igiena in uap

7/17/2019 Igiena in UAP

http://slidepdf.com/reader/full/igiena-in-uap 1/24

Noţiuni de igienă a muncii în unităţile de alimentaţie

publică (UAP)



Igiena individuală a lucrătorilor din UAP

Până la 80% din bolile infecţioase se transmit conform

indicaţiilor World Health Organisation (WHO), prin mâini!ir"s"rile #i microorganismele prec"m bacteriile #ici"percile $#i da" mâna $n adeărat"l sens al c"ânt"l"i&na din cele mai importante #i $n acela#i timp cele maisimple metode de a dimin"a risc"l "nei infectări este oigienă e'cienta a mâinilor stfel, printro igiena corecta

a mainilor, risc"l bolilor respiratorii poate scadea c"*+%

pălat"l reg"lat #i temeinic al mâinilor esteindispensabil pentr" păstrarea sănătăţii



.giena mâinilor constă $n spălarea c" apă #i săp"nd"pă ce manip"lăm diferite alimente m"rdare (o"ă,fr"cte #i leg"me), ambala/e, d"pă ce folosim gr"p"lsocial, $nainte de 'ecare masă e asemenea, serecomandă tăierea "nghiilor #i c"răţirea lor c"peri"ţa de "nghii e#i arată fr"mos ni#te "nghiilăc"ite #i aran/ate, $n &P este inter1isă folosirea o/eipentr" "nghii

.nstit"t"l 2obert3och (23.) recomandă "rmător"l

procede" pentr" spălarea mâinilor45 &me1irea mâinilor s"b apă c"rgătoare6 ăp"nirea temeinică a mâinilor7 " "itaţi să frecaţi săp"n"l pe spatele mâinilor,pe $ncheiet"ri #i $ntre degete* 9lătiţi bine s"b apă c"rgătoare+ :tergeţi c" "n prosop, care să 'e "tili1at n"mai o

dată



.giena personală c"prinde igiena pielii, a păr"l"i, igiena b"codentară#i igiena mâinilor #i a $mbrăcăminţii personale

9"răţenia pielii se asig"ră prin spălare parţială, care se face o dată sa"de mai m"lte ori pe 1i #i spălarea generală, care se face cel p"ţin o

dată pe săptămână Păr"l are rol protector #i de podoabă, fapt pentr" care treb"ie $ntreţin"t

pentr" a#i menţine aspect"l plăc"t, prin spălări săptămânale c"#ampoane care c"răţă bine păr"l fără săl degrese1e prea tare

.giena b"codentară constă $ntr"n peria/ corect al dinţilor seara #idimineaţă #i clătirea dinţilor d"pă 'ecare masă

.giena $mbrăcăminţii personale este la fel de importantă ca #i igienapersonală, pentr" că, a $mbrăca haine m"rdare pe "n corp c"rat esteacela#i l"cr" c" a n" te spăla 2"făria de corp se $mbibă c" transpiraţie#i m"rdărie de pe corp, deci, treb"ie schimbată cel p"ţin 1ilnic

Igiena îmbrăcăminţii de protecţie se referă la acelea#i l"cr"ri ca #i $mbrăcămintea personală :i aceasta treb"ie schimbată 1ilnic #ipăstrată $ntr"n compartiment al d"lap"l"i personal al l"crător"l"i

separat de cel $n care se p"n hainele de stradă e asemenea, spălarea $mbrăcăminţii de protecţie se face $n cadr"l &P #i n" acasă lal"crători, pentr" a $mpiedica transmiterea microbilor din loc"inţelel"crătorilor $n &P #i iners



Igiena locului de muncă

9"răţenia treb"ie să 'e o actiitate contin"ă prin care seindepărtea1ă mi1eria imediat ce a fost creată "pă folosire, pes"prafeţele #i "stensilele de l"cr" rămân rest"ri alimentare pe carese de1oltă microorganisme de alterare #i patogene dacă n" s"ntc"răţate imediat d"pă folosire

;ntreţinerea igienică a loc"l"i de m"ncă, a "tila/elor #i "stensilelor

c"prinde "rmătoarele operaţii4 9"răţirea mecanică a rest"rilor alimentare<

pălarea c" apă caldă (*0 = *+>9) c" adaos de detergenţi, sodăcalcinată<

9lătirea c" apă 'erbinte pentr" $ndepărtarea "rmelor de

detergenţi< e1infecţia, care "rmăre#te distr"gerea microbilor care a" re1istat

la acţi"nea apei calde #i a detergenţilor "bstanţelede1infectante se lasă 50 = 5+ min"te să acţione1e $n contact c"s"prafeţele #i apoi se $ndepărtea1ă prin clătire c" apă dinab"ndenţă

&scarea #i depo1itarea aselor #i "stensilelor $n d"lap"ri $nchise



[email protected]

D.EB?2B

Infecție $nseamnă opătr"ndere actiă sa" pasiăa "nor germeni patogeni, careo dată a/"nFi $n organism potrămâne la loc"l porGii deintrare, sa" să a/"ngă $n

c"rent"l sang"in



?oiinfectia alimentara sa" enterocolita este oafecti"ne datorata cons"m"l"i de alimente sa"ba"t"ri contaminate c" microorganisme patogene

prec"m bacterii, ir"s"ri sa" para1iti Eanifestarile generale s"nt date 'e de diseminarea

agent"l"i infectios ori a toinelor acest"ia in totorganism"l, 'e cel mai frecent de pierderileimportante de apa si minerale, consecinta diareei sia arsat"rilor

gentii etiologici

bacterii almonella, higella, Bscherichia coli,9ampIlobacter etc

ir"s"ri enteroir"s"ri, rotair"s"ri, ir"s"l orJalK,

adenoir"s"ri ci"perci candida, in special la pacientii

im"nodeprimati sa" care a" primit anterior tratamenteprel"ngite c" antibiotice

para1iti teniile, oi"rii si limbricii



?oiinfecGiile determinate de bacterii

Lacteriile s"nt microorganisme "nicel"lare care s"nt m"lt mai de1oltate ca ir"s"rile

Lacteriile pot s"praiet"i in absenta "nei ga1de, se pot misca, respira si reprod"cea"tonom 9eea ce le face peric"loase este marea ite1a de inm"ltire in mediile propice&n alt pericol il repre1inta toinele pe care le eliberea1a

.ntoicatia alimentara c" Clostridium botulinum, bacterie care prooaca botulismul sicare contine o ne"rotoina capabila sa prooace parali1ie neroasa si m"sc"laraimptomele apar la aproimati 587M ore de la infectie si incl"d slabici"nea generali1atasi ederea d"bla Parali1ia progresea1a din regi"nea cap"l"i (nerii cranieni) si c"prindeapoi intreg corp"l

limentele posibile de infectie s"nt de obicei cele conserate, c" "n contin"t sca1"t inaci1i = prec"m fasolea, por"mb"l sa" sfecla de 1ahar eseori aceste consere s"ntprod"se in gospodarii, mai degraba decat in ind"stria alimentara lte alimente care secontaminea1a foarte "sor c" bacteriile ce prod"c toina bot"linica s"nt carto'i copti siardei"l i"te

Prevenire Prepararea !i Conservarea corecta a alimentelorsig"ratia ca "tili1ati tehnici corecte de conserare at"nci cand doriti sa pastratidierse alimente pentr" o perioada mai l"nga de timp, tehnici care a" drept scop

indepartarea t"t"ror bacteriilor care pot contamina alimentele45 Preparati termic alimentele in oala s"b presi"ne la 560 grade 9elsi"s pentr" cel p"tin70 de min"te<6 "pa ce deschideti consera, 'erbeti alimentele pentr" cel p"tin 50 min"te inainte dea le seri la masa

" mancati alimente conserate in ca1"l in care recipient"l in care se aNa acestea estebombat sa" in ca1"l in care prod"sele alimentare miros a ranced sa" a stricat< aca ineliti carto'i in folie inainte de ai coace, mancatii cat s"nt cal1i sa" pastratii in

frigider, n" la temperat"ra camerei< Pastrati mancar"rile "leioase la frigider, eent"al ada"gand si p"tin "st"roi

http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/ti-e-pofta-de-cartofi-prajitii-te-facem-noi-sa-ti-treaca_1539

http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/ti-e-pofta-de-cartofi-prajitii-te-facem-noi-sa-ti-treaca_1539



#o$oplasmo%a, o infectie prod"sa de "n para1it, toxoplasma gondi, n"are de obicei simptome sa" are doar simptome minore prec"m celeapar"te in raceala &neori se pot identi'ca adenopatii (inNamatiaganglionilor limfatici), d"reri si crampe m"sc"lare, care pot d"ra de lacatea 1ile la catea saptamani

#o$oplasmo%a este e$trem de grava daca apare la femeileinsarcinate& pentru ca poate afecta fetusul'

Pisicile s"nt sing"rele p"rtatoare ii ale para1it"l"i 9and o pisica esteinfectata, materiile ei fecale contin o"a de ?ooplasma gondii pe operioada de aproimati 6 saptamani ceste o"a pot s"praiet"i pana la58 l"ni in pamant"l "med O"ale din sol pot contamina apa si plantelePisicile care n" parasesc niciodata loc"inta si n" prind soareci n" pot 'infectate c" ?ooplasma gondii

?ooplasmo1a poate apare la oameni prin intermedi"l apei sa" mancariicontaminate c" materii fecale ale pisicilor 9ele mai frecente mod"ri detransmitere s"nt4

ingestia de o"a4 o persoana poate ' infectata pe cale fecalorala, prinatingerea oricar"i obiect care a enit in contact c" materiile fecale ale "neipisici infectate< aceasta se poate intampla cand este c"ratat as"l c" nisip al

pisicii sa" d"pa gradinarit"l in loc"rile "nde o pisica infectata a defecat<transmiterea se poate reali1a prin alimente contaminate c"m s"nt leg"melenespalate sa" prin intermedi"l mainilor m"rdare

cons"m"l de carne infestata4 para1it"l poate infesta intestinele "mane dacacarnea n" a fost inghetata inainte de preparare sa" n" a fost preparatatermic s"'cient



isterio%a, este o boala infectioasa care poate prooca febra, d"reri m"sc"laresi cateodata greata si diaree aca infectia se raspandeste la niel"l sistem"l"ineros si in special la niel"l creier"l"i, apar simptome prec"m cefaleea(d"rerea de cap), $ntepenirea cefei c" d"rere accent"ata la mobili1area acest"isegment), conf"1ie, pierderea echilibr"l"i sa" chiar con"lsii Aemeileinsarcinate c" listerio1a pot pre1enta simptome "soare pse"dogripale

(asemanatoare celor din iro1ele respiratorii) dar in an"mite ca1"ri pot proocale1i"ni la niel"l placentei si fat"l"i c" aort spontan sa" infectia no"nasc"t"l"i

Lacteria Disteria contaminea1a prod"sele proaspete, fr"ctele si leg"mele si semanifesta prin febra, d"reri m"sc"lare, crampe sa" diaree .nfectia se poateinstala d"pa do"a 1ile, "neori chiar si d"pa do"a l"ni de la infestare

e asemenea, bacteria listeria poate ' gasita in laptele proaspat, "neori si inia"rt sa" bran1a Lrie sa" feta in lapte, listeria disparte n"mai prin

paste"ri1are i me1el"rile s"nt ep"se risc"l"i de a ' infestate c" bacteria listeria Odata

a/"nsa in fabricile de me1el"ri, bacteria poate s"praiet"i ani intregi 9hiar dacaprin 'erbere listeria este distr"sa, daca o b"cata a fost p"sa pe o farf"rieinfestata, at"nci sa infestat si respectia b"cata

Prevenire

prod"sele proaspete treb"ie spalate temeinic si lasate sa se 1inte poi sedepo1itea1a la frigideri la temperat"ri mai mici de * grade

9"ratati temeinic orice obiect sa" s"prafata care a intrat in contact c" fr"ctele sileg"mele proaspete

plicarea tratamentelor termice coresp"n1ătoare



*sc+eric+ia coli este o bacterie ce traieste in tract"l intestinal al om"l"i sianimalelor Bista la toti indii1ii (incepe sa pop"le1e l"men"l intestinal la *0 de orede la nastere) si face parte din Nora comensala (totalitatea bacteriilor care traiesc inorganism"l "nei persoane sanatoase si care n" determina boala) Organism"l no"nasc"t"l"i ine in contact c" bacteria prin apa, mancare sa" ca "rmare a contact"l"ic" personal"l din spital

?oiinfectia alimentara c" *' coli poate prooca o infectie graa c" complicatiisang"ine si renale seere si apar mai frecent in rand"l copiilor s"b + ani prec"m si apersoanelor c" im"nitatea scă1"tă

Eancarea poate ' contaminata c" B coli in timp"l prepararii, si poate determinainfectii grae la om daca prod"sele respectie n" s"nt preparate termic in modcoresp"n1ator e eempl", daca n" gatim carnea la cel p"tin 0 de grade, bacteria

n" a ' distr"sa, si riscam toiinfecGii &na din cele mai frecente forme de infectareeste cons"m"l carnii ins"'cient preparata termic .n pl"s, orice alt aliment care ine incontact c" aceasta carne se a contamina, la rand"l sa"

aptele crud sau produsele lactate bacteria se poate etinde de la niel"l"ger"l"i acii in lapte Pentr" a eita cons"m"l prod"selor lactate c" potentialinfectant, se recomanda cons"m"l de lapte din comert care este semnali1at ca 'indpaste"ri1at Prin proces"l de paste"ri1are prod"s"l este ad"s la temperat"ri cresc"te

care pot distr"ge Nora c" potential patogen Paste"ri1area n" isi prop"ne sa distr"gatoate microorganismele, ci doar pe cele care pot prooca imbolnairi< ,ructele si legumele crude care n" s"nt spalate coresp"n1ator, care s"ntmancate direct d"pa ce s"nt c"mparate si care pot ' contaminate c" bacterii &nelefr"cte si leg"me pot ' si ele paste"ri1ate, iar daca se poate, specialistii ne recomandasa alegem aceasta arianta, incl"si pentr" s"c"rile nat"rale



-almonelo%a este infectia c" bacterii din specia almonella, este o toiinfectiealimentara c" diaree seera care "neori poate d"ra mai m"lt de o saptamana sinecesita de asemenea spitali1areLacteria almonella traieste in tract"l intestinal al animalelor infectate si la om sipoate contamina o arietate de alimente, c"m ar ' carne, o"a, lapte, fr"cte de

mare, leg"me, fr"cte

imptomele infectiei4 diaree ("neori c" sange), febra, greata, oma, crampeabdominaleimptome gastrointestinale prec"m diareea, greata sa" arsat"rile pot aparea siin ca1"l infectiei c" "nele microorganisme din medi"l incon/"rator si n" neaparatdin alimente cesti agenti patogeni se raspandesc prin contact interpersonal (dela om la om) sa" prin apa contaminata

Prevenire

palati o"ale inainte de a le folosi, c" sap"n

palati leg"mele si fr"ctele inainte de a le cons"ma

palati toate 1onele de l"cr" din b"catarie si "stensilele de b"catarie c" apa side1infectant imediat d"pa ce a" fost folosite pentr" gatit

?ineti seama de posibilitatea transmiterii bacteriei almonella princontaminare

incrucisata, de exemplu, atunci cand sucurile din carnea cruda vin in contact cualimente gata pregatite pentru consum, cum ar f salate sau contaminarea cumainile nespalate dupa manipularea unor oua nespalate si contaminate

palatia mainile ori de cate ori treceti de la prepararea "n"i prod"s la altapreparare

palatia mainile c" apa si sap"n d"pa ce atingeti animale, carne cr"da ingeneral, fecale (de om, de animale)



#uberculo%a este str.ns legată de suprapopulare !i de nutrițiade/citară

&rmătoarele categorii de pop"laGie pre1intă "n risc mare de infectarec" t"berc"lo1ă4 persoanele care $Fi in/ectea1ă s"bstanGe inter1ise,loc"itorii Fi anga/aGii din loc"rile "nde se strâng persoane "lnerabile(de eempl", $nchisori Fi adăpost"ri pentr" persoane fără loc"inGă),persoanele sărace Fi care n" bene'cia1ă de $ngri/ire medicalăadecată, minorităGile etnice c" risc mare, copiii $n contact strâns c"persoane c" risc mare Fi f"rni1orii de $ngri/ire medicală care tratea1ă

aceste persoane Persoanele care f"mea1ă Gigarete pre1intă "n risc dedo"ă ori mai mare decât nef"mătorii lte stări patologice pot creFte,de asemenea, risc"l de de1oltare a t"berc"lo1ei,incl"si alcoolism"l Fi diabet"l 1aharat (triplea1ă risc"l)

Infecţia tuberculoasă se înt.lne0te la toate speciile demamifere 0i păsări, dar pierderile economice cele mai importante se

$nregistrea1ă la boine Lacil"l t"berc"lo1ei are mai m"lte tip"ri, dar

cele care a" importanţă pentr" patologia om"l"i #i a animalelor s"nttip"rile4 "man (E t"berc"losis)< boin (E bois)< aiar (E ai"m)ceste tip"ri de bacili n" s"nt strict speci'ce, a#a de eempl" om"l sepoate $mbolnăi de t"berc"lo1ă c" bacil"l speci'c de tip "man, dar #ic" cel de tip boin #i foarte rar c" cel de tip aiar Da bacil"l de tipboin s"nt receptie boinele, om"l, câinele, pisica, capra, iar la cel detip aiar s"nt receptie păsările, porc"l, boinele #i cabalinele



O remarcă importantă este aceea că boala se transmite #i iners, prin"rmare t"berc"lo1a "mană c" 12cobacterium tuberculosis sepoate transmite la animale stfel om"l bolna poate transmite

microb"l la câine, pisică #i chiar la papagal"l din coliie prinintermedi"l sp"tei, "rinei, fecalelor contaminate

2ăspândirea

Da boine s"rsa primară de infecţie o constit"ie boinele bolnae,

care elimină germeni prin secreţii, (na1ale, aginale), aer"l epirat,sp"tă, fecale, "rină #i lapte

Porcii #i carniorele se $mbolnăesc $n mod obi#n"it, prin cons"mde organe c" le1i"ni de la boine sa" de la alte specii de animalebolnae de t"berc"lo1ă

lte s"rse de infecţie s"nt laptele sa" 1er"l, apa, f"ra/"l, a#tern"t"l

etc, prec"m #i diferitele obiecte contaminate Lacilii t"berc"lo1eipătr"nd $n organismele animalelor pe cale digestiă, respiratorie,c"tanată, se"ală, transplacentar, iar la păsări #i prin o"ă

Lacil"l t"berc"lo1ei este deosebit de re1istent $n condiţiile demedi"



P3*4*NI3* .giena coresp"n1ătoare a loc"l"i de m"ncă, a personal"l"i l"crător plicarea reg"lilor igienice la prel"crarea, manip"larea si păstrarea materiilor

prime plicarea tratamentelor termice coresp"n1ătoare alimentelor limentaGie corectă

proi1ionarea c" materii prime de la prod"catori a"tori1ati, care pot saelibere1e doc"mente care sa ateste calitatea coresp"n1ătoare a acestora

Aierberea carnii se face pana la cel p"tin 5 grade 9 9arnea treb"ie 'artapana pierde toata c"loarea ro1a, dar n" treb"ie sa ne ba1am n"mai pec"loare pentr" a sti daca este gatita !eri'cati temperat"ra c" "n termometr"de carne espicati la resta"rant si acasa hamb"rgerii pentr" a a asig"ra caa" fost gatiti complet os"l treb"ie sa 'e clar sa" galb"i, fara "rme ro1e "mancati niciodata carne cr"da sa" ins"'cient 'arta

Cand preparam mancarea spalarea mainilor chiar c" apa 'arta si sap"n in special d"pa ce sa manip"latcarne cr"da totdea"na se spala "stensilele de b"catarie, marginile taietoare, asele, masade preparare, asele de gatit capacele, c" apa 'arta si detergent, imediat ce

ele a" enit in contact c" carnea cr"da< n" se p"ne carnea 'arta inapoi pefarf"ria pe care a fost carnea cr"da pana ce n" se spala c" apa 'arta, detergentsi se "s"ca se foloseste masa de taiat carnea cr"da separat de masa pentr" altealimente se pastrea1a separat carnea cr"da de animale, pasari, fr"cte de mare, fata deegetale, fr"cte, paine si alte alimente care a" fost preparate pentr" mancat se foloseste n"mai lapte, prod"se din lapte, s"c"ri ambalate, paste"ri1ate< la

aceste prod"se se eri'ca eticheta Qpaste"ri1atQ< prod"sele fac"te din concentrate s"ntasimilate celor paste"ri1ate

http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-si-leguminoasele-piramida-nutritionala_1486



!ir"s"rile s"nt entitatile infectioase cele mai frecente .n de1oltarea lor, depindintegral de ga1da, adica organism"l "man !ir"s"rile n" se pot m"ltiplica decatin interior"l "nei cel"le ii Ble patr"nd in mecanism"l "nei cel"le sanatoase simodi'ca program"l cel"lar, pentr" a se reprod"ce si a infecta alte cel"le

!ir"s"rile s"nt responsabile de aparitia "nor boli relati "soare, c"m ar ' racelilesi gripele, prec"m si afecti"ni ca rinofaringitele& +epatita sa"gastroenteritele

?ot aceste entitati s"nt responsabile de aparitia bolilor copilariei4 ru5eola&varicela& rubeola, etc

Pentr" "nele dintre aceste boli (gripa), indiid"l se poate prote/a c" a/"tor"l "n"iaccin Loli grae ca +epatita& -I6A sa" *bola n" pot ' insa preenite prinaceasta metoda si nici n" se b"c"ra inca de tratamente ce a" ca efectindecarea

*nterovirusurile pot determina parali1ii de neri cranieni, meningite,encefalite, con/"nctiita hemoragica

"rsa de infectie in ca1"l enteroir"s"rilor este strict "mana " eista p"rtatoricronici de ir"s Lolnaii elimina ir"s"l mai ales pe cale digestia, dar a" fostidenti'cate chiar si in secretiile respiratorii ?rasmiterea se poate face princontact"l direct, cat si indirect, pe cale digestia sa" respiratorie

6iagnosticul etiologic este di'cil de fac"t, din ca"1a ariabilitatii clinice aenteroir"s"rilor .1olarea este posibila in fecale, e"dat faringian, sange sa"lichid cefalorahidian

#o$iinfecțiile determinate devirusuri



Loala acii neb"ne encefalopatia spongiformabovina este o afecti"ne ne"rologica fatala, caredistr"ge treptat creier"l si măd"a spinării (sistem"lneros central) la ite

Oamenii n" pot contacta boala acii neb"ne ?ot"si,in ca1"ri rare, oamenii pot contacta o formaspeci'ca speciei "mane a bolii, n"mita arianta abolii 9re"t1feldtRaKob (9R) in "rma cons"m"l"ide tes"t neros (creier sa" mad"a spinarii) de laite infectate c" boala acii neb"ne !arianta bolii9re"t1feldtRaKob este o afecti"ne fatala ce distr"gecreier"l si mad"a spinarii" eista doe1i care sa ateste fapt"l ca oameniipot contacta boala acii neb"ne prin cons"m"l dem"schi (care este "tili1at pentr" carne tocata,fript"ri si gratare) sa" prod"se lactate Oameniiafectati de 9R n" pot transmite afecti"nea catrealti oameni prin contacte obisn"ite



#o$iinfecții determinate de para%iți

Para1itii intestinali s"nt specii ii care traiesc in interior"l "n"i organism i"(ga1da), hranind"se c" s"bstantele n"tritie ale acest"ia cesti para1itia/"ng in interior"l corp"l"i pe calea aer"l"i, apei sa" prin mancare Pentr" ase m"ltiplica, para1itii intestinali se hranesc atat c" s"bstantele n"tritie dinalimentele cons"mate, cat si c" m"coasa 1onei "nde se stabilesc 9" toateca se pot stabili ori"nde in corp"l "man, intestin"l constit"ie medi"l idealpentr" de1oltarea si m"ltiplicarea para1itilor

Bista peste o mie de para1iti intestinali care traiesc in corp"l "man "nii a"

dimensi"ni foarte mici, microscopice, iar altii pot ' obserati c" ochi"l liberPara1itii intestinali eliberea1a toine in sange, red"cand re1istentaorganism"l"i in l"pta c" afecti"nile, astfel, acestia n" n"mai ca prooacaafecti"ni dar agraea1a si afecti"nile de/a eistente

a oameni e$ista 7 tipuri de para%iti intestinali8 +elmintii organisme pl"ricel"lare, prec"m4 teniile, oi"rii, limbricii,trichinella Helmintii a" o l"ngime de la catia milimetrii la catia metrii si sehranesc c" contin"t"l intestin"l"i sa" c" sangele din peretii intestinali8 proto%oarele organisme "nicel"lare, prec"m4 giardia lamblia,crIptosporidi"m, blastocIstis hominis si microsporidia cestea se m"ltiplicain interior"l organism"l"i si, adesea, apar in rand"l pacientilor c" H.! S .



Para1itii intestinali a/"ng in organism din ca"1a adoptarii "nei igieneprecare, din ca"1a comportament"l"i se"al sa" pot ' transmisi decatre agenti patogeni (tantarii)

Para1itii intestinali pot s"praiet"i in tract"l digesti ani de 1ile fara saca"1e1e re"n simptom Printre simptomele com"ne se aNa4 d"rere abdominala< diaree< constipatie< stari de oma< stari de greata< lipsa poftei de mancare< balonare si ga1e intestinale< di1enterie (eliminarea sca"nelor c" sangesi m"c"s)< mancarimi anale< oboseala si somnolenta< pierderea in gre"tate<

eliminarea para1itilor c" materia fecala< alergii la alimente sa" sensibilitate< anemie< carenta de 'er

-imptome speci/ce copiilor aparitia "nor e1ic"le in interior"l b"1ei inferioare< neliniste in timp"l noptii< scrasnirea dintilor in timp"l noptii<

cearcane< hiperactiitate< d"rere de cap, sensibilitate la l"mina, con"lsii ale pleoapelor< sangerare gingiala, na1ala, rectala< mancarimi anale



4iermii si para%itii intestinali sunt re%ultatulurmatorilor factori cons"m"l de alimente si apa contaminate< cons"m"l de carne cr"da sa" ins"'cient preparata< igiena corporala precara, in special spalareanecoresp"n1atoare a mainilor< conditii mi1ere de iata< calatoriile frecente in tarile slab sa" in c"rs de

de1oltare, "nde eista conditii sanitare precare< contact"l direct c" o persoana care pre1inta para1itiintestinali< arsta copiii si arstnicii s"nt predisp"si acest"i tipde infectie< "n sistem im"nitar slabit<

igiena in uap

Documents

igien a muncii n unitile

nite unghii lcuite i

o igiena corecta a mainilor

o igien eficienta a

igiena minilor const

a mbrca haine murdare

n cadrul uap i

mna n adevratul sens