvaloarepatrimonialăși urbanistică și stimularea atractorilor pentrupietoni (funcțiuni, amenajări, activități, etc.) șisporirea siguranței în trafic, în special în ceeace privește deplasările auto în raport cu celepietonale și cu bicicleta. Ultima dintre acțiunitrebuiesăvizezeocolaboraredespecialișticaresă integreze metode de proiectare a pistelorpentru bicicliști și trasee pietonale cu acțiunide educare a paticipanților la trafic asupraavantajelor utilizării transportului public saua mijloacelor non-poluante de deplasare. Deasemenea,acțiunileacestuisub-obiectivtrebuieabordate împreună cu acțiuni de modernizareși eficientizare a transportului în comun, alinfrastructuriirutiereșiopoliticădeîncurajareatransportuluiîncumun,pentruanuseconcretizaîntr-ocreștereanumăruluideautovehiculepestrăzileorașuluicaurmareaînlesniriicondițiilordetrafic.

O direcție majoră de acțiune care vizeazăînlesnirea traficului în cadrul orașului seconstituie în finalizarea centurii ocolitoarea orașului. Scopul îl reprezintă eliminareatraficuluidetranzit,îngeneraldemarfă,carenuarecadestinațieozonădinBaiaMare.Acțiuneconsideratăcanecesară încădinanul2005, încadrulStudiuluideCirculațieînMunicipiuluiBaiaMare,StrăzileEuropașiDumbravei seaflau lamomentul întocmirii strategiei în proces demodernizare și lărgire, dar trebuie continuateintervențiile și la est de drumul național 18Bpentruaputeadegrevaparteasudicăaorașuluidetraficulgreu,nudoardeamutatraficuldepestradaGrănicerilorpeMihaiEminesescu.

• Sistem de transport public binedezvoltat și eficient energetic, cu grad crescut de ocupare. Deși în cadrul companiei Urbis aufostdesfășuratenumeroaseinvestiții însensulcreșterii confortului pasagerilor și reduceriicosturilor de operare, parcul auto este într-unprocescontinuușifirescdedegradare.Dinacestmotiv investițiile trebuie să fie constante, darpentruacreștegraduldeocuparetrebuieacționatșiasupramoduluiîncaretransportulpublicesteperceputdecălători.Deaceeaacțiunilepropusevizează și o campanie de promovare a uneiimaginidemijlocdetransporteficient,modernșisigur,pentrutotțicetățeniiindiferentdeetnie,vârstăsaustaresocială,înprezentacestafiindasociat în general cu varianta de deplasare anavetiștilor și a populației cu venituri mediispre reduse. Este importatn totuși ca aceastăpromovare să fie realizată ca alternativăcompetitivă,eficientălatransportulcumijlacelepersonalededeplasare.Acestobiectivprespunetrasee optime pentru un timp redus și costuriaccesibile pentru toate categoriile de călători.De asemenea, promovarea transportului încomun va fi dublată de acțiuni de descurajarea utilizării automobilului personale: reducereasau eliminarea locurilor de parcare, tarifareacorespunzătoare a staționării în anumite zonedin oraș, implementarea parcărilor park and

Page 104: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

197 198

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

ride, restricționarea accesului auto în anumitezonesauperioadedetimp (seara, înweekend,sărbătorilegale,pentruîncurajareadeplasaărilorpietonaleetc.).

Oaltădirecțiedeacțiuneîncadrulacestuiobiectivo reprezintă creșterea eficienței energeticea mijloacelor de deplasare ale companiei detransport în comun. Așa cum arată statisticileprezentate în partea de analize,modernizareaparculuiautoprinachiziționareaunorautobuzenoi a redus costurile cu combustibilul, însăîn același timp a redus și nivelul emisiilor.Deși rezultatul este pozitiv, în timp el se vareduce din cauza învechirii autovehiculelor șireducerii randamentului.Unadintrealternativeo reprezintă vehiculele de deplasare electrice,alternativă susținută și de fondurile europene.Deși nu sunt o alternativă fără impact asupramediului,încazulacestormijloacededeplasarese elimină emisiile în cadrul orașului. În plus,utilizarea unor mijloace de deplasare electricepote fi în sine un atractor pentru creștereagraduluideutilizarealtransportuluipublic.

• Infrastructura pentru biciclete dezvoltată integrat este o necesitate pentru ca deplasările cu bicileta să fie sigure și încurajate.Deasemeneadirecțiilededezvoltarepropuseprevădconectareaprincipalelorpunctede interes din localitate. Lungimea redusă atraseelor pentru biciclete impun investiții înacestsens,contribuindînacestfelșilacreștereacalității serviciilor oferite cetățenilor de cătreautoritățile locale. Interconectarea traseelor șiapunctelordeintereslocalenunumaicăoferăunniveldesiguranțăcrescutpentrudeplasărilecu bicicleta întrucât acestea s-ar desfășurape infrastructură proprie, acestea ar devenimai atractive întrucât ar căpăta un sens maibine definit, de la delasări în scop recreativ (înparcuri sau zonele rezidențiale) la deplasăriîn scop profesional. Aceste trasee deservescși în scop turistic întrucât aceștia pot observaorașul și interacționa cu acesta mai direct

decât în cazul utilizării transportului publicsau al autoturismului, dar se pot deplasa mairapid decât în cazulmersului pe jos.Din acestmotiv, traseeledebiciclete trebuiesăvizezeșiconectarea obiectivelor turistice din oraș și săbeneficieze de infrastructură de închiriere șistațiideparcareabicicletelor.

• Sistem extins de trasee pietonale în vederea conectării spațiilor publice iconice. Acest subobiectiv se completează cu acțiunileobiectivului Calitatea Vieții și le susține pecele ale Turismului contribuind la creștereacalității spațiului public băimărean reunind sauînglobândeleentele iconice în traseedestinatepietonilor. Acțiunile acestui obiectiv vizeazăunul dintre elementele identitare ale orașului,RâulSăsar șimalurile sale, prin amenajarea înscopulaccesibilizăriipietonale.Deasemenea,seintenționează realizarea unor trasee pietonalesigureșiatractivecaresăreuneascăprincipalelespații reper in oraș asemeniPiețelor Libertății,Cetății, Revoluției, bdul Gheorghe Șincai ș.a.,pentru a pune în evidență obective de interespublic,clădirișispațiicuvaloarearhitecturalășiurbanistică.Aceastădirecțiedeacțiunevine încompletarea celei de reducere și ameliorare acondițiilordetraficprinoferireauneialternativededeplasarepedestrăatractivășisigură.

• Necesități de parcare (garare) satisfăcute – în special cele rezidențiale. Prinatingerea acestui sub-obiectiv se dorește atâtrezolvarea problemei locurilor de parcare, câtși îmbunătățirea calității locuirii, contribuindla îmbunătățirea amenajărilor ambientale dinzonelerezidențiale.Pentruatingereasadirecțiilede acțiune presupun o abordare integrată înceea ce privește implementarea soluțiilor deparcare eficiente (subterane, supraterane saula sol), eliminarea bateriilor de garaje puțineficientedinpuncdevederealutilizăriiterenuluiși amenajareasau reamenajareaspațiilorverzișiaspațiilordejoacădinvecinătatealocuințelor.Este necesară amenajarea terenurilor cu

destinație de spații verzi din proximitatealocuințelor colective atât pentru a îmbunătățiambianța și confortul locuirii, dar și pentru arecuperaacestespațiidesubstatutuldeparcaretemporarăpecareîldeținînprezent.

Abordarea integrată implică o corelare aacestoracțiunicuoplanificareatentăarutelortransportului în comun pentru a nu eliminaaceastăopțiunededeplasaredincadrulzonelorllimitrofealeorașului.Deasemenea,amenajărilespațiilorpublicetrebuiecorelatecuoplanificarea localizării unor activități aconomice atractivepentruoamenișifacilitareaaccesuluipietonilorșibicicliștilorînacestespații,pentruanudiminuaimpactul social pozitiv al acestor spații. O altăcoroborare trebuie să cuprindă implementareazonelor car-free cu un plan de susținere aactorilor economic localizați în aceste zone șia căror activitate ar putea avea de suferit depe urma acestei acțiuni. În acest caz acțiunileobiectivului economic trebuie să integreze șiacțiunile obiectivului transport local, dar și pecelealeobiectivuluieconomic.

Economie – Tranziția de la o economie bazată pe activitatea minieră și industrie metalurgică la una o economie axată în prezent pe industria prelucrătoare și servicii necesită atât timp pentru a absorbi investițiile privaților cât și pentru a reforma forța de muncă sau a adapta opțiunile de formare a noii forțe de muncă. Rata mare a migrației își găsește parțial explicația în lipsa locurilor de muncă în Baia Mare și o neconcordanță între pregătirea profesională și necesitățile pieței muncii, iar reducerea numărului angajaților susține acest fenomen. O vulnerabilitate a economiei locale o reprezintă gruparea unui procent mare de angajați în puține firme din domeniul industriei prelucrătoare, ce poate avea efecte negative în cazul reducerii cererii pentru produsele realizate local. Acest aspect, coroborat cu reducerea ratei de înființare a noilor întreprinderi și activitatea redusă din domeniul cercetării și dezvoltării subliniază vulnerabilitatea economică printr-o capacitate mică

de inovare și o posibilitate mai mică de adaptare la schimbările bruște cauzate de crize economice decât în cazul altor economii. Cele cinci sub-obiective propun ameliorareastării curente prin acțiuni asupra resurseiteritoriale, a resursei de forță de muncă și aîntreprinderilor în sensul stimulării creșterii șiînființăriilor.

• Activități de cercetare, dezvoltare și înovare adecvate și multiplicative economic – direcționează acțiunile înspre atragerea șisusținerea investițiilor înactivitățidecercetareșidezvoltare îndomenii studiateșioperatedeUniversitatea de Nord, școlile profesionale,liceeletehnologiceși întreprinderilebăimărene.În acest sens sunt necesare stabiliri departeneriate între actorii vizați și realizareafacilităților necesare desfășurării acestoractivități.Capacitateadeinovareauneieconomiiîi conferă o capacitate mai mare de adaptarela evenimentele economice și posibilitatea dea fimaieficientășiaproducebunuri lacosturireduse sau de a dezvolta produse noi care auo valoare adăugatămare. Existența entitățilorde învățământ cu profile tehnice și doemniulrelativ dezvoltat al industriei prelucrătoareoferă premise încurajatoare pentru a puteasusține activitatea de cercetare și dezvoltareîn parteneriat, oferind astfel și posibilitateaformăriiunorspecialiștinecesaripepiațamunciilocale.

• Forța de muncă specializată, adaptată necesităților pieței este o necesitate pentrureducerea migrației, a șomajului și asigurareacapacității de creștere continuă a economieilocale. Existența centrelor de formare șireconversie profesională contribuie la acestsub-obiectiv, însă ele nu reprezintă răspunsulneadecvării ofertei educaționale la necesitățilepieței forței de muncă. Pentru a suplini acestneajuns sunt încurajate parteneriatele depracticăprofesionalăîntreunitățileeconomiceșiunitățilede învățământuniversitar,profesional

Page 105: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

199 200

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

și tehnologic pentru a asigura o tranziție aelevilor și studenților către locurile de muncădin economia locală. Este urmărită în acelașitimp formarea forței demuncă înalt calificată,disponibilă pentru locuri de muncă cu oremunerațiecorespunzătoare,pentrucreștereaniveluluidetrai.

• Climat economic atractiv pentru investitori care vizează dezvoltarea noilorîntreprinderi și creșterea dinamismului șiflexibilitățiieconomice.Acestsub-obiectivpunelaolaltă administrația locală și investitorii într-un parteneriat menit să dezvolte un plan decreștere a economiei bazat pe capacitate dereglementare, pe resurse comune de naturăfinanciară, patrimonială, de forță de muncă șinecesitățialeinvestitorilor.

• Sector IMM competitiv susținut prinfacilități de transfer tehnologic și platformede business. Este importantă asigurarea unuinumărridicatdenoiîntreprinderi,însă,înacelașitimp trebuie crescută rata de supraviețuire aacestorapeperioademaimaridetimp.

• Economie care utilizează resursele funciare – este un sub-obiectiv economicprin care se dorește regenerarea urbană.Enclavele industriale localizate pe teritoriulorașului reprezintă o resursă importantă deteren care neutilizată devine un element cuefectenegativeasupraimaginiilocale,afectândastfel și activitățile economice din vecinătateșilocuirea.Acestsub-obiectivestenecesarafiatinsîntrucâtterenurileexistentebeneficiazădeolocalizarefavorabilă,deaccesibilitatecrescutăși utilități, elemente care reprezintă avantajepentru investitori. Refuncționalizând acesteterenurisevacreșteșidensitateaconstrucțiilordin localitate, lucru benefic având în vederesuprafețele mari lipsite de funcțiuni din oraș.Acest sub-obiectiv trebuie să fie abordatcu prioritate între cele cinci ale obiectivuluiEconomie,oricaredezvoltaredefacilitățipentru

activitățile economice putându-se organiza peresursa de teren menționată. Sub-obiectivultrebuie abordat integrat cu cel ale obiectivuluiMediu care vizează ecologizări, decontaminărisau eliberări de terenuri fără activități. Esteimportantă, pentru a nu se creea disfuncții,localizareaactivitățiloreconomicenoicareprinnatura lor generează trafic greu în locuri încarenupotincomodalocuireaaualteactivitățiadiacente acesteia. Astfel este imperioasăacționareaspreatingereaacestuiobiectiv și încadrulobiectivelordeoptimizareatrasportuluilocal.

Calitatea vieții – Este domeniul cu cele mai multe discrepanțe întrucât este influențat de toate celelalte domenii prezentate. Dotări ca cele de educație, cultură, sănătate, transport sau petrecerea timpului liber contribuie la calitatea vieții în funcție de nivelul de dezvoltare al fiecăruia în parte. Datorită faptului că este influențat de restul activităților din oraș, pentru completarea necesităților aferente vieții urbane este nevoie de o abordare integrată și complexă a tuturor acestor aspecte.

• Mediu urban sigur atât pentru pietonicât și în trafic, care se traduce printr-oatractivitatecrescutăatât în rândul locuitorilorcât și al vizitatorilor. Se propune acționareaîn sensul supravegherii continue a spațiuluipublic, în special din cauza infracțiunilornumeroase asupra patrimoniului. Direcția deacțiune a acestui sub-obiectiv se coroboreazăcu activitatea de reglementare a traficului înscopul creșterii siguranței și optimizării sale șicuamenajareatraseelorpietonaleșiaspațiilorpublice rezultând un spațiu urban mai plăcut,maisigurșimaideschiscătrepietoni.

• Infrastructură adecvată tuturor tipurilor de nevoi sociale – obținută prin completareacudotările constate a fi necesare în parteadeaudit și creșterea calității serviciilor oferite.Printre cele mai necesare acțiuni, datorită

număruluidepersoaneafectate,suntcelecarevizează dotarea spațiului public și a clădirilorinstituțiilor publice cu infrastructură de accessaudetranzitpentrupersoanelecudisabilități.Este imperioasă amenajarea spațiilor publicecu rampe de acces și marcaje fizice și sonorepentru a facilita deplasarea tuturor pietonilor,indiferent de vârstă sau condiție fizică. Acestobiectiv vizează și asigurarea necesitățilorpersoanelor inactive, bătrânii și copii. Acesteacuprind completarea locurilor de joacă pentrucopii și cluburi pentru tineri (acțiuni care secompletează cu cele care vizează organizarealocurilordeparcareșirecuperareazonelorverziînspațiilerezidențiale)șicentrepentrubătrâni.Alăturideacesteacțiunisuntvizateșisuplinireaserviciilor de asistență socială, în special cufurnizarealorladomiciliu.

• Sistem dezvoltat de spații verzi amenajate pentru îmbunătățirea imaginiiurbane și creșterea ofertei de spații verzi demari dimensiuni. Aceste acțiuni cuprind atâtdezvoltarea unor noi amenajări de dimensiunimai mari de 1 hectar, dar și reabilitarea sauextinderea unora existente. Ele trebuie sădeservească înmodechitabil locuitoriiorașuluioferindposibilitateaacestora,indiferentdezonaîncarelocuiescsăpoatăbeneficiaînvecintatealocuinței de un spațiu verde amenajat pentrurecreere.

• Servicii performante de educație atâtînceeacepriveșteprocesulde învățământcâtși al confortului și utilizării unităților. Aceasteacțiunicontinuășicompleteazăampleleacțiunidesfășurate în ultimii ani în oraș, care vizeazăreabilitarea,modernizarea și dotarea unitățilorde educație. Sunt vizate în special unitățilede învățământ tehnic și profesional pentru acrește capacitatea acestora de a forma tinericalificați și ușor integrabili pe piața munciilocale. Acțiunile vizate în acest sens presupundotarealaboratoarelorcuaparaturăspecializatăși performantă, organizarea de conferințe

și întâlniri cu actorii economici și facilitareaparteneriatelor cu aceștia cu scopul facilităriiangajăriiulterioareaelevilor.

• Servicii performante de sănătate adecvate nevoilor cetățenilor asigurate princreștereacalitățiiserviciilordesănătate.Pentruatingereaacestuiobiectivtrebuieacționatpentruîmbunătățirea serviciilor medicale prestate ladomiciliu,înspecialpentruvârstnicișipersoanecu disabilități și creștrea gradului de deservireșialcalitățiiserviciilorunitățilormedicale.Suntpropuse astfel proiecte demodernizare, dar șide completare al unităților sociale cu serviciimedicaleprimareexistentelaniveldecartier.

• Infrastructură culturală bine dezvoltată care să completeze și să diversifice opțiunilelocuitorilor, contribuind în același timp și laîmbogățireaoferteiturismuluicultural.Pelângăactivarea unor zone noi din oraș se contribuieși la atingerea obiectivului ”turismul, sectorreprezentativpentrueconomialocală”.

• Locuire confortabilă, adaptată nevoilor prezente, deservită integral de rețelele edilitare. Acest sub-obiectiv presupuneconectareatuturorlocuințelorlarețeleleedilitareexistente,darînacelașitimpelsecoroboreazăcuoplanificareatentăaextinderiiintravilanuluipentruaputeasusțineintervențiiledeextinderea acestora.O altă direcție de acțiune în cadrulacestuisub-obiectivvizeazăcreștereagraduluidereciclareadeșeurilormenajereșimunicipale.Această activitate are capacitatea de a depășinivelul de responsabilitate civică înspreprofitabilitate economică, prin reutilizareamaterialelor reciclate și prodcerea unor bunurinoivandabileatâtpeplanlocalcâtșilaoscarăspațialămaimare.Pentruaceastaestenecesarărealizareaunuicentrudereciclare,lanivellocalexistânddoarunitățidecolectareamaterialelorreciclabile.

• Centru sportiv regional susținut de

Page 106: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

201 202

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

activitățile sportive care au crescut în ultimultimpvizibilitateaorașuluipeplansportivlanivelnaționalșiinternațional.Performanțelesportivebune atrag admiratori atât pentru susțnereasportivilor, dar și pentru practicarea diferiteloractivități, în special în rândul tinerilor. Oferireaunorcondițiideparticiparelaactivitățilesportive,indiferentdeposturadincareserealizează,oferăcontinuitateacestora,creștereamândrieilocaleșitotodatăcontribuielacreștereacalitățiiviețiiprin îmbunătățirea dotărilor sportive. În cazulsporturilorîncareseînregistreazăperformanțenotabile la nivel național sau internațional(handbal),orașuldevineunatractorșideturiștiîn interes sportiv care doresc să participe laevenimentele echipelor locale. Acest obiectivtrebuie tratat și din perspectiva accesibilizăriiorașului – aeroport, gară/autogară , dar și alfacilitățilordetransportlocal.

Mediu – Obiectivele europene de reducere a consumului și emisiilor și reducerea dependenței de resursele neregenerabile de energie trebuie implementate încă de la cel mai redus nivel de decizie pentru ca efectele la nivel european să poată fi atinse. De aceea, ele sunt sprijinite de fondurile structurale și beneficiază de cea mai mare alocare dintre toate axele programului operațional. Principalele probleme în legătură cu mediul implică traficul, activitățile economice și în special pe cele industriale și eficiența energetică redusă a clădirilor publice și rezidențiale. O atenție deosebită trebuie acordată și ariei protejate ”Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare” (ROSCI0003), zonă care beneficiază de un Plan de Management avizat.Celeșasesub-obiectiveleaufostconstituitepebazaacestortreicategorii:

• Fond locativ eficient energetic obținutprin reducerea pierderilor de energie prinînchideri și fațade și creșterea eficiențeisistemelor de încălzire. Deși Programul deReabilitare Termică este operațional din anul2009 beneficiaii băimăreni ai acestuia au fostîn număr redus. Acest program are un dublu

impactpozitiv,atâtasupramediuluidereducereaconsumuluideenergieși implicitalemisiilor,dar și asupra locuitorilor, prin îmbunătățireaconfortului locuirii și reducerea costurilor laîntreținere. Pentru această operațiune estenevoieșideocampaniedepromovarelocalăaacestui program pentru a încuraja locuitorii săprofitedeacestbeneficiu.Aceastămăsură,prinnatura intervenției care vizează și reabilitareaimaginii construcțiilor trebuie privită și ca ometodă prin care se poate reabilita imagineaurbană, cu rezultat în creșterea atractivitățiilocale. Datorită acestui fapt este necesarăplanificarea acestor intervenții, astfel încât elesăcompletezeacțiuniledereabillitareaspațiilorpublice.Înacestecondițiiesteabsolutnecesarăstabilirea unei cromatici și a unor modelede tratare a fațadelor, adaptate la tipologiablocurilor de locuințe din baia mare, astfelîncâtrezultatulsănuconducălaoimagineslabcalitativă,negativă.

• Fond construit cu destinație publică și servicii publice eficiente energetic carecontribuie atât la îmbunătățirea aspectuluispațiilor publice în care se află, a confortuluispațiului interior și condițiilor sanitare șitermice,darșilareducereaenergieiconsumateși implicitacheltuielilordeîntreținere.Aceleașiconsiderentedeesteticătrebuieluateînseamăși în cazul intervențiilor asupra clădirilor publciceșiîncazulcelordelocuințecolective,pentrua se urmări un aspect urban înnoit uniformși calitativ vizual. Împreună cu primul sub-obiectiv,atingereaunuirezultatfinalcuimagineurbanăatrăgătoarearecapacitateadeasusțineacțoiuniledepromovareareduceriideplasărilorcu autoturismul personale, în favoarea celorpedestre,contribuindalăturidecelecarevizeazăamenajările traseelor pietonale, la reducereapoluăriifoniceșicunoxeprovenitedintraficprinreducereanumăruludeautoturismedintrafic.

• Calitatea aerului în normle UE este onecesitateatâtdinperspectivareglementărilor

demediulaniveleuropean,darcarecontribuiela creșterea calității vieții în oraș. Traficul șiactivitățileeconomice,înspecialceleindustriale,sunt prinicpalele surse de poluare cu emisiide substanțe nocive. Direcțiile de intervențieorientate pentru atingerea acestor normevizeazăatâtdiminuareasurselordepoluarecâtșicreștereacapacitățiidediminuareaacesteia.Prima dintre ele este vizează reducereatraficuluiautoșialactivitățilorindustrialenociveprinimplementareasistemelortehnologiceșiatehnicilordeproducțiemaieficiente.Pentrureducereapoluăriidintraficacțiunilesecompleteazăcuceledepromovareamijloacelorde deplasare mai puțin poluante (transportulîn comun, mersul cu bicicleta sau pe jos),îmbunătățirea condițiilor din trafic, realizareacenturii ocolitoare, completarea traseelorpentru bicicliști și amenajarea traseelorpietonale printre altele, necesitând o abordareintegrată și susținută, implicând participanțiila trafic (petoni, șoferi, călători) în procesulde planificare al acestora pentru o mai bunăinformare a acestora și soluționare care săreflecte câtmai precis necesitățile și dorințeleacestora.Neimplicarealocuitorilorînprocesuldeplanificarepoaterezultachiarîntr-orespingereaacestoralternative,înspecialdinpricinafaptuluicăestevizatăieșireadintr-ozonădeconfortșirutină(deplasărilecuautoruismulpersonalepedistanțescurte). ÎnscopulreduceriiefectuluidepoluareprovenitădelaproceseledeproducțieafostimplementatPlanul Integrat de Gestiune a Calității Aeruluipentru perioada 2009 – 2014 prin care s-aupropus programe și proiecte de ameliorare acalității aerului, înregistrându-se la sfârșitulperioadeioamelioraresemnificativăafactoruluide mediu aer. În această perioadă au fostsurprinseînsășiînchidereacombinatelorCupromșiRomplumb,doidintreceimaimaripoluatorilocali. Înacestcontextsepropunecontinuareaacțiunilorprincreștereasuprafețelorperdelelorde protecție și a suprafețelor verzi din oraș,

inclusiv prin sisteme complexe de acoperișurisaufațadeverzi.Acest,procestrebuiesusținutși de continuarea investițiilor în tehnologiimaieficienteatâtcașiconsumdeenergieșiemisii,câtșicaproducție.

• Calitatea apelor în norme UE,atâtpentruapele reziduale, cât și a cursurilor de apă.Acest sub-obiectiv vizează reducereaefectelorsiturilor contaminate, a depozitelor industrialeșiadepozitelorrezultatedinactivitateaminierăasupra cursurilor de ape locale, în condiții deprecipitații excesive când scurgerile meteoricepotcontaminarâurileșipârâurilelocale.Pentrucreșterea calității apelor menajere tratate înstațiadeepuraredinBaiaMare,dinanul2009aufostrealizateinvestițiipentrurealizareatrepteiterțiare. Trebuie investit și pentru racordareatuturor locuințelor la rețelele de colectare aapelormenajereșideextindereșimodernizareasistemuluidecolectareaapelormeteoricedepeteritoriulorașului.

• Soluri necontaminate. Acest sub-obiective se completează cu sub-obiectivulnumărul 4 ”calitatea apelor în normele UE” șivizează acțiuni de decontaminarea a siturilorindustriale și ecologizare a zonelor în care aufost relizate depozitări spontane de deșeurideoricenatură.Țelulfinalesteaceladeaoferispațiul necesar reconversiilor funcționalepentrulocalizareaunornoiactivitățieconomice(integrat cu obiectivul Economie), de a creștecalitatea imaginii urbane (prin eliminareaelementelor de disconfort și incompatibilitate)șireducereasurselordepoluareaaerului(princurenții deaer caredislocăparticuledepraf șisubstanțepoluante)șiaapelor (prinscurgerilemeteoriceșiinfiltrațiileînapelesubterane).

• Activitate economică durabilă, cu un impact minimizat asupra mediului – este unsub-obiectiv care îl completează pe cel de lanumărul 4 în vederea creșterii activității decontrol și stimulare a investițiilor în tehnologii

Page 107: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

203 204

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

mai puțin poluante, cu efect benefic asupratuturorfactorilordemediu.

• Arii protejate locale conservate și atent monitorizate - sub-obiectivul vizeazăimplementareaPlanuluideManagementpentrusitul Natura 2000 ROSCI0003 Arboretele deCastanComestibil de laBaiaMare.Acest sub-obiectiv contribuie la conservarea speciilorde castani, dar, în același timp, contribuie și laîmbogățirea identității locale prin perpetuareaunui element cu semnificație culturală pentrumunicipiul.V

Social – Acest obiectiv reprezintă fundamentul orașului, elementul care dacă prezintă situații conflictuale, acestea se resfrâng asupra tuturor celorlalte doemnii, cauzând dificultăți în dezvoltarea economică. Problemele specifice orașului Baia Mare sunt cauzate de discrepanțele de nivel de trai, etnicitate, dotări și servicii de asistență socială și implicare civică. Acestea au implicații care se remarcă prin pungi de sărăcie, segregare socială, abandon școlar prematur, proiecte locale cu obiective atinse parțial, zone subdezvoltate evitate de ceilalți locuitori, care dăunează valorii imobiliare. Integrarea minorităților și asigurarea condițiilor minimale de locuire, sanitare și educaționale au fost acțiuni pentru care interesul autorităților locale și al organizațiilor de profil a fost constant, însă pentru ca acestea să aibă succes este nevoie de o identificare corectă atât a nevoilor, cât și a numărului celor care o necesită, iar pentru acestea trebuie acționat împreună, autorități și organizații sociale cu populația vizată. Nevoile populației nu sunt generale, diferind de la cartier la cartier, de la un nivel de tral la altul și de la individ la individ, așa ca înițiativele trebuie planificate și implementate cu consimțământul și implicarea acestora. Sub-obiectivele propun intervenții pentrudotarea unităților sociale și de educație șicreșterea calitativă a serviciilor de asistențăsocială, reducerea în final a costurilor deasistențăsocialăprin integrarepepiațamuncii

a categoriilor de persoane eligibile, creștereaincluziunii sociale cu efecte pozitive atâtîn reducerea abandonului școlar și acte dediscriminare cât și în îmbunătățirea ambianțeiurbane și a condițiilor de trai în toate zoneleorașului.

• Infrastructură de asistență socială eficientă obținută prin furnizarea serviciilorîntr-unmodorganizatintegratlanivelultuturororganizațiilor din municipiu. Pentru a atingeacest scop trebuie realizată o planificare înprealabil a aceste activități ca o colaborareîntretoțiprestatoriideserviciisociale.Dealtfel,este necesară implementarea unei centralizăricomune a tuturor persoanelor defavorizateși diseminarea acesteia între toți parteneriiprestatori,inclusivautoritatealocală.

• Comunitate activă, implicată în viața orașului. Aceasta este o necesitate caretrebuie să vizeze majoritatea inițiativelorcare doresc îmbunătățirea vieții locuitorilor.Acțiunile presupun realizarea de grupuri delucru (workshop-uri) tematice coordonate despecialiști în domeniul pentru care se propunintervenții. Astfel se urmărește atingereanecesităților reale ale locuitorilor,metodele deurbanim participativ fiind o soluție uzuală deplanificareurbanăînorașelevestice.

• Pondere redusă a populației defavorizate, incluziune socială sporită obținută prin acțiuni de formare pofesionalădedicatăpersoanelorminoritaresaucelorcuunnivel social scăzut. Pentru aceasta se propunerealizarea unei facilități economice destinatăacestor categorii sociale. Pentru a combatetendința abandonului școlar la vârste mici sepropunerealizareaunuicentrupentruorientareși integrare aminorilor în zonele defavorizate,destinat în special zonelor Firiza și Ferneziu.Pentrucaacțiunilesăfieeficienteestenecesarca încercăriledereducereaabandonuluișcolarsăfieintegrateîntr-unprogrammaiamplucare

săcuprindășiameliorareaproblemelorsărăcieidin familie, întrucât de regulă cele două suntstrâns legate.Astfel,prin reușirea integrăriipepiața muncii a membrilor familiei apți pentrumuncă, indiferent de etnie și asigurarea uneilocuințesalubre,confortabileșiaccesibilă,sevaamelioraatâtproblemapungilordesărăciecâtșiceaaeducației.

• Minorități protejate, integrate înspecialprin promovarea competențelor distinctive aleindivizilorșiaspecificului cultural și tradiționalal grupurilor. Acțiunile acestui sub-obiectivsunt orientate către promovarea legăturilorinteretnice și interculturale în rândul elevilorșicopiilorprinactivitățideartistice,sportiveșiculturaleorganizateîninstituțiisispațiulpublic.

Page 108: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

205 206

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Page 109: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

207 208

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Page 110: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

209 210

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

III.1.1. Portofoliul de proiecte

Page 111: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

211 212

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Page 112: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

213 214

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Page 113: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

215 216

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Page 114: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

217 218

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Page 115: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

219 220

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Page 116: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

221 222

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

OBIECTIV:TURISM ORAȘ ATRACTIV, CU O IMAGINE URBANĂ REPREZENTATIVĂ, POL CULTURAL, CU UN SECTOR TURISTIC REPREZENTATIV PENTRU ECONOMIA LOCALĂ

• Sub-obiectiv:Orașcuimagineurbanăpozitivă,identitară

Acțiuni: Crearea unui sistem de spații publice iconice

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Amenajarea spațiului publicreprezentativPiața Universității

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Reabilitarea și reconfigurareaPieței Izvoarele

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Reabilitarea spațiului publicaferent nodului intermodalGară-Autogară

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Proiect complex Centrul IstoricBaia Mare-Reabilitarea Pieței Păcii

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublic

Proiect complex Centrul IstoricBaia Mare- Reabilitarea Pieței Libertății

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Accesibilizare și reamenajareaMalurile Râului Săsar

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

ProiectcomplexCentru Istoric- Interconectarea spațiilor publice din Centrul Vechi prinreabilitarea străzilor: Ghe.Șincai, Vasile Lucaciu, 1 Mai,Crișan,Mihai Viteazul, Turnului,Teatruluiși30Decembrie.

POR, Axa 4/ Buget Local/ Altesursedefinanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

ReabilitareaPieței Revoluției POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Acțiuni: Restaurarea obiectivelor de patrimoniu și a infrastructurii culturale

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Restaurarea Cinematografului Minerul - conversie salămultifuncționalădespectacole

POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Reabilitarea Coloniei Pictorilor BugetLocal Municipiul Baia Mare, ServiciulInvestiții

Reabilitarea Cinema Dacia POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Reabilitarea Casei de Cultură POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Reabilitare Teatru Municipal șiaspațiuluipublicaferent

POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Restaurarea Casei Pocol POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Restaurarea Casei Wagner POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Restaurarea Casei Iancu de Hunedoara

POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Restaurarea corpului istoric alLiceuluiGheorgheLazăr

POR, AXA 5/ Buget Local/Finanțări Ministerul Culturii/MinisterulEducației

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Restaurarea rezervorului istoricdeapă

BugetLocal/POR,AXA5 Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Polemergentdeartășiculturăalternativă

Acțiuni: Polarizarea turismului cultural

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unei agende culturale anuale a municipiului caresăculminezeîn2021,cuunprogram cultural complex (Baia Mare - Capitală Europeană a Culturii)

BugetLocal/FinanțăriMinisterulCulturii/EuropaCreativă

Municipiul Baia Mare/FundațiaBaiaMare2021

Înființarea unei instituții deînvățământsuperiorîndomeniulcultural-artistic Academia de Arte „Simon Hollosy”

Buget Local/ Alte surse definanțare

Municipiul Baia Mare/FundațiaBaiaMare2021/Alteentități

Page 117: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

223 224

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Program specializare resurse umane și formare continuă îndomeniul culturii (managementcultural)

POCU Municipiul Baia Mare/FundațiaBaiaMare2021/ServiciulPublicAsistențăSocială

Cluster de activități meșteșugărești maramureșene

BugetLocal Municipiul Baia Mare/FundațiaBaia Mare 2021/ Asociații dindomeniu

Înființarea Muzeului Orașului Baia Mare

BugetLocal/FinanțăriMinisterulCulturii/EuropaCreativă

MunicipiulBaiaMare

• Sub-obiectiv:Turismsectorreprezentativpentrueconomialocală

Acțiuni: Încurajarea dezvoltării turistice

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unui program complex de promovare multimedia a imaginii turistice amunicipiuluiBaiaMare

Buget Local/ Alte surse definanțare

Municipiul Baia Mare, Direcțiade Relații Publice/ DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Program specializare resurse umane și formare continuă în domeniul turismului

POCU MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Valorificarea turistică a fostelor mine aurifere

POIM/ POR/ Buget Local/ Altesursedefinanțare

Municipiul Baia Mare /Auoritateacompetentă

Realizarea unei noi Gradini Zoologice

Buget Local/ Alte surse definanțare

Municipiul Baia Mare /Auoritateacompetentă

Acțiuni: Încurajarea dezvoltării ecoturismului și a turismului natural

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Constituirea și gestionareaParculuiNaturalFiriza

Buget Local/ Buget ConsiliulJudețean

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

ParculTuristicFiriza Buget Local/ Fonduri private/Parteneriatepublic-private

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Salvgardarepatrimoniulocal

Acțiuni: Consevarea și valorificarea elementelor locale cu valoare culturală

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Constituirea unui spațiucu valențe turistico-culturale pentru promovareapatrimoniuluilocaldinFiriza

Buget Local/ Alte surse definanțare

Municipiul BaiaMare / DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Constituirea zonelor protejatetradiționaleFiriza-Ferneziu

Buget Local/ Alte surse definanțare

MunicipiulBaiaMare/Autritateacompetentă

OBIECTIV: ACCESIBILITATE REGIONALĂ ORAȘ ACCESIBIL RUTIER, FEROVIAR, AERIAN, CONECTAT LA CORIDOARELE EUROPENE DE TRANSPORT

• Sub-obiectiv:Accesibilitaterutierăregionalăsporită

Acțiuni: Conectarea (rute de mare viteză) la coridoarele rutiere europene TEN-T

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Sprijinirea realizării unei legături rutiere de mare viteză către centrele urbane dinregiune (Drum Expres cătreZalău,Cluj,SatuMare)

Rea l i z a rea/mode rn i za reainfrastructurii de trecere pesterâurileTisașiLăpuș

• Sub-obiectiv:Gradridicatdeacccesibilitateferoviară

Acțiuni: Micșorarea distanțelor timp feroviare - conectivitate regională și națională

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Sprijinirea modernizării infrastructurii feroviare pentru utilizare la viteze mai mari (conectivitateCluj,București)

Sprijinirea realizării unuiproiect de refuncționalizare a transportului feroviar pentrua răspunde necesităților demobilitate metropolitană

• Sub-obiectiv:Accesibilitateaerianăregională

Acțiuni: Conectarea aeriană la principalele orașe europene (hub-uri de transport)

Page 118: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

225 226

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Sprijinirearealizăriiunei politici fiscale/legislative de atragere de operatori aerieni europeni peaeroportulBaiaMare

Realizarea unui proiect deextindere a aeroportului Baia Mare pentru a putea susținecursealeaparatelordezbordedimensiunimediișimari

Încompletareaproiectelormaisusamintiteseconstatășinecesitateadezvoltăriideinfrastructuridetrecere(poduri),unulpesteSăsarlaconfluențacuLăpușelulșicelălaltpesteTisalaSighetulMarmațieipentruaccesibilizareașifacilitareatranzituluitransfrontalier.

OBIECTIV: TRANSPORT LOCAL MOBILITATE LOCALĂ DURABILĂ CU TRANSPORTUL NEPOLUANT PRIORITAR, TRAFIC FLUID ȘI SISTEM DE TRANSPORT PUBLIC EFICIENT ENERGETIC

• Sub-obiectiv:Traficrutierfluid,sigurșipuținpoluant

Acțiuni: Reducerea traficului de tranzit

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Modernizarea și completareacenturii 1 al municipiului-conectarea străzii Europa cu strada Mihai Eminescu

POIM/Altesursedefinanțare Autoritatecompetentă

Acțiuni: Implementarea unor sisteme de management al traficului

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unui sistem de semaforizări inteligentepentruoptimizareatraficului

POR/Bugetlocal Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Acțiuni: Restricționarea accesului rutier cu autovehicule personale în zonele cu valoare de patrimoniu

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Instituirea unui sistem de zone car free

Bugetlocal Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Acțiune: Trafic rutier în condiții de siguranță

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Modernizarea infrastructurii de rulare, asigurând elementecare sporesc siguranța în traficatât pentru automobiliști, câtși pentru pietoni și bicicliști-Independenței, Decebal, Gării, București, Culturii, Progresului, 22 decembrie, Victoriei, Iuliu Maniu, Victor Babeș, Valea Borcutului, Hortensiei, Luminișului, Horea

Buget Local, POR,Axa4/BugetLocal

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

• Sub-obiectiv:Sistemdetransportbine-dezvoltat,eficientenergetic

Acțiuni: Accesibilizarea prin creșterea/optimizarea rețelei de rute asigurate de transport public local

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Modernizarea infrastructuriide transport public pentrusporirea accesibilitățiicartierelor Ferneziu și Firiza(străzile 8 Martie, Barajului, Lunci, Imașului, Firiza, Blidari-carosabil,pistepentrubiciclete,trotuare, stații de călători)

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Urbis

Modernizarea infrastructurii derulareaunorstrăzișibulevarde:Independenței, Decebal, Gării, București, Culturii, Progresului, 22 decembrie, Victoriei, Iuliu Maniu, Victor Babeș, Valea Borcutului, Hortensiei, Luminișului, Horea (carosabil, stații de călători)

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Urbis

Acțiuni: Eficientizarea energetică a transportului public

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Achiziția mijloacelor de rulare electrice în zona centrală șiistorică și realizarea unei stații de încărcare electrică (proiect-pilot)

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Urbis

Page 119: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

227 228

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Modernizarea parcului deinfrastructurărulantă

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Urbis

Acțiuni: Accesibilizarea prin optimizarea tarifară și a plății pentru serviciile de transport public local

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Implementarea unui program complex de tarifare a transportului local (e-ticketing)

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Urbis

Acțiunei Creșterea atractivității transportului public local

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unei campanii de informare și conștientizare asupra avantajelor utilizării transportului public

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Urbis

• Sub-obiectiv:Infrastructurăpentrubicicletedezvoltateintegrat

Acțiuni: Promovarea transportului alternativ nepoluant cu bicicleta

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizareauneirețele integrate de piste pentru biciclete cuunsistem de „parcaje” (rastele) pentru biciclete în puncte intermodale ale orașului

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Realizarea de centre de închirieri biciclete, accesibileatâtlocuitorilor,câtșituriștilor

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Amenajarea unui sistemintegrat de trasee pietonale,piste pentru biciclete, spațiipubliceșispațiiverzipemalurile râului Săsar

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Modernizarea infrastructurii detransportpublicpentrusporireaaccesibilității cartierelorFerneziu și Firiza (străzile 8 Martie, Barajului, Lunci, Imașului, Firiza, Blidari- piste pentru biciclete, trotuare,stațiidecălători)

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

• Sub-obiectiv:Sistemextinsdetraseepietonale

Acțiuni: Prioritizarea pietonilor în zonele de interes public

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Amenajarea unui sistem integrat de trasee pietonale,piste pentru biciclete, spațiipubliceșispațiiverzipemalurile râului Săsar

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Proiect complex Centru Istoric- Interconectarea spațiilor publice din Centrul Vechi prinreabilitarea străzilor: Ghe.Șincai, Vasile Lucaciu, 1 Mai,Crișan,Mihai Viteazul, Turnului,Teatruluiși30Decembrie.

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Amenajarea spațiului publicreprezentativPiața Universității

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Reabilitarea și reconfigurareaPieței Izvoarele

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Reabilitarea spațiului publicaferent nodului intermodalGară-Autogară

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Proiect complex Centrul IstoricBaia Mare-Reabilitarea Pieței Păcii

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Proiect complex Centrul IstoricBaia Mare- Reabilitarea Pieței Libertății

POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

ReabilitareaPieței Revoluției POR,Axa4/BugetLocal Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

• Sub-obiectiv:Necesitățidegarareautovehicule(parcaje)satisfăcute

Page 120: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

229 230

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Acțiuni: Eliminarea parcărilor parazitare din spațiile publice și crearea de noi locuri de parcare

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Proiect complex Centru Istoric-Realizareaunuiparcaj subteran în Piața Libertății/Piața Păcii

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Realizareaunuiparcaj subteran în nodul intermodal Piața Izvoarele

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Eliminareagarajelorsuprateraneși asigurarea necesarului de parcare rezidențial

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

OBIECTIV: ECONOMIE ECONOMIE PERFORMANTĂ, DINAMICĂ, BAZATĂ PE INOVAȚIE ȘI CERCETARE, ATRACTIVĂ PENTRU INVESTITORI, CU FORȚĂ DE MUNCĂ SPECIALIZATĂ

• Sub-obiectiv:Activitățidecercetare-dezvoltareșiinovație,adecvateșimultiplicativeeconomic

Acțiuni: Atragerea investițiilor în activități economice de înaltă calificare, bazate pe cercetare și dezvoltare

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unui centru de transfer tehnologic (parc tehnologic)

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Acțiuni: Încurajarea creșterii industriilor creative și a inovației ca parte din procesul economic

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unui cluster de inovație-centru inventică

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Realizarea unui centru pentru industrii creative - înrelațiecuAcademiadeArte

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Sistem de hub-uri specializate culturale și economice

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări

Municipiul Baia Mare/Universitatea de Nord/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Forțădemuncăspecializată,adaptatănecesitățilorpieței

Acțiuni: Adecvara forței de muncă la economia actuală și viitoare

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unui centru cu servicii avansate de educație și formare continuă pentru forța de muncă de înaltă calificare (înparteneriatcuUniversitățile)

POR/POCU/Buget local/Altetipuridefinanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Programdeformarearesurselorumane prin recalificare profesională, conformcerințelordepiață

POR/POCU/Buget local/Altetipuridefinanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Climateconomicatractivpentruinvestitori

Acțiuni: Sprijinirea atragerii de noi investiții

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unui parc industrial de importanță regionalăînzonadeSaMunicipiuluiBaiaMare

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Realizarea unui plan de dezvoltare economică locală, cu instrumente specifice șirecomandări privind politicifiscale și funciare de atragerea investitorilor și a uneiagende (anuale) de atragere a investițiilor

BugetLocal MunicipiulBaiaMare

Program de formare continuă a resurselor umane învederea îmbunătățirii relațieiadministrației publice cuinvestitorii/posibiliiinvestitori

POR/POCU/Buget local/Altetipuridefinanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:SectorIMMcompetitiv

Acțiuni: Sprijinirea actorilor economici de dimensiuni reduse

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unui centru de tip „accelarator/incubator” de afaceri,cuoplatformăbusinesspentrusprijinireaIMM-urilor

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Page 121: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

231 232

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

• Sub-obiectiv:Economiecareutilizeazăresurselefunciareinteligent

Acțiuni: Regenerarea urbană a zonelor industriale abandonate

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Reabilitarea urbană a zonei Cuprom prinlocalizarea de activități mixte(cultură, loisir, cercetare șidezvoltare,producție, protecțiamediuluiș.a.)

POIM/POR/Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Activarea economică RomPlumb prin localizareaunor activități industriale saudeproducțiePARC INDUSTRIAL ROMPLUMB

POIM/POR/Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

* Sprijinirea dezvoltării turismului pentru o tranziție sustenabilă către un profil economic terțiar a fost abordată într-un obiectiv singular, datorită complexității și importanței acestui domeniu în cadrul strategiei.

OBIECTIV: LIVEABILITY (calitateavieții) ORAȘ CU GRAD SPORIT DE CALITATE A VIEȚII, LOCUIRE CONFORTABILĂ, INFRASTRUCTURI DE SĂNĂTATE ȘI EDUCAȚIE PERFORMANTE

• Sub-obiectiv:Serviciiperformantedeeducație

Acțiuni: Creșterea performanței unităților de învățământ

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Centru școlar profesionalmeserii-Colegiul Transilvania

POR/Bugetlocal MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Centru școlar profesionalconstrucții - Colegiul Anghel Saligny

POR/Bugetlocal MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Program de dotare a unităților școlare

POR/Fonduri MinisterulEducațieișiCercetăriiȘtiințifice/Bugetlocal

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Realizare Campus Universitar Fonduri private/ Bugtul Local/Altefonduri

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca/MunicipiuBaiaMare

• Sub-obiectiv:Serviciiperformantedesănătateadecvatenevoilorcetățenilor

Acțiuni: Creșterea calității serviciilor de sănătate

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Crearea infrastructurii pentruserviciu de îngrijire la domiciliu și unitate socio-medicală pentru persoanele cu mobilitate redusă/vârstnici dincategoriile sociale defavorizate- centru de zi medico-social Valea Borcutului

POR/POCU/Bugetlocal MunicipiulBaiaMare,SPAS

Reabilitarea Spitalului de Pneumoftiziologie

POR/Buget Local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Centru de zi medico-social Ferneziu

POR/POCU/Bugetlocal MunicipiulBaiaMare,SPAS

Modernizarea, extinderea și dotarea Ambulatoriului Regional al Spitalului de Pneumoftiziologie

POR/Buget Local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Modernizarea, extinderea și dotarea Serviciului de Primiri Urgențe al Spitalului de Pneumoftiziologie

POR/Buget Local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Centrusportivregionalcuinfrastructurălastandardeeuropene

Acțiuni: Creșterea calității infrastructurii pentru sport

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Proiect de modernizare șireabilitare a centrului sportiv Strandul Municipal

POR/Buget Local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Proiect de realizare acomplexului sportiv Lascăr Pană

POR/Buget Local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Infrastructurăculturalăbinedezvoltată

Acțiuni: Activarea de centre de cultură

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Reabilitarea Coloniei Pictorilor cacentrudearte

BugetLocal Municipiul Baia Mare, ServiciulInvestiții

Page 122: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

233 234

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Înființarea unei instituții deînvățământsuperiorîndomeniulcultural-artistic Academia de Arte „Simon Hollosy”

Buget Local/ Alte surse definanțare

Municipiul Baia Mare/FundațiaBaiaMare2021/Alteentități

Reabilitarea cinematografului Dacia

POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

ReabilitareaCasei de Cultură POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Dotare social-culturală în zona Câmpul Tineretului

POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Restaurarea CinematografuluiMinerul - conversie în salămultifuncționalădespectacole

POR, AXA 5/ Buget Local/FinanțăriMinisterulCulturii

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Autoritatecompetentă

Acțiuni: Promovarea activităților culturale

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unei agende culturale anuale a municipiului caresăculminezeîn2021,cuunprogram cultural complex (Baia Mare- Capitală Europeană a Culturii)

BugetLocal/FinanțăriMinisterulCulturii/EuropaCreativă

Municipiul Baia Mare/FundațiaBaiaMare2021

• Sub-obiectiv: Locuire confortabilă, adaptată nevoilor prezente, deservită integral de rețeleintegrale

Acțiuni: Creșterea gradului de deservire a rețelei de alimentare cu apă și a colectării apelor uzate (canalizare)

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Extinderea rețelei de apă șicanalizarecf.MasterPlanVital2

POIM/Altesursedefinanțare MunicipiulBaiaMare/Vital

Acțiuni: Asigurarea salubritățiide înaltă calitate

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unui centru dereciclareadeșeurilor

POIM/Altesursedefinanțare Autoritatecompetentă

Proiectcampanie de informare și conștientizare- colectare selectivă

POIM/BugetLocal MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Mediuurbansigur

Acțiuni: Asigurarea pazei și a supravegherii pentru scăderea criminalității

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Îmbunătățirea sistemului de supraveghere video a zonelordeinterespublicdinoraș

POR/BugetLocal MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Infrastructurăadecvatătuturortipurilordenevoisociale

Acțiuni: Asigurarea serviciilor adecvate pentru persoanele în vârstă

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizareainfrastructuriipentruimplementarea unui serviciu de îngrijire la domiciliu și unitate socio-medicală pentru vârstnici și persoane cu mobilitate redusă - complex Valea Borcutului

POR/POCU/Bugetlocal MunicipiulBaiaMare,SPAS

Acțiuni: Asigurarea serviciilor adecvate pentru copii și tineri (loisir)

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Proiect de modernizare și completare a sistemului de locuri de joacă publice în municipiul Baia Mare

POR/BugetLoca MunicipiulBaiaMare/SPAU

Skate Park POR/BugetLoca MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Club Phoenix- YOUNG.ACTIV POR/BugetLoca MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Sistemdezvoltatdespațiiverziamenajate

Acțiuni: Amenajarea spațiilor verzi neatractive sau degradate și extinderea celor amenajate existente

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

ReamenajareParcul Dacia POR/BugetLocal MunicipiulBaiaMare/SPAU

Proiect de extindere a parculuiRegina Maria

POR/BugetLocal MunicipiulBaiaMare/SPAU

Page 123: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

235 236

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Acțiuni: Amenajarea de noi spații verzi în zone ale orașului unde acestea lipsesc

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea Parcului Craica POR/BugetLocal MunicipiulBaiaMare/SPAU

OBIECTIV: MEDIU ORAȘ EFICIENT ENERGETIC, VERDE, SUSTENABIL, CU UN IMPACT MINIMIZAT ASUPRA MEDIULUI, NEPOLUAT

• Sub-obiectiv:Fondeficientenergetic

Acțiuni: Reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Program de sprijinire a reabilitării termice a clădirilor rezidențiale

POR/Bugetlocal MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Reabilitare locuințe sociale Str. Horea 46A

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

Reabilitare locuințe sociale Str. Grănicerilor 116

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

Reabilitare locuințe sociale Str. Luminișului 113+113A

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

Reabilitare locuințe sociale Str. Melodiei 2

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

• Sub-obiectiv:Fondeficientenergetic

Acțiuni: Reducerea emisiilor produse de sistemele individuale de încălzire

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Program de înlocuire asistemelor de încălzire centralizată cu sisteme non-poluante

POIM/Altesursedefinanțare Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Fondconstruitcudestinațiepublicășiserviciipubliceeficienteenergetic

Acțiuni: Reabilitarea termică a clădirilor publice

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Reabilitare școli și grădinițe POR/Buget Local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Reabilitarea Spitalului de Pneumoftizilogie

POR/Buget Local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Reabilitarea căminului de bătrâni (liceul 3)

POR/Buget Local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Acțiuni: Implementarea de sisteme de management al consumului de energie pentru optimizarea eficienței energetice a serviciilor publice

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Eficientăenergeticăasistemuluide iluminat public (extindere șidotare)

POR/BugetLocal MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:CalitateaaeruluiînnormeleUE

Acțiuni: Reducerea traficului motorizat

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Modernizarea și completareacenturii 1 al municipiului-conectarea străzii Europa cu strada Mihai Eminescu

POIM/Altesursedefinanțare Autoritatecompetentă

Realizarea unui sistem de semaforizări inteligentepentruoptimizareatraficului

POR/Bugetlocal Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Proiect complex Centru Istoric- Interconectarea spațiilor publice din Centrul Vechi prinreabilitarea străzilor: Ghe.Șincai, Vasile Lucaciu, 1 Mai,Crișan,Mihai Viteazul, Turnului,Teatruluiși30Decembrie.

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Instituirea unui sistem de zone car free

Bugetlocal Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Achiziția mijloacelor de rulare electrice în zona centrală șiistorică și realizarea unei stații de încărcare electrică (proiect-pilot)

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Urbis

Page 124: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

237 238

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Modernizarea parcului deinfrastructurărulantă

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică/Urbis

Modernizarea infrastructurii detransportpublicpentrusporireaaccesibilității cartierelorFerneziu și Firiza (străzile 8 Martie, Barajului, Lunci, Imașului, Firiza, Blidari- piste pentru biciclete, trotuare,stațiidecălători)

POR, Axa 4/Buget Local/Altetipuridefinanțări

Municipiul Baia Mare,DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică

Acțiuni: Reducerea noxelor și a poluării fonice cu ajutorul elementelor vegetale

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Programdeplantare de perdele de protecțiepearterelecelemaitranzitate

POR/Bugetlocal MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Program de realizare acoperișuri și terase verzi

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Solurinecontaminate

Acțiuni: Decontaminarea solurilor din siturile contaminate istoric

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Decontaminare sit Cuprom POIM/POR/Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

Decontaminare sit RomPlumb POIM/POR/Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare/Autoritatecompetentă

• Sub-obiectiv:Ariinaturaleprotejateșiconservate

Acțiuni: Conservarea biodiversității și a peisajelor naturale din arealele protejate

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Parcul Natural Firiza BugetLocal/fonduriMinisterulMediului

OcolulSilvicMunicipalBaiaMare/MunicipiulBaiaMare

Implementarea Planului de Management pentru Arboretele de Castan Comestibil

BugetLocal/fonduriMinisterulMediului

Ocolul Silvic Municipal BaiaMare / Municipiul Baia Mare/Autoritateacompetentă

OBIECTIV: SOCIAL COMUNITATE UNITĂ ÎN DIVERSITATE, MEDIUL SOCIAL INCLUZIV, CU ACCES ECHITABIL LA SERVICII

• Sub-obiectiv:Infrastructurădeasistențăsocialăeficientă

Acțiuni: Creșterea performanței serviciilor de asistență socială

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Centru Municipal Beneficii Sociale Baia Mare (Str. Hortensiei)

POR/ POCU/ Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Implementarea unei rețele informatizate în centrele SPAS

POCA/Bugetlocal/Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Crearea infrastructurii pentruserviciu de îngrijire la domiciliu și unitate socio-medicală pentru persoanele cu mobilitate redusă/vârstnici dincategoriile sociale defavorizate-complex Centru Seniori Valea Borcutului

POR/POCU/Bugetlocal MunicipiulBaiaMare,SPAS

Centrul Comunitar Traian -reconversie centrală termicăfostașcoală15

POR/ POCU/ Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

CreșăVasieAlecsandri POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

• Sub-obiectiv:Pondereredusăapopulațieidefavorizate,inclluziunesocialăsporită

Acțiuni: Reducerea ratei de abandon școlar

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Programul „O șansă la viața în familie”

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Centru comunitar de orientare Ferneziu

POR/ POCU/ Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Acțiuni: Calificare și recalificare profesională

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Page 125: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

239 240

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Centru comunitar de orientare Ferneziu

POR/ POCU/ Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Rom.Activ POCU/BugetLocal MunicipiulBaiaMare,SPAS

Acțiuni: Integrare de activități de economie socială

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Centrul de resurse pentru economie socială - Hortensiei infrastructurăbirouri

POC/POCU/ Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Program de consultanță sprijinire companii SES

POC/POCU/ Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Înființarea unei structuri SES în domeniul HORECA

POC/POCU/ Buget local/ Altetipuridefinanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Acțiuni: Eliminarea pungilor de sărăcie și asigurarea unui sistem de locuințe sociale salubru

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Proiect de realizare a unei seriide ansambluri de locuințe sociale modulare, integrate înteritoriu, în vederea reduceriisegregării

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Locuințe sociale Str. Arieșului POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

Complex servicii copii fărălocuință

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

CentruRespirodezi POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

CentrulRespiroRezidențial POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

Reabilitare locuințe sociale str.Horea46A

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

Reabilitare locuințe sociale str.Grănicerilor116

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

Reabilitare locuințe sociale str.Luminișului13+13A

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

Reabilitare locuințe sociale Str.Melodiei2

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

Program de locuire decentăpentru eliminarea pungilor desărăcie

POR/Buget local/Alte tipuri definanțare

Municipiul Baia Mare, DirecțiaGeneralădeDezvoltarePublică,SPAS

• Sub-obiectiv:Minoritățiprotejate,integrate

Acțiuni: Reducerea segregării sociale și promovarea diversității culturale

Proiecte Sursăfinanțare Responsabilimplementare

Realizarea unui program de informare și conștientizare anti-segregare socială

Buget local/ Alte tipuri definanțare

MunicipiulBaiaMare,SPAS

Realizarea unui proiect de integrare școlară a populațieidefavorizate

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări

Municipiul Baia Mare, SPAS/Autoritatecompetentă

Realizarea unei agende culturale anuale a municipiului (componenta social - educativă) caresăculminezeîn2021,cuunprogram cultural complex (Baia Mare- Capitală Europeană a Culturii)

BugetLocal/FinanțăriMinisterulCulturii/EuropaCreativă

Municipiul Baia Mare/FundațiaBaiaMare2021

Program intercultural de integrare a minorităților

POR/Buget local/Alte tipuri definanțări / Finanțări MinisterulCulturii/

Municipiul Baia Mare, SPAS/Autoritatecompetentă

Page 126: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

241 242

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Justificarea proiectelor propuse

Pentruailustraînmodobiectivlegăturadintrepropuneriledeintervențieșinevoileidentificateîncadrulanalizeiteritoriuluis-ailustratîntr-untabelnevoiacăreiaîicorespundefiecareproiectșimodulîncareintervențiapropusăpoatefioportunăpentrusituațialocală.

Denumireproiect ProblemavizatăBeneficiuladus/Potențialulde

dezvoltare

TURISM

Amenajarea spațiului publicreprezentativPiața Universității

Deși are o semnificațiespecială în identitaltea locală,amenajareaspațiuluipublicestedeficitară, lipsindu-ielementelede atractivitate. Chiar maimult, pavimentul este în starede degradare, prezentând orugozitateridicatășipărțilipsă.

Va crește atractivitate Pieței,iar activitățile economie dinjur vor beneficia de pe urmaintensificării fluxurilor deoameni.Deasemenea,imagineaurbană îmbunătățită va fi unpluspentruturism

Reabilitarea și reconfigurareaPieței Izvoarele

Actuala amenajare a PiețeiIzvoareloroferăcondiții igienico-sanitare insuficiente pentrucomercianți, iar conformareaspațiului adiacent ridicănumeroase probleme în traficdin cauza fluxurilor mari depietonicaretraverseazăzona.

Zona Pieței va deveni unspațiu modern, civilizat în careprodusele vor fi comercializateîncondițiioptime.Deasemeneavor putea fi tratate problemeledin trafic și lipsa spaților deparcare.

Reabilitarea spațiului publicaferent nodului intermodal Gară-Autogară

Spațiul public aferent gării esteunul în care prezența umanăeste redusă din cauza lipseielementelordeatractivitate.Deasemeneanuexităoamenajarecare să reunească facilitățilede transport ca elementerelaționate.

Reabilitareaspațiuluivapotențaimagineaurbană și va constituiun reper important pentruvizibilitatea turistică a orașuluiavând în vedere localizarea sala ieșirea din spațiul gării și alautogării – porți de intrare înoraș.

Proiect complex Centru IstoricBaiaMare - ReabilitareaPieței Păcii

Spațiu public invadat deautovehicule, neatractiv pentrupietoni. Clădirile cu potențialurbanistic nu sunt puse învaloare,iaracivitățileeconomicesuntafectatedetraficulpietonalredus.RelațiacuPiațaLiberttățiiesteinsuficientsusținută.

Realizareaunuisistemdespațiipietonale de calitate (PiețeleLibertății,Cetății,Păcii),atractiveși active din punct de vedereeconomic.

Proiect complex Centru IstoricBaiaMare - ReabilitareaPieței Libertății

Spațiul delimitat de fronturilepieței este fragmentat decirculațiile carosabile, iarautovehiculele parcateagresează imaginea șiincomodează activitățilelocalizateînjumătateavesticăapieței.

Realizarea unui spațiu unitarși reprezentativ pentru oraș,dedicat pietonilor atât localnici,cât și turiști cu valorificareaeconomică sau culturală atuturorimobilelorcareconstituiefronturile pieței. De asemenea,serecâștigăunspațiucarepoatefi utilizat pentru organizareaevenimentelorlocale.

Amenajareaunuisistemintegratdetraseepietonale,pistepentrubiciclete,spații publice șispațiiverzipemalurile râului Săsar

Râul Săsar nu are niciunaport la imaginea urbană,deși prezeța sa a influențatdezvolarea municipiului. Stareade degradare a malurilor salereprezintășiunriscdeprăbușireîncazulprecipitațiilorabundente.De asemenea, lipsa abordăriiacestuiaîncontextulamenajăriiurbane determină utilizarea saca spațiu rezidual, depoziareaspontană a deșeurilor fiindfrecventă.

Valorificarea unui element deidentitatelocalăprinamenajareamalurilor râurilor Săsar,realizarea unei legături întrespații publice reprezentativeși creșterea calității spațiuluipublic,cuefectepozitiveasupraatractivității locale și creștereanumărului deplasărilor cubicicletașipejos.

Reabilitare Teatru Municipal și reamenajare spațiu public aferent

Construcția necesită costurimari de întrținere și operaredin cauza eficienței energeticescăzute, iar dotările interioare(mobilierșiechipamente)auungradridicatdeuzură.Spațiul public exterior nu aremobilier urban și o amenajarecaresăpunăînvaloareintrareaînclădire.

Potențareaactivitățiiculturaleșipunereaînvaloareaelementuluireper – Teatrul Municipal princreșterea fluxurilor de pietonicareutilizeazăspațiuladiacent.

Page 127: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

243 244

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

ReabilitareaPiețeiRevoluției

Prezența redusă a persoanelorîn actualul spațiu al PiețeiRevoluției este un indicator alcapacității reduse al amenajăriide a atrage utilizatori. Lipsa deatractori, amenajarea sumară,demodată și degradată numairăspund contextului urbancontemporan și în acelașitimp nu mai pune în valoaresimbolisticatrecutuluipecareîlreprezintă.

Recâștigarea unui spațiupublic, potențarea activitățiloreconomice perimetrale,creșterea valorii urbanisticea spațiului și redobândireasimbolisticiitrecutului.

Restaurarea Cinema Minerul - conversie în salămultifuncționalădespectacole

Prezențaînzonapiețeicentraleaunuimonumentdearhitecturăfără funcțiune. Necesitatea deintervenție este dată de stareade degradare a interioruluicumulată cu importanța clădiriipentrupatrimoniullocal.

Posibilitatea reactivării uneiinstituții de cultură care înprezent lipsește pe plan local,filarmonica. De asemenea,fronturile Pieței Libertății vor ficomplete din punct de vederealactivitățilordesfășurate.Esteimperios, atât pentru imagineaurbană,câtșipentruactivitateaturistică, a nu exista elementefără activitate întrucât ele potavea un efect negativ asupracelor din vecinătate, în sensulreduceriinumăruluidevizitatori

ReabilitareaColoniei Pictorilor

Starea de degradare în carese află clădirile care formeazăColonia Pictorilor nu sunt unmediu propice pentru procesulde studiu, meditație, creațieși expunere a lucrărilor cuvaloare artistică a artiștilorlocali. De altfel, atractivitateaansambluluinusemanifestă înfluxuri consistente de vizitatoridin aceleași considerente destare constructivă, dar și depromovare.

Reactivarea Coloniei Pictorilorca spațiu de cultură, identitatelocală și posibilitatea atrageriituriștilor în scop cultural. Deasemenea, se contribuie lapromovarea unei tradiții vechidinsecolulalXIX-lea.

ReabilitareaCinema Dacia

Eficiență energetică redusă șidotări interioare degradate.Atractivitate scăzută în rândullocuitorilor.

Creșterea atractivitățiicinematografului șiîmbunătățirea activitățiieconomice.Creșterea calității imaginiispațiuluipublicînvecinat.

Reabilitarea Casei de Cultură

Eficiență energetică scăzută aconstrucției.Degradare a aspectulluiinterior și exterior care reduceatractivitatea clădirii șiafecteazăpotențialuleconomicalactivitățilorgăzduite.

Atragereadeactivitățideinterespentru public și potențareaeconomicăaimobilului.

RestaurareaCasei Pocol

Stareadedegradareaimobiluluieste avansată și există risculpierderii unei clădiri clasate camonument istoric,acestprocesreprezentândunimpactnegativpentrupatrimoniulculturallocal.

Introducerea în circuitulcultural al casei, prin realizareaunui centru regional pentrupromovarea activităților șiproduselortradiționale.

Restaurarea Casei Wagner

Restaurarea Casei Iancu de Hunedoara

Degradare avansată amonumentului de arhitecturămedievală și număr marede proprietari care conducela blocaje în luare uneidecizii comune referitoare lafuncționalizarea clădirii. Lipsaunui dialog etinic și culturalpentru promovarea coeziuniisociale în cadrul diversitățiietniceșiculturale.

Restaurarea construcției șipunereaei încircuit turisticsaucultural prin organizarea unuiCentru InterCultural pentruTineret.

Restaurarea rezervorului istoric de apă

Clădirea este abandonată, dardin punct de vedere structuraleste stabilă. Ornamentele șifinisajele de la intrare suntafectate parțial de infiltrațiileapărutede-alungultimpului.

Salvarea unei construcțiimonument istoric și integrareaîncircuitulturisticalorașului.

Page 128: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

245 246

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Realizarea unei agende culturale anuale a municipiului caresăculminezeîn2021cuunprogramcultural complex (Baia Mare - Capitală Europeană a Culturii)

Evenimentele culturale suntorganizate punctual și separatde către privați și instituțiilepublice, iar promovarea lor areun grad de penetrație redus,asemeniparticipăriiutilizatorilorlaalteactivitățicomplementaresausimilare.

Creșterea numărului departicipanți la evenimenteculturale locale și valorificareaturisticăamunicipiuluiîncontextculturlașirecreere.

Înființarea unei instituții deînvățământsuperiorîndomeniulcultural-artistic Academia de Arte ”Simon Hollosy”

Lipsaderecunoaștereavalorilorartistice băimărene pe plannațional și internațional și înspecial în rândul tinerilor. Lipsaunei infrastructuri educaționalecare să formeze artiști valoroșicare să continue tradiția localăînmateriedeartă.

Formarea unor noi generații deartiști locali care să continuecurentul Școlii Băimărene depicturășialtearte.Promovarea culturii artisticelocale și valorificareapotențialuluituristicalacesteia.

Program de specializare resurse umane și formare continuă în domeniul culturii(managementulculturii)

Valorificarea insuficientă acapitalului cultural existentîn Municipiu Baia Mare estestâns legată de competențeeindivizilor de a diseminainformațiile persoanelorinteresate, cu scopul de a leatrage. De asemenea, estenevoie e personal specializat(experți) care să autentifice șisăatestevaloareapatrimoniuuiculturallocal.

Creșterea capacității decomunicare a personaluluiangrenat în activități culuralecuscopuldeacreștebeneficiileeconomice aferente turismuluicultural.O cunoatere mai amănunțităa patrimoniului cultural localși posibilitatea conservării șivalorificării mai eficiente aacestuia.

Realizarea unui program complex de promovare multimedia a imaginii turistice amunicipiuluiBaiaMare

Lipsa promovării valorilorlocale cu potențial turistic subimaginea comună a orașuluiBaia Mare, în ciuda faptuluică județul Maramureș estecunoscutlanivelnaționalpentruofertabogatădinturism.

Creșterea vizibilității turisticeîn scopul conturării activitățiituristicecadomeniudebazăaleconomieilocale.

Program de specializare resurse umane și formare continuăîndomeniulturismului

Calitatea slabă a serviciilor dinturismcoroboratăcusegregareaacestoradiminueazăpotențialulturisticbăimăreanșisetraduceîntr-unnumărredusdeturiști

Dezvoltarea unor oferteintegrate cu obiective uristice,spații de cazare și petrecere atimpului liber și transport localcu scopul potențării resurselorturisticeșicreșteriiveniturilor.

Constituirea și gestionarea Parcului Natural Firiza

Afectarea cadrului naturalbogatdeactivitățileturisticedeweekendnereglementate

Conservarea și gestionareapeisajului și speciilor de planteșianimalelocaleșiintroducereaîn circuit turistic controlat,diversificând în același timpoportunitățile de petrecere atimpullui liber și de vizitare aMunicipiuluiBaiaMare

Parcul Turistic Firiza

Potențialul turistic al resurseinaturale din vecinătateamunicipiului este afectatnegativdeactivitățileantropiceși este exploatată neorganizat,doarpeplanlocal,fărăbeneficiieconomicepentruoraș.

Conservarea cadrului naturalși reglementarea activitățilorumane prin declararea zoneiobiectivprotejatdeintereslocal.

Valorificarea turistică a fostelor mine aurifere

Zonele miniere dezafectatefac parte din istoria și evluțiaorașuluiBaiaMare,putândaveao contribuție economică și înprezent.În prezent minele suntcontaminate, prezentândconstant unpericol de afectareafactorilordemediu.

Realizarea unui produs turisiccu valențe istorice și culturaleunic în țară, integrândactivitățieducaționale teoretice cuinformații istorice și activitățipracticedindomeniulminier.

Realizarea unei noi Grădini Zoologice

Desființarea fostei GrădiniZoologicecaurmareanecesitățiide modernizare și extinderea însemnat și pierderea unuiobectivturisticșidepetrecereatimpuluiliberlaniveljudețeanșichiarmaimare.

Diversificarea ofertei depetrecere a timpului liber înmunicipiulBaiaMare,realizareaunui punct de atracție turisticălaniveljudețeanșidiversificareaoportunităților turistice aleorașului.

Înființarea ”Muzeul Orașului Baia Mare”

Istoria evoluției orașului esteilustrată prin intermediulunor vestigii, artefacte saudocumente aflate în diferitestări de conservare, în muzee,instituțiioricolecțiiprivate.Prezentarea publică a istorieiorașului legată de zăcămintelede aur nu este posibilă într-un cadru unitar, deși acesteaau reprezentat o partefundamentală a dezvoltăriieconomicebăimărene.

Readucerea în prim-plan atradițiilor orașului în materiedeminerit și expunerea istorieiminiereîntr-uncadruunitar,subformaunuibrandurban.

Page 129: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

247 248

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Constituirea zonelor protejate tradiționale Firiza/Ferneziu

Îmbătrânirea meșteșugarilorși reducerea numărului depracticanți ai tradițiilor șiobiceiurilor locale reprezintă oamenințarepentrucontinuitateaidentității culturale și istorice aorașuluiBaiaMareșiajudețuluiMaramureș.

Creșterea șanselor deperpetuare a tradițiilor șiobiceiurilorlocale.

Înființarea clusterului de activități meșteșugărești maramureșene

Expunerea redusă a unormeșteri artizani sau a unorzone cu tradiții împiedicăobținerea unor venituri de peurma acestora, care ar puteastimula practicile tradiționale.De asemenea vizibilitateapracticilorșiobiceiurilorartiștiloreste scăzută printre cetățeni șituriști.

Coalizarea și susținereameșteșugurilor tradiționalepentru ca acestea să fievalorificate inclusiv în scopeducativ, cu posibilitateaorganizăriidetârgurișiexpoziții.

TRANSPORTREGIONAL

*Proiectele propuse pentru biectivul TRANSPORT REGIONAL sunt orientative și au caracter de recomandare, dat fiind faptul că pentru implementarea lor este nevoie de implicarea unor autorități și instituții superioare nivelului municipal.

Sprijinirea realizării unei legături rutiere de mare viteză către centrele urbane dinregiune (Drum Expres cătreZalău,Cluj,SatuMare)

Vitezele reduse cauzatede starea și conformareadrumurilor afectează timpulși costul călătoriei sau altransportuluimărfurilor.

Intensificarea activitățiloreconomice prin facilitareatransporturilorrutiere.

Sprijinirea modernizării infrastructurii feroviare pentru utilizare la viteze mai mari (conectivitateCluj,București)

Durata mare a călătoriei șiprețul acesteia sunt o ofertănecompetitivă și neeficientă încomparațiecutransportulrutier.

Reducereatimpilordedeplasarepe calea ferată și oferirea uneialternative viabile transportuluirutier.

Sprijinirea realizării unuiproiect de refuncționalizare a transportului feroviar pentrua răspunde necesităților demobilitate metropolitană

Ponderea mică a călătoriilorcu trenul în totalul deplasărilorzilnicespreBaiaMare

Realizarea unui sistem detransport metropolitan eficientșirapid.

Sprijinirea dezvoltării unorproiecte de infrastructură rutieră de trecerepesteSăsarla confluența cu Lăpușelul șicelălalt peste Tisa la SighetulMarmației.

Accesibilitate redusă spre șidinspre BaiaMare determinatăde infrastructura de treceredegradată sau inexistentănecesită abordarea de cătretransportatori a unor ruteocolitoare.

Îmbunătățirea accesibilitățiimunicipiului Baia Mare șifacilitarealegăturiloreconomicetransfrontaliere cu regiunileînvecinatedinUcrainașiUngaria.

Sprijinirearealizăriiunei politici fiscale/ legislative de atragere de operatori aerieni europeni peaeroportulBaiaMare

Lipsa legăturilor directecu orașe europene pe aleferviară reprezintă o piedicăpentru promovarea turistică șieconomică.

Creșterea vizibilității șiaccesibilității orașului încontextuleuropean.

Realizarea unui proiect deextindere a aeroportului Baia Mare pentru a putea susținecursealeaparatelordezbordedimensiunimediișimari

Condiționările tehnice aleaeroportului limiteazăposibilitățile de deschidere amunicipiului băimărean cătrespațiul european și cătrebeneficiile economice aleacestuia.

Creșterea accesibilitățiimunicipiului, în special peplan internațional și sporireanumăruluidevizitatoriîninteresdeafacerișiturism.

Încontextnaționalșieuropean,municipiulseaflăpoziționat,celpuținînplanspațial,laintersecțiaadouădirecțiiimportantedinpunctdevedereallegăturiloreconomice:Ucraina-sudulTransilvanieișiUngariaîmpreunăcuvestulRomâniei-Moldova.Propunerilederealizareaainfrastructurilordetransportdemareanvergurăvehiculatede-alungultimpului(autostradaTransilvaniei,AutostradaNordululi)puteauconcretizaavantajeleorașuluiBaiaMarecanoddetranzitșihubregional.Incertitudineaimplementăriiacestorproiectearerepercusiuniasupravitezeidedezvoltareeconomicăaorașului.Relațiilemajorenecesarafiîntăriteprindezvoltare/modernizarea/extindereainfrastructuriirutiereșiferoviaresuntBaiaMare-SatuMare-Budapesta,BaiaMare-SatuMare-Debrecen,BaiaMare-SighetulMarmației-IvanoFrankivsk,BaiaMare-ClujNapocașiBaiaMare-Bistrița-VatraDornei

TRANSPORTLOCAL

Modernizarea și completareacenturii 1 al municipiului-conectarea străzii Europa cu strada Mihai Eminescu

Aglomerarea traficului la orelede vârf din cauza traficului detranzitpeartereledin interiorulorașului

Fluidizarea traficului laoreledevârf,reducereatimpuluipetrecutîn trafic în interiorul orașului,inclusiv scăderea timpului dedeplasare cu transportului încomun

Realizarea unui sistem de semaforizări inteligente pntruoptimizareatraficului

Formarea ambuteiajelor înperioadele cu trafic intensdin cauza necorelării culorilorsemafoarelorîntreintersecțiipeartereleprincipale

Fluidizarea traficului laoreledevârf,reducereatimpuluipetrecutîn trafic în interiorul orașului,inclusiv scăderea timpului dedeplasare cu transportului încomun

Page 130: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

249 250

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Instituirea unui sistem de zonecar free

Suprafețele reduse pentrudeplasareapietonilorînzonelecuvaloare arhitectural-urbanisticădin cauza ocupării spațiului cuautohevicule parcate afecteazăvolumul pietonilor din zonă,cu efect negativ final asupraactivitățiloreconomicelocale

Amenajareaunorspațiipietonaleample cu rol de promenadă,recreere și efect în stimulareaactivităților economice locale șidereprezentareturistică

Modernizarea infrastructurii de rulare, asigurând elementecare sporesc siguranța în traficatât pentru automobiliști, câtși pentru pietoni și bicicliști:Independenței, Decebal, Gării, București, Culturii, Progresului, 22 decembrie, Victoriei, Iuliu Maniu, Victor Babeș, Valea Borcutului, Hortensiei, Luminișului, Horea

Zgomot ridicat, timp crescutde deplasare cauzate desuprafața degradată de rulare,asemeni lipsei amenajărilorcorespunzătoare a unorstații de transport în comunși semnalizării conforme ainfrastrucuriidedeplasare.

Îmbunătățirea condițiilor detrafic și a siguranței acestuia,creșterea ambianței aferenteacestor artere prin reducereazgomotului și imbunătățireaamenajărilor și reducereaemisiilorGESdintrafic.

Modernizarea infrastructurii detransportpublicpentrusporireaaccesibilitățiicartierelorFerneziuși Firiza (străzile 8 Martie, Barajului, Lunci, Imașului, Firiza, Blidari-carosabil, piste pentru biciclete, trotuare,stațiidecălători)

Legăturilecuofrecvențăredusăale transportului public întrecartierele Ferneziu și Firiza șiceleprincipalealeorașului.Infrastructura de transpornecorespunzătoare pentrudeplasărilepejosșicubicicleta.

Asigurarea unei accesibilitățiechitabile pentru toate zoneleorașului în conformitate cunecesitățile locuitorilor șiposibilitățile materiale aleacestora.Îmbunătățirea coondițiilor dedeplasare pentru toate tipurilededeplasări.

Achiziția mijloacelor de rulare electrice în zona centrală șiistorică și realizarea unei stații de încărcare electrică (proiect-pilot)

Neceistatea reducerii cantitățiide CO2 din transport șiafectareaclădirilorcuvaloaredepatrimoniudeemisiiledintrafic.

Modernizarea parcului deinfrastructură rulantă șieficientizarea consumuluitransportului în comun șiîmbunătățirea condițiilor dedeplasare:confort,siguranță.

Modernizarea parcului deinfrastructurărulantă

Creșterea normală a uzuriimijloacelor de transport șiscădereatreptatăaeficiențeișisiguranței

Modernizarea parcului deinfrastructură rulantă șieficientizarea consumuluitransportului în comun șiîmbunătățirea condițiilor dedeplasare:confort,siguranță.

Implementarea unui program complex de tarifare a transportului local,(e-ticketing)

Utilizarea frecventă ainterernetului, nu estevalorificată de transportulpublic.

Creșterea oportunităților deachiziționare a biletelor decălătorie de oriunde din oraș,prin intermediul smartphone-ului. Facilitarea transportululipublicpentruturiști.

Realizarea unei campanii de informare și conștientizare asupra avantajelor utilizării transportului public

Numărul mare al deplasărilorindividuale cu autoturismulpersonal pe distanțe scurte,ineficient și cu impact asupratimpului de tranzit din trafic șicalitățiiaeruluiprinpoluareacunoxedeeșapament.

Creșterea numărului deutilizatori zilniciai transportuluipublicșireducereanumăruluideautoturismedintrafic.

Realizareauneirețele integrate de piste pentru biciclete cuunsistem de ”parcaje” (rastele) pentru biciclete în puncte intermodale ale orașului

Lipsadotărilorpentruasigurareasiguranței și a parcăriibicicletelor afectează negtivpondereautilizăriibicicletelor înnumărudeplasărilezilnice

Creșterea gradului de utilizareal bicicletei și imbunătățireacondițiilordembilitate.

Realizareaunuisistemdecentre de închirieri biciclete,accesibileatâtlocuitorilor,câtșituriștilor

Lipsa acestor dotări semanifestă prin pierderea unoroportunități de vizitare a unorobiective din oraș de cătreturiști,darșidecătreloclnici.

Îmbunătățireacondițiilorpentruturismșiîncurajareadeplasărilorcubicicleta

Amenajareaunuisistemintegratdetraseepietonale,piste pentru biciclete, spații publice și spațiiverzipe malurile râului Săsar

RâulSăsarșimalurilesalenusuntintegrate în sistemul de spațiipublice ale orașului și locuitoriinu beneficiază de existența lor.Deasemenea,pemalurilerâuluisuntdepozitatespontandeșeuricarecolmateazăalbiarâului.

Valorificarea râului Săsar caspațiu cu valențe ambientaleurbane și redarea caracteruluiidentitar pentru municipiulBaia Mare. Va crește calitateaspațiului urban și se voramenaja noi locuri de recreereșipromenadăpentrulocuitorișituriști.

Proiect complex Centru Istoric- interconectarea spațiilor publice din Centrul Vechi prinreabilitarea străzilor: Ghe.Șincai, Vasile Lucaciu, 1 Mai,Crișan,Mihai Viteazul, Turnului,Teatruluiși30Decembrie.

Zona centrală beneficiază demai multe spații publice care,din cauza trotuarelor îngusteși a circulațiilor carosabile nusuntrelaționateșiniciaccesateîn egală măsură de vizitatoriîn ciuda existenței clădirilorcu valoare arhitecturală și aactivităților culturale sau dealimentațiepublică.

Mărireaarieideinteresdestinatăpietonilor cu potențarea unuinumăr mai mare de activitățieconomice, spații de cultură,instituțiipubliceșialteobiectivedeinteresturistic.

Page 131: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

251 252

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Proiect complex Centrul Istoric:ralizarea unui parcaj subteran în Piața Libertății/Piața Păcii

Spațiul public din principalulloc public al orașului (PiațaLibertății) este ocupat parțialde autovehicule parcate, îndetrimentulamenajărilorpentrupietoni. În acest fel și imagineaurbanăesteafectată,iarcalitateaspațiuluipubliccaspațiuistoric,reprezentativ pentru municipiuestediminuată.

Spațiul pieței Păcii este ocupatde parcări, iar amenajărileexistente nu favorizeazăfluxurilepietonale,motivpentrucare prezența pietonilor esteredusă iar ambianța degajatăesteunarece,neprimitoare.

Degrevareaceluimai importantspațiul public al muncipiului(Piața Libertății) cu sporireanumărului vizitatorilor, inclusivturiști,alactivitățiloreconomiceși al calității amenajărilorurbanistice, fără a-i reduceaccesibilitatea.Secâștigăastfelși un spațiu generos pentruorganizarea unor evenimenteculturalelocale.

Realizareaunuiparcaj subteran în nodul intermodal Piața Izvoarele

Activitățile comerciale șieconomice amplasate în PiațaIzvoarele generează fluxuriconsiderabile de marfă șivizitatori (autvehicule), iaracesteanudispundeunspațiuoptimpentruparcare.

Degrevarea spațiului de lasuprafață și realizarea unoramenajări urbanistice care săcrească confortul în utilizare șicalitateaatât a spațiului public,câtșiaPiețeiIzvoarele.

Eliminarea garajelor supraterane și asigurarea necesarului de parcare rezidențial

Lipsa locurilor de parcare înzonele rezidențiale, degradareaspațiilor verzi, incomodareadeplasărilor pietonale petrotuare.

Organizarea spațiilor de joacăpentru copii, creșterea calitățiispațiului public interstițiar prinregenerareaelementuluivegetalsaureamenajareazonelorverzi.

ECONOMIE

Realizarea unui centru de transfer tehnologic

Realizarea unui cluster de inovație – centru inventică

Realizarea unui centru pentru industrii creative- înrelațiecuAcademiadeArte

Lipsa beneficiilor economiceaferente activităților artisticereduce vizibilitatea activitățilorcreativelocale,curisculpierderiiunortehnicisauartiști.

Atribuirea unui plus de valoareeconomică activitățilorcreative și promovarea unorproduse realizate sub branduribăimărene cu formare despecialiști pregătiți pentru afi integrați pe piața de muncălocalăîncădintimpulstudiilor.

Sistem de huburi specializateculturaleșieconomice

Dificultatea dezvoltării unorafaceri noi determinată de oasocieredefactoricasusținereafinanciară a start-up-uriloratât de către privați, dar și deadministrație sau instituții și ocultură antreprenorială puțindezvoltată.De asemenea, lipsa unei cadrude socializare și claborare întreinițiatori,pedeoparteșimentorisau investitori pe de alta,afecteazășanselededezvoltareaunornoibusiness-uri.

Facilitareaîntâlniriișicolaborăriiatât între viitorii antreprenori,darșiîntreaceștiașipersoanelecuexperiențădeafaceri.realizarea unei platformede promovare a educațieiantreprenoriale și a culturiilocalepentruaînlesnirealizareaunor produse culturale saueconomice care să facă cinstemunicipiuluiBaiaMare.

Realizarea unui centru cu servicii avansate de educație și formare continuă pentru forța de muncă de înaltă calificare (înparteneriatcuUniversitățile)

Ratamareașomajuluiînrândulpersoanelorcustudiisuperioare,în special tineri aboslvenți, dincauza necorelării procesuluieducațional și de instruire cunecesitățilepiețeimuncii.

Formarea locală a unorspecialiști în domenii aleeconomiei băimărene cuscopul creșterii performanțelorîntreprinderilor și implicit aleeconomiei.Reducerea șomajului în rândulpersoanelorcustudiisuperioare.Dezvoltarea unor noiîntreprinderi performante șiviabile.

Programdeformarearesurselorumane prin recalificare profesională,conformcerințelordepiață

Neocuparea forței de muncăafectată de fenomeneleeconomice care au influențattranziția municipiului de laactivitățiminiereșimetalurgicela activități de producție șiservicii. De asemenea, existănumeroase persoane fără ocalificare profesională carefac parte din categorii socialedefavorizate.

Creșterea ratei de angajare,reducerea număruluipersoanelor aflate în prag desărăcie, reducerea migrației înscopprofesional.

Page 132: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

253 254

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Realizarea unui parc industrial de importanță regionalăînzonadeSaMunicipiuluiBaiaMare

Realizarea unui plan de dezvoltare economică locală, cu instrumente specifice șirecomandări privind politicifiscale și funciare de atrageea investitorilor și a uneiagende (anuale) de atragere a investitorilor

Lipsa priorităților economiceconduce la o dezvoltarespontană, carepoate fi cugreususținută de administrațialocală, motiv pentru careîntreagaactivitateeconomicăsedezvoltăîntr-unritmmaiîncet.

Accelerarea ritmului dedezvoltare economică aorașului, creșterea număruluilocurilordemuncășianiveluluimediudetrailanivelulorașului.Printarghetareaacelordomeniinecesaredezvoltării localeBaiaMare va putea concura cu altepiețeeconomicedinregiuneprinatragereadeinvestitori,nudoarașteptareaacestora.

Program de formare continuă a resurselor umane din administrație învederea îmbunătățirii relațieiadministrației publice cuinvestitorii/posibiliiinvestitori

Imaginea negativă a activitățiiadministrației publice (îngeneral) cauzate de birocrațiamare și de procesul greoi desoluționarealcererilorcudiferitesubiecte din partea mediuluiprivatsaualpublicului.

Îmbunătățirea imaginiiadministrației publce șifacilitarea relațiilor cu ceilalțiactori urbani, integrând tehnicidecomunicareîndiversemedii.Înlesnireaprocesuluibirocratic.

Realizarea unui centru de tip „accelarator/ incubator” de afaceri, cuoplatformăbusinesspentrusprijinireaIMM-urilor

Dezvoltarea greoaie aîntreprinderilormicișimijlociișicapacitatea scăzută a acestorade a supraviețui afecteazăperformanțele economieibăimărene, în sensul uneicreșterimaipuțineficiente.

Sporirearateidecreștereanoilorîntreprinderi pe plan local șicreșterea ratei de supraviețuireînprimii5anidelaînființare.

Regenerarea urbană a zonei Cuprom prin localizareade activități mixte (cultură,loisir, cercetare și dezvoltare,producție protecția mediuluiș.a.)

Terenurile dezafectate dininteriorul orașului suntocupate ilegal de persoaneledefavorizate și reprezintă osursă de degradare vizuală aimaginii orașului. Acest lucruconduce la o valoare imobiliarămai redusă în vecinătateaacestorterenuri.

Localizarea unor activitățieconomice în apropiereacentrului orașului, dar ușoraccesibilădepeviitoareacenturăocolitoareamunicipiului.Utilizarea mai eficientă aresurselorfunciare.

Activarea economică RomPlumb prin localizareaunor activități industriale saudeproducție-Parcul Industrial Romplumb

Terenurile dezafectate dininteriorul orașului suntocupate ilegal de persoaneledefavorizate și reprezintă osursă de degradare vizuală aimaginiiorașului.

Localizarea unor activitățieconomice în apropiereacentrului orașului, dar ușoraccesibilădepeviitoareacenturăocolitoareamunicipiului.Utilizarea mai eficientă aresurselorfunciare.

LIVEABILITY(CALITATEAVIEȚII)

Crearea infrastructurii pentruserviciu de îngrijire la domiciliu și unitate socio-medicală pentru persoanele cu mobilitate redusă/vârstnicidincategoriile sociale defavorizate- centrul de zi medico-social Valea Borcutului

LipsafaclitățilormedicalepentrupersoanelecumobilitateredusăîncartierulValeaBorcutului.

Acces echitabil la serviciimedicale în toate cartierelemunicipiului

Centrul de zi medico-social Valea Borcutului

LipsafaclitățilormedicalepentrupersoanelecumobilitateredusăîncartierulValeaBorcutului.

Acces echitabil la serviciimedicale în toate cartierelemunicipiului

Reabilitarea Spitalului de Pneumoftiziologie

Condiții igienico-sanitaredeficitare și degradare fizicăavansatăaunitățiideimportanțăjudețeană.

Furnizarea serviciilor desănătateîncondițiidesiguranță,confortșidecalitatesuperioară,comparabile cu cele dinmediulprivatșilastandardeeuropene

Modernizarea, extinderea și dotarea Ambulatorului Regional al Spitalului de Pneumoftiziologie

Necorelarea între dotareaactuală și condițiile sanitarepe de o parte și standardeleeuropenedindomeniulsănătățiișivolumlulpaciențilorpedealtăparte

Furnizarea serviciilor desănătateîncondițiidesiguranță,confortșidecalitatesuperioară,comparabile cu cele dinmediulprivatșilastandardeeuropene

Modernizarea, extinderea și dotarea Unității de Primiri Urgențe a Spitalului de Pneumoftiziologie

Necorelarea între dotareaactuală și condițiile sanitarepe de o parte și standardeleeuropenedindomeniulsănătățiișivolumlulpaciențilorpedealtăparte

Furnizarea serviciilor desănătateîncondițiidesiguranță,confortșidecalitatesuperioară,comparabile cu cele dinmediulprivatșilastandardeeuropene

Proiect de modernizare șireabilitare a Centrului Sportiv Ștrandul Municipal

Degradarea fizică avansatăa infrastructurii publice deagrement pentru perioada devară

Reabilitarea și modernizareainfrastructurii ștranduluiși oferirea cetățeilor a uneialternative de petrecere atimpului liberdinperioadaverii,competitivăinițiativelorprivate.

Page 133: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

255 256

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Proiect de realizare acomplexului sportiv Lascăr Pană

Degradare vizuală și fizică aterenuluiderugbyșiabazinuluideînnot.Lipsaunei baze sprtive de talieinternaționalăpentrustimulareapracticării sportului în rândultinerilorșicopiilor.

Îmbunătățirea performanțelorsportive ale cluburilor locale șicreșterea vizibilității orașuluica centru sportiv atât peplan național cât și pe planinternațional.

Modernizarea Centru Școlar Profesional de Meserii - Colegiul Transilvania

Eficiență energetică redusă șidotarea deficitară cu aparaturăși recuzită necesară procesuluidepregătirealelevilor

Creștereaeficiențeienergeticeaclădirilor, reducereacheltuielilorcu utilități și îmbunătățireaprocesuluieducativ

Modernizarea Centru Școlar Profesional de Meserii - Colegiul Anghel Saligny

Eficiență energetică redusă șidotarea deficitară cu aparaturăși recuzită necesară procesuluidepregătirealelevilor

Creștereaeficiențeienergeticeaclădirilor, reducereacheltuielilorcu utilități și îmbunătățireaprocesuluieducativ

Program de dotare a unităților școlare

Dotarea deficitară a sălilor declasă și a labratoarelor școlarecurecuzitășcolară

Îmbunătățirea procesuluieducativ și alinierea la mediaeuropeană privind dotareasălilordecurs

Realizare Campus Universitar în zona Pieței Universității

Reabilitarea Coloniei Pictorilor ca centru de arte

Starea de degradare în carese află clădirile care formeazăColonia Pictorilor nu sunt unmediu propice pentru procesulde studiu, meditație, creațieși expunere a lucrărilor cuvaloare artistică a artiștilorlocali. De altfel, atractivitateaansambluluinusemanifestă înfluxuri consistente de vizitatoridin aceleași considerente destare constructivă, dar și depromovare.

Reactivarea Coloniei Pictorilorca spațiu de cultură, identitatelocală și posibilitatea atrageriituriștilor în scop cultural. Deasemenea, se contribuie lapromovarea unei tradiții vechidinsecolulalXIX-lea.

Dotare social-culturală în zona Câmpul Tineretului

Necesitatea completăriiși diversificării ofertei deactivități cu vocație social-culturală la nivelul întreguluimunicipiu pentru a creșteatractivitatea acestuia atât înrândul localnicilor,darșiprintrevizitatori.

Realizarea unei concentrări deactivități publice diversificateîn zona Câmpului Tineretului(Muzeul de Etnografie, locde joacă, stadionul, ParculTineretului)

Realizarea unei agende culturale anuale a municipiului cuprinzând programele prioritare de investiții caresă culmineze în 2021 cu unprogramcultural complex (Baia Mare - Capitală Europeană a Culturii)

Evenimentele culturale suntorganizate punctual și separatde către privați și instituțiilepublice, iar promovarea lor areun grad de penetrație redus,asemeniparticipăriiutilizatorilorlaalteactivitățicomplementaresausimilare.

Creșterea numărului departicipanți la evenimenteculturale locale și valorificareaturisticăamunicipiuluiîncontextculturlașirecreere.

Înființarea unei instituții deînvățământsuperiorîndomeniulcultural-artistic Academia de Arte ”Simon Hollosy”

Lipsaderecunoaștereavalorilorartistice băimărene pe plannațional și internațional și înspecial în rândul tinerilor. Lipsaunei infrastructuri educaționalecare să formeze artiști valoroșicare să continue tradiția localăînmateriedeartă.

Formarea unor noi generații deartiști locali care să continuecurentul Școlii Băimărene depicturășialtearte.Promovarea culturii artisticelocale și valorificareapotențialuluituristicalacesteia.

Reabilitarea Cinematografului Dacia

Eficiență energetică redusă șidotări interioare degradate.Atractivitate scăzută în rândullocuitorilor.

Creșterea atractivitățiicinematografului șiîmbunătățirea activitățiieconomice.Creșterea calității imaginiispațiuluipublicînvecinat.

ReabilitareaCasei de Cultură

Eficiență energetică scăzută aconstrucției.Degradare a aspectulluiinterior și exterior care reduceatractivitatea clădirii șiafecteazăpotențialuleconomicalactivitățilorgăzduite.

Atragereadeactivitățideinterespentru public și potențareaeconomicăaimobilului.

Extinderea rețelei de apă și canalizare conformMasterplanVital2

Lipsautilitățilorînzoneleextinsespontan, la periferia orașului,dar și în interiorul siturilorindustriale de mari dimensiuni,dezafectate

Creștereacalitățiiviețiiînzonelelimitrofeșiasigurareacondițiilorde dezvoltare a noilor zonerezidențiale și a reintegrăriiîn circuitul funciar urban alterenurilordezafectate

Realizarea unui centrul de reciclare a deșeurilor

Procentul mic al materieirecuperate din deșeuri și lipsaunui centru de prelucrare almaterieireciclate.

Reducerea cantității anualea deșeurilor transportate îndepozitulmunicipal cu beneficiiasupra meniului, oferte delocuri de muncă în centrul deprelucrare, aducerea unui plusde valoare adăugată deșeurilorpriinprocesare.

Page 134: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

257 258

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Proiectcampanie de informare și conștientizare - colectare selectivă

Numărulmicalpersoanelorcarecolectează selectiv deșeurile încadrul reședinței conduce la ungradmicdereciclarelaniveldeoraș

Accesntuarea necesitățiidepozităriiselectiveadeșeurilorșicreștereagraduluidereciclarelanivelmunicipal.

Îmbunătățirea sistemului desupraveghere video a zonelordeinterespublicdinoraș

Numărul mare al infracțiunilorasupra patrimoniuluiînregistrate de Poliția Localăeste în contradicție potențialulde dezvoltare economică șituristicăalorașului.

Creșterea siguranței în spațiulpublic și asigurarea unuicadru urban optim pentrudesfășurarea activitățiloreconomice și încurajareaturismului.

Realizareainfrastructuriipentruimplementareaunuiserviciu de îngrijire la domiciliu și unitate sicio-medicală pentru vârstnici și persoane cu mobilitate redusă - Complex Centru Seniori Valea Borcutului

LipsafaclitățilormedicalepentrupersoanelecumobilitateredusăîncartierulValeaBorcutului.

Acces echitabil la serviciimedicale în toate cartierelemunicipiului

Proiect de modernizare și completare a sistemului de locuri de joacă publice în municipiul Baia Mare

Lipsa locurilor de joacă pentrucopii în unele zone rezidențialeși ocuparea spațiului cu bateriide garaje sau autovehiculeparcate. Confort urban scăzutpentru dezvoltarea socială șipetrecerea timpului liber înmediulrezidențial.

Asigurarea condițiilor deformare și întărire a relațiilorsociale și comunitare asemenicreșterii confortului urban laniveldecartier.

Skate Park

Lipsa unor dotări urbane deagrement pentru activitățispecifice tinerilor determinăutilizarea spațiului public și aelementelor de mobilier urbanîn moduri care pot conduce ladegradarea lor și încomodareapietonilor. De asemenea,pot apărea cazuri în care ceiprezenți înspațiulpublic (tineriipracticanți ai acesor activități,trecătorii,participanțiilatraficulauto)poatefipușiînpericol.

Promovare siguranțeiîn activitățile sportive șiposibilitatea dezvoltăriiprofesionaleaacestoractivități.De asemenea se urmăreștediversificarea opțiunilor deagrementîncadrulmunicipiului.

Club Phoenix - YOUNG.ACTIV

ReamenajareParcul Dacia

Amenajarea malurilor râuluiSăsarșiformareaunuisistemdespații reprezentative la nivelulorașului.

Creșterea numărului depersoane care folosescmijloacele de deplasare blândeșipunereaînvaloarecaobiectivde interes pentru petrecereatimpului liberaCinamtografuluiDacia.

Proiect de extindere a parculuiRegina Maria

Suprafața mică de spații verzipublice la nivelul orașului înraportcunormeleeuropene

Contribuirea la îmbunătățireacondițiilor de petrecere atimpului liber pentru toțicetățenii.

RealizareaParcului Craica

Zona de sud are deficiențemajore în ceea ce priveșteoferta de spații verzi de maridimensiunipentrulocuitori.

Creștereacalitățiilocuiriiînzonadesud aorașuluișiaspațiuluipublic. Va crește și sprafața despațiu verde aferentă fiecăruilocuitorlanivelulorașului.

MEDIU

Program de sprijinire a reabilitării termice a clădirilor rezidențiale

Eficiența energetică redusăa clădirilor rezidențiale vechidetermină un consum deenergiecrescut.

Reducerea consumului deenergie aferent locuințelor,scăderea costurilor deîntreținere,creștereaconfortuluilocuiriiși reducereaemisiilordedioxid de carbon din atmosferăaferent producerii energieipentrulocuințe.

Program de înlocuire a sistemelor de încălzire centralizată cu sisteme nonpoluante

Emisiiledeparticulealeacestorsisteme de încălzire sunt osursă importantă de poluare aaerului, iar normele europeneau condiționat producătorii sărealizezevariantemaieficiente.

Creșterea eficienței consumuluideenergieși reducereapoluăriiaerului.

Reabilitarea Spitalului de Pneumoftiziologie

Condiții igienico-sanitareprecare și degradare fizicăavansatăaunitățiideimportanțăjudețeană.

Furnizarea serviciilor desănătateîncondițiidesiguranță,confortșidecalitatesuperioară,comparabile cu cele dinmediulprivat.

Reabilitarea căminului de bătrâni (liceul 3)

Reducerea cheltuielilor deîntreținere și îmbunătățireaconfortuluiinterior.

Page 135: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

259 260

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Implementare sistem eficientizare energetică clădiri publice

Eficiența energetică redusă aclădirilorpublicevechideterminăunconsumdeenergiecrescut.

Reducerea consumului deenergie și îmbunătățireaconfortului interior cu efecteasupra îmbunătățireaserviciiloroferite . De asemenea, seurmărește reducerea cantitățiideCO2produsepentruconfortulinterior și îmbunătățireaaspectului exterior al clădirilorși al spațiului public în care selocalizează.

Modernizarea și completareacenturii 1 al municipiului-conectarea străzii Europa cu strada Mihai Eminescu

Aglomerarea traficului la orelede vârf din cauza traficului detranzitpeartereledin interiorulorașului

Fluidizarea traficului laoreledevârf,reducereatimpuluipetrecutîn trafic în interiorul orașului,inclusiv scăderea timpului dedeplasare cu transportului încomun

Realizarea unui sistem de semaforizări inteligente pntruoptimizareatraficului

Formarea ambuteiajelor înperioadele cu trafic intensdin cauza necorelării culorilorsemafoarelorîntreintersecțiipeartereleprincipale

Fluidizarea traficului laoreledevârf,reducereatimpuluipetrecutîn trafic în interiorul orașului,inclusiv scăderea timpului dedeplasare cu transportului încomun

Instituirea unui sistem de zonecar free

Suprafețele reduse pentrudeplasareapietonilorînzonelecuvaloare arhitectural-urbanisticădin cauza ocupării spațiului cuautohevicule parcate afecteazăvolumul pietonilor din zonă,cu efect negativ final asupraactivitățiloreconomicelocale

Amenajareaunorspațiipietonaleample cu rol de promenadă,recreere și efect în stimulareaactivităților economice locale șidereprezentareturistică

Modernizarea infrastructurii detransportpublicpentrusporireaaccesibilitățiicartierelorFerneziuși Firiza (străzile 8 Martie, Barajului, Lunci, Imașului, Firiza, Blidari-carosabil, piste pentru biciclete, trotuare,stațiidecălători)

Legăturilecuofrecvențăredusăale transportului public întrecartierele Ferneziu și Firiza șiceleprincipalealeorașului.Infrastructura de transpornecorespunzătoare pentrudeplasărilepejosșicubicicleta.

Asigurarea unei accesibilitățiechitabile pentru toate zoneleorașului în conformitate cunecesitățile locuitorilor șiposibilitățile materiale aleacestora.Îmbunătățirea coondițiilor dedeplasare pentru toate tipurilededeplasări.

Achiziția mijloacelor de rulare electrice în zona centrală șiistorică și realizarea unei stații de încărcare electrică (proiect-pilot)

Neceistatea reducerii cantitățiide CO2 din transport șiafectareaclădirilorcuvaloaredepatrimoniudeemisiiledintrafic.

Modernizarea parcului deinfrastructură rulantă șieficientizarea consumuluitransportului în comun șiîmbunătățirea condițiilor dedeplasare:confort,siguranță.

Modernizarea parcului deinfrastructurărulantă

Creșterea normală a uzuriimijloacelor de transport șiscădereatreptatăaeficiențeișisiguranței

Modernizarea parcului deinfrastructură rulantă șieficientizarea consumuluitransportului în comun șiîmbunătățirea condițiilor dedeplasare:confort,siguranță.

Eficiență energetică crescută ailuminatului public - extindere/dotare

Neadaptarea sistemului deiluminat la necesitățile oraresau de fluxuri de activități,iluminareapublicărealizându-seconstantpeparcursulperioadeidefuncționareînmodidenticîntoatezoneleorașului.

Reducerea consumului deenergie electrică și implicit acheltuielilor de funcționare aSIP, cu impact pozitiv asupramediului.

Programdeplantaredeperdele de protecțiepearterelecelemaitranzitate

Poluarea fonică și cu noxe peprincipalelearteredetranzitaleorașuluipestelimitarecoandatădelege.

Realizarea unui ambinet maiplăcutînvedereacreșteriicalitățiilocuirii din locuințele adiacenteșiîncurajareadeplasărilorpejossaucubicicleta.

Programderealizare acoperișuri și terase verzi

Suprafața redusă de spațiuverdepecapdelocuitor.Eficiența energeică redusă ablocurilordelocuințeceolective.

Creșterea atractivității orașuluiși îmbunătățirea condițiilor delocuit și petrecere a timpuluiliber.

Decontaminare sit Cuprom

Soluri contaminate cu pulberide plumb și cupru, existențaunprconstruțiidezafectatecarenu permit dezvoltarea unor noiactivități.

Dezvoltarea economică aterenurilor lipsite de activități,aflate în interiorul orașului șicreștereadensitățiiconstruiteînorașcuscopulcreșteriieficiențeiutilizării resursei de terenintravilan.

Decontaminare sit RomPlumb

Soluri contaminate cu pulberide plumb și cupru, existențaunprconstruțiidezafectatecarenu permit dezvoltarea unor noiactivități.

Dezvoltarea economică aterenurilor lipsite de activități,aflate în interiorul orașului șicreștereadensitățiiconstruiteînorașcuscopulcreșteriieficiențeiutilizării resursei de terenintravilan.

Page 136: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

261 262

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Constituirea și buna gestionare a zonelor naturale protejate

Degradărialehabitatuluinaturalalunorspeciideplanteșipăsări(alunecărideteren,defrișări)

Implementarea Planuluide Management pentruzona protejată, conservareabiodiversității de interescomunitar/național, salvareaunui element identitar pentrucomunitatea și tradițiilebăimărene, potențarea turisticăa zonei Firiza și creștereagradului de educație ecologicăpeplanlocal.

Parcul Natural FirizaDegradarea și reducereafondului de castani comestibilipefondulunoracțiuninaturale,darșiantropice.

Conservarea și protejareaunui element identitar pentrumunicipiul Baia Mare șivalorificarea turistică a cadruluinatural

SOCIAL

Centru Municipal Beneficii Sociale Baia Mare (Str.Hortensiei)

Implementarea unei rețele informatizate în centrele SPAS

Lipsaunei centralizări a tuturorpersoaenelor care necesităsprijin social între toți furnizoriideserviciisociale.

Îmbunătățireaserviciilorsocialeși alocarea mai eficientă aresurselor materiale și deoameni între partenerii carefurnizeazăacesteservicii.

Centrul Comunitar Traian -reconversie centrală termicăfostașcoală15

Realizareainfrastructuriipentruimplementareaunuiserviciu de îngrijire la domiciliu și unitate sicio-medicală pentru vârstnici și persoane cu mobilitate redusă - Complex Centru Seniori Valea Borcutului

LipsafaclitățilormedicalepentrupersoanelecumobilitateredusăîncartierulValeaBorcutului.

Acces echitabil la serviciimedicale în toate cartierelemunicipiului

CreșaVasleAlecsandri

Programul „O șansă la viața înfamilie”

Centru comunitar de orientareFerneziu

Rom.Activ

Centrul de resurse pentrueconomie socială - Hortensieiinfrastructurăbirouri

Program de consultanțăsprijinirecompaniiSES

Implementarea unei structuriSESîndomeniulHORECA

Proiect de realizare a uneiserii de ansambluri de locuințesociale modulare, integrate înteritoriu, în vederea reduceriisegregării

Deficit de locuințe sociale înraport cu numărul persoanelorcu statut social de nivel redusînregistratelanivelulorașuluișiconcentrarea acestora în zonediferitealeorașului.

Asigurareacondițiilorde locuireconfortabilă,sigurășiaccesibilăcategoriilor sociale cu veniturireduse.

LocuințesocialestradaArieșului

Complex Servicii Copii fărăLocuință

CentruRespirodezi

CentruRespiroRezidențial

Reabilitare locuințe sociale str.Horea46A

Eficiența scăzută a clădirilorde locuințe conduce la costurimai ridicate pentru familiile cuveniturireduseșilaunconfortallocuiriiredus.

Reducerea costurilor pentruutilități și îmbunătățireacondițiilor de locuire pentrupersoanelecuveniturireduse

Reabilitare locuințe sociale str.Grănicerilor116

Eficiența scăzută a clădirilorde locuințe conduce la costurimai ridicate pentru familiile cuveniturireduseșilaunconfortallocuiriiredus.

Reducerea costurilor pentruutilități și îmbunătățireacondițiilor de locuire pentrupersoanelecuveniturireduse

Reabilitare locuințe sociale str.Luminișului13+13A

Eficiența scăzută a clădirilorde locuințe conduce la costurimai ridicate pentru familiile cuveniturireduseșilaunconfortallocuiriiredus.

Reducerea costurilor pentruutilități și îmbunătățireacondițiilor de locuire pentrupersoanelecuveniturireduse

Reabilitare locuințe sociale str.Melodiei2

Eficiența scăzută a clădirilorde locuințe conduce la costurimai ridicate pentru familiile cuveniturireduseșilaunconfortallocuiriiredus.

Reducerea costurilor pentruutilități și îmbunătățireacondițiilor de locuire pentrupersoanelecuveniturireduse

Page 137: I.3.4. Potențialul de dezvoltare

263 264

Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare

Program de locuire decentăpentru persoanele defavorizatecu scopul reducerii pungilor desărăcie

Numărul ridicat de persoaneaflate în prag de sărăcie șiexcluziunesocială.

Ameliorarea condițiilor de viațăpentru persoanele defavorizateși îmbunătățirea mediuluiurban în zoneleperimetrale aleorașului

Realizarea unui program deinformare și conștientizare anti-segregaresocială

Numărul mare al locuitoriloraflațiînpragdesărăcie.

Creșterea ratei de angajareîn rândul populației aflate îninteriorul ”pungilor de sărăcie”și reducerea conflictelor socialedinzonelelimitrofealeorașului.

Realizarea unui proiect deintegrare școlară a populațieidefavorizate

Numărul mare al copiilor careabandonează școala în primiiani de învățământ, în specialîn rândulpopulației sărace și alpopulațieirome.

Reducerea ratei deabandon școlar și creștereaoportunităților de angajare aletinerilordinacestecategorii.

Realizarea unui program intercultural de integrare a minorităților rome [în cadrulagendei culturale anuale amunicipiului]

Diversitatea culturală și etnicăa populației locale nu estevalorificatălanivellocal,aceastăcaracteristicăstânddemulteorila baza unor conflicte sociale.Necunoașterea tradițiilor șiobiceiurlor populației romede către restul locuitorilorse conturează de multe oriîn situații de neîntelegere aacțiunilor acestora și limtareaposibilităților de exprimare aleacestora.

Promovarea tradițiilor,obceiurilor și culturii minoritățiirome prin intermediul unoractivitățiartistice.Creșterea gradului de toleranțăetnicășivalorificareaartisticășituristică a diversității culturale,cu implicații în îmbunătățireacondiției sociale a populațieirome.