il'1il,,

iij i

I

,,1

I

L I

Buddhismr-rl chinez

I. Buddhismul ;i cultura chinezd

incepind din primele secole ale erci l)oastre, buddhismul a avut o lbane

largd rdspindire in Asia, de-a lrtngul a doui direcli i principale: din India

s-a propagat spre nord in lari le din Asiu (lentralir, pentru a ajunge nlai t irziu

in Clrina 5i, trecind prin Coreea, in .laponil. Linrrind itt schitnb rtlta lrre-

ridionald, a ajuns in Sucl-Estul asiatic. 'T'rec:erea

irl Cltitra ttrarcheazit tln nlo-

ment crucial i1 transfonnarea qi elaborarea doctrinei indiene care. itttr-o

formi reinnoite qi irnbogil itd de cultura clt ineza, este transmisa !6ri lor l irni-

trofe. Ginditorii chinezi opereazu tnarile optiuni hermeneutice care adaptea-

zb conceptele de bazir ale btrddhisrnulyi qi i l f 'ac coerent Ei in anrtonie cu

strdvechea lor tradilie"Consideratd in prirnele secole dttpa intrarea sa in tard o ,,religie strAini"'

in opozil ie cu gindirea tradil ionald, buddhisrnul, in aspectele sale spirituale

Ei seculare. devine cu tintpul l i tndarncntal in lbrrnarea lumii chinezc 5i se

irnbogSfeqte din conliuntaren cu titoismul si ctr confucianisrnul. L,a sfirqitul

procesului, bu<idhismul devine vehicul de transrnitere in Extremul ()ricnt.

pe l inga mesajul religios originar. ; i a culturi i chineze inseqi.

Ajungc in China in sectrltt l I d.( '.. atturci cincl larir e guvematli cle diturstia

I{an care garanteazi pacea, urritatea gi prosperittteit econcrtrt iei. Cirltrgari

misionari parcurg intr-adevar acelagi trasett terestru ca qi negustorii pe

Drumul Matdsii, marea linie clirectoare conrerciali i a ep,rcii. Se rirspincleSte

in rnod progresiv itt regiunea GandhIra, irr Kashmir ; i in Baktriana, iar la

sosirea sa in China a suferit deja profunde influerr{e din partea traditiilor

religioase iraniene qi din Asia Centrali. irr regiunile dirr nord, noua credin(d

se afirmd rapid atit pentrlt cd aeeste zolle se aija in contact nrai dircct cu

centrele religioase drn Asia Centrala, cit $i pentrtl ci i. o datri cu prabtrqirea

irnperiului irnpara{ilor IIa1. rroilc dilasti i ele origilc barbara ciruti i o blZa

religioesi pentru a consttl i 9 rrttu:i idc6logie 5i se orierrteazli spre bucldhisrl '

care astlel bencliciazi de sprij inul puterii. Sudul Chinci, i1 schirnb, in ttrttta

dezagTegdrii puterii politice, devirre bastionul ginclirii clasicc, iar br'rddhisrlltrl

unneazi in aceastd regitrlre un proces de asimilare diferit.

BUDDHlsMUL Cr t rNnz 333

Cultura chinezd ctnoa;te buddhisrnul intr-un mod lbarte lent qi fragmen-

flr: nu a fost aplicat un cadru complet Ei coerent al doctrinei Ei al istoriei

,de, deoarece textele canonice sosesc in mai multe valuri. Mai tirziu, aparte-

*ila cd4llor la diferite gcoli din tradilia indiand produce confuzie qi dese-

nnchrnezii se afld in fala uror interpretdri diferite qi contradictorii. Un obsta-

ool ulterior cunoagterii doctrinei il reprezinti problernele de traducere. Primul

centu de traducere a textelor a fost organizat la Luoyang de cdlugdri strdini.

fn Shigao, traducdtor faimos, era part, nu indian. La inceput, lucrbrile nu

constifuie o redare directd din sanscritd in chinezi, ci trec printr-o serie de

medieri datoriti cunoqtin{elor lingvistice pa(iale puse laolalti printr-o muncd

de grup. Chinezii nu au inci o experienli directd a buddhisrnului indian, iar

cilugirii care sosesc nu sint in stare sI explice in chinezd textele Ecolii lor.ln legbturd cu izvoarele, exista o altd problemi greu de rezolvat: cum

sI se traducl ideile buddhiste care aparlineau unei lumi de gindire atit destrdine de tradilia filozofici chinezd. Existau doud opliuni: prima era sd selase termenul filozofic ca atare qi si se explice sensul lui in glose, a douaera sI se utllizeze un termen aparjinind tradi{iei de gindire chineze care,prin analogie, era cel mai apropiat de original. Primii traducdtori au fEcutaceastd din urmi alegere qi au utilizat tenninologia taoistd (cap. XX). Acestpas a fost de o importantd clrpitalS, dcoarece, daci pe de o parte trdcla orto-doxia inv616turii, pe de alta inocula buddhisrnului o noud sevd plind de su-gestii filozofice. 0 asemenea lecturd in cheie taoistd a ldsat o amprentd dene$ters care a dlinuit chiar qi atunci cind chinezii au ajuns si cunoascd cuo mai mare precizie Ei profunzime doctrina ortodoxd.

Amestecul de buddhism gi taoisrn pare determinat de mai rnulli factori;boigtii au fost primii chinezi care au colaborat la traducerea lucrdrilor indie-ne gi e semnificativ faptul cd cea mai mare parte din traducerile din perioa-da Han tratau mai mult decit despre ideile de bazd ale buddhismului, desprepracticile de control ale corpului dragi taoiqtilor. Se evidenfiazi aseminareaeilerioari in practicile religioase, in ciuda substanqialelor deosebiri doctrina-re' Dupa o teorie raspinditd deja in secolele al III-lea gi al lV-lea, mai alest[ sud, unde maeqtrii taoiEti se refugiaserd dupa ce dinastiile de origine bar-oari se instalasera in nord. Buddha nu era altceva decit incamarea lui Lao-Zi.Astfel, hoismul din epocd inglobase lbra traume noua doclrini. Poate ca,qacd nu ar fi existat in secolele urmdtoare un schimb continuu cu India,buddhismul s-ar fi anulat in experien{a religioasd taoistd.

2. Primele ;coli

Primele curente buddhiste dezvoltate in China porneau de la tradiliaunnd a favorizat rdspindireae Prajfia. Popularitatea acesteia din

\

334 cAtLE spRE ELIBERARE g t NEMURIRE, : INDIA s l EXTREMUL ORl l lNT

Mahdyanei gi pe aceastd tradilie se va dezvolta specuialia buddhista chine.

zd ceamai original6. inca din primii ani, multe erau textele fundamentale

indiene de care chinezii aveau cuno$tinte' chiar dac6 in traduceri incd brute'

P r aj fi dp d r a mi fi in 8 000 de versuri, S ad d h arm apu rl d art ka, P r ai fi d p d t" am i1 4in zs ooo de versuri, sukhdvattvyuha, vimalaklrtinirddsa. Atunci cind, in

402 d.C., marele traducdtor Kurndrajiva (344-413) a ajuns in capitaln

Chang'an qi a fost pus qef la un centru de traduceri, deja sute de srTtrr, dg

texte din Vinaya Ei din Abhidharma fdceau parte din moqtenirea culturald

pe care buddhigtii din primele secole o ldsaser[. Operatiunea sisternalica

a lui Kumarajiva de traducere gi ordonare a scrierilor a insemnat o despa4i-

re a apelor: a dat un nou impuls Mahdydnei Ei a aprofundat invalhturile lui

Ndgdrjuna, Vasubandhu qi Aryadeva.

l inceput o fazd de prelucrare a mesajului originar qi de difuziune. Incd

o datd, traducerea taoistd a favorizat aceastd tendin!6: tehnicile buddhiste

de meditalie dovedeau multe analogii cu practicile ascetice taoiste de ',pdstra-

re a lui unu", aqa cum tradilia contemplativS a Pdmintului Pur a lui buddha

Amitabha amintea de imaginarul paradisurilor Nemuritorilor' In afard de

aceasta, filozofii din epocS i5i puneau problema relaliei dintre fiinla Ei ne-

fiintd, datoritd careia teoria madhyamika a vacuitdlii g6sea auditori foarte

atenli qi gata sa prind6 din zbor noi sugestii teoretice'

in .".olut al v-lea, in contextul unei exigenle de in{elegere mai profundi

a doctrinei, unii calugdri au infruntat dificila 5i lunga cdlirtorie pin[ in India'

Faxian (317-420) iniliase era pelerinajelor in cdutarea textelor origiriale,

urmat mai tirziu de Xuangzang (cca. 596-664), una dintre cele rnai in1portan-

te figuri ale buddhismului chinez. Acesta a stat mai mult5 vreme in India,

u inialat sanscrita qi a devenit un cunoscbtor profpnd al doctrinei' intors

in China, va conduce un nou centru oficial de traduceri care va contlnua

opera iniliatd de Kumdrajrva, ajungind sd dea traduceri extrem de apropia-

te fa1l de originale.intilnirea dintre buddhism Ei cultura chinezit nu a fost intotdeattna ttqoa'

ri. Confucianismul nu putea accepta ideea vacuitdlii realului propov[duit6

tle religia str[in6, qi timp de secole va continua conflictul ideologic, cind

rnai pe fa1d, cind rnai laient, intre tradilia confuciand qi rnonahisrnul bud'

dlrist. Literaqii confucieni, oanteni ai guvernarii, erau ostili idealului de eva'

dare din lume Ei repro$au cSlugarilor indiferenla lor fa16 de nonnele cofl'

portamentului social corect, in favoarea unei logici extramundarte de

mintuire. Ei ii acuzau pe calugdn ci nu se ocupau de indatoririle lor familta-

le ;i cd negau valorile iundamentale, mai ales cea aflatb pe prirnul loc' pieta'

tea filiala. Din punct de vedere economic, monahul era taxat drept parMiI'

leneg Ei neproductiv. Ei nu puteau tolera ca sarygha sd constituie." :":lo:'te in societate. care nu recuno;tea autoritatea sacrala a impdratului, Lltl a'

B U D D I I I S M U L C H I N h z 3 3 5

Cerulrri; cu atit mai mult cu cit, datoritd scutirilor fiscale, unele comunitaqi

buddhiste deveniserd centre de bogd{ie giputere. in sfirqit. practicile liturgr-

ce devolionale pdreau ornului cult confucian, ralionalist gi sceptic, nigte ma-

nifestdri sr,rperstilioase, diun[toare poporului.Dar istoriceqte, buddhismul, prin viziunea sa soteriologicd, a reugit sd

r6spundi intr-un fel nou instanlelor mintuitoare dintr-o epoca de criz6,, pe

cind vecltea tradi(ie devenise sterild. Perioada de consolidare a buddhjsmului

se incheie in secolul al Vl-lea: chinezii nu numai cd au reconstruit gindirea

originald, dar qi-au insu;it hermeneutica qi logrca ei. incepe astf'cl elaborarea

unor sisteme doctrinare originale, care se vor exprima in marile qcoli din

epoci le Sui (589-618) Ei Tang (618-906).

3. Perioada de aur a buddltisnutlui clrinez

gcoala Sanjie, fondatd dc cdlugiml Xinxing (540-594), suslinea doctrina

,,celor trei stadii ale Dlnnnei", adica ale intunecdrii treptate a cunoaEterii

adev6rului si decadenlei practicilor de mintuire in rdstir-npui a trei mari erecosrnice. Convingerea cd se traia in ultima erd, cea rnai intunecat[, a ,,dege-nerdrii Legii", se traducea intr-o viziune milenaristi de rnintuire care cdutao convertire interioard radicald prin austeritatea qi disciplina rnonasticd.

Introdusa in China de c[tre calugarul pelerin Xuanzang, tradi[ia Faxianse baza pe invdlimintele Ei practicile meditative din Yogacara qi continuaanaliza rnisticilor indieni, imbogllind-o cu aportul unor rnotive aflate in tra-dilia meditativ6 taoistd, despre cele opt stari profunde de conqtiinla $i desprecontempliri le care i l puteau conduce pe calugdr la o purif icare treptatd amin{ii Ei la cunoasterea desdvirgita. in secolul al VIl l- lea s-a format scoalaZhenyan, care a introdus teorii le qi ritualuri le ezoterice ale buddhismuluitantric, dar acestea nu au prins radlcini profunde in lumea religioasa chinezd.Ele vor inflori in schimb in Tibet, in Coreea qi in Japonia, altoindu-se petraditia inil iaticd Eamanicd.

In clutarea unei annonii teoretice, cloua importante Ecoli originare dinChina au produs o sintezi speculativd a diverselor crrente indiene. Bazindu-sepe ideea de upattct,,,mij loace adaptate", qi pe hemteneutica niveluri lor pro-gresive ale adevdrului, au organizat invdldmintul lui Buddha in cadrul uneiscdri care ducea pind la invalarninrul cel mai inalt, cel mai ,,adevdrat", repre-zentat de sr?tra principala a Ecolii insesi. fuIahavuna nahaparinin,qtJasitt-ote oferea un model ierarhic al scrierilor qi al cunoagterii tot rnai inalte. Acestsistem de clasificare, pe care Tiunraii l va dezvolta pina la definirea celoroPt stadii ale cunoaEterii, va sluji spre a cla un sens diversitdli i interpretd-

l'1ot, tp.. a stabili preerninen{a propriei traditii de invd{dmint qi spre a in-Flege motivuI pentru care tocmai szfla scoli i a incarnat principiul trlt irn.

Iliii'

i

336 c tA I [_ t , s t , t { t , I : t _ i t } t ] t {A l { t r S I N t :N , l t rR l l i l : : tN I ) tA 5 t l j x t t rEML lL oR I l :N . I

$coala 'f ictrttoisi-a

luat nurnclc dc la mr"tntele sacru undc era silLurti i r11-ndstirea sa cea rnai in-rportantir. Doctrina ei se baza pe Sutra Lotu.\tt lrt i 3ipe Purinin'Apusilnt, pc care lbnclatorLrl fcoli i Zlriyi (538-597) Ie intcrprets-

se in mod original. [: l propovacluia ca nalttra lui Buddha era prezentij intoate f i in{ele, qi indernna la in(elegcrea acclei aruronii tainice care, (l i l lcolo

de dualismul clintrc vacuitate $i existentl i. unea toate rcalitall i le; era o viziu-

ne senind, deschisu aporluri lor drfbritelor tracli l i i r leditative, cu certituclineq

mintuiri i universale , intrucit toate l i inlele din Univers eratt deja in rttocl in-trinsec ih.rminate. inli lruntml buclclhismului chitrez, ouhnineazl astf 'el urr lentproces teoretic, de irnanentizare a principiului absolut si de evalttare a re-a l i tu l i i lumi i in prof i rnda s i r t tonie cLr t radi t ia spectr ln t iv l i tao is ta.

Chi l r l dc la t i t lu l .su l l t , i pc c i r rc o l r i l r )snr i tc l r . l l ' ( r1(1/ / r . \ ( I / i ( / . . . l t r : l r i r l l r i r t lc i

inflorite", si-a luat trutncle ;coala Ilrtut',rtr. Lla a fbst inil iatlr o ciatl l ctt itr-

va{litura h.ri Fashun (557-640), tnaeslru dc ncciitalie, dar sollsticata spccula-

l ie l i lozofica a lui Fazan5l ,(13-1 12), al treilea patriarh. a lbst cea cate aconferit doctriuci un carlcter sistcrrrutic 5i rrn profi l original. Chial si pcrttnr

acelstd tracli l ie, principiLrl ult int qi lbnourcnelc crall lcgate de o i i ientit lte

profundi, trnclc vacuitntea reprezentu aspectul static, iar fonnele h-urtii aspec-

tul dinarnic. Deriva dc: aici o viziune totalizantu in care faletele rcair.rlrri sc

imbinau intre ele intr-o unitate pe care i lun.rinatul o inlelegca la slirsit a 1i

Budclha insu5i .Deja in secoh.rl al I l i- lel fuscse lraclus pentnr pliura oarh de ciitrr- Zhiciian

Sukltdvcttn,r' ihustitt 'u. La irrceputul secolultt i al \Llea, I luiyuan (3-14-'4 l6)'

ins;pirat t lc ntesajul dc rtt irt luirc clin .srti 'c, 'e lrri Arnitabha, a intetleial fe l l l t ln-

l e l e Lu o co ln t rn i l t r l c c l r l e p l l r e l i cu . . i r r l ; r asc t t i cu s i i nu l t c co l l t c t l ) p l i r r i l l d

paraclisrrlni inspirate tl in Antittr.t;unl/L.r't ina.srltt 'u. Era o tni5carc cle i lttro\ cll l-

re care, evadind ti in lrtrt.re. ctittta Itt inttt irelt t:reittcl deja aici, pc Piunittt, o

Iume ,,alta" de tbricire, in asteptarea rcnasterii luurii i lurninirri i . Tcrcnrai idca-

luri lc salc cornuniture cie rnirrtuire vor inspint h sccole distlrrt l l tt l isc;.trca

de rebel iune a Lot lsu lu i A lb. TotgSi , pra i a les o {at i t cu t laestr i i la t l lLr l tn

(488 -554 ) . Tuocho t5 ( r l - 645 )S i Sh r rn t l i l o (613 -6 l i l ) . s - t r con tu ra t c r r l i r r tPcz t -

r-ne qcoala Jinglu, a Parnilttr ltt i Pur, c.'rre in Chiln 5i . laponia n l ltt.t.t l ts sccttlc

la rind sursa unei l 'ervente inspirali i religioasc.Viz iunea arn id is t i i ( t le l i r nunrele Arni tL, o vers iu l rc a nur t te lu i Atr l i t l rbhr)

se na$te dintr-un sens prolitnd al crizei epocale si ciin colrvingerea cli cra

foarte greu pentru oatneni, atit de orbil i cle egoisnt. sa a.iungi [a i l trLninare

prin proprii le fbr{e spirittrtrle intr-9 cltocil cle tlegctti:t i tre t Dl,n,'nrei "fcti"sr

"u onunli dezro;tenil i lor ntintuirea: tbricireir relastcri i i1 paradisLrl Piittr inttt-

lui Pur e posibila clatoritd lcgirrnirttclor l i l l tttddhu An-'itabha de a-i sl i lva

pe tot i oanteni i , chrar 5 i l te cei nra i rn i . cu ct lndi t ia s i r a ib l l credint i i i r l e l

Exista, aqaclar, o colclitie ltusir realiznrii legaprintelor, qi acerstl este revairsa-

rea unei credin{e pttre in inima otrttrltr i. lcicalr-rl credin{ei, al pnei expcllcl l '

,li' ] l

I

l

l 1

I l t i t ) l ) l l l S M U L C U I N t T Z 3 3 7

te care sa scape de incirtu;arca raliLrnii si care sir abandoncze calea unet

cunoa$teri pre'a plinc clc tnrfle, piitr irnde intr-un urocl exploziv iu btrddhisrtr.

Sedist inge o calu- de t .u intu i re, .d i l jc i la" s i u l ta . , t rsoar i r " . or ientata I t ra i a les

c6tre laic. Se rispindeste astf-el praclica nitttrfit. Aceltsta a apitrtrt ca o firr-

rni complexd de contemplarc a figurii lui Budclha ;i a paractisulrri sau. S-a

fiansfonrat in sinrplu act de invocarc si cclcbrare a sllntului nur.ne al lui

Amitdbha, retraindu-i prezenta in rnod intcriorizat, intr-un rtrontent cle to-

tal abandon sPirit iral-

4. ,,Cltutt"

Chan, mai cunoscut ca Zeu, ttt"tntele japonez al scoli i. este poate elaborarca

ceamai p l ina de inova{ i i a buddhisrnLr lu i c l t iucz, rot l a l r rnei s intcze o l ig i -

nale dintre doctrina ntultat' l iuu;r g.indirea taoistl.t. 1'r 'acli l ia vrea ca firnclato-

rul qcoli i in China sa 1r fbst nracstrui inciiarr l locihiclhanna. N'lulte sint lcgen-

dele care vorbesc clesprc figura lrri, (11'sprc ini ' l i t irtura lui, dcsprc tchnicile

sale de meditaiie gi dcsprc dialogurilc sale cuignrli icc cu impli i 'atLrl Wu diir

dinastia Liang. I)ar tradil ia cltun a itrccput si1 in1'loreasci cloar o tlat.l cu algaseleapatr iarh, I iu incng (638-7 l3) . Noul t loct r inr va cxerc i ta o i r r t luenl i iprofunda nu numai asupra gindiri i rcl igios-lrlc'zotice, ci si asttpra idcaluri-lor estetice alc Chinei Tang 5i Song.

Chan este irnbibat de doctrincle din Pra.j it,t l tt i t rtntit,t.tt l tt tt [)ar exislrio controversi asupra interprcti ir i i conccptului rle vircuitafe si usupra rclatieicu cunoa$terca. Ascr l iunea desprc r ratunr i l r rzr l r ie a lurn i i lc t to tncr te l t l r , sus-

{inutd atit de radical tlc ll[aitlh)'urtikt, 1i rcclaborrtar cie nracslrii clratt, cateinsd nu fac din ea rur icieal riihilist. Ii reiau 5i temeticilc din \itgclr'ar a clcspreinvestigarea psihicului ; i clczvolta conccptul tIe i l ' t t ' t tvi jt i{ l/ra, ,,dr-l)ozit" altuturor ideilor potcntiale, intcq)rctiudu-l drcpt concli l ia con5tiirrlei prclimrna-re i luminarii. Ei isi concentrcazli intrca5ta pnrctici i asupra nreclitaliei pentnla impulsiona rnintea qi pentru a trccc dincolo de clihotonrii le ale cirror l lr i-zonierd este aceasta, cleschiSi la intuit ia idcntit irt i i proluntle dintre relativgi absolut, 9i t lescoperincl in cele ciin ulnta propria nirtuni de btrddhtt. l l1t,i luminarea, este experien{u intraciuctibila a vacr.rit i l l i i unitlr cu o perceptiemai intensd 5i nrai directir a realului. I lste clescrislr de maeqtri i cfutn dreplcon$tiinla de a fi ninric Ei in acela;i t inrp clc a fl r.rnl cu universul, si c inso-{it5 de o senza{ie de cahn;i cle seninritatc Iucidii. l"raclit irr rnistici i taoistacare exaltd cautarea lr-ri Unu in rrrult iplu ir t i lst tradusu in ideile herureneu-tici i budtlhistr,.

I deea ca i l u tn in r t re l r n t r cs l t ' r t r d t r l t r r r e i r secns i r rn i t l cp t r r l e u r r r i r r t i i . c icd mai degraba ar 1l continuta intr-un l1)orneut l ir lgcrator de intrri{ ie, esteo idee funciar.trentallt a cloctrirrei Chun, re'nitata clintr-o lr-rngit ciiutare slte-culativd

Ei supusii unor controverse fl-ecvcnte. Maestrul, prin invli lamintul

3 3 8 c A l t . l : s P R t : . L . t - l u l : l t A R l : s l l i I l \ l t i l i i l i l : : i N l ) t , r r $ l I i I ' l l l . t l i l l l , i i - l . r r i l r : ' . ,

direct;i dcseori pl 'ovocaior, i l irupLrlsioneazli pc cliscipr;l .sl i intclciigl: i ir lqr.r_le ralionalitali i discursive, sii depli5eascii stu<lirrl tcrtclor t loctrinar.c i i i r ir \ r):r_rea unei . .co l iz iuni" c l i rectc cu real i ta tca; i a unci couJl 'u i t l i i r i cu r ; i i r , : r r r -suEi. Nu c.rista o relafie cle cauzi'r cl 'cct intrc ntcrclitulie si i lul itr ir lLr-cmaestnll i l invata pe cliscipol moclu! de a sparge crustele gindiri i srrl* si rica reglsi o claritate rnai inte nsii a viziunii interioarc.

Comuni ta l i le c :han l ru srrpr lv ic tu i t pctstcul i r r i r buddhisntu iLr i iu 84:r s j .in perioada celor Clinci Dinasti i (907-9(10). s-an crrgiutizirt in t l ivcrsc ggiy11.

dintre care ccle rnai inrportantc au fost !, irt. j i st (-oodottg.

$coala C'uoclot tg se bazeaza pt . : : t r r t r ; l t i t t t . nrcdi ta l i l t i r t t t icerre i l r p , r7,11.

, , lo tusulu i " . Cu ia la la un perctc, cu <tc l l i i r r i l -cdeschi i i . c t . t t 'csni i2 i i r . l 1 , , ' ' -trolata, discipolul, cutundat iulr-o pace rtt lu1. incc;rruli sa exclr.tt i ir oricc r:intjcongt ient , or ice tbnni r a scnzal i i lor , pentru i r l i junglc la o tota ia conccl l i i ; i ic

a rn in( i i in s ine. $coala l i r r i i rcspinge i r r schi rnb uccste pnict ic i . , i i i i , . : t rs i : " :i luminarea estc culmea ur.rui proccs cliunuric rrl nrinli i cr',rc trcirrric si {lrr \{. lt-turatl, chiar cu brr,rsclie{e. iu invlif ir ltrr ' :r lor'. nraestri i i l pit-. i 'oacri pe ti i :; i . inrlcu niqte gons'(ut, enigure l i ir ir sohil ie, hirrtuieli hizarc, gcsturi plirtckr: 'ulc.

Coucentratir pe un gong'rl i , nrintea se: coni^rirnll i cu o siluatie l i ir i i ic;irc r. l lr,r-nal l - r , se a l i rndi i in t r -un luhi r in t lc lg ic l r r t t , - r 'c lcrcrr l i l l ; dar- . sr ib i r rc l r t i rur i r r : r rn laestru lu i , la s t l rs i t se c l ibe lc lz i i c l i t lc ' r i i r norr rnrrc l c lc a v t :dc l t i 'c l i l r i . " . r r .C 'u t inrpul . e()ng ' ( rn at r lbs l c i r lcsr : , onlor l r ic 5 i r , ront t i t tu lc ; l l 1c ' , tc ' i i t i l ; i , r i r . '

ctr Biytutltt Si f[/unrcngtrcur. I)ar. l i :<atc in ri:glrrl i ic rri lrri sistcrri si i;rr ' l i{:rr" tt, 'dc rost , gons ' (n au p ierdut urr i l t d i r r f i r r t i i : ; i v i tu l i t r terr kr r sp i l i t r r r r ! : '

! l ih l iogr ' * f ie

Cttnt , l 'cLL D.W. (cd.) , 198- l , Uurklh is l t t t td 7hr: ' i .s l Pr t t t ! ! t :c i t t l lc t l ic t ' t t l ( i i ; i r ' : r ' \ , ' -

r : ic t r . ' , Honolulu.

Ctt ' rx K. . 1973, ' l - | rc ( . .h inesc I izr ts latnr t t iot t t t l Bt t t l i l l t i : ;nr . l ) r ' i r rcctou.

C t t ou \ ' . L . l 9 i 5 , , . l an t r i s l r i r r C lh i r i a " , Ha r t ' r r d i ou tn t l r t , . l s i u l i t . ' . ! t t r l r r ' . r ' , l i

Cl r l . , r l i r " l . (cd.) , 1993, [ - l rc l : low'er ( )n1unt( t i l i t t i ; t lu i i ' i l ivut( t i ] . \u l i t t . \ '1 l1. j11l . L lL i i t r ; i ] '

Ctrcr t 1. . l t ) i i , [ {uu-. t 'e t t Ruir l l t i : rn. l 'h t J t t t l t t t t r ,1 h, / r r i , I tc t t i rs ! i l t l t ; t t r i .

Di , . lnrc; J.W., 1968, Buddhals l l ' l td i r t C' l t i tut . ( : . rntrc l ia.

I )oxxtr t t l i . -Sl t , ' . ' t , : r -sox D.. 1t) ! i , ' l l t t 'Grt ' r t l ( ' t t ln : i r i , . : ( t r t ( l ( . . ' t ) l t t i : t l t ! ) i t r i i l t ; . i ' t ;

l l unt l Atutolu lcc l Tt ansl t t l ic t lT 1t f i l ta ! : i t ' : l ( ' l t , t1s l : ' i 'o l ( , 'h ih ' i ,1 l , t - l to t l t i l t i ' : t ' : : '

l l ono lL r l r . i .

l :a i r t t r [J . . 198r9. la t ,o lotr t t t t l ' r t r l ! todo-t i t t

lu t r . t ! , r i )ot t i td l t i ln t t : ( l r i i r , r i ' ' , i ' l i t ls

i ;aup.n l l . . l ( ) ( )1, ' fhc Rcthor i t ; of inrntcdir t t . r . , ,1 ( t t ! t r lu! ( - ' r i l i : t t r t : r t l ' ( . . ' ! ; : t t t , /21 ' . ' i l ; : " '

r /h i .s l t . l ) r i t tccton.pyy6 i1;- l , , rx . 1953. ,4 I - l i .s tot ' . t ' t ' t f ( -h int .st . l )11i l1t . toplr . t ' , I ) r i ; tcctur t .

G t r ' t t r t . r r R . lV l . Gn t ' con l PN . ( t r i l . ) , l g i l ' 1 , . ! l r i i l i t ' . t ' i i t Ch ' t t r t t t t l ( l i f t i i t - \ ' ( t ) , l i ( t i i \ \ '

I t r l u .

B U D D H I S M U L C H I N E Z 3 3 9

GREcoRY P.N. (ed.), 1995, Traditions of Meditation in Chinese Buddhism, Hono-

lulu.

Hunvrrz L. (cd.), 1976, Scripture of the Lotus Blosson of the f-ine Dharna. Trans-lated from the Chinese of Kumarajiva, New York.

Nc Yu KwaN, 1993, T'ien T'ai Buddhism and Early Madh1,616i116, Honolulu.

OvsnuvrR D., 1976, Folk Buddhist Religion. Dissenting Sects in Latc TraditionalChina, Cambridge, Mass.

REISCHAUER E. O. 1955, Ennin's Travels to T'ang Cfiina, New York.

R6BINSoN R.H., 1967, Early Madhyamika h India and China,Madison.SsrH Hpuc CtttNc, 1992, The Sincretism of Ch'an and Purc Land Buddhisn, Bern.SweNsoN P.L., 1989, Foundations of T'ien-t'ai Philosophv. The Flowering of the

Two Truths Tlteory in Chinese Buddhism, Berkeley.WsrcH H., 1961 , The practice oJ'Chinese Buddhism, 1900-1950, Carnbridge, Mass.Yeuporsnv P.B. (ed.), 1967, The Platftrm Sutra o/-the Sixth llatriarcl, New York.Z0ncHrn E., 1979, The Buddhist Conquest of China, Leiden.

[I'lrllI

18

Buddhismul japonez

1. Buddhisntul ;i cultura iaponezd

Curiozitatea Ei hazardul speculativ ale culnrii chineze au determinat ma-rile opliuni hermeneutice care au ,,tradus" noutatea buddhismului indian in-l6untrul lumii religioase din Asia Orientaid. Cultura japonezd le-a preluatfrcindu-le mai sofisticate, mai esen{iale, rnai extreme.

Buddhismul a inceput si se rdspindeascd in Japonia in secolul al Vl-lead.C. prin imigran{i chinezi qi coreeni. In acea perioadd, cultura japonezdtocmai adopta scrierea ideograficd, invSla doctrinele confuciene gi discutamodelul politic chinez al unui stat centralizat, descoperea medicina taoisti,astronomia gi Etiin{ele de pe continent. intemeiat pe conceptii radical diferite

Ei mult mai rafinate fa@ de tradilia religioasd autohtond, buddhismul a fostvlzut nu doar ca o cale de minhrire, ci ca expresie a celei mai avansate socie-td{i chineze. Unele familii aristocratice l-au adoptat in cadrul unei strategiipolitice inovatoare. Alte clanuri, ca Mononobe, l-au contracarat cu indirji-re: ei atacau o doctrinS din care inlelegeau prea pulin pentru a ap'ara in rea-litate o lume care era pe cale de a fi iremediabil pierdutd.

Ac[iunea prinfului Shdtoku (5'74-622) qi reforma Taika din 645 au pece-tluit victoria noului discurs cultural. Buddhismul a devenit religie oficiali'De fapt, tradilia chinezd rezolvase deja dificila problemd a raporturilor intreinstitu{ia monastic[, cu viziunea ei despre mintuire, qi guvem 5i strategi-ile sale de putere. O datd adoptatd teoria dependen{ei reciproce a Legii lui

Buddha gi a Legii suveranului, cdlugarii au acceptat sd fie subordona{i guver-nului, si supuni hirotonirile controlului cu(ii, sd desfhqoare rituri in favoareapdcii qi a bundstbrii statului, Ei la rindul sdu guvernul a patronat construireaunor importante temple, a infiinlat mindstiri in toate provinciile lirii, scutin-du-le de dbri.

Textele diverselor traditii care marcaserd evolulia gindirii buddhiste au

ajuns in Japonia toate impreuna Ei in aceeagi perioadd. Epoca lui Nara(710-794) a fost de aceea un moment de absorblie care a vSzut inflorireaa qase Ecoli principale, implicate intr-o operd intensd de exegeze doctrina-

,i l i ll i r

i l i

), ]t \

i i

t J U I ) l ) l l l S M l J l J A P O N t , Z . 3 1 1

;gp, intr-un clirrat religios de mare toleran{a. Aveau ca rnodele gcolile chine-qi se diferenliau datoritd textului deosebit Ei doctrinei specifice pe care

o alesesera ca pivot al unei speculali i lnai aproliurclate. $colla Ku.sha i; i

lnsufise gindirea din Sarva.stivudin ;i se baza pe Abhidhonnukoia al lui

Vasubandhu. Jojitsu prelua tradilia exegetici din ,Sctt.t'a.sidclhiitt:;trq aI lui

Harivarman. Rilsa, in schimb, se concentra asupra studiuh,ri principiilor disci-

plinei monastice qi asupra regulilor hirotonirilor. Din curentul hlodhvamikagdeivat;coala Sanron, care punea in centrul inval[turii sale doctrina vacui-

titii,bazindu-se pe ,,cele Trei Tratate", Madln'amiktt.ittstrct si Dvdclaiomuk-

haiastrq ale lui Naglrjuna si Sota!astru al lui Aryutleva. La f'el de impor-

tanG au fost Kegon, care prelua tradilia cltinezi lItutvun, si 1,Iossir, care

studia doctrinele yogacara despre rapofiul dintre realitatc', minte Ei princi-

piul absolttt.

2. Tendinlele sincretice ;i ezoterisrnul

inceputul epocii l leian (194-1185) a fost martorul aparil iei unui nou cli-mat religios. Se forma o intreagi lume de asce{i cart: cirutau experienta sacm-lui in afara organiza{iilor monastice oficiale, in singuritatea munlilor, vizulica,,o altd [ume", impardlia mo(ilor Ei a zeilor. Eratr hiliri, erernili buddliiEticare practicau asceza; onmyoji, maeqtri ai ptiinlei divinatorii ),in-yang si iripracticilor meditative ale taoismului; takutuyu, experli ai telrrricilor extazu-lui care comunicau cu Lumea de l)incolo. Doctrinele si rituri le lor erausecrete gi erau transmise pe cale orald de la rrraestru la cliscipol, potrivit cuteptele de iniliere. C--atre sfirgitul perioadei lleian, acestc colrtrnitali ascetices-au organizat sub indrumarea unor nraeEtri gi avind reguli conrurre. S-aconturat o miEcare religioasd shugend1, foarte liberii;;i creativii in sinteze-le sale teoretice, tot t irnpul rnarginali, dar nrai omosenir in strLrclura rolu-ri lor, cu un,,cod" cle practici mistice ordonate dupi o progresie inil iatica,in care doctrina tantricd se contopea cu vechile viziuni .shinto-,sananice qicu temele meditaliei taoiste. De;i toli ace;ti asceti cl in rrrunli (vutnthushicf. cap. XXl, 4) resurgeau la exemplul lui Iln no Ciyt-rja, figLrrir legendarice ascet cu puteri miraculoase, miqcarea a fost tot tirnpul frac[ionati in centrede cult independente care iEi aparau cu stragnicie tradiliile: cele mai vechi$t mai faimoase se aflau in muntii Yoshino, Kumano, Katsuragi, Fuji, Ilagu-ro qi Yudono. TotuEi s-au distins doud mad curcnte: T-ozunha.legara clc ,Shin-gon, gi Honzanha, rnai apropiat cle ;coala

'fendui.

Din idealuri le cie ciulare rnistici i ale accstci lunri reiigioasc rscurrse irrrnunt is-au inspi rat doimar i rnae; t r i , Saic l i t l (161-UZ) s i K i rka i (7 i4- t j . }5) .L'upd ce au stucliat in China, ei au reinnoit mesajui budclhist qi au propussisteme filozoflce sisternatice qi atotcuprinz:itoare; in oontrnst crr 5colile dirr

342 cA IL I ] s rRE t ] t - I l ] uRARL s r i \ i l :MURrp .L : lN i ) t , i : , r i : . \ f I i l : i u t . r I - o r i r i . \ ; i

Nara, devcnite steri lc dupir intrarea in intrigile putcri i, r: i nu rc{irmlrt !tqtl-l i le nronast ice q; i , in s ingurdtatca ruunl i l r l r sacr t I l iu ' i s i K6-ya, au i t r tc i r ; . : i r : iter rp le le pr inc ipale a le;col i i lor ' : Tent la is i 5 / i r r rgrr r r . in \ i tar tura lu i Srrc l r r !se baza pe Sun'a Lotusulu i g i rc lua specula! ia lur Zhiy i r ; i r t scol i i ch i , ' , - . ,uTiontqi. inca de la inceput, invirlatura sa n avrrl un caracter eclcctic si srrrcrc-tic, care culegea dil-eritele teorii si diverselc practici de rncditatie, plasirri ir i- i;intr-un cadru armonios. asernenea acurnulirri i rrcnurnuratelor expericntc p:calea adevirului revelat cle Sakvrruruni in 5rr/r 'rr Lottt.ttr lui. La baza :;c lf i lrintuiqia unei profunde unitl1i a realului, a unci idcntit i l ! i dc srrbstantr-i inrlccunoa$terea absolutd 5i cea relativa care se tracluce in conccptul r.\c it:hinL'n-sanzen,,.universul intr-un gind", pentru cir rela{i i le saclitc in idcea nrai :; ir l,pll sint atit de numeroasc, incit pind la urmi irnll l icir intrcsul unjvcrs. {nontologia Tenclai, vacuitatea gi existen{a sint couceputc in tcmreni dialcciri: i :

cauzatn l $ i necauzatu l s f i rpesc pr in a devcni s inorr i lnc. lo t l fa c t t rn l r r r i ic r ,

tranzitorie a fenomenelor coincide cu clesivirqirca vacuiti i l i i . Astf 'cl. nutirrailuminatd a unui bucldlta este inerenti i in {iecare ti inlir 5i sc poale t"cirlr.rrprin practicS, prin contemplalie 5i prin ac{iunea rnorali.

Ideea coinciden{ei dintre existcnlu l i buddhitate animit qi speculatia lLriKiikai, care se inspirb din doctrinele buddhismulLri tantric. Universul. po-trivit inv5{iturii din A[ahat,airocenasfitra, este con{inut irr cele trei lrrire.a trupului, a cuvintului ; i a rrrinli i lui buclclha Dainichi, r-rlt irnLtl ; i cel urricristalin adevlr. Expresie a unei noi viziuni soteriologicc, atit Tanclai cit si

Shingon sint unanime in a afinla, in contrast cu $coli lc din Nara, posibii i ta-tea pentru toate fi in(ele ginditoare de a atinge ilunrinarea in aceastit virt l l i .

Tradil ia tantricl insd se distinge prin caracterul sdu ezoteric: drumul i:rt-

noagterii este un parcurs dif ici l l i secret. unde maestrul i i clczvii iuic doar

initiatului misterele tot mai profunde ale adcviuului. Krikai a prellrcrat intl'tln

mod original doctrinele buddhismului qi ale traclit iei-r,ogc, criutind si Lsttttt-

leze aici gi concepli i le .shinto. Cu o mare rigoare sistctnaticit. in Bankt:ttttt i '

tsttnilgtdron Siin Hizdhoyalru el rcpune in disculie laiLrra Si fur-rdant"-rti.'lcteoretice ale gindirii exoterice ;i ezotericc, itri;rt Jtiiti.sltinron & explts doctrl-

na celor zece stadii ale dezvoltir i i rninli i catre i luntinare. l)escori .! i- lr eri ' l1-

lnat certitudinea ci cloctrinele ezoterice nu erau ci. inrplcincntarc (:L'lol ' l . l i i t-.

ci reprezentau culmea oricarci alte tradil i i . inva!5tura sa i ittroclucea in c:<pc-

rierrla religioasi japonezd un sistetn de nretallzicli inaltir" in carc spccil l:r! l l l

se {hcea prin miEcdri neliniEtitoare. Dar cl prcpovlclLria tl; ascitretrr:r1 lror' i t-

l ia unui simbolism proiund gi tainic de gesluri ;r pozitir rit i ir i lc. piin carc

adeptul reproducea trupr-rl lui hddln, dc concentrarc asupfa sirnelclor tttttiiil'ii

Si tthtlrant, silabe Ei forrnule rnistice in care adcltrrrl rccultoltc.l vocca tairtt-

cd a lni buddhct, si in sfir$it, <lc rneclitalie asupra t\ iAND/l-l*. t i iograrue rrlc

universului si ale stdri lor mirrti i i luminatc.

ffill,r

B U D D H T S M U L J A p o N E Z 3 4 3

Doctrina gi ritualitatea ei complexd, impletitd cu sensul misterului inifia_dc, au exercitat o fascinalie profundi asupra culturii qi artei din epoca. chiarEi saicho iqi daduse seama cd exigenlele religioase ale tirnpului sdu iqi aflauo coresponden{i rnajord in riturile ezoterice, ;i iniliase studiul textelor, darlSsase nesolufionat5 problerna definirii raportului teoretic dintre cele douatradi{ii diferite. Aceasta avea sd constituie o problemd <lificila pe care cloimari maeEtri, Ennin (794-864) qi Enchin (814-891), vor incerca si o rezolve,dezvoltind inlEuntrul tradiliei tenclai doctrine qi practici nrisrerice.

Gralie lui Klkai, lui Saicho qi apoi lui Kakuban (1095-1143), chiar;ilumea religioasd oficiald a adoptat teoria ini{iaticd a honjisuijoku, potrivitcireia divinitdlile religiei ,shint6, considerate pine anmci ca nigte fiinqe prizo-niere ale ciclului reincarndrilor, apar{ineau de fapt imperiului ilunrinirii: eleerau manifestbri de buddha si bodhisawa, fa\ete, intr-un alt limbaj simbo-lic, ale unuia gi aceluiaqi adevrr. prin urmare, a-i venera pe zei echivalacu a-i venera pe buddha. Acest expedient hermeneutic a fost cel care atribu-ia valoare de adevdr vechii credinfe autohtone, permilind buddhismului sdpitrundr complet in cultura japonezd Ei chiar s[ se transforme intr-un modoriginal.

Secolul al Xl-lea a fost martorul amurgului unei societd(i qi al wrei epoci:sensul crizei, acutizat de conflictele politice gi de problcmele economice,se traduce in tenneni religiogi in ideea degenerdrii ultime a lumii gi a Dhar-mei (mappd). conceptul buddhist al caducitdlii realului, al caracterului tran-zitoriu al vielii, care imprimase atitor expresii artistice o undd de dcragaretdcutb Ei de melancolie impdcatd, apare cu mai multd forla Ei devine idealde renun{are, de evadare din lume. in acelagi timp, irnaginarul religios insistiasupra viziunilor angoasate ale suferinlelor din infem qi se rdspindesc practicigi credin{e in legiturd cu puterea nefasrd a sufletelor mo(iior neimpdca(r.

3. Dezvoltarea ;colilor

_. tn zbuciumul luptelor intestine, societatea se redefinegte in stnrcturile

€1, PUterea economici gi politicd trece in miinile clanurilor militare. Insrau-rarea la Kamakura a unui tip diferit de guvernare deschide o noud perioaddln istoria japonezd. Buddhisrnul traverseazd o fazd,de intensd creativitate$t contribuie in mod determinant la fo'narea noului cliscurs ideologic. Senasc-diferite migcdri: in tradi{ia amidisti, H6nen (1r33-r2rz) interneiazd

fo3]a/aao, shinran (1113-1263) EcoaraJodosli, pi Ippen (r239-1298) gcoa-'d rt; doct'na Zen se rdspindeqte prin qcoala Rinzai, intemeiatd de Eisai(ll4.l-1215) qi prin qcoala.Sold, ini(iata de D6gen (1200-1253). in sfirqir, in

Jttrul lui Nichiren (1222-1282) se formeazd un grup care va lua numele sau.

tnlr, 11

fuifrr i,r

344 CA IL t t SpR I I t i L I I t l lRARE S I N I :N4URIR I : : IND IA S I EXTRtTN4UI - c )R l l lN I

Dincolo de deosebirile doctrinare, aceste miqcdri au diferite caracteristici

comune. interneietori i lor sint tnaegtri spirituali inzestra{i cu o carist'ni px-

temicd qi proclarnd o viziule utopicd insuflelitd de o dorinla arzitore de

absolut. intr-o puternicl antitezd cu tendinla spre sincretism a invdlirturilol

traditionale, ei au o oricntare sectari, cornbativd gi exclr'rsivistd. Ei se fonnea-

zi cu to(ii in tra<li1ia tenclai dar, din amalgarnul invd{aturilor ei, fiecare dintrq

aceqtia alege o idee, o practicd dcosebitd din care face pivotul exclttsiv al

unei speculali i indriznele: pcntru Ecoli le amidiste calea mintuiri i este cre-

dinla in buddhaAmida (Amit[bha), pentru zen este rneditalia, pentru qcoa-

la Nichiren este devo(iunea fala de mesajul Slitrei Lotusrlrri. Cornplexele

simbolice qi rituri le ezoterismului au devenit in ochii lor niqte zorzoane

greoaie qi giunoase: existi la to[i cdutarea unei cdi care sd pund in valoare

experienla personald in spontaneitatea ei, care sd conducd in mod direct la

miezul adevdrului, o cale intensi, esen{iala, deschisi tuturor, dar in acelaqi

timp exigentd, care reclamd o convertire sincerd 9i radicala'

Mesajul lor soteriologic pune in discu{ie dualismul clasic dintre oplrtrnea

de izolare a cilugirului qi aceea a laicului; laicul este personal chernat si

se irnplice direct in experienla religioasd. Ei exprirnd cdutarea unei rein-

noiri frrd compromisuri cu lumea datoritl nevoii de tnintuire, care, iu zbu-

ciumul noii epoci, a devenit mai urgentii. La Dogen, increderea in forlele

spirituale ale omultri, in natura lui intrinseci de buddhs il impulsioncrzii

in c6utarea unei desdvirEiri spirituale austere departe de lume, la Eihetji'

impreund cu o comunitate restrinsd de alegi. Ildnen qi Shinran vorbesc cle-

spre visul rnei fericiri paradiziacc in Pdmintul Pur. in invaldtura iui Niciriren

exista utopia unei Japonii care, din nefericirea prezentului, renaqte ca un

tirim fericit unde guvernarea qi popoml ascultd de invilatura lui Sakyamunt'

Reinnoirea buddhisrnului in aceasti epocd e tlarcatd de un sentiment

de neincredere in dogme qi in puterea raliunii, perceputd ca un instrttment

limitat Ei iluzoriu de rnintuire. Pentru nriscarea Zen,llttmtnarea estc con-

l ingta in imediatu l subi t a l unui act dc in tu i l ie . Pentru a e l ibera mintea de

constringerile raliunii, tradi{ia Rinzai utiliz.eazd tehnica koan, fraze ct'rrg'

matice sau gesturi deconcertante. SA/d propovaduieEte in schimb golirea de

orice gind in l iniqtea zezen, meditalia in tdcere. Chiar amidismul respinge

sofirnele logicii: Honen propune nenbutsu, invocarea numelui lui Amida'

ca unic mijloc pentru concentrarea intr-un act de credin{6 purd, Si pentnl

dobindirea mintuirii. chiar qi discipolul s5u Shinran pune nenbtttsu in cen'

trul propriei speculalii, dar insuflelit de un pesimisrn mai radical in [egatu-

ri cu omul, el il interpre teazd cape un moment de total abandon spiritual

in fa(a infinitei compasiuni a lui Amida 5i ca pe o expresie de gratitudtne

pentru daml credinlei pe ctrre acesta l-a lbcut oamenilor' Ippen, vagabondind

neobosit prin sate, propov[duieqte eliberarea de orice idee, de orice legatu'

16 mrmdand, pentm a-qi impaca propriul spirit 5i pentrLl a renaqte in Pdmintul

I ]U I )D I I ISMULJAPONEZ 345

pur, un paradis care poate li deja aici, in lumea accasta, qi acum, in odori-

fleilbutsu, dans comunitar pe fond extatic t;i uneori orgiastic in care se subli-

ljeazd elanttl mistic al credinlei.

in perioadele unnhtoare, aceste tendin{e doctrinare s-au consolidat $i s-au

aprofundat. In timpul epocii Ashikaga (1338-1573), sub influenla culturi i

Chinei dinastiei Ming, rni;carea Zen, Ei in special qcoala Rinzai a cunoscut

o perioadd de mare strilucire. Ideile sale au influen{at sim{ul estetic al epocii:

ele pot fi sesizate in pictura, in caligrafie, in teatrul no si lr1'ogen, in cere-

rnonia ceaiului, in arhitectura gridinilor.

Chiar Ei in epoca Tokugawa (1603-1868) guvemul a ocrotit qcoli le bud-

dhiste qi a contribuit la stabil itatea Ei prosperitatea lor. Ele s-au organizat

in institulii rnonastice rigid ierarhizate, iar guvemul central s-a slujit de ele

pentru a lupta impotriva creqtinisrnului gi pentru a controla popula{ia prin-

fi-un sistem capilar de ,,parohii". In acest context nu au existat specula{i i

teoretice inovatoare, aceasta gi datoriti faptului ci guvgrnul a interzis IErd

intirziere propovdduirca lor. Totu;i, o datd cu BankeiYotaku (1622-1693)gi cu Hakuin ( 1685- 1769) a apdrut o tendinld de a reorganiza sistematic gin-direazen Eide a cauta fomrele de rdspindire in rindLrri le populaliei. in altdordine de idei, s-a cautat si se redescopere sensul ,,originar" al doctrinei,apelind direct la textele sanscrite. Neoconfucianismul era filozofia dominan-ti in epocd, Ei in multe mindstiri zen se stucliau teorii le lui.

Reinnoirea ideologica care trebuia sd ducd Japonia la ,,modemizare" nugi-a gdsit inspira(ia in buddhisrn, mult prea legat de trecut, ci s-a realizatprin redescoperirea vechii credinte shittto. incepind cu perioada Meiji(1868-1912) Ei pina astdzi, guvernul a intervenit in practica religioasd;i aimpus separarea dintre cultul buddhist ; i cultul shinto. Aceastd ac(iune deostracizare evident.i s-a transfomat foarte curind intr-o persecutare violentda buddhismului. Nu a re uqit sa-l distrugl datoritd rezisten{ei credincio;ilor,dar a reuEit in sfir9it si i l plieze exigen(elor strategiei sale ideologice decontrolare a consensului, concentratir asupra cultului impiratului gi al inain-tagilor sdi divini, simbol al trupului mistic al na[iunii, Ei asupra puritd(i i $isacralitdlii acrelor sale politice.

. . Impactul culturii occidentale gi al creEtinismului, de la jumdtatea secolu-l}i XX Ei pind astdzi, a influen{at diferite gcoli buddhiste: ele au redescope-ttt valoarea activit it i i etlucative ;i implicarea in operele de binefacere. Aahtt loc o reinnoire a elanului misionar in str[indtate ;i s-a revigor at dezba-terea filozofica, stimita gi cle confhrntarea cu noile teorii qtiin(ifice provenind

lln occident. in criza dramaricd din perioacta irnediat urrnaloare razboiului,ouddhismul

;i-a dovedit vitalitatea prin noi rni;can religioa^se (cap. XXIII, l ).xetyikai, Risshokoseikai, Sokagakkcti. Nichirenshos&r7, inspirindu-se inde-osebi din invaldtura lui Nichiren, au cAutat sd reinnoiascd experienta spiri-tuald buddhistd, imbinind-o cu acivitatea pe tdrim social qi politic.

| ] ' 346 CAILE SPRE tsL IBERARE $ I NEMURIRE: INDIA $ I EX- f RI ]MUL ORIENT

Bibliografie

Ase M., 1985, Zen and l4'estenr Thought, Honolulu'

Ase M., lgg2, A Stutly of Dogen His Philosophy and Religion, Albany'

ANoni,ws A.., 1973, The Teachings Essential for Rebirth' A Study of Genshins

Aj6s'dshu,1bkyo.AxEsRnt M., 1966, Nichircn- The Buddhist Prophet, Harvard'

Bltrov A., 1968, Shinran's Gospel of Pure Grace, Tucson'

Bourotn W., 1993, Soto Zen in Medieval Japan, Honolulu'

DoenrNs J.C., 1989, J6do shinsht. shin Buddhism in Medieval Japan,Indrana.

Duvourtx Il., 1991, Zen Budtlhism. A History', New York-London'

Error C., 1969, Japanese Buddhism, London'

Furtvolo R. (cct.), 1984,Jdrto wasan. The Hymns on the Pure Land'Kyoto'

GrnA D., 1985, Le sens de la conversiort dans I'enseignement de Shinran,Paris'

GnoNeR P., 1984, Saicho. The Establishment ofthe Japanese Tendai Scftool, Seoul.

HAxrta Y.S., 1972, Kukai. Major Works Translated, v'ith an Account o.f Hi's Life

and a Studl' o.f His Thoughl, New York'

HuNe S., 1994, Dogen and the Koan Tradition' Albany'

Htnora D. (ed.), 1986, No Abode. The Record of Ippen, Kyoto'

INcRev P.C., 1961, JOdo shinshu. An Introduction to Authentic Pure Land Tbaching,

Kyoto.Kryorn M., 1978, Shingon Buddhism. Its Theory and Practice, Los Angeles-To-

kyoMasuNrrc.,r R., 1971, A printer of soto zen. A Translation oJ-Dogen's shobogertz1

Zuinottki, Honolulu.MarsuNeC,q D.-l\., l9'74-19'/6, Foundolions of Japanese buddhisnt, 2 vol.' Los

Angeles-Tokyo.Ravrnr M., 1992, ll corpo e il paradiso. Esperienze ascetiche in Asia Orientale,

Venczta.RExoxrxru G., 1953, La doctrine de Nichiren. Suivie de la traduction qnnolte de

six de ses ouvrages, Paris.Rr,NoNore.u G., 1965, Le Boudclhisme Japonais. Textes fondamer\taux de qlratre

gratuls trtoitres de Kuntakura. Honen, Shinran' Nichiren' Dogen'Paris'

Rosrnr J.N., 1990, Le doctt.ines tle l'tcoleiaponaise Tendai au dtbut du IX sie'

cle; Gishin ct lc Hokkeshug,sro, Paris'

Sauoens D., 1964, Buddhism in Japan, Philadelphia'

SuaNeR D.8., 1985, The Borlymind Experience in Japanese Buddhism' A Phetlo.

menological Study of Kilkai and Dogen, New York'

Suzurr D.T.. 1970, Shin Buddhism, New York'

Suzurr D.T., 1972,Essais sur le Bouddhisme Zen, Patis'

TeNese G.-W. (ed.), 1981 , The Lotus Sutra in Japanese Culture' Honolulu

UroeY.(ed.) ,1983- lgST,TheTruekachingPracl iceandReal izat ionof lhePt t reLand lhy. A Translation of Shinran's Kyogtoshinslro, 2 vol'' Kyoto'

YerutesRrt T., 1988, Shingon. Japanese Esoteric Buddhism, Boston-London'

ii

, \

\

l lucirJlr isilul

I9

t ibetan qi , ,bon"-nl

l. tr]uddhisnwl ?n Tibct

Budclh isrnul i l :Uuns ?n Tibct pr in sccoiu l a l V i I - lea d.C. , sub patronrr ju l

casei doml l i to i r r \1 . b i u uvrr t incr i dc la inccput prr tcrn ice legi l tur i su [ )utcrcapolit icir. Inii ial, sc l)i l l 'c cirltcu.ti l i !a Sarrtiraksita a l ir: i t cel car.J a adus in rc-giune, la irtvitalia rcgclui, norrnelc ritroyrr, dar ci nu a ayut succcs. Abiain784, _eralic lui Pa<lnrrr:; lnrbhava. scnrilegcntlirrul l l fohdsiddhq, cunoscatoral doctrinelor tantricr-r. traditia brrrl{f i istl i a rcusit -sii prindir rirdacini gi a 1'ostproclarnala religic r.rf ici lr l l i in 791. PiaceaLr cle fhpt tehnicile cxtaticc $i exor-ciste ale ascctuiui. atit dc apropitLte cle tracli l i i le aniohrone. Alituri de $coahde origine inciiarul sprij init l i cle r,--ge. se crca-sc dc, asemcneit un curent t l-Iochinez, poate airropiat t lc cultelc pretrucltlhiste S-au fbnnat astfcl ckruiitendinle: ,.gradualistri" cl in scoala inclian[. care sustineau gradualitatca vieqiipentnt a ut insc ' i l r rmiur i l ' r )a . s i . . inredi i r t is i i i " . care, in l luenlat i de bt rddhis-mul chinez Cllrarr. ploirLnlcau o ltrrrtoda iutcdiati cle a rcaliza adcvinrl. ()po-zil ia lor crescinda a ltrat siirsi l prin Concil iul cie la L,\ 'mLsa (792-794), carea dat cigtig clc cauzn doctrinrrlor indiene. insa tbrta crescincll:r. polit ici i ; ieconomicir, a buddhj:;mr.i l ir i a provocat o rcactic de resltingcrc clin partragrupurilor de la curicr leeatc de tracii i ia mai veche, ; i la slirsitul secoluluial lX-lca s-a pornii o :icurtir dtr intensir prigoana. clupi carc buclcihisnttrl$t-a revenit dupir sli i ; irul rnouar.lrici urritrrc 11t42) i i thrirnitarea l irri i . Re-na$terea buddhistl s-a petrecut sub senrnul reforrnei: Rin-chen-bzan-po(958-1055). in opela sa clc h'acluccre. a fircui o distinclie intre textele ezote-nce ale vechii trati. i l i t ( l l i i i t i-ma), si celc alc noii tracli l i i (Gsctrntu), socotiudhpure scrieri lc cirron] r)u l i sc putea trasa originea sanscrit lr sau pracritr.F.^ -! r4 o opt lu l te ptor l t r l i lua ruai uru i t pol i t icu t lec i l doctr inar t i , iar vechi i bud-qhr$ti aLr l i)st 0cu1;ll i r lc Iaxisnr nrolai si (le interpreta[e pre.r od l i l leram aslhbolismrrlrri tanrric.

'rratl i l ia veche a dc,"'enit:rstlel indcpendentA gi a cipA-

lat numelc de Ii i i i t i rtro-pa, intenlionind sa rccurga pentru reihcc:re tl ircotla Padtnasarrrbhlrv.. in caclrLrl rrri lcari i reforrnatc, in aceeaqi perioadir, ci i lu-Si r r r la t isa 19| i2-105-1) e in i . r 'o t l i rs t l in Inc l ia cul tu l iu i rard s i a l lu iAvalo-

il'tl 3-18 ( 'A l t . l : S { ,1 { t t : l iB t : t {A I { t . S l N t rN , t t r lU l t i ; : tN t ) t r \ S I I xTRI ;ML i t . ( ) t { i l :N r

l<itcsvara (Spyan-rrr.s-gzigs. care va dcve.ni patrolr al ritrctului), intcrrcrldscoalir Bka'-gtlont.r. carc aplica o regr-rl i i r.r.ronasticd rigidn, uti l izind tehnicigradrrale cle purilicare nrentaln. Gt,octltct, riciicata cic ascetul indian phaclan_pa Sangve (m. l l lT) . a fost in schi rnb o iurpor tantd scoala, . imediat isra, .care a dezvc'rltat o rnctocla de anulare a oricarui gincl i luzorir"r al e ului. prinmeditali i carc, ptclucrinrl in chcie budrlhisti l vizir-rnile init iatice ale .sarnunilor,prevedeau sacrif icarca sinrbolica a propriului tnlp Llnor dcrnoni, recurloscr(inrai t irziu ca ermanatii alc propriei rninti.

Printlc celclaltc scoli sc pot aniinti si ^5iz-,ri.r,rr-pq, Bko'-bgr-t.ud-1t,r st,in sfirsit, Dge-/ug.s-po, intrc care nu cxista diferenlc doctrinare apreciabile.su-.s'hu-ltu,lbirdrtir de l lrog-nri (992-1072). a fo.st pcntnr o perioadir dc- rinrncca nai pLrtcrnicd Scoald titrctana, bucurindu-sc cle sprr j inul mongoli l,r l l1i1Kubilay IIan. lJku'-bgt't ' tr,: l pa cm in re-alitate un ansamblu de grupun rcli-g ioase, lcgatc c lc l jsura l r r i Mar-pa (1012-1096), carc, c lupa ce studrasc inIndia cu rnacstri l l Naropa, i-a rispinclit sisternul de tehnici yogrz, reinnoindinf )uen{a t radi l ic i ascet ice indisnc. Disc ipolLr l s l r r a fost Mi- la Ras-pa (Mi_larepa, 1040-1123), f l-sura carisnrarica a bucldhismului t ibetan. Hagiogra_fia sa, urtul dintre textelc cclc nrai cunosct-ltL' si ntai dramatice din l iteraturat ibctani , cste un i t inerar in i l ia t ic i ie la in t r rncr ic la lumind: ea povesrcsredesprc l 'clul cunr I\ ' l i larcpa, clin clclrinta de uzbunarc, a clevenit uracstru intragia nca.qni. .si dc.sprc f clrrl curn. cli inelu-sc, a ple-cat in criutarca lui Mlr-pa;desprc incercarile lirartc clure prin carc a trecut pentnr a-l convinge pe nlacs-tru sa-i imprirlascasca invatatrrra czoterica; si desprc stacliile prin carc a atinscu ln r i l c cxpe r i cn ! c i r n i s t i ce .

Dintre celelaltc scoli aparlinind dc Bka'-bg4'utt-pu se nuurara Kcrrnttr-1tu,nunrit i ,,plr:tclrr negrc", cc: aLr lb.st printlc prinri i carc ou c(xrceput iclcca.succc-siLrnii lui Lama prin transnrigralie. L,a sfirsitul secolului ai Xlv-lca,

' l 'sori-

k l ra-pa (1357-1419) a in lcnre iat l )gc- lugs1tu, rcvenind Ia apl icarca r ig ic laa regulilor Stha"-iravtidilr, pc rrare h-'-a integral o dali cu rlileparisnrul cLrltu-Iui lui Maitrcya qi cu practicile tar.rtrice. in 1642, Dge-lugspa (*scoala ,.plete-lor ca lbene", care sc c l is t inge de celc la l te ;co l i , nurn i te a le , ,p lete lor ro i i i " ) ,cu sprij inul mongoli lor, a hurt locul celorlalte ;coli gi a inceput si guver-neze de-a dreptul (ara. O data cLr invazia chineza a Tibetului in 19,50 si cuRevolutia Culturali, ant asistat la distrugerca sister.natica qi totala a aces-tei lurni religioase.

Eviclentele caraclcristici suulinicc prczclttr ' in brrtldhisntul t ibetan clcrir ' iatit din raporturi lc cr,r cultele localc prebuddhiste. cit Si din inflr-rcntatehrrici lor tartlr-icc itrdiene . l-cluricilc cxtatice siut contune in lunrea r-eligiotrsatibetanir, care lacc din ele un instrLrnrent de cunoastere Si dc r.nintuile. Aspcc'tr.rl acesta, alaturi de t'inct.),tt din trlula.sarvcr.stit,atlin, contribuie ia omogctrr-zarca dcoscbita a btrddhisrnrrlui t ibelan atit in practici, cit 9i ir.r cioctrine, ustlel

:

ll

,

, \

incit marile traditii Sthavirav'ada, Mahdyana Ei Thntraltana nu sint conside_rate incompatibile. caracteristica cea rrai vizibild a buddhismului tibetaneste totu$i figura carismaticd a lui Dalai Lama (Darai bra-ma),qef religiosgi politic, considerat incarlare a lui Avalokitesvara. pentru buddhiqtii tibetani,DalaiLatna este al Patnrlea Giuvaier, care se aEazd lingi BudcthLa, Dharma$ sawgha. sistemul lamaist prelucreazd doctrina reincamarii, care in Indiaare o semnificalie negativd, reinterpretind-o in mod pozitiv ca manifestarea milosteniei lui Avalokitesvara. Succesiunea lui Dalai Lama nu se face prindreptul na;terii, ci pe baza unor oracore qi incercdri iniqiatice. Alaturi deDalaiLama, este important sd amintim figura lui panchen Lama, maestrulsdu, considerat incamare a lui Amitabha. Ini{ial, a'usese doar indatoriri spiri_tuale, dar, in secolul XX, a primit qi insirciniri politice.

canonul buddhist tibetan este constituit din Tripitaka (Bka,-,gyur) Ei din-t-o culegere de comentarii, rraduceri, iucrdri de qtiinle traailionlie. ionnindimpreund un corpus de peste trei sute de volume. canonur actual poate fidatat pe la inceputul secolului ar XIV-rea. De categoria gter-ma, ,',tezaureregrsite", c6(i sacre ascunse in epocile de persecuqie Ei redescopeiit" utt"-riol apartine celebra Bdr-do thos-gror (Cartea morliror), compuse poatefu secolul al XIV-lea, cu scopul de a-l eribera pe rnuribund din lan{ulsalnsdrei, f6cirrdu-l sd recunoascd s'biectivitatea, qi deci caracterul iluzoriu,a imaginilor pe care le-ar fi experimentat in perioada intermediard dintremoarte qi noua rena$tere. $coala vechii traditi i (Riiin-no-pa) are un canonpropriu' numit RiTid-nta Rgyucr-'bum,inpatruzeci qi;ase de volume, da-tabile din secolul al XVIIl-lea, ;i o culegeie de ,,tezaure regdsite,,din seco-

llj,tf llt t:1. El privitegi azd pracricatintricd fa{d de stuclierea sutreror Eirala de insdsi resula monastici, qi in acest scop a elaborat prin secolul alVIII-lea o clasiircare a Dharrtciin ,.noua vehicure graduare... Siltrayana

Y!:':.:!"f fa) este primul nivel cle vehicute care reuneqte, ordonate dupdurrrcultatea Ei profirnzirnea crescinde, Hinal.ana Ei Mahayatm; urmeazd apoigrupd vehiculelor tantrice, ra rindul ror subirnpd4ite in ,,tqntre exte-rioare" si '.tantre interioare". Ar noualea;i urti*rul vehicul este Ati-yoga,sau Rdzogs-c hen, care esle o cornprerare qi o depagire "

faii tr"iri.. insesi.

BUDDHTSMUL T ln l rAN S l , .BoN. , -uL 349

2. ,,Bon"

La intrarea buddhismurui in Tibet, este atestatr prezenta unor culte gama-

depozitar at rraaitiei- oripi*puzrrar al tradltrel originare tibetane, care a ldsat unne putemice chiar$ l i n buddh i sm. i n a fn r ; de r ceqs re n ' r a ha^ao^ r - x ^ ^ r - - - y , , . . .v' rrt Duddhrsm. rn afara de aceasta, pare necesar sd se facd o distinc{ie intreoon propriu-zis Ei ansarnblul nesisterna tizat de tradi(ii qi credin{e populare

lii1 i

350 CAILE SPRE I jL IBERARE $ I NEMURIRE: INDIA $ I EXTREMUL ORIENT

din Tibetul actual, care cu greu pot fi integrate unei categorii precise. Boainsearnnd la origine ,,a se nlga, a invoca, a psalmodia", qi mai tirziu a ajungsd indice ,,adevdr, realitate", devenind sinonim cu chos, cuvint tibetan careindic6, Dharma. Bon prezintd in realitate numeroase similitudini cu buddhis-mul: ca Ei acesta, se considerd universal, dar cu toate acestea nu e uqor cata-logabil ca o religie etnicd. Posedb un Canon (Bka'-'gyur gi Brten-'gyur\,ale cdrui texte doctrinare qi rituale nu diferd mult de cele buddhiste. Adepliibon, sau bon-po, qi-au creat reguli qi finalit61i inrudite cu cele ale vechii

Ecoli (Riiin-ma), cu care a avut numeroase contacte. De pild6, in ambeletradilii, in stabilirea identitdlii lor istorico-religioase, au jucat, qi joaca qiin prezent, un rol deosebit de important gter-ston, sau ,,descoperitorii detezaure", cei care descoperi texte ascunse in locuri deplrtate din cauza unorvechi perseculii. Dar trebuie remarcat cI aceastd redescoperire poate sd aiblloc i in ungherele propriei min1i.

Caracterul specific al bon-ului este sesizabil indeosebi in folosirea unordiferite nume, mituri, formule evocatoare qi iconografii care par uneori slascundd o trdsdturd de arhaicitate intunecatd gi nelinigtitoare, semne caretrimit la un trecut neguros gi care poate cI justificd mentinerea deosebiriifa!6 de buddhism. Bor posedd in afard de aceasta o clasifltcare speciald atextelor complementare Canonului, numiti sgo bzhi mdzod lnga, care cuprin-de practici ezoterice, oracole, ceremonii funebre gi rituri de vindecare. Potri-vit textelor sale sacre, bon provine din regiunea Zafi Zui, situatd poate inTibetul occidental, insi prima origine a bon pare sd fie mai spre apus, in

linutul numit Rtag-gzigs (Tajik?), iar intemeietorul sdu ar fi fost Ston-paG6en-rab, adevdratul ilurninat (cdruia Sdkyamuni nu i-ar fi fost decit ma-nifestarea), care a propagat doctrina, devenind centrul devo{iunii pentrubon-po. Bor deosebegte trei fazeinpropria sa dezvoltare: una oral6, a,,unuibor manifest", in care ar fi fost prevalentd practica extazelor oraculare Eia sacrificiilor, poate chiar qi umane. in faza urmdtoare, a ,,unui bon dife'

rit", se oficiau mai ales culte funerare regale. Trebuie amintit, in treacdt,cd figura regelui dobindeEte in miturile bon semnifica{ia unui mediator de

origine divina intre cer qi pimint, temi cu influenle chineze 9i centrasiati-ce. in sfirqit, textele sacre ale bon recunosc o a treia faz6, a,,unui bor trans'

format", in care se simte influenla gindirii buddhiste. Aceasta din urml este

unica fazd confinnatd istoric a bon-u\ti in forma actuali Ei dateazd din epoca

introducerii buddhismului in Tibet (secolele VII-VIII). Tocmai in vremea

aceea bon a fost interzis gi a primit un nou impuls in secolul al Xl-lea. ince-

pind din secolul al XV-lea, bon-po s-au organizat in structun monastice dupd

exemplul buddhist.Prin afinitatrile sale chiar qi doctrinare, bon afost deseori considerat ca

o $coald eterodoxd a buddhismului, sau de-a dreptul ca o fonnd degenera-

l l ( . i l ) t ) H l S N l ( l i . ' t l t t l : t A N S I , . l l O . r - . . - L J t , 3 5 1

f i a ace.strria, ditr cxista 5i ccrccli i tori carc vad aici ccouli le r-rnei tradiri i bucl-dfi iste ,.1>lr| lrLrlL-", l)r 'o\/ctl i trd dirr Ziir i Zuri si anlc:rioani inlroducerii ,,oficiale"6 buddhisrrltr lui. Poatc l)elt lrtr a irrtclcqc ce alturnr.: esle bon e nccesiir si i pri-virn proci:sui t le inllr"rcnti i recipr.ocii si de transfbnrare care a avut loc in-6e budcl l r isrn s i rc i ig i i lc po1. :u iarc t ibetanc, uncle buddhismul a r ra lsrn isbort-tt lut tttt tttt-satttbltt oll loi:e ir dc doctr-irrc {i lozolice, adaptind la rinclul sdudg la accstl lr.nt.)e[ollsc practici cxtutioe.

Bibliogra{ier

BACOT J. (cd.). 1971. l l i lural,u Ses uicloi l . t , ses clt ' t ,ur '?s, son i l luminatio,, Paris.Beypn S., 197.\.T-hr Crt lr ol '7 ' i i t . i i l lagic untl I l i tuct! in be1, Bcrkcley.Cneruc. (i,\R.vi'\ C. (cd ). 1977,'t'ltc /.!urtdrcd'l ltousurtd Sottgs <tl"illilurel;a, Boul-

der.

GUNrrt I{. (cd.}. 1963,'i'hi: [.it'c urttl Ti,acltittg oI Nurrtpct, Oxford.GttNtEn I-1. 1,:r-1.), 1t)-16. Kit tdlv lJt, ' t t t ru l ldse u.s,,4' l ionslat ion o.f L,cttrg chenlta's

,, Tr il ttgl' p f ! :' i t t l i n.y ( o n t/b t't u t t i t) u.s t' ", [:rtrcr _l,vi i le.GUNTER l l . K,r ' , ' ; . .rr tuit , l 1.. (1:11.1, 1975. .4 ! i 'un5lu! ir tr t 6J') 'e-,shcs ry1'oltnt.sl tun's , ,The

Net'kIot 'a t t f ( . ' Icur [ , ]nd, ' ; . ' ; !ur i I i t tq' , Ernlry'vi I lc.Hopxrr 's.1. l . .r ' rr Rn;i 'o,- ' ru. (,- 'c.), 1975.

' l 'he ptct; i t trr .s Gat. lancl t tnr l t l rc Sottg o-[the!-our Alirttlfitlt;r,.r'.r' lrr' ,\IrT.Jrlr.jtrnn untl thc .\t't'.trth Dalai Lemu, London.

Kenl,tnr '( ; . , 1971. Tttt ' l -n,t trn' t ,r . t- / Grxtt l .5!ryrrrr is t t l ibctctt t Hislort,o/ 'Bon,L,on-don.

KvarnNr: 11. 19s4, 7' i !v ' t . Liott l l , ' l igir ,rr;A l)cuth I?i iutt ! o.f t l rc l ibetan l lonpos,L.er-den.

Manarxr l : . , 195 l . l ie,g/ i ,1rr ' ! . i ! : t , t , 1)trr.Nesr.srt-wtlxorvr rz l{ . clc, r95(r, o,uclc;; utt t l L)<.trtr t ts o.[ ' f iber,The l{ague.PeLoex Grarsrr. Lt)t) i , I ' i l t t , t . i i f i t t t t ,r i .sLtt lo lu lclr , . Milano.t*l_t *, 1995,1,,a n:iigi0rti dt,l

'i-il:t,r. irr {j. [:i[rrar:ro (cd.), Stot.iu tlclle religiorri,

^ I ! ' : 1ic1r,:-rrtr t i t i l . l ! ' l t tdia t : t l t '11' l is.tr . t , tr to ()t .r t ,r t t i t , l {onra-Bari, pp.573 .612.

SRltut. t- G., 1993 cr, ' i l i t l ,gh,trt tLtt ,s; Budt! l t i . ;r t t i r t i ' i l tetutt socieries,London.SNELLcnovr, D. icrl.). I980, /lrc Nirt l,l,ut.,r o.f'Iltnt.. Excerptsrt.ont the gZi-htjicl,

Boulder,SNnrLcttcrvt t)., l 9:i7. l nrlo-'/i l,ct tr tt lttulillr i.sttt. Loildon.DPARITA\r (1. (cd.), 19\). ' l he Tibt:tatt Dhurtrnraputl u, Nerv f)clhi.TARruaxr: f i1 1i1r (cr i .) , l ()1i3, i{ot l tg.of Ktrotr l t , t lyc. I 'hc Enl,i gltretr nutr! of )'e-shes^

ntTsho-t. : ; .r r t l , Ue rkclu-r.IUCCf ( j . . I ( ) , i ( ) , l i i , r , , , . ; l ! , i ; ; t t t , , ! . \ : . . , . , r / / , Ror r ra .tUCCI C. (L \ i ) , l , ) ; ' . j ! ! i / , , . , , t i l . c . i i t r : r , l r . i i t t t .u t , .Tuccr ( i . , i9 ;q : , . t . , i t ! i ; : i , t r ; i , r , , / 7 r i , . r . Rornr .

l o r i n o .