iIIISSIUN EA NASA A5.506

APOLLO 111969 (inclusiv Saturn V Cltlt -107, SM-102 LM-5)

Considera{ii asupra echiparnentului solidfolosit la prima misiune de aselenizare a omului

Christopher Riley and Fhil trclling

F=j:==ii+**s<r--"i

CrxprX msr-1arc

Iq lmtroduxeere

Msul cdldtoriei spafiale ..................... 9Cercetarea rachetelor in timpul celuide Al Doilea Rdzboi Mondia|...........'1 0Rdzboiul Rece ................................ 1 0inceputul erei spalia|e...................... 1 1

O cursd in spaliu .......12Nagterea proiectului Apo|1o............. 1 4Primul om in spaliu 9i noulpregedinte.... ............. 15Cum am putea ajunge pe Lund?.... 18Apollo gi cursa cdtre linia de sosire 24Sfdrgitul decadei ........ . "................... 25Echipajul principal Apollo 1 1 ........... 27Echipajul de rezervd Apollo 11 .......29Directori de zborApollo 11.............. 31

IH Kac*ne&a Sata;nxx

lq nnoouteteoe uornanda ste*e Ser"v*cXax '

Un nou tip de vehicul spalia|........... 60Doi in unu .................. 61Modulul de Comandd ..................... 62Modulul de Serviciu ........................ 77Energia electricd............ "................ 82Sistemele de mentinere a viefii.......83Schimbdri in urma incendiului ........ 84Reglarea temperaturii ..................... 85Hrana........... .............. 86Pauzele de toaletd......... -.. "............. 87lgiena personalS ............................. 88Cdtre Lund... ..............91

STAilGA lunie 1969. Neil Armstrong,llichael Collins 9i Buzz Aldrin privescdin trapa Modulului de Comandd Apollo11 in timpul verificirilor ficute inainteamisiunii istorice cdtre Luni. (NASA)

lEt Sistemxx[ deg*r*daj, dc nav8-Seqi* ry! dccerctr"e&

Omul de bazd al Apo11o................... 93Un nou sistem de ghidaj integrat....97Unitatea de Mdsurare a lne(iei ...... 98Sextantul...... ............ 101

Calculatorul.. ............ 103Apollo 11 - aselenizare gi alarme...110

n@ &S*du*uN Lunarinceputul...... .............114inapoi la masa de |ucru.................116Menlinerea greutdlii....................... 1 1 6Treapta de cobordre . .... .. .. .. .. .. .. ... .. 1 1 8Treapta de ascensiun e ................. 121Compartimentul echipajului .......... 122Supraincdrcarea ................ ........... I 26Apollo 4........Apollo 5 - primul zbor al ML......... 127Pilotarea ML ............... ....."............ 127Apollo 8........ ............128Apollo 9 - primul zbor pe lun6al M1............ ............ 130Cum sd aseleni2dm...................... 131Pregdtirea pentru decolare ........... 1 40

ilK Smste,rrnele*aie

Costumul spalial: un vehicul spalialportabil.."...... ............ 144lzolalia rdcitd cu ape............... ...... 1 49Costumul presurizat intern............ 1 50Costum de proteclie extern (ITMG)150Casca 9i viziera ....... 151MAnusile 9i ci2me|e ...................... 1 51Rucsacurile cu sistem de menfinere avielii ............. ............152Gestionarea reziduurilor .............. 1 55M6ncatul gi bdutu|......................... 1 55Primul zbor de incercare alcostumului Apo11o.......................... 1 55Un pas mic.............................".".... 155Unde se afl5 acum?... ................... 157

n@in numele omenirii ........................ 1 60Comunicarea in spa[iu.................. 161Conversalii de pe Lund................. 163Centrul de Control al Misiunii........ 166Beep-urile Apollo ....,..................... 1 68Filmdrile Apollo ............. -............... 1 69

J@Planul general 1unar........... ........... 17 4Apollo 12-14 ...."...."..176Apollo 15-17 .."......... 178Apollo 18-20 (misiunile anulate)... 180Urmdtorul Apollo .........,................. 1 81Conceplii gregite si teorii aleconspiraliei ....."........182De ce am incetat sd mai mergempe lund?....... ............183Post-scriptum .".........184

IKKAcronime 9i abrevieri Apollo ........ 186Tabel 1 .................... 187Ghidul echipamentului solidApo||o........... ............190Tabel2 - Soarta treptelor racheteiSaturn V din cele 15 misiuniApo||o........... ......".....190Nava spaliald ...........192Cursa spaliald - Cronologie......... 194Mullumiri.".... ............196

S*r"mun*c&re&de pe &-a;r"e&

Mai presus deApollo 11 -mtstunea sDa'

SfAFiGA Vegnicul tel al proiectul Apollo - mereraflat pe cer pentru a le reaminti celor care lucraula proiect despre ce incercau si realizeze. (IVASA

Toate trebuiau sA func,tioneze perfect:de la uriasa racheta Saturn V la cusdturileindividuale de pe mdnuga presurizatd 9i pdndla cele sapte milioane de piese proiectate gi

inventate pentru a zbura intr-o singurd misiuneO singurd gregealS tehnicd putea sd ucidd ointreagd echipd. Un singur dezastru pentrua anula programul. in aceastd carte puteligasi relatdri despre realitatea imposibild a

aselenizdrii la mijlocul secolului al XX-lea.Apollo a fost o realizare de o profunde

importanld istoricd, culturald gi tehnologicdpe care trebuie sd ne-o reamintim si sd osdrbdtorim atdt timp c6t rasa umane va exista.

SfAf{GA Steagul american anunli zborulApollc11, primul zbor cosmic al omului in incercarea sade a aseleniza. (NASA)

JO$ Astronautul geolog, Harrison Schmitt, pilotal Modulului LunarApollo 17, este fotografiatl6ngi steagul american in timpul activitSliiextravehiculare (AEV) in cadrul ultimei misiuni draselenizare a NASA. VArful steagului pare si fieindreptat spre planeta noastre aflati in fundalulindepirtat. (NASA)

a,.a::.;.:;:::t +

MANUALAPOLLO'1'1

MARGINE STANGAKonstantinTsiolkovsky, pionieru I

teoriei astronautice,lucrind. (TopFoto)

STANGA RobertGoddard ldng6 primaracheti cu combustibillichid gata de zborpe data de 16 martie1926 la Auburn,Massachusettes(TopFoto)

JOS Von Braun -fotografiat la Huntsvilkin anii '50 in timp ce lurpentru Agenlia de RaclBalistice a ArmateiAmericane. (ArmataStatelor Unite)

orlINTRODUCERI

Visul e&X&*mnXs$ xpm$&a**

I r anul 1903, in acelagi an in care fratiiI /Vright au fecut primul zbor propulsat cu

-n aparat mai greu ca aerului, vizionarul rus(onstantin Tsiolkovsky a publicat prima sa-zi p€ tema rachetelor cu propulsie intitulatd=-xplorarea Spaliului Cosmic, folosind)rspozitivele cu Reactie. Cartea descrie--{r motor de rachetd alimentat cu oxigen giadrogen lichid subrdcit, pentru a propulsa'eva spafiald.

Afost nevoie ca inginerul americanRobert Goddard sd aducd la realitate:onceptele lui Tsiolkovsky. Goddard ascris prima oard despre combustibilii lichizi-"in 1909, iar in 1921 deja incepuse sder@rimenteze cu ei. Pe data de 16 martie1926 a lansat prima sa racheta alimentatdar combustibil lichid de la ferma mdtugiisale, Effie. Aceastd rachet6 (numitd ,,Nell")dimentatd cu oxigen lichid gi cu petrol azburat numai 2,5 secunde, dar a fost unnpment de cotiturd in ceea ce priveste zborulrachetelor propulsate gi un pas importantcibe cdldtoriile in spaliu. PAnd la moartea sain 1945, rachetele propulsate cu combustibillchid ajungeau la indllimi de peste 2.530m gi atingeau viteze de 483 km/h. Allii auinceput se experimenteze cu racheteledimentate cu combustibil lichid, inspira[ifind de Tsiolkovsky 9i Goddard. Printred s-a numdrat 9i aristocratul din PrusiaRisdriteand, Wernher von Braun.

J6S Chuck Yeagerpozdnd l6ngiaeronava Bell X-1

,,Glamorous Glennis"(numiti dupi soliasa) in care a devenitprimul om carea depigit vitezasunetului. (TopFoto)

&erae€aree ne*k*te&mr3m &*mpax& ss$*x$ de S*{ ffim$&em

Rdzboi Msndia!

\/on Braun obfinuse planurile lui GoddardU din mai multe surse pentru a construi seria

de rachete ,,Aggregate" in anii '30 pe careHitler le-a utilizat ulterior pentru a trimite spreLondra rachetele V2, numite armele rdzbundrii(Vergeltungswaffen). Prima racheta V2 fostlansatd dintr-un parc de la marginea oraguluiHaga pe data de 7 septembrie 1944 9i a lovitsuburbia districtului Chiswick din vestul Londreiomordnd 13 oameni. Fiind alimentatd cu alcoolgi oxigen lichid, racheta a atins rapid altitudinea

de 37 de km, dupd care a inceput sd coboarespre Vestul Londrei parcurgdnd 160 km in doargase minute. Ulterior, Von Braun a descrismomentul drept cea mai neagrd zi, precizlnd,dupd cum se zice, cd ,,racheta a funclionatperfect cu exceplia faptului cd a aterizat peplaneta gregitd".

Pe mdsurd ce nazismul a inceput sd sedestrame, la sfdrgitul rdzboiului, von Brauna urmat un plan strategic de a se predaamericanilor la data de 2 mai 1945,inapropiere de oragul Oberammergau din Alpiibavarezi. Cu doud zile inainte ca zona sd fiedatd sovieticilor, americanii l-au evacuat pe

von Braun aldturi de echipa sa inapoi in SUA.Totugi, in urma divizdrii Germaniei, c6liva dintreinginerii lui von Braun 9i rachetele lor V2 auajuns pe mdinile sovieticilor. Acest fapt a avutun rol in evolulia Rdzboiului Rece gi a pusbazele cursei cuceririi spaliului 9i, in cele dinurmd, a pus bazele pentru proiectul Apollo.

mv * . ! &ffi,ffinm#gut ffi8ta

Flrimele salve referitoare la rachete, dinF,,rpu, R€rzoorutur Rece, s-au oat in 1v47cdnd s-a fdcut anunlul cd pilotul Chuck Yeageral Fo(elor Aeriene ale Statelor Unite aleAmericii a depdgit viteza sunetului in aeronavaBell X-1 propulsatd de rachete. SUA gi UniuneeSovieticd incercau fiecare sd se depdgeascduna de pe cealaltd trimildnd rachete la altitudinisi viteze tot mai mari.

&RSAPTA O rachetiV2 Bumper-WAG incurs de lansare dinpoligonul White SandsMissile Testing Rangedin New Mexico, anii'40. (Mark Williamson)

*t\"t I I

MANUALAPOLLO'11

Pdnd la jumdtatea anilor '50, racheteleRedstone proiectate de von Braun puteau

4unge in spaliu pdnd la o distanld de 1097<m. dar nu puteau fi suficient de rapide pentrua atinge viteza orbitald. Startul cursei pentrua ajunge in orbita Pdmdntului s-a dat in 't 955

= parte a Anul Geofizic lnternalionall - o

={aborare globald pentru studiul fizicii pe

simdnt. Pe data de 29 iulie, SUA a anunlat cdxintre obiectivele IGY se numdrd gi lansarea:nui satelit artificial pentru a ajunge pe orbitaaim6ntului. Patru zile mai tdrziu, pe 2 august,sovieticii gi-au declarat intenlia de a lansa unsatel it artificial. Proiectantul sovietic, Serg hei(orolev, a propus pentru prima oard in 1953ansarea unui satelit cu ajutorul unei rachete 9ia crezut cd lara sa avea gansa de a-i depagi pe

anericani.

lnceputul enel spa{iaie

dnd in luna martie a anului 1957, sovieticiilansaserd deja o rachetd care era cu

mult mai puternicd decAt orice construiserdamericanii pAnd atunci. S-a numit R7, iarKorolev era convins cd va avea succes. PeJata de 4 octombrie '1 957, in urma a cincilncercdri eguate de a trimite pe orbitd un satelitrerespectAnd ordinele premierului NikitaHrugciov de a anula proiectul, racheta R7 pecare Korolev o perfeclionase, igi luase zborulCe pe rampa de lansare de la CosmodromulBaikonur trimi!6nd pe orbitd satelitul Sputnik 1.

La cinci minute si 14 secunde dupd decolare,sfera lustruitd care mdsura 58 cm a iegit dinv6rful rachetei, iar cele patru antene de forma

unor tije au inceput sd transmitd faimoaselebeep-urie, anun!6nd astfel startul erei spaliale.

Sputnik 1 - primul satelit artificial din lume -s-a aflat pe orbitd timp de 92 de zile 9i a ars inatmosferd la data de 4 ianuarie '1 958. Jubil6ndde fericire, premierul Hrugciov 9i-a dat seamabrusc de avantajele pe care acest succescosmic le avea din punct de vedere tehnologic.militar 9i ideologic. Din acest motiv a inceputsd redi reclioneze fond u rile destinate armelorconven[ionale cdtre tehnologia rachetelor.Korolev a avut sarcina de a proiecta planurilepentru o navd spaliald propulsati de rachetecare sd ducd oamenii in spa{iu.

^-ir!^rtvtat(l'lnaE ! I AnluraEmblema AnuluiGeofizic I nternalional'1957-1958.

sY&n GA SergheiKorolev, creatorulprogramului spa!ialsovietic. Din motivemisterioase, presasovieticd nu i-afolosit niciodatinumele, numinduJ inschimb ,,Proiectantul$ef" atunci cAnd i

se acordau laude.(TopFoto)

JOS O imagine luatidin documentarulrusesc Zece ani de erispaliald care prezintdlansarea rachetei R7in care se afla satelituSputnik 1,4 octombrie1957. (TopFoto)

1'

- lnternational Geophysical Year (lGY)