Țiganiada

1
“Țiganiada” Ion Budai-Deleanu Țiganiada este sigura epopee în limba română, scrisă de Ion Budai-Deleanu, u reprezentant al Școli Ardelene. Epopee aceasta are ca scop prezentare lumii indinret prin parodierea nuos aspete sociale, politice, morale. Cele douăsprezece cânturi umrăresc două fire epice: pe de-o parte se prezinte aventurile țiganilor înrolați în armata lui Vlad Țepeș, iar pa de altă parte, aventurile lui Parpangel care povestește călătoria lui în Rai. Autorul începe cu o poveste despre țigani care au vrut să aibă țara lor, dar nu s-au putut hotărî ce forma de guvernămănt să aleagă. Au decis că fiecare grupă să vorbească despre diferite forme de guvernământ. Primul a fost Baroreu și el apropus monarhia. După el a luat cuvântul Slobozan care a spus că republica ar mi potrivită. Al treilea orator a fost Janălău din Roșava care a vorbit despre aristocrație, dar care a încercat să fie rațional, obiectiv. Pentru că n-au putu să decidă ca e mai bună , au decis că din toate să ia câte ceva. Conform decizii lor, stăpănia n-o să fie nici monarhică, nici aristocrată, nisi democrată, ci demo-aristo-monarhică. Când s- au înțeles într-un final, apar cetele de țigani, conduși de Cucavel, supărați că n-au fost luați în seamă și liniștea devine astfel dezordine: începe o bătaie. În celălat cântec se expune experiența lui Parpangel, un țigan care face nunta și se căsătorește cu Romica. El ne vorbește despre călătoria lui în Rai. Raiul lui Parpangel este o singură grădină sădită intre ceriu și pămănt. În raiul lui Parpangel zilela sunt însorite, cu vântucel drăgălaș și păsări ciudate care cântă minunat. În Rai, după spusele lui, se poate mânca și bea nemăsurat. În loc de forme de relief, întălnim răuri ale lapte, mămpligă, pogai, fripți cărnăcori, alte bucate la care, evident, nâvnea tânârul visitor.

Upload: aleksandra-maljkovic

Post on 19-Dec-2015

4 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

rezumate

TRANSCRIPT

Page 1: Țiganiada

“Țiganiada”Ion Budai-Deleanu

Țiganiada este sigura epopee în limba română, scrisă de Ion Budai-Deleanu, u reprezentant al Școli Ardelene. Epopee aceasta are ca scop prezentare lumii indinret prin parodierea nuos aspete sociale, politice, morale. Cele douăsprezece cânturi umrăresc două fire epice: pe de-o parte se prezinte aventurile țiganilor înrolați în armata lui Vlad Țepeș, iar pa de altă parte, aventurile lui Parpangel care povestește călătoria lui în Rai.

Autorul începe cu o poveste despre țigani care au vrut să aibă țara lor, dar nu s-au putut hotărî ce forma de guvernămănt să aleagă. Au decis că fiecare grupă să vorbească despre diferite forme de guvernământ. Primul a fost Baroreu și el apropus monarhia. După el a luat cuvântul Slobozan care a spus că republica ar mi potrivită. Al treilea orator a fost Janălău din Roșava care a vorbit despre aristocrație, dar care a încercat să fie rațional, obiectiv. Pentru că n-au putu să decidă ca e mai bună , au decis că din toate să ia câte ceva. Conform decizii lor, stăpănia n-o să fie nici monarhică, nici aristocrată, nisi democrată, ci demo-aristo-monarhică. Când s-au înțeles într-un final, apar cetele de țigani, conduși de Cucavel, supărați că n-au fost luați în seamă și liniștea devine astfel dezordine: începe o bătaie.

În celălat cântec se expune experiența lui Parpangel, un țigan care face nunta și se căsătorește cu Romica. El ne vorbește despre călătoria lui în Rai. Raiul lui Parpangel este o singură grădină sădită intre ceriu și pămănt. În raiul lui Parpangel zilela sunt însorite, cu vântucel drăgălaș și păsări ciudate care cântă minunat. În Rai, după spusele lui, se poate mânca și bea nemăsurat. În loc de forme de relief, întălnim răuri ale lapte, mămpligă, pogai, fripți cărnăcori, alte bucate la care, evident, nâvnea tânârul visitor.