EMIL GARLEANU

I'IN hUMEil EEbtOR

EilRE NU EUVilNTil

Ediluro ASTRO

1908 - La ber6ria ,,Wilhelm" din str. Edgar Quinet, se punbazele Societdlii Scriitorilor RomAni. Gdrleanu a avut un rolde seami in infiinlarea acestei societd{i. A fost ales secretarqi apoi pregedinte. Apar volumele intr-o noapte de mai gi1877 - Schile din rdzboi.

1909 - Reapare pentru trei numere revista Fdt-Frumos.1910 * Bogatd activitate publicisticd in paginile

diverselor reviste: Convorbiri critice, Convorbiri literare,Falanga literard pi artisticd, Lucea/drul, Universul,Ramuri, Tribuna etc.

Apar volumele: Amintiri Si schiye, Din lumea celorcari nu cuvdntd, Nucul lui Odobac, Trei vedenii.

l9ll - Eveniment important in viafa lui G6rleanu.Este numit director al Teatrului Nalional din Craiova qi, inaceastd calitate, munceqte cu pricepere gi asiduitate.

I9l4 - Editeazd,la Craiova revista Proza, pe care oscrie singur.La2 iulie moare. Avea numai 36 de ani.

Cuprins

94

Cflt un fir de neghind

,,Nu trebuie sd fii cdt un munte de mare ca sd pofijudeca. Ci de-ai fi cdt o neghinS, ori cAt un fir de colb,.dacdai in cdpgorul tdu scdnteia dumnezeiascd ce cuprinde lumea,

!i-i de ajuns: gtii ce egti, de unde vii gi-ncotrp trebuie sd teindrepfi". Gdndirea aceasta i-o spusese gAnganiei o furnicd.

$i spusa muncitoarei ii intrase atunci pe o ureche gi-i ieqisepe alta. De-abia vizuse de cdteva zile ,fumina soarelui,pdmdntul, florile! in imbd i-au pdrut toate un rai; dar, cAnd aintins aripioarele $i-a zburat, mirdndu-se cd poate sistrdbatd aerul, c6nd apoi a cdzut istovitd de oboseali, pe-ofrunz6, atunci intdiagi datd a cunoscut greul. $i spuselefurnicii i-au venit in minte... Ce era? O g6nganie micd, fdrdstrdlucire, rotundd, ca o sdmAntS. De unde venea? Diniarb6; linea minte cd se trezise sub o rochila-rdndunicii. Darincotro avea sd se indrepte? Ei, asta era greul!

S:a scoborat de pe frunze gi-a purces sd caute din noufurnica. A umblat incoace, incolo - fumica nicdiri. Altele a

intdlnit, dar grdbite. Furnicile nu prea stau de vorbd. A mers

mult qi bine; altd gAndire n-a mai auzit.,,infelepciunea erart', se gdndea biata ginganie. $i acesta a fost al doileaneaaz al ei. E greu inceputul! intr-o zi o prinse ploaia; din

nebAgare de seam6, cdzu intr-un guvoi. De-abia scdpd, pe-un

pai. Iar altd datd, ce spaim6, Doamne! Stdtu o clip6, fbrd

suflare, sub talpa cizmei grddinarului. Avusese noroc de-o

pietricicd ce ldsase lingdddnsa un go1. De ce-fi at*ndvia[a

in ziua de azit Dar trebuia sd se pdzeascd de acum cu tot

dinadinsul. Trai e acela c6nd eqti nevoit s5-1 cumpineqti in

fiecare clip6? Umbla numai pe dibuitele: cercetdnd,

ocolind, ispitind. Colo e apd, dincolo oameni, mai la o parte

un cdrucior cu copii.

,,La ce m-a l6sat Dumnezeu dac6 n-am pdrticica mea

de pdm6nt? se intreba gdngania. Unde sd md aqez ca sd

rdm6n lini$titA?" Atunci in fa\6 i se ridicd deodati casa,

locuinfa stdpdnului grSdinii. ,,Sus, acolo, trebuie sd fiebine... dar e prea inalt". Sd se ridice cu cumpdtare' int6i

zburd pe vdrful unei gherghine; de acolo, pe-un cop6cel,

pe-un cdlin; pe urmd, pe iedera dimprejurul balconului. insfhrqit, iat-o: a ajuns. S-a aqezat pe marginea streqinei. Uf'!

cum arde tabla. Soarele o dogoregte, un chin! Va s5 zicd', qi

aici, iad. $i g6ndul o munci iar: ,,Ce rost avea pe lume?..."

Toate celelalte vietdfi pdreau cd au o chemare. $i fluturul?

Cum de nu. Dar fluturul e inc6ntarea ochilor, e floare

zburdtoare, e o picurare vie din curcubeu. Furnica igi face

casd, agoniseqte, trdiesc mii la un loc; furnica, daci ar fi de

o sutd de ori mai mare, i-ar fi destul6 mintea pe care o are

acum, in vreme ce atdtea dobitoace mari cdt munfii, dac6' ar

fi de o sutd de ori mai mici, nu le-ar ajunge mintea pe care o

au cum sunt. Albina... Toate, toate. $i ea? Seama ei pe

lume?...

*,

in clipa aceea, gAza prinse cu ochigorii o semene a eizburdnd pe sus, cdutdnd poate un loc de scdpare ca qi d6nsa.Dar nici n-apucd bine sd se uite la ea, c6nd, ca o sdgeatd, ordndunicd se repezi din cuibul de sub stregind gi prinse dinzbor tovardga de suferinfd. Peste o clip6 se auzird lipetele debucurie ale puiqorilor cdrora r6ndunica le aducea hrand.

$i gAngania,biala, igi dete seama: ,,Yezi, asta e soartanoastr6: sd hrdnim paserile, cari au ce cduta pe lume!"...

...Gdza intinse aripioarele, se l6s6 in gol, pluti pufin;apoi sdgeata strdbdtu din nou aerul. Se auzi o p6lpAire de

aripi. $i, indatd, puiqorii primeau, gdldgiogi, pe mama bundce le aducea iar hran6.

4

1. 1

Gflndicelul

Cum venise pe lume, nici el nu-qi dddea seama. S-a

trezit ca dintr-un somn qi parcd era de cAnd pdmAntul. Nusimlise nici durere, nici bucurie. $i mult igi muncise gindul:cum rdsirise; gi-al cui era? Mic cdt un fir de linte, miqca

picioruqele fragede qi ocolea, pe de margini frunziqoara

care-l addpostise. intr-o ziincercd o pornire lduntricd: ieqi

de sub umbra rScoroasd gi dddu buzna afat6, in ploaia de

lumind. Atunci rdmase pe loc, orbit de atdta strdlucire.incetul cu incetul ii veni inima la loc, gi indrdzni: deschise

ochiqorii mai mult, mai tare, mai mari, ii deschise in sfdrqit

bine-bine gi privi in sus. Se ftcuse parcd mai mititel decdt

fusese. Cu cAtd strdlucire, ce addnc gi albastru se dezvelea

cerul! $i ce minune! Cu ochiqorii lui mdrunfi, cAt nigte firede colb, il cuprindea intreg. $i ce intunecime, cdtd umezeald

sub frunzigoara lui. Ce cdutase ddnsul acolo? Iar dinmijlocul tdriei albastre, un bulgdre de aur aprins arunca

vIpdi.Tresdri. Era el altul? Piciorugele nu mai erau ale lui

de scAnteiau aqa? $i mai era imbrdcat in aur!

Cdci gi trupuqorul lui, pe care gi-l vedea pentru intdiaoard, scAnteia. Nu cumva era o frr6mitd cdzuta- de acolo, de

sus, o frrdmiJd de lumind inchegatS, rdtdcitd pe pdmdnt? $i,ca o adeverire, pe [drdna neagrd trupul arunca o luminddulce. Ce se mai intreba! Fdrd indoiald, de acolo cdzuse,

acolo trebuia sd se intoarcS. Dar ce depdrtare! $i cum s5

ajungd? Privi in sus; qi atunci, deasupra cdpugorului, zdrilugerul unui crin ce se ridica aga de inalt, ci parcd floareadin v6rf iqi deschidea paharul chiar dedesuptul bulgiruluide aur, sd-i culeagdrczele.

in mintea lui iqi injghebd planul. Sd se suie pe luger insus, sd meargd, sd meargd gi sd mearg6, pdnd in vdrf; gi deacolo, la bulgdrul de aur, din care credea cd se desfrcuse: osdriturd- sau o vedea el ce-o face.

Atunci se miqcd din nou qi, dupd ce trecu peste ungrdunte de piatrd cAt un munte qi scobori dincolo, se hezi lardddcina crinului. Se odihni o clipd, apoi la drum, bdiete!Mai intdi se rostogoli de pe tulpina lucie de cdteva ori in[drin6. Ydz6'nd asta, se ridicd pe piciorugele dinapoi qi, fbrdsi qtie pentru ce, cu cele dinainte igi fbcu, moqnegeqte, cruce.Pe urmd incercd din nou, gi vdzu cd poate. Luciu i se piruselugerul crinului, gi cand colo avea atdtea addncituri, a$rtearidicdturi: vai, dealuri. Dar ce mireasmd se revdrsa de sus!...

$i-a mers voinicul, a mers. Mult sd fi mers. Se uitd injos gi-l prinse ameleala. Privi in sus qi se cutremurd. Ce -nu ficuse nici un sfert din sfertul drumului! Puterile ii camsldbiserd, dar nu se l6sa. incd vreo cdliva paqi, qi ici,deasupra, parcd se intruchipa o frunziqoard l6tdreat6, ca oprisp6. Acolo o sd se odihneascd. $i iar purcese la drum; qi

umbl6, gi umblb, bdiete; gi de-abia ajunse. Iar cAnd apoposit, ud de sudoare, cd pdrea o picdtur6 de rou6,bulgirele de aur scdpdtase de amiazd. $i voinicul privi iar insus. Privea in sus gi nu-gi credea ochilor: zile, sdptdmdni,luni avea de umblat. $i c6t era de hotdr6t gi de vdnjosdrumeful, nu-gi putu opri un oftat:

- Uf! Cd mult mai am de suit, Doamne!

SIricu{ul!...

S-a iscat un vdrtej ca din senin' S-a inqurubat in

pdmdnt, apoi a pornit-o, tehui, peste c6mp, curfi qi live.zi'

iu6nd "u

.l tot Ce g6sea mai uqoi in cale' $i dacd de pe jos

fura flori, pene qi ha.tii, de pe-o ramurdlud un cdr6buq' un

cdrdbug *itit.l, -castaniu,

cu-aripile fra-gede' cu ochigorii ca

doud neghinifi Cdrbbuq de primivar6. Cdnd l-a luat vdrtejul

p. tut, g"i-a sir6ns 9i ef picioruqele qi avdzut cd poate zbwa

qi fbrd sd dea din ariPi.V6rtejul qi-a ficut gustul, qi-n mijlocul unui drum de

[ard,ldngd o curte, s-a inlepenit o clipd ca un sfredel' apoi

r-" i"piia.odat5, iatettd tot ce luase, baltd, la pdmdnt' Iar

cbrdbuqul cdzupe-o bucdficd de hirtie albd qi rdmase^acolo'

amelit.'Cdnd s-a trezit, privi imprejuT: un drum prdfuit' $idin capdtul drumului, fanfoq, cu pieptul in platoq6' .cupi"t."ii arcuili, venea un coco$. ,,Ia! scap d9 lnul qi.dau

p"rtr altul, i$i zise cdrdbuqul; 6sta ma-nghite!" Cucoqul s-a

iptopiut, s-a'uitat cu un oihi lu cdrdbuq qi a trecut 1a1druinainte. ,,Am scdpat!" g6ndi cu bucurie cdrdbuqul' qi se

intoarse 'sa

pri reascd Jupd cuco$' Atunci incremeni de

spaim6.Dincelslaltcapdtaldrumuluisoseauncufcan.iataU"q"t se fbcu mai mic decdt era, findndu-qi sufletul:

,,Acuma chiar c-am pdlit-o!" Cdnd ajunge culc-a1uf- inJr"pt"f cucoqului, se inroti, igi roqi mdrgelele. qi igi dldu

"up"t pe spate; iar cucoqul scoase pieptul 9i mai in afar6' se

initla in pi"ioure qi forfecd aripile de cateva ori in pdmdnt:

l0

*.

igi dddeau binefe. Cucoqul s-a dus, curcanul se feri parc6 sdnu calce cdrdbugul cdnd il ajunse, gi acesta, bietul, risufld:,,Bine c-am avut noroc!" Dar, deodat6, de dupd gard, sdri,mare, cu coada rotundd c6t soarele la rdsdrit, un pdun.Paserea se legdnd o clip6, apoi iqi strdnse coada gi zburd indrum. ,,De 6sta nu mai scap!" crezu cdrdbugul. Pdunul s-aapropiat, l-a rdstumat cu ciocul pe spate, apoi iar l-a intorscum il gdsise gi, l6sAndu-1, ipi v6zu de drum. Cdrdbuquluinu-i venea sd-qi creadd ochilor cd mai e in viald. Dar uite:colo e drumul, sub el hdrtia, pe dreapta gardul - trdieqte. Iasd zboare acurna, cdt putea mai repede, de-acolo, pe vreocreangd de copac. Sd-qi incerce aripile. $i le desficu. Inclipa aceea un pui de sturz, mai mdrigor ceva decAt o nucd,zburd spre el. ,,Ei! de aga paseri mici, mai de seama mea,mi-i drag gi mie", gAndi cdribuqul, pregdtindu-se chiar sb

dea sturzului,,ziua buni". Dar sturzul se ldsd l6ngd bucdlicade hArtie, deschise pliscul, apucd cu ldcomie cdribugul qi:

hap! hap! mai sd se inece, il inghifi.Sdrdcuful cdrdbuq!De pe gard, o vrabie, care vdzuse multe in viafa ei, iqi

aqezase puigorii in rdnd, sd priveascd, de cum zdrisecdrdbugul jos. $i acum igi lua zborul intr-alt loc, strigAndu-gidupd d6nsa odraslele cari duceau in minte o invdfdturd maimult.

il

CilItoare!...

E cdl6toare! A ieqit din muquroi furnica qi-a pornit,

cum face in fiecare diminea!6, a pornit sd vadd lumea"' Ea

gtia cd ochii duc qi mintea intoarce; c6', vdzdnd multe, qtii

destule gi ai de unde da gi la al1ii. $i ce fericire sd c5l6tore9ti

dimineafa, in revirsatul zorilor, cdnd iarba e proaspitd sub

rou6, aerul jilav de r6coare, qi cdnd pe cer se prelinge

lumina ca o undd de aur. $-apoi dimineala privepti altfel

lumea, altfel o judeci, gdndurile nu-!i sunt spulberate, ci se

limpezesc ticniie, din prisos. De aceea fi*nica se scoald cu

noaptea in caP qi Porneqte la drum-^ in dimineata aceasta a luat,o spre rdsarit incantatd de

frumuselea soarelui, care se prevestea prin m[nunchiurile

lui de raze, totugi avu puterea s6 se gdndeascd, drumea,ta,

c5, privind gi minundndu-se numai, nu cAqtiga nimic' De

u"."u, indatd ce dddu, prin mirigte, de cizma unui vandtor,

igi qi puse in g6nd s6 cetceteze, sd cunoascS mai bine

fbptura omeneascd in apucdturile ei' in&6znea[d 9i

destoinicd, se ridica pe calcdiul pe care cateva fire de nisip

se prinseserd, apoi, cu iscusinfE, o lua incet pe cusdtura

"*a*bului, in sus. c6l6toarea igi dete toat6 silinla sd se

urce mai repede pe cizmd, c6ci vederea ei ii amintea, cu

groazd,priviliqtea pe care cizmaunui alt vdndtor i-o ddduse

intr-o zi: treitovardge din fumicar strivite, dintr-o dat6, sub

talpa greaa omului. ,,Ciudat, gandi furnica in sine, s-ar zice

l213

t

cE numai pentru ca sd facd rdu iqi invelesc oameniipicioarele in pielea groasd a inc5l!5,mintelor". $i tot gdndindastfel, firnica ajunse la pdnza imb6csitd de praf a

pantalonilor v6ndtorului. ii sui gi pe acegtia in zigzag, gi,cdnd dddu de cel dintdi buzunar al surtucului, se opri. Sd

se scoboare, sd nu se scoboare-n el? Din cele ce invdlasedintr-atdtea cildtorii, gi de la alfii, gtia c6 pe oameni, maiales, cu greu ii poli cunoagte pe dinafari. Iar in buzunarulunui om, ii povestise o bunicd a ei cd picase odati peste unpumn de oud fruate dintr-un furnicar; bunica ddduse de

veste numaidec6t, intreg neamul furnicesc venise qi, invreme ce drumeful dormea in iarbd, cdt ai clipi, cdrdbdnirdtoate oudle, ca pe-o pradd de rdzboi. Aqa, furnica igi ludinima in dinli qi, ugoard, se scobori in buzunar. Scotociincolo gi-ncoace; intr-un col! dddu peste cdliva bani de

aramd,.Ii pipdi, ii mirosi - intrebuninfare nu le putu gdsi!

,,Ce-or fi frc6nd oamenii cu lucruri cari, dupd cdt se vede,nu le aduc nici un folos?" judecd ea. Porni mai departe. Maiin sus, alt buzunar. Hai qi-acolo! De-abia se scobori insd, gi,

repede, cduti, sd fugd inapoi. Buzunarul, imbAcsit cu foi de

tutun, o ame{ise. ,,latd ce fel de buruieni gtiu culegeoamenii!" igi zise, dezgustati, furnica. N-avea noroc! O ludmai sus; se urcd pdni dupd gAtul vdndtorului. Acesta ridicdtocmai atunci mdna. Ispititoare, veni, sprintenS, pe mdnecS,

pAnd ldng6 pumnul incleqtat pe g6tul unei puqti. $i cum cdtace anume vrea sd facd omul cu lucrul acela ce-l linea inm6ini, cdt ai clipi, prinse drept inainte zborul unei prepelile.in vremea aceasta, o bubuiturb groanicd rdsund qi-un norde fum invdlui furnica in cea[6, in mirosul lui piperat qi

acru. V6ndtorul alergd qi, mai dincolo, ridicd prepelilamoartb qi-o puse in tolb6. Furnica, ingrozitd., o lud la fugd

pe manec6 in sus, apoi, de cealaltd parte pe care se wcase,

se scobori pe hain6. Ca s5 ajungd jos, trebuia sd treacd peste

tolbd. Pdgi iute peste geanta de la qoldul vdndtorului 9i' lamarginea ei, ii mai veni sufletul la loc.

Tocmai atunci ochii furnicli zdtitd o bucdlicd de pAine

ce rdmbsese prinsd in refea. Oric6t era de grdbitd, lucrulgdsit gtia cd nu se lasd-n drum; mai ales merindele.

,,Bine cd m-am ales mdcar cu ceva", iqi spuse in gdnd

qi se grdbi sd culeagd frrdmitura. Dar cum o apucd, indatd o

qi ldsd la loc: fbrdmitura era udd de sdngele paserii. ,,Brrr!Va sd zicd dsta e omul!" gdndi furnica; 9i repede-repede-

repede o lud pe cizmd, in jos. Se scobori pe-un fir de iarbd 9i

iqi scald6, cu mulgumire, trupul intr-o picdturd de rou6.

14 l5

.-.

Musculi{a

in odaie e tdcere. Prin fereastra deschisS, soarelescoate sclipiri din sticldria de pe pofife. in fala iconostasuluiclipocegte candela. Pe masa din mijloc std deschis, uitatacolo de cdtre copiii sfinfiei-sale, un ceaslov vechi, scorojitgi unsuros. O musculi!6, cdt o gdmdlie, strdlucitoare ca unlicurici, intra.-bi"zdind, sd caute ceva dulce de gustat. Zboardincolo qi-ncoace. Se uitd prin strachini, se aqazd pe

marginea unui pahar, se plimbd pe la icoane, ca qi cum s-arinchina, ba intrd pdnd qi-n potcapul cel nou, pe careplodurile il agezaserd pe pat cu fundul in jos $i-1prefbcuserd intr-un cuibar de oud rogii, cdci e Pagtele.

Nimic...in sfhrqit, dd Dumnezeu gi ajunge gi la mdsuld, drept

deasupra ceaslovului. Se l6s5 uqoard, zbdmdind mullumitd,pe foaia unsuroasd, pe ale cdrei colguri de sus picdturile de

ceard stau ca niqte pecefi. E doar obignuitd cu cdrfilebisericegti; nu o datd iegise sdtulS din biserica de peste

drum. E atdta hran6 pe foile ingroqate parcd de urmeledegetelor tivdlite prin grAul dulce al colivilor. Iar aici, pe omargine, a dat tocmai peste ce cduta: o pat5, zaharisitdproaspit, ardta cd degefelul ce-qi ldsase urma avusese grijasd se inmoaie dintru-ntdi in dulceafS. Musculila se pune pe

ospdtat; prdpddenie de lacomd ce-i! Numai din cdnd in cdndprinde, cu ochiqorul, roqul slovei mari din susul foii, un S