ISe distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Secretarul-general al NATO, Jens Stoltenberg, care este cu-noscut pentru poziţia sa anti-Rusia, a discutat în mod deschis înrecent publicata sa autobiografie despre legăturile sale cu agenţiade securitate sovietică KGB, având numele de cod Steklov. Oficialula scris că de câteva ori a luat masa în oraş cu un ofiţer sovietic,aflat sub acoperire la Ambasada URSS din Oslo şi că a discutatcu el inclusiv teme politice.

În cartea sa “My story” (Povestea mea), fostul premier nor-vegian Stoltenberg a discutat, printre altele, despre modul în carea menţinut contacte apropiate cu personalul Ambasadei sovieticedin Norvegia începând cu sfârşitul anilor 1970. Conform proprieisale mărturisiri, Stoltenberg deseori a mâncat sandwich-uri cucreveţi şi a discutat despre politică împreună cu personalul sovieticdin sectorul de informaţii. Stoltenberg a fost convins că Boris Ki-rillov, ataşatul cultural al ambasadei sovietice din Oslo, făcea partedin KGB, fiind însărcinat cu recrutarea agenţilor norvegieni şi ainformatorilor confidenţiali. Totuşi, contactele regulate ale luiStoltenberg cu Kirillov au continuat până în anul 1990, când afost avertizat de serviciul pentru securitate al poliţiei norvegienede interacţiuni suplimentare.

Simion Bărnuțiu s-a născut la 21 iulie 1808 în localitatea Bocșa,județul Sălaj, și a decedat la 28 mai 1864, în localitatea SânmihaiuAlmașului. El a fost un onorant om politic român, istoric, filosof

și profesor universitar, unul dintre princi-palii organizatori ai Revoluției Române dela 1848-1849 din Transilvania. În 14 mai1848 a ținut un important discurs în Ca-tedrala din Blaj, intrat în istorie ca ”Dis-cursul de la Blaj.” ~n urm[toarele numereale suplimentului de cultur[ Informa\iaZilei de Duminic[ v[ prezent[m fragmentedin discursul marelui patriot român Si-mion Bărnuțiu, ̀ ncep]nd cu publica\ia dindata de 21 august.

~n luna octombrie, gospodinele pun bun[t[\uri pentru iarn[, mur[turi, zacusc[ ;i alte produse tradi\ionale care vor sta pe mas[ `n zilele de iarn[

PagIna 10

Nu se poate scrieistoria acestor locuri f[r[Ilie S[lceanu, AlexandruPintescu, Nae Antonescu,Corneliu Balla, VasileSavinescu, Dorin S[l[jan,Ion Baias, Emil Matei,Viorel Vladimirescu, SikeLajos, Ion Bala, IonV[dan, Iosif |iproc, IoanGavrila;, Guzs Imre,Gheorghe Cre\u, SilviaMajer, Bura Laszlo,Romasz Janos, FodorIstvan, colegi de redac\ie,prieteni c[rora li seal[tur[, `n lumeaumbrelor, prea devreme,;i Mihai Ghenceanu.

Prin dispari\iaprematur[, MihaiGhenceanu se al[tur[plutonului marilordisp[ru\i care au f[cutistorie, care au adusonoare ziarului Informa\iaZilei, Informa\iei deDuminic[, ;i nu ̀ n ultimul

r]nd zecilor de mii decititori c[rora li se adresa;i pe care `i respecta cusfin\enie. ~n ultimii ani ;i-a g[sit un nou mijloc decomunicare `n mas[<televiziunea, fiind unuldintre cei mai populari ;iiubi\i realizatori de laInforma\ia TV.

Mihai Ghenceanu afost unul dintre ultimiilorzi ai ziaristiciis[tm[rene. Omul aveatabieturi, iar ziaristulconvingeri ferme.Siguran\a cuv]ntului s[uscris venea dintr-o solid[;i temeinic[ cultur[umanist[. Pentru c[acumulase o experien\[demn[ de invidiat, MihaiGhenceanu putea descrieun eveniment ̀ nainte de ase fi desf[;urat.Previziunile lui nu eraudec]t efecte ale vastei saleexperien\e.

PagIna 4

:eful naTO a recunoscut c[ a fost curtat de KgB

S`n`tate Frumuse]e&Consumul de gutui îmbun[t[\e;te sistemele digestiv ;i respirator

B[uturile r[coritoare pentru copii sunt pline de zah[r, aditivi ;i arome

PagIna 6PagIna 5

Născut la data de 5mai 1942 în localitatea Seini,care i-a şi conferit titlul de“Cetăţean de Onoare”, prof.Gavril Ardelean a avut în ceiaproape 50 de ani de muncăo activitate demnă de toatăaprecierea. Absolvent alFacultăţii de Biologie,Geografie şi Geologie a UBBdin Cluj-Napoca în anul1965, obţine titlul de doctorîn biologie la aceeaşiprestigioasă instituţie deînvăţământ, sub coordonareaacad. Eugen Pora şi a prof.univ. dr. Dumitru Roşca.Debutează în învăţământulpreuniversitar în anul 1965la Liceul teoretic din Vişeude Sus, profesând mai apoila Liceul teoretic din Tăşnad,Liceele “Mihai Eminescu”,“Ioan Slavici” şi “Unio” dinSatu Mare.

Începând cu anul 1992devine cadru didactic asociatşi apoi titular la Universitatea

de Nord din Baia Mare laspecializarea Biologie-Ecologie, promovând toatetreptele didacticeuniversitare. În urmă cu 20de ani, a pus bazele filialeidin Satu Mare a Universităţiide Vest “Vasile Goldiş” dinArad, devenind profesoruniversitar, prorectordirector al filialelor din SatuMare şi Baia Mare ale acesteiuniversităţi. De-a lungulcarierei sale, prof. GavrilArdelean a fost un soldat, unslujitor credincios în spiritulpromovării în permanenţă avalorilor fundamentale alesocietăţii şi culturiinaţionale, a marilorpersonalităţi ale neamuluiromânesc, fapt ce s-aexprimat în cel puţin patruplanuri de activitate<managerial, educaţional,ştiinţific şi cultural.

PagInILE 2, 3

Un ultim omagiu pentru Mihai ghenceanu ;i Prof. Univ. Dr. gavril ardelean

PagIna 7

Blugii, piesa vestimentar[ de rezisten\[în aceast[ toamn[

Anul XIV Nr. 707 Duminic[ 9 octombrie 2016

Discursul marelui patriot rom]n Simion B[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (VI)

2 Informa\ia de Duminic[/9 octombrie 2016

Ernesto Rafael Guevara de la Serna,mai cunoscut sub porecla sa de CheGuevara, a fost un revoluționar de stân-ga, lider al regimului comunist cubanezși insurgent sud-american.

S-a născut în Argentina, la 14 iunie1928, în orașul Rosario, provincia SantaFe, ca cel mai mare dintre cei cinci copiiai unei familii prospere, tatăl fiind Er-nesto Guevara Lynch, iar mama Celia,având strămoși basci, irlandezi și spa-nioli. În anul 1948 se înscrie la facul-tatea de medicină din Buenos Aires. Îndecembrie 1951 începe o călătorie prinAmerica Latină. În ianuarie 1952 ajun-ge în Chile, unde descoperă mizeria încare trăiau minerii din nordul țării.Ajunge în Peru, în Amazonia, în Co-lumbia și Venezuela. Revine acasăcomplet schimbat. Descoperise marileinegalități din America Latină, tragicaviață a indienilor, aroganța militarilor.

Rămâne în Guatemala până în sep-tembrie 1954, apoi pleacă în Mexic,unde la 26 iunie 1955, îl întâlnește peFidel Castro. Pentru meritele sale, Cas-tro îi dă lui Guevara gradul cel maiînalt din cadrul gherilei, și îi conferă,la 29 de ani, Steaua José Martí, pe careGuevara o va pune pe bereta sa neagră.După cucerirea puterii, la 9 ianuarie1959, primește cetățenia cubaneză,printr-o lege specială.

În noiembrie 1966, Che ajunge încapitala boliviană, după ce a trecut prinPraga, Moscova, Paris. Se îndreaptăspre regiunea forestieră Nancahuazu,pentru a forma o școală de gherilă. Lip-sit de sprijinul localnicilor, înconjuratde niște novici, la 8 octombrie 1967,grupul lui Che este capturat. Che Gue-vara este executat o zi mai târziu, la 9octombrie 1967.

Există numeroase versiuni asupragradului de implicare și de influențarea CIA în această decizie. PreședinteleBarrientos a avut o întrevedere cu am-basadorul Statelor Unite chiar înainteaexecuției lui Che. Pe de o parte, docu-mente ale agenției, declasificate în tim-pul lui Bill Clinton, arată că CIA nu arfi dorit ca aventura lui Che în Boliviasă se termine prin moartea sa iar, pede altă parte, alte surse indică faptul căCIA ar fi făcut presiuni ca Che să fieexecutat.

Corpul său și cele ale celorlalți lup-tători au fost luate de armata bolivianăși duse, cu ajutorul ofițerilor americaniși agenților CIA, cu elicopterul în oră-șelul Vallegrande, unde au fost expusepentru mass-media, în spitalul local.Sute de persoane, soldați, civili și cu-rioși au venit să vadă corpurile. Călu-gărițele au remarcat asemănarea fra-pantă cu Isus și i-au tăiat șuvițe din părpentru a le păstra ca talismane.

Che guevara a fostexecutat la data de9 octombrie 1967

IN MEMORIAMCântec

(...) Dar gura pe;terii s-a-nchis demult,cu sunete bizare, siderale>adesea eu, hoinarul mai asculttăcerea ei din nopțile carnale.

De s-ar deschide pe;tera din noueu n-a; mai ști intra decât plutind,căci nu mai sunt, iar tu e;ti doar ecoueterni rămâne-vom numai murind.

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Odat[ cu Mihai Ghenceanu dis-pare unul dintre ultimii ziari;ti demod[ veche. Dispari\ia lui distrugeun echilibru, un canon, un raportarmonios dintre noti\a de documen-tare din carnetul de reporter ;i literascris[, articolul destinat marelui pu-blic. Mihai Ghenceanu a reu;it s[transmit[ informa\ii sensibile de ceamai mare importan\[, f[r[ s[ aib[niciun proces civil sau penal. I-asup[rat pe unii, dar documentat. I-a l[udat pe al\ii, dar cu m[sur[, pem[sura calit[\ilor lor, iar[;i dup[ ochibzuit[ documentare.

I-a fost dat s[ intre `n v]lv[taiajurnalismului `n plin[ maturitate,dup[ 1989, dar Mihai Ghenceanuera deja un nume cunoscut printrescriitorii din Satu Mare. Avea o pre-dispozi\ie nativ[ spre narativ ;i opl[cere a scrisului pe care o`mp[rt[;ea prietenilor. Jurnalismull-a acaparat, ̀ n detrimentul scrisului.Dar f[r[ articolele sale s-ar fi pierdut`n neant momente cruciale din isto-ria local[, iar personaje care au jucatun rol important `n via\acomunit[\ii ar fi r[mas ̀ ntr-un ilus-tru anonimat.

D. P[curaru

Red[m, ̀ n cele ce urmeaz[ o par-te din poeziile semnate de MihaiGhenceanu, publicate `n volumul“C]ntece pentru Psyl”.

`ntr-o `nchisoare de vorbe

~mbr[\i;at de ape inutile ;i dead]nci t[ceri,c[l[tor `n m[runtaiele istoriei pie-trelor,c[l[tor `n insule ad]ncite `n s]nge ;i`n p[cat,drumuri ce \i se-mpl]nt[ `n piept,suli\e de praf, goaleprecum fecioare la malul r]ului,frem[t]nd fierbin\i ;i de dorin\e>;i apoi m[rile ce ne despart, tocmaiele s-ar puteas[ fie ultimele motive de t[cere,;i v[zduhuri s]ngerii ;i sufletele celorce-au trecut `naintea ta, precum f lori te-nt]mpin[>`n na;terea durerii unde-;i face cuibdorul de c[l[torii niciodat[ tr[ite,acolo, da, acolo te du,c[l[tor neprev[zut precum izbucni-rea supernovelor,scruteaz[ cu grij[, cu m]ini fierbin\ia;terne-\i s[la;ul c[l[toriei>nu culege nimic, doar s[ te descoperi;i s[ c]n\i>sub mari focuri, troiene de t[ceri sevor topi ;i singur[tatea la focul t[u de tab[r[, umil[ va veni>marii filosofi te vor interoga precumpe un r[uf[c[tor>nimic s[ nu le spui, s[ nu le c]n\i,c[ci nu vor `n\elege ;i te vor `nchide`ntr-o `nchisoare de vorbe...

c[l[torule, ia-\i toiagul

C[l[torule anonim ia-\i toiagul!Dilatarea n[rilor `nspre insalubrelemirosuri citadine, sp[larea fe\ei `ninfestate r]uri, ;i urmeaz[ calea,floare ce \i se deschide `n zori.

P]cle cenu;ii vei str[bate `notprintre ziduri incolore, auzul exploziide ma;ini \i-l vor umple ;i ochii `nacizii ploilor se vor sc[lda.

Acolo, marele ora; r[sare,str[b[t]ndu-l vei tr[i gr[birea>

nu-\i fie team[, cine ar avea timps[ te priveasc[ dec]t un gang`ntunecat, dec]t o l[cust[ `n marelevacarm?

C[l[torule, ia-\i toiagul ;i bate ̀ npor\i ce nu se vor deschide...

de ce mi-a\i legat drumulcu for\a de picioare?

Chiar< de ce mi-a\i legat drumulcu for\a de picioare? De ce m-a\icondamnat la ve;nice plec[ri, se-ntreab[ c[l[torul, proscris `ntrumirare>

ci pleac[ dar prin timpuri, printine ;i prin vorbe, pleac[nep[m]ntean ;i ve;nic condamnatla singur[tatea ceasului de sear[>

c[l[tor f[r[ voie, c[l[tor f[r[ vin[,cutreier[ c]nt]nd a strigare, nu

privi precum Lot `n urm[, izgonitdin priviri, nu ̀ ncerca ̀ n dezn[dejde,s[ te-ntorci `napoi>

nu, nu reveni!pleac[ resemnat, cu drumul de

picioare legat, ere nicic]nd aspiratede insensibile m[ri traverseaz[-le-ntru numele t[u>

nicic]nd nu te-ntoarce, nicic]ndobosit, nu lua cu tine nimic caamintire, r[m]i gol ;i pur,

condamnat inocent, inutil...

amurg

Ce ne rămîne, ce ne rămâne?decât urechile înfundate de tăceri depiatră, decât ochii, ecrane de plăceri,decât carnea aspirând prin pori mie-rea luminii, decât limba ţintuită in-decent de cerul gurii.Doar gustul frunzelor moarte? Doar

noi și mirosul pământului? Doarfoșnetul sângelui?Şi poate revelaţia de-a fi descoperitnedescoperitul>și poate moartea luminii fără împo-trivire, fără resemnare....Cuvântul în fărâme se sparge , inutilăsudoare, se scurge în agonia lumi-nii....Cu un ciob de timp să scrijelești peoglinda apei ceva care există dar pecare nu-l poţi înghesui într-o literă...

să mai călătorim

Ne dilatăm între ploi și cu vorbetulbure unul într-altul aruncăm<

călătorii în lumi atomice negăm,tot ce am învățat în momente de maridilatări ștergem,

călătorii în lumi nucleare nu maicitim,

călătorii iradiante ni se ascundrușinate în priviri

și ne dilatăm între ploi.Odihna auzului prea bolnav de

explozii atomice, diafane muzici arfi,

odihna pleoapelor transparentede atâta lumină artificială marine lu-mini ar fi,

odihna creerelor biciuite de idei,imperii de poeme ar fi.

Haide iubito să mai călătorim, peimense mări să vâslim, să ne maiaruncăm în trecut ca-ntr-un lac fărăfund, adormiți apoi între pietrele pi-ramidelor, anonimi, enigmatici>

Haide iubito, să dormim la Polpe banchize între două aurore culumi nenucleare,

haide, iubito, să uităm atomicelevise fără soare>

haide să călătorim, să mai călă-torim călăuziți de poeții arzând pre-cum torțele în vagi nopți de proce-siuni funerare>

haide, iubito, oriunde să plecăm,să mai călătorim...

Mihai Ghenceanu“C]ntece pentru Psyl”,Editura “Solstiţiu”,Satu Mare, 2007

Cunoscut ca jurnalist la cotidianul“Informaţia zilei”, Mihai Ghenceanu s-a hotărât ca, în paralel cu activitatea dezi cu zi să-şi adune între coperţile uneicărţi ultimele “Cântece pentru PSYL”,scrise acum 43 de ani şi publicate în2007 la editura “Solstiţiu” din Satu Mare.E lesne de înţeles c[ autorul nu s-a trezitpeste noapte „strigând” gata scriu poe-zie, ci aşa după cum afirma, “Poemeledin acest volum le-am scris în anii 1973-1975 // Le-am lăsat în mare parte aşacum le-am scris în vremea aceea”, nemărturiseşte autorul, dovadă că maiavem încă literatură de sertar bine con-servată şi rezistentă la vulgaritatea cebântuie în scrisul contemporan.

Prozopoemele din cartea cu pricinasunt girate de poetul George Vulturescu(personalitate a cărui cuvânt cântăreştegreu în literatura română) care în prefaţac[rţii afirmă că< “Mihai Ghenceanu estedistinct în peisajul liric sătmărean” şi în-tr-adevăr scrierile op-ului supus analizeiliterare au o turnură originală cu “marcă”care iese din tiparele deprinderii literarecontemporane. (...)

Cartea structurată în cinci părţi<“Călătorii”, “Confesiuni”, “Cântece pen-tru Psyl”, “Valenţe” şi “Focuri”, fiecareparte însoţită de o grafică realizată încondiţii excelente de Vasyl Dzhabraylov,aduce o notă aparte prin faptul că apareca o poartă deschisă spre tematica ador-dată în grupaj, fără a pune o umbră asu-pra prozopoemelor, create într-o viziunespecifică, ce pendulează între anumitestări peste care încă nu s-a depus po-voara vremii. (...)

Grija faţă de partenerul de călătoriecap[tă o notă distinsă, adesea şocantă,prin simplitate, fără a ţine seama de lim-bajul tot mai sofisticat adaptat de alţii,mai degrabă ai impresia c[ foloseşte unlimbaj retro, ce lasă “urme în uitare”>dovadă< “Ai obosit, iubito?” (urme) Călitde negura vremilor înzestrat cu realecalităţi în orice împrejurări< “în adâncuri// prin ţări necunoscute // am navigataruncat din barcă în barcă // în deşarteperegrinări” preferă să stea, “retras şi as-cult” (şi ascult) toate astea dau senzaţiade ceva învăluit în mister. Aruncarea înnecunoscut< “haide, iubito, să mai călă-torim” (să mai călătorim )cu orice preţ,fără o destinaţie anume sub puternicaimpulsie sufletească> “haide, iubito, săne-mbarcăm, / marea plecare spre lumineştiute” (marea plecare) în speranţaunei noi experienţe idilice, înainte de a„începe migrarea”(începe migrarea) pa-re a fi mai degrabă nevoia unor noi ex-perienţe nonconformiste. (...)

Călătoria începută acum patruzecişi ceva de ani a devenit pentru MihaiGhenceanu ceva normal şi firesc în uni-versul poetic, dovadă că nu mai are ne-voie de ghid. Grija pentru cuvânt îl pro-cupă tot timpul pe autor, fapt ce-l facesă se confeseze< ” ...cuvintele se cer ne-apărat ocrotite // şi că a sosit în sfârşitclipa...” (ne-nţelese din cauza grabei) du-pă care i se pune întrebarea< “Poţi îm-blânzi cuvinte?” la care autorul răspundeafirmativ< “Se poate...” (se sparg lumini).Călătoria lui Mihai Ghenceanu spre ma-rea poezie, asemeni lui Moise spre Pă-mântul Făgăduinţei> “ia-ţi toiagul şi bateîn porţi” (călătorule, ia-ţi toiagul) des-chise ale editurilor ar transforma ma-nuscrisele altor prozopoeme în posibilecărţi, ar fi o reală şansă de a confirma cădebutul său nu a fost unul accidental.

Aurel Pop

Călătoria lui Mihai Ghenceanu spre marea poezie, asemeni lui Moise spre PământulFăgăduinţei> “ia-ţi toiagul şi bate în porţi” (călătorule, ia-ţi toiagul) deschise ale edi-turilor ar transforma manuscrisele altor prozopoeme în posibile cărţi, ar fi o realăşansă de a confirma că debutul său nu a fost unul accidental

Mihai ghenceanu, un poetcare a trecut r]ul Styx

9 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

IN MEMORIAM“Dincolo de imaginea unui intelectual performant și a unui prieten rar, a cărui

plecare atât de neașteptată îndurerează pentru multă vreme pe toți cei apropiați,personalitatea profesorului Gavril Ardelean merită și trebuie să rămână în memoriacomunității sătmărene.” - Alexandru Zotta

Am mai avut posibilitatea să depunmărturie publică despre aspecte valo-roase ale personalității profesorului Ga-vril Ardelean întrucât, în calitate de co-legi de generaţie, am cunoscut aceleașievenimente și conjuncturi istorice, ace-leași împrejurări și condiţii, uneori de-osebit de grele, întâmpinate pe drumulformării și afirmării, cu deosebire în do-meniul muncii și performanţei intelec-tuale. Deţin mai cu seamă avantajul dea-l fi cunoscut mai îndeaproape datorităactivității desfășurate de-a lungul a câ-torva decenii în aceleași instituţii< la In-spectoratul Şcolar al Judeţului Satu Mare,unde a deţinut funcţia de Inspector șco-lar general, apoi la Filiala din Satu Marea Universităţii „Vasile Goldiș”al cărei ini-țiator și întemeietor a fost.

N-am vocația umilinței, dar pe Ga-vril Ardelean l-am agreat și în calitatealui de superior direct, ceea ce nici mie,nici multora dintre noi nu li se întâmplăprea des. M-am aflat într-o astfel de re-lație cu el mai întâi în perioada când afost inspector școlar general. Deși nu-lcunoșteam decât la modul oficial, amcăpătat repede încredere în capacitățilelui profesionale, dar mai cu seamă înmodul de cunoaștere a subalternilor șide conlucrare cu aceștia. De la o vremeera destul să știu că activitatea la caresunt chemat să particip a fost inițiatăsau asumată de „Gavrilă”, ca să se des-trame de la bun început orice suspiciune. Acceptul lui în astfel de situații întăreașansele de reușită. Pentru că venea cu oenergie maramureșană și cu o destoiniciemoștenită de la părinți, dar și cu o expe-riență profesională și socială dobândităprin diversitatea funcțiilor de răspunderepe care le-a îndeplinit îndată după ab-solvirea studiilor universitare.

De aceea n-am stat deloc pe gânduricând a venit la mine cu propunereade a-l sprijini în întemeierea unei insti-tuții de învățământ superior la Satu Ma-re> chiar dacă superiorii mei de atuncinu au agreat inițiativa, ceea ce m-a de-terminat să-mi asum unele riscuri, nuam ezitat să-l susțin și să mă alătur ime-diat echipei inițiatoare din care, la scurttimp, rămăseserăm foarte puțini. PrinCasa Corpului Didactic am acordat noiiinstituții acces la spațiu pentru cursuri,seminarii și alte activități studențești, lacabinetul de informatică, unul dintreprimele amenajate în județ, la bibliotecainstituției , la spațiu pentru serviciul ad-ministrativ. Câțiva ani, până la achizițiași amenajarea localurilor proprii, Filialaa funcționat acolo> și cu rezultate careau anulat suspiciunile și neîncrederea,

și care au ilustrat prin exemple concretedin viața concitadinilor noștri, avantajelepregătirii universitare în condițiile apro-pierii de domiciliu.

Alături de talentul și perseverenţamanagerială, în personalitatea profeso-rului Gavril Aredelean se identifică di-mensiuni importante ale vieţii actuale,deosebit de necesare și utile în arealulnord-vestic al ţării. Universitar experi-mentat, a pregătit generaţii de studenţiîn domeniul știinţelor naturii, deosebitde diversificat și de solicitat în acelașitimp de numeroase cerinţe ale vieţii mo-derne. Cu deosebire trebuie menţionatăpreocuparea perseverentă pentru atra-gerea colegilor și studenţilor în cerceta-rea știinţifică, începând cu activitatea decunoaștere concretă a particularităţilorterenului, în care a oferit permanent unmobilizator exemplu. Cercetările între-prinse, multe dintre ele priorităţi în do-meniu, s-au soldat cu numeroase lucrăride specialitate care-l au ca autor unic înprimul rând, dar și coautor ori coordo-nator pe profesorul Gavril Ardelean.Multe dintre acestea au fost apreciate înţară și în străinătate, au primit presti-gioase premii și distincţii. Accentul ac-tual pe cercetarea aplicată și pe bază deproiecte a găsit în persoana domnuluiGavril Ardelean un specialist excelentpregătit, capabil să alcătuiască operativechipe competente și perseverente.

Dincolo de remarcabila carieră pro-fesională, care a traversat toate trepteleierahiei instituţionale, domnul GavrilArdelean a contribuit decisiv la deveni-rea universitară a orașului nostru prinîntemeierea Filalei din Satu Mare a Uni-versităţii „Vasile Goldiș”, pe care o șiconduce de la înfiinţare, instituţie venităla momentul potrivit în întâmpinareanecesităţilor locale de formare a resur-selor umane, dar și a familiilor tinerilor,a celor cu venituri modeste, cu deosebire.Privită cu insuficientă încredere la înce-put, Filiala a convins populaţia orașuluiși judeţului prin calitatea pregătirii stu-denţilor, integraţi cu bune rezultate înactivităţile profesionale> unii dintre ei audevenit performanţi în domeniile în cares-au specializat, alţii s-au afirmat deja șiîn viaţa civică și chiar politică. (...)

Dincolo de imaginea unui intelec-tual performant și a unui prieten rar, acărui plecare atât de neașteptată îndu-rerează pentru multă vreme pe toți ceiapropiați, personalitatea profesoruluiGavril Ardelean merită și trebuie să ră-mână în memoria comunității sătmă-rene.

Alexandru Zotta

Din păcate, toamna aceasta s-a do-vedit a fi una secerătoare de vieți.

Oameni pe care-i credeai aproapenemuritori, ies din decorul acesta ce-nușiu, discret, de parcă s-ar strădui caplecarea lor să nu deranjeze pe nimeni.

Așa a trecut la cele veșnice și pro-fesorul Gavril Ardelean, ziditorul în-vățământului universitar sătmărean.

Un om tenace, dedicat cu pasiunemuncii sale, prof.univ.dr. Gavril Arde-lean a pus rigoare și pasiune în tot ceeace făcea.

Eu cred că omul acesta a fost unulnorocos, pentru că a făcut în viață,exact lucrurile pe care le iubea cel maimult.

Am putea spune că a murit pur șisimplu pe baricade și poate că în clipelefinale, el se gândea cu ardoare, mai de-grabă la agenda zilei de mâine, decâtla implacabila întâlnire cu infinitul.

Un om fără odihnă, care cu sigu-ranță că nu și–a făcut niciodată un bi-lanț existențial și asta, pentru că pur șisimplu nu a avut timp pentru așa ce-va.

După fiecare din noi, rămâne lasfârșit doar amintirea faptelor sale.

Memoria colectivă, parcimonioasăși nu prea atentă la detalii, selecteazăaproape în mod automat doar lucrurilecu adevărat importante.

În această idee, cred că domnul Ga-vril Ardelean și-a câștigat un loc pri-vilegiat în galeria personalităților deseamă ale Sătmarului, și nu numai.

Dumnezeu să-i dea binemeritataodihnă…

Felician Pop

Omul proiectelor înfăptuite

L-am cunoscut pe Gavril Ardeleanmai îndeaproape ca om atunci cândam ostenit la scrierea unei cărţi despreOameni din Seini. A fost principalulfactor în apariţia volumului, în prefaţăatribuindu-şi cu modestie doar rolulde a ne fi îndemnat să ne documentămşi să o scriem. Am aflat cu acel prilejcât îşi iubea locurile natale, dar şi ce-lelalte localităţi pe unde viaţa i-a purtatpaşii. Nu mă pricep câtuşi de puţin labiologie, domeniu căruia şi-a dedicatexistenţa. Am cunoscut însă câţiva bio-logi de renume, academicieni chiar,care erau prieteni cu cel plecat de lanoi şi care îi purtau un respect deose-bit. Mai mult de atât, Gavril Ardeleanera liantul grupului de cercetători, du-pă cum mi-a mărturisit într-un mo-ment de destindere unul dintre aceşticolegi, colaboratori şi, mai ales, prie-teni ai lui.

Am fost onorat că mi-a propus săfac parte dintr-o echipă care derula unproiect mai vast. Este unul din proiec-tele pe care destinul nu i-a îngăduit luiGavril Ardelean să-l ducă la bun sfârşit.Dar, pentru că era iubitor de Dumne-zeu, Gavril Ardelean a lăsat posterităţiio sumedenie de realizări. Viaţa lui poa-te sluji drept model într-o ţară care, demult amar de vreme, îşi caută… pro-iectul de ţară. Pentru că, înainte de ori-ce, Gavril Ardelean a fost omul pro-iectelor înfăptuite.

dr. Viorel Câmpean

Să vorbesc despre prof. Gavril Ar-

delean la trecut este aproape imposibil,cum imposibil va fi să intru în clădireaUniversităţii şi să nu deschid uşa bi-roului său pentru a schimba câtevavorbe şi a savura împreună o cafea. Înurmă cu 20 de ani, la recomandarea adoi profesori de la Universitatea „Ba-beş-Bolyai” din Cluj Napoca, am fostchemat la dânsul spunându-mi căaceştia doresc să le fiu asistent. A fostprima mea întâlnire cu prof. Gavril Ar-delean de care îmi aduc aminte cu ma-re plăcere şi acum. De atunci şi pânămai ieri a fost pentru mine un sprijinîn cariera profesională, fiind cel carem-a încurajat la fiecare examen de pro-movare pe post, atribuindu-mi şi res-ponsabilităţi administrative. Deşi sun-tem de formaţii diferite, am lucrat foar-te bine la câteva proiecte ştiinţifice (ul-timul fiind chiar Monografia JudeţuluiSatu Mare), domnia sa fiind un mareiubitor de cultură şi un Gaius Mecenasal acestor meleaguri sătmărene.

Dar mai mult a contat pentru minefaptul că în domnia sa găseam şi unaltfel de sprijin, pot spune chiar părin-tesc, mai ales în momentele nu tocmaiplăcute din viaţă, iar pentru acest lucrunu pot decât să-i mulţumesc încă o da-tă.

Dar nu doresc să fiu trist deoareceştiu că profesorul meu era o fire veselă,optimistă şi plină de umor. De aceeadoresc să-mi amintesc, cu atât maimult acum, momentele excepţionalepetrecute în cei 20 de ani de activitatesub tutela sa.

Prof. univ. dr. Claudiu Porumbăcean

Imaginându-ne că Agora antichi-tății nu s-a transformat major în face-book-ul de azi, putem afirma că dl.prof. univ. dr. Gavril Ardelean a fostmereu în centrul Agorei sătmărene,în centrul vieții universitare, culturale,civice și sociale din orașul nostru. Poa-te că așa a fost scris, ca un maramure-șan să facă din bătrânul Sătmar unoraș universitar, oferind tinerilor șiintelectualilor sătmăreni șansa de a seforma profesional sau de a consolidatemelia cunoașterii într-o nouă AlmaMater.

Am avut întotdeauna o colaborarerodnică cu dl. prorector Gavril Arde-lean, organizând în comun manifestăridedicate evenimentelor majore din is-toria țării și a comunității locale, tipă-rind publicații științifice sau împărtă-șind experiența implementării proiec-telor finanțate din fonduri europene.

Nu de puține ori am auzit de-a lun-gul anilor expresia ”merg la Goldiș, laArdelean”, ceea ce nu poate să ne ducăcu gândul decât la puternica uniune,contopire dintre Universitate și ctito-rul său, reflectată până și în ultimeleclipe de viață pe care dl. Ardelean șile-a petrecut tot la Universitate! Unsfat din bătrâni ne spune< să nu arzica o lumânare, până la capăt! Din pă-cate dl. Gavril Ardelean n-a ascultatacest sfat ci, dimpotrivă, a ars ca o lu-mânare aprinsă la ambele capete, de-dicându-se Universității cu o intensi-tate ce a avut ca stăvilar doar ultimuldrum...

Dacă fiecare student sau absolvental Universității Goldiș din Satu Mare

ar pune o floare pe acest ultim drum... și ar aprinde măcar o lumânare,cred că sufletul său ar pleca împăcatși în sfârșit liniștit, acolo unde nu edurere, nici întristare....

Bunul Dumnezeu să-i dea odihnabinemeritată!

Dr. Daniela Bălu, director Muzeul Județean Satu Mare

A plecat dintre noi unul dintre in-telectualii de frunte ai orașului nostru,un om cu o operă științifică impresio-nantă, în domeniul științelor naturii,puțin cunoscută de publicul sătmă-rean. A plecat așa cum și-a trăit toatăviața< cu modestie și în liniște, parcăavând grijă să nu supere pe cineva.

În decursul anilor am avut prilejulsă-l întâlnesc de nenumărate ori și înmomente mai bune, dar și în momentemai dificile. Am să evoc aici niște mo-mente speciale când Gavril Ardeleanși-a manifestat omenia și simțul civiccare îl caracteriza. Primul este legatde organizarea sărbătoririi a 80 de anide viață de către academicianul Ga-briel Ştrempel la Satu Mare și cândmanifestările au culminat cu acorda-rea titlului de doctor honoris causaconjudețeanului nostru de către Uni-versitatea de Vest „Vasile Goldiș”, eve-niment în care Gavril Ardelean a avutun rol determinant. Mai amintesc cămulte din acțiunile științifice de am-ploare, de nivel național și internațio-nal, desfășurate în județul nostru s-audesfășurat cu sprijinul material și lo-gistic al Universității „Vasile Goldiș”,sprijin în obținerea căruia Gavril Ar-delean a avut un rol determinant.

Am fost de mai multe ori la GavrilArdelean pentru a interveni pentrucolegi care urmau cursurile diferitelorfacultăți de la universitate și care nuaveau mijloacele financiare necesarepentru a-și achita taxele universitare.Răposatul a găsit întotdeauna moda-litățile de a ajuta persoanele în cauză,dovedindu-și omenia și altruismul.Pot afirma fără tăgadă că Gavril Ar-delean a fost un om cu alese calitățiintelectuale dar și cu frumoase calitățimorale.

Sit sibi terra levis.Dr. Viorel Ciubotă

Un om al păcii

Credeam, domnule Profesor, căsunteți nemuritor. Că nu vă poate atin-ge niciun rău, nicio boală, niciun im-pas. Ați avut întotdeauna un răspuns,un leac, o soluție la toate dificultățilecu care v-ați confruntat în viața per-sonală și cea profesională. Cu energia,dăruirea, intuiția și, mai ales, cu bu-nătatea Dvs reușeați să urniți și munțiidin loc. Ne simțeam în orice situațiesub aripile ocrotitoare ale unui îngerpăzitor. Pentru că ați fost un om al dia-logului, al bunei înțelegeri, reușind săcâștigați încrederea tuturor. Reticențeleși considerentele naționale, religioase,rasiale sau sociale nu v-au împiedicatsă fiți un autentic mesager al păcii. Fieca Sfântul Arhanghel Gavril, Mesage-rul lui Dumnezeu, al cărui nume și ca-rismă le-ați purtat, să vă aibă în pazăși să fie protectorul Dvs ceresc.

Conf. univ. dr. Mircea Teodoru

Un ultim omagiu profesorului universitardr. gavril ardelean

În memoria comunității

4 Informa\ia de Duminic[/9 octombrie 2016

ISTORIE

Simion Bărnuțiu s-a născut la21 iulie 1808 în localitatea Bocșa,județul Sălaj, și a decedat la 28 mai1864, în localitatea Sânmihaiu Al-mașului. El a fost un onorant ompolitic român, istoric, filosof șiprofesor universitar, unul dintreprincipalii organizatori ai Revo-luției Române de la 1848-1849 dinTransilvania.

În 14 mai 1848 a ținut un importantdiscurs în Catedrala din Blaj, intrat în is-torie ca ”Discursul de la Blaj.” Acest am-plu discurs a fost preluat din lucrarea<“1848 la Români”, realizată de CorneliaBodea la Editura Ştiințifică și Enciclope-dică, București, p. 446-459.

~n urm[toarele numere ale suplimen-tului de cultur[ Informa\ia Zilei de Du-minic[ v[ prezent[m fragmente din dis-cursul marelui patriot român SimionBărnuțiu, ̀ ncep]nd cu publica\ia din datade 21 august.

XXX. În ce chip se apucă un econombun cu toți ficiorii și domesticii, de cul-tura agrilor săi, împarte lucrul la toți, ledă mijloacele cele de lipsă și stă de ei, casă se poată bucura la timpul său de uncules bun, de un secerat mănos> așa s-auapucat și ungurii cu toate puterile de lucrullor, ca să-i facă unguri pe toți. Dieta Un-gariei de la 1836 puse lege, ca să se ducăungurește toate negoațele administrațiuniipublice și să se bage limba ungurească întoate școalele din Ungaria> jurnalele un-gurești din ambe patriile ungurești – așanumesc ei Țara Ungurească și Ardealul –lățesc mult planul unguririi pretutindenea,învață pe toate națiunile, că nu e saluteîntr-alt nume, afară de cel unguresc. Deeste vreun român aci de față, care n-ar ficetit gazeta de Pesta (Pesti Hirlap), pentruacela mai repețesc, că decând începu aieși această gazetă, redactorul ei LudovicKossuth strigă neîncetat cu versul tune-tului către toți ungurii< „Să prosperăm, săprosperăm, să ungurim pe toți croații, ro-mânii și scheii, că de nu perim”! În ce chipse repede un torent din munte după frân-gere de nor, desrădăcinează arborii, ucideoameni și vite, spală sămănături și sate,duce și răstoarnă tot< așa se repezi acestbărbat în contra națiunilor (ne)ungureștiși cu atâta furie amenință, că le va strângeși nu va suferi „in secula seculorum” ca săfacă măcar învățături morale în limba na-țională prin seminarele lor, încât comiteleSzechenyi, cel dintâi apostol al unguririi,e constrâns a-i dumeri furia și a-i striga<„Ne kenyszeritsuk tuzzel, vassal, hanemvegyuk be az alkotmany santzai kozze,hogy okis be vegyenek minket magokba,tudni illik, nyelvunket”, adică: „Să nu-iconstrângem cu foc și cu fier, ci să-i rece-pem în constituțiune, ca și ei să ne receapăpe noi, adică limba noastră”. Nicolae Wes-selenyi dă sfat ungurilor, ca „numai aceiromâni să capete drepturi de cetățean,care se vor face unguri”, și-i pare rău căIoan Bob, episcopul românilor a făcut toa-te fundațiunile sale în interes național.Așa cugetă și lucră toată nobilimea ceaînaltă. Ce să zic de corifeii inteligențeiungurilor? Unul din cei mai renumiți în-vățați ungurești, scriind memoria despreapărarea pruncilor mici, arată că lățirealimbii ungurești peste toți locuitorii țăriie mai nainte decât libertatea și fericireațării< „Faceți ca să vorbească ungureștetoți locuitorii țării – striga acest ungur în-vățat - atunci eu nu voi cere de la voigrație libertatea și fericirea țării”. Altulprovoca mai an pe episcopii românilordeadreptul, ca să se apuce numai decât detraducerea cărților bisericești de pre limbaromână în cea ungurească, ca să se bageîn biserica românilor. Cine să nu fie auzit,cum fierb și cum se frământă ungurii de

oare câți ani, ca să facă școale apărătoarede prunci, în care să se ungurească maiîntâi pruncii românilor, învățând limbaungurească de la 2 ani până la 7, apoi învreo douăzeci de ani să se ungurească sa-tele și comunitățile române pe calea,aceasta? Care român nu știe că înainte cușase ani se acceptă planul unguririi și decătre dieta din Cluj, și se făcu proiect delege, ca să se pună restimp de 10 ani na-țiunilor neungurești, ca să învețe ungu-rește, pentru că după aceea vor curge toateîn limba ungurească. Să spună venerabilulconsistor din Blaj, care se află de față înbiserică, câtă frică și cutremur i-au cuprinspe toți, când au înțeles de acest proiect aldietei, și cu ce însuflețire se apucară ca săîntoarcă răul acesta de la națiunea româ-nă!

XXXI. Iată, ce voesc ungurii și care escopul lor! Până în 15 martie încă nuștiau ce să facă, pentru că le erau legatemâinile și picioarele de cabinetul din Vie-na și nu puteau proceda contra croațilorși a schiailor, cum doreau, nici nu puteauapuca toate mijloacele, care erau de lipsăla acest scop, acum au ministerul lor,acesta cunoaște mijloacele și pot zice călocul prim între mijloacele acestea îl ocu-pă uniunea – nu e de lipsă a mai adăugacă uniunea Ardealului cu Țara Ungu-rească, pentru că cuvântul acesta se în-țelege de la sine. De ai întreba pe vreunungur ce este uniunea< s-ar mira de nești-ința-ți, și dacă ai mai întreba, ți-ar mairăspunde, că uniunea e fericirea, e liber-tatea însăși, uniunea e cornucopia, carecuprinde toate bunătățile pământești> cineare uniunea are toate> uniunea ne dă toate>pentru aceea de acest cuvânt misteriossînt pline toate gazetele> uniunea e materiade conversațiune în toate cercurile socie-tății> uniunea e scrisă pe toți păreții> fla-mura-uniunii e plantată pe case> pe bise-rici și chiar și pe carele călătorilor.

XXXII. Eu însă cu toate aceste nu sîntmulțumit cu uniunea, nici nu mă topesc

de bucuria cea universală, ci vreau săcerc mai cu deamănuntul, ce este uniuneapentru unguri și ce este uniunea pentruromâni?

XXXIII. Ce se ține de întrebarea pri-mă< Ce este uniunea pentru unguri?aceasta o poate cunoaște fiecine, fără săfie politic> știm toți, că ungurii vreau săfacă țară ungurească din pământul Ar-dealului> vreau ca să nu mai fie două pa-trii ungurești mici, ci să se facă din amân-două o patrie ungurească mare. Unguriisimt că proprietatea, care și-au arogat pânăacuma asupra pământului românilor, nustă pe temeiu sigur> pentru că din dreptulrăzboiului cuceritor nu se naște proprie-tate, ci numai posesiune, până sesimte înputere națiunea subjugată ca să scuturejugul. Asta bine o știu ungurii> ei știu că,maurii nici în 700 de ani nu și-au câștigatdrept asupra Ispaniei> pentru aceea vreauacum a-și câștiga proprietatea, care în ade-văr nu o au avut până acum> prin uniunevreau a-i pleca pe români, ca să-și dee dinmâini proprietatea părintească, bunătateacea adevărată pentru niște bunătăți păruteși înșelătoare> încă până acum urmele ti-raniei ungurești sînt tipărite pe pământulromânilor, ca și pe fețele lor> dreptul lornu e întabulat nicăiri> cu Verboczi, cuAprobatele și cu diplomatele regilor un-gurii nu pot proba proprietatea asuprapământului altor națiuni, fiindcă aceste,ca niște documente fabricate de unguripe partea lor, n-au putere înaintea jude-țului umanității> iară dacă i-ar putea plecape români la uniune, atunci învoirea ro-mânilor le-ar da document nou, cu careși-ar consolida posesiunea cel puțin încăpe oarecâte sute de ani, nu pentru tot-deauna, fiindcă nici o generație n-aredrept ca să pună jug pe grumazii genera-țiunii viitoare.

XXXIV. Când ar locui pe pământulArdealului numai unguri și sași, și îm-preună cu aceștia, în loc de un milion șijumătate de români, ar locui pe atâți ja-

poni, au altă limbă, atunci eu n-ași aveasă zic nimic în contra unirii Ardealuluicu Țara Ungurească> însă pământul acestanu-l țin japoni, nici arabi> ci afară de omână de sași și unguri mestecați printreromâni, Ardealul e proprietate adevăratăa națiunii române, care o a câștigat cu bu-nă dreptate înainte cu vreo mie șapte sutede ani, și de atunci până astăzi o ține, oapără și o cultivează cu multă sudoare șiosteneală. Deci eu zic, că nici un românnu poate fi cu nepăsare, când este între-barea< al cui să fie pământul acesta, carepână acum a fost al românilor< nu ne estetot una și nu ne poate fi tot atât, ori să fieal românilor> ori al ungurilor, și apoi ro-mânii iară să fie numai tolerați în pămân-tul lor. Prin urmare, înțelesul cel adevăratal întrebării acesteia< să fie uniune sau sănu fie? este< să ne dăm pământul nostruungurilor, sau să nu-l dăm> să ne vindemțeara ungurilor, sau să nu o vindem> săfim și de aci înainte numai lipiturile altornațiuni, au să fim liberi? Ce va răspundeadunarea la aceste întrebări> ce va răspun-de tot poporul român, când va fi de față?

XXXV. Știu ce zic patronii uniunii,că adică uniunea nu numai că nu ia pro-prietatea de la nime, ci din contră voeștesă facă proprietari și pe aceia cari pânăacum nu erau. La aceasta eu observ, căungurii numai lor își dau proprietatea, ca-re se fac că o dau românilor> pentru că înoara când se va proclama uniunea, șter-gându-se servitutea, se vor șterge totodatăși națiunile, afară de cea ungurească> nu-mai aceasta va rămânea vie și proprietarăînaintea legii, și proprietatea națiuniloromorâte prin lege va servi ungurilor despese pentru îngropăciunea acestor na-țiuni. De ar voi ungurii să dee îndărăt pro-prietatea la domnii cei adevărați, precumse laudă că o vor da, atunci ar recunoaștemai întâi existența națiunilor, care locuiescînpreună cu ei, căci aceste sînt domnii ceieminenți ai pământului, ca cele ce sînt ne-muritoare, apoi individele oamenilor mu-ritori< ci ungurii nu vreau să știe nimicade alte națiuni, afară de cea ungurească,prin urmare nici de proprietatea altor na-țiuni, afară de a celei ungurești> așadar,când se fac că dau propietate individelor,atunci într-adevăr o iau de la națiuni șifac donațiune nouă națiunii ungurești, cuproprietatea românilor și altor națiuni.

XXXVI. Să considerăm drept aceea,că uniunea donează ungurilor o țară în-treagă fără de nici o osteneală> că Ardea-lul e patria aurului și a metalelor nobile,care vor curge toate în punga națiuniiungurești> că sarea și toate bunătățile pa-triei noastre vor adăuga tezaurul ungu-rilor și pauperitatea românilor> iară fi-ciorii românilor vor forma legiuni, carese vor bate pentru gloria celor ce le-aușters numele cel glorios și i-au botezat penume barbar> că patria noastră e cetateînconjurată de la natură cu muri cumpliți,fără de care ungurii de pe cîmpiile Pano-niei sînt expuși la toate atacurile inimicilor,ca niște iepuri pe șes> că tăindu-se Ardea-lul de către statul unguresc, acesta rămâneca un om fără de picioare, ciung și desfi-gurat, de nu poate să se miște mai ales că-tre Moldova și România, ca să le cuprindă>că dacă nu se face uniunea cu Ungaria, serupe legătura, care leagă pe ungurii dinArdeal cu cei din Panonia, și atunci un-gurii din Ardeal firește că se vor stinge peîncet, fiind tăiată comunicațiunea lor cucreerii ungurismului din Panonia. Dincontră, dacă se face uniunea, națiunea un-gurească cea mică, mai crește cu un milionși jumătate de români, și cu vreo douăsute mii de sași, pe care îi face unguri uni-unea, îndată cum se va proclama> să con-siderăm în urmă, că afară de emolumen-tele acestea, uniunea le dă ungurilor o pu-tere nemărginită peste Ardeal, de a punelegi, de a comanda, de a administra țara,

numai în folosul națiunii ungurești, fiin-dcă după uniune legea nu va mai cunoaștealte națiuni> să le considerăm aceste toatebine, și vom afla ce este uniunea, pentruunguri și pentru cei ce așteaptă ziua maitare decît imperatorul oastei, ziua de tri-umf!

XXXVII. Ce este uniunea pentru ro-mâni? Dacă ne aducem aminte, ce au fo-losit românilor toate uniunile de pânăacum, politice și religionare, și vom con-sidera, că și uniunea cea de acum numaispre binele ungurilor se urzeşte, putemprevedea, ce va fi uniunea pentru ro-mâni. Cu toate acestea să o cercetăm cevamai cu deamănuntul, ca să vedem şi să neconvingem, că sub larva libertăţii şi afrăţiei, cu care ni se înfăţişează uniunea,ea nu acopere pentru noi libertate, nicifrăţie, ci numai servitute şi o fiară sălba-tică, care mănîncă naţiuni.

XXXVIII. Eu zic că libertatea ceaadevărată a oricărei naţiuni nu poate fidecît naţională. Care om nu se va simţivătămat pînă la inimă, dacă îl vei opri sănu vorbească, pe unul pentru ca l-a făcutnatura mai tîrziu, pe altul mai repede lavorbă, pe altul pentru că l-a făcut naturaungur, pe altul sas; dacă îl vei opri să nuumble, pe unul pentru că are mers mailin, pe altul căci păşeşte mai repede decîtalţi oameni; au nu li se va turbura ferea,cînd îşi va auzi unul< "taci tîrziule", altul<"taci moară de vînt", altul< "ţine-\i gura,ungure, sasule" etc.> într-adevăr toţi vorferbe de mînie, pentru că tot omul are voesă vorbească şi să meargă cum i-a dat na-tura şi cum poate> şi cînd i-ai atacat liber-tatea aceasta, i-ai vătămat totdeodată sen-timeritul de onoare, adică< libertatea ori-cărui om e legată de persoana lui cu ceamai strînsă legătură, e proprietatea lui ceamai personală şi poartă tipul persoaneifiecărui om, aşa cît nimenea nu se mişcă,nu cugetă, nu vorbeşte, nu umblă ş.a.,decît fiecare în formele sale.

Acum să trecem de la persoana omu-lui la persoana naţiunii, care încă are per-sonalitate. Dacă e drept că persoanele nu-şi perd natura, cînd se leagă într-un corpnaţional cu limbă şi datine comune, şi iatăcă tot aceeaşi vom fi constrînşi a zice şi denaţiune, ce zicem de o persoană singură<că libertatea naţiunii încă e legat[ strînscu persoana ei, ca şi a persoanelor fireşti,dacă nu mai strîns> libertatea naţiunii încăpoartă tipul naţiunii, cum poartă liberta-tea personală tipul persoanei omului>naţiunii încă i-a dat natura forme precumpersoanelor fireşti> cu persoana naţiuniideodată se naşte şi libertatea ei, ca şi apersoanelor singuratice şi cu persoanadimpreună se stinge> tot ce ajută şi împie-dică persoana, ajută şi împiedică libertateanaţiunii> tot ce lăţeşte libertatea, aceeacreşte preţul şi înalţă demnitatea naţiunii,cu cît îşi preţuieşte mai mult persoana saoarecare naţiune, cu atît îşi preţuieşte maimult, cu atât îşi afirmă mai fierbinte şi li-bertatea şi cu atît are mai mare preţ şi res-pect mamtea ginţilor, face și alte lucrurimari pentru onoare, nu sufere nici un scă-zămînt din libertatea sa, pentru că ea simtecă fără de libertate nu e onoare pe pămînt,şi viaţa naţiunii fără onoare e mai amarădecît moartea> pentru libertate îşi puneaverea şi viaţa, libertatea e coarda inimiiei cea mai personală, proprietatea ei ceamai naţională, inima ei, sufletul ei, orna-mentul ei!

***Fragmente din discursul marelui pa-

triot român Simion Bărnuțiu ve\i citi `nnumerele urm[toare ale suplimentului In -forma\ia Zilei de Duminic[.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

Bustul din Carei al marelui om politic a fost reabilitat

“Să considerăm drept aceea, că uniunea donează ungurilor o țară întreagă fără de nici o osteneală>că Ardealul e patria aurului și a metalelor nobile, care vor curge toate în punga națiunii ungurești> căsarea și toate bunătățile patriei noastre vor adăuga tezaurul ungurilor și pauperitatea românilor> iarăficiorii românilor vor forma legiuni, care se vor bate pentru gloria celor ce le-au șters numele cel gloriosși i-au botezat pe nume barbar> că patria noastră e cetate înconjurată de la natură cu muri cumpliți,fără de care ungurii de pe cîmpiile Panoniei sînt expuși la toate atacurile inamicilor”.

Discursul marelui patriot rom]n Simion B[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (VI)

9 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEAsocia\ia Pro Consumatori a achizi\ionat 35 de b[uturi r[coritoare, care prin forma ;i concep\ia

grafic[ a ambalajului urm[resc atragerea aten\iei copiilor ;i influen\area acestora `n privin\a alegerii ;iconsumului. ~n urma analizei, speciali;tii au trasat urm[toarele concluzii< 54% din sucurile analizatecon\in `ntre 4 ;i 11 aditivi> 5 linguri\e de zah[r `ntr-un pahar de suc pentru copii!> 46% dintre sucurileanalizate con\in conservan\i artificiali> 46% dintre sucurile analizate con\in arome artificiale> 40% dintresucurile analizate con\in suc de fructe `n propor\ie de p]n[ la 5%> toate produsele con\in acid citric.

Hyper anti aging este un su-pliment alimentar anti-`mb[tr]nire, antioxidant ;i toni-fiant. Este un supliment naturalatent formulat pentru combate-rea ;i chiar inversarea semnelorde ̀ mb[tr]nire, a c[ror instalaretimpurie este favorizat[ de stilulde via\[ din ce ̀ n ce mai solicitantal zilelor noastre.

Acest produs are `n componen\a saun complex de ingrediente naturale cuo matrice informa\ional[ nealterat[.Acest lucru permite ingredientelor s[ac\ioneze sinergic, complet]ndu-se ;ipoten\]ndu-se reciproc, beneficiind to-todat[ ;i de o biodisponibilitate cres-cut[. Astfel, prin ac\iunea sa holistic[,suplimentul natural Hyper anti agingeste excelent `n energizarea, imunosti-mularea, remineralizarea ;i re`ntinerirea`ntregului organism pe cale natural[.Produsul are ̀ n componen\[ ingredien-te valoroase, dup[ cum urmeaz[<

Acetil-L-carnitin[ ;i Acidul Alfa-lipoic au un rol esen\ial ̀ n metabolismulenergetic al organismului. Cei doi com-pu;i sinergizeaz[ `n vederea asigur[riiunui aport optim de energie proceselorcelulare, `mbun[t[\irii func\iilor cere-brale, `n combaterea stresului oxidativ,ameliorarea ;i chiar inversarea proce-sului de `mb[tr]nire.

Goji este un ingredient des folosit`n medicina tradi\ional[ chinezeasc[.Eficient `n< men\inerea unui moral ri-dicat, tonifierea ficatului (puternic he-pato-protector), protejarea rinichilor,cur[\area s]ngelui, `mbun[t[\irea per-forman\elor sportive prin sus\inereadezvolt[rii oaselor ;i a masei musculare,ameliorarea insuficien\ei sexuale at]t lafemei c]t ;i la b[rba\i (spore;te cantita-tea ;i calitatea materialului seminal).

Resveratrolul este un binecunoscutpolifenol cu propriet[\i antioxidante,chemo-preventive ;i cardioprotectoare.Fructoboratul de Calciu este un com-plex de calciu, fructoz[ ;i bor g[sit na-tural `n fructe ;i legume, fapt ce le faceuna dintre cele mai bio-disponibile sur-se de calciu ;i bor.

Ginsengul Siberian este utilizat `nprincipal pentru cre;terea rezisten\ei fi-zice (ac\iune revigorant[ ;i energizant[);i pentru capacit[\ile sale adaptogene(de `nt[rire a sistemului ;i r[spunsuluiimun).

Coenzima Q10 este un binecunos-cut antioxidant, prezent ̀ n toate celuleleumane. Coenzima Q10 favorizeaz[ oxi-genarea celular[, revitalizeaz[ sistemulimunitar, diminueaz[ efectele secundareale radioterapiei ;i `nt]rzie instalareamajorit[\ii afec\iunilor cronice< cardio-vasculare, neurodegenerative, inflama-torii sau reumatismale.

Ginkgo biloba este indicat ca adju-vant `n tratarea maladiilor cerebrovas-culare, a tulbur[rilor de memorie sau`n insuficien\a circula\iei periferice. Celmai adesea, acest ingredient este reco-mandat `n `mbun[t[\irea activit[\ilorde `nv[\are ;i memorare.

Fosfatidilserina este un compus cupropriet[\i demonstrate de`mbun[t[\ire a func\iei cognitive,sus\in]nd efortul intelectual.

Drojdia selenit[ previne caren\ele;i completeaz[ aportul de vitamine din

complexul B ce sunt necesarefunc\ion[rii optime a sistemului nervos,`n special a creierului.

Recomand[ri< eficient ̀ n sus\inerea;i `ncurajarea capacit[\ii proprii a or-ganismului uman de a-;i men\ine o evo-lu\ie anti-entropic[, de auto-regenerare;i `ncetinire a ritmului de `mb[tr]nire>

Acest supliment alimentar poate fifolosit ca adjuvant ̀ n< cre;terea niveluluide energie al organismului, redarea vi-talit[\ii ;i men\inerea unui moral ridi-cat> adjuvant `n profilaxia ;i terapiaafec\iunilor cardiovasculare, afec\iunineurologice degenerative, sporireaacuit[\ii vizuale, u;ureaz[ efortul depuspentru a sl[bi. Este recomandat persoa-nelor ce depun efort fizic ;i intelectual,fum[torilor, sportivilor, ̀ n osteoporoz[;i hipocalcemie. Este indicat `n trata-mente pentru ̀ nt[rirea imunit[\ii ;i sur-menaj (sindromul oboselii cronice).

Crem[ anti-aging “Taina Plantelor”

Crema anti-aging “Taina Plantelor”este un produs atent formulat pentrucombaterea ;i chiar inversarea semnelorde ̀ mb[tr]nire, a c[ror instalare timpu-rie este favorizat[ de stilul de via\[ dince ̀ n ce mai solicitant al zilelor noastre.Aceast[ formul[ holistic[ are la baz[compu;i naturali activi, cu o bio-dispo-nibilitate foarte mare, ce ac\ioneaz[ si-nergic complet]ndu-se ;i poten\]ndu-se reciproc, rezultatul fiind o piele hi-dratat[, energizat[, detoxifiat[ ;i `nti-nerit[.

Acidul hyaluronic are un rolesen\ial `n men\inerea suple\ei, elasti-cit[\ii ;i fermit[\ii pielii. Acest compusajut[ la atenuarea ridurilor ;i `n proce-sele de refacere a zonelor epiteliale ceprezint[ leziuni sau cicatrici.

Coenzima Q10 este un binecunos-cut antioxidant, prezent ̀ n toate celuleleumane. Acest lucru se datoreaz[ faptuluic[ transformarea nutrien\ilor ̀ n energie(ATP) la nivel celular se produce cu aju-torul acestei coenzime. Favorizeaz[ oxi-

genarea celular[ ;i amelioreaz[ efectelenocive ale fumatului ;i ale radioterapiei.

Tocoferolul (Vitamina E) este, deasemenea, un puternic antioxidant na-tural care neutralizeaz[ radicalii liberi;i combate deshidratarea pielii. Acestcompus este at]t de important pentru`ntre\inerea pieli i ;i `ncetinirea`mb[tr]nirii acesteia ;i datorit[ capa-cit[\ii sale de a proteja epiderma deac\iunea nociv[ a radia\iilor solare (razeUV).

Recomand[ri< util `n prevenirea,stoparea ;i chiar inversarea semnelor de`mb[tr]nire a pielii. Este recomandat ̀ nstimularea procesului natural de rege-nerare, propriu pielii, dar ;i ̀ n p[strareaunui nivel optim de hidratare a tenului.Recomandat persoanelor fum[toare, ce-lor cu un ten devitalizat, deshidratat, ceprezint[ semne de `mb[tr]nire, dar ;icelor care doresc prevenirea din timp aacestor simptome.

Cele 2 produse se comercializeaz[`mpreun[ `ntr-un pachet anti aging,ele fiind sinergice ̀ n ac\iunea terapeu-tic[.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Cele 2 produse se comercializeaz[ `mpreun[ `ntr-un pachet antiaging

Un studiu realizat de Asocia\iaPro Consumatori pe mai multetipuri de b[uturi r[coritoare arat[c[ mai mult de jum[tate dintreacestea con\in o serie de aditivi.Cercetarea privind calitateab[uturilor r[coritoare destinatecopiilor face parte din CampaniaNa\ional[ de Informare ;i Edu-care< "S[ `nv[\[m s[ `n\elegemeticheta!".

Asocia\ia Pro Consumatori aachizi\ionat 35 de b[uturi r[coritoare,care prin forma ;i concep\ia grafic[ a am-balajului urm[resc atragerea aten\ieicopiilor ;i influen\area acestora `n priv-in\a alegerii ;i consumului. ~n urma anal-izei, speciali;tii au trasat urm[toareleconcluzii< 54% din sucurile analizatecon\in `ntre 4 ;i 11 aditivi> 5 linguri\e dezah[r ̀ ntr-un pahar de suc pentru copii!>46% dintre sucurile analizate con\in con-servan\i artificiali> 46% dintre sucurileanalizate con\in arome artificiale> 40%dintre sucurile analizate con\in suc defructe `n propor\ie de p]n[ la 5%> toateprodusele con\in acid citric.

Exper\ii APC Rom]nia precizeaz[ c[`ndulcitorii sintetici reg[si\i `n sucurileanalizate (aspartamul, sucraloza, acce-sulfam K, ciclamatul de sodiu, zaharinat-ul de sodiu) au o putere de ̀ ndulcire carepoate fi de p]n[ la 600 de ori mai maredec]t zah[rul. Ace;tia pot declan;a o seriede afec\iuni medicale, cum ar fi< boalaAlzheimer, boala Parkinson, boala Base-dow-Graves, epilepsie, scleroz[ multipl[,diabet ;i depresie.

O alt[ concluzie a cercet[rii este aceeac[ toate produsele analizate con\in acidcitric. Acesta este un compus organic,cristalin, f[r[ culoare, care apar\ine claseide acizi carboxidici ;i este folosit ca acid-ifiant. Poate provoca dureri abdominale;i atac[ smal\ul din\ilor. Acidul citric nueste recomandat `n alimenta\ia copiilor.

De asemenea, s-a constatat c[ 46%

dintre produsele analizate con\in conser-van\i artificiali (sorbat de potasiu ;i ben-zoat de sodiu). Benzoatul de sodiu esteun conservant sintetic care, `n reac\ie cuacidul ascorbic, genereaz[ benzen, sub-stan\[ toxic[ cancerigen[. ~n urma unuistudiu realizat pe 200 de sortimente desucuri de c[tre Federal Trade Commis-sion - USA, `n anul 2005, la 10 dintreacestea s-a identificat un con\inut de ben-zen cuprins `ntre 7 ;i 89 ppm(p[r\i permilion), limita maxim[ admis[ `n apapotabil[ fiind de 5 ppm. ~n urma acesteiconstat[ri, marii procesatori de sucuridin SUA au decis s[ nu mai foloseasc[acest conservant. Benzoatul de sodiupoate produce reac\ii alergice, hiperac-tivitate ;i lips[ de concentrare la copii(ADHD).

“B[uturile r[coritoare cu destina\iespecial[ pentru copii, cu ;i f[r[ zah[r,sunt realizate dintr-un amestec de ap[,arome artificiale, cantit[\i infime de sucdin fructe ;i aditivi alimentari. Acesteproduse sunt lipsite de nutrien\i,genereaz[ impresii olfactive artificiale ;inu au valoare biologic[. ~n baza studiilorrealizate ̀ n cadrul unor universit[\i ;i in-stitu\ii medicale de prestigiu, exper\ii `nnutri\ie ;i medicii pediatri nu recomand[folosirea sucurilor ̀ n alimenta\ia copiilor.Din p[cate, aceste produse, din cauzaatractivit[\ii ambalajului ;i aaccesibilit[\ii date de pre\ sunt achizi\ion-ate de c[tre unii p[rin\i ;i oferite spreconsum copiilor. Alimentele destinatecopiilor ar trebui s[ constituie preocu-parea principal[ a Ministerului S[n[t[\ii,care prin reglement[ri speciale ar puteas[ interzic[ comercializarea acestora `nspa\ii/zone frecventate de c[tre copii,deoarece nu ofer[ nutrien\iicorespunz[tori v]rstei ;i nevoilor copi-ilor. Totodat[, nici p[rin\ii nu aucuno;tin\e elementare de nutri\ie cares[-i ajute s[ fac[ alegeri `n cunostin\[ decauz[ pentru copiii lor" a spus conf. univ.dr. Costel Stanciu, presedinte APCRom]nia.

A consemnat Mihaela Gh.

B[uturile r[coritoare pentru copiisunt pline de zah[r, aditivi ;i aromeCon\inutul de suc de fructe este de p]n[ la 5%

Hyper anti aging, suplimentalimentar anti-îmb[trânire, antioxidant ;i tonifiant

6 Informa\ia de Duminic[/9 octombrie 2016

RE}ETE

Pr[jitur[ cu ciocolat[,f[r[ coacere

Paprica; de pe;te

Mod de preparare<

Această prăjitură de ciocolată cublat din biscuiţi se prepară foarte uşorşi nu necesită coacere. Pentru blat, semărunţesc biscuiţii şi se amestecă cuuntul topit. Se pot adăuga și 2-3 linguride cacao, după gust, dar nu în modobligatoriu. Se întinde amestecul într-o tavă cu pereţi înalţi și se preseazăbine de tot, cu ajutorul unui obiect plat,

de exemplu cu o tăbliță, sau cu ajutorulunei tăvi plate. Frișca se pune la fiertla foc mic, într-un vas limpezit în prea-labil cu puțină apă rece. Ciocolata sesfărâmă bucățele mărunte, apoi se aco-peră cu frişca fiartă, se amestecă pânăse dizolvă, apoi peste compoziție se pu-ne gelatina înmuiată în prealabil în apă,conform recomandărilor de pe amba-laj. Se omogenizează toată compoziția,apoi se mixează şi se amestecă bine cunuca de cocos. Se pune peste blat, seîntinde egal şi se dă la rece pentru 4ore. Se serveşte presărată cu nucă decocos, sau ornată după preferință.

Ave\i nevoie< Pentru blat avem nevoie de

500 g de biscuiţi, un pachet deunt, eventual 2-3 linguri de ca-cao, dar nu în mod obligatoriu.Pentru umplutură< 300 g de cio-colată menaj, 250 ml de frişcă, 3foi de gelatină, 4 linguri de fulgide cocos și fulgi de cocos, cioco-lată topită, migdale, alune, sau

fructe pentru ornat.

Mod de preparare<

Peștele curățat se taie bucăți și sespală bine. Ceapa, usturoiul și ardeiulse mărunțesc fin și se călesc în ulei. Seadaugă bucățile de pește și se mai călescpuțin, se presară cu boia și cu făină, se

amestecă, se stinge cu puțină apă și secondimentează cu sare și piper. Seadaugă bulionul, încă puțină apă și selasă să fiarbă, până când peștele se în-moaie potrivit. Înainte de a se lua depe foc se adaugă crenguța de cimbru.Se servește cu găluște, macaroane, saucu mămăliguță, eventual cu adaos desmântână.

Ave\i nevoie< 1 kg de pește (trunchi de crapsau cod) curățat, o ceapă mare,un ardei gras, 3 linguri de bulion(pastă groasă), o linguriță de făi-nă, 1-2 căței de usturoi, ulei, sare,pier, boia de ardei, o crenguță

mică de cimbru.

Milkshake cu banane;i mure

Mod de preparare<

Se mixează murele cu apa minerală,apoi se strecoară de sâmburi și de bu-cățile mai mari de cojițe rămase. Se pu-ne înapoi în vasul robotului de bucă-

tărie, se adaugă și restul ingredientelor,mai puțin gheața, dacă se folosesc cu-buri și se mixează până când obținețio cremă omogenă. Nu vă speriați,zmeura îi conferă o culoare destul deintensă. Se pune în pahare, dacă la pre-parare s-au folosit pulbere de gheațăse servește imediat, iar dacă se folosesccuburi, acestea se adaugă la servire. Sepoate orna cu frișcă, frunze de mentă,mure proaspătă sau alte fructe cu boa-be mărunte.

Ave\i nevoie< 2 cești de bobițe de mure sau

un borcan de gem de mure, 2 ba-nane, 400 ml de lapte, 200 ml apăminerală carbogazoasă, 4-5 lin-guri de miere (dacă se foloseștegem de mure atunci doar 2 lin-guri de miere), cuburi de gheață,sau preferabil pulbere de ghea-

ță.

Ciorb[ de burt[

Mod de preparare<

Burta se spală bine cu apă cu oțetpână când dispare mirosul specific (ebine să lăsați câteva ore la înmuiat),apoi se limpezește din mai multe apeși se mai pune o oră - două la fiert, înapă ușor sărată. Oasele bine spălate,zarzavaturile și ceapa se pun la fiert înoală separată, în circa 4 l de apă ușorsărată, iar când zarzavaturile sunt bine

fierte se ia de pe foc și se strecoară. Sestrecoară și fâșiile de burtă de apa încare s-au fiert și se spală din nou, apoise pun iarăși la fiert în zeama în cares-au fiert oasele. Ardeiul se fierbe odatăcu oasele, sau se poate adăuga doar laa doua fierbere, și va rămâne în ciorbă.Dacă vă place, zarzavaturile se pot pisafin în ciorbă. Smântâna și gălbenușu-rile se amestecă și se adaugă la ciorbă,se adaugă și usturoiul pisat, apoi seacrește cu 2-3 linguri de zeamă de lă-mâie. Se mai condimentează după gust,iar frunzele de pătrunjel, țelină și leuș-tean mărunțite se presară deasupraciorbei. Se servește caldă, cu adaos deoțet, smântână, sau ardei iute, la cinecum îi place.

Ave\i nevoie< Un kg burtă de vită curățată (se-mifiartă), 1 kg oase de vită (oaserare și oase cu măduvă), o căpă-țână mai mică de usturoi, 6-700g zarzavaturi pentru supă (mor-covi, pătrunjei, gulie, țelină), unardei roșu, o ceapă, o lămâie, 3gălbenușuri de ouă, 250 g smân-tână, frunze de pătrunjel, țelinăși leuștean, sare, piper, oțet, ardei

iute la servire.

Specialiștii au atribuit gutuilor 100de proprietăţi, printre care se numără șiacţiunea antiinflamatoare, astringentă,analgezică, emoliantă, tonică și expecto-rantă. Indiferent cum le consumăm - cru-de, coapte, uscate, fierte - gutuile își păs-trează proprietăţile și acţionează pozitivasupra organismului.

În primul rând, ele pot duce în spateun întreg sistem imunitar, mai ales în se-zonul rece! Fără vreo pretenţie, îmbună-tăţesc sistemul digestiv și cel respiratorși, mai mult, te ajută să scapi de acnee.Câteva bucăţele de gutui adăugate într-o salată de legume sau de fructe repre-zintă un stimulator pentru digestie.

Proaspete, gutuile sunt remedii na-turiste pentru buna funcţionare a ficatu-lui, dar și pentru afecţiunile psihice. Iarpentru pacienţii aflaţi în etapă de cova-lescenţă, preparatele din gutui, precumgemul, jeleul, siropul, cu aroma lor spe-cifică, pot fi adevărate stimulente.

Gutuile și sistemul imunitar

În urmă cu 4.000 de ani, gutuile eraufolosite de romani, dar și de greci pentruîntărirea sistemului imunitar și pentrustimularea potenţei. Iar strămoșii noștriștiau foarte bine de ce luau anumite de-cizii: gutuile au un conţinut bogat în să-ruri de fier, potasiu și magneziu.

În gutui se regăsesc principii bioac-tive precum - taninul, pectinele - și vita-minele A, B, C și PP. Tanina, în combi-naţie cu pectina, întreţine sănătatea mu-coasei digestive, iar antioxidanţii din gu-tui sunt un real sprijin pentru radicaliiliberi, reducând astfel riscul de cancer.

Un alt atu al gutuilor pleacă de la con-centraţia mare de potasiu care scade pre-siunea vasculară.

Cu forma lor bivalentă, între măr șipară, gutuile mâncate dimineaţa, pe sto-macul gol, întăresc gingiile și ajută la re-mineralizarea dinţilor în timp ce eliminătoxinele din organism și te scapă de obo-seală.

Vitamina C din compoziţia unui sucde gutui este un remediu pentru răceală,gripă (infecţii de sezon) și încetineșteprocesul de evoluţie al microelemntelorcare favorizează hepatita.

Un pahar de suc de gutui este reco-mandat zilnic, înainte de masă, timp de30 de zile, celor care suferă de astenie,celor cu probleme respiratorii, cardiacilorsau astenicilor. Substanţele pectice dingutui sunt esenţiale în reducerea coles-terolului!

Seminţele de gutui și efectelelor terapeutice

O tartă care conţine seminţe de gutuipoate contribui la vindecarea tusei ur-mată de o expectoraţie cu sânge, astmu-lui, diareei sau hemoragiilor uterine.

De asemenea, pentru tuberculoză, înfază incipientă, traheită, bronșită sau an-gină pectorală este recomandat să te fo-losești tot de seminţele gutuilor.

Gutuile stimulează pofta de mâncare,tocmai de aceea sunt impuse în dieta co-piilor mofturoși sau anemici - în combi-naţie cu miere de albine, morcov, mere.

În vremuri străvechi, femeile scăldaucopiii prea slabi sau persoanele bolnaveîn decoct de gutui, acesta fiind un trata-ment pentru anemie, mai precis pentruactivarea poftei dem]ncare și aforţei fizice.

Ioan A.

Consumul de gutuiîmbun[t[\e;te

sistemul digestiv;i cel respirator

În urmă cu 4.000 de ani, gutuile erau folosite de romani, dar și de greci pentru întărirea sistemuluiimunitar și pentru stimularea potenţei. Iar strămoșii noștri știau foarte bine de ce luau anumitedecizii< gutuile au un conţinut bogat în săruri de fier, potasiu și magneziu.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

9 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Blugii sunt o piesă vestimen-tară modernă, care după popula-ritate a depășit cu mult alte arti-cole vestimentare. Datorită asor-timentului bogat de blugi la modă,aceștia pot fi purtaţi atât în modăcasual, cât și în cea business, atâtîn look-uri neoficiale, cât și înlook-uri de seară. Admiratoareledenimului trebuie să afle ce blugise vor purta în sezonul toamna-iarnă 2016-2017.

Blugi boyfriend suflecaţi

Blugii boyfriend sau în stil masculinsunt la mare căutare de câteva sezoaneconsecutive. Este foarte simplu să iden-tificăm astfel de blugi aceștia fiind ca-racterizaţi de linii masculine cum ar fitalia joasă, rosături, etc. În plus, asfelde blugi nu au niciun element de decor,lucru caracteristic doar pentru modamasculină. În noul sezon rece, foartepopulari vor fi blugii boyfriend sufle-caţi. Şi cu cât mai tare sunt suflecaţi, cuatât este mai bine. Trebuie neapărat săse lase impresia că aţi încurcat haineleprietenului sau ale soţului. Doar în acestcaz veţi fi la modă!

Jeanși rupţi

Blugii rupţi sunt o altă tendinţ[ asezonului. Aceștia pot fi atât blugi boy-friend, cât și blugi cu croiala clasică,atât skinny, cât și salopete. Importanteste că aceștia să aibă rosături și găuri.Mai mult, nivelul rosăturilor poate fiabsolut diferit< de la “zgârâieturi” ne-semnificative, la găuri adânci foarte vi-zibile. Blugii rupţi sunt alegerea per-fectă a unei domnișoare moderne, careţine cont de tendinţele modei. În bazaacestora pot fi create look-uri atât ca-sual, cât și în stil grunge.

Blugi evazaţi

Îndepărtaţii ani ’60 și ’70 nu suntchiar atât de departe de vreme ce des-ignerii mereu apelează la canoanele demodă de atunci. Pe podiumuri tot maides apar haine, caracteristice acelei pe-rioade. În acest an, brandurile au decissă scoată pe podium blugii evazaţi, carepe atunci se bucurau de o popularitatenebună. În majoritatea cazurilor, des-ignerii ne propun blugi evazaţi din zonagenunchilor, deși se întâlnesc și modeleevazate din zona coapselor. Acest tipde blugi sunt ideali absolut pentru ma-rea majoritate a fashionistelor, iar pen-tru a scăpa de efectul excesiv de “vin-tage”, designerii ne recomandă să îi pur-tăm cu geci de piele, sacouri ultramo-derne scurte, și alte articole vestimen-tare, caracteristice epocii actuale.

Stofe combinate

În fiecare an, brandurile ne propunsă facem experimente tot mai noi culook-ul nostru. Ultimele câteva sezoa-ne, designerii au prezentat un interesmai sporit asupra combinaţiilor diversede stofe. Acum se consideră absolutnormal că denimul să fie combinat cudantelă sau piele. La modă vor fi blugiicare sunt creaţi parcă din diverse bucăţide materiale. Deci, dacă întâmplător v-aţi rupt blugii preferaţi, nu aveţi decâtsă înseraţi în acel loc o bucată de ma-terial găsit prin casă, și automat veţi fi

sus pe Olimpul modei!

Blugi cu broderii

O mare popularitate o au și tot felulde broderii, pe care designerii le folo-sesc nu doar la decorarea rochiilor șifustelor, dar și a pantalonilor și blugilor.

Blugi skinny

Blugii skinny au cedat poziţiile salede lider în favoarea unor modele mailargi și în stil grunge. Totuși, aceasta nuînseamnă că trebuie să îi ascundem un-deva pe ultimul raft din dulap. Skinnysunt ideali pentru frumoasele cu pi-cioarele firave, lungi și tonifiate. Şi atâttimp cât avem în societate astfel dedomnișoare, moda blugilor skinny nuva pleca nicăieri.

Croiala liberă

Şi modelele de pantaloni largi și co-

mozi continuă să devină tot mai popu-lari. În sezonul rece 2016-2017, aceștiaau fost prezentaţi în mare parte ca mo-dele simple drepte, cu decor minim.Pantalonii cu croiala liberă pot avea ab-solut orice lungime. La modă vor fi mo-delele cu talia clasică, cât și cu talia în-alta.

Neobișnuiţi

Ace;tia pot fi atât blugi foarte lungi,capetele cărora stau exact pe podea,precum și modele create prin renumitatehnică de patchwork. De asemenea, odecizie neordinar[ este să purtaţi blugiicu spatele în faţă.

Stil clasic

Stilul clasic este etern. Indiferent dece nu le vine în minte designerilor mo-derni, blugii clasici vor rămâne mereuîn afara competiţiei. Ideea este că și sti-lul clasic poate fi diferit. Dacă totuși

doriţi să le schimbaţi aspectul look-uri-lor obișnuite, puteţi alege blugii clasici,un pic scurtaţi sau modele de blugi cubroderii și imprimeuri originale.

Nu uitaţi, stilul clasic nu trebuie săfie plictisitor!

Salopete toamna-iarnă 2016-2017

Salopetele sunt din nou la modă înnoul sezon rece. Ideal este să le purtaţicu helănci calde monocromatice saupulovere.

Capri

Trebuie neapărat să v[ vorbim șidespre pantalonii denim Capri. La felca și în sezonul precedent, aceștia aurămas la fel de populari. Dacă nu aveţiîn dulap o astfel de pereche, nu v[ faceţigriji, această lungime poate fi ușorobţinută r[suflec]nd partea de jos apantalonului.

Seturi denim

Dacă în sezoanele precedente existapărerea că moda pieselor vestimentaredin denim a trecut, atunci acum nimeninu mai este de această părere. Dimpo-trivă, în colecţiile brandurilor moderneau apărut tot mai multe ţinute, createdoar din denim.

Gama de culori

Dacă e să vorbim despre culoareablugilor la modă, atunci în noul sezonaceasta s-a dovedit a fi nu atât de diversăca în sezonul trecut.

Accentul a fost pus anume penuanţele estompate de albastru. Se în-tâlnesc și modele pe negru și alb. Şidoar câteva modele colorate (de exem-plu, Courreges). Lipsa culorilor aprinsea fost compensat[ de imprimeuri ori-ginale. Astfel au apărut blugii cu steleși flăcări de foc. La modă va fi și tema-tica military.

Dacă e să vorbim despre culoarea blugilor la modă, atunci în noul sezon aceasta s-a dovedita fi nu atât de diversă ca în sezonul trecut. Accentul a fost pus anume pe nuanţele estompatede albastru. Se întâlnesc și modele pe negru și alb ;i doar câteva modele colorate.

Blugii, piesa vestimentar[ de rezisten\[ în aceast[ toamn[

8 Informa\ia de Duminic[/9 octombrie 2016

DIET~M[rul este dup[ gutuie, unul dintre fructele cele mai bogate `n tanine care sunt astringente ;i an-

tiinflamatoare. Flavonoizii prezen\i sunt capabili s[ previn[ oxidarea lipoproteinelor cu densitatemic[ (substan\ele care transport[ colesterolul ̀ n s]nge). Astfel, flavonoizii ̀ mpiedic[ depunerea de co-lesterol pe pere\ii arteriali ;i stopeaz[ progresul arteriosclerozei(rigidizarea ;i `ngustarea arterelor).

De;i nu este cel mai cultivat fruct,m[rul este considerat “regele fructelor”.Aceasta se poate datora faptului c[, pel]ng[ numeroasele sale propriet[\i culinare;i medicinale, se combin[ practic cu toatealimentele ;i este bine tolerat de oricine.

Beneficiile unei diete bogate `n meresunt multiple< pierderea `n greutate, din\ialbi ;i s[n[to;i, prevenirea unor tipuri decancer sau a maladiei Alzheimer, reduc-erea colesterolului sau a riscului de dia-bet.

M[rul ;i umanitatea

Se consider[ c[ oamenii consumaumere cu 6500 de ani `naintea lui Hristos.Primii meri au fost cultiva\i undeva `ntreMarea Neagr[ ;i Marea Caspic[. M[rulface parte din familia Rosaceae, adic[ dinfamilia Trandafirilor.

Mitologia greco-rom]n[ este foartebogat[ `n legende `n care m[rul joac[ unrol de seam[ (s[ ne g]ndim numai la m[rulde aur pe care Paris l-a ̀ nm]nat zei\ei Ve-nus, c[ semn de suprem[ apreciere a fru-muse\ii ei), iar ̀ n mitologia scandinav[ nuambrozia era hran[ zeilor, ci merele.

~n legenda despre Wilhelm Tell, m[ruldevine practic un simbol al dragosteielve\ienilor pentru libertate.

M]ncarea tradi\ional[ a Pa;telui evrei-esc includea ca desert o combina\ie demere tocate m[runt, nuci ;i stafide pisate,curmale, scor\i;oar[, vin ;i miere.

Contrar credin\ei populare ;i reli-gioase, m[rul nu apare deloc ̀ n Biblie sau`n alte texte vechi religioase.

Expresia folosit[ este, de fapt, “un fructdin copacul cunoa;terii”, f[r[ a se specificanici un moment c[ ar fi vorba de m[r. Celce a introdus m[rul ca simbol al “p[catu-lui” `n con;tiin\a mondial[ a fost pictorulbelgian Hugo van der Goes, `n opera sa“e Fall of Adam”(C[derea lui Adam).De altfel, pictorii renascenti;ti au fost ceicare au dat startul acestui curent de iden-tificare a m[rului cu primul p[cat uman.

Pentru importantele ;i binecunos-cutele propriet[\i terapeutice pe care le arem[rul, exist[ un dicton larg r[sp]ndit maiales `n Europa care spune< “Un m[r pe zi\ine doctorul departe”.

~n mitologia rom]neasc[, m[rul esteconsiderat pomul vie\ii ;i exprim[ `ncredin\a \[ranilor, dorin\a de rod bogat,de bel;ug ;i perenitate. ~n unele zone din\ar[, mireasa se joac[ pe dou[ ml[di\e dem[r dulce, pentru ca sarcina c[s[toriei s[nu fie anevoias[(asta da ̀ n\elepciune pop-ular[!).

La v]rsta copil[riei, printre pove;tilecele mai `ndr[gite se num[r[ ;i “Pr]sleacel voinic ;i merele de aur” iar `n colindeni se ureaz[ “s[ `nflorim ca M[rul, caP[rul”...

C]nd eram copil, `mi pl[cea s[ `nv]rtm[rul plutind pe ap[ pe toate fe\ele. Atuncinu ;tiam c[ m[rul nu se scufund[ deoarececon\ine 18% aer.

~n tradi\ia popular[, coaja ;i frunzelede m[r se foloseau la vopsit `n galben ;iro;u.

Merele se consumau crude, dar ;i us-cate, murate, sub form[ de marmelad[,must etc.~n nordul Moldovei, crengu\ele de m[rdulce se fierbeau ;i se f[ceau cu ele oblojelicontra bubelor dulci.

~n mun\ii Apuseni, se puneau pebubele dulci must stors din mere. Frunzelede m[r dulce, cimbri;or ;i gutui se foloseaula oblojeli “la cel perit”.

Propriet[\i ;i indica\ii

Pe l]ng[ propor\ia de 12, 6% carbo-hidra\i, sub forma zaharurilor, nici un altnutrient nu se remarc[ `n compozi\iam[rului. Zaharurile se compun ̀ n specialdin fructoz[ (zah[rul din fructe numit ;i

levuloz[) ;i `n propor\ii mai reduse dinglucoz[ ;i zaharoz[. Con\ine cantit[\ifoarte mici de proteine ;i gr[simi. Printrevitaminele sale, se num[r[ vitamina C ;iE, iar mineralele includ potasiu ;i fosfor,dar `n cantit[\i limitate.

M[rul con\ine pectin[, aceast[ hidro-carbur[ care nu se absoarbe ̀ n intestine ;iformeaz[ mare parte din ceea ce numimfibr[ vegetal[ insolubil[. Doar o cincimedin pectina acestui fruct se g[se;te ̀ n coaj[.De aceea se recomand[ ca merele s[ secure\e deoarece, `n ciuda opinieimajorit[\ii, acea cantitate mic[ de pectin[;i vitamine din coaj[ nu justific[ consumulei. Aceasta poate con\ine pesticide ;i estedificil de digerat.

Pectina re\ine ap[ ;i diferite produsereziduale din intestine, ac\ion]nd ca o“m[tur[“ intestinal[, care faciliteaz[ elim-inarea toxinelor `mpreun[ cu fecalele.

Dintre acizii organici, prevalent esteacidul malic, dar mai sunt prezen\i ;i acidulcitric, succinic, lactic ;i salicilic. ~n total,nu mai mult de 1,5% din greutatea m[ru-lui. Ca ;i `n cazul citricelor, atunci c]ndsunt metaboliza\i, ace;ti acizi au un efectalcalinizant(antiacid) asupra s]ngelui ;i\esuturilor. Ei re`nnoiesc de asemenea, flo-ra intestinal[ ;i previn fermenta\ia intes-tinal[.

M[rul este dup[ gutuie, unul dintrefructele cele mai bogate ̀ n tanine care suntastringente ;i antiinflamatoare. Flavonoiziiprezen\i sunt capabili s[ previn[ oxidarealipoproteinelor cu densitate mic[ (sub-stan\ele care transport[ colesterolul `ns]nge). Astfel, flavonoizii `mpiedic[depunerea de colesterol pe pere\ii arteriali;i stopeaz[ progresularteriosclerozei(rigidizarea ;i `ngustareaarterelor).

Merele con\in o mul\ime de flavonoizi,cel mai activ ;i mai important fiindquercitina datorit[ efectului s[u antioxi-dant. Merele, al[turi de ceap[, sunt ali-mentele de origine vegetal[ cele mai bogate`n quercitina, un antioxidant prezent ;i ̀ npiele.

De;i nu con\in calciu, merele suntprintre fructele cele mai bogate `n Bor.Acest mineral pu\in cunoscut are omul\ime de roluri `n organism, roluri ce`n prezent sunt amplu studiate. Unul dintreele pare s[ fie acela de a facilita asimilareacalciului ;i a magneziului, acest lucru`nsemn]nd c[ Borul poate contribui laprevenirea osteoporozei.

Aceste substan\e explic[ `n parte nu-meroasele propriet[\i medicinale ale aces-tui fruct simplu, dar excep\ional< antidiare-ic, laxativ, diuretic, depurativ, hipolipemi-ant, coleretic, tonic nervos, alcalinizant ;iantioxidant. Din aceste motive consumulzilnic de mere este benefic at]t pentru ceis[n[to;i c]t ;i pentru cei suferinzi.

Pectina din mere ac\ioneaz[ ca un bu-

rete ce absoarbe ;i elimin[ toxinele pro-duse de bacteriile care cauzeaz[ gastroen-terit[ ;i colit[. De asemenea, taninele usuc[mucoasa intestinal[ ;i ̀ i reduc inflama\ia.

Acizii organici ac\ioneaz[ ca un anti-septic ;i refac flora bacterian[ normal[ ̀ nintestine. O diet[ bazat[ exclusiv pe mereeste eficient[ ̀ n orice tip de diaree. Atuncic]nd sunt afectate organele digestive, celmai bine e ca merele s[ fie consumatecoapte, g[tite sau preparate sub form[ desos.

Pentru sosul de mere cea mai bun[r[z[toare este cea de sticl[, dar este bun ;io\elul inoxidabil de azi.

Sosul de mere este recomandat pentrucopii, v]rstnici ;i persoanele sl[bite deboal[.

Merele regleaz[ func\ia intestinal[ ;icorecteaz[ at]t diareea, c]t ;i constipa\ia.Consumul a 1-2 mere diminea\a, pe stom-acul gol, ajut[ la dep[;irea hipotoniei in-testinale, care este cea mai comun[ cauzaa constipa\iei.

Studii efectuate ̀ n Japonia, unde dietanormal[ con\ine o cantitate mare de sare,au ar[tat c[ persoanele care consum[ `nmod regulat mere au o presiune sanguin[mai mic[ dec]t restul popula\iei. Merelenu con\in aproape deloc sodiu ;i suntdestul de bogate `n potasiu, ceea ce con-tribuie la efectul lor hipotensiv.

Consumul a 2-3 mere pe zi timp dec]teva luni s-a dovedit a fi eficient `n re-ducerea nivelului colesterolului. Oexplica\ie par\ial[ a acestui efect este aceeac[ pectina absoarbe s[rurile biliare din in-testin, care sunt unele dintre ingredientelede baz[ din care organismul face coles-terolul.

Studii efectuate pe animale de labora-tor la Universitatea din Toulouse, arat[ c[merele au efect coleretic(cresc produc\iade bil[ `n ficat) care decongestioneaz[ fi-catul. Ele reduc de asemenea, indexul lito-genic al bilei, care m[soar[ tendin\a deformare a calculilor biliari.Diabeticii tolereaz[ merele din dou[ mo-tive. Primul este legat de faptul c[ zah[rulcon\inut este sub form[ de fructoz[, carenu necesit[ insulin[ pentru a p[trunde ̀ ncelule. Al doilea motiv este legat de pectin[care ac\ioneaz[ pentru a regla eliberareazaharurilor, permi\]ndu-le s[ p[trund[`ncet ;i progresiv `n fluxul sanguin.

Studii efectuate ̀ n Japonia pe animalede laborator arat[ c[ pectina din mere estecapabil[ s[ `mpiedice cre;terea tumorilorcanceroase din colon. Aceast[ ac\iune pre-ventiv[ ofer[ motive solide pentru a reco-manda consumul abundent de mere pa-cien\ilor cu risc mare de cancer de colon,percum ;i celor care au fost diagnostica\i;i/sau trata\i, pentru a evita recidiva aces-tuia.

ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Consumul constant de merevindec[ constipa\ia

;i diareea

Cultivarea cânepii reprezintăuna dintre cele mai vechi ramuriale industriei umane şi cea maiveche direct atestată.

Astfel, cânepa a fost şi este utilizată îndiverse domenii precum producţia hârtiei,industria textilă, în construcţii, dar intrăşi în compoziţia a numeroase produse deîngrijire personală, este folosită casupliment nutriţional, în alimentaţie, înmedicină şi la producerea uleiului esenţial,cu efecte miraculoase asupra pielii şipărului.

Seminţele de cânepă pot fi consumateîn moduri variate precum< salate delegume şi fructe, musli, produse depanificaţie, reţete de paste şi orez, lapte decânepă şi pot fi încadrate din punct devedere biologic în categoria nucilor sauseminţelor oleaginoase.

Proprietăţile seminţelorde cânepă

Având un gust similar cu seminţelede pin şi de floarea soarelui, seminţele decânepă pot fi folosite în orice reţetă. Înceea ce priveşte conţinutul nutritiv,sămânţa de cânepă decorticată conţine înprincipiu 30% proteine, 42% grăsime şi15% carbohidrati.

Pentru diabetici, indicele glicemic alseminţelor de cânepă decorticate esteconsiderat mic datorită conţinutuluiscăzut de carbohidraţi. Seminţele sunt deasemenea pline de nutrienţi caremoderează nivelul de zahăr din sânge.

De asemenea, seminţele de cânepădecorticate conţin 30% proteine, din care65% este proteină uşor de digerat, numităşi edestină. Aceasta joacă un rol importantpentru organism deoarece este uşor dedigerat şi stimulează producerea deanticorpi care întăresc sistemul imunitarşi ne feresc de efectele nocive aleradicalilor liberi.

Proteina din cânepă conţine toţi cei21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8aminoacizi esenţiali pe care organismuluman adult nu îi poate produce (leucina,

lizina, metionina, fenilalanina, triptofanul,valina şi treonina).

Nu mai puţin important esteconţinutul crescut de acizi graşi Omega 3şi Omega 6 din compoziţia seminţelor decânepă. Aceste substanţe sunt extrem debenefice pentru sănătatea inimii, ajută ladezvoltarea creierului la copii, reduceinflamaţiile din corp şi amelioreazădurerile articulare, scade nivelul decolesterol, reglează tensiunea arterială şiscade riscul de dezvoltare a numeroaseboli asociate.

Pentru că organismul nostru nu poateproduce singur aceşti doi acizi graşi, estefoarte important să ne procurăm acestesubstanţe din alimentaţie, iar astfel dealimente bogate în Omega 3 şi Omega 6sunt< uleiul de in, cânepă, rapiţă, nuci,chia, somon, macrou, sardine, seminţe decânepă – Omega 3, şi ulei de cânepă,rapiţă, nuci, floarea soarelui, susan –Omega 6.

Deşi nu există nici o doză zilnicărecomandată (DZR) de acizi graşiesenţiali, mulţi experţi recomandă unminim de 3% de calorii din acizi graşiomega-6 şi 1% din omega-3. Femeileînsărcinate şi cele care alăptează ar trebuisă dubleze aceste doze. O lingură de uleide cânepă sau 2 linguri de seminţe decânepă decorticate conţin aproximativ 6.6grame de omega-6 şi 2.2 grame de omega-3 – exact doza necesară pentru o dietă de2000 de calorii.

Beneficiile semin\elorde c]nep[

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

9 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

Fericitul Teofil s-a născut din pă-rinţi creştini, aproape de cetatea Ti-beria, şi la vârsta de trei ani s-a lu-minat cu sfântul botez. Odată, pă-rinţii săi au mers cu dansul la mun-tele Selonului, la sfântul părinte Şte-fan, pentru binecuvântare.

Ajungând el l-a vârsta de treisprezeceani, a mers iarăşi la cuviosul părinte Ştefan. Copilul, deprinz]ndu-se bine de la bunulsau povăţuitor spre toate nevoin\ele călu-găreşti, cuviosul Ştefan a chemat pe egu-menul din Lavra şi i l-a încredinţat lui pecopilul cel ascultător şi smerit că să-l facăcălugăr, iar egumenul, luându-l cu d]nsul,l-a dus în Lavra şi l-a călugărit. Şi a devenitTeofil călugăr iscusit, împodobit cu toatebunătăţile şi, vieţuind ca un înger întrefraţi, le era tuturor de folos.

Părinţii, neştiind unde se află iubitullor fiu, s-au întristat foarte tare pentrud]nsul şi îl căutau neîncetat pretutindeni,că să-l afle pe d]nsul> iar el pentru dra-gostea lui Dumnezeu, ascunzându-se detoţi cunoscuţii, slujea în taină Dumne-zeului sau, în mijlocul bunilor nevoitori.Şi trecând cîţiva ani, părinţii au aflat undeera fiul lor şi, ducându-se la Lavra, l-aurugat cu lacrimi în ochi pe egumen să le

arate pe fiul lor. Iar egumenul, neîndu-plecat, nu voia să le arate pe Teofil, darvăzând întristarea lor şi amarele lor la-crimi, i s-a făcut milă de dânşii şi l-a che-mat pe Teofil şi i-a dat voie că să se vadăcu părinţii săi> şi când au văzut părinţii căeste în chip monahicesc, în loc să se bu-cure, mai mult s-au întristat. Şi au petrecutcâteva zile în Lavra, privind viaţa sfinţilorpărinţi, şi au luat aminte la cuvintele lorfolositoare. Apoi au plănuit că din averealor să zidească o mănăstire şi să-l aşeze înea pe fiul lor Teofil. Dar egumenul nu aîncuviinţat aceasta, zic]ndu-le< "Nu estebine că un călugăr tânăr să se apropire depărinţii şi de cunoscuţii săi. Iar Dumne-zeu, Cel ce rânduieşte toate cele de folosşi-a descoperit voia Sa pentru Teofil, căciavea să minuneze voile Sale întru d]nsul".

Pe când părinţii supărau cu cererealor pe egumen, acesta, chemând pe fraţi,le-a poruncit să petreacă în post şi rugă-ciuni toată noaptea, până ce va adeveriDumnezeu dacă se cuvine ca să-l lase peTeofil după cum cereau părinţii lui saunu. Şi făcând rugăciuni cu stăruinţă, atreia zi s-a auzit în biseric[ un glas careporuncea ca Teofil să fie lăsat. Atunci aucunoscut toţi că însuşi Dumnezeu are tre-buinţă de el. Teofil, petrecând în acea mănăstire, stră-

lucea ca o lumin[ cu bunătăţile sale, alecărui fapte bune văzându-le cu toţii şi fo-losindu-se de ele, Îl preamăreau pe Tatălcel ceresc.

Vieţuind el pustniceşte ani îndelun-gaţi, a ridicat vrăjmaşul hula asupra cin-stitelor şi sfintelor icoane şi a pornit pri-goană asupra celor care se închinau laicoane, prin nelegiuitul împărat Leon, lup-tător împotriva icoanelor, care ura po-doaba cea frumoasă a Casei lui Dumne-zeu şi a răpit înfrumuseţarea Bisericilorlui Dumnezeu căci, aruncând sfinteleicoane în noroi, le-a călcat în picioare şile-a dat foc şi pe mulţi oameni binecre-dinciosi i-a schingiuit pentru că se închi-nau la icoane. Iar Sfântul Teofil din toateputerile s-a împotrivit la această şi cu bunasa pricepere îi învaţă pe toţi să păzeascăcu cinstea cea cuviincioasă sfintele icoaneşi să se închine sfântului celui închipuitpe dânsele.

Aflând despre aceasta, împăratul LeonIsaurul a trimis pe ostaşii săi şi l-au prinspe Teofil şi, aducându-l înaintea lui, el i-a poruncit să se lepede de închinarea lasfintele icoane> dar Teofil nu s-a supus.Atunci împăratul a poruncit că SfântulTeofil să fie bătut.

Sfântul Teofil, fiind purtat prin toatăcetatea Niceei, iarăşi a stat înaintea jude-

căţii nelegiuitului împărat şi, vorbind cuîndrăzneala înaintea lui, apară sfinteleicoane şi mustră rătăcirea lui. Iar r[ucre-dinciosul împărat, nesuferind mustrarea,a poruncit ca Sfântul Teofil să fie dezbrăcatşi să-l răstignească în chipul crucii la doistâlpi şi cu vine uscate să fie bătut şi pe laspate şi în faţă.

Sf]ntul a r[bdat cu stoinicie toate umilin\ele la care a fost supus de c[tre `mp[ratul Leon

Toate aceste cazne erau răbdate cu vi-tejie de bunul pătimitor.

Văzând aceste lucruri un nobil, pe nu-me Ipatie, minun]ndu-se de bărbăteascarăbdare a lui Teofil, l-a luat pe acesta dinmâinile slugilor care-l chinuiau şi, adu-cându-l la sine, i-a zis< "Ori tu, Teofile, eştinebun închinându-te la icoane, sau noitoţi care nu ne închinăm? Au doară nuare împăratul şi toată suită lui atâta price-pere să judece dacă se cade a se închinaasemănării lui Dumnezeu celei zugrăvite,ori nu? Căci dacă s-ar fi cuvenit să ne în-chinăm icoanelor, apoi nu ar fi poruncitDumnezeu în Lege< Să nu-ţi faci ţie chipcioplit, nici altă asemănare". Iar sfântul azis

< "Te văd pe tine, nobilule, că ştii carte>deci, să vorbeşti cu mine". Şi a început a-i grai despre cinstirea sfintelor icoane, dindumnezeiasca Scriptură, arătându-i că înVechiul Testament cinstirea icoanelor seînchipuia în şarpele cel de aramă, înălţatde Moise în pustie, şi în heruvimii cei deaur care erau puşi pe Chivotul Legii, iarîn Noul Testament, însuşi Domnul a datchipul S[u pe mahramă lui Avgar, împă-ratul Edesei.

Gr[indu-i multe despre aceasta, Sfân-tul Teofil a învins pe nobilul Ipatie, carei-a zis< "Adevărate sunt cuvintele tale,b[tr]nule cinstit. O! de ar veni împăratulnostru întru această înţelegere! Eu mă voistrădui să-l sfătuiesc de voi putea. Iar tu,luând libertate de la mine, du-te la chiliata". Şi sfântul s-a mâhnit că nu şi-a săvârşitcalea muceniciei, însă având rănile, se bu-cură grăind ca şi Apostolul< "Mă bucurîntru pătimirile mele că împlinesc lipsapatimilor lui Hristos în trupul meu, pen-tru Trupul Lui care este Biserica". Apoi,întorcându-se la mănăstirea sa, i-a umplutde bucurie şi de fericire pe fraţii săi. Şi du-pă puţină vreme s-a înştiinţat că se apropiamutarea lui către Dumnezeu. Şi, alcătuindcuvinte înţelepte de pastor, a învăţat pefraţi şi, binecuv]nt]ndu-i, s-a dus cătreDomnul.

Luna lui Brum[rel a adus ploaiacare preveste;te c[ vom avea un de-cembrie cu v]nt puternic. A;a spunb[tr]nii despre luna octombrieaduc[toarea brumelor mici. O alt[prevestire de timp este legat[ dec[derea grabnic[ a frunzelor careanun\[ c[ anul ce urmeaz[ va fi mairodnic. De asemenea, bruma ;i z[pa-da mult[ ̀ n octombrie veste;te o vre-me moale ;i c[ldu\[ `n ianuarie, iardac[ este frig ;i ger, atunci `n Gerar;i F[urar va fi vreme mai bl]nd[.

De altfel, luna octombrie anun\[ ̀ nce-putul perioadei reci, fiind cunoscut[ `npopor ;i sub numele de Brum[rel, urmat[de Brumar ;i Undrea.

"Lumina de miaz[noapte aducecur]nd ger mare. :oarecii de c]mp, de tragc[tre sat, iarna e aproape. C]nd arborii \infrunza mult, iarna e departe, dar va fi grea,;i la anul vor fi multe omide. Sunt semnede iarn[ u;oar[ c]nd o bubui `n luna luioctombrie ;i noiembrie. V]ntul de octom-brie este v]nt bogat. Dac[ `n octombrieeste mult[ cea\[ (buraca), atunci va fi mult[neau[ `n decembrie" scrie `n CalendarelePoporului Rom]n, de Antoaneta Oltea-nu.

Activit[\i `n gospod[rie ;i gr[din[

Octombrie este luna care abund[ ̀ ntr-o mul\ime de activit[\i `n gospod[rie ;igr[din[. Gospodinele pun bun[t[\uri pen-tru iarn[, mur[turi, zacusc[ ;i alte produsetradi\ionale care vor sta pe mas[ `n zilelegrele de iarn[, `n timp ce agricultorii daude zori la munca c]mpului, la culesul po-rumbului, a napilor, dar ;i la diverse altemunci din ograd[.

~n gospod[riile cu vi\[ de vie, dac[strugurii au fost cule;i deja, ei trebuie cla-sifica\i, `nl[tura\i to\i cei putrezi pentru aie;i un vin de calitate. ~n con;tiin\a b[tr]ni-lor numai a;a puteau fi f[cu\i "bani cum-secade" dac[ se produceau mai multe feluride vin bun. (Antoaneta Olteanu, Calen-darele poporului rom]n, Ed. Paideia, Bu-

curesti, 2001, 2009

14 octombrie - Sf]ntaCuvioas[ Paraschevacea mult folositoare

Din punct de vedere al s[rb[torilor re-ligioase cuprinse ̀ n calendarul bisericesc,luna octombrie st[ sub ocrotirea MaiciiDomnului. Prima zi din Brum[rel este`nchinat[ Maicii Domnului nostru IisusHristos prin s[rb[toarea Acoper[m]ntulMaicii Domnului. Este o zi carereaminte;te de ar[tarea Maicii Domnului`n biserica din Vlaherne. Pe 2 octombrieeste pr[znuit Sf]ntul Mucenic Ciprian ;iSf]nta Muceni\[ Iustina feciara, iar pe 11octombrie, Sf]ntul Apostol Filip.

La 14 octombrie, Biserica opr[znuie;te pe Sf]nta Cuvioas[ Parascheva

a c[ror sfinte moa;te sunt a;ezate cu marecinste ̀ n Catedrala Mitropolitan[ din Ia;i

Sf]nta Cuvioas[ Parascheva cea Nou[sau Parascheva de la Ia;i este o sf]nt[ cu-vioas[ cinstit[ `n `ntreaga Biseric[ Orto-dox[ ;i ̀ ndeosebi ̀ n Rom]nia, Serbia, Gre-cia ;i Bulgaria. A fost cinstit[ de str[mo;iino;tri cu mult[ vreme ̀ nainte de aducereamoa;telor sale ̀ n Moldova (1641). Ea esterecunoscut[ ;i a intrat ̀ n evlavia popular[rom]n[ cu apelativul "mult folositoare"aceasta ar[t]nd c[ ea a fost ;i a r[mas osf]nt[ spre care s-au `ndreptat cu mult[dragoste ;i n[dejde o mul\ime de credin-cio;i fiind "limanul de sc[pare al celor ̀ nvi-fora\i" afla\i pe "marea acestei vie\i".

~n anul 1950, la ini\iativa patriarhuluiJustinian Marina, Sf]ntul Sinod al BisericiiOrtodoxe Rom]ne a aprobat generalizareacultului Sfintei Parascheva, iar pe 14 oc-tombrie 1955 la Ia;i a avut loc proclamarea

extinderii cultului ei ̀ n Patriarhia Rom]n[.De atunci, ̀ n ziua de 14 octombrie BisericaOrtodox[ Rom]n[ face pomenirea SfinteiCuvioase de la Ia;i.

Tot cu ocazia acestei s[rb[tori,`ncep]nd cu anul 1996 sunt aduse ̀ n pro-cesiune ;i relicvele sau sfintele moa;te alealtor sfin\i ai Ortodoxiei din diferitele p[r\iale Europei.

Cea de-a doua jum[tate a lunii octom-brie este marcat[ ̀ n calendar de mai multes[rb[tori religioase. ~n duminica a 21-adup[ Rusalii sunt pomeni\i Sfin\ii P[rinidela Sinodul VII Ecumenic, este citit[ dinevanghelia dup[ Luca, Pilda sem[n[toru-lui ;i suntem ̀ ndruma\i s[ ne rug[m sim-plu cu Rug[ciunea lui Iisus. La 18 octom-brie este cinstit Sf]ntul Apostol ;i Evan-ghelist Luca, fiind trecut `n calendar cucruce neagr[, iar apoi, la 21 octombrie este`nsemnat[ cu cruce albastr[ ziua Sfin\ilor

Cuvio;i M[rturisitori Visarion ;i Sofroni-ce, dar ;i Sf]ntul mucenic Oprea ;i sfin\iipreo\i m[rturisitor Ioan din Gale; ;i MoiseM[cinic.

~n ultima s[pt[m]n[ a Brum[reluluicredincio;ii ̀ ;i ̀ ndreapt[ rug[ciunile c[treSf]ntul Mare Mucenic Dimitrie, izvor]to-rul de mir, pr[znuit pe 26 octombrie ;iSf]ntul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocroti-torul Bucure;tilor, la 27 octombrie. Tot ̀ naceast[ perioad[, la 28 octombrie este po-menit Sf]ntul Ierarh Iachint, mitropolitul|[rii Rom]ne;ti.

Tradi\ii ;i obiceiuri de ziua Sf]ntului Evanghelist Luca

De la Sf]ntul Evanghelist Luca avemcea de-a treia Evanghelie ;i Faptele Apos-tolilor, a cincea carte a Noului Testament.Sf]ntul Luca s-a n[scut ̀ n Antiohia Siriei,fiind un om cu o aleas[ educa\ie, de pro-fesie medic. Era un bun cunosc[tor al fi-losofiei, dar ;i un talentat artist plastic pecare le-a studiat din tinere\e. Este consi-derat a fi fondatorul iconografiei ;i sf]ntocrotitor al iconografilor. El picteaz[ treiicoane ale Prea Sfintei N[sc[toare deDumnezeu, dar ;i icoane ale Sfin\ilorApostoli Petru ;i Pavel. Tradi\ia spune c[Sf]ntul Luca este cel care a pictat primaicoan[ a Maicii Domnului zis[ Pov[\ui-toarea sau "ar[t[toarea drumului" (gr. Ho-digitria), men\ionat[ `n Paraclisul MaiciiDomnului< Mut[ s[ fie gura p[g]nilor, Ca-re nu se ̀ nchin[ cinstitei icoanei tale, Celeizugr[vite de sf]ntul Apostol ;i EvanghelistLuca, Ceea ce se cheam[ Pov[\uitoare.

~n vechime, ziua Sf]ntului Luca era\inut[ cu stricte\e, cu post negru. ~n mediulrural se s[v]r;eau rituri menite s[ deter-mine ̀ ndep[rtarea lupilor din preajma tur-melor de oi. Era interzis[ scoaterea guno-iului ;i a cenu;ii din vatr[, pentru ca lupiis[ nu g[seasc[ c[rbuni aprin;i , care le-arfi favorizat fecunditatea. De asemenea, oa-menii se fereau s[ pronun\e cuv]ntul lup,termenul fiind `nlocuit cu cel de gadin[.Erau oprite p]n[ ;i activit[\ile ce implicauprelucrarea l]nii ;i a pieilor de oi.

Mihaela Gh.

Sf]ntul Teofil M[rturisitorul ;i lupta sa pentru icoane

Octombrie este luna care abund[ `ntr-o mul\ime de activit[\i `n gospod[rie ;i gr[din[. Gospodinele pun bun[t[\uripentru iarn[, mur[turi, zacusc[ ;i alte produse tradi\ionale care vor sta pe mas[ `n zilele grele de iarn[

Un octombrie ploios anun\[ v]ntputernic `n luna decembrie

TRADI}II"Lumina de miaz[noapte aduce cur]nd ger mare. :oarecii de c]mp, de trag c[tre sat, iarna e

aproape. C]nd arborii \in frunza mult, iarna e departe, dar va fi grea, ;i la anul vor fi multe omide.Sunt semne de iarn[ u;oar[ c]nd o bubui `n luna lui octombrie ;i noiembrie. V]ntul de octombrieeste v]nt bogat. Dac[ ̀ n octombrie este mult[ cea\[ (buraca), atunci va fi mult[ neau[ ̀ n decembrie"scrie `n Calendarele Poporului Rom]n, de Antoaneta Olteanu.

10 Informa\ia de Duminic[/9 octombrie 2016

PROFE}II

~n luna septembrie a acestui andiverse grupuri cre;tine sau ezo-terice au anun\at dou[ noi posibiledate ale sf]r;itului lumii, care s-au dovedit, evident, eronate,`ntruc]t nu s-a `nt]mplat nimicie;it din comun. Fascina\ia ome-nirii pentru acest subiect vine dintimpuri ancestrale.

Toate marile religii ale umanit[\iiau variante ale unui scenariu catastrofalcare s[ pun[ punct lumii a;a cum o cu-noa;tem. Pentru credin\ele semitice(cre;tinismul, iudaismul, islamul) sce-nariul apocaliptic implic[ un r[zboi ca-taclismic urmat de interven\ia direct[a lui Dumnezeu ;i a profetului s[u pre-ferat, pentru a restaura universul. ~ncredin\ele indiene, pentru care istoriaeste ciclic[ ;i nu exist[ o anume Zi a Ju-dec[\ii, se vorbe;te despre finalul unuiciclu cosmic, ̀ n care totul se reduce dinnou la punctul ini\ial, pentru ca poves-tea s[ se reia cu o nou[ pulsa\ie ;i noivie\i pentru fiin\ele vechiului ciclu.

|inem s[ amintim `n acest articolc]teva dintre predic\iile e;uate ale uneidate exacte a sf]r;itului lumii, c[ci fe-nomenul apocaliptic dureaz[ de foartemulte secole.

Apocalipsa lui Montanus

Montanus a fost un eretic timpuriuîn creştinism ̀ n jurul anului 400, care aprezis că sfârşitul lumii este aproape.Acesta a pretins a fi întruchiparea Du-hului Sfânt. Credinţele lui Montanus s-au răspândit cu repeziciune provocândo mare confuzie în cadrul bisericiicreştine timpurii. Montanus a fost încele din urm[ condamnat la SinodulEcumenic de la Efes din anul 431.

Apocalipsa lui Michael Stifel

La scurtă vreme după ruptura pro-dusă de Martin Luther, un alt german,Michael Stifel, şi-a îndemnat adepţii să-şi vind[ toate propriet[\ile, deoarece po-trivit calculelor sale făcute după Bibliesfârşitul lumii va avea loc la data de 3octombrie 1533. Astfel, el şi-a condusadepţii pe un deal, de unde potrivit aces-tuia trebuiau să fie ridicaţi la cer. Câtevaore mai târziu, profetul a trebuit să fugăde pe deal, având în vedere că previziu-nea sa nu s-a adeverit.

Apocalipsa metodist[

Charles Wesley a fost unul dintrefondatorii Bisericii Metodiste şi credeacă lumea avea să îşi afle sfârşitul în 1794.În ciuda faptului că anul a trecut ca ori-care altul, fratele lui Charles, John, a fă-cut şi el o profeţie despre sfârşitul vre-murilor. Acesta a prezis că 1836 va fianul în care Bestia Mare va veni pe pă-mânt, marcând începutul sfârşitului.

Apocalipsa Joannei Southcott

Joanna Southcott, iniţial practicantăa cultului metodist, a devenit convinsăde faptul că are puteri supranaturale şis-a declarat femeia despre care se vor-beşte în Apocalipsa 12< “Şi s-a arătat unsemn mare în ceruri> o femeie învăluităîn soare, şi luna sub picioarele ei, şi pecap o coroan[ de douăsprezece stele”.Joanna a prezis că ea va da naştere lui

Mesia, proclamând sfârşitul lumii la 19octombrie 1814. Lumea nu s-a sfârşit laaceast[ dat[, dar la scurt timp Joanna amurit. Adepţii ei i-au păstrat trupul cevatimp în speranţa că ea se va ridica dinmorţi. În cele din urm[ l-au predat au-torităţilor atunci când cadavrul a înce-put s[ se deterioreze.

Apocalipsa adventist[

Între anii 1831 şi 1841, William Mil-ler (un pastor baptist) a prezis revenirealui Isus şi sfârşitul lumii bazându-se peprofeţii din Cartea lui Daniel. După câ-teva date greşite în care acesta şi adepţiisăi au aşteptat venirea lui Isus, au stabilitcă pe 22 octombrie 1844 este ultimadată când sigur sfârşitul se va arăta. Însănimic nu s-a petrecut concret, dar Millera continuat să aştepte sfârşitul până lamoartea sa în 1849. Un lucru interesanteste că mişcarea religioasă a lui Millera devenit în cele din urm[ Biserica Ad-ventistă de Ziua a Şaptea. Ei cred c[ pre-viziunea a fost corectă, dar se refer[ laun eveniment în cer, nu pe p[mânt.

Cometa Halley şi Apocalipsa

Poate pentru prima oară când presaa jucat un rol esenţial în popularizareaunui eveniment de acest gen a fost latrecerea cometei Halley în 1910. Chiardacă cometa fusese de multe ori vizibilăînainte fără niciun deces raportat, pe 18mai 1910 a fost considerat[ a fi o ame-ninţare mortală pentru oameni din cau-za gazelor otrăvitoare provenite din coa-da ei. Ar putea fi prima dată când ştiinţaa fost responsabilă pentru panica ce s-a instalat datorit[ unui scenariu apoca-liptic.

Apocalipsa Martorilorlui Iehova

Martorii lui Iehova au estimat şi eidata sfârşitului lumii. Charles Taze Rus-sell, care a pus bazele revistei “Turnulde veghere, a calculat c[ Isus Hristos vaajunge pe pământ în 1914. Aceast[ dat[a coincis cu data izbucnirii primuluirăzboi mondial, care părea a oferi sprijinpentru predicţiile sale. După ce sfârşituls-a lăsat aşteptat, aceştia au schimbatsensul predicţiei şi au declarat că a fostdata la care Isus a început să se pronunţeinvizibil. Alţi ani în care aceast[ sectă aprezis sfârşitul lumii sunt 1915, 1918,1920, 1925, 1941, 1975, 1994 etc.

Conjunc\ia planetelor

Respectatul meteorolog Albert Por-ta a prezis că la 17 decembrie 1919 oconjuncţie de şase planete ar putea “pro-voca un curent magnetic, care va stră-punge soarele, iar din cauza unor ex-plozii mari de fl[cări şi de gaze în celedin urm[ va înghiţi Pamântul.” Aceast[previziune a condus la unele acte deviolenţă şi câteva sinucideri. A cauzat,de asemenea, pierderea slujbei pentruAlbert, care a ajuns s[ lucreze pentruun ziar local unde scria coloana meteo.

Apocalipsa dup[ Manson

Charles Manson a crezut că tensiu-nile rasiale din SUA ar conduce la oconfruntare apocaliptică, după care tru-pa lui de criminali “Manson Family“ vaconduce lumea. Când nu s-a întâmplatnimic, acesta a început să ucidă oameni.Manson este închis pe viaţă.

Efectul Jupiter

Volumul “Efectul Jupiter” a apărutîn 1974, scris de doi astrofizicieni, JohnGribben ;i Stephen Plagemann. Aceştiaspuneau că efectul este alinierea tuturorcele nouă planete pe 10 martie 1982. Înacel moment se va crea o atrac\ie gra-vitaţională care ar provoca o creştereuriaşă a petelor solare, a razelor soareluişi/sau a cutremurelor. Deşi Gribben aspus că această ipotez[ a fost un demersteoretic fără prea multă substanţă real[,oamenii au crezut că acest lucru avea săse întâmple, iar lumea o să îşi aflesfârşitul. Singurul efect al acestui eve-niment a fost o creştere a mareei cu 0.04milimetri peste limitele normale.

Sinuciderea cultuluiHeaven’s Gate

În 1997 s-a înregistrat un record<cometa Hale-Bopp a fost vizibilă cuochiul liber pentru 18 luni. Pentru mulţisemnul a fost o previziune a sfârşituluilumii. Membrii cultului Heaven’s Gateau crezut c[ apariţia cometei a fost unsemn că Pământul va fi distrus, iar onav[ spaţială vine să îi ridice. Singuramodalitate de a supravieţui sfârşituluilumii a fost în viziunea lor sinucidereaîn masă, pentru ca sufletele lor să călă-torească în spatele cometei în navaspaţială. Cadavrele celor 38 de adepţi s-au găsit într-o cas[ în California.

Iar anii 2000 au cunoscut o accele-rare a fenomenului predic\iilor fatale.Omenirea, se pare, a fost dintotdeauna,;i r[m]ne ;i azi, foarte nevrotic[, de;ichiar textul biblic spune c[ sf]r;itul vaveni “ca un ho\ noaptea”, neanun\at.

După prăbuşirea celui mai recentarmistiţiu din Siria, Rusia a suspendatun acord cu SUA privind eliminareaplutoniului, în timp ce SUA a suspendatdiscuţiile cu ruşii cu privire la războiulsirian. Iar acum, Kremlinul a lansat unexerciţiu masiv pentru un dezastru nu-clear, care implică 40 milioane de ce-tăţeni.

În condiţiile în care relaţiile dintreRusia şi SUA se dezintegrează ca ur-mare a amplificării războiului prin in-termediari din Siria – care a culminatluni cu decizia preşedintelui rus Vla-dimir Putin de a suspenda un acord cuSUA privind eliminarea plutoniului,decizie luată cu puţin timp înainte caDepartamentul de Stat american săanunţe că pune capăt negocierilor curuşii în privinţa soluţionării conflictu-lui sirian – un număr fără precedentde 40 milioane de cetăţeni ruşi, precumşi 200.000 de specialişti din “diviziilepentru salvare de urgenţă” şi 50.000 deunităţi de echipamente, au participatla un exerciţiu de patru zile ce implicăpregătirea apărării civile, evacuări deurgenţă şi pregătiri pentru situaţii de-zastruoase, a anunţat pe website-ul săuMinisterul rus al Apărării Civile.

Website-ul ministerului adaugăfaptul că “principalul obiectiv alexerciţiului este de a exersa organizareamanagementului în timpul unor eve-nimente de apărare civilă şi de admi-nistrare a situaţiilor de urgenţă şi încaz de incendii, pentru a se vedea stareade pregătire a organismelor de mana-gement şi a forţelor de apărare civilă latoate nivelele şi modul cum răspundla dezastre naturale şi provocate de omşi de a lua măsuri pentru apărarea ci-vilă”.

Rusia pare s[ sepreg[teasc[ pentruun r[zboi masiv

Cunoscutul duhovnic athonit PaisieAghioritul a profe\it un r[zboi scurt ;ifoarte violent `ntre Rusia ;i Turcia, iarprofe\ia sa revine ̀ n actualitate dup[ cepre;edintele turc Erdogan a pus recentsub semnul ̀ ntreb[rii grani\ele mariti-me `ntre Turcia ;i Grecia.

Spune Paisie< “Turcii ne vor lovi,dar Grecia nu va suferi prea mult. Nuva trece mult timp după atacul turcilorşi rușii îi vor lovi pe turci şi îi vor căsăpi.Așa cum rupi o coală de hârtie, tot așava fi sfâșiată Turcia. O treime din turcivor fi uciși, o treime se vor încreştina,şi o treime va merge în adâncurile Asiei.Folosirea apelor Eufratului de cătreturci pentru irigații va fi o preînştiinţarecă a început pregătirea marelui războicare va urma.” Lucru care s-a ;i petrecut,criza apei contribuind ;i ea la violen\aconflictului sirian.

“Vom lua Constantinopolul, însănu noi. Noi, din cauza degradării tine-retului, nu suntem în stare să facemaceasta. Însă Dumnezeu va face astfelîncât alţii vor cuceri Oraşul şi ni-l vorda nouă. La Constantinopol va fi unmare război între ruşi şi europeni şi seva vărsa mult sânge. Grecia, în acestrăzboi, nu va fi pe primele roluri, însăei i se va da Constantinopolul nu pentrucă ruşii vor avea un respect adânc faţăde noi, ci pentru că nu se va găsi o so-luţie mai bună”, a ad[ugat Paisie.

Profe\iile lui Paisieaghioritul despreun conflict `ntreRusia ;i Turcia

Fascina\ia apocalipselorprezise gre;it continu[

“Judecata Universal[“ pictat[ de Giotto `n 1303 ilustreaz[ imaginea omului medieval despre justi\ia divin[

Toate marile religii ale umanit[\ii au variante ale unui scenariu catastrofal care s[ pun[ punctlumii a;a cum o cunoa;tem. Pentru credin\ele semitice (cre;tinismul, iudaismul, islamul) scenariulapocaliptic implic[ un r[zboi cataclismic urmat de interven\ia direct[ a lui Dumnezeu ;i a profetuluis[u preferat, pentru a restaura universul.

9 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Sonda europeană Rosetta s-a prăbușitcontrolat vineri (30 septembrie) împreunăcu aerolitul pe care l-a analizat timp dedoi ani pentru a descoperi misterele sis-temului nostru solar. După 7,9 miliardede kilometri, misiunea istorică a Rosetteis-a încheiat. Sonda s-a prăbușit pe cometa67P.

Trimisă de echipa de la sol într-o că-dere liberă de 14 ore, Rosetta a efectuat oultimă colectare de informaţii în drumulsău de 19 kilometri către cometa 67P/Ciu-riumov-Gherasimenko, unde s-a prăbușit,scrie Descoperă.

Agenţia Spaţială Europeană a confir-mat că Rosetta a primit comanda de a ieșidin orbita galactică pe care a fost ampla-sată joi (29 septembrie) la ora 20<51 GMT(23<51, ora României). Aceasta aflându-se la o distanţă de 720 milioane de kilo-metri de Pământ.  Sonda a fost programatăsă-și încheie misiunea ce a durat 12 ani,vineri la ora 10<40 GMT (13<40, ora Ro-mâniei), alăturându-se sondei Philae pecometa ce se rotește în jurul Soarelui.

Instrumentele cu care a fost dotatăsonda au fost utilizate pentru a analiza ga-zul degajat de cometă, pentru a măsuratemperatura, gravitaţia și pentru a realizafotografii cometei din unghiuri mult maiapropiate. “În timpul coborârii finale vomintra într-o regiune din care nu au maifost recoltate probe niciodată. Nu am ajunsniciodată sub doi kilometri, în această re-giune atmosfera cometei este vie, este loculîn care gheaţa se transformă în gaz,'' a de-clarat Taylor. În timpul misiunii, Rosettaa călătorit cu o viteză de peste 14 kilometripe secundă, însă ,,impactul controlat'' s-aprodus la o viteză de 90 cm/secundă.

Confirmarea încheierii misiunii Ro-setta a fost așteptată în Darmstadt în jurulorei 11<20 GMT (14<20, ora României),când semnalul Rosettei a ajuns pe eranelecomputerelor de la sol.

Cercet[torii trebuie să așeze infor-maţiile pe care le-au primit precum pieseleunui puzzle, a mai declarat Taylor.

Bio-imprimanta, concepută şirealizată la un centru de cercetaremedicală din Rom]nia, este primade acest fel din Europa de Est, şiva putea printa în viitor organeprecum rinichii sau ficatul pentrutransplantarea la oameni, potrivitMediafax.

Bio-imprimanta 3D a fost realizatăde specialiştii de la Symme3D dinTimişoara şi funcţionează în cadrul On-coGen - Centrul de Terapii Genetice şiCelulare în Tratarea Cancerului, institutunic în România şi în sud-estul Europei,inaugurat în urmă cu un an.

"Lucrăm deja cu imprimanta, am fă-cut primele probe de cartilagii împreunăcu speciali;tii de la OncoGen. Noi încer-căm să folosim, pe lângă celule stem, carepot fi recoltate doar la naştere, şi celuleepiteliale, pentru că sunt celulele cel maiuşor de reprogramat. În stadiul în caresuntem acum, cu această imprimantă pu-tem să printăm ţesuturi cartilaginoasemari, precum cartilagii, urechi, nasuri,pentru că nu avem vascularizare comple-xă în acestea. Pe viitor, ne dorim, odatăce creşte performanţa utilajelor noastre,să trecem la vase mari de sânge şi apoi lavase din ce în ce mai mici. Când avemaceste vase rezolvate, vom putea trece laţesuturi umane complexe, cum ar fi pie-lea, care e puternic vascularizată. Pe viitorvom ajunge şi la organe mari, cum ar fificatul sau muşchii, oasele. Ajungem şi laorgane cum ar fi rinichii. Pe lângă faptulcă încercăm să facem aceste organe dincelule epiteliale prelevate de la pacientulbolnav, riscul de a refuza organul de cătrecorp este zero, practic. Pentru că vorbimde celule din acelaşi ADN, acelaşi corp,acelaşi pacient", a explicat unul dintrerealizatorii bio-imprimantei.

Medicul Virgil Păunescu, coordona-torul institutului OncoGen din Timişoa-ra, spune că s-au cumpărat trei impri-mante 3D, printre care şi pe cea Symme3D, care este cea mai performantă.

"Cele trei imprimante sunt importan-te pentru noi şi fac parte din a doua liniede cercetare a OncoGen. O linie de cer-cetare e imunoterapia în cancer şi alergiişi a doua este medicina regenerativă. Încazul medicinei regenerative, noi amcumpărat o imprimantă 3D care poate să

construiască structuri care sunt populatecu celule stem şi poţi obţine structuri detip biologic< vase de sânge, ureche, nas.Deocamdată, suntem departe ca acesteţesuturi printate să fie şi transplantate.Primul lucru pe care vrem să-l facem este,în colaborare cu medicul Mihai Ionac (şeful Clinicii de Chirurgie Vasculară dela Spitalul Judeţean Timişoara), vase desânge pentru şobolani. Pentru a vedeadacă metoda şi ceea ce vrem noi să faceme corect, vom lucra pe animale, pe şobo-lani", a explicat medicul Virgil Păunes-cu.

Coordonatorul centrului OncoGendin Timişoara spune că, în viitorul apro-piat, va fi depus un proiect european astfelîncât să poată începe aceste teste.

"Domnul Mihai Ionac trebuie să nespună ce tipuri de vase de sânge de la unşobolan se pretează pentru a le înlocui şia le printa. Dacă nu trecem de faza asta,e greu de presupus că putem merge maideparte. Vom depune un proiect pentruoperaţionalizarea procesului de impri-mare de ţesuturi şi organe. Dacă sereuşeşte, durează până vom şi pune înpractică. De exemplu, noi am intrat într-un proiect în 2002, desfăşurat la nivel eu-

ropean, care-şi propunea, pornind de lao celulă, să repari articulaţiile, adică osul,tendonul şi cartilajul. Şi acesta s-a conti-nuat cu încă două proiecte şi s-a terminatanul trecut. A durat 13 ani de la primacercetare până la pacient, până la primullot de 35 pacienţi trataţi cu celule stemmezenchimale, în Europa. Dacă totulmerge bine, durează minim zece ani pânăcând vom putea pune în practică", a maiexplicat Virgil Păunescu.

La institutul de cercetare sunt reali-zate şi cercetări privind terapia persona-lizată în cazul bolnavilor care suferă decancer, în colaborare cu specialiştii careau realizat bio-imprimanta unică în Ro-mânia.

Se va promova cercetareacu potenţial aplicabil în domeniul terapiilor avansate cu celulestem umane

"Dacă avem un pacient care suferă deo boală de cancer, în loc să experimentăm,să le oferim toate chimicalele care există,noi putem să prelevăm celulele canceroa-se şi împreună cu celulele sănătoase să le

dezvoltăm într-un mediu 3D, să le tratămşi să eliminăm tot ce este foarte nociv şinefuncţional în timpul chimioterapiei,astfel încât pacientul să primească doardoza de medicament care este funcţionalăpentru el.

Institutul din Timi;oara este singurul centru de acest tipdin ţară

Observând care din terapii funcţio-nează, vom putea face scheme de medi-camente personalizate, astfel încât să nufie atât de nocivă chimioterapia", subli-niază Călin Brandabur.

Institutul din Timi;oara este singurulcentru de acest tip din ţară, dar şi dinestul Europei. Aici se va promova cerce-tarea cu potenţial aplicabil în domeniulterapiilor avansate cu celule stem umanepentru obţinerea de produse bazate petehnologii moderne de biologie molecu-lară. În cadrul centrului se va merge pemai multe direcţii de cercetare< biologiacelulelor tumorale, medicina regenerati-vă, studiul celulelor stem adulte, sănătateaşi factorii de mediu şi imunoterapiile.

Una intre imprimantele 3D existente la Timi;oara poate să construiască structuri care sunt populate cu celule stem și sepot obţine structuri de tip biologic< vase de sânge, ureche, nas

Iritat de costul mare - circa 68de miliarde de dolari – pe care îlpresupunea proiectul feroviar demare viteză din California, `n2013 Elon Musk a propus o alter-nativă, pe care a numit-o Hyper-loop< capsule ce levitează şi se de-plasează prin tuburi aproape vi-date, la o viteză apropiată de ceaa sunetului.

După calculele sale, o cursă Hyper-loop de la Los Angeles la San Franciscoar dura doar 36 de minute şi ar costa de10 ori mai puţin. “Am putea asemănaaceastă experienţă cu teleportarea reală,ceea ce ar fi minunat”, a declarat Musk,spunând că Hyperloop este “singuraopţiune pentru o călătorie superrapidă”,relatează Ziarul Financiar.

Iar reacţiile la spusele lui Musk auîmpânzit internetul. Susţinătorii au ar-gumentat că rutele hyperloop ar puteatransforma economia într-un mod care

nu s-a mai văzut de la inventarea trafi-cului aerian, transformând oraşe înde-părtate în staţii pe harta hypeloop. Alţiiau considerat ideea doar un scenariu SF.

Oricum, Musk a declarat că e preaocupat cu SpaceX şi Tesla pentru a con-strui acest nou proiect şi făcut o invitaţiecătre oricine ar fi suficient de ambiţios

să încerce.Astăzi, două startup-uri - Hyperloop

One şi Hyperloop Transport Technolo-gies - se întrec pentru a pune în aplicareacest proiect. Folosesc sute de ingineri şiau strâns milioane de la fonduri de capitalde risc, s-au întâlnit cu liderii mondiali,au semnat acorduri cu naţiunile suveraneşi au făcut parteneriate cu firme de ingi-nerie la nivel mondial.

Deşi ei afirmă că totul merge ca peroate, se pare că nu totul se desfăşoarăconform aşteptărilor. Într-o dimineaţăcălduroasă de mai, cei de la HyperloopOne au invitat un convoi de jurnalişti,investitori şi demnitari pentru a vizitafabrica lor principală, aflată la o oră demers din Las Vegas în deşertul Nevada.Evenimentul avea atmosfera clasică aunui concert rock – cu muzica urlând îndifuzoare, cu ecrane luminoase afişândlogoul companiei, recent rebranduit –însă scopul publicului era altul< de a ve-dea un test al sistemului de propulsiecare ar alimenta designul hyperloop alcompaniei.

Prima imprimant[ 3D realizat[ laTimi;oara care va printa rinichi ;i ficatConcepută şi realizată la un centru de cercetare din Rom]nia, este prima de acest fel din Europa de Est

Sonda spa\ial[Rosetta s-a pr[bu;it

controlatpe o comet[,

dup[ 7,9 miliardede kilometri

Oamenii de ;tiin\[ au g[sit o urm[ gi-gantic[ a unui dinozaur ̀ n de;ertul mongolGobi, urm[ ce are peste un metru `n dia-metru, scrie The Telegraph.

Enorma amprent[, de 106 cm `n lun-gime ;i 77 cm l[\ime, ce are peste 70 demilioane de ani, ofer[ noi indicii desprecreaturile gigantice care cutreierauP[m]ntul cu multe milioane de ani anurm[, au spus cercet[torii de la Universi-tatea de :tiin\e Okayama.

Uria;a amprent[ a fost descoperit[ `naugust de o expedi\ie mongolo-japonez[`ntr-un strat geologic format acum 70-90milioane de ani, spre sf]r;itul Cretacicului,au spus cercet[torii. Se crede c[ urma arfi fost f[cut[ de un Titanozaur, un grup deierbivore cu g]t lung ce a tr[it ̀ n Cretaciult]rziu. Dinozaurii din acest grup ar fi avutpeste 30 de metri lungime ;i 20 de metri`n[l\ime.

Transportul viitorului va sem[na cu teleportareaUrm[ gigantic[ de

dinozaur, descoperit[`n De;ertul gobi

O cursă Hyperloop de la Los Angeles la San Francisco ar dura doar 36 de minute şi ar costa de10 ori mai puţin. “Am putea asemăna această experienţă cu teleportarea reală, ceea ce ar fiminunat”, a declarat Musk, spunând că Hyperloop este “singura opţiune pentru o călătorie super-rapidă”, relatează Ziarul Financiar.

Proiectul Hyperloop One la debutul s[u `n de;ertul Nevada

12 Informa\ia de Duminic[/9 octombrie 2016

andrea Bocelli< “Iubirea esteinspira\ia mea `n via\[ ;i `n profesie”

Dup[ ce a cucerit topurile mu-zicale ;i inimile oamenilor cu cele15 albume ale sale, `ntr-o larg[gam[ de stiluri clasice, de la arii;i c]ntece populare italiene la mu-zic[ pop, cel mai recent proiect altenorului `n v]rst[ de 58 de ani –“Cinema” - dezv[luie publiculuimagia marelui ecran prin inter-mediul unor melodii emblemati-ce din cele mai cunoscute filmeale secolului XX. Faptul c[ ;i-apierdut vederea c]nd avea 12 aninu l-a oprit s[ devin[ cel mai bun`n domeniul s[u.

Dac[ ar fi s[ aleag[ un disc pe cares[-l ia cu el pe o insul[ pustie acela arfi “L’improviso” din opera “AndreaChénier” de Umberto Giordano, ̀ n in-terpretarea lui Franco Corelli. Aria afost printre primele discuri pe care le-a de\inut, fiind un cadou de la bonalui, Oriana. “Aceasta este piesa prin in-termediul c[reia am ascultat `ncopil[rie, pentru prima oar[, voceapersoanei care avea s[ devin[ profeso-rul meu. Pot spune cu certitudine c[mi-a marcat destinul ;i ̀ nc[ ̀ mi d[ fiori;i `n prezent c]nd o ascult.”

Este considerat cel mai de succesc]nt[re\ italian dup[ Luciano Pavarotti.A v]ndut 80 de milioane de albumedin 1994 ;i d[ concerte cu casa ̀ nchis[`n toat[ lumea, mii de oameni fiinddispu;i s[ pl[teasc[ sume considerabilepentru a ob\ine bilete la spectacolelesale. ~ntr-o lume plin[ de tenori talen-

ta\i, succesul lui Bocelli nu se datoreaz[doar talentului s[u. Unii ar spune c[este vorba de o combina\ie `ntre pute-rea vocii sale ;i sentimentalismulc]ntecelor pe care le interpreteaz[, at]tde oper[, c]t ;i pop.

Andrea Bocelli a iubit muzica dela o v]rst[ fraged[. “P[rin\ii mei `mispuneau c[ de ̀ ndat[ ce auzeam pu\in[muzic[, m[ opream din pl]ns. Muzicaeste medicamentul meu.” B[ie\elulcrescut la o ferm[ din Toscana s-an[scut cu glaucom congenital ;i puteavedea doar cu un singur ochi. De lav]rsta de ;ase ani a ̀ nceput s[ ia muzicamai ̀ n serios. “Am fost un copil fericit,dar extrem de neast]mp[rat.” ~nt]i a`nv[\at s[ c]nte la pian, apoi la flaut,saxofon, trompet[, trombon, chitar[ ;itobe. Ceva a fost ̀ ns[ clar de la ̀ nceput– nu avea doar o ̀ nclina\ie pentru mu-zic[, ci ;i o voce frumoas[. “Obi;nuiams[ ascult marile arii ;i apoi `ncercams[ imit interpret]ndu-le.”

La v]rsta de 11 ani a c];tigat primuls[u concurs, c]nt]nd “O Sole Mio”. Unan mai t]rziu, `n timp ce juca fotbal,mingea l-a lovit `n ochi, cauz]ndu-ihemoragie cranian[ ;i, `n final, ;i-apierdut complet vederea. “Faptul c[sunt orb nu `mi define;te via\a. Pier-derea vederii nu a avut deloc de-a facecu pasiunea mea pentru muzic[. Ea aexistat dinainte, a;a c[ ar fi o gre;eal[s[ acord[m prea mult[ `nsemn[tatefaptului c[ sunt orb. Un om `n\elept aspus c[ ceea ce este esen\ial ̀ n via\[ nupoate fi v[zut cu ochii.” Dup[ termi-narea liceului a studiat Dreptul la Uni-versitatea din Pisa ;i a lucrat timp de

un an ca avocat. Pentru a-;i suplimentaveniturile, Andrea `;i petrecea serilec]nt]nd la pian ̀ n diferite baruri ;i clu-buri.

:ansa lui de a ie;i din anonimat avenit, din `nt]mplare, `n 1992. Starulrock italian Zucchero a organizat ni;teaudi\ii pentru tenori cu scopul de a-lconvinge pe Luciano Pavarotti s[ in-terpreteze o pies[ compus[ `mpreun[cu solistul trupei U2, Bono. C]nd Pa-varotti a ascultat caseta cu Bocelli, l-asunat pe Zucchero ;i i-a spus c[ nu maiera nevoie de serviciile sale fiindc[ nuexista o voce mai frumoas[ ca a lui An-drea. “C]nd Pavarotti a f[cut acea re-marc[, via\a mea s-a schimbat pentrutotdeauna. ~nainte de acel moment amfost ignorat. Nimeni nu ;tia de voceamea. Dintr-odat[ lumea m[ asculta da-torit[ a ceea ce spusese Pavarotti despremine. ~i voi f i `ntotdeaunarecunosc[tor pentru asta.”

~n urm[torii cinci ani artistul a fostocupat cu turneele, stabilindu-;i suc-cesul ;i ̀ n afara muzicii de oper[ dato-rit[ duetelor cu Céline Dion, Sarah Bri-ghtman ;i Bryan Adams. A c]ntat ;ipentru Papa Ioan Paul al II-lea,pre;edin\i americani ;i Regina Angliei.~n 1997 ;i-a lansat albumul pop “Ro-manza”, care s-a v]ndut `n 20 de mi-lioane de copii.

Albumul clasic din 1999, “SacredArias”, s-a v]ndut `n cinci milioane decopii, transform]ndu-l pe Bocelli `nartistul cu cele mai multe v]nz[ri dinistoria muzicii clasice. Succesul s[upoate fi par\ial explicat de versatilitateavocii sale, obi;nuit[ at]t cu ariile din

oper[, c]t ;i cu muzica pop, m[rturiefiind piesa din 1996 “Time to SayGoodbye”, duetul cu Sarah Brightmancare s-a v]ndut `n peste 12 milioanede exemplare. Au urmat multe alte co-labor[ri cu arti;ti pop celebri.

Succesul s[u se datoreaz[ ;i ritmu-lui ̀ n care este obi;nuit s[ lucreze. Din1994, Bocelli a lansat c]te un album ̀ nfiecare an, acompaniat de turnee ample;i foarte profitabile. Apari\iile la eve-nimente majore din `ntreaga lume i-au adus o ;i mai mare expunere. ~ns[faima s-a dovedit a fi o povar[ ̀ n 2002,c]nd s-a desp[r\it de prima lui so\ie,cu care are doi b[ie\i. “Separarea ;i di-vor\ul sunt dificile pentru oricine. Pen-tru persoanele publice pot s[ devin[un co;mar.”

Unul dintre aspectele pozitive alesuccesului a fost afec\iunea milioanelorde oameni, ceva ce l-a ajutat s[ aib[mai mult[ ̀ ncredere ̀ n el. Dezavantajulcel mai semnificativ a fost lipsa vie\iiprivate. “Am `nceput s[ simt gustulsuccesului dup[ ce am `mplinit 30 deani ;i consider c[ am fost norocos ;idin acest punct de vedere. Dac[ s-arfi `nt]mplat mai devreme, a; fi fostmai vulnerabil ;i ar fi avut, cu sigu-ran\[, un impact negativ asupra mea.Am fost suficient de matur s[ fiucon;tient ;i s[-mi p[strez modestia,dar ;i s[ ̀ n\eleg unele dintre capcanelecelebrit[\ii ;i ale bog[\iei.”

Strategia lui pentru a se descurcacu programul s[u ̀ nc[rcat presupuneutilizarea avioanelor private, ceea ce-i u;ureaz[ deplasarea `n locurile`ndep[rtate unde sus\ine concerte,

precum ;i faptul c[ este ̀ nso\it de Ve-ronica, cea de-a doua so\ie a sa, careeste ;i managerul s[u. A `nv[\at, deasemenea, s[ se concentreze doar peceea ce are de f[cut, renun\]nd la lu-crurile care nu sunt strict necesare.“~n tot acest ritm nebunesc al vie\iimele cred uneori c[ am reu;it s[-micreez o mic[ oaz[ de relaxare. Mai`nt]i `ncerc s[ evit s[ fiu informat `ndetaliu despre angajamentele pe ter-men lung. Prefer se m[ concentrezstrict pe evenimentul ce urmeaz[,acord]nd importan\[ fiec[rei zile ;ifiec[rei ̀ nt]lniri. ~ncerc, de asemenea,s[ profit ;i de pauze citind mult ̀ n ca-bina mea de prob[, scriind poezii sauaforisme. Faptul c[ trebuie s[ trecoceanele de at]tea ori `ntr-un an `nc[`mi d[ o stare de nervozitate, dar`ncerc s[ nu m[ g]ndesc prea des laacest lucru.”

Un alt g]nd care-i trece uneori prinminte este posibilitatea de a se trezi`ntr-o zi f[r[ vocea lui. Chiar dac[ arfi s[ vin[ o astfel de zi, tenorul credec[ o va accepta f[r[ probleme. “Voicontinua s[ c]nt at]ta timp c]t Dum-nezeu va vrea. Dar sunt convins c[via\a ne ofer[ multe alte lucruri extra-ordinare pe care le putem face. Chiar;i muzica, o parte esen\ial[ din via\amea, poate fi tr[it[ ̀ n multe alte feluri.”Dup[ 22 de ani de carier[, g]ndul laurm[torii 20 de ani `l determin[ s[continue s[ fac[ ceea ce ador[ tocmaipentru copiii s[i. “~n 2033, fiica meaVirginia va ̀ mplini 21 de ani. Ar fi mi-nunat, cu voia lui Dumnezeu, s[ pots[-i urez «La mul\i ani» c]nt]ndu-i.”