imbatranirea populatiei romaniei
DESCRIPTION
Structura demograficaReinnoirea si imbtranirea populatieiTRANSCRIPT
ACADEMIA ROMÂNÃ
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETÃRI ECONOMICE
CENTRUL DE CERCETÃRI DEMOGRAFICE “VLADIMIR TREBICI”“VLADIMIR TREBICI”
DECLINUL DEMOGRAFIC
ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI
DECLINUL DEMOGRAFIC
ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI
O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21
DE
CLI
NU
L D
EM
OG
RA
FIC
ªI
VII
TO
RU
L P
OP
ULA
ÞIE
I R
OM
ÂN
IEI
ISBN 978-973-7871-88-6
19
00
19
10
19
20
19
30
19
40
19
50
19
60
19
70
19
80
19
90
20
00
20
10
20
20
20
30
20
40
20
50
20
60
20
70
20
80
20
90
21
00
0
5
10
15
20
25
30
0
5
10
15
20
25
30
- m
ilio
an
e lo
cu
ito
ri -
?-
milio
an
e lo
cu
ito
ri -
S1 - Pesimist
S2 - Optimist
S3 - Ideal
Lucrare apãrutã cu sprijinul
"România are nevoie de o politicã familialã elaboratã cu multã grijã ºi
responsabilitate, clarã, stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmãreascã
efecte imediate (necontrolabile în anumite dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã aibã
consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei publice ºi al specialiºtilor.
Alocaþia de stat pentru copii, diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia
cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare financiarã, ar trebui sã constituie
componente ale unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii familiale,
refacerea statutului ºi prestigiului familiei cu copii, revigorarea cercetãrii
demografice, crearea unei structuri instituþionale de înaltã prestanþã care sã
gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã problemele celei mai importante
bogãþii a þãrii.”
Vasile Gheþãu
DECLINUL DEMOGRAFIC ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI
O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21
ACADEMIA ROMÂNÃ
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETÃRI ECONOMICE
Centrul de Cercetãri Demografice Vladimir Trebici
Editura ALPHA MDN2007
Copyright ©-INCE, 2007
Institutul Naþional de Cercetãri Economice al Academiei Române ºi autorul adreseazã mulþumiri Biroului de la Bucureºti al UNFPA -Fondul ONU pentru Populaþie, Excelenþei Sale Dr. Peer Sieben, Reprezentant pentru România, pentru interesul constant manifestat în elaborarea acestui studiu, pentru publicarea sa în condiþii grafice de excepþie ºi pentru elaborarea ºi publicarea versiunii în limba englezã.
Opiniile exprimate în acest studiu sunt cele ale autorului ºi nu reprezintã, în mod necesar, punctul de vedere al Institutului Naþional de Cercetãri Economice ori al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaþie.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României:
GHEÞÃU, VASILE Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României. O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21 / Vasile Gheþãu. - Buzãu : Alpha MDN, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-7871-88-6
314(498)
CUPRINS
Prefaþã ..........................................................................................................................................vii
Rezumat ......................................................................................................................................viii
Referinþe ......................................................................................................................................53
Anexe ...........................................................................................................................................57
Addendum ..................................................................................................................................69
1. ªaptesprezece ani de declin demografic...............................................................................1 Ceea ce ne oferã statistica demograficã anualã… .............................................................................1
…ºi ceea ce ne aratã recensãmântul din martie 2002.........................................................................2
1990-2006 = o pierdere de peste 1,4 milioane locuitori: cu ce ne este mai rãu?..............................3
1.1. Dimensiunea demograficã a migraþiei externe.........................................................................4
1.2. Faþeta care nu se vede a declinului demografic ºi costul sãu...................................................5
2. O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic:
dimensiunea ºi structura populaþiei active economic.......................................................14 Redresarea natalitãþii nu mai poate împiedica scãderea ºi îmbãtrânirea
populaþiei active pânã în anul 2025… ................................................................................................14
…dar nu acesta este rãul, ci majorarea sarcinii economice a populaþiei active...............................14
Reducerea drasticã a populaþiei ºcolare..............................................................................................17
3. Redresarea situaþiei demografice.
Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului.............................................................19 3.1. “Vãzând ºi fãcând”: atitudinea empiricã...................................................................................19
3.2. Dialectica construcþiei demografice ºi impecabila sa dinamicã internã.
Abordarea normativã..................................................................................................................22 Va trebui sã ne fie mai rãu, înainte de a ne fi mai bine… .................................................................24
…pentru cã - pânã la mijlocul secolului, redresarea natalitãþii va diminua
doar gradul deteriorãrii… ..................................................................................................................24
…pentru cã vom asista la ascensiunea numãrului de decese ºi la accentuarea
procesului de îmbãtrânire demograficã printr-o componentã nouã în România… ......................27
…ºi numai în a doua jumãtate a secolului vor apãrea efectele benefice
generale ale redresãrii de duratã a natalitãþii ºi stoparea declinului demografic ............................29
3.3. Marea necunoscutã a oricãrei abordãri prospective: migraþia externã...................................34 Imensele avantaje economice, ºi nu numai, ale migraþiei pentru muncã în anii tranziþiei… ........34
…ºi implicaþiile sale demografice ......................................................................................................35
Împinºi sã plece din rural în urban în anii industrializãrii, obligaþi sã se întoarcã în rural
în anii crizei tranziþiei ºi forþaþi de mizerie sã-ºi ia lumea-n cap? ...................................................36
4. Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic .....38 Imperativul unei strategii naþionale în domeniul populaþiei ...........................................................40
Responsabilitatea clasei politice .........................................................................................................42
Învãþãmintele unei mãsuri de stimulare a natalitãþii: concediul ºi indemnizaþia
de creºtere a copilului… .....................................................................................................................42
…ºi o mãsurã economicã cu rezultate imprevizibile - noua alocaþie de stat pentru copii:
ce natalitate vrem sã stimulãm? ..........................................................................................................48
iii
Casete
Anexe
Tabele în text
Tabele în anexe
Tabele în casete
Figuri în text
1. Integrarea în UE ºi costurile îmbãtrânirii demografice: cazul Republicii Cehe ºi al Slovaciei ....................
2. Înlocuirea generaþiilor ........................................................................................................................................... 3. Amânarea naºterilor. Efectul tempo ºi componenta quantum a fertilitãþii ....................................................
4. Mortalitate pe vârste, duratã medie a vieþii ºi mortalitate generalã: o matematicã impecabilã.....................
5. Libera circulaþie a persoanelor în spaþiul UE ....................................................................................................
6. Cultura demograficã .............................................................................................................................................
7. Fertilitate diferenþialã dupã etnie ºi religie .........................................................................................................
8. Ce familie vrem sã încurajãm? .............................................................................................................................
9. Depopularea României .........................................................................................................................................
1. Proiectarea populaþiei active economic................................................................................................................57
2. Durata medie a vieþii în România: între reculul din anii 1992-1996 ºi progresul continuu de dupã
anul 1996 .................................................................................................................................................................59
3. Un proiect: Chestionar de evaluare a efectelor ordonanþei referitoare la indemnizaþia de creºtere a
copilului ..................................................................................................................................................................62
4. Proiectãri ale populaþiei României ......................................................................................................................63
5. O rapidã privire comparativã asupra demografiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005 .........................65
6. Demografia României în context european, 2005 .............................................................................................66
1. Miºcarea naturalã ºi migraþia externã în anii 1990-2005....................................................................................2
2. Structura pe vârste a populaþiei României la recensãmântul din 18 martie 2002 ºi a migraþiei externe nete dintre recensãmintele din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002 ..................................................................
3. Generaþiile feminine 1990-2005: evoluþie numericã în anii 2010-2031 ºi numãrul de nãscuþi pe care îl vor avea cu fertilitatea din anul 2005 .................................................................................................................
4. Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale .....................................................................................................................................................................
5. Populaþia activã economic, 2005-2050. Numãr, ratã, structurã pe vârste ºi vârsta medie ...........................
6. Populaþia activã economic, 2005-2050. Raportul de dependenþã economicã ...............................................
7. Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza redresãrii fertilitãþii ..........
8. Raportul de dependenþã ºi indicatorul dublei îmbãtrâniri în cele trei scenarii .............................................
9. Evoluþia numãrului de nãscuþi, a ratei natalitãþii ºi fertilitãþii totale în mediul urban ºi rural în anii 2000-2005 ...............................................................................................................................................................
10. Populaþia femininã de vârstã fertilã. Statut ocupaþional ºi distribuþia femeilor neocupate economic dupã numãrul de copii .........................................................................................................................................
Anexa 2. Indicatori ai condiþiilor de locuit la recensãmintele din anii 1992 ºi 2002 ºi la începutul anului 2005 ..............................................................................................................................................................
Anexa 4. Tabel 1. Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale Seriei 2004 a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite .............................
Tabel 2. Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României...........
Anexa 5. O rapidã privire comparativã asupra populaþiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005 .................
Caseta 8. Distribuþia femeilor de vârstã fertilã dupã numãrul de copii nãscuþi vii la recensãmântul din martie 2002 ºi douã modele de distribuþie în ipoteza redresãrii fertilitãþii ...........................................................
1a. Structura pe vârste a populaþiei la recensãmântul din martie 2002 .................................................................
1b. Structura pe vârste a migraþiei nete dintre recensãmintele din 1992 ºi 2002 ..................................................
iv
5
6
8
15
17
25
33
46
48
60
63
64
65
50
44
13
22
23
28
35
41
47
50
52
2. Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de 15-49 ani ºi a numãrului ºi ponderii populaþiei feminine din generaþiile 1990-2005 în anii 2006-2031 - Scenariul 1 ...............................................................................
3. Evoluþia proiectatã a numãrului total de nãscuþi, a celor de la generaþiile 1990-2005 ºi a ratei natalitãþii în anii 2018-2031 - Scenariul 1 ............................................................................................................................
4. Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de vârstã fertilã pe trei grupe de vârstã în anii 2005-2050 - Scenariul 1 ..............................................................................................................................................................
5. Scãderea naturalã anualã în anii 2005-2050 în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale......................................
6. Metamorfozele unei populaþii. Populaþia pe vârste la 1 iulie 2005 ºi cea care ar rezulta pentru deceniile urmãtoare dacã fertilitatea ar rãmâne la nivelul din ultimii ani (Scenariul 1 - Pesimist) .............................
7. Populaþia pe grupe mari de vârstã ºi raportul de dependenþã în anii 2005-2050 în trei scenarii prospective .............................................................................................................................................................
8a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2050 .............................................................................
8b. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2100 .............................................................................
9a. Rata natalitãþii (RN), rata mortalitãþii generale (RMG) ºi evoluþia numãrului populaþiei
în scenariul 1, 2005-2050 .....................................................................................................................................
9b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2100 ......
10. Evoluþia anualã proiectatã a populaþiei vârstnice (60 de ani ºi peste), 2005-2050, în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale (1,3 copii la o femeie) .............................................................................................................
11. Caracteristici ale populaþiei active, 2005-2050, în cele trei scenarii ................................................................
12. Populaþia de vârstã ºcolarã (3-23 ani) în anii 1990-2005 ºi cea proiectatã pentru anii 2006-2050 - Scenariul 1 ..............................................................................................................................................................
13. Evoluþia prognozatã a numãrului de decese ºi estimarea numãrului de nãscuþi care ar putea asigura o creºtere sau scãdere naturalã minimã, 2007-2065 .............................................................................................
14. Populaþia femininã de vârstã fertilã (15-49 ani) în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ..........
15a. Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ................................................
15b. Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ..........................................................
15c. Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 .................................................
15d. Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ...............................................
16a. Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ................................................
16b. Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ..........................................................
16c. Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 .................................................
16d. Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ...............................................
17a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2050 ...........................................................................
17b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2050 ......
18a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2100 ............................................................................
18b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2100 ......
19a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2050 ............................................................................
19b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2050 ......
20a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2100 .............................................................................
20b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2100 ......
21. Creºterea naturalã anualã a populaþiei în trei scenarii prospective, 2005-2100 .............................................
22. Populaþia României în anul 2005 ºi trei variante de evoluþie posibilã, 2005-2100 .......................................
23. Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii. Scenariul 2-Optimist ..................
24. Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii. Scenariul 3-Ideal .........................
25. Dinamica numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la cele nesalariate din mediul urban ºi rural
în anii 2003-2005 ...................................................................................................................................................
26. Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la celelalte femei în anii 2003-2005 ..........
27a. Evoluþia numãrului de nãscuþi în urban ºi rural, 2000-2005 ...........................................................................
27b. Rata natalitãþii în urban ºi rural, 2000-2005 ......................................................................................................
28. Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi în anii 2003-2005 dupã nivelul de instruire a mamei .................
29a. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2002 faþã de anul 2001 ..................................................
29b. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2003 faþã de anul 2002 ..................................................
29c. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2004 faþã de anul 2003 ..................................................
29d. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2005 faþã de anul 2004 ..................................................
30a. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2003/2002 ........
v
7
7
7
9
10
11
12
12
12
12
13
16
18
20
21
26
26
26
26
26
26
26
26
29
29
29
29
30
30
30
30
31
31
32
32
43
43
43
43
44
44
44
44
44
45
30b. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2004/2003 .........
30c. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2005/2004 ........
31. Douã secole din evoluþia populaþiei României: un secol de expansiune demograficã ºi un secol de posibilã implozie demograficã .............................................................................................................................
Anexa 1
1. Rate de activitate pe vârste în România ºi în Franþa, 2004 ...........................................................................
2. Populaþia activã pe vârste în anul 2005 ºi cea proiectatã pentru anii 2030 ºi 2050 ....................................
Anexa 2
1. Speranþa de viaþã la naºtere, 1970-2005 ...........................................................................................................
2. Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1989 ............................................................
3. Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1996 ............................................................
4. Raportul dintre ratele de mortalitate pe principalele grupe de cauze de deces 2005/1996 ......................
5. Creºterea consumului alimentar al populaþiei în perioada 1994-2004 ........................................................
6. Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã îndelungatã în anii 1990 ºi 2004 (la sfârºitul anului) .......
Anexa 6. Demografia României în context european - 2005
1a-1c. Creºterea totalã a populaþiei, creºterea naturalã ºi migraþia netã ..........................................................
2. Rata natalitãþii .....................................................................................................................................................
3. Rata fertilitãþii totale ..........................................................................................................................................
4. Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei ...........................................................................................................
5. Rata mortalitãþii generale ..................................................................................................................................
6. Rata mortalitãþii infantile ..................................................................................................................................
7. Speranþa de viaþã la naºtere - Bãrbaþi ...............................................................................................................
8. Speranþa de viaþã la naºtere - Femei .................................................................................................................
9. Rata nupþialitãþii .................................................................................................................................................
10. Rata divorþialitãþii ............................................................................................................................................
11. Þãrile europene care ar urma sã cunoascã o scãdere a numãrului populaþiei pânã în anul 2050
(Seria 2004 a proiectãrilor ONU) .................................................................................................................
12. Cele zece þãri care ar urma sã cunoascã cele mai mari ritmuri anuale de scãdere a numãrului
populaþiei în perioada 2005-2050 (Seria 2004 a proiectãrilor ONU) .......................................................
Caseta 4. Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21: evoluþia
numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã populaþie ºi a ponderii
acestor decese în ansamblul deceselor ............................................................................................................
Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste în ansamblul deceselor în anii 2005-2010 .............
Caseta 7. Rata natalitãþii ºi rata fertilitãþii totale dupã etnie ºi religie în anul 2001 - estimaþii .................................
Caseta 8. O schemã de cuantum diferenþiat al alocaþiei pentru copii .........................................................................
Figuri în anexe
Figuri în casete
vi
45
45
51
57
58
59
59
59
60
60
61
66
66
66
66
67
67
67
67
67
67
67
67
28
28
47
51
România a deven it S tat Mem bru al Uniunii înþelege sã-ºi elaboreze o politicã proprie în materie de Europene. Dezvoltarea economicã ºi socialã din anii popu laþi e, în func þie de real itãþ ile demo graf ice, care vin are repere bine conturate în strategiile, economice ºi sociale. Þãrile ex-comuniste care au politicile ºi programele Uniunii Europene. Existã însã aderat la UE în 2004 ºi 2007 au adus în Uniune ºi stãri o dimensiune a acestei dezvoltãr i care nu constituie, demografice esenþial negative, tranziþia economicã ºi încã, o preocupare la nivel eur opean: populaþia ºi socialã punându-ºi cu forþã amprenta pe evoluþiile situaþia demograficã din þãrile UE. În primãvara anului natalitãþii ºi, în unele cazuri, pe schimbãrile suferite de 200 5, Com isi a Com uni tãþ ilo r Eur ope ne a dif uza t mortalitate ºi migraþia externã. Este ºi cazul României. Statelor Membre un document extrem de important Cei 17 ani de tranziþie au însemnat ºi 17 ani de declin referitor la situaþia demograficã din þãrile UE: Cartea demografi c, dec lin care ascunde semne de crizã Verde "Confruntarea cu schimbãrile demografice: o demograficã latentã. Dacã reculul populaþiei ar fi nouã solidaritate între generaþii" (Confronting provenit numai din migraþie negativã ori din recru-demographic change: a new solidarity between the descenþã a mortalitãþii, efectele sale nu s-ar transmite în generations). Documentul re prezintã o pre mierã î n mod automat asupra viitorului demografic al þãrii, prin
abordarea problemelor demografice ale spaþiului UE la dinamica internã a demograficu lui. Din pãcat e, o
nivelul Comisiei, nu atât prin analiza evoluþiilor ºi contribuþie decisivã la instalarea ºi perpetuarea
previzibilelor implicaþii economice ºi sociale negative dec linulu i a avut-o º i o a re scãderea na tal itã þii din
din dec eni ile vii toare, cât pri n te nta tiva de a sonda primii ani ai deceniului trecut ºi menþinerea ei la valori
opinia guvernelor asupra nevoii/utilitãþii unei abordãri mici în anii urmãtori. Nu trebuie sã uitãm cã generaþiile mici, nãscute dupã 1989 - avem deja 17 ºi comune a problematicii, Guvernele fiind invitate a se cea din anul 2007 li se va alãtura - vor ajunge, dupã pronunþa asupra urmãtoarei chestiuni: "Sunteþi de anul 2025, sã domine populaþia de vârstã fertilã ºi pãrere cã discutarea evoluþiilor demografice ºi gestio-numãrul de copii pe care îi vor aduce pe lume va fi narea impactului acestora ar trebui sã aibã loc la nivel corespunzãtor dimensiunii lor. Pentru a avea un european? Dacã da, care ar trebui sã fie obiectivele ºi ce numãr anual de nãscuþi similar cu cel relativ stabil din domenii de politicã sunt vizate?" Cele mai multe dintre ultimii ani (210-220 de mii), ar trebui ca în aceste Statele Membre au transmis Comisiei poziþiile generaþii numãrul mediu de copii la o femeie sã fie nu guvernelor. Examinând aceste poziþii se poate uºor de 1,3 - cât este acum, ci de 1,8-2. Numai cã atingerea constata o convergenþã remarcabilã: nu este nevoie de în acest fel a unui numãr de nãscuþi de 210-220 de mii o abordare la nivelul UE a stãrii demografice a Statelor nu are cum sã opreascã scãderea numãrului populaþiei, Membre, de formularea unor politici comunitare ºi pentru cã numãrul de decese urmeazã sã creascã, prin crearea unui organism care sã gestioneze acest accentuarea procesului de îmbãtrânire demograficã, domeniu. În martie 2006, Parlamentul European a deºi mortalitatea pe vârste este de aºteptat sã cunoascã adoptat o rezoluþie asupra documentului elaborat de o scãdere importantã iar durata medie a vieþii sã-ºi Comisie ºi aprecierile acestui forum sunt similare cu continue ferm trendul ascendent. O migraþie externã cele care se degajã din poziþiile naþionale. Existã însã negativã ar accentua dimensiunea declinului. Redre-recomandãri vizând adoptarea unor politici naþionale sarea fertilitãþii va avea însã efecte benefice în a doua care sã diminueze consecinþele negative ale schimbã-jumãtate a secolului.rilor demografice, ale îmbãtrânirii demografice
îndeosebi, ºi ale nivelului scãzut al natalitãþii, ca ºi alte Aceastã incursiune în dialectica internã a demo-arii în care factorii demografici au implicaþii. Sunt
graficului, poate nepotrivitã pentru o prefaþã, se formulate recomandãri exprese pentru încurajarea doreºte a fi argument pentru evaluarea realistã ºi cercetãrii demografice ºi susþinerea financiarã a responsabilã a situaþiei demografice a României ºi acesteia în Programul Cadru 7 de Cercetare al elaborarea unei strategii naþionale în domeniul popu-Comisiei (EC FP7), ceea ce s-a ºi fãcut dacã examinãm laþiei. Viziunea pe termen lung este cea care trebuie programele de cercetare pe anii 2007-2013 aprobate la privilegiatã în orice abordare prospectivã a demogra-sfârºitul lunii decembrie 2006 de Consiliul Uniunii ficului. Studiul este un semnal de alarmã pentru Europene.evitarea intrãrii populaþiei României într-un iminent derapaj, având consecinþe greu de evaluat astãzi. Sunt Realitãþile demografice ale celor 27 nu sunt aduse argumente ºi se sugereazã cãi. identice. Delicata problemã a migraþiei internaþionale
este una sensibilã, în care dimensiunea demograficã se Autorulîmbinã cu cea economicã ºi politicã. Fiecare þarã
PREFAÞÃ
vii
REZUMAT
Anul 2006 a fost al 17-lea an de scãdere a numãrului populaþiei României,
prin componenta naturalã ºi prin migraþie. Pentru întreaga perioadã 1990-2006
pierderea estimatã se apropie de 1,5 milioane de locuitori. Este însã foarte probabil
ca ea sã fie mai mare, având în vedere veritabila explozie a migraþiei pentru
muncã dupã anul 2001 ºi tendinþa unora dintre migranþi de a se stabili definitiv în
þãrile în care se aflã. Numai viitorul recensãmânt ne va oferi o imagine corectã a
dimensiunii scãderii populaþiei þãrii. Nu se poate afirma, cu argumente, cã
scãderea în sine a populaþiei României dupã 1989 a avut, pânã acum, efecte
economice negative semnificative ºi vizibile. Într-o societate aflatã în profundã ºi
dureroasã transformare economicã ºi socialã, cu resurse foarte limitate pentru
acoperirea nevoilor esenþiale ale populaþiei (învãþãmânt, sãnãtate, asigurãri sociale
publice, asistenþã socialã), o populaþie în scãdere numericã diminueazã presiunea
asupra acestor resurse ºi faciliteazã o eficienþã mai mare sau orientarea unora
dintre aceste resurse spre alte nevoi ale societãþii. Este suficient sã reflectãm la ce a
însemnat ºi înseamnã din perspectivã economicã faptul cã, fãrã scãderea
natalitãþii, s-ar fi nãscut dupã 1989 cu peste douã milioane mai mulþi copii, ori la
ce implicaþii ar avea pe plan economic întoarcerea bruscã acasã a celor douã
milioane de români aflaþi la muncã în strãinãtate.
Avantajele economice ale declinului demografic sunt însã temporare atunci
când acest declin provine, în mod esenþial, din scãderea natalitãþii ºi menþinerea
acesteia la valori scãzute. Întregul mecanism se aflã în deteriorarea structurii pe
vârste ºi amprenta pe care aceastã deteriorare o lasã asupra evoluþiei natalitãþii în
viitor ºi asupra procesului de îmbãtrânire demograficã.
Proiectarea populaþiei României în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale
(1,3 copii la o femeie) prefigureazã un inevitabil derapaj demografic instalat dupã
anii 2025-2030, odatã cu atingerea vârstelor de 20-40 de ani de generaþiile mici
nãscute dupã 1989. Raportul dintre populaþia adultã ºi cea vârstnicã ar urma sã
aibã valori dramatice. O a doua proiectare, cea a populaþiei active economic,
aduce argumente suplimentare pentru dimensiunea derapajului demografic ºi
consecinþele sale economice.
Din orice perspectivã ai privi viitorul populaþiei României în acest secol,
singura schimbare care ar putea diminua dimensiunea deteriorãrii întregii
construcþii demografice este redresarea fertilitãþii. Neluarea în consideraþie a
alternativei reducerii mortalitãþii generale ºi cea a unui potenþial rol benign al
migraþiei în viitor sunt discutate ºi motivate. Douã proiectãri de tip normativ
contureazã reperele unei potenþiale refaceri a structurii pe vârste ºi efectele pe plan
demografic ºi economic ale acestei refaceri, efecte mult mai lente ºi de dimensiune
net inferioarã celor pe care am fi tentaþi, apriori, sã le aºteptãm.
Nevoia intervenþiei bine fundamentate este discutatã ºi motivatã iar
efectele mãsurilor de stimulare a natalitãþii la femeile salariate sunt prilej de
reflecþie asupra sensibilitãþii natalitãþii la stimulente economice. Potenþialele efecte
ale noii alocaþii de stat pentru copii sunt analizate din mai multe unghiuri,
inclusiv cel al unor posibile urmãri adverse ºi al nevoii prevenirii acestora prin
diferenþiere a cuantumului alocaþiei în funcþie de rangul copilului adus pe lume.
viii
Motto:
“Mâine nu este decât ieri-ul lui poimâine” (autor necunoscut);
va trebui sã ne fie mai rãu mâine, înainte de a ne fi mai bine
poimâine, dacã ar fi sã ne fie mai bine.
România a intrat în al 18-lea an de scãdere a natura lã, determina tã de rec rudescenþa
numãrului populaþiei ºi nu existã nici un temei mortalitãþii ºi reculul masiv al natalitãþii. Dacã
pentru a putea întrevedea o stopare a acestui examinãm dinamica acestor douã componente
declin în anii urmãtori. Dimpotrivã, durata putem vedea cã, de fapt, dimensiunea ºi forþa
tendinþei descendente ºi caracteristicile întregii scãderii natalitãþii sunt mult mai importante decât
construcþii demografice sunt argument pentru ascensiunea mortalitãþii. Aceastã realitate este
continuarea declinului. Dacã lãsãm la o parte anii esenþialã în înþelegerea implicaþiilor declinului
de rãzboi, un recul al numãrului populaþie i în demografic românesc, mai ales pe termen lung ºi
timp de pa ce nu este cons emna t ºi a test at în foarte lung, pentru cã deteriorarea structurii pe
istoria demograficã a României de date statistice vârste, purtãtoarea întregului potenþial distructiv
fia bil e. R ãzb oi n u a f ost , ca tas tro fe n atu ral e, al maºinãriei demografice asupra stãrii ºi miºcãrii
epidemii importante ori tulburãri sociale violente populaþiei, nu provine din schimbãrile pe care le-a
soldate cu zeci de mii de victime nu au fost ºi nici cunoscut mortalitatea, ci numai din reculul nata-
foamete generalizatã. Cu alte cuvinte, ne aflãm în litãþii ºi stabilizarea ei la valorile pe care le ºtim (în
prezenþa unei situaþii unice ºi care nu poate fi jur de 10 la mie).
decât rezultatul unor factori ºi circumstanþe de Atât natalitatea cât ºi mortalitatea generalã
excepþie. Credem cã termenul de crizã demogra- manifestã o surprinzãtoare stabilitate dupã anul
ficã latentã este propriu acestor realitãþi, definind 2000. S-au epuizat forþele care au dus la schimbã-
o rupere a echilibrului între intrãri ºi ieºiri (pe cale rile din 1990-1995? Au intervenit alþi factori care
natur alã ºi prin migra þie) ºi insta larea unui au compensat efectele acestor forþe ºi au dus la
dezechilibru de duratã, însoþit de apariþia unor relativa stabilitate? Vom încerca sã dãm rãspuns la
factori ºi mecanisme determinante noi. aceste întrebãri dupã ce vom fi analizat evoluþiile
Scãderea numãrului populaþiei poate fi celor douã fenomene cu instrumente adecvate.
rezultatul, distinct ori cumulat, al mai multor Dintre toate schimbãrile pe care le-a cunoscut
mecanisme: o migraþie externã negativã mai mare situaþ ia demograficã, scãderea numãrului popu-
decât creºterea naturalã; o creºtere a mortalitãþii laþ iei pa re a r eþi ne în mod pr ivi leg iat at enþ ia.
ºi situarea ei la un nivel superior celui al nata li- Probabil, pentru cã este faþeta cea mai vizibilã ºi
tãþii; o scãdere a natalitãþii ºi menþinerea ei la un pare relativ uºor de cuantificat. Oricât ar pãrea de
nivel inferior celui al mortalitãþii. Toate cele trei surprinzãtor, cuanti ficarea mãr imi i pierderii
miºcãri au avut loc în România dupã 1989. În anii demografi ce pe care a sufer it-o România dupã
1990 ºi 1991 scãderea numãrului populaþiei 1989 nu este o întreprindere simplã, iar difi-
României s-a produs numai prin primul meca- cultãþile sunt obiective.
nism. Migraþia externã netã a fost negativã în
toatã perioada de dupã al doilea rãzboi mondial Ceea ce ne oferã statistica demograficã
dar creºterea naturalã a fost mult mai importantã anualã …
ºi a acoperit consistent pierderea prin emigrare.
Veritabila explozie a migraþiei din 1990-1991 a Dacã luãm în consid erare datele oficia le
depãºit însã creºterea naturalã din cei doi ani privind miºcarea naturalã ºi migraþia externã
(af lat ã de ja în regres). Începând cu anul 1992 , înregistratã statistic (emigranþi ºi imigranþi), date
migraþiei nete negative i s-a adãugat scãderea de flux, ajungem la rezultatele din tabelul 1.
CAPITOLUL 1
1
ªAPTESPREZECE ANI DE DECLIN DEMOGRAFICªAPTESPREZECE ANI DE DECLIN DEMOGRAFIC
Potrivit acestor date de miºcare naturalã ºi românesc ar fi fost cea care s-ar fi înregistrat dacã
migratorie din anii 1990-2005, populaþia nu ar fi intervenit o a treia componentã, imposibil
României a scãzut cu aproape 700 de mii locui- de cuantificat prin actualul sistem informaþional
tori, ceea ce ar reprezenta, pentru o perioadã de al statisticii populaþiei dar care poate fi estimatã
16 ani, o pierdere relativ modestã, de aproape trei prin combinarea datelor de stoc, furnizate de
la sutã. A predominat scãderea naturalã. Ar fi recensãmântul populaþiei din martie 2002 (puse
fost preferabil un raport invers între cele douã alãturi de cele de la recensãmântul anterior, din
componente? Credem cã da. Pierderea prin ianuarie 1992), cu cele de flux din tabelul 1. Între
migraþie nu lasã consecinþe la fel de nocive ºi cele douã recensãminte populaþia României a
etalate în timp pentru evoluþia viitoare a unei scãzut cu 1129 de mii, ceea ce conferã o altã
populaþii, ca ºi cele generate de scãderea naturalã, dimensiune problemei declinului demografic în
când aceasta este determinatã, în mod prepon- România dupã 1989, nu numai prin dimensiune
derent, de reculul natalitãþii ºi menþinerea acesteia dar ºi prin structurã. Scãderea naturalã ºi migraþia
la valori scãzute pentru o perioadã atât de lungã netã negativã înregistratã statistic ne erau cunos-
cum este cea la care ne referim. cute. Iatã însã cã apare o a treia componentã,
practic necunoscutã ca dimensiune pânã la
...ºi ceea ce ne aratã recensãmântul din recensãmânt ºi care dominã întregul declin:
martie 2002 migraþia externã temporarã, neînregistratã sta-
tistic. Scãderea de 1129 mii are urmãtoarea
Aceastã dimensiune a declinului demografic structurã:
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României2
Tabelul 1
Miºcarea naturalã ºi migraþia externã în anii 1990-2005 (în mii)
Sursa: Institutul Naþional de Statisticã (INS), 2005a; 2006a; 2006b; 2006f.Sursa:
Miºcare naturalã ºimigraþieexternã
Miºcare naturalã ºimigraþieexternã
247,1 251,8 263,9 263,3 266,1 271,7 286,1 279,3 269,2 265,2 255,8 259,6 269,7 266,6 258,9 262,1
-93,8 -42,6 -29,4 -17,2 -16,3 -21,2 -19,5 -13,3 -5,6 -2,5 -3,7
+0, 4 -1,6 -7,4
-10,1 -7,2
3,1 1,6 1,8 1,3 0,9 4,5 2,1 6,6
11,9 10,1 11,0 10,4 6,6 3,3 3,0 3,7 221,0
Miºcare naturalãMiºcare naturalã Migraþie externãMigraþie externã
DecedaþiDecedaþi ImigranþiImigranþi Migraþie netã
Migraþie netã
Nãscuþi vii
Nãscuþi vii
314,7 275,3 260,4 250,0 246,7 236,6 231,3 236,9 237,3 234,6 234,5 220,4 210,5 212,5 216,3
EmigranþiEmigranþi
96,9 44,2 31,2 18,4 17,1 25,7 21,5 19,9 17,5 12,6 14,8 9,9 8,2
10,7 13,1 10,9
AnulAnul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Creºtere naturalãCreºtere naturalã
+ 67,7 +23,5 -3,5
-13,3 -19,4 -35,0 -54,8 -42,4 -31,9 -30,6 -21,3 -39,2 -59,1 -54,1 -42,6 -41,1
-26,2 -19,0 -32,9 -30,5 -35,6 -56,2 -74,3 -55,8 -37,5 -33,1 -25,0 -38,8 -60,7 -61,5 -52,7 -48,3
1990-20051990-2005 -397,2-397,2 -291,0-291,0 -688,2-688,2
3ªaptesprezece ani de declin demografic
Componenta necunoscutã a migraþiei externe în sine a populaþ iei Românie i dupã 1989 a avut,
impune un numãr de observaþii. Cele 700 de mii pânã acum, efecte economice negative semnif i-
de români aflaþi temporar în strãinãtate ºi cative ºi vizibile. Într-o societate aflatã în pro-
neînregistraþi la recensãmânt compun o populaþie fun dã º i du rer oas ã tr ans for mar e ec ono mic ã ºi
cu statut foarte surprinzãtor ºi având implicaþii socialã , resursele - l imitate - pe care aceas ta le
demografice puþin investigate ºi cunoscute. Ei nu poa te alo ca din fond uri publ ice pent ru nev oi
fac parte din populaþia de jure a þãrii (cea cu esenþiale ale populaþiei (învãþãmânt, asistenþã
domiciliul în România, prezenþi sau temporar medicalã, ajutor de ºomaj, alte forme de asigurãri
absenþi), nefiind înregistraþi la recensãmânt. Fac soci ale p ubli ce ºi mãsu ri de asis tenþ ã soc ialã ,
însã parte din populaþia de facto a þãrii, or icând alocaþii ºi ajutoare pentru copii) sunt mai reduse
putând reveni în þarã. Cum cei mai mulþi dintre ei într-o populaþie aflatã în scãdere, permiþând astfel
se aflã temporar în strãinãtate ºi, în timp, vor fie majorarea eficienþei ºi a efectelor pozitive ale
reveni, nu existã niciun instrument statistic pentru resurselor exis tente, fie orientarea unora dintre
a-i reinclude în populaþia de jure a þãrii (decât la aceste resurse spre a lte nevoi a le societãþii. Este
recensãmântul urmãtor, dacã vor fi înregistraþi). suficient sã reflectãm la ce a însemnat ºi înseamnã
Ei vor face însã parte din populaþia de facto a din perspectivã economicã faptul cã, fãrã scãderea
þãrii, ceea ce aratã cât de complicatã este în rea- natalitãþii, s-ar fi nãscut dupã 1989 cu peste douã
litate problema cuantificãrii declinului demografic mil ioane mai mulþi copii , ori la ce implicaþii ar
ºi, implicit, a implicaþiilor sale. avea pe plan economic întoarcerea acasã a celor
douã milioane de români aflaþi la muncã în strã-
1990-2006 = o pierdere de peste 1,4 milioane inãtate. Am putea chiar face un exerciþiu ºi spune
de locuitori: cu ce ne este mai rãu? cã populaþia care trãieºte astãzi în România este cu
peste 4 milioane mai micã decât cea care ar fi
Dacã la scãderea dintre cele douã recensã- putut fi în absenþa scãderii natalitãþii, fãrã dreptul
min te adã ugã m miº car ea nat ura lã ºi mig raþ ia la liberã circulaþie în strãinãtate ºi fãrã eliminarea
externã cunoscutã din an ii 1990-1991 º i cea de vizelor pentru aproape toate þãrile europene. Ar fi
dupã recensãmântul din martie 2002, putem vorbi, o apreciere simplistã a califica o astfel de situaþie
pentru anii 1990-2006, de un recul de peste 1,4 ca fiind avantajoasã ori, dimpotrivã, negativã ºi
milioane de locuitori. Numai cã, migraþia pentru îngrijorãtoare, pentru cã evaluarea efectelor nu
muncã a cunoscut o veritabilã explozie dupã poate fi separatã de cauzalitate. În plus, con-
recensãmântul din martie 2002 ºi, dacã acum ar secin þele pe terme n s curt ºi mediu , n eutre ca
avea loc un nou recensãmânt, e ste de admis cã impact demografic ºi preponderent pozitive din
def ici tul de populaþ ie prin migraþ ie, ºi deci perspectivã economicã, sunt un preludiu al unor
declinul, ar avea alte dimensiuni. dezvoltãri demografice ºi economice ulterioare
Nu se poate afirma, cu argumente, cã scãderea extrem de complexe ºi profund negative.
Sursa: calcule ale autorului pe baza datelor din Comisia Naþionalã pentru Statisticã,1994; INS, 2003b; 2006a.Sursa:
scãdere totalã 1129 100scãdere totalã 1129 100
- în mii - - structura - în %
din care:
- scãdere naturalã 304 27
- migraþie externã înregistratã statistic 128 11
- migraþie externã neînregistratã statistic 697 62
1.1. Faþeta demograficã a migraþiei
externe
Faþeta demograficã a declinului determinat de
migraþie îmbracã douã dimensiuni: pierderea
directã ºi, mult mai important, efectele în timp ale
deteriorãrii structurii pe vârste. Ponderea popu-
laþiei tinere de 18-40 de ani este de 36 la sutã în
întreaga populaþie a þãrii (INS, 2005b) iar în
populaþia care a emigrat legal dupã 1991 aceeaºi
categorie de populaþie reprezintã aproape 55 la sutã
(calcule pe baza datelor din INS, 2006a). Odatã cu
plecarea acestei populaþii tinere au “plecat” ºi copiii
pe care aceastã populaþie i-ar fi avut. Afirmaþia este
valabilã ºi pentru aceia dintre migranþii pentru
muncã, tineri, care în mod cert nu vor mai reveni
definitiv în þarã, obþinând, prin diverse modalitãþi,
statut de rezident permanent ori similar. ªi nu vor
reveni nici copiii pe care îi vor aduce pe lume acolo
(tendinþa de a avea copii în þãrile de ºedere este
bine instalatã, motivatã ºi media româneascã nu
omite subiectul). În întreaga migraþie netã dintre
cele douã recensãminte, ponderea celor având
vârstele cele mai fertile, între 20 ºi 40 de ani, a
reprezentat 62 la sutã, proporþie de douã ori mai
mare decât cea pe care o gãsim în populaþia þãrii la
recensãmântul din 2002 (figurile 1a ºi 1b). Dar ce
structurã pe vârste au migranþii pentru muncã?
Se ºtia ºi se ºtie cã aceºti migranþi au o
structurã pe vârste tânãrã, dar nu dispuneam de
date fiabile asupra acestei structuri. Putem astãzi
sã prezentãm astfel de date, în premierã dupã
cunoºtinþele noastre, graþie tehnicilor pe care
analiza demograficã ni le oferã. Scãderea popu-
laþiei între recensãmintele din 1992 ºi 2002 (1129
mii) s-a produs prin componenta naturalã ºi cea
migratorie. Dezagregând scãderea totalã la nivelul
generaþiilor ºi calculând ieºirile prin mortalitate la
acest nivel, inclusiv pentru generaþiile nãscute
între ianuarie 1992 ºi martie 2002, diferenþa dintre
scãderea totalã ºi cea prin mortalitate este tocmai
contribuþia migraþiei externe (este vorba de
întreaga migraþie externã, cea înregistratã ºi cea
neînregistratã statistic). Grupele de vârstã fo-
losite în publicarea datelor asupra migraþiei
externe (INS, 2006a) nu permit determinarea
structurii componentei cunoscute a migraþiei
externe pe grupe de vârstã similare cu cele ale
structurii migraþiei externe totale, comparabili-
tatea fiind parþial afectatã. Se poate însã obþine o
estimare a structurii pe vârste a migranþilor
pentru muncã, ca diferenþã între efectivele pe
vârste ale migraþiei nete totale ºi cele ale migraþiei
nete cunoscute statistic (tabelul 2).
Figura 1bStructura pe vârste a migraþiei nete
dintre recensãmintele din 1992 ºi 2002 - %
1515
6262
1515
88
00 1010 2020 3030 4040 5050 6060 7070
0-19 ani0-19 ani
20-39 ani20-39 ani
40-59 ani40-59 ani
60 ani +60 ani +
Figura 1aStructura pe vârste a populaþiei
la recensãmântul din martie 2002 - %
2525
3030
2525
1919
001010202030304040505060607070
0-19 ani0-19 ani
20-39 ani20-39 ani
40-59 ani40-59 ani
60 ani +60 ani +
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României4
Emigra þia legalã din România ºi -a epuizat vârstã. Nu trebuie sã omitem cã în anii respectivi
caracterul sãu etnic (dominant în toatã perioada imigraþia din Republica Moldova a înregistrat un
de dupã al doilea rãzboi mondial, prin ponderea sal t important, ceea ce a dus la un recul spec-
emigranþilor de etnie evreiascã ºi germanã ) încã taculos al migraþiei nete ºi chiar la un sold pozitiv
de la mijlocul anilor 1990, iar începând cu anul al migraþiei la vârstele mai mari de 40 de ani. Din
1998 etnicii români reprezintã mai mult de 90 la acea stã d inam icã d ifer itã a celo r dou ã com po-
sutã din emigranþi (INS, 2006a). Este o emigraþie nen te ºi din miºcã ril e s tru ctu ral e pe care le -a
cu origini în realitãþile economice ale României ºi antrenat a rezultat strania pondere ridicatã a
constituitã într-un context de liberã circulaþie a migraþiei nete la vârstele de 0-19 ani.
individului. Aceºti emigranþi sunt tineri, politicile
de imigrare ale þãrilor dezvoltate devenind din ce
în ce mai selective în raport cu vârsta (ºi nivelul de
instruire). Aproape jumãtate din migraþia netã Declinul demografic al României este o înregistratã statistic între cele douã recensãminte
realitate durã ºi consecinþele sale subestimate. este compusã din persoane în vârstã de 20-39 de Chiar dacã ar trebui sã avem rezerve asupra ani. La migranþii pentru muncã, ponderea acestei dimensiunii sale reale, componenta prin migraþie grupe de vârstã este, în mod firesc, sensibil mai fiind relativã, sunt alte faþete care înlãturã orice mare - 65 la sutã. Migranþii vârstnici deþin o dubiu asupra consecinþelor sale negative demo-pondere micã ºi în regres. Dacã în rândul migran-grafice ºi, în timp, economice.þilor pentru muncã ponderea de numai 11 la sutã a
Menþionam faptul cã scãderea în sine a popu-celor sub 20 de ani apare fireascã, surprinde laþiei României dupã 1989 nu a avut, pânã acum, proporþia de trei ori mai mare a acestora în efecte economice negative importante ºi aduceam migraþia înregistratã statistic. Conform statisti-argumente în sprijinul afirmaþiei, inclusiv în ceea cilor oficiale, numãrul emigranþilor din aceastã ce priveºte avantajele economice ale scãderii grupã de vârstã nu a cunoscut o creºtere în natalitãþii. Ceea ce este însã astãzi avantaj, devine, perioada 1992-2002, tendinþa fiind chiar pronun-în timp, un mare dezavantaj ºi un mare pericol, þat descendentã. Pe de altã parte, în anii 1998-pentru cã anumite acumulãri produc mari 2001 se remarcã o semnificativã ascensiune a dezechilibre în întreaga construcþie demograficã. numãrului de imigranþi din aceeaºi grupã de
1.2. Faþeta care nu se vede a declinului
demografic ºi costul sãu
Tabelul 2
Structura pe vârste a populaþiei României la recensãmântul din 18 martie 2002
ºi a migraþiei externe nete dintre recensãmintele din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002
Componentele migraþiei externe nete- structura în % -
Componentele migraþiei externe nete- structura în % -
Grupa
de vârstã
Grupade
vârstã
Populaþia Românieila recensãmântul
din 18 martie 2002 - %
Populaþia Românieila recensãmântul
din 18 martie 2002 - %
Migraþia externã netãdintre recensãmintele
din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002 - %
Migraþia externã netãdintre recensãmintele
din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002 - %
Grupade vârstã
Grupade vârstã
Toatã migraþia netã
Toatã migraþia netã
Migraþia înregistratã
statistic
Migraþia înregistratã
statistic
Migraþia neînregistratã
statistic
Migraþia neînregistratã
statistic
Total 100 100 Total 100 100 100
0-19 ani 25 15 0-19 ani 15 36 11 20 -39 ani 30 62 20 -39 ani 62 48 6540 -59 ani 25 15 40 -49 ani 11 1 13 60 ani ºi
peste19 8
50 ani ºi peste
12 15 11
Sursa: calcule ale autorului pe baza datelor din: CNS, 1994; INS, 2003b; 2006a. Sursa:
5ªaptesprezece ani de declin demografic
[1] Noua alocaþie pentru copii intratã în vigoare la începutul probabil ca la baza deciziei mamei/cuplului sã fi stat
anului 2007 nu poate avea efecte consistente pentru natalitate cun oaº ter ea con fuz elo r ºi stu foa sel or tex te leg isl ati ve
în acest an. Cel puþin pentru primele nouã luni, nãscuþii referitoare la indemnizaþie, alocaþie, stimulent.anului 2007 erau deja ”planificaþi” ºi este foarte puþin
Suntem în al 18-lea an de natalitate scãzutã ºi o segmentul fertil al populaþiei, generaþia 1990
perioadã atât de lungã ne permite sã estimãm, cu ajungând la vârsta de 15 ani, ºi douã miºcãri vor
mare precizie, ce efect va avea scãderea natalitãþii avea loc: prima - ponderea acestor generaþ ii va
dup ã 198 9 asu pra num ãru lui de nãs cuþ i în creºte în ansamblul populaþiei de la care vor veni
urmãtorii 25 de ani, pentru cã generaþia 2005 este viitorii copii, ºi, a doua miºcare, aceste generaþii
cea de a 16-a generaþi e venit ã pe lume dupã vor constitui la un moment dat, când vor ajunge
declanºarea scãderii natalitãþii. Sã nu uitãm cã la vârstele cu fertilitatea cea mai ridicatã,
numãrul de nãscuþi într-un an calendaristic populaþia de la care vor proveni peste trei sferturi
dep ind e dire ct de num ãru l de feme i de vârs tã din numãrul anual al nãscuþilor. În tabelul 3 ºi în
fert ilã (15-49 ani). Începând cu anul 2006, figurile 2-4 sunt prezentate toate detaliile.
generaþiile mici nãscute dupã 1989 intrã în
[1]
* Populaþia de 15-49 ani, numãrul total de nãscuþi ºi rata natalitãþii pentru anii 2010-2031 provin din proiectarea populaþiei de la 1 iulie 2005 în ipoteza scãderii mortalitãþii pe vârste, a unei migraþii externe nule ºi a menþinerii fertilitãþii totale din anul 2005 (dar cu modificãri structurale); … Nu se aplicã.
pentru anul 2005 - INS, 2006b; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.Sursa:Sursa:
Tabelul 3
Generaþiile feminine 1990-2005: evoluþie numericã în anii 2010-2031
ºi numãrul de nãscuþi pe care îl vor avea cu fertilitatea din anul 2005
Numãrul populaþiei din generaþiile 1990-2005
Numãrul populaþiei din generaþiile 1990-2005 Numãrul de nãscuþiNumãrul de nãscuþi
de la generaþiile 1990-2005
de la generaþiile 1990-2005AnulAnul
2005
2010
2018 2019
2020 2021 2022 2023 2024 2025
2026 2027 2028 2029 2030 2031
Vârstele atinse la
începutul anului
Vârstele atinse la
începutul anului
…
15 -19
15 -27 15 -28
15 -29 15 -30 16 -31 17 -32 18 -33 19 -34
20 -35 21 -36 22 -37 23 -38 24 -39 25 -40
în miiîn mii
…
589,5
1430,7 1531,4
1635,0 1736,7 1838,2 1939,2 2039,3 2138,6
2237,0 2334,5 2431,2 2527,1 2622,1 2715,5
pondere* în populaþia femininã
de 15-49 ani - % -
pondere* în populaþia femininã
de 15-49 ani - % -
…
10,9
28,1 30,6
33,2 35,8 38,3 40,9 43,6 46,4
49,3 52,4 55,5 58,7 62,0 65,4
total*- în mii -
total*- în mii -
221,0
209,6
189,2 185,7
181,1 176,6 171,2 166,7 162,3 157,2
153,7 149,4 146,0 142,7 139,8 138,1
în miiîn mii
…
28
118 127
135 140 141 140 137 131
125 117 109 99 89 79
în % faþã de numãrul totalîn % faþã de numãrul total
…
13,2
62,4 68,5
74,3 79,2 82,3 84,1 84,2 83,2
81,2 78,6 74,6 69,5 63,7 57,3
Rata natalitãþii*
- la 1000 loc. -
Rata natalitãþii*
- la 1000 loc. -
10,2
9,8
9,1 8,9
8,8 8,6 8,3 8,2 8,0 7,8
7,6 7,5 7,3 7,2 7,1 7,1
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României6
Având deja 16 generaþii nãscute dupã 1989,
putem evalua acum, în 2006, cu suficientã precizie
ºi relevanþã, în ce fel aceste generaþii vor marca
dimensiunea populaþiei feminine de vârstã fertilã
ºi, implicit, numãrul de nãscuþi în urmãtoarele
douã decenii. Întreaga populaþie femininã de
vârstã fertilã din anii 2006-2021 va proveni din
generaþii aflate astãzi în viaþã ºi determinarea
acestei populaþii, pe vârste, este o operaþiune de
rutinã, mortalitatea la vârstele respective fiind
scãzutã ºi stabilã. Populaþia femininã de 15-49 ani
este astãzi de 5,6 milioane persoane (INS, 2005b)
ºi va ajunge la 4,9 milioane în anul 2021; dupã
anul 2021 vor intra în populaþia femininã de
vârstã fertilã generaþiile nãscute dupã anul 2005
iar dacã natalitatea (fertilitatea) nu va cunoaºte o
redresare, dimensiunea acestui segment al
populaþiei feminine va ajunge la 4,5 milioane în
anul 2026 ºi la cu puþin peste 4 milioane în anul
2031 (continuându-ºi apoi tendinþa descendentã ºi
ajungând la doar 3 milioane în anul 2050) (în
figura 4 pot fi sesizate ºi importantele schimbãri
structurale ale acestei subpopulaþii). Întregul
mecanism se aflã în pãtrunderea generaþiilor mici
nãscute dupã 1989, ponderea acestora urcând
rapid de la 31 la sutã în 2019, la aproape 50 la sutã
în 2026 ºi la aproape douã treimi în 2031.
Diminuarea populaþiei feminine fertile are drept
urmare directã scãderea numãrului de nãscuþi ºi a
ratei natalitãþii. În mod automat, procesul de
îmbãtrânire demograficã se intensificã, una din
consecinþe fiind majorarea ratei mortalitãþii
generale, iar declinul demografic capãtã
dimensiuni catastrofale. Evoluþiile sunt de o
matematicã impecabilã ºi implacabile. Iatã - în
tabelul 4, ce caracteristici ar putea avea populaþia
Scãderea numãrului de femei de vârstã fertilã este lentã pânã în 2018 (A) pentru cã reculul de la 15-24 ani, provenit din intrarea generaþiilor mici de dupã 1989 (B), este compensat, în bunã mãsurã, de menþinerea la vârste fertile a generaþiilor mari nãscute înainte de 1990 (C); pe mãsura ieºirii acestor generaþii din segmentul fertil al vieþii (D), ºi a pãtrunderii masive a generaþiilor mici nãscute dupã 1989 (E), numãrul femeilor de vârstã fertilã se va reduce drastic.
7ªaptesprezece ani de declin demografic
Figura 4
Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de vârstã fertilã
pe trei grupe de vârstã în anii 2005-2050 - Scenariul 1
00
11
22
33
44
55
66
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
15-24 ani15-24 ani 25-34 ani25-34 ani 35-49 ani35-49 ani
- în
mili
oane
-- î
n m
ilioa
ne -
AA DDCC
BBEE
Figura 2
Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de 15-49 ani
ºi a numãrului ºi ponderii populaþiei feminine din generaþiile 1990-2005
în anii 2006-2031 - Scenariul 1
00
10001000
20002000
30003000
40004000
50005000
60006000
2200
0066
2200
1111
2200
1166
2200
2211
2200
2266
2200
3311
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
Femei - G.1990-2005Femei - G.1990-2005Femei 15-49 aniFemei 15-49 aniPonderea G.1990-2005 în F 15-49 aniPonderea G.1990-2005 în F 15-49 ani
Pond
erea
gen
eraþ
iilor
199
0-20
05 -
în %
Pond
erea
gen
eraþ
iilor
199
0-20
05 -
în %
Num
ãr fe
mei
- în
mii
Num
ãr fe
mei
- în
mii
Figura 3
Evoluþia proiectatã a numãrului total de nãscuþi,
a celor de la generaþiile 1990-2005 ºi a ratei natalitãþii
în anii 2018-2031 - Scenariul 1
6060
8080
100100
120120
140140
160160
180180
200200
66
6,56,5
77
7,57,5
88
8,58,5
99
9,59,5
Total NTotal N N de la G.1990-2005N de la G.1990-2005 Rata natalitãþiiRata natalitãþiiRa
ta n
atal
itãþii
- la
100
0 lo
c.Ra
ta n
atal
itãþii
- la
100
0 lo
c.
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
Nãs
cuþi
- în
mii
Nãs
cuþi
- în
mii
României în dece niile ur mãtoare, admiþân d o luatã în considerare, orice ipotezã fiind hazar-
creºtere considerabilã a speranþei de viaþã la dantã ºi fãrã fundament. Vom aminti cã numãrul
naºtere ºi pãstrarea nivelului actual al fertilitãþii - vii tor al nãscuþi lor depinde, în or ice model de
1,3 copii la o femeie. Migraþia externã nu este prognozã (proiectare) demograficã, de douã
* cele douã valori din anul 2100 înseamnã o speranþã de viaþã la naºtere de 84 de ani pentru întreaga populaþie, nivel similar cu cel proiectat de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite pentru Europa de Est (United Nations Population Division, 2004).
pentru anul 2005 - INS, 2005b; 2006b; valorile speranþei de viaþã la naºtere - tabele de mortalitate elaborate de autor; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.Sursa: Sursa:
Scenariul 1 - Pesimist (S1 - Pesimist). Fertilitate constantã.Ipoteze: - rata fertilitãþii totale se menþine la valoarea din ultimii ani - 1,3 copii la o femeie; - speranþa de viaþã la naºtere ar urma sã creascã de la 68,8 ani la 76 de ani în anul 2050 la bãrbaþi, ºi de la 75,8 la 82 de ani
în anul 2050 la femei (cu extrapolare ºi dupã anul 2050, la 81 de ani la bãrbaþi ºi 87 de ani la femei, în anul 2100*); - fãrã migraþie externã.
Scenariul 1 - Pesimist (S1 - Pesimist). Fertilitate constantã.Ipoteze:
Tabelul 4Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale
5,85,8
Speranþa de viaþã la naºtere- ani -
Speranþa de viaþã la naºtere- ani -
AnulAnul
Numãrul populaþiei
- în mii -Numãrul populaþiei
- în mii -
Numãrul populaþieifeminine de 15-49 ani
- în mii -
Numãrul populaþieifeminine de 15-49 ani
- în mii -
Rata natalitãþii- la 1000 loc. -Rata natalitãþii- la 1000 loc. -
BãrbaþiBãrbaþi FemeiFemei
2005 21624 5596 10,2 68,5 75,8 2010 21367 5387 9,8 69,6 76,5 2015 21054 5290 9,5 70,7 77,3 2020 20685 4923 8,8 71,8 78,1
2025 20233 4606 7,8 73,0 79,0 2030 19680 4227 7,1 73,6 79,6 2035 19025 3896 6,9 74,1 80,1 2040 18294 3463 7,0 74,7 80,7 2045 17520 3231 6,9 75,3 81,3 2050 16711 3020 6,6 75,9 82,0
20752075 1197011970 20352035 6,26,2 78,078,0 8383 ,8,8
21002100 85518551 13931393 80,880,8 86,586,5
Rata mortalitãþiigenerale
- la 1000 loc. -
Rata mortalitãþiigenerale
- la 1000 loc. -
Rata fertilitãþiitotale - copii
la o femeie -
Rata fertilitãþiitotale - copii
la o femeie -
Populaþia de 60 ani ºi peste
- în mii -
Populaþia de 60 ani ºi peste
- în mii -
Ponderea populaþieide 60 ani ºi peste
- în % -
Ponderea populaþieide 60 ani ºi peste
- în % -
Populaþia de 65 aniºi peste- în mii -
Populaþia de 65 aniºi peste- în mii -
Ponderea populaþieide 65 ani ºi peste
- în % -
Ponderea populaþieide 65 ani ºi peste
- în % -
2005 12,1 1,3 4165 19,3 3191 14,8 2010 12,5 1,3 4315 20,2 3158 14,8 2015 12,7 1,3 4621 21,9 3275 15,6 2020 12,7 1,3 4889 23,6 3562 17,2 2025 12,7 1,3 4892 24,2 3825 18,9 2030 13,3 1,3 5354 27,2 3829 19,5 2035 14,3 1,3 5687 29,9 4231 22,2
2040 15,2 1,3 6057 33,1 4498 24,6 2045 15,9 1,3 6246 35,7 4826 27,5 2050 16,7
1,3
6524
39,0
4997
29,9
20752075 20,620,6 1,31,3 48974897 40,940,9 39853985 33,333,3 21002100 19,219,2 1,31,3 37213721 43,543,5 31313131 36,636,6
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României8
variabile: numãrul femeilor aflate la vârstele fertile
ºi ratele de fertilitate ale acestora (nãscuþi la 1000
de femei de o anumitã vârstã). Cu alte cuvinte,
variaþii ale uneia sau alteia dintre cele douã
variabile, ori - cel mai frecvent, ale ambelor, duc
în mod automat la variaþii ale numãrului de
nãscuþi. Semnificaþia majorã a ratelor de fertilitate
pe vârste dintr-un an calendaristic se aflã însã în
rata fertilitãþii totale corespunzãtoare acestor rate
ºi acest indicator este cel care ne aratã ce înseamnã
aceste rate din perspectiva înlocuirii în timp a
generaþiilor ºi deci a evoluþiei numãrului popula-
þiei. O femeie (însemnând de fapt un cuplu) ar
trebui sã aducã pe lume doi copii pentru a avea
doar simpla înlocuire a generaþiilor ºi deci o
populaþie stabilã în timp ca numãr. (Caseta 2) Este
uºor de realizat ce înseamnã pentru evoluþia
viitoare a numãrului populaþiei României valoarea
de 1,3 a ratei fertilitãþii totale din ultimii ani.
Revenim la datele din tabelul 4. Pentru cã
evoluþiile fertilitãþii, cele de pânã acum ºi cele ce
vor urma, îºi vor pune amprenta pe întreaga
construcþie demograficã ºi dupã anul 2050, am
inclus în tabel ºi rezultatele proiectãrilor noastre
pentru anii 2075 ºi 2100. Vom putea astfel sesiza
mai bine dinamica internã a demograficului ºi de
ce viziunea pe termen lung ºi foarte lung trebuie
privilegiatã, atât din perspectiva analizei, cât ºi a
intervenþiei, pentru cã derapajul demografic (ºi nu
numai) ce se prefigureazã cu mare claritate ºi
exactitate pentru a doua jumãtate a secolului ar
putea fi împiedicat numai dacã fertilitatea va
cunoaºte o creºtere consistentã încã din acest
deceniu. Un avertisment se impune însã, fãrã a
putea fi contestat: efectele benefice ale instalãrii
unei creºteri a fertilitãþii încã “de mâine” (2007-
2008) ºi ale menþinerii acesteia la un anumit nivel
atins în 10-15 ani, nu vor putea stopa, durabil,
declinul demografic decât în a doua jumãtate a
secolului.
Chiar dacã proiectarea este elaboratã cu o
ipotezã foarte optimistã asupra mortalitãþii, în
termeni de nivel al speranþei de viaþã la naºtere, ºi
fãrã a lua în considerare migraþia externã,
menþinerea fertilitãþii la nivelul actual duce la o
rapidã ºi profundã deteriorare a întregii con-
strucþii demografice. Scãderea naturalã anualã ar
creºte dramatic, de la 50 de mii astãzi, la 100 de
mii în anul 2025 ºi ar ajunge la 170 de mii la
mijlocul secolului (figura 5). Odatã atins un astfel
de nivel de deteriorare structuralã (figurile 6 ºi 7a,
7d, 7g) ºi celelalte caracteristici care i se asociazã
(o natalitate de 7 la mie ºi mortalitate generalã de
17 la mie) (figurile 8a, 8b, 9a, 9b), populaþia nu-ºi
va mai putea gãsi resurse interne ºi mecanisme de
redresare decât la orizontul a opt-zece decenii din
momentul în care fertilitatea s-ar înscrie pe un
substanþial trend ascendent si ar atinge, în circa
zece ani, nivelul de înlocuire a generaþiilor ºi dupã
ce numãrul populaþiei va fi ajuns la 10-11
milioane. Nu trebuie omis faptul cã menþinerea
unei migraþii externe negative, ceea ce pare a fi o
certitudine cel puþin pentru urmãtorii 10-15 ani,
nu ar face decât sã agraveze dimensiunile acestei
sumbre perspective. Ce ar însemna din perspec-
tivã economicã menþinerea fertilitãþii la numai 1,3
copii la o femeie? În primul rând, o drasticã
diminuare a dimensiunii populaþiei în vârstã de
muncã, o ascensiune rapidã a populaþiei vârstnice
ºi, în consecinþã, o degradare a raportului de
dependenþã (tabelele 4 ºi 8, figurile 7a, 7d, 7g, 7j ºi
10). Populaþia de 20-64 ani ar ajunge la numai 9
milioane în anul 2050, cu 4 milioane mai micã
decât astãzi, iar populaþia de 65 ani ºi peste ar
creºte de la 3,2 milioane astãzi la 5 milioane la
9ªaptesprezece ani de declin demografic
Figura 5
Scãderea naturalã anualã
în anii 2005-2050 în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale
2005-2050 = scãdere de 5 milioane locuitori
-180-180
-160-160
-140-140
-120-120
-100-100
-80-80
-60-60
-40-40
-20-20
00
2005
2005
2010
2010
2015
2015
2020
2020
2025
2025
2030
2030
2035
2035
2040
2040
2045
2045
2050
2050
- scã
dere
anu
alã
- mii.
locu
itori
-- s
cãde
re a
nual
ã - m
ii. lo
cuito
ri -
Figura 6 Metamorfozele unei populaþii.
Populaþia pe vârste la 1 iulie 2005 ºi cea care ar rezulta pentru deceniile urmãtoare dacã fertilitatea ar rãmâne
la nivelul din ultimii ani (Scenariul 1 - Pesimist)
mijlocul secolului. Cu alte cuvinte, la 100
persoane adulte ar reveni 54 de vârstnici, faþã de
numai 24 în 2005. Cum va putea suporta popu-
laþia adultã, activã economic în cea mai mare
parte, o astfel de povarã economicã? ªi aceasta
nu este întreaga sarcinã, pentru cã la acest raport
de dependenþã al vârstnicilor se adaugã ºi cel al
tinerilor, ceea ce va duce la un raport total de
dependenþã de 82 persoane tinere ºi vârstnice la
100 de persoane adulte. Cifrele sunt preocupante
dacã luãm în considerare dificultãþile actuale ale
bugetelor de asigurãri sociale din þãrile europene
dezvoltate, incompatibilitatea care se contureazã
între evoluþiile prognozate ale PIB-ului ºi ale
populaþiei vârstnice în aceste þãri, semnele de
întrebare ºi preocupãrile de reformare a politicilor
de utilizare a forþei de muncã ºi a sistemelor de
pensii din þãrile UE pentru atingerea obiectivelor
Strategiei de la Lisabona (2000) ºi a numeroaselor
completãri pe care aceasta le-a suferit la reuniuni
ulterioare ale Consiliului UE ºi ale Comisiei
Europene (Kotowska, 2003; Schoenmaeckers,
2004; Schoenmaeckers ºi Kotowska, 2005).
2010 - Bãrbaþi2010 - Bãrbaþi
005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000
1
5
9
13
17
21
25
29
33
37
41
45
49
53
57
61
65
69
73
77
81
85
89
93
97
101
2010 - Femei2010 - Femei
00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
Nr. populaþiei: 21,4 mil.; populaþia de 65 ani +: 14,8 %
Nr. populaþiei: 21,4 mil.; populaþia de 65 ani +: 14,8 %
2070 - Bãrbaþi2070 - Bãrbaþi
005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000
1
5
9
13
17
21
25
29
33
37
41
45
49
53
57
61
65
69
73
77
81
85
89
93
97
101
2070 - Femei2070 - Femei
00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
Nr. populaþiei: 12,9 mil.; populaþia de 65 ani +: 33 %
Nr. populaþiei: 12,9 mil.; populaþia de 65 ani +: 33 %
2005 - Bãrbaþi2005 - Bãrbaþi
005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000
1
5
9
13
17
21
25
29
33
37
41
45
49
53
57
61
65
69
73
77
81
85
89
93
97
101
2005 - Femei2005 - Femei
00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
Nr. populaþiei: 21,6 mil.; populaþia de 65 ani +: 14,8 %
Nr. populaþiei: 21,6 mil.; populaþia de 65 ani +: 14,8 %
100100
2020 - Bãrbaþi
005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000
1
5
9
13
17
21
25
29
33
37
41
45
49
53
57
61
65
69
73
77
81
85
89
93
97
101
2020 - Femei
00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
Nr. populaþiei: 20,7 mil.; populaþia de 65 ani +: 17,2 %
Nr. populaþiei: 20,7 mil.; populaþia de 65 ani +: 17,2 %
2050 - Bãrbaþi2050 - Bãrbaþi
005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000
1
5
9
13
17
21
25
29
33
37
41
45
49
53
57
61
65
69
73
2050 - Femei2050 - Femei
00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
Numãrul populaþiei: 16,7 mil.; populaþia de 65 ani +: 29,9 %
Numãrul populaþiei: 16,7 mil.; populaþia de 65 ani +: 29,9 %
1
5
9
13
17
21
25
29
33
37
41
45
49
53
57
61
65
69
73
77
81
85
89
93
97
101
- vârsta - - vârsta - - numãr persoane - - numãr persoane -
2100 - Bãrbaþi2100 - Bãrbaþi
005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000
1
5
9
13
17
21
25
29
33
37
41
45
49
53
57
61
65
69
73
77
81
85
89
93
97
101
2100- Femei2100- Femei
00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100
Nr. populaþiei: 8,6 mil.; populaþia de 65 ani +: 36,6 %
Nr. populaþiei: 8,6 mil.; populaþia de 65 ani +: 36,6 %
- vârsta - - vârsta - - numãr persoane - - numãr persoane -
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României10
fig. 7a, 7b ºi 7c: (1)=generaþiile mici 1990-2010; (2)=populaþia femininã de vârstã fertilã este (încã) mare ºi redresarea fertilitãþii
la 1,8 (2,1) ar duce la creºterea populaþiei de 0-19 ani; (3)= odatã cu atingerea vârstelor fertile de generaþiile mici de dupã 1989,
populaþia tânãrã va scãdea, dar va creºte dupã 2040 în S3 (4);
fig. 7d, 7e ºi 7f: (1)=ieºirea generaþiilor mici 1940-1945 ºi intrarea generaþiilor mari 1985-1989; (2)=ieºirea generaþiilor mici
1956-1966 ºi intrarea generaþiilor mai mari din jurul anului 2010; (3)=ieºirea generaþiilor mari de dupã anul 1966 ºi intrarea
generaþiilor mici 2015-2030;
fig. 7g, 7h ºi 7i: ajung la 65+: (1) - generaþiile mici 1940-45; (2) - generaþiile mici 1960-66.
Figura 7Populaþia pe grupe mari de vârstã ºi raportul de dependenþã în anii 2005-2050 în trei scenarii prospective
Scenariul 1 - menþinerea fertilitãþii actuale - 1,3 copii la o femeie; Scenariul 2 - redresarea fertilitãþii la 1,8 copii la o femeie în anii 2010-2050
Scenariul 3 - redresarea fertilitãþii la 1,8 copii la femeie în anul 2010 ºi la 2,1 în anii 2020-2050
7a-S1 - Populaþia de 0-19 ani7a-S1 - Populaþia de 0-19 ani
în mil.în mil. în %în %
(1)
2,02,0
2,52,5
3,03,0
3,53,5
4,04,0
4,54,5
5,05,0
5,55,5
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
1212
1414
1616
1818
2020
2222
2424
2626
- în
% -
- în
% -
- în
mil.
-- î
n m
il. -
7b-S2 - Populaþia de 0-19 ani7b-S2 - Populaþia de 0-19 ani
0000
55
0011
00
0011
55
0022
00
0022
55
0033
00
0033
55
0044
00
2200
55
2200
55
(1)(1)
în mil.în mil. în %în %
- în
% -
- în
% -
4,04,0
4,54,5
5,05,0
5,55,5
22 22 22 22 22 22 22 22
44
00
2020
2222
2424
2626
- în
mil.
-- î
n m
il. -
(3)(3)
(2)(2)
7c-S3 - Populaþia de 0-19 ani7c-S3 - Populaþia de 0-19 ani
(1)(1)
(2)(2)
(3)(3)(4)(4)
în mil.în mil. în %în %
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
2020
2222
2424
2626
- în
% -
- în
% -
4,04,0
4,54,5
5,05,0
5,55,5
- în
mil.
--
în m
il. -
7g-S1 - Populaþia de 65 ani ºi peste7g-S1 - Populaþia de 65 ani ºi peste
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
în mil.în mil. în %în %
- în
% -
- în
% -
(1)(1)
(2)(2)
1,51,5
2,02,0
2,52,5
3,03,0
3,53,5
4,04,0
4,54,5
5,05,0
5,55,5
55
1010
1515
2020
2525
3030
3535
4040
4545
- în
mil.
-- î
n m
il. -
7h-S2 - Populaþia de 65 ani ºi peste7h-S2 - Populaþia de 65 ani ºi peste
în mil.în mil. în %în %
(1)(1)
(2)(2)
1,51,5
2,02,0
2,52,5
3,03,0
3,53,5
4,04,0
4,54,5
5,05,0
5,55,5
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
1212
1414
1616
1818
2020
2222
2424
2626
2828
- în
% -
- în
% -
- în
mil.
-- î
n m
il. -
7i-S3 - Populaþia de 65 ani ºi peste7i-S3 - Populaþia de 65 ani ºi peste
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
(2)(2)
(1)(1)
în mil.în mil. în %în %
1,51,5
2,02,0
2,52,5
3,03,0
3,53,5
4,04,0
4,54,5
5,05,0
5,55,5
1212
1414
1616
1818
2020
2222
2424
2626
2828
- în
% -
- în
% -
- în
mil.
-- î
n m
il. -
11ªaptesprezece ani de declin demografic
7e-S2 - Populaþia de 20-64 ani7e-S2 - Populaþia de 20-64 ani
(1)(1)
(2)(2)
(3)(3)
în mil.în mil. în %în %
1010
1111
1212
1313
1414
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
5050
5555
6060
6565
7070
- în
% -
- în
% -
- în
mil.
-- î
n m
il. -
7f-S3 - Populaþia de 20-64 ani7f-S3 - Populaþia de 20-64 ani
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
(1)(1)
(2)(2)
(3)(3)
în mil.în mil. în %în %
5050
5555
6060
6565
7070
- în
% -
- în
% -
1010
1111
1212
1313
1414- î
n m
il. -
- în
mil.
-
7d-S1 - Populaþia de 20-64 ani7d-S1 - Populaþia de 20-64 ani
88
99
1010
1111
1212
1313
1414
1515
1616
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
5050
5252
5454
5656
5858
6060
6262
6464
6666(1)(1)
(2)(2)
(3)(3)
în mil.în mil. în %în %
- în
% -
- în
% -
- în
mil.
-- î
n m
il. -
Figura 8a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2050
NãscuþiNãscuþi DeceseDecese
100100
150150
200200
250250
300300
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
- în
mii
-- î
n m
ii -
Figura 8b Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2100
00
5050
100100
150150
200200
250250
300300
350350
NãscuþiNãscuþiDeceseDecese
- în
mii
-- î
n m
ii -
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
RD1RD1 RD2RD2 RTDRTD
7k-S2 - Raportul de dependenþã
(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi)
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
RD1=tineri (0-19 ani) la 100 adulþi (20-64 ani)RD1=tineri (0-19 ani) la 100 adulþi (20-64 ani)
RD2=vârstnici (65 ani ºi peste) la 100 adulþi RD2=vârstnici (65 ani ºi peste) la 100 adulþi
RTD=Rportul total de dependenþã (RD1+RD2)RTD=Rportul total de dependenþã (RD1+RD2)
7j-S1 - Raportul de dependenþã
(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi)
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
RD1RD1 RD2RD2 RTDRTD
7l-S3 - Raportul de dependenþã
(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi)
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României12
Figura 9a Rata natalitãþii (RN), rata mortalitãþii generale (RMG)
ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2050
1919
44
66
88
1010
1212
1414
1616
1818
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
1515
1616
1717
1818
2020
2121
2222
RNRN RMGRMG Numãrul populaþieiNumãrul populaþiei
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
RNRN RMGRMG Numãrul populaþieiNumãrul populaþiei
Figura 9bRata natalitãþii, rata mortalitãþii generale
ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2100
44
66
88
1010
1212
1414
1616
1818
2020
2222
66
88
1010
1212
1414
1616
1818
2020
2222
2424
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
22006600
22006655
22007700
22007755
22008800
22008855
22009900
22009955
22110000
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
Caseta 1
Integrarea în UE ºi costurile îmbãtrânirii demografice:
cazul Republicii Cehe ºi al Slovaciei
La începutul anului 2006, Comisia Europeanã a examinat programele
de cheltuieli publice ale Republicii Cehe ºi Slovaciei pentru anii 2005-
2008. Una din concluziile Comisiei a fost cã ambele þãri se vor con-
frunta cu mari riscuri de a nu fi capabile sã susþinã, pe termen lung,
finanþele publice la nivelul costurilor pe care le va impune îmbãtrânirea
populaþiei în viitor; recomandarea fãcutã guvernelor celor douã þãri a
fost aceea de a analiza costurile ºi de a introduce reforme ale
sistemelor de pensii ºi sãnãtate (www.pushjournal.org), 12 aprilie
2006). Vom menþiona cã atât gradul de îmbãtrânire demograficã, cât ºi
raportul de dependenþã vârstnici/ adulþi, sunt mai ridicate în România
decât în cele douã þãri (Council of Europe, 2006).
Figura 10Evoluþia anualã proiectatã a populaþiei vârstnice (60 ani ºi peste), 2005-2050, în ipoteza menþinerii
fertilitãþii actuale (1,3 copii la o femeie)
33
44
55
66
77
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
1010
2020
3030
4040
5050
Numãr Pondere
Num
ãr -
mili
oane
-N
umãr
- m
ilioa
ne -
Pond
ere
- % -
Pond
ere
- % -
13ªaptesprezece ani de declin demografic
ªi peste ocean, în SUA, creºterea speranþei de viitorul politicilor din domeniul asigurãrilor
viaþã la vârstele avansate ºi îmbãtrânirea popu- socia le ºi de sãnã tate (Manton, Gu º i Lamb,
laþiei ridicã probleme extrem de complexe pentru 2006).
CAPITOLUL 2
O PERSPECTIVÃ NOUÃ ASUPRA IMPLICAÞIILOR
DECLINULUI DEMOGRAFIC: DIMENSIUNEA ªI
STRUCTURA POPULAÞIEI ACTIVE ECONOMIC
O PERSPECTIVÃ NOUÃ ASUPRA IMPLICAÞIILOR
DECLINULUI DEMOGRAFIC: DIMENSIUNEA ªI
STRUCTURA POPULAÞIEI ACTIVE ECONOMIC
Dacã nu greºim, impl icaþi ile economice ale generaþiile mici din anii celui de-al doilea rãzboi
declinului demografic ºi ale deteriorãrii structurii mondia l ºi vor intra generaþ iil e mai mari d in a
pe v ârs te a u fo st e val uat e în lit era tur a doua jumãtate a anilor 1980. Reducerea dimensi-
româneascã , pânã acum, recurgând doar la unii populaþiei active se va produce prin dinamici
raportul dintre populaþ ia în vârstã de muncã ºi interioare diferite: creºtere la grupele de vârstã 40-
populaþia vârstnicã ori la estimãri prospective ale 64 ºi 65 ani ºi peste ºi recul, mai important, la
numãrului de pensionari. Iatã cã avem acum un populaþia activã de 15-24 ºi 25-39 ani, compusã
instrument mult mai relevant - proiectarea popu- din generaþiile mici nãscute dupã 1989. Conse-
laþiei active ºi inactive economic, pe sexe ºi vârste cinþa acestor schimbãri structurale este majorarea
(pentru detalii de ordin tehnic asupra proiectãrii vârstei medii a populaþiei active de la 40 la 45 de
populaþiei active ºi unele rezultate a se vedea ani (tabelul 5).
Ajunºi în acest punct al analizei implicaþiilor Anexa 1).
scãderii natalitãþii la nivelul populaþiei active,
Redresarea natalitãþii nu mai poate împiedica credem cã se impune o anumitã observaþie, pentru
scãderea ºi îmbãtrânirea populaþiei active pânã a evidenþia complexitatea conexiunilor dintre
în anul 2025… demografic ºi economic ºi nevoia privilegierii
viziunii pe termen lung.
Pe lângã avantajul cuantificãrii celor douã
categorii de populaþie, proiectarea populaþiei …dar nu acesta este rãul, ci majorarea sarcinii
active are marele avantaj cã se referã la populaþia economice a populaþiei active
în vârstã de, practic, 20 de ani ºi peste, ceea ce
Un observator nefamiliarizat cu dinamica înseamnã cã potenþialele schimbãri ale natalitãþii
internã a demograficului, ar putea ridica, firesc, în urmãtorii 20 de ani nu pot afecta dimensiunea
urmãtoarea întrebare: în fond, de ce ar trebui sã ºi structura pe vârste ºi sexe a populaþiei active
creascã populaþia activã economic într-o populaþie pânã în anul 2025, ci numai ponderea acesteia în
al cãrei efectiv total este în scãdere? ªi ar gãsi ansamblul populaþiei ºi raportul de dependenþã
argumente în evoluþia ratei generale de activitate economicã al tinerilor. Numãrul populaþiei active
(figura 11b) ºi a raportului de dependenþã va cunoaºte un recul, de la 10 milioane astãzi la
economicã în urmãtorii 15-20 de ani (figura 11c). 9,3 milioane în anul 2025 (tabelul 5 ºi figura 11a).
Este viziunea simplistã asupra implicaþiilor. Uºoara creºtere din anii 2007-2013 (care se
Menþionata creºtere moderatã a numãrului regãseºte ºi în alura curbei ratei generale de
populaþiei active în anii 2007-2013 îºi va pune activitate din figura 11b) nu este decât expresia
amprenta ºi pe rata generalã de activitate din unui anumit dezechilibru conjunctural între ieºiri
aceiaºi ani.ºi intrãri din/în populaþia activã: vor ieºi, masiv,
14
*activi de 15 ani ºi peste la 100 persoane de 15 ani ºi peste proiectãri ale autorului (a se vedea Anexa 1)Sursa:Sursa:
.
Populaþia activã pe grupe de vârstãPopulaþia activã pe grupe de vârstã Populaþia activã de 15 ani ºi pestePopulaþia activã
de 15 ani ºi peste - în mii -- în mii - - structura în % -- structura în % -
Scena-riul
Scena-riul
AnulAnul
în miiîn mii
ratã la100 loc.*
ratã la100 loc.*
1515 --2424aniani
2525 --3939 aniani
4040 --6464 aniani
65 65 ani +ani +
TotalTotal 1515 --2424 aniani
2525 --3939 aniani
4040 --6464aniani
65ani +65
ani +
Vârsta medie- ani -
Vârsta medie- ani -
Scenariul 1Scenariul 1
2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0
2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,5
2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1
2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5,5 42,1
2025 9342 53,5 777 3258 4736 571 100 8,3 34,9 50,7 6,1 42,9
2030 8910 51,9 768 2702 4869 571 100 8,6 30,3 54 ,6 6,4 43,7
2035 8399 50,0 735 2569 4462 632 100 8,8 30,6 53,1 7,5 44,1
2040 7870 48,4 678 2491 4027 673 100 8,6 31,7 51,2 8,6 44,4
2045 7319 47,0 600 2407 3589 723 100 8,2 32,9 49,0 9,9 44,6
2050
6822 45,9 532 2241 3300 749 100 7,8 32,8 48,4 11,0
44,8
Scenariul 2Scenariul 2
2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0 2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,4 2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1 2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5 ,5 42,1 2025 9378 53,2 814 3258 4736 571 100 8,7 34,7 50,5 6,1 42,8 2030 9081 51,3 939 2702 4869 571 100 10,3 29,8 53,6 6,3 43,2 2035 8782 50,0 968 2720 4462 632 100 11,0 31,0 50,8 7,2 43,2 2040 8466 49,1 859 2907 4027 673 100 10,1 34,3 47,6 8,0 43,1 2045 8122 48,2 778 3032 3589 723 100 9,6 37,3 44,2 8,9 43,1 2050 7852 47,6 751 2895 3456 749 100 9,6 36,9 44,0 9,5 43,1
Scenariul 3Scenariul 3
2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0 2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,4 2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1 2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5,5 42,1 2025 9378 53,2 814 3258 4736 571 100 8,7 34,7 50,5 6,1 42,8 2030 9091 51,2 949 2702 4869 571 100 10,4 29,7 53,6 6,3 43,2 2035 8840 49,8 1026 2720 4462 632 100 11,6 30,8 50,5 7,2 43,0 2040 8624 48,9 974 2949 4027 673 100 11,3 34,2 46,7 7,8 42,8 2045 8412 48,3 910 3190 3589 723 100 10,8 37,9 42,7 8,6 42,5 2050 8285 48,1 881 3199 3456 749 100 10,6 38,6 41,7 9,0 42,3
Tabelul 5
Populaþia activã economic, 2005-2050. Numãr, ratã, structurã pe vârste ºi vârstã medie
Notã: pentru ipotezele scenariilor 2 ºi 3, a se vedea cap. 3.2.
15O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic
Figura 11
Caracteristici ale populaþiei active, 2005-2050, în cele trei scenarii
11c. Raportul de dependenþã economicã (RDE) Total inactivi la 100 activi
100100
110110
120120
130130
140140
150150
160160
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
Sc.1Sc.1 Sc.2Sc.2 Sc.3Sc.3
11a. Numãr
66
77
88
99
1010
1111
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
Sc.1Sc.1 Sc.2Sc.2 Sc.3Sc.3
- în
mil.
--
în m
il. -
11e. RDE al adulþilor. Inactivi adulþi (20-64 ani) la 100 activi
3535
4040
4545
5050
5555
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
Sc.1Sc.1 Sc.2Sc.2 Sc.3Sc.3
11g. Vârsta medie a populaþiei active, 2005-2050
3939
4040
4141
4242
4343
4444
4545
4646
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
Sc.1Sc.1 Sc.2Sc.2 Sc.3Sc.3
11d. RDE al tinerilor. Inactivi tineri (0-19 ani) la 100 activi
6060
3030
3535
4040
4545
5050
5555
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
Sc.1Sc.1 Sc.2Sc.2 Sc.3Sc.3
11b. Rata generalã de activitate, 15 ani ºi peste
Sc.1Sc.1 Sc.2Sc.2 Sc.3Sc.3
4444
4646
4848
5050
5252
5454
5656
5858
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
- ina
ctiv
i 15+
la 1
00 a
ctiv
i 15+
-- i
nact
ivi 1
5+ la
100
act
ivi 1
5+ -
11f. RDE al vârstnicilor. Inactivi vârstnici (65 ani+) la 100 activi
2020
2525
3030
3535
4040
4545
5050
5555
6060
6565
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
Sc.1Sc.1 Sc.2Sc.2 Sc.3Sc.3
Diminuarea raportului total de dependenþã
economicã pânã în jurul anului 2015 provine din
prelungirea reculului raportului de dependenþã al
tinerilor (figura 11d), pe fondul scãderii natalitãþii
dupã 1989, ºi o stagnare pânã aproape de anul
2015 a raportului la populaþia vârstnicã (figura
11f), prin atingerea vârstei de 65 de ani a
generaþiilor mici din anii celui de-al doilea rãzboi
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României16
Sursa: proiectãri ale autorului (a se vedea Anexa 1).Sursa:
Raport de dependenþã economicã pe vârsteRaport de dependenþã economicã pe vârste
AnulAnul
Raport total de dependenþã economicã
Raport total de dependenþã economicã
- total inactivila 100 activi -- total inactivila 100 activi -
inactivi de 0-19 anila 100 activi
inactivi de 0-19 anila 100 activi
inactivi de 20-64 anila 100 activi
inactivi de 20-64 anila 100 activi
inactivi de 65 ani +la 100 activi
inactivi de 65 ani +la 100 activi
S1 S2 S3 S1 S2 S3 S1 S2 S3 S S2 S3
2005 116 116 116 48 48 48 41 41 41 27 27 27 2010 111 113 113 41 43 43 43 43 43 27 27 27 2015 111 116 117 40 45 46 43 43 43 28 28 28 2020 113 121 123 40 48 50 42 42 42 31 31 31 2025 117 126 131 39 49 53 43 43 43 35 35 35 2030 121 131 137 37 48 54 47 47 47 37 36 36 2035 127 135 142 36 46 53 48 48 48 43 41 41 2040 132 140 147 35 47 54 49 48 48 49 45 44 2045 139 146 152 34 49 56 49 47 47 56 51 49 2050 145 150 155 35 50 59 48 45 45 62 54 51
Tabelul 6
Populaþia activã economic, 2005-2050. Raportul de dependenþã economicã
mondial. Totul este însã temporar ºi instalarea 4,2 milioane în anul 2025 ºi la 2,7 milioane în anul
majorãrii sarcinii economice a populaþiei active 2050. De remarcat faptul cã populaþia în vârstã de
este fermã dupã anul 2015, “motorul” fiind 19-23 ani, din care se recruteazã populaþia
creºterea continuã a populaþiei vârstnice, tendinþã universitarã, va fi compusã, pânã în anul 2025, din
cãreia i se alã turã, d upã 202 5, ºi as censiu nea populaþie aflatã deja în viaþã (generaþii nãscute
raportului de dependenþã al populaþiei adulte înainte de anul 2006) ºi care nu va putea fi în nici
(figura 11e), odatã cu ieºirea din activitate a un fel influenþatã ca dimensiune. Aceastã
generaþi ilor mari de dupã 1966. În anul 2050, la populaþie este de 1,6 milioane ºi va ajunge în anul
100 persoane active ar reveni 145 de persoane 2025 la 1 milion, ca efect direc t al scãderii
inactive , cu 29 mai mult decât în 2005. O natalitãþii dupã 1989, ºi la numai 700 de mii în
redresare a natalitãþii nu va avea alt efect decât anul 2050, dac ã dupã anul 200 6 nu intervine o
amplificarea raportului de dependenþã, prin creºtere a numãrului mediu de copii pe care îi
creºterea populaþiei tinere, inactivã economic. naºte o femeie. Ne putem întreba ce efecte va avea
reducerea la jumãtate a populaþiei de vârstã
Reducerea drasticã a populaþiei ºcolare ºcolarã asupra întregului sistem educaþional ºi,
prin implicaþii, asupra întregii vieþi economice ºi Reducerea numãrului populaþiei active sociale.
economic ºi deteriorarea raportului de depen- Am putea analiza mai detaliat multiplele
denþã economicã nu sunt singurele efecte negative faþete ale veritabilului derapaj demografic ºi ale
ale declinului natalitãþii ºi menþinerii acesteia la un spectrului depopulãrii masive a þãrii proprii
nivel scãzut. Ele sunt precedate de o evoluþie acestui scenariu al menþinerii nivelului actual al
similarã, la fel de dramaticã, a populaþiei de vârstã fertilitãþii, inclusiv din perspectiva unei imigraþii
ºcolarã prin pãtrunderea masivã a generaþiilor masive de populaþie având caracteristici culturale
mici de dupã 1989 (figurile 12a-12d). Populaþia de diferite, a coeziunii sociale ºi chiar a viabilitãþii
3-23 ani este astãzi de 5,7 milioane ºi va ajunge la caracterului naþional al statului român. Nu am
17O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic
vrea sã fim acuzaþi de fatalism dar vom "Immigration and Ethnic Change in Low-
recomanda cititorului interesat în aceastã Fertility Countries: A Third Demographic
problemã un recent studiu, care îndeamnã la Transition", Population and Development
reflecþie (ºi nu numai): David Coleman, Review, vol. 32, nr. 3, 2006.
Figura 12
12a. Întreaga populaþie ºcolarã (3-23 ani)
- în
mili
oane
-- î
n m
ilioa
ne -
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
12b. Populaþia ºcolarã în vârstã de 3-6 ani
- în
mili
oane
-- î
n m
ilioa
ne -
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
- în
mili
oane
-- î
n m
ilioa
ne -
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
5
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
5
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Anii 2006-2012: populaþie provenitã
din generaþii aflate în viaþã, nãscute
înainte de anul 2006
Anii 2006-2012: populaþie provenitã
din generaþii aflate în viaþã, nãscute
înainte de anul 2006
Intrarea generaþiilor nãscute dupã 1989Intrarea generaþiilor nãscute dupã 1989
12c. Populaþia ºcolarã în vârstã de 7-18 ani
- în
mili
oane
-- î
n m
ilioa
ne -
12d. Populaþia ºcolarã în vârstã de 19-23 ani
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2,5
2
1,5
1
0,5
0
2,5
2
1,5
1
0,5
0
(3)(3)
(2)(2)
(1)(1)
(1)=generaþiile mari 1967-1968(1)=generaþiile mari 1967-1968(2)=natalitatea mai ridicatã din anii (2)=natalitatea mai ridicatã din anii 1974-1978 (mãsuri luate în 1973)1974-1978 (mãsuri luate în 1973)(3)=natalitatea mai ridicatã din anii (3)=natalitatea mai ridicatã din anii 1984-1989 (mãsuri luate în 1983)1984-1989 (mãsuri luate în 1983)
Anii 2006-2024: populaþie provenitã din generaþii
aflate în viaþã, nãscute înainte de anul 2006
Anii 2006-2024: populaþie provenitã din generaþii
aflate în viaþã, nãscute înainte de anul 2006
Populaþia de vârstã ºcolarã (3-23 ani) în anii 1990-2005
ºi cea proiectatã pentru anii 2006-2050 - Secenariul 1
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României18
19
CAPITOLUL 3
REDRESAREA SITUAÞIEI DEMOGRAFICE.
VIZIUNEA SIMPLISTÃ ªI CEA A COERENÞEI ANSAMBLULUI
REDRESAREA SITUAÞIEI DEMOGRAFICE.
VIZIUNEA SIMPLISTÃ ªI CEA A COERENÞEI ANSAMBLULUI
Oricum am privi ºi analiza viitorul populaþiei dispune de un element pe care îl avem numai în
României, o diminuare a gradului de deteriorare cea de-a doua.
care se profileazã pentru deceniile urmãtoare ºi,
teoretic, o stopare a declinului, doar pe termen
foarte lung însã, nu se pot imagina fãrã redresarea
de substanþã a fertilitãþii, adicã a numãrului mediu Este bine cunoscut faptul cã dinamica unei
de copii pe care îi naºte o femeie pe întregul parcurs populaþii este determinatã de creºterea naturalã ºi
al vieþii fertile (pânã la 50 de ani). Pentru cã, din de soldul migraþiei externe. Scãderea populaþiei
reculul fertilitãþii a provenit în mod fundamental Rom âni ei s -a p rod us î n an ii 1 990 -19 91 n uma i
deteriorarea de pânã acum a demograficului ºi cea prin migraþie externã negativã, creºterea naturalã
care va continua în deceniile urmãtoare prin menþinându-se la valori pozitive dar inferioare
dinamica internã a relaþiilor dintre starea ºi miºcarea migraþiei. Din 1992, scãderii prin migraþie i s-a
populaþiei. Ar fi însã o mare eroare a crede cã o adãugat scãderea naturalã, provenitã din recru-
potenþialã creºtere a numãrului de nãscuþi ar putea descenþa mortalitãþii generale ºi, mai ales, reculul
schimba rapid ºi consistent peisajul demografic al masiv al natalitãþii. Din perspectiva întreprinderii
României ºi perspect ivel e aces tuia . Exis tã, din noastre ºi simplificând lucrurile, pentru a diminua
pãcate, astfel de opinii ºi în rândul clasei politice ºi mãrimea declinului demografic ori pentru asigu-
în rândul opiniei publice . În cel din urmã caz rarea unui echilibru între cele douã componente
lucrurile pot fi înþelese, dar nu ºi în celãlalt, acolo ar trebui sã reducem numãrul de decese ºi sã avem
unde se iau deciziile ce privesc viitorul þãrii. o creºtere a numãrului de nãscuþi. O migraþie
Dorim o redresare a situaþiei demografice a externã pozitivã (mai mulþi imigranþi decât
þãrii. Dupã aproape douã decenii de deteriorare ºi emigranþi) ar mãri efectele pozitive ale creºterii
efecte negative viitoare inevitabile, “redresare” nu natalitãþii ºi diminuãrii mortalitãþii. Ne aflãm însã
poate însemna altceva decât o diminuare a într-o arie extrem de complexã, cu o mare dozã de
dimensiunii declinului populaþiei ºi a degradãrii necunoscut, ºi nu vom lua în considerare migraþia
structurii pe vârste (a ritmului de îmbãtrânire externã. Vom avansa însã unele opinii asupra
demograficã, îndeosebi). Realizarea unei redresãri fenomenului în partea finalã a studiului.
de substanþã ar însemna ºi crearea premizelor Într-o primã tentativã, ne propunem sã
pentru o stopare a declinului demografic, numai asigurãm o creºtere a numãrului de nãscuþi astfel
pe termen foarte lung, ºi - de ce nu - asigurarea ca sã ajunge m la un e chil ibru , fi e el ºi r elat iv,
unei stabilitãþi a populaþiei, la un numãr care ar nãscuþi-decedaþi. Pentru a putea evalua dimen-
putea fi ºi mai mic decât cel ac tual. Propunem siunea redresãrii natalitãþii este indispensabilã o
citito-rului douã maniere de a aborda, ca viziune viz iun e asu pra pot enþ ial ei evo luþ ii vii toa re a
ºi metodã, redresarea situaþiei demografice, în mortalitãþii. Intrãm astfel într-o primã zonã de
intenþia de a releva nevoia unei viziuni coerente a dificultãþ i a acestei abordãri . La n ivelul unei
întregii construcþii demografice cu toate interco- populaþii , numãrul de decese depinde de douã
nexiunile ºi impresionanta ei unitate. Nu va fi variabile: intensitatea mortalitãþii pe vârste ºi
uºor, pentru cã în prima abordare nu putem structura pe vârste a populaþiei respective.
3.1. “Vãzând ºi fãcând”: atitudinea empiricã
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României20
Mortalitatea este mult mai ridicatã la vârstele scãdere. Dar nu pentru mulþi ani, pentru cã, dupã
avansate ºi o creºtere a ponderii populaþiei de la anul 2025, la vârstele de 60 ani ºi peste vor ajunge
aceste vârste duce automat la un numãr mai mare generaþiile numeroase nãscute dupã 1966 (figura
de decese ºi la o ratã a mortalitãþii generale mai 7g), în anii politicii pronataliste forþate a vechiului
ridicatã, fãrã ca durata medie a vieþii sã se dimi- regim, ºi numãrul de decese, ca ºi rata mortalitãþii
nueze (dimpotrivã, chiar). Iatã ºi câteva date generale, vor cunoaºte o escaladare rapidã
extrem de semnificative, pentru anul 2005: (figurile 8a ºi 9a).
mortalitatea la persoanele de 65-69 ani a fost de
27 de ori mai mare faþã de mortalitatea de la
populaþia de 25-35 ani, de 42 de ori mai mare la
populaþia de 70-74 ani ºi de 102 ori mai mare la
persoanele de 75 ani ºi peste, iar decesele la
vârstele mai mari de 60 de ani au reprezentat 80 la
sutã din ansamblul deceselor (pondere care va
creºte rapid în deceniile urmãtoare pentru cã
procesul de îmbãtrânire demograficã este în plinã
expansiune). În scenariile noastre elaborate prin a
doua abordare, avem în faþã proiectãri demo-
grafice construite prin metoda componentelor, în
care ºi mortalitatea ºi fertilitatea sunt proiectate
pe sexe ºi vârste. În cazul mortalitãþii, toate
scenariile au la bazã o singurã ipotezã, foarte
optimistã (a se vedea tabelele 4 ºi 7), admiþând o
reducere considerabilã a mortalitãþii pe vârste ºi o
creºtere similarã a duratei medii a vieþii. Aceasta
nu înseamnã însã ºi o reducere automatã a numã-
rului de decese . Putem observa în figura 8a cã
numãrul de decese urmeazã sã creascã în anii
urmãtori, pânã în jurul anului 2015, chiar dacã
mortalitatea pe vârste va fi în recul, pentru cã la
vârstele avansate (peste 60 de ani) se vor afla
generaþiile mari din anii 1945-1955. Odatã cu
epuizarea masivã a acestor generaþii, vor intra la
vârstele avansate generaþii mult mai mici, cele din
anii 1956-1966, ºi numãrul de decese va fi în
[2]
Revenim acum, dupã aceastã necesarã paran-
tezã, la problema creºterii numãrului de nãscuþi ºi
a efectelor acesteia asupra echilibrului dinamicii
populaþiei (creºterea naturalã). Figura 13 ilus-
treazã de o manierã simplistã în ce fel ar trebui sã
evolueze numãrul de nãscuþi pentru a fi la nivelul
numãrului de decese ºi a asigura o creºtere sau o
scãdere naturalã minimã. S-au înregistrat, în anul
2005, 262 de mii de decese ºi 221 de mii de
nãscuþi, ceea ce a avut drept rezultat o scãdere
naturalã de 41 de mii de locuitori. Dacã s-ar dori
echilibrarea celor douã componente, ar trebui
- teoretic - sã diminuãm numãrul de decese ºi sã
[2] Nivelul încã foarte ridicat al mortalitãþii infantile - 15 de- (pentru o privire comparativã în context european a se vedea
cese la 1000 nãscuþi vii în anul 2005, impune câteva remarci. figura 6 din An exa 6). Faptul cã, în anul 2005, aproape o Este eronatã teza, încã vehiculatã, potrivit cãreia reducerea treime di n decesel e infanti le au fost provocat e de boli a le mortalitãþii infantile ar avea o contribuþie semnificativã la aparatului respirator ºi boli infecþioase ºi parazitare (INS, diminuarea scãderii numãrului populaþiei. Cele 3300 de 2006d), nu poate fi decât îngrijorãtor, ca ºi proporþia decese infantile din anul 2005 au reprezentat doar 1 la sutã incredibil de mare - 30 la sutã - a mamelor care au efectuat din ansamblul deceselor. Indicatorul are însã o semnificaþie primu l cont rol pr enata l abia dupã l una a t reia d e sarc inã soci alã majo rã ºi redu cere a aces tuia a r epre zent at, din (INS, 2006c). Este de admis cã un control prenatal general totdeauna, un obiectiv important al politicilor sociale ºi al încã d in pri mele d ouã lu ni de s arcin ã ar fi putut reduc e programelor de sãnãtate. Nivelul mortalitãþii infantile este o sensibil mortalitatea prin malformaþii congenitale ºi afecþiuni oglindã a gradului de civilizaþie materialã ºi spiritualã a unei cu origine în perioada perinatalã, cauze de deces responsabile populaþii, inclusiv accesul ºi calitatea serviciilor medicale de aproape douã treimi din decesele infantile.
Figura 13
Evoluþia prognozatã a numãrului de decese ºi estimarea numãrului de nãscuþi
care ar putea asigura o creºtere sau scãdere naturalã minimã, 2007-2065
20102010
200200
210210
220220
230230
240240
250250
260260
270270
280280
290290
300300
20052005 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050 20552055 20602060 20652065
DeceseDecese NãscuþiNãscuþi
- în
mii
-- î
n m
ii -
AA BB CC DD >> a se vedea textul>> a se vedea textul
D
CA
B
21
majorãm numãrul de nãscuþ i. Am arãtat în preferinþelor, unde copilul ocupã un alt loc, intrând
rânduri anterioare cã traiectoria numãrului de într-o veritabilã competiþie cu tot ce a creat ºi creeazã
decese este solid determinatã de schimbãrile certe societatea de consum. Iar în acest context general,
care vor avea loc în st ructura pe vârste a individualismul ºi egoismul capãtã alte dimensiuni.
populaþiei ºi este cvasi-imposibil de influenþat, Existã ºi o altã faþetã a acestei abordãri, mult mai
ceea ce înseamnã cã realizarea echilibrului complexã. Este vorba de evoluþia numãrului ºi
menþionat ar putea proveni numai din creºterea structurii populaþiei feminine de vârstã fertilã (15-
numãrului de nãscuþi. Admitem cã ar fi posibilã o 49 ani) de la care provin de fapt nãscuþii. Am tratat
astfel de creºtere din 2007 ºi numãrul nãscuþilor ar acest aspect, în prima parte a studiului, în ipoteza
creºte cu 40 de mii (aproape 20 la sutã) în doar conservãrii nivelului actual al fertilitãþii, eviden-
câþiva ani, menþinându-se apoi la nivelul atins, þiind ce consecinþe negative ar rezulta. Trebuie însã
similar cu cel al mortalitãþii (segmentul A din precizat cã ºi în ipoteza unei creºteri rapide ºi
figura 13). Creºterea numãrului de decese dupã însemnate a numãrului de nãscuþi, populaþia femi-
anul 2010 ar reclama ºi o creºtere, uºoarã doar, a ninã de vârstã fertilã va cunoaºte o deteriorare
numãrului de nãscuþi (segmentul B). Intervine considerabilã în deceniile urmãtoare (figura 14),
apoi reculul numãrului de decese ºi menþinerea îndeosebi prin poziþia ce o vor avea generaþiile mici
numãrului de nãscuþi la 270 de mii pe an ar nãscute dupã 1989.
asigura o creºtere naturalã de 5-10 mii, pânã în
2030-2035 (segmentul C). Dupã anul 2030 îmbã-
trânirea demograficã ar cunoaºte o veritabilã
recrudescenþã ºi numãrul deceselor ar ajunge la
280-290 de mii. S-ar impune o nouã creºtere a
numãrului de nãscuþi, de 10 mii, ºi menþinerea
numãrului anual total astfel majorat pentru anii
2035-2050; cum numãrul de decese ar urma sã se
majoreze dupã anul 2050, se va impune o nouã
creºtere a numãrului de nãscuþi, de încã 10 mii,
pentru a balansa creºterea numãrului de decese
(segmentul D).
Câteva remarci critice asupra acestei modalitãþi
simpliste de a trata problema creºterii numãrului de
nãscuþi ni se par indispensabile. Este puþin probabil
ca în doar câþiva ani sã dispunem de resursele Femeile în vârstã de 25-34 ani au un efectiv de
economice care ar putea duce la o creºtere rapidã ºi 1,7 milioane astãzi ºi de la ele provin mai mult de
însemnatã a natalitãþii. În plus, nu existã nici o certi- jumãtate din nãscuþii unui an (pondere care va creºte
tudine cã tinerele cupluri vor fi atât de sensibile la în viitor, fertilitatea româneascã fiind într-un proces
mãsuri stimulative. Comportamentul demografic al de rapidã schimbare structuralã). Or, în anii 2025-
tinerilor se aflã astãzi într-o schimbare profundã, 2035 acest segment al populaþiei feminine va fi
atitudinile faþã de cãsãtorie, viaþã sexualã, familie ºi compus din generaþiile 1990-2005 ºi va ajunge la
copii purtând din ce în ce mai mult amprenta socie- numai un milion. Cu alte cuvinte, numãrul de nãs-
tãþii capitaliste. Acest comportament nu poate fi cuþi provenind de la aceste femei, ca ºi numãrul total
desprins de schimbãrile care au intervenit în viaþa de nãscuþi, va fi ºi el în declin, situându-se sub
profesionalã într-o economie de piaþã, de abundenþa numãrul deceselor ºi reinstalând declinul populaþiei.
bunurilor materiale, de explozia facilitãþilor de petre- Fãrã a þine cont de impecabila dinamicã dintre
cere a timpului liber, de mutaþiile survenite în ierarhia starea ºi miºcarea populaþiei ºi de felul în care
Figura 14
Populaþia femininã de vârstã fertilã (15-49 ani)
în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050
22
33
44
55
66
Sc. 1Sc. 1 Sc. 2Sc. 2 Sc. 3Sc. 3
- în
mili
oane
-- î
n m
ilioa
ne -
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
Începând cu anul 2006 intrã generaþiile nãscute dupã 1989 ºi avem scãdere continuã dar lentã pentru cã în populaþia de vârstã fertilã vor predomina încã generaþiile mari dinainte de 1990; dupã 2015 însã, vor ieºi generaþiile mari 1967 ºi urmãtoarele iar scãderea se accelereazã dramatic.
Începând cu anul 2006 intrã generaþiile nãscute dupã 1989 ºi avem scãdere continuã dar lentã pentru cã în populaþia de vârstã fertilã vor predomina încã generaþiile mari dinainte de 1990; dupã 2015 însã, vor ieºi generaþiile mari 1967 ºi urmãtoarele iar scãderea se accelereazã dramatic.
Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
schimbãrile din structura pe vârste a populaþiei ºtiinþificã, cu luarea în considerare a dinamicii in-
modeleazã în timp fluxurile de evenimente demo- terne a demograficului ºi viziunea pe termen lung.
grafice (naºteri ºi decese, în particular), aceastã
manierã de a trata redresarea natalitãþii dupã prin-
cipiul “vãzând ºi fãcând” are un evident caracter
empiric, omiþând perspectiva pe termen lung ºi
foarte lung, dimensiune indispensabilã în Cea de-a doua abordare a redresãrii natalitãþii abordarea demograficului, mai ales dacã ne referim
este cea a proiectãrilor demografice detaliate, abor-la intervenþie. A opera cu numãr de nãscuþi ºi nu cu dare care se fundamenteazã pe luarea în considerare
numãr mediu de nãscuþi la o femeie este o abordare a unitãþii ºi coerenþei construcþiei demografice.
tipicã amatorismului ºi existã o contradicþie fla-Ceea ce ne intereseazã în mod primordial prin
grantã între o creºtere doritã a numãrului de aceastã viziune este luarea în considerare a fertilitã-
nãscuþi, fãrã a se þine seama de evoluþia populaþiei þii populaþiei, natalitatea fiind o variabilã rezultatã
feminine de vârstã fertilã, ºi o creºtere a numãrului din interdependenþele dintre fertilitate, populaþia de nãscuþi pe termen lung ºi foarte lung rezultatã femininã de vârstã fertilã ºi ansamblul populaþiei. din creºterea fertilitãþii, chiar dacã numãrul de Reînnoirea unei populaþii are la bazã un principiu nãscuþi ar urma sã cunoascã perioade de recul foarte simplu: o femeie, adicã un cuplu, trebuie sã
temporar însoþite de scãderea numãrului popu- aducã pe lume, în medie, doi copii pentru a se
laþiei. A judeca situaþia ºi a interveni dupã o astfel asigura simpla înlocuire a generaþiilor ºi a asigura
stabilitatea numãrului populaþiei (Caseta 2).de opticã nu are nimic de a face cu abordarea
3.2. Dialectica construcþiei demografice ºi
impecabila sa dinamicã internã.
O abordare normativã
Caseta 2Înlocuirea generaþiilor
Mecanismul evoluþiei în timp a unei populaþii se aflã în raportul dintre generaþii, pe care îl mãsurãm comparând numãrul de femei ºi numãrul de nãscuþi pe care aceste femei îi aduc pe lume, ºi, în acest caz, vorbim de reproducerea populaþiei. Acest proces se realizeazã în timp, în interiorul generaþiilor. Pentru simpla înlocuire, 100 de femei (de fapt, 100 de cupluri = 200 de pãrinþi) trebuie sã aducã pe lume 200 de copii. Ar fi doar înlocuire ca numãr, dar nu ºi ca sex al copiilor. La naºtere, la 100 de fete revin 105 bãieþi, ceea ce înseamnã cã, pentru a avea 100 de fete, 100 de femei vor trebui sã nascã ºi 105 bãieþi, adicã un total de 205 copii. Când vorbim de înlocuirea generaþiilor, ne referim la capacitatea de procreare ºi nu la numãr de vieþi în sine, cu alte cuvinte înlocuirea generaþiilor nu implicã decesul pãrinþilor, ci se referã doar la încetarea procreãrii din partea acestora. Adevãrata înlocuire are deci loc atunci când copiii ajung la vârstele pe care le-au avut mamele când i-au adus pe lume, valoarea medie a acesteia fiind undeva între 25 ºi 30 de ani. Pânã la aceastã vârstã, mortalitatea este scãzutã ºi numãrul de copii care decedeazã este în jur de 5 (din 100). Aºadar, pentru simpla înlocuire în timp a populaþiei, o femeie va trebui sã nascã 2,1 copii. Aceasta este viziunea longitudinalã la nivelul generaþiilor a fertilitãþii, acolo unde, la sfârºitul perioadei fertile a vieþii (50 de ani), putem vedea raportul real dintre numãrul de femei dintr-o generaþie ºi numãrul de copii aduºi pe lume de aceste femei, ceea ce numim descendenþa finalã. Se înþelege cã determinarea fertilitãþii generaþiilor implicã date extrem de detaliate asupra numãrului de nãscuþi pe vârste ºi a femeilor, pe lungi perioade de timp, pentru a putea urmãri fiecare generaþie pe parcursul celor 35 de ani ai vieþii fertile (15-49 ani). Nu multe populaþii europene dispun de astfel de informaþii statistice detaliate.
Abordarea longitudinalã a fertilitãþii feminine are mari virtuþi ºi este singura care ne aratã mãsura realã a înlocuirii generaþiilor în timp. Vom observa însã cã, ceea ce o generaþie “produce” pe parcursul vieþii fertile, nu este altceva decât suma nãscuþilor aduºi pe lume de aceastã generaþie în 35 de ani calendaristici. Dacã fertilitatea finalã a generaþiilor cunoaºte mari schimbãri, acestea nu pot proveni decât din creºteri ori scãderi anuale, în amonte, ale numãrului de nãscuþi. Ajungem astfel la ceea ce se întâmplã la nivelul anilor calendaristici (în plan transversal). Numãrul anual de nãscuþi este un agregat compus din nãscuþi de rang diferit ºi provenind de la femei de vârstã diferitã. Pentru fiecare an calendaristic statisticile oficiale ne oferã distribuþia nãscuþilor vii dupã vârsta mamei ºi avem astfel posibilitatea de a calcula rate de fertilitate pe vârste (nãscuþi vii la 1000 de femei de o anumitã vârstã), un fin instrument de analizã a nãscuþilor pe ani calendaristici (ºi în sânul generaþiilor). În plus, sumei ratelor de fertilitate pe vârste dintr-un an calendaristic (rata fertilitãþii totale) i se poate atribui o semnificaþie de excepþie: numãrul mediu de copii pe care i-ar naºte o femeie în toatã perioada fertilã, dacã la toate vârstele s-ar menþine fertilitatea din anul respectiv. Putem astfel vedea ce ar însemna fertilitatea pe vârste dintr-un an calendaristic în termeni de descendenþã finalã ºi înlocuire a generaþiilor.
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României22
23
Un numãr mai mare de doi copii va duce la dinalã ipoteticã: numãrul mediu de copii pe care
creºterea populaþiei, dupã cum un numãr mai i-ar aduce pe lume o femeie dintr-o generaþie
mic de doi copii are drept conse cinþã scãde rea care ar avea pe parcursul vieþii fertile (15-49 ani)
numãrului populaþiei în timp. Ne plasãm deci ratele de fertilitate din anul respectiv. Rata
într-o viziune longitudinalã. Ipotezele care se fertilitãþii totale era de 2,2 copii la o femeie în
iau se referã la rata fertilitãþii totale ºi la 1989 ºi s-a stabilizat la 1,3 copii dupã 1995 (INS,
speranþa de viaþã la naºtere (du rat a med ie a 2006a; 2006c). Pe lângã scãdere, pot fi sesizate
vieþii), iar indicatorii operaþionali, deduºi din ºi important e schimbãri str ucturale ale fe rti-
cele douã mãsuri agregate, sunt ratele de litãþii, prin creºterea ponderii fertilitãþii
fertilitate pe vârste ºi ratele de mortalitate pe realizate dupã vârs ta de 25 de ani (Caseta 3).
sexe ºi vârste. Rata fertilitãþii totale (RFT) este Este o schimbare care indicã o creºtere a vârstei
un indicator transversal, îl obþinem ca sumã a medii a mamel or la naºte rea copii lor ºi o
rat elo r de fer til ita te pe vâr ste din tr-u n an tendinþã de apropiere de vârsta medie din þãrile
calendaristic, dar are o semnificaþie longitu- europene dezvoltate.
Caseta 3
Amânarea naºterilor. Efectul tempo ºi componenta quantum a fertilitãþii
Istoria demograficã a þãrilor dezvoltate ºi în particular scãderea în timp a fertilitãþii, ca una din cele douã dominante ale tranziþiei demografice (cealaltã fiind reculul masiv al mortalitãþii), relevã un aspect asupra cãruia specialiºtii români încã nu s-au pronunþat. În perioadele de scãdere importantã ºi de lungã duratã a fertilitãþii, pot fi distinse douã tipuri de miºcare descendentã: un recul ireversibil al nivelului fertilitãþii, ca rezultat al impactului unui mare numãr de factori economici, sociali, culturali, sanitari ºi de altã naturã, specifici procesului de modernizare a societãþii; pe de altã parte, se instaleazã o tendinþã de amânare a naºterii copilului (începând cu primul ºi transmisã apoi, în mod automat, la rangurile superioare). Amânarea poate avea la rândul ei douã rezultate: aducerea pe lume a copilului la o vârstã mai ridicatã, ceea ce duce la creºterea generalã a vârstei medii a mamei la naºterea copiilor, sau renunþarea de a mai avea copil (primul sau cel care ar urma). În acest al doilea caz, avem de fapt în faþã o altã componentã a declinului fertilitãþii. Interesul nostru îl reprezintã amânarea propriu-zisã a naºterii. Dacã simplificãm oarecum lucrurile ºi ne plasãm în plan longitudinal, la nivelul generaþiilor feminine, acolo unde se iau de fapt deciziile ºi unde putem vedea mãsura în care generaþiile se înlocuiesc, prin amânarea naºterilor ar trebui sã asistãm la instalarea unei diminuãri a ratelor de fertilitate la vârstele tinere ºi, cu decalaj în timp, la o recuperare a naºterilor amânate, ceea ce s-ar concretiza în creºterea ratelor de fertilitate la vârstele mai mari. Corespondentul acestor miºcãri în plan transversal înseamnã o scãdere a numãrului de nãscuþi etalatã pe un numãr de ani, urmatã de o redresare. Aceste miºcãri compensatorii s-ar produce dacã nu ar interveni alte influenþe, în condiþii de “celelalte lucruri fiind egale”. Felul în care s-a produs scãderea fertilitãþii în România în anii 1990 ne îndreptãþeºte sã credem cã amânarea naºterilor nu poate fi neglijatã nici în aprecierea nivelului actual al fertilitãþii ºi nici în ceea ce priveºte evoluþia viitoare a fenomenului. Schimbãrile structurale ale fertilitãþii începute la mijlocul anilor 1990 sunt în plinã desfãºurare ºi experienþa þãrilor dezvoltate aratã cã acest proces poate dura mai multe decenii. Prin amânarea naºterilor, rata fertilitãþii totale subestimeazã, de fapt, nivelul fertilitãþii generaþiilor ºi aceastã distorsiune denumitã efectul tempo, poate ajunge la proporþii deosebit de mari. Se menþioneazã în acest sens pentru a doua jumãtate a anilor 1990, valori de 0,3-0,4 copii la o femeie în Cehia, Grecia, Italia, Slovacia ºi Spania (Bongaarts, 2002). Calculele noastre indicã o valoare a efectului tempo de 0,6 copii la o femeie, în anul 2005, ceea ar însemna cã, de fapt, componenta quantum a fertilitãþii, egalã cu valoarea RFT ajustatã cu efectul tempo, ar fi de 1,9 copii la o femeie ºi nu de 1,3.
ªi speranþa de viaþã la naºtere este un femei (Gheþãu, 2006), mai mari cu 2,2 ºi,
indicator transversal cu semnificaþie longitu- resp ecti v, 3,1 ani faþ ã de 198 9 ºi în cr eºte re
dinalã ipoteticã: câþi ani ar trãi, în medie, un constant ã dupã 1996. O viziun e prospectiv ã
nãs cut d int r-o ge ner aþi e car e ar av ea pe t ot realizatã prin proiectãri demografice detaliate
parcursul vieþii mortalitatea pe vârste dintr-un asigurã ma i mult ã exac tita te, un numãr mare
an calendaristic. Pentru anul 2005, valorile sunt de ind ica tor i d eri vaþ i º i t oat e s tru ctu ril e d e
de 68,8 ani la bãrbaþi ºi de 75,8 ani la v â rs t ã.
Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
Va trebui sã ne fie mai rãu înainte de a ne fi mai trecut demografic al României, s-ar putea invoca
bine… starea demograficã din þãri dezvoltate. Existã o
anumitã substanþã în astfel de aprecieri dar ea nu
În ce mãsurã ºi la ce orizont o redresare a ar trebui sã alimenteze pasivitatea ºi inacþiunea.
fer til itã þii ar duce la diminuarea ritmului ºi Or, tocmai aici vedem noi rolul specialistului: în
gradului deteriorãrii situaþiei demografice a þãrii? construirea º i avansarea unor alternative care sã
Din pãcate, va trebui sã ne fie mai rãu înainte de motiveze ºi sã susþinã un parcurs la capãtul cãruia
a ne fi mai bine. Pentru a motiva aceastã afirmaþie derapajul ar putea fi, dacã nu evitat, cel puþin
vom examina rezultatele a douã scenarii opti- diminuat în dimensiune ºi implicaþii. Cele douã
miste, fundamentate pe o creºtere a fertilitãþii scenarii optimiste sunt produsul unei astfel de
(asupra realismului ipotezei ne vom pronunþa în abordãri, în care viitorul nu ne poate fi indiferent,
partea finalã a studiului). În primul dintre acestea, abandonat într-o f ilozofie a laissez-faire-ului, ci
fertilitatea ar cunoaºte în viitor un reviriment este unul construit. Cât de realistã este o astfel de
important, de la 1,3 la 1,8 copii la o femeie, abordare va constitui obiectul consideraþiilor
valoare ce ar urma sã fie atinsã în anul 2010, ºi ar finale. Fãrã îndoialã, alte abordãri, diferite de ale
rãmâne apoi la acest nivel (este scenariul S2- noastre, dar pornind dintr-o viziune similarã, pot
Optimist). În cel de-al doilea scenariu optimist fi imaginate º i concretizate în elemente care sã
am asista la o redresare spectaculoasã a fertilitãþii, fundamenteze acþiunea.
etalatã pe o perioadã mai mare, trendul ascendent Cum ar arãta viitorul demografic al României
continuând ºi dupã anul 2010, pentru a atinge în dacã fertilitatea ar cunoaºte o redresare potrivit
anul 2020 nivelul de înlocuire a generaþiilor (2,1 ipotezelor, oricât de crit icabile ar fi e le, la care
copii la o femeie) ºi conservarea, în continuare, a ne-am opri t no i? Iatã în t abe lul 7 pr inc ipa lel e
acestui nivel. Este scenariul S3-Ideal. Ipotezele rezultate.
asupra mortalitãþii (speranþei de viaþã la naºtere) ºi Efectele unei redresãri a ferti litãþii la valorile
migraþiei sunt identice cu cele din S1. din scenariile 2 ºi 3 pot fi apreciate din mai multe
Ni s-ar putea imputa arbitrarul în aleg erea perspective ºi care ne oferã concluzii ºi învãþã-
acestor ipoteze. În contextul evoluþiilor demogra- minte diferite.
fice la care am asistat dupã 1989 ºi a caracteristi-
cilor fertilitãþii din ultimii ani, ºi luând în consi- …pentru cã - pânã la mijlocul secolului, redre-
derare incertitudinile viitorului, orice abordare sarea natalitãþii va diminua doar gradul
prospectivã a fertilitãþii este un exerciþiu, nici o deteriorãrii...
ipotezã neputând fi solid fundamentatã. În mod
paradoxal, ipoteza conservãrii nivelului constant Dacã vom compara rezultatele în raport cu
de dupã anul 1995 pare cea mai probabilã, dacã cele din scenariul 1, putem afirma cu temei cã prin
þinem cont de evoluþiile ºi starea actualã a feno- creºterea fertilitãþii situaþia demograficã a þãrii ar
menului în spaþiul european. Abordarea noastrã cunoaºte - pânã la mijlocul secolului, o anumitã
nu este însã una de tip tendenþial, ci de tip schimbare în bine, constând însã numai în
normativ. Dacã menþinerea fertilitãþii la valorile diminuarea intensitãþii deteriorãrii. Consecinþele
actuale duce, în mod cert, pe termen lung ºi foarte scãderii ºi menþinerii fertilitãþii (ºi natalitã þii) la
lung, la un veritabil dezastru demografic, la ce ar valori le din ult imii ani ºi efecte le accentuãrii
servi accentuarea detaliilor acestui dezastru? Nu procesului de îmbãtrânire demograficã nu au cum
cumva am f i martori (º i actori) indiferenþ i la sã fie eliminate, rigiditatea ºi inerþia mecanismelor
viitor, refugiaþi în contemplare ºi fatalism? S-ar demografice fiind etalate ferm pe întinderea ur-
putea invoca imposibilitatea schimbãrii stãrii mãtoarelor 2-3 decenii. Prin creºterea fertilitãþii,
actuale, s-ar putea face paralele cu un anumit numãrul de nãscuþi ºi rata natalitãþii se vor menþine
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României24
Sursa: pentru anul 2005 - INS, 2006a; 2006b; valorile speranþei de viaþã la naºtere - tabele de mortalitate elaborate de autor; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.Sursa:
Scenariul 2 - Optimist (S2 - Optimist). Fertilitate în redresare importantã: rata fertilitãþii totale ar ajunge la 1,8 copii la o femeie în anul 2010 ºi s-ar menþine apoi la acest nivel.Scenariul 3 - Ideal (S3 - Ideal). Fertilitate în redresare spectaculoasã: rata fertilitãþii totale ar ajunge la 1,8 copii la o femeie în anul 2010, la 2,1 copii la o femeie în anul 2020 ºi s-ar menþine apoi la acest nivel.
Scenariul 2 - Optimist (S2 - Optimist).
Scenariul 3 - Ideal (S3 - Ideal).
Numãrul populaþiei- în mii -
Numãrul populaþiei- în mii -
Numãrul populaþiei feminine de 15-49 ani
- în mii -
Numãrul populaþiei feminine de 15-49 ani
- în mii -
Rata natalitãþii- la 1000 loc. -Rata natalitãþii- la 1000 loc. -
Speranþa de viaþã la naºtere
- ani -
Speranþa de viaþã la naºtere
- ani -
Rata mortalitãþiigenerale
- la 1000 loc. -
Rata mortalitãþiigenerale
- la 1000 loc. -
Bãrbaþi
S2 ºi S3
Bãrbaþi
S2 ºi S3
Femei
S2 ºi S3
Femei
S2 ºi S3
AnulAnul
S2 -Optimist
S2 -Optimist
S2 -Optimist
S2 -Optimist
S2 -Optimist
S2 -Optimist
S2 -Optimist
S2 -Optimist
S3 -IdealS3 -Ideal
S3 -IdealS3 -Ideal
S3 -IdealS3 -Ideal
S3 -IdealS3 -Ideal
68,5
69,6
70,6
71,8
73,0
73,6
74,1
74,7
75,3
75,9
75,8
76,5
77,3
78,1
79,0
79,6
80,1
80,7
81,3
82,0
12,1
12,5
12,4
12,3
12,2
12,5
13,3
13,8
14,0
14,3
12,1
12,5
12,4
12,2
12,0
12,2
12,8
13,2
13,3
13,4
78,078,0 83,883,8 15,015,0 12,712,7
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
20752075
21002100
21624
21563
21586
21465
21240
20964
20655
20325
19983
19604
1707317073
1554415544
21624
21563
21641
21669
21622
21520
21 391
21267
21178
21098
2029720297
2087820878
5596
5387
5290
4923
4700
4484
4273
3949
3851
3806
33613361
29902990
5596
5387
5290
4923
4700
4511
4372
4134
4119
4162
42154215
42714271
10,2
13,3
12,0
10,5
9,7
9,7
10,1
10,5
10,5
10,1
10,310,3
9,99,9
10,2
13,3
13,0
12,1
11,2
11,1
11,5
12,2
12,6
12,4
12,912,9
12,312,3 80,880,8 86,586,5 13,513,5 11,011,0
Rata fertilitãþii totale
- copii la o femeieRata fertilitãþii totale
- copii la o femeie
Populaþia de 60 ani ºi peste
- în mii -
Populaþia de 60 ani ºi peste
- în mii -
Populaþia de 65 ani ºi peste
- în mii -
Populaþia de 65 ani ºi peste
- în mii -
Ponderea populaþiei de 60 ani ºi peste
- în % -
Ponderea populaþiei de 60 ani ºi peste
- în % -
Ponderea populaþiei de 65 ani ºi peste
- în % -
Ponderea populaþiei de 65 ani ºi peste
- în % -
AnulAnul
S2 -
OptimistS2 -
OptimistS2 -
OptimistS2 -
OptimistS2 -
OptimistS2 -
Optimist
S3 -IdealS3 -Ideal
S3 -IdealS3 -Ideal
S3 -IdealS3 -Ideal
S2 ºi S3S2 ºi S3
S2 ºi S3S2 ºi S3
2005 1,3 1,3 4165 19,3 19,3 3191 14,8 14,8
2010 1,8 1,8 4315 20,0 20,0 3158 14,6 14,6
2015 1,8 1,95 4621 21,4 21,4 3275 15,2 15,1
2020 1,8 2,1 4889 22,8 22,6 3562 16,6 16,4
2025 1,8 2,1 4892 23,0 22,6 3825 18,0 17,7
2030 1,8 2,1 5354 25,5 24,9 3829 18,3 17,8
2035 1,8 2,1 5687 27,5 26,6 4231 20,5 19,8
2040 1,8 2,1 6057 29,8 28,5 4498 22,1 21,1
2045 1,8 2,1 6246 31,3 29,5 4826 24,1 22,8
2050 1,8 2,1 6524 33,3 30,9 4997 25,5 23,7
20752075 1,81,8 2,12,1
S2=5368S2=5368S3=5418S3=5418
31,431,4 26,726,7 S2=4153 S2=4153 S3=4153S3=4153
24,324,3 20,520,5
21002100 1,81,8 2,12,1 S2=5083S2=5083S3=5800S3=5800 32,732,7 27,827,8
S2=4121 S2=4121 S3=4648S3=4648 26,526,5 22,322,3
Tabelul 7
Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza redresãrii fertilitãþii
25Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
Figura 15a
Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050
00
5050
100100
150150
200200
250250
300300
350350
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
S1-fertilitate 1,3S1-fertilitate 1,3S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2050S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2050S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2050S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2050
- în
mii
-- î
n m
ii -
A = copiii de la generaþiile feminine mari nãscute înainte de 1990; B = copiii generaþiilor de la A; C = copiii generaþiilor de la B; D = copiii generaþiilor mici nãscute dupã 1989; E = copiii generaþiilor de la D.
A = copiii de la generaþiile feminine mari nãscute înainte de 1990; B = copiii generaþiilor de la A; C = copiii generaþiilor de la B; D = copiii generaþiilor mici nãscute dupã 1989; E = copiii generaþiilor de la D.
250250
260260
270270
280280
290290
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
S1S1 S2S2 S3S3
Figura 15cNumãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050
(A), (B), (C) = la vârstele depeste 60 de ani ajung generaþiile(A), (B), (C) = la vârstele depeste 60 de ani ajung generaþiile
(B) = 1956-1966 (mici)(B) = 1956-1966 (mici)
(A) = 1945-1955 (mari)(A) = 1945-1955 (mari)
(C) = 1967-1989 (mari)(C) = 1967-1989 (mari)
- în
mii
-- î
n m
ii -
Figura 16aNumãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
S1-fertilitate 1,3S1-fertilitate 1,3S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2100S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2100S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2100S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2100
00
5050
100100
150150
200200
250250
300300
350350
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
2200
5555
2200
6600
2200
6655
2200
7700
2200
7755
2200
8800
2200
8855
2200
9900
2200
9955
2211
0000
B B C C A A
DD E E
- în
mii
-- î
n m
ii -
Figura 16b
Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
55
66
77
88
99
1010
1111
1212
1313
1414
1515
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
2200
5555
2200
6600
2200
6655
2200
7700
2200
7755
2200
8800
2200
8855
2200
9900
2200
9955
2211
0000
S1S1 S2S2 S3S3
- nãs
cuþi
la 1
000
loc.
-- n
ãscu
þi la
100
0 lo
c. -
Figura 16cNumãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
150150
170170
190190
210210
230230
250250
270270
290290
310310
22000055
22001100
22001155
22002200
22002255
22003300
22003355
22004400
22004455
22005500
22005555
22006600
22006655
22007700
22007755
22008800
22008855
22009900
22009955
22110000
S1S1 S2S2 S3S3
(D)=1967-1989 (mari)(D)=1967-1989 (mari)
(E)=nãscute dupã 1989 (mici)(E)=nãscute dupã 1989 (mici)
(D), (E) = la vârstele de peste 85 de ani ajung generaþiile (D), (E) = la vârstele de peste 85 de ani ajung generaþiile- î
n m
ii -
- în
mii
-- d
eces
e la
1.0
00 lo
c. -
- dec
ese
la 1
.000
loc.
-
Figura 16d
Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
S1S1 S2S2 S3S3
1010
1212
1414
1616
1818
2020
2222
2200
0055
2200
1100
2200
1155
2200
2200
2200
2255
2200
3300
2200
3355
2200
4400
2200
4455
2200
5500
2200
5555
2200
6600
2200
6655
2200
7700
2200
7755
2200
8800
2200
8855
2200
9900
2200
9955
2211
0000
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României26
Figura 15b
Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050
55
66
77
88
99
1010
1111
1212
1313
1414
1515
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
S1S1 S2S2 S3S3
- nãs
cuþi
la 1
000
loc.
-- n
ãscu
þi la
100
0 lo
c. -
Figura 15d
Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
1010
1111
1212
1313
1414
1515
1616
1717
1818
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
S1S1 S2S2 S3S3
- dec
ese
la 1
.000
loc.
-- d
eces
e la
1.0
00 lo
c. -
la valorile din ultimii ani în scenariul 2 ºi vor creºte prezentate evoluþiile numãrului de decese ºi ale
semnificativ în scenariul 3 (figurile 15a ºi 15b). Ne ratei mortalitãþii generale în cele trei scenarii,
referim la evoluþiile de dupã 2025 ºi nu la creºterile evoluþii care diferã moderat în cazul numãrului
care ar urma sã aibã loc pânã în anul 2010, total de decese ºi considerabil în cazul ratei
conjuncturale ºi determinate de efecte pozitive mortalitãþii. Felul cum vor evolua cei doi indi-
imediate ale unei creºteri a fertilitãþii în contextul catori este rezultatul interdependenþelor dintre
unei populaþii feminine de vârstã fertilã formatã trei variabile: mortalitatea pe vârste, numãrul ºi
încã din generaþiile mari dinainte de 1990. Stabi- ponderea populaþiei vârstnice (de 60 de ani ºi
litatea din scenariul 2 ar putea fi surprinzãtoare, în peste, de pildã) ºi numãrul total al populaþiei.
condiþiile în care rata fertilitãþii totale din acest Prima variabilã, mortalitatea pe vârste, ar urma sã
scenariu ar creºte de la 1,3 copii la o femeie la 1,8 scadã considerabil prin ipoteza adoptatã asupra
în 2010 ºi s-ar menþine la aceastã valoare în evoluþiei speranþei de viaþã la naºtere, ceea ce ar
continuare. Nu trebuie sã omitem însã faptul cã trebui sã ducã la o diminuare a numãrului total de
aºteptatele efecte pozitive ale acestei redresãri decese. Intervine însã, cu efecte opuse, cea de-a
consistente a fertilitãþii sunt anihilate de impactul doua variabilã. În proporþie de 80 la sutã decesele
advers al reducerii numãrului populaþiei de vârstã dintr-un an calendaristic provin astãzi în þara
fertilã, de la care provin nãscuþii, prin pãtrunderea noastrã de la populaþia de 60 de ani ºi peste (INS,
în acest segment al populaþiei a generaþiilor mici 2006d), pondere care era de numai 50 la sutã la
nãscute dupã 1989 (tabelul 7). În scenariul 3, acest mijlocul anilor 1950, de 66 la sutã la începutul
impact negativ se menþine dar nivelul fertilitãþii anilor 1970 ºi de 71 la sutã un deceniu mai târziu
propriu acestui scenariu este mai mare decât în (INS, 2001). Trendul ascendent al acestei ponderi
scenariul 2 (creºtere de la 1,8 în 2010 la 2,1 în 2020 provine din reducerea mortalitãþii pe vârste, la
ºi conservarea acestui nivel în continuare) ºi cele tinere ºi adulte în particular, ceea ce a
numãrul de nãscuþi ar urma sã creascã sensibil în “împins“ la vârste avansate efective din ce în ce
raport cu cel actual ºi cu cel din scenariul 2. mai mari, dar ºi dintr-o mortalitate în recul la
aceste din urmã vârste, ceea ce a prelungit
…pentru cã vom asista la ascensiunea numã- speranþa de viaþã a populaþiei vârstnice ºi, implicit,
rului de decese ºi la accentuarea procesului de a mãrit dimensiunea acestei populaþii. Atingem
îmbãtrânire demograficã printr-o componentã astfel ºi o altã faþetã a schimbãrilor structurale
nouã în România… menþionate, cea a accentuãrii procesului de
îmbãtrânire demograficã prin vârful piramidei,
O a doua perspectivã pe care o putem conferi fenomen care nu s-a manifestat pânã acum în
redresãrii natalitãþii din scenariile 2 ºi 3 este cea a România dar inerent în perspectiva obiectivei
mãsurii în care o astfel de schimbare influenþeazã dinamici diferenþiale a mortalitãþii pe vârste în
creºterea populaþiei. Atingem astfel problema viitor, dupã experienþa relativ recentã (din
interdependenþelor în arhitectura demograficului. ultimele 3-4 decenii) a þãrilor dezvoltate, odatã cu
Nici în scenariul 2 ºi nici în scenariul 3 nu se declanºarea revoluþiei cardiovascularului (a se
întrevede o creºtere a populaþiei pânã la mijlocul vedea Anexa 2). Cu alte cuvinte, celelalte lucruri
secolului, pentru cã cea de-a doua componentã a fiind egale, creºterea numãrului ºi ponderii
miºcãrii naturale a populaþiei - mortalitatea populaþiei vârstnice duce la o majorare automatã
generalã, va fi în creºtere ºi nivelul ei va depãºi atât a numãrului de decese, cât ºi a ratei
nivelul natalitãþii. În figurile 15c ºi 15d sunt mortalitãþii generale (a se vedea Caseta 4).
27Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
Marile variaþii ale natalitãþii în secolul trecut ºi menþi-nerea ei la nivelul scãzut de dupã anul 2000 au modelat ºi vor modela în continuare structura pe vârste, deformând-o masiv. Toate aceste anomalii structurale îºi vor pune ºi în viitor amprenta asupra numãrului de nãscuþi ºi de decese. În cel de-al doilea caz, vom asista în deceniile urmãtoare la o creºtere dramaticã a numãrului de decese ºi a ratei mortalitãþii generale, ca ºi la o restructurare spectaculoasã a distribuþiei deceselor pe vârste. Ponderea deceselor la vârstele mai mari de 80 de ani este astãzi de 29 la sutã în România (INS, 2006d). În Franþa, în anul 2003, în condiþiile unei mortalitãþi pe vârste considerabil mai scãzute ºi a unei durate medii a vieþii mult mai ridicate - 76 de ani la bãrbaþi ºi 83 de ani la femei, ponderea deceselor înregistrate la populaþia de 80 de ani ºi peste a fost de 50 la sutã (Monnier ºi Pennec, 2001; Prioux, 2005; Eurostat, 2006). Cu alte cuvinte, reducerea spectacu-loasã a mortalitãþii pe vârste, ºi în mod deosebit la cele tinere ºi adulte, aflatã la baza creºterii duratei medii a vieþii, a majorat în mod constant proporþia deceselor de la vârstele avansate, ºi - în interiorul acestor vârste, la cele ºi mai avansate. Printr-o simplã coincidenþã, valorile actuale ale duratei medii a vieþii din Franþa (plasate în fruntea ierarhiei mondiale) sunt identice cu cele din anul 2050 în proiectãrile noastre ºi nu este surprinzãtor faptul cã în anul 2050 ponderea deceselor la populaþia de 80 de ani ºi peste ar ajunge ºi în România la o valoare similarã cu cea din Franþa - 53 la sutã. Practic, întreaga mortalitate va depinde de variaþiile pe care le va cunoaºte în timp mãrimea populaþiei de peste 80 de ani iar cazul României este, din aceastã perspectivã, unic prin marile variaþii ale natalitãþii în trecut. În cea de-a doua jumãtate a secolului, aceastã proporþie ºi-ar continua ascensiunea dar mult mai lent (ar atinge 64 la sutã în anul 2100), pentru cã ºi creºterea duratei medii a vieþii este de aºteptat sã fie din ce în ce mai lentã, apropiindu-se de limitele biologice previzibile în actualul stadiu al cunoaºterii, tehnologiilor ºi tehnicilor medicale (potrivit experþilor, durata medie a vieþii ar putea ajunge la nivelul-limitã de 100 de ani în jurul anului 2300; cele mai ridicate valori ar urma sã se înregistreze, în anul 2300, în Japonia - 99,1 ani, Suedia - 97,2 ani, Spania 97,0 ani, Franþa 96,9 ani; valoarea estimatã pentru România este de 94 de ani (United Nations, 2003).
Mortalitate pe vârste, duratã medie a vieþii ºi mortalitate generalã: o matematicã impecabilã
Caseta 4
Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste în ansamblul deceselor în anii 2005-2100
Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste în ansamblul deceselor în anii 2005-2100
2525
3030
3535
4040
4545
5050
5555
6060
6565
7070
7575
22000055
22001100
22001155
22002200
22002255
22003300
22003355
22004400
22004455
22005500
22005555
22006600
22006655
22007700
22007755
22008800
22008855
22009900
22009955
22110000
- pon
dere
- în
% -
- pon
dere
- în
% -
1. la 80-85 ani - generaþiile mici 1940-45; 2. la 80-85 ani - generaþiile mici 1960-65; 3. la 85 ani ºi peste - genera-þiile mari 1967-1990; 4. la 80 ani ºi peste - generaþiile mici de dupã 1989; 5. la 80 ani ºi peste - generaþiile mari care ar rezulta din creºterea fertilitãþii.
1. la 80-85 ani - generaþiile mici 1940-45; 2. la 80-85 ani - generaþiile mici 1960-65; 3. la 85 ani ºi peste - genera-þiile mari 1967-1990; 4. la 80 ani ºi peste - generaþiile mici de dupã 1989; 5. la 80 ani ºi peste - generaþiile mari care ar rezulta din creºterea fertilitãþii.
Graficul de mai sus este cât se poate de semnificativ asupra aºteptatei schimbãri structurale a mortalitãþii în deceniile urmãtoare. Vom sublinia cã evoluþiile de pânã în anul 2085 sunt certe în ceea ce priveºte numãrul populaþiei de 80 de ani ºi peste, aceasta fiind compusã din generaþii aflate astãzi în viaþã - generaþiile nãscute înainte de anul 2006 (excluzând evenimente imprevizibile). Pe de altã parte, nici evoluþia numãrului de decese în aceastã populaþie nu va putea fi influenþatã semnificativ, având în vedere cã ipoteza noastrã asupra mortalitãþii este una foarte optimistã ºi aliniatã la cele din prognozele Diviziei de Populaþie a Naþiunilor Unite ºi ale Oficiului de Statisticã al Comunitãþii Europene - Eurostat.
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României28
Orice prognozã aratã cã vom asista în milioane. Aceastã ascensiune are douã surse:
deceniile urmãtoare la o expansiune rapidã ºi mãrimea generaþiilor din care se compune aceastã
masivã a populaþiei vârstnice. Populaþia de 60 de popula þie ºi mortal ita tea în timp a acestor
ani ºi peste va fi identicã în anul 2050 în toate cele generaþii. Aveau peste 60 de ani în 2005 generaþiile
trei scenarii, pentru cã va proveni în totalitate din nãs cut e în ain te d e 19 45, inc luz ând dec i ºi cel e
generaþii aflate astãzi în viaþã (generaþiile nãscute red use num eri c din ani i cel or dou ã rãz boa ie
înainte de anul 1990). Datele din tabelul 7 indicã o mondiale. În anul 2050 populaþia de 60 de ani ºi
cre ºte re a ace ste i po pul aþi i de la 4 ,2 l a 6, 5 peste va fi compusã, predominant, din generaþiile
Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21: evoluþia numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã
populaþie ºi a ponderii acestor decese în ansamblul deceselor
Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21: evoluþia numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã
populaþie ºi a ponderii acestor decese în ansamblul deceselor
22000055
22001100
22001155
22002200
22002255
22003300
22003355
22004400
22004455
22005500
22005555
22006600
22006655
22007700
22007755
22008800
22008855
22009900
22009955
22110000
400400
600600
800800
10001000
12001200
14001400
16001600
18001800
20002000
4040
6060
8080
100100
120120
140140
160160
180180
200200
PopulaþiePopulaþie DeceseDecese
11
22
44
5533
Dec
ese
în p
opul
aþia
de
80 d
e an
i+ -
în m
iiD
eces
e în
pop
ulaþ
ia d
e 80
de
ani+
- în
mii
Popu
laþia
de
80 a
ni+
- în
mii
-Po
pula
þia d
e 80
ani
+ - î
n m
ii -
mar i nãs cut e în ani i pol iti cii pro nat ali ste a generale mai micã în scenariile 2 ºi 3, comparativ
vechiului regim. Pe de altã parte, mortalitatea în cu scenariul 1, unde scãderea dramaticã a numã-
cele douã populaþii, atât pânã la atingerea vârstei rului populaþiei determinã o ascensiune rapidã a
de 60 de an i, câ t ºi d upã a ceas tã vâ rstã , est e mortalitãþii generale (figura 15d). Pentru a con-
complet diferitã, favorizând net generaþiile care chide, rata mortalitãþii generale ar urma sã creascã
vor compune în viitor populaþia vârstnicã. În fine, ºi se va situa deasupra ratei natali tãþi i pânã la
cu aceleaºi rate de mortalitate pe vârste, numãrul mijlocul secolului ºi în scenariile Optimist ºi
decese lor va f i, în mod fi resc, mai mare înt r-o Ideal, construite în ipoteza unei redresãri consis-
populaþie mai numeroasã, ceea ce explicã de ce tente a fertilitãþii (figurile 17a, 17b, 19a ºi 19b).
avem un numãr total de decese mai mare în
scenariile 2 ºi 3 (figura 15c). Acest numãr mai ...ºi numai în a doua jumãtate a secolului vor
mare de decese în cele douã scenarii nu înseamnã apãrea efectele benefice generale ale redresãrii
automat ºi o mortalitate generalã mai mare (ca de duratã a natalitãþii ºi stoparea declinului
numãr de decese la 1000 de locuitori), pentru cã demografic
intervine cea de-a treia variabilã, menþionatã deja,
numãrul populaþiei totale, mai mare în am bele Cea de-a treia perspectivã pe care o putem
scenar ii, cee a ce exp licã de ce unui numãr m ai conferi redresãrii natalitãþii din scenariile 2 ºi 3
mare de decese i se asociazã o ratã a mortalitãþii este nevoia evaluãrii evoluþiilor populaþiei ºi
Figura 17a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2050
150150
200200
250250
300300
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
NãscuþiNãscuþi DeceseDecese
- în
mii
-- î
n m
ii -
Figura 18a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2100
100100
150150
200200
250250
300300
350350
NãscuþiNãscuþi DeceseDecese
- în
mii
-- î
n m
ii -
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
Figura 18b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia
numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2100
RNRN RMGRMG Numãrul populaþieiNumãrul populaþiei
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
88
99
1010
1111
1212
1313
1414
1515
1616
1717
1414
1515
1616
1717
1818
1919
2020
2121
2222
2323
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Figura 17b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia
numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2050
99
1010
1111
1212
1313
1414
1515
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
19,019,0
19,519,5
20,020,0
20,520,5
21,021,0
21,521,5
22,022,0
RNRN RMGRMG Numãrul populaþieiNumãrul populaþiei
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Rate
- la
100
0 lo
c. -
29Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
principalilor parametri demografici la un orizont mortalitatea ºi numãrul populaþiei ºi, în figurile 21
care depãºeºte graniþa mijlocului de secol. Avem ºi 22, sinteza tuturor evoluþiilor din acest secol.
în faþã un excelent exerciþiu dedicat dinamicii Numãrul de nãscuþi ºi-ar continua, în scenariul 2,
raportului dintre starea ºi miºcarea populaþiei ºi o miºcarea descendentã dupã anul 2050 ºi ar ajunge
concretizare a efectelor pe care le vor avea pe la 150 de mii la sfârºitul secolului, dar rata
termen foarte lung marile variaþii ale natalitãþii natal itãþi i nu ar urma u n tren d simi lar ºi s-ar
româneºti din ultimii 50 de ani ºi, deopotrivã, o menþine la nivelul actual - circa 10 la mie, pentru
solidã argumentare a unui autentic imperativ pe cã ºi numãrul populaþiei ar urma o curbã descen-
care trebuie sã î l a ibã o politicã demograficã dentã netã, prin dramatica ascensiune a numãrului
orientatã spre stoparea declinului demografic sau de decese ºi a mortalitãþii generale, miºcare ce se
aducerea lui la dimensiuni care ar putea fi va declanºa dupã anul 2030 ºi se va intensifica în a
acceptate: viziunea pe termen lung ºi foarte lung, dou a par te a sec olu lui (fi gur ile 18a ºi 18b ).
chiar dacã pânã la atingerea obiectivului vor exista Evoluþiile natalitãþii ºi ale numãrului populaþiei în
ºi inerente perioade de regres conjunctural . a doua parte a secolului sunt diferite în scenariul 3
Pentru a detalia ºi argumenta aceste afirmaþii vom ºi provin, esenþial , din fert il itatea mai mare
ruga cititorul sã examineze - în figurile 16a-16d, adoptatã în acest scenariu. Dupã cum se poate
18a, 18b, 20a ºi 20b, dezvoltãrile pe care ar urma observa în figurile 20a ºi 20b, creºterea natalitãþii
sã le aibã - dup ã anu l 205 0, nat ali tat ea, la 12-13 la mie dupã anul 2050 nu ar fi suficientã
Figura 19a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2050
- în
mii
-- î
n m
ii -
200200
225225
250250
275275
300300
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
NãscuþiNãscuþi DeceseDecese DeceseDecese NãscuþiNãscuþi
Figura 20a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2100
- în
mii
-
200200
225225
250250
275275
300300
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
Figura 19b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale
ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2050
RNRN RMGRMG Numãrul populaþieiNumãrul populaþiei
99
1010
1111
1212
1313
1414
20052005 20102010 20152015 20202020 20252025 20302030 20352035 20402040 20452045 20502050
20,820,8
21,021,0
21,221,2
21,421,4
21,621,6
21,821,8
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
Nr.
popu
laþie
i - în
mil.
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Figura 20b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi
evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2100
99
1010
1111
1212
1313
1414
1515
RNRN RMGRMG Numãrul populaþieiNumãrul populaþiei
20,120,1
20,420,4
20,720,7
21,021,0
21,321,3
21,621,6
21,921,9
Nr.
popu
laþi
ei -
în m
il.N
r. po
pula
þiei -
în m
il.
Rate
- la
100
0 lo
c. -
Rate
- la
100
0 lo
c. -
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
Revenire la creºtere naturalã a populaþieiRevenire la creºtere naturalã a populaþiei
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României30
pentru stoparea declinului demografic, dacã nu ar decenii ale secolului (imposibil de prevãzut, ºi nu
interveni ºi reculul mortalitãþii generale. Acest numai astãzi).
trend descendent s-ar instala dupã 2065 (ca ºi în Marele merit al scenariului 3 este schiþarea
scenariul 2) ºi ar avea o consecvenþã spectaculoasã unui cadru de evoluþie pe termen lung º i foarte
pânã în anul 2085, când rata mortalitãþii generale lun g a nat ali tãþ ii ºi a mor tal itã þii cap abi l sã
ar ajunge la 11 la mie ºi ar rãmâne la acest nivel în stopeze declinul demografic al þãrii. Simplificând
continuare. Efectele benefice majore ale diminu- masiv lucrurile, cel puþin douã concluzii rezultã
ãrii mortalitãþii ar apãrea însã mai devreme, dupã cu evidentã claritate: (i) - numai o redresare de
anul 2075, când nivelul fenomenului ar coborî sub substanþã a fertilitãþii ar putea duce la obiectivul
cel al natalitãþii ºi populaþia ar cunoaºte - dupã 60 urmãrit; (ii) - aceastã redresare ar avea efectele
de ani ( !) - o re luare a cre ºte rii natura le. Dacã dorite numai dupã ce marile variaþii ale natalitãþii
aceastã creºtere naturalã, modestã, va însemna ºi o din secolul trecut ºi menþinerea ei la valori scãzute
stopare a declinulu i demografic, va dep inde de în acest deceniu îºi vor epuiza efectele negative
felul în care va arãta migraþia externã în ultimele asupra dimensiunii populaþiei de vârstã fertilã ºi,
implicit, asupra numãrului de nãscuþi în prima
jumãtate a acestui secol.
Evoluþia numãrului populaþiei ºi a celor douã
componente ale miºcãrii naturale care determinã
dinamica populaþiei au fost dominantele acestui
studiu, în secþiunile de pânã aici. Ni s-a pãrut
firesc sã privilegiem în acest mod faþeta cea mai
vizibilã a crizei demografice a României ºi a
perspectivelor acesteia printr-o abordare de tip
normativ. Existã însã ºi alte componente ale
construcþiei demografice, la fel de preocupante.
Câteva dintre acestea sunt abordate în continuare.
Dacã reculul populaþiei ar fi provenit
numai din creºterea mortalitãþii, natalitatea
conservându-ºi un nivel relativ ridicat (de pildã,
12-13 la mie), problema declinului demografic s-ar
fi pus în alþi termeni, atât din perspectiva efectelor
acestui declin, cât ºi din cea a diminuãrii ori
stopãrii declinului. O natalitate relativ ridicatã ar
fi asigurat o dimensiune convenabilã a generaþiilor
ºi aproape întreaga strategie de reducere ori
stopare a declinului s-ar fi orientat spre reducerea
mortalitãþii. Realizarea acestui obiectiv ar fi o
întreprindere care poate fi relativ bine controlatã
ºi monitorizatã, aria de acþiune este bine delimitatã
iar necunoscutele acesteia sunt departe de cele ale
influenþãrii natalitãþii, chiar dacã nu avem
suficiente elemente pentru o evaluare comparativã
a costurilor pe care le-ar impune redresarea
natalitãþii ori reducerea mortalitãþii. ªtim însã de
ce un declin demografic provenit fundamental din
31Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
Figura 21
Creºterea naturalã anualã a populaþiei în trei scenarii prospective, 2005-2100
Sc.1 - PesimistSc.1 - Pesimist Sc.3 - IdealSc.3 - Ideal Sc.2 - OptimistSc.2 - Optimist
-250-250
-200-200
-150-150
-100-100
-50-50
00
5050
-250-250
-200-200
-150-150
-100-100
-50-50
00
5050
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
- în
mii
-- î
n m
ii -
Figura 22
Populaþia României în anul 2005 ºi trei variante de evoluþie posibilã, 2005-2100
Sc.1 - PesimistSc.1 - Pesimist Sc.2 - OptimistSc.2 - Optimist Sc.3 - IdealSc.3 - Ideal
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
66
88
1010
1212
1414
1616
1818
2020
2222
2424
- în
mil.
-- î
n m
il. -
scãderea natalitãþii este mult mai periculos ºi are evoluþii lor demografice de dupã 1989 , ci d ete-
consecinþe demografice ºi economice incompara- riorarea structurii pe vârste. Piramidele vârstelor
bil mai mari decât un declin provenit numai din din figu rile 6, 23 ºi 24 sunt expr esii graf ice
recrudescenþa mortalitãþii. Ne referim îndeosebi la extrem de sugestive ale structurii pe vârste a
schimbãrile din cea mai importantã dintre structu- populaþiei României în cele trei scenarii, în
rile unei populaþii, structura pe vârste, determinatã momente diferite.
direct de evoluþia natalitãþii. Din caracteristicile ºi Ce ar însemna, din perspect ivã economicã,
schimbãrile pe care le cunoaºte aceastã structurã în menþinerea fertilitãþii la nivelul actual? Nu existã
timp rezultã dimensiunea fluxurilor de eveni- nici un dubiu ºi datele sunt elocvente: continuarea
deformãrii structurii pe vârste ºi atingerea unor mente demografice, naºteri ºi decese în special, ºi
raporturi de dependenþã (economicã, în substanþa dinamica procesului de îmbãtrânire demograficã.
ei) greu, dacã nu imposibil, de suportat pentru De fapt, am putea spune cã nu scãderea în sine a
societate (tabelul 8).numãrului populaþiei este rãul cel mai mare al
Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii
Nr. populaþiei: 21,2 mil.; populaþia de 65 ani +: 18,0 %
Nr. populaþiei: 21,2 mil.; populaþia de 65 ani +: 18,0 %
Figura 23Scenariul 2-Optimist2025
005000050000100000100000200000200000250000250000
Ipoteze: mortalitate în scãdereimportantã, fãrã migraþie externã ºi rata fertilitãþii totale de 1,8 copii la o femeie din anul 2010
Ipoteze: mortalitate în scãdereimportantã, fãrã migraþie externã ºi rata fertilitãþii totale de 1,8 copii la o femeie din anul 2010
5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 25000025000000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
150000150000
Nr. populaþiei: 21,6 mil.; populaþia de 65 ani +: 17,7 %
Nr. populaþiei: 21,6 mil.; populaþia de 65 ani +: 17,7 %
Figura 24Scenariul 3-Ideal2025
Ipoteze: mortalitate în scãdere importantã, fãrã migraþie externã ºi rata fertilitãþii de 1,8 copii la o femeieîn anul 2010 ºi 2,1 din anul 2020
Ipoteze: mortalitate în scãdere importantã, fãrã migraþie externã ºi rata fertilitãþii de 1,8 copii la o femeieîn anul 2010 ºi 2,1 din anul 2020
005000050000150000150000200000200000250000250000 00 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000100000100000 5000050000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
2050
005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000 00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
Nr. populaþiei: 19,6 mil.; populaþia de 65 ani +: 25,5 %
Nr. populaþiei: 19,6 mil.; populaþia de 65 ani +: 25,5 %
2050
Nr. populaþiei: 21,1 mil.; populaþia de 65 ani +: 23,7 %
Nr. populaþiei: 21,1 mil.; populaþia de 65 ani +: 23,7 %
005000050000100000100000150000150000200000200000250000250000 00 5000050000 100000100000 150000150000 200000200000 250000250000
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României32
Sursa: pentru anul 2005 - date primare: INS, 2005b; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.Sursa:
Tabelul 8
Raportul de dependenþã ºi indicatorul dublei îmbãtrâniri în cele trei scenarii
Raport de dependenþã al vârstnicilor - 60 ani ºi peste
[1]
Raport de dependenþã al vârstnicilor - 60 ani ºi peste
[1]
Raport de dependenþã al vârstnicilor - 65 ani ºi peste
[2]
Raport de dependenþã al vârstnicilor - 65 ani ºi peste
[2]
Raport total de dependenþã - tineri ºi
vârstnici 60 ani ºi peste[3]
Raport total de dependenþã - tineri ºi
vârstnici 60 ani ºi peste[3]
Raport total de dependenþã - tineri ºi
vârstnici 65 ani ºi peste[4]
Raport total de dependenþã - tineri ºi
vârstnici 65 ani ºi peste[4]
Indicatorul dublei
îmbãtrâniriIDÎ
Indicatorul dublei
îmbãtrâniriIDÎ
AnulAnul
S1S1 S2S2 S3S3 S1S1 S2S2 S3S3 S1S1 S2S2 S3S3 S1S1 S2S2 S3S3 IDÎ 1 IDÎ 1 [5][5]
IDÎ 2IDÎ 2 [6][6]
2005 34 34 34 24 24 24 70 70 70 62 62 62 4 5
2010 34 34 34 23 23 23 66 68 68 55 56 56 5 7
2015 38 38 38 24 24 24 69 73 74 55 59 60 6 9
2020 42 42 42 27 27 27 73 79 81 58 64 66 7 9
2025 43 43 43 30 30 30 73 81 84 61 69 72 7 9
2030 50 49 49 31 31 31 79 86 90 60 67 72 7 9
2035 56 53 53 36 35 35 85 89 94 64 70 75 7 10
2040 65 60 59 41 39 38 93 97 101 68 74 79 8 11
2045 73 65 63 48 44 42 101 104 107 75 81 86 9 11
2050 85 73 69 54 48 45 115 114 116 82 87 91 8 10
20752075 9191 6666 5555 6363 4444 3737 120120 106106 100100 9090 8383 8282 S1=19 S1=19 S2=17 S2=17 S3=17S3=17
S1=23S1=23 S2=22S2=22 S3=22S3=22
21002100 101101 7070 5858 7373 5050 4242 130130 109109 103103 101101 8888 8787 S1=23S1=23 S2=20 S2=20 S3=1S3=1 88
S1=27S1=27 S2=25 S2=25 S3=22S3=22
[1]= persoane de 60 ani ºi peste la 100 persoane de 20-59 ani[2]= persoane de 65 ani ºi peste la 100 persoane de 20-64 ani[3]= persoane de 0-19 ºi 60 de ani ºi peste la 100 persoane de 20-59 ani[4]= persoane de 0-19 ºi 65 de ani ºi peste la 100 persoane de 20-64 ani[5]= persoane de 85 ani ºi peste la 100 persoane de 60 ani ºi peste[6]= persoane de 85 ani ºi peste la 100 persoane de 65 ani ºi peste
Proiectarea populaþiei active economic în economicã al tinerilor va fi însã în plinã ascen-
scenariile 2 ºi 3 nu face decât sã contureze ºi mai siune în cele douã scenarii (figura 11d), depãºind
bine costul economic al evoluþiilor viitoare. Prin reculu l de la cele lal te douã grupe de vârstã ºi
redresarea fertilitãþii, numãrul populaþiei active determi nând o majorare continu ã a raportului
economic nu ar ajunge la 6,8 mil ioane în anul total de dependenþã economicã, al cãrui nivel îl va
2050, c i la 7,9 mil ioane în Scenariu l 2 º i la 8,3 depãºi pe cel din scenariul 1 (figura 11c). O dimi-
mil ioa ne î n Sc ena riu l 3. În m od a par ent par a- nuare a presiunii economice provenitã din rapor-
doxal, aceast ã re dre sare nu va d uce ºi l a o tul populaþie activã/populaþie inactivã ºi-ar putea
ameliorare a raportului dintre populaþia activã ºi gãsi soluþie, parþialã, în creºterea ratelor de acti-
cea inactivã, pânã la mijlocul secolului. Dimpo- vitate, ceea ce nu se va putea realiza decât într-un
trivã . Rapor tul de depen denþã econo micã al context de creºtere economicã rapidã ºi de sub-
adulþi lor ºi vârstnicilor nu va cunoaºte o dimi- stanþã. Refacerea unei structuri pe vârste profund
nuare decât dupã anul 2035 (figurile 11e ºi 11f), deformatã ºi asigurarea unui echilibru structural
când efectele redresãrii natalitãþii se vor concretiza nu pot f i realizate pe parcursul a doar câteva
în instalarea refacerii echilibrului structural al decenii ºi impun o abordare pe termen l ung ºi
întregii populaþii. Raportul de dependenþã foarte lung (a se vedea figurile 6, 23, 24).
33Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
Avantajele scenariului 3 nu trebuie privite numai est e cea mai per icu loa sã pen tru Rom âni a.
din perspectiva evoluþiei natalitãþii, mortalitãþii ºi a Ati nge m ast fel comp lex a pro ble mã a mig raþ iei
numãrului populaþiei. Implicaþiile economice sunt temporare pentru muncã, euronavetiºtii. Nu
la fel de importante, pentru cã - pe termen lung ºi avem, din pãcate, o statisticã demnã de încredere
foarte lung - dupã o creºtere a raportului total de asupra numãrului de români aflaþi la muncã în
dependenþã prin dinamica mai rapidã a raportului strãinãtate. Nu este o întreprindere uºoarã,
de dependenþã al tinerilor, vor urma o diminuare lipsindu-ne un instrument statistic adecvat. ªtim
ºi apoi o stabilizare a acestuia, atunci când însã cã dupã anul 2001, în special, odatã cu
generaþiile nãscute în prima jumãtate a secolului suprimarea vizelor de intrare în aproape toate
vor intra în populaþia adultã. þãrile europene, sute de mii de români au plecat în
þãrile din sudul ºi vestul Europei pentru a scãpa
de sãrãcie ºi mizerie. Se vehiculeazã cifra de 2
milioane de persoane, provenite practic din toate
regiunile þãrii ºi nu vedem de ce ar fi incorect sã
Am menþionat încã din prima parte a vorbim de un fenomen naþional, prin dimensiune,
studiului cã în scenariile elaborate nu este inclusã implicaþii ºi geografie a originii fluxurilor.
migraþia externã ºi am motivat opþiunea: nu avem
suficiente date statistice fiabile asupra acestei Imensele avantaje economice, ºi nu numai, ale
componente, evoluþiile de dupã anul 2000 sunt de migraþiei pentru muncã în anii tranziþiei…
o mare complexitate iar cele care se vor dezvolta
odatã cu intrarea României în Uniunea Europeanã Nu putem privi numai faþeta ºi implicaþiile
sunt imprevizibile. Componenta bine cunoscutã demografice ale acestei migraþii. Dacã nu ar fi
statistic este cea a migraþiei definitive (emigranþi ºi intervenit aceastã miºcare de amploare incredibilã,
imigranþi legali). România a fost ºi este de aºteptat România s-ar fi confruntat, probabil, cu o crizã
sã rãmânã o þarã cu migraþie externã netã negativã. economicã ºi socialã de proporþii greu de ima-
Propensiunea spre emigrare este încã mare ºi, ginat, care s-ar fi rãsfrânt asupra întregii stãri a
probabil, va fi ºi mai mare în contextul unor societãþii româneºti ºi, îndrãznim a spune, chiar
posibile viitoare politici de imigrare mai permisive asupra calendarului aderãrii României la UE.
ale þãrilor occidentale dezvoltate din UE. Studii Euronavetiºtii au eliberat locuri de muncã, au dus
bine fundamentate ºi foarte pertinente în conclu- rata ºomajului la un nivel aproape derizoriu
zii aratã cã economiile occidentale vor avea nevoie pentru starea economicã ºi socialã din România -
în deceniile urmãtoare de forþã de muncã strãinã ºi doar 6-7 la sutã (pentru comparaþie - în anul 2005
mai importantã ca dimensiune, chiar cu menþi- rata ºomajului a fost de 8-9% în cele trei þãri
nerea actualelor ritmuri modeste de creºtere baltice, de 10% în Bulgaria, 16% în Slovacia ºi
economicã (Mc Donald, Peter ºi Kippen, 2001), 18% în Polonia (Eurostat, 2006a). Cele 4-5
prin atingerea vârstelor active economic ºi intrarea miliarde de euro intrate anual în þarã de la cei
pe piaþa muncii a unor generaþii în scãdere nume- plecaþi au fost sursã de venit (în multe cazuri,
ricã, provenite din anii de dupã instalarea unica sursã) pentru alte câteva milioane de români
reculului natalitãþii în þãrile occidentale, la cãrora le-au ameliorat standardul de viaþã, au dus
sfârºitul anilor 1960 ºi începutul anilor 1970. O la explozia construcþiei de locuinþe ºi a vânzãrilor
creºtere economicã la parametri mai ridicaþi decât de echipamente ºi bunuri destinate dotãrii
cei actuali, îndeosebi în Germania ºi Franþa, va acestora, a numãrului de autoturisme, au creat
impune ºi un aflux mai important de forþã de locuri de muncã, au stimulat consumul (chiar
muncã strãinã. dacã ridicã preocupãri în acoperirea deficitului de
Nu credem însã cã aceastã formã de migraþie cont curent prin afectarea echilibrului importuri-
3.3. Marea necunoscutã a oricãrei abordãri
prospective: migraþia externã
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României34
exporturi). Existã ºi o altã dimensiune beneficã a îmbracã mai multe faþete, negative în esenþa lor ºi
migraþ iei pentru muncã. Trãind în þãri cu grad se constituie într-un fel de preþ care trebuie plãtit.
ridicat de civilizaþie, aceºti oameni vãd ºi învaþã, Iatã câteva dintre acestea. Euronavet iºt ii sunt
observã spiritul civic din jurul lor, respectul legii, persoane t inere: aproape 40% din cei p lecaþi
ordinea, curãþenia, atitudinea faþã de muncã, vãd pentru muncã în per ioada 1990-2006 au vârs te
capitalismul autentic. Toate acestea reprezintã un cuprinse între 15 ºi 30 de ani (la data cercetãrii),
câºtig imens pentru þarã. Cunoºtinþele pe care le pondere care este ºi mai mare - aproape 50% - la
aveam pânã de curând asupra migraþiei pentru cei plecaþ i în anii de exod masiv 2002-2006 .
mun cã era u f rag men tar e. Vom amin ti, to tuº i, Proporþia celor necãsãtoriþi este de 82% la cei de
valoroasa cercetare sociologicã (la nivel naþional) 15-24 ani ºi de 23% la cei de 25-39 ani (Sandu,
efectuatã în anul 2003 de Misiunea Organizaþiei 2006). Plecând în strãinãtate, mulþi dintre ei îºi
Internaþionale pentru Migraþie (OIM) în România amânã cãsãtoria ºi , implicit, aducerea pe lume a
(Mis iune a OIM în Ro mâni a, 20 03). Avem însã copiilor. În aproape toate þãrile în care au plecat,
astãzi un instrument ºtiinþific de excepþie pentru natalitatea este scãzutã ºi es te foarte probabil ca
cunoaºterea migraþiei pentru muncã - lucrarea acest tip de comportament al populaþiei sã nu fie
“Locuirea temporarã în strãinãtate. Migraþia indiferent migrantului român. Pericolul cel mai
economicã a Românilor: 1990-2006”, cercetare mare este altul. Existã semne clare, puse în
efec tuat ã în a nul 2 006 d e Fun daþi a pen tru o evidenþã de unele cercetãri efectuate în þãrile de
Societate Deschisã (FSD). Chiar dacã cercetarea destinaþie a migranþilor ºi de media româneascã,
nu a avut ºi o componentã demograficã explicit cã o parte dintre cei plecaþi nu doresc sã se mai
formulatã ºi inclusã în chestionarul naþional, ea ne întoarcã acasã (a se vedea, de pildã, pentru cazul
oferã informaþii extrem de valoroase pentru Italiei, Bonifazi, Conti ºi Mamolo, 2006) ºi fac tot
cunoaºterea multiplelor faþete ale acestui veritabil ce este posibi l pentru a-ºi regulariza ºederea ºi
fenomen naþional. obþinerea documentelor de ºedere nelimitatã
(dacã nu ºi pentru cãsãtorii mixte). Este de
…ºi implicaþiile sale demografice aºteptat, în contextul deja menþionat al unor
aºteptate politici de imigrare mai flexibile în viitor
Dacã perspectiva economicã, socialã ºi cultu- în þãri le occidentale (a se vedea Caseta 5) , ca
ralã a migraþiei pentru muncã este, predominant, numãrul celor care vor rãmâne definitiv în aceste
pozitivã, nu acelaºi lucru se poate spune despre þãri sã cunoascã o dinamicã ascendentã, odatã cu
perspectiva demograficã a fenomenului. Ea intrarea în UE.
Caseta 5
Libera circulaþie a persoanelor în spaþiul UE
În tratatele de aderare ale celor zece state care au intrat în UE în mai 2004 este prevãzutã o perioadã de tranziþie de ºapte
ani în privinþa liberului acces al forþei de muncã din aceste þãri (mai puþin Cipru ºi Malta) pe piaþa muncii din cele 15 “vechi” þãri
membre ale UE, aranjamentul tranzitoriu fiind sintetizat în formula 2+3+2. Potrivit acestei formule, oricare din cei 15 pot adopta
pentru primii doi ani politici naþionale proprii, care pot interzice accesul forþei de muncã din noile state membre, pot asigura un
acces parþial ori pot deschide în întregime piaþa forþei de muncã. Dupã trecerea celor doi ani va avea loc o analizã a evoluþiilor
(analize pot fi fãcute ºi bilateral, la cererea noului stat membru) ºi Comisia va elabora un raport, dar fiecare þarã din UE15 va
putea adopta propria politicã pentru încã trei ani. Dupã trecerea celor douã perioade de 2+3 ani, perioada de tranziþie va putea fi
prelungitã numai cu încã doi ani, dacã apar grave dezechilibre ºi perturbãri pe piaþa forþei de muncã sau previziunile indicã un
astfel de pericol. Cu alte cuvinte, teoretic, oricare din cei 15 pot interzice accesul forþei de muncã din noile state membre pentru o
perioadã de ºapte ani, pânã în anul 2011. România a semnat ºi ea, în 2003, acquis-ul referitor la capitolul „Libera circulaþie a
persoanelor”, care prevede ºi libera circulaþie a forþei de muncã ºi coordonarea politicilor de protecþie socialã. Încã din 2004
35Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
Regatul Unit ºi Irlanda au deschis piaþa forþei de muncã pentru noii membri intraþi în 2004 ºi, la expirarea primei perioade de
tranziþie, s-au recunoscut efectele benefice aduse economiei britanice de afluxul de mânã de lucru din aceste þãri (îndeosebi din
Polonia) (Ernst & Young ITEM Club, 2006). Dupã prima perioadã de tranziþie ºi alte þãri din UE15 au adoptat recent politici
favorabile accesului forþei de muncã din cele opt þãri din Europa centralã ºi de est care au intrat în UE în mai 2004. Poziþia celor
“15+10” faþã de România (ºi Bulgaria) este definitivatã ºi oficializatã în aproape toate aceste þãri. În zece dintre acestea accesul
românilor pe piaþa forþei de muncã nu are obstacole: Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia
ºi Suedia; celelalte þãri aplicã sistemul tranzitoriu 2+3+2, în formule mai elastice sau mai dure ºi pe o perioadã de unul sau doi
ani, pentru a proteja interesele propriei forþe de muncã; în opt þãri liberalizarea pieþei muncii pentru români este parþialã (cu grade
diferite): Belgia, Danemarca, Franþa, Grecia, Irlanda, Olanda, Spania ºi Ungaria; acces restrictiv în Austria, Germania, Marea
Britanie ºi Italia; Luxemburgul ºi Malta nu ºi-au definitivat încã poziþiile (pânã la data redactãrii acestei note). Este de aºteptat ca
pericolul ”invaziei” românilor sã se dovedeascã exagerat, ca ºi cel dinaintea extinderii din 2004, ºi politicile restrictive sã devinã
mult mai flexibile dupã primul an al perioadei tranzitorii.
Este o pierdere demograficã dublã: cea importantã decât în celelalte regiuni ºi faptul
directã, prin pierderea unei populaþii tinere, ºi cea cã este singura regiune care ºi-a menþinut o
indirectã, odatã cu cei rãmaºi ne vor lipsi ºi copiii creºtere naturalã a populaþ iei ºi dupã 1989 pot
lor. Mai mult, sunt semne cã unii dintre cei plecaþi explica locul pe care îl deþine ºi în migraþia pentru
au primit deja drept de ºedere ºi îºi aduc lângã ei muncã.
ºi membrii familiei rãmaºi în þarã, ceea ce face ca,
de fapt, pierderea demograficã sã aibã o dimen- Împinºi sã plece din rural în urban în anii
siune mult mai mare. Oricum am privi lucrurile, industrializãrii, obligaþi sã se întoarcã în rural
problema migraþiei românilor rãmâne una com- în anii crizei tranziþiei ºi forþaþi de mizerie sã-ºi
ia lumea-n cap? plexã, cu multe necunoscute în ceea ce priveºte
dezvoltãrile potenþiale - dependente atât de con-
O anumitã observaþie asupra poziþiei textul economic ºi demografic european, cât ºi de
mediului rural în migraþia pentru muncã credem evoluþia economicã ºi socialã a României. Nu
cã ar putea aduce elemente noi de cunoaºtere a trebuie sã omitem faptul cã, dupã acelaºi studiu al
structurii migranþilor. Fluxurile migratorii FSD, 11% dintre românii de 18-59 ani ar dori sã
interne între urban ºi rural au cunoscut plece în strãinãtate la lucru, ceea ce înseamnã
restructurãri fundamentale în anii tranziþiei aproape 1,5 milioane de persoane. Proporþia este
economice ºi sociale. Vom aminti faptul cã, îngrijorãtor de mare, iar dacã o alãturãm celor
începând cu anul 1992, se declanºeazã o aflaþi la muncã în strãinãtate avem în faþã un
diminuare a fluxului rural-urban ºi o miºcare veritabil exod. Vom mai aminti cã cei care doresc
paralelã de ascensiune a fluxului urban-rural, sã plece la muncã în strãinãtate reprezintã 17%
astfel cã în anul 1997, pentru prima datã în din populaþia ruralã adultã a Moldovei iar în
istoria socialã a României, numãrul migranþilor rândul celor care au lucrat deja în strãinãtate în
din urban în spre rural depãºeºte ca mãrime perioada 1990-2006 (10% din persoanele inves-
migraþia din rural în urban (schimbãri de tigate), propensiunea de migrare este ºi mai mare
domiciliu), raportul menþinându-se ºi în anii - 40% (Sandu, 2006). Potrivit studiului, migranþii
urmãtori (Gheþãu, 2005). Mecanismul acestei pentru muncã din perioada 1996-2006 provin în
schimbãri este binecunoscut, dar nu ºi implica-proporþii echilibrate din cele douã medii. La nivel
þiile sale. De fapt, migraþia urban-rural este, în regional însã, Moldova este principalul bazin de
cea mai mare parte, o migraþie de retur. Au migranþi pentru muncã, ca ratã a emigrãrii
revenit în rural o parte din cei care în anii temporare dupã 2001.Nivelul general de dezvol-
industrializãrii l-au pãrãsit, schimbând statutul tare economicã, creºterea demograficã mai
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României36
de þã ran î n cel de mu nci tor u rban. Re ven irea sunt în bunã mãsurã cei care au deja experienþa
forþatã în rural, determinatã de erodarea migraþiei de la sat la oraº. Iar Moldova ruralã
standardului de viaþã, de ºomaj ºi de explozia reprezintã o sursã particularã, pentru cã este
costurilor aferente locuinþei, nu este decât o regiunea în care miºcãrile de retur din urban sunt
migraþie de subzistenþã, costul vieþii fiind mai cele ma i impor tante . Din ace l un mili on de
mic decât cel din urban. Un milion de persoane persoane revenite în rural în anii 1993-2005, un
au plecat din urban în rural în perioada 1993- sfert s-a întors în ruralul Moldovei. De aceea
2005 (INS, 200 6a). Ce viitor l i se deschidea Moldova este regiunea cea mai importantã de
aces tor oameni într-un rura l în agonie dupã origine a migranþilor pentru muncã ºi cu cea mai
colapsul agriculturii socialiste ºi dezordinea mare propensiune spre emigrare.
provocatã de abuzurile restituirii pãmântului, în Problema migraþie i pentru muncã va cãpãta
care tot ul trebu ia luat de l a începu t? Cel al alte dimensiuni ºi valenþe odatã cu intrarea în
mizeriei . ªi atunci s -a n ãscut id eea fu gi i sp re Uniunea Europeanã. Nu putem intui astãzi decât
occ ide nt, în spe ran þa unu i loc de mun cã. în parte care vor fi acestea ºi, mai ales, ce impli-
Actualii migranþi pentru muncã din mediul rural caþii vor avea.
37Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
38
CAPITOLUL 4
REDRESAREA NATALITÃÞII - SINGURA CALE DE EVITARE
A IMINENTULUI DERAPAJ DEMOGRAFIC
REDRESAREA NATALITÃÞII - SINGURA CALE DE EVITARE
A IMINENTULUI DERAPAJ DEMOGRAFIC
Proiec tãrile noastre nu au cum sã di fere în gãsim în cele douã serii valoroase combinaþii de
mod esenþ ial de proiectãril e e laborate pentru ipoteze. Studiul nostru nu ºi-a propus un astfel
România de cele mai competen te organism e de obiectiv. Cele trei scenarii prospective sunt
internaþionale de prognozã demograficã - Divizia doar repere ale unei a titudini intervenþioniste .
de Po pula þie a Naþi unil or Un ite ( DPNU ) ºi Abordarea noastrã este de tip normativ, privile-
Oficiul de Statisticã al UE - Eurostat. Din ambele gi ind douã parcursuri care ar putea diminua
surse d ispunem de cele ma i recente proiectãri , viteza de deteriorare a construcþiei demografice ºi,
publicate în 2005 - seria DPNU, ºi în 2006 - seria pe termen foarte lung, stopa declinul demografic.
Eurostat. În douã tabele, în anexa 4, am plasat Situaþia d emograficã actualã º i cea care se
rezultatele principale ale proiectãrilor noastre prefigureazã pentru deceniile urmãtoare, mult mai
alãturi de cele produse de DPNU ºi Eurostat ºi dramaticã, au drept cauzã majorã scãderea
în sintezã unii indicatori comparativi. Ar fi o natalitãþii (fertilitãþii) ºi, neputând conta pe
eroare a crede cã proiectãrile elaborate de cele contribuþii pozitive rezultate din evoluþia viitoare
douã organisme internaþionale sunt mai precise a mortalitãþii generale ºi migraþiei externe, numai
decât proiectãrile noastre. Metoda de proiectare redresarea acesteia ar putea reduce dimensiunile
este identicã . Ipoteza asupra mortalitãþii (duratei deteriorãrii . Este însã posibilã o redresare a
medii a vieþii) este ºi ea cvasi-identicã. Ceea ce le fer til itã þii ? Nimeni nu ar putea da un rãspuns
diferenþiazã sunt ipotezele adoptate asupra afirmativ bine argumentat. Nu trebuie sã uitãm cã
fertilitãþii ºi, mai ales, asupra migraþiei. Noi nu am nivelul fertilitãþii este scãzut ºi în cele mai multe
luat în considerare migraþia din raþiunile deja dintre þãrile europene dezvoltate, iar în câteva
menþionate. Ipotezele asupra migraþiei din dintre ele valoarea RFT este identicã cu cea din
proiectãrile DPNU ºi Eurostat nu sunt susþinute þara noastrã (Germania, Ita lia , Grecia, Spania)
de argumente, fiind simple exerciþii. În materie (Council of Europe, 2006). Ne aflãm în faþa unui
de fertilitate, plaja ipotezelor este mult mai mare fenomen aproape general în spaþiul european, ceea
în cele douã serii (de la valori mai mici de 1,3 ce lasã sã se întrevadã o cauzalitate comunã. Chiar
copii la o femeie pânã la 2,4 copii la o femeie în dacã cercetarea demograficã ºi imensa literaturã pe
anul 2050). Pentru analize strict prospective, care a produs-o nu oferã încã un model explicativ
[3]
[3] Program ul folos it de noi es te cel dezvo ltat ºi f olos it de totale ºi speranþei de viaþã la naºtere, ci ºi în rate de fertilitate Biroul de recensãminte al SUA - Rural-Urban Projection - ºi rate de mortalitate pe vârste, pentru ani intermediari,
RUP (Arriaga, 2003). Faþã de alþi util izatori ai acestui pro- introducând astfel inevitabilele schimbãri structurale pe care
gram , cre dem c ã înt repr inde rea n oast rã ar e cât eva r afin a- le vor cunoaºte cele douã componente în viitor; (iv) - pentru mente care sporesc calitatea proiectãrilor: (i) - populaþia schimbãrile mortalitãþi i pe vârste, s -au utilizat ultimele proiect atã este pe ani de vârstã º i nu pe gr upe cinc inale de ameliorãri aduse de Coale ºi Guo cunoscutelor tabele tip de
vârstã; (ii) - ratele de mortalitate iniþiale sunt ºi ele pe ani de mortalitate, familia Vest, specificã þãrilor europene dezvoltate
vârstã; (iii) - ipotezele asupra fertilitãþii ºi mortalitãþii se (Coale ºi G uo, 1991). Toate aceste adaptã ri ar trebu i sã concretizeazã nu numai în valori agregate ale ratei fertilitãþii asigure proiectãrilor o mai bunã precizie ºi coerenþã.
39Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
de mare relevanþã ºi general acceptat, existã un Bongaarts, 2002; United Nations, 2002).
consens în ceea ce priveºte primatul factorilor În cazul þãrilor din Europa Centralã ºi de Est
economici, sociali, culturali, medicali ºi, se pare, afla te în tranzi þie econ omic ã ºi soci alã ori la
de altã naturã, specifici procesului de modernizare sfârºitul acesteia, cele mai multe având o fertilitate
a societãþii (van de Kaa, 1987). cu puþin inferioarã nivelului din România, acþiunii
Potrivit atât Anchetei asupra Sãnãtãþii factorilor generali care au modelat ºi modeleazã
Reproducerii - 1999, cât ºi Studiului Sãnãtãþii fertilitatea i s-au adãugat ºocul schimbãrilor po-
Reproducerii - România 2004, numãrul ideal de litice ºi economice, apariþia ºomajului, incertitu-
dinea, rigorile economiei de piaþã, accesul brusc la copii în familie este de doi, fãrã deosebiri impor-
alte norme ºi valori, specifice societãþii capitaliste. tante în funcþie de caracteristicile socio-econo-
A pune reculul masiv ºi general al fertilitãþii din mice ale populaþiei (ªerbãnescu, Morris, Marin,
aceste þãri în mod exclusiv pe seama factorilor 2001; Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã,
economici, pe seama crizei economice ºi sociale, ni UNFPA, USAID, UNICEF, 2005). Numãrul
se pare a fi o atitudine simplistã. Declinul ferti-dorit de copii în þãrile europene este ºi el de doi,
litãþii a fost general în þãrile central ºi est euro-dupã cum rezultã din seria de cercetãri selective
pene, deºi contextul economic nu a fost identic. asupra familiei ºi fertilitãþii efectuate în anii 1990
Deteriorarea standardului de viaþã a fost doar sub egida Comisiei Economice pentru Europa a
temporarã în Republica Cehã, Slovacia ºi chiar Naþiunilor Unite în cele mai multe din þãrile
Polonia ºi nu întinsã pe aproape întreaga perioadã europene (United Nations Economic Commission
de dupã 1990, ca în cazul României ºi Bulgariei, de for Europe). Faptul cã nivelul fertilitãþii este sub
pildã. Similitudinea evoluþiilor din anii 1990 ºi doi copii la o femeie, situându-se la 1,5 în þãrile
valorile aproape identice din ultimii ani, rezultate UE (Lanzieri, 2006), poate fi expresia unei ipoteze
din contexte economice ºi sociale diferite, consti-nu lipsite de interes: existã dorinþa ºi intenþia de a
tuie o solidã confirmare a tezei potrivit cãreia nu avea doi copii ºi numai factori potrivnici realizãrii
factorii economici imediaþi au determinat ºi acestei dorinþe explicã de ce nivelul fertilitãþii în
întreþinut în mod esenþial scãderea fertilitãþii în þãrile europene este mai mic de doi copii la o
anii 1990, ci alþi factori, în bunã mãsurã de naturã femeie; cu alte cuvinte, dacã obstacolele ºi factorii
ne-economicã, emanând din profundele schimbãri care determinã aceastã diferenþã între numãrul de
pe care le-au cunoscut societãþile post-comuniste copii doriþi ºi numãrul real de copii ar putea fi
ºi care ºi-au pus amprenta pe atitudinea tânãrului înlãturaþi, ori diminuaþi în acþiune, fertilitatea s-ar
cuplu asupra cãsãtoriei, familiei ºi locului apropia de nivelul de înlocuire (Bongaarts, 2002).
copilului în ierarhia valorilor, prioritãþilor ºi Din perspectiva intervenþiei, am putea reþine ºi o
opþiunilor (Economic Commission for Europe, altã concluzie: o politicã familialã activã ar trebui
1999; 2000; 2002). În acest context, revenind la sã vizeze tocmai anihilarea factorilor-barierã.
întrebarea pe care ne-am pus-o asupra potenþialei Existã însã ºi alte opinii. Atingerea unei
redresãri a fertilitãþii prin intervenþie, cât de fertilitãþi de 2,1 copii la o femeie pare puþin
realistã poate fi o astfel de ipotezã numai viitorul probabilã, dacã nu intervin schimbãri de atitudine
o va arãta. Nu doar viitoarele dezvoltãri din þara ºi comportament de neconceput astãzi. Am vrea
noastrã, în urma unei strategii coerente ºi de mare sã amintim cã în vasta literaturã consacratã acestei
amploare, ci ºi cele din spaþiul european. Mai delicate probleme, voci dintre cele mai autorizate
precis, atunci când scãderea naturalã instalatã ale demografiei contemporane susþin teza
timid în ultimii ani în câteva þãri dezvoltate imposibilitãþii revenirii fertilitãþii populaþiilor
(Austria, Germania, Grecia, Italia) (Lanzieri, dezvoltate la nivelul de înlocuire a generaþiilor
2006b) se va extinde asupra majoritãþii þãrilor (Kirk, 1996; Höhn ºi Dorbritz, 2000; Chesnais,
europene dezvoltate ºi nu va mai putea fi 2000; Zakharov, 2000; Frejka ºi Calot, 2001;
compensatã de imigraþie (cum se întâmplã astãzi anual, din 10 mai 2006, privind starea naþiunii,
în cele patru þ ãri menþionate) pentru a evi ta problemei demografice, consideratã a fi "cea mai
declinul numãrului populaþiei. Imigraþia nu va mai acutã problemã cu care se confruntã þara noastrã
putea constitui o supapã prin care sã se anihileze astãzi" (www.kremlin.ru/eng/speeches/2006)".
scãderea naturalã, nu pentru cã ar deveni o resursã Un întreg ansamblu de mãsuri economice a fost
limitatã (dimpotrivã, potenþialul migratoriu este ºi adoptat de parlament. Situaþia demograficã gravã
va fi în plinã expansiune), ci pentru cã prin a Bulgariei a fost examinatã în anul 2006 în
dimensiunea crescândã reclamatã de compensarea Consiliul Securitãþii Naþionale cu participarea
scãder ii naturale ar putea afecta pãstrare a membrilor guvernului, reprezentanþilor grupu-
identitãþii culturale ºi naþionale (Coleman, 2006a rilor parlamentare ºi specialiºtilor în probleme
ºi 2006b). Într-un as tfel de context ºi în þãr ile demografice, aprecierea preºedintelui Pârvanov
dezvoltate se va pune cu acuitate problema fiind lipsitã de echivoc: "criza demograficã
redresãrii fertilitãþii, ca singurã soluþie durabilã. const ituie o problemã de securitate naþionalã"
Nu se poate omite un avertisment extrem de clar: (www.standartnews.com, 10 ianuarie 2006;
potrivit seriei 2004 a prognozelor demografice ale Agence France Press, 15 ianuarie 2006).
Divizie i de Popu laþie a Naþiunilor Unite , dacã Nevoia unei strategii naþionale în domeniul
actualele valori ale fertilitãþii ºi migraþiei ar rãmâne populaþiei având drept obiect iv redresarea
constante, singurele þãri europene în care nu s-ar natalitãþii ar trebui sã constituie o prioritate
înregistra un declin al populaþiei pânã în anul 2050 naþionalã în România. O astfel de strategie nu
ar fi Alba nia, Irla nda, Isla nda, Dane marc a, poate fi decât rezultatul unor iniþiative ale clasei
Finlanda, Franþa, Luxemburg, Malta, Norvegia, politice, cu aportul esenþial al specialiºtilor,
Olanda, Portugalia, Regatul Unit ºi Suedia. Dar, susþinutã de ºcoalã, bisericã, mass-media, socie-
în patru dintre aceste þãri - Danemarca, Franþa, tatea civilã, sindicate, organizaþii neguverna-
Regatul Unit º i Suedia - chiar dacã numãrul mentale ºi elaboratã cu largã consultare directã a
populaþiei din anul 2050 nu ar fi mai mic decât cel opiniei publice. Esenþialã în toatã strategia nu
din 2005, decli nul demografic s-ar instala în a poate fi decât componenta stimulativã, econo-
doua parte a perioadei (United Nations, 2005). A micã, orientatã spre copil, mamã, familia tânãrã.
aºtepta însã acel viitor în care þãrile dezvoltate vor Experienþa unor þãri dezvoltate cu fertilitate
adopta programe de redresare a fertilitãþii ar fi o relativ ridicatã, cum sunt Suedia ºi, mai ales,
mare eroare în cazul României, dupã aproape 20 Franþa, demonstreazã câteva principii de certã
de ani de dec lin demografic ºi deter iorare con- relevanþã: solidaritatea comunitãþii naþionale faþã
stantã a structurii pe vârste. de familia cu copii (al cãrei venit se diminueazã
sensibil la apariþia copiilor), în semn de recu-
Imperativul unei strategii naþionale în dome- noaºtere ºi apreciere a rolului acesteia pentru
niul populaþiei viitorul þãrii; asigurarea compatibilitãþii între
statutul de mamã ºi cel de persoanã activã econo-
Deteriorarea situaþiei demografice nu este mic al femeii; combinarea stimulentelor financiare
specificã numai României. Aproape toate þãrile cu cele bazate pe servicii ºi facilitãþi adresate
ex-comuniste din Europa Centralã ºi de Est s-au copilului ºi familiei cu copii.
confruntat ºi se confruntã cu denatalitate, recru- Pregãtirea strategiei ar trebui precedatã de
descenþã a mortalitãþii ºi recul al numãrului trei acþiuni:
populaþiei (a se vedea Anexa 6). Preocupãrile faþã - (i). cunoaºterea detaliatã a politicilor fami-
de starea demograficã se amplificã ºi se cautã liale ºi de altã naturã care se adreseazã copilului,
soluþii. Vom aminti cã preºedintele Putin a mamei, familiei cu copii într-un numãr semnifi-
consacrat un capitol important al discursului cativ de þãri;
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României40
- (ii). inventarierea tuturor mãsurilor econo- de resursele necesare elaborãrii unor astfel de
mice ºi de altã naturã existente în þara noastrã ºi programe. Da, este adevãrat, dacã ne-am propune
car e viz eaz ã cop ilu l, mam a ºi fam ili a tân ãrã , obiective prea ambiþioase ºi imediate. Am omite
evaluarea tuturor costurilor ºi a eficienþei (unde însã, în acest caz, faptul cã o strategie naþionalã în
este cazul); domeniul populaþiei nu poate fi decât de lungã
- (iii ). cons ulta rea opin iei publ ice prin perspectivã ºi resursele care vor putea fi alocate
intermediul unei cercetãri selective pe eºantion vor creºte în timp. Pe de altã parte, unele mãsuri
reprezentativ. pot fi luate de astãzi, ele neimpunând resurse pe
Analiza acestor investigaþii ar furniza care nu le avem ori nu le putem aloca. Com-
suficiente elemente pentru schi þarea unor pro- ponente care nu sunt strict economice dar foarte
grame naþionale coerente ºi unitare în toate importante ar completa o astfel de strategie:
componentele, programe care ar trebui elaborate dezvoltarea ºi încurajarea cercetãrii demografice ºi
plecând nu numai de la resursele actuale, ci ºi de a înv ãþã mân tul ui de spe cia lit ate , rãs pân dir ea
la cele care vor fi disponibile în viitor. Coerenþa cunoºtinþelor demografice, re-crearea ºi consoli-
programelor, articularea lor, monitorizarea imple- darea unei culturi a copilului º i famil iei , a unei
mentãrii ºi derulãrii lor, evaluarea efectelor, atmosfere favorabile familiei cu copii, prin
corecþii de parcurs ar f i alte faþete ale strategiei. acþiuni conjugate ale ºcolii, ale bisericii, ale mass-
Ni s-ar putea spune cã România nu dispune astãzi media.
Caseta 6
Cultura demograficã
Dacã ai curiozitatea de a urmãri presa scrisã, radioul ºi televiziunea din Franþa, þarã în care preocuparea faþã de situaþia demograficã a fost ºi a rãmas o constantã, nu poþi sã nu admiri interesul, limbajul corect ºi competent al oamenilor de presã, al oamenilor politici ºi chiar al opiniei publice, atunci când se discutã situaþia demograficã. Nu este numai reflexul unui nivel ridicat de civilizaþie spiritualã. Este ºi rezultatul unei veritabile strategii construite ºi cultivate de decenii bune de ºcoala demograficã francezã, de departe cea mai importantã din Europa. Vom aminti cã ºi Franþa a trecut, înaintea celui de al doilea rãzboi mondial, printr-o crizã demograficã provocatã de scãderea alarmantã a natalitãþii. Numai cã, marele om de stat care a fost generalul Charles de Gaulle a înþeles semnalele de alarmã trase în mod repetat de demografii francezi ºi în primul rând de remarcabilul economist ºi demograf Alfred Sauvy, fondatorul ºi primul director al Institutului Naþional de Studii Demografice, creat imediat dupã rãzboi. Franþa are astãzi o demografie sãnãtoasã, în primul rând prin nivelul ridicat al fertilitãþii (aproape doi copii la o femeie) iar în spatele acestei realitãþi se aflã o politicã familialã complexã, extrem de bine articulatã, construitã în aproape cinci decenii ºi adaptatã continuu la schimbãrile pe care le cunoaºte starea demograficã. Aceastã politicã este rezultatul unei lungi ºi impecabile conlucrãri între clasa politicã ºi cercetarea demograficã ºi din alte arii ale socialului ºi economicului. Trebuie însã adãugat cã un merit ºi o contribuþie incontestabile revin ºi presei. Analiza diverselor componente ale politicii familiale, a eficienþei acestora ºi a multiplelor faþete ale situaþiei demografice nu constituie o abordare conjuncturalã, ci una constantã ºi competentã. Cultura demograficã este indispensabilã înþelegerii felului în care o populaþie evolueazã în timp, care sunt componentele evoluþiei, prin ce mecanisme se produc schimbãri structurale, ce implicaþii demografice ºi socio-economice au aceste schimbãri, rãspunderea individului faþã de societate, legãtura dintre comportamentul demografic individual ºi sãnãtatea demograficã a naþiunii, legãtura dintre sãnãtatea demograficã a naþiunii ºi binele individual, solidaritatea. Nu ar putea fi rolul cercetãrii ºi al Comisiei Naþionale de Populaþie ºi Dezvoltare demararea unei strategii în acest sens ºi în România?
Ce o rganism, c e in sti tuþ ie a r tr ebu i sã ela - ar trebui sã dispunã, credem cã se impune crearea
boreze o astf el de strategie? Prob lema poate fi unui organism special, plasat la nivel foarte înalt.
discutatã ºi gãsitã formula cea mai eficientã. Avem dubii cã actuala Comisie Naþionalã de
Þinând cont de enorma responsabilitate, de încã Populaþie ºi Dezvoltare ar putea constitui orga-
necunoscutele dificultãþi ale elaborãrii unui astfel nismul de care avem nevoie , þinând cont de atri-
de proiect ambiþios, de statutul ºi competenþele pe buþii, structurã º i compoziþie , mod de funcþio-
care ar trebui sã le aibã, ca ºi de mijloacele de care nare, resurse umane ºi materiale. Implementarea
41Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
mãsurilor ar constitui atr ibuþii ale ministerelor, declanºarea declinului natalitãþii, cât la dimensi-
agenþiilor guvernamental e, altor organisme. Pe unile acestui declin ºi, cu certitudine, la recrudes-
mãsura descentralizãrii administrative ºi a creºterii cenþa mortalitãþii, prin intermediul scãderii dra-
transferului de competenþe ºi resurse financiare la matice a nivelului de trai, prin colapsul sistemului
niv elu l com uni tãþ ilo r ter ito ria le ºi atr ibu þii le de sãnãtate publicã (ineficient ºi înainte de 1990),
acestora pot fi adaptate realizãrii strategiei. prin violenþã ºi stres, prin dezordine socialã, prin
incertitudini ºi aºteptãri. Nu ar fi firesc ca aceeaºi
Responsabilitatea clasei politice clasã politicã sã realizeze gravitatea situaþiei ºi sã
contribuie esenþial la redresarea ei, indiferent de
În elaborar ea unei stra tegii naþio nale în culoarea politicã? Schimbarea unui comporta-
domeniul populaþiei rolul major revine clasei ment demografic defavorabil unei natalitãþi relativ
politice. Responsabilitatea ei este enormã pentru ridicate într-unul diferit, orientat spre familia cu
cã în joc este viitorul acestei þãri. Nu se pune doi ºi trei copii, pare imposibilã. Ar însemna
problema realizãrii unui optim demografic, ci schimbarea unui întreg ansamblu de valori, de
redresarea unei s ituaþ ii grave ºi evitarea derapa- norme, de ierarhii, de atitudini ºi comportamente,
jului demografic, a depopulãrii masive a þãrii, cu formate ºi consolidate în multe decenii, alimentate
toate pericolele pe care le poate atrage pe termen de u n co nte xt s oci o-e con omi c ca re e ste , în cã,
foarte lung. Amânarea luãri i dec izii lor nu face fundamental potrivnic. Este adevãrat, o strategie
decât sã adânceascã criza demograficã, sã îndepãr- pe termen lung depãºeºte cu mult ciclul electoral,
teze ºi mai mult orizontul unei posibile redresãri nu a duc e av ant aje pol iti ce i med iat e ºi imp lic ã
ºi sã majoreze exponenþial costurile unei interven- importante mijloace financiare. Dar tocmai con-
þii împinse într-un viitor necunoscut. ceperea si aplicarea unor astfel de strategii pe
De ce este a tât de mare respo nsab ilit atea termen lung ºi foarte lung sunt expresia calitãþii
cla sei pol iti ce? Scã derea n ata lit ãþi i du pã 1 989 clasei politice. Este capabilã clasa politicã româ-
poate fi privitã ºi ca un rezultat al deciziilor luate neascã sã realizeze per icolul la adresa v iitorului
de milioane de cupluri de a nu avea copii ori de a þãrii ºi sã adopte o strategie naþionalã pe termen
avea doar unul. Motivaþiile acestor decizii sunt, cu lung în domeniul populaþiei?
certitudine, extrem de diferite ºi bine fundamen-
tate. O parte dintre ele s-ar fi produs indiferent de Învãþãmintele unei mãsuri de stimulare a
noul context economic ºi social al României post- natalitãþii: concediul ºi indemnizaþia de creºtere
comuniste, odatã cu accesul neîngrãdit la contra- a copilului…
cepþie ºi la întreruperea sarcinii. O altã parte îºi
are originea în acest nou context dar fãrã a fi o Dispunem astãzi de câteva informaþii extrem
reacþie la criza economicã. Este însã probabil ca în de valoroase asupra sensibil itãþ ii natal itãþ ii la
spatele multora dintre aceste decizii sã se fi aflat ºi mãsuri economice st imulative doar la un anumit
sã se afle criza economicã ºi socialã. Originile segment al populaþiei feminine. Este vorba de
aces tei c rize se af lã nu numa i în i nere ntel e femeile salariate (asigurate în sistemul public de
dificultãþi ale trecerii de la comunismul românesc pensii) ºi de efectele ordonanþei guvernamentale
la capitalism, de la di ctaturã la stat de drep t ºi referitoare la concediul ºi indemnizaþia pentru
democraþ ie, de la economie hipercentralizatã la creºterea copilului, mãsurã luatã în februarie 2003
economie de piaþã, ci ºi în gravele erori sãvârºite (Ordonanþa de urgenþã nr. 9 din 27 februarie) ºi
de clasa politicã în gestionarea societãþii româ- modificatã, dupã numai zece zile (Ordonanþa de
neºti, erori provenite din incompetenþã, lipsã de urgenþã nr. 23 din 10 apri lie 2003), în ceea ce
voinþã politicã ºi corupþie. Aceste erori au contri- priveº te cuantumul indemnizaþ iei începând cu
buit ºi ele, mai ales în anii 1990, poate nu atât la anul 2004: de la 85% din media veniturilor lunare
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României42
ale mamei în ultimele 12 luni, în 2003, la 85% din
salariul mediu brut, începând cu anul 2004. Cu
alte cuvinte, în anul 2003 nivelul indemnizaþiei
varia în funcþie de venitul mamei, în timp ce
începând cu anul 2004 cuantumul indemnizaþiei
este acelaºi pentru toate mamele, indiferent de
venitul lor. Vom aminti cã durata concediului de
creºtere a copilului este de 24 de luni iar valoarea
indemnizaþiei lunare este de 8oo lei RON.
Din pãcate, numai o micã parte din datele
necesare sunt disponibile ºi nici o investigare
ºtiinþificã nu a însoþit aplicarea mãsurilor stimu-
lative, ceea ce limiteazã cunoaºterea. Credem însã
cã ºi în aceste condiþii avem un numãr de infor-nãscuþii de la femei nesalariate (figura 25); nu
maþii extrem de importante ºi analiza lor se trebuie sã omitem faptul cã peste 80% din femeile
impune. Iatã, foarte sintetic, principalele schim-salariate se aflã în mediul urban; începând cu anul
bãri care au avut loc:2004, pentru prima datã în istoria demograficã a
1. numãrul nãscuþilor a cunoscut o uºoarã României, numãrul de nãscuþi din urban este
redresare în anii 2003-2005: cu 2 mii în 2003, cu 4 superior celui din rural (figurile 27a ºi 27b),
mii în 2004 ºi cu 5 mii în anul 2005 (cifre rotunjite);iar rata fertilitãþii totale este în ascensiune în
2. aceastã redresare este rezultatul unei
creºteri a numãrului de nãscuþi la femeile salariate
ºi al continuãrii declinului nãscuþilor proveniþi de
la femei nesalariate; altfel spus, creºterile la
femeile salariate au fost mai importante decât
scãderile de la femeile nesalariate (figura 26);
3. dacã însã plasãm schimbãrile la nivelul
celor douã medii, vom observa cã întreaga creºtere
din anii 2003-2005 a avut loc în mediul urban; în
mediul rural, creºterea numãrului de nãscuþi la
femeile salariate (mai semnificativã doar în anul
2005) a fost net inferioarã scãderii înregistrate la
Figura 25
Dinamica numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la cele nesalariate
din mediul urban ºi rural în anii 2003-2005
2850
-125
834
-1629
7560
2873548
-7179
7311
-879
3714
-5387
-8000-8000
-6000-6000
-4000-4000
-2000-2000
00
20002000
40004000
60006000
80008000
1000010000
Salariate-USalariate-U Nesalariate-UNesalariate-U Salariate-RSalariate-R Nesalariate-RNesalariate-R
2003-20022003-2002 2004-20032004-2003 2005-20042005-2004
Num
ãr n
ãscu
þiN
umãr
nãs
cuþi
Figura 26
Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi la femeile salariate
ºi la celelalte femei în anii 2003-2005
19303802
47593684
8108
11025
-1754
-4306-6266
2003-20022003-2002 2004-20032004-2003 2005-20042005-2004
Toate femeileToate femeile Femei salariateFemei salariate Celelalte femeiCelelalte femei
-8000-8000
-6000-6000
-4000-4000
-2000-2000
00
20002000
40004000
60006000
80008000
1000010000
1200012000
Num
ãr n
ãscu
þiN
umãr
nãs
cuþi
Figura 27a
Evoluþia numãrului de nãscuþi în urban ºi rural, 2000-2005
8080
9090
100100
110110
120120
130130
140140
20002000 20012001 20022002 20032003 20042004 20052005
Urban Rural
- în
mii
-- î
n m
ii -
Figura 27b
Rata natalitãþii în urban ºi rural, 2000-2005
66
77
88
99
1010
1111
1212
1313
1414
20002000 20012001 20022002 20032003 20042004 20052005
UrbanUrban RuralRural
- la
1000
loc.
-- l
a 10
00 lo
c. -
43Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
salariul mamei, se constatã creºteri ale numãrului
de nãscuþi ºi la femeile salariate cu studii liceale,
gimnaziale ºi profesionale (creºteri net inferioare
însã celei de la femeile cu studii postliceale ºi
superioare); difuzarea informaþiei ºi, mai ales, o
indemnizaþie mai mare (în medie) decât salariul ar
putea explica schimbarea; în anul 2005, creºterea
numãrului de nãscuþi de la femei cu studii
postliceale ºi superioare se menþine la valorile
relativ ridicate din 2003-2004, în timp ce la
celelalte categorii de femei salariate creºterile sunt
mici ºi foarte mici, net inferioare celor din anul
precedent;
5. dacã urmãrim dinamica uºoarei redresãri
din anii 2003-2005 dupã rangul nãscutului, câteva
aspecte sunt extrem de interesante ºi instructive; urban ºi îºi continuã regresul în rural; fãrã evoluþii în anii 2003 ºi 2004, creºterea s-a produs, net viitoare imprevizibile astãzi, în numai câþiva ani ºi predominant, la rangul 1, deci la femei care nu fertilitatea va fi mai mare în urban, ceea ce ar aveau copii; în anul 2005 în schimb, creºterea este constitui o altã schimbare istoricã în demografia mai importantã la copiii de rangul 2 (figurile 29a-mediilor sociale din România. 29d); corelând dinamica dupã rangul copilului cu
4. în anul 2003 creºterea numãrului de nãscuþi nivelul de instruire a mamei, vom observa cã la a fost localizatã aproape exclusiv la femeile femeile salariate cu studii gimnaziale, profesionale salariate cu studii post-
liceale ºi superioare (fi-
gura 28); explicaþia: (i) - în
2003 indemnizaþia era
proporþionalã cu venitul
mamei ºi femeile cu studii
postliceale ºi superioare
aveau, la modul general,
venituri (salarii) mai mari
decât femeile salariate cu
studii inferioare celor
postliceale ºi superioare;
(ii) - este de admis cã
interesul ºi gradul de
informare asupra preve-
derilor ordonanþei au fost
mai mari în rândul fe-
meilor cu grad superior
de instruire; în anul 2004,
odatã cu generalizarea
cuantumului unic al in-
demnizaþiei, indiferent de
Figura 28
Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi în anii 2003-2005
dupã nivelul de instruire a mamei
-1000-1000
-500-500
00
500500
10001000
15001500
20002000
25002500
30003000
35003500
40004000
2003-20022003-2002 2004-20032004-2003 2005-20042005-2004
- cre
ºter
e /
scãd
ere
faþã
de
anul
pre
cede
nt -
- cre
ºter
e /
scãd
ere
faþã
de
anul
pre
cede
nt -
Prim
arPr
imar
Gim
nazi
alG
imna
zial
Prof
esio
nal
Prof
esio
nal
Lice
alLi
ceal
Post
licea
l + S
uper
ior
Post
licea
l + S
uper
ior
Alte
sit.
Alte
sit.
Figura 29a. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri, în anul 2002 faþã de anul 2001
-2851
-413 -414-564
-3000-3000
-2500-2500
-2000-2000
-1500-1500
-1000-1000
-500-500
00
R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+
Figura 29b. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri, în anul 2003 faþã de anul 2002
2011
0 0
751
00
500500
10001000
15001500
20002000
25002500
R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+
Figura 29c. Dinamica numãrului de nãscuþipe ranguri, în anul 2004 faþã de anul 2003
6963
2546
381 543
00
10001000
20002000
30003000
40004000
50005000
60006000
70007000
80008000
R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+
Figura 29d. Dinamica numãrului de nãscuþipe ranguri, în anul 2005 faþã de anul 2004
2646
3554
410
-178-500-500
00
500500
10001000
15001500
20002000
25002500
30003000
35003500
40004000
R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României44
ºi liceale, unde efectele ordonanþei se fac simþite copil înainte de apariþia ordonanþei; mai mult, în
începând cu anul 2004, pe lângã creºterea anul 2005, la aceleaºi femei, se înregistreazã
predominantã de la rangul 1 apar progrese ºi la creºteri (modeste, ce-i drept) numai la copiii de
copiii de rangul 2, deci la femei care aveau deja un rangul 2; la femeile salariate cu studii postliceale ºi
superioare, unde în toatã perioada 2003-2005 s-au
consemnat creºterile cele mai importante ale
numãrului de nãscuþi, acestea au avut loc în
primul rând la rangul 1 dar tendinþa de creºtere ºi
la rangul 2 s-a consolidat constant în anii 2004-
2005, astfel cã în acest din urmã an dinamica este
foarte apropiatã (figurile 30a-30c), ceea lasã sã se
întrevadã o inversare a creºterilor în anul 2006.
Schimbãrile sunt de mare semnificaþie ºi
câteva observaþii ºi consideraþii se impun. Cre-
dem cã suntem în faþa singurului exerciþiu din
România în care, într-un context de democraþie,
respect al drepturilor individului ºi acces neîngrã-
dit la mijloacele de planificare familialã (mai mult
decât în alte þãri ale UE), femeia (cuplul) poate lua
o decizie proprie de a avea sau de a nu avea copil,
ori de a avea încã un copil, având în faþã un
consistent sprijin economic din partea statului.
Analiza felului în care populaþia a reacþionat ºi
reacþioneazã la mãsuri economice stimulative ni se
pare esenþialã pentru formularea ºi aplicarea unei
veritabile politici familiale naþionale menite a
redresa starea mai mult decât îngrijorãtoare a
natalitãþii în România ºi, implicit, a diminua
ritmul de deteriorare a întregii arhitecturi
demografice. Din pãcate, informaþiile pe care le
avem asupra caracteristicilor femeilor care au
beneficiat ºi beneficiazã de concediu ºi indem-
nizaþie de creºtere a copilului sunt limitate ºi
diminueazã considerabil cunoaºterea unor faþete
extrem de importante ale efectelor ordonanþei ºi,
implicit, orientarea unor mãsuri viitoare de
redresare a natalitãþii la nivelul întregii populaþii.
Nu ºtim câte femei salariate beneficiazã de
concediul ºi indemnizaþia de creºtere a copilului
ºi, mai ales, nu ºtim decât în micã mãsurã cine
sunt aceste femei. O examinare sumarã a chestio-
narului pe care îl prezentãm în Anexa 3 ne aratã ce
informaþii valoroase am putea obþine printr-o
investigaþie simplã, necostisitoare ºi uºor de reali-
zat în rândul femeilor salariate care beneficiazã de
Figura 30a. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire
a mamei ºi rangul nãscutului, 2003 / 2002
-1000-1000
-500-500
00
500500
10001000
15001500
20002000
25002500
30003000
R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+
Prim
arPr
imar
Gim
nazi
alG
imna
zial
Prof
esio
nal
Prof
esio
nal
Lice
alLi
ceal
Post
licea
l + S
uper
ior
Post
licea
l + S
uper
ior
Alte
sit.
Alte
sit.
Num
ãr n
ãscu
þiN
umãr
nãs
cuþi
Figura 30b. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2004 / 2003
-500-500
00
500500
10001000
15001500
20002000
25002500
30003000
Prim
arPr
imar
Gim
nazi
alG
imna
zial
Prof
esio
nal
Prof
esio
nal
Lice
alLi
ceal
Post
licea
l + S
uper
ior
Post
licea
l + S
uper
ior
Alte
sit.
Alte
sit.
R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+
Figura 30c. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2005 / 2004
-1500-1500
-1000-1000
-500-500
00
500500
10001000
15001500
20002000
25002500
30003000
Prim
arPr
imar
Gim
nazi
alG
imna
zial
Prof
esio
nal
Prof
esio
nal
Lice
alLi
ceal
Post
licea
l + S
uper
ior
Post
licea
l + S
uper
ior
Alte
sit.
Alte
sit.
R1R1 R2R2 R3R3 R4+R4+
45Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
indemnizaþia de creºtere a copi lului. Ne referim studii postliceale ºi superioare este micã - doar 16
la: stare a civilã a femeii; câþi copi i în viaþ ã are la sutã în 2005 (reflectând nu numai cunoscuta
mama; etnia; ocupaþia, sectorul de acti vitate ºi fertilitate scãzutã a femeilor cu studii superioare,
veni tul mame i înai nte de luar ea conc ediu lui; ci ºi nivelul general de instruire a populaþiei din
condiþiile de locuit; îngrijirea copilului dupã cele România), dar era ºi mai micã înainte de uºoara
24 de luni de concediu; intenþia de a mai avea un redresare a natalitãþii din ultimii ani - doar 9 la
copil. Fãrã îndoi alã, ºi alte aspec te ar putea fi sutã în 2000 (INS 2001; 2006c). Dacã tendinþa
incluse în chestionar, fãrã a produce disconfort pozitivã va continua ºi dupã anul 2005, este de
respondentului. Aceste informaþii ne-ar permite a aºteptat sã se reducã ºi ponderea extrem de
evalua mai corect efectele mãsurilor economice ridicatã a femeilor de vârstã fertilã cu studii
luate º i ar oferi e lemente de fundamentare ºi postliceale ºi superioare fãrã copii, pondere care
orientare pentru alte mãsuri. (Din pãcate, o astfel era de nu mai puþin de 52% la recensãmântul din
de investigaþie nu s-a fãcut, deºi chestionarul a 2002 (comparativ cu 29% la femeile cu studii
fost propus organismului responsabil cu aplicarea secundare) (INS, 2003b).
ordonanþei ºi agreat de acesta). În fine, alte douã remarci ni se par nu lipsite
În actuala stare demograficã, economicã ºi de semnificaþie ºi interes. Femeile salariate în
socialã a României, orice mãsurã economicã luatã vârstã de 15-44 ani reprezentau în anul 2005
pentru redresarea natalitãþii trebuie salutatã ºi aproape 40% din ansamblul femeilor de aceeaºi
apreciatã. Iar fundamentarea unor astfel de mãsuri vârstã (INS, 2005b; 2006f) ºi de la ele au provenit
pe baze ºtiinþifice ºi urmãrirea efectelor le-ar spori 44% din nãscuþi (INS, 2006c). Cu alte cuvinte, de
eficienþa ºi ar diminua (dacã nu elimina) poten- inde mniz aþia de creº tere a copi lulu i nu pot
þial e efec te adverse. Dacã urmãrim dinamica beneficia 60% dintre femeile de vârstã fertilã ºi
numãrului de nãscuþi dupã anul 1998, se poate care au a dus pe lu me 56% di n nãscuþ ii anulu i
afi rma cã uºoar a creº ter e din ani i 2003 -20 05 a 2005. Este o discriminare care se explicã prin fap-
stopat continuarea decl inului . Pe de a ltã parte, tul cã aceste femei nu sunt salariate ºi asigurate în
aceastã redresare modestã are º i o a ltã faþetã sistemul public de pensii iar resursele financiare
pozitivã, fiind plasatã îndeosebi la femeile cu cel actu ale a le st atul ui nu au pe rmis alte tipu ri de
mai ridicat nivel de instruire - studii postliceale ºi stimulente compensa tor ii pent ru aces te f eme i.
superioare, ceea ce ar trebui sã însemne ºi copii de Dacã urmãrim creºterea numãrului de nãscuþi în
o calitate mai bunã. Vom aminti cã, în ansamblul anii 2003-2005 dupã rang ºi nivelul de instruire a
nãscuþilor, ponderea celor proveniþi de la femei cu mamei (f igurile 30a-30c) , ºi dacã coroborãm
Tabelul 9Evoluþia numãrului de nãscuþi, a ratei natalitãþii ºi fertilitãþii totale în mediul urban ºi rural în anii 2000-2005
UrbanUrban RuralRural
AnulAnulNãscuþi
vii- în mii -
Nãscuþi vii
- în mii -
Schimbare faþã de anul precedent
- în mii -
Schimbare faþã de anul precedent
- în mii -
Schimbare faþã de anul precedent
- în mii -
Schimbare faþã de anul precedent
- în mii -
Rata natalitãþii
- la 1000 loc. -
Rata natalitãþii
- la 1000 loc. -
Rata natalitãþii
- la 1000 loc. -
Rata natalitãþii
- la 1000 loc. -
Rata fertilitãþii totale
- la o femeie -
Rata fertilitãþii totale
- la o femeie -
Rata fertilitãþii totale
- la o femeie -
Rata fertilitãþii totale
- la o femeie -
Nãscuþi vii- în mii -
Nãscuþi vii- în mii -
2000 108,3 - 8,9 1,03 126,3 - 12,3 1,74
2001 102,4 -5,9 8,4 0,96 117,9 -8,4 11,5 1,63
2002 98,2 -4,2 8,5 0,99 112,3 -5,6 11,0 1,60
2003 100,9 +2,7 8,7 1,03 111,5 -0,8 11,0 1,61
2004 111,3 +10,4 9,4 1,11 104,9 -6,6 10,7 1,57
2005 117,8 +6,5 9,9 1,17 103,2 -1,7 10,6 1,55
Sursa: INS, 2006a; Natalitatea în anii 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 (caiete anuale). Sursa:
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României46
din ami ca res pec tiv ã cu inf orm aþi i apã rut e în timp de 24 de luni, ºi l-au ”planificat” eficient pe
mass-media, existã t emei pentru a a firma cã au al doilea, pentru a avea încã 24 de luni concediu
fost ºi sunt situaþii în care un numãr de femei (din de creºtere a copilului în aceleaºi condiþii finan-
categoria celor cu salarii inferioare cuantumului ciare. Este de admis cã un astfel de planning este
indemnizaþiei) aflate la primul copil ºi beneficiind bine instalat ºi va fi confirmat de evoluþiile din
de generoasa indemnizaþie de creºtere a copilului 2006-2007. Dacã lucrur ile st au în acest f el, s-ar
Caseta 7
Fertilitate diferenþialã dupã etnie ºi religie
Rata natalitãþii ºi cea a fertilitãþii la nivelul întregii populaþii a þãrii este o valoare medie (ponderatã) a valorilor, mai mult sau mai puþin diferite, pe care le au cei doi indicatori la nivelul unui mare numãr de subpopulaþii, omogene prin caracteristici socio-economice, culturale ºi de altã naturã. Apartenenþa etnicã ºi cea confesionalã pot fi considerate, din aceastã perspectivã, caracteristici definitorii pentru nivelul diferit al fertilitãþii, celor douã caracteristici asociindu-li-se modele culturale, norme ºi atitudini bine conturate. Informaþiile statistice asupra fertilitãþii diferenþiale pot proveni din trei surse: statistica demograficã curentã (statistica stãrii civile), recensãmintele populaþiei ºi cercetãri selective. Prima sursã presupune înregistrarea etniei ºi religiei fiecãrui nãscut viu ºi, de asemenea, estimaþii anuale fiabile ale distribuþiei populaþiei dupã etnie ºi religie pe vârste. Singura informaþie pe care o avem este distribuþia nãscuþilor dupã etnie (cea declaratã de pãrinþi), ceea ce nu permite determinarea ratelor anuale de natalitate ºi fertilitate. Recensãmintele ºi cercetãrile selective ne oferã informaþii asupra fertilitãþii cumulate, pe vârste, pânã la data recensãmântului/cercetãrii. Este vorba de numãrul mediu de copii nãscuþi vii de o femeie, dupã vârsta acesteia. Acest indicator este similar cu descendenþa atinsã la o anumitã vârstã, el cuantificând, de fapt, rezultatul retroactiv al comportamentului reproductiv. Cu alte cuvinte, este un indicator de naturã longitudinalã. Existã însã tehnici indirecte care ne permit a converti aceste date longitudinale în date transversale - rate de fertilitate pe vârste ºi rata fertilitãþii totale pentru cele 12 luni dinaintea datei recensã-mântului, deci inclusiv rata natalitãþii (United Nations, 1983; 2003). Estimaþiile la care am ajuns, pornind de la datele recensãmântului din martie 2002, sunt cele din figurile 1a ºi 1b. Dupã cunoºtinþele noastre, avem în faþã singurele estimaþii ale natalitãþii ºi fertilitãþii pe etnii ºi dupã confesiune. Chiar dacã o anumitã prudenþã se impune în judecarea acestor date, existã o bunã coerenþã în abordare comparativã iar interesul lor este incontestabil. Ne putem întreba în ce fel ar evolua diferenþele care existã, în ipoteza adoptãrii unor mãsuri consistente de stimulare a natalitãþii.
Observaþie. Se ºtie cã datele recensãmântului din 2002 (ca ºi cele de la
recensãmintele anterioare) subestimeazã masiv dimensiunea realã a minoritãþii
romilor, prin calitatea declaraþiilor. ªi atât timp cât singura sursã oficialã de date
asupra structurii populaþiei dupã etnie o reprezintã recensãmântul, nu vom
dispune niciodatã de o cifrã fiabilã asupra numãrului acestei minoritãþi etnice.
Valorile, exagerate, avansate de numeroºii lideri ai etniei nu au suport ºtiinþific.
O estimaþie realistã este cea avansatã de Preda pentru anul 1998 (Preda, 2002).
Pornind de la datele cercetãrii efectuate în anul 1998 asupra populaþiei de romi
din România, Preda estimeazã numãrul acestora la 1,5 milioane. Vom aminti cã
cifra datã de recensãmântul din 2002 a fost de 535 de mii. Rata natalitãþii
romilor în anul 2002, calculatã ca raport între numãrul de nãscuþi de etnie roma
ºi populaþia roma de la recensãmânt, este de numai 9,9 la mie. De unde poate
proveni inexactitatea, de la numãrãtorul ori de la numitorul formulei ratei
natalitãþii? A fost mai importantã propensiunea de nedeclarare "corectã" a etniei
în cazul nãscuþilor decât la recensãmânt, sau, dimpotrivã, la recensãmânt
proporþia declaraþiilor "corecte" a fost, comparativ, mai importantã decât în cazul
nãscuþilor? Rata natalitãþii estimatã prin tehnicile indirecte este de 25,1 la mie,
ceea ce înseamnã cã între cele douã valori avem un raport de 25,1/9,9 = 2,54.
Dacã acest raport este corect ºi poate fi o expresie semnificativã a gradului de
”deformare” a datelor asupra mãrimii populaþiei de romi, el ar putea fi aplicat ºi
la numãrul acestei populaþii de la recensãmânt, ipotezã în care mãrimea
minoritãþii romilor ar fi de 1,4 milioane, similarã cu cea estimatã de Preda. Fãrã
îndoialã, suntem în aria ipotezelor.
Observaþie.
Figura 1b. Religie
27,727,7
14,314,3 12,812,8 12,712,7 11,211,2 10,210,2 9,79,7 9,79,7 8,68,6
3,93,9
2,12,1 221,81,8 1,81,8
1,51,5 1,41,4 1,41,4 1,41,41,61,6
00
55
1010
1515
2020
2525
3030
3535
00
0,50,5
11
1,51,5
22
2,52,5
33
3,53,5
44
RNRN RFTRFT
Pent
icos
talã
Adv
entis
tã
Bapt
istã
Ort
odox
ã de
rit v
echi
Mus
ulm
anã
Rom
ano-
cato
licã
Ort
odox
ã
Uni
taria
nã
Refo
rmat
ã
Gre
co-c
atol
icã
Pent
icos
talã
Adv
entis
tã
Bapt
istã
Ort
odox
ã de
rit v
echi
Mus
ulm
anã
Rom
ano-
cato
licã
Ort
odox
ã
Uni
taria
nã
Refo
rmat
ã
Gre
co-c
atol
icã
14,914,9
Figura 1a. Etnie
25,125,1
17,817,8 16,916,9
10,210,2 9,89,877 5,65,6
3,13,1
2,42,4 2,42,4
1,41,4 1,41,4
11 1,11,1
00
55
1010
1515
2020
2525
3030
3535
00
0,50,5
11
1,51,5
22
2,52,5
33
3,53,5
RNRN RFTRFT
RN -
nãsc
uþi l
a 10
00 lo
c.RN
- nã
scuþ
i la
1000
loc.
RFT
- nãs
cuþi
la o
fem
eie
RFT
- nãs
cuþi
la o
fem
eie
Rom
i
Turc
i
Ucr
aine
ni
Rom
âni
Mag
hiar
i
Tãta
ri
Ger
man
i
Rom
i
Turc
i
Ucr
aine
ni
Rom
âni
Mag
hiar
i
Tãta
ri
Ger
man
i
Rata natalitãþii (RN) ºi rata fertilitãþii totale (RFT) dupã etnie ºi religie în anul 2001 - estimaþii
47Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
putea ridica un anumit semn de întrebare: nu ar eficient de urmãrire a efectelor unor mãsuri de
putea apãrea cazuri în care, dupã patru ani de stimulare a natalitãþii.
concediu de creºtere a copilului cu o indemnizaþie
superioarã salariului pe care îl avea femeia la data …ºi o mãsurã economicã cu rezultate imprevi-
intrãrii în concediu, un numãr de familii sã revinã zibile - noua alocaþie de stat pentru copii: ce
la un venit mediu pe membru de familie mult mai natalitate vrem sã stimulãm?
mic decât cel dinaintea luãrii concediului? Dacã
rãspunsul ar fi pozitiv, atunci nu ar fi exclus ca Alocaþia de stat pentru copii este, de la 1
deteriorarea standardului de viaþã al acestor ianuarie 2007, de 200 lei RON, pentru toþii copiii,
familii ºi dificultãþile de creºtere a copiilor sã se pânã la împlinirea vârstei de doi ani (la femeile
accentueze, consecinþa fiind o recrudescenþã a salariate se adaugã indemnizaþia de creºtere a
abandonului ºi/ori a numãrului de copii plasaþi în copilului, în valoare de 600 lei RON). Cuantumul
diferite forme ºi instituþii de protecþie a copilului, alocaþiei este considerabil dacã îl raportãm la
ori a adopþiilor. Greu de formulat un rãspuns venitul mediu din România ºi, oricum am privi
argumentat ºi numai evoluþiile ne vor arãta dacã lucrurile, este de aºteptat ca într-un context
mãsurile vor avea astfel de efecte adverse. Avem economic dominat încã de sãrãcie ea sã reprezinte
aici ºi un argument pentru instituirea unui sistem un stimulent consistent ºi sã încurajeze
* lucrãtor pe cont propriu ºi lucrãtor familial neremunerat; nu sunt incluse cele 20 de mii de femei ocupate ca patron.
Sursa (datelor primare): secþiunea A - INS, 2005c; secþiunea B - 2003b.Sursa
Tabelul 10 Populaþia femininã de vârstã fertilã.
Statut ocupaþional ºi distribuþia femeilor neocupate economic dupã numãrul de copii
A. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani dupã statutul ocupaþional - 2005A. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani dupã statutul ocupaþional - 2005
Numãr de femei - în miiNumãr de femei - în mii
din care:din care: Grupa de vârstã
Grupa de vârstã
TotalTotal SalariateSalariate Ocupate economic
nesalariate*Ocupate economic
nesalariate*
Neocupate economic
Neocupate economic
Ocupate economic nesalariate ºi neocupate economic
Ocupate economic nesalariate ºi neocupate economic
1637 228 125 1283 1408
1693 848 267 578 845
1491 825 219 446 665
48214821 19011901 611611 23072307 29182918
B. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani neocupate economic (inactive+ºomere) dupã numãrul de copii nãscuþi vii la recensãmântul din martie 2002
B. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani neocupate economic (inactive+ºomere) dupã numãrul de copii nãscuþi vii la recensãmântul din martie 2002
Distribuþie dupã numãrul de copii nãscuþi vii - în %Distribuþie dupã numãrul de copii nãscuþi vii - în %
Numãr
- în mii -Numãr
- în mii -
Fãrã copiiFãrã copii 1 copil1 copil 2 copii2 copii 3 copii3 copii 4 copii ºi peste4 copii ºi peste
Numãr mediu de copii la o femeieNumãr mediu de copii la o femeie
1215 85 10 4 1 0 0,2
691 22 33 31 8 6 1,5
461 11 19 35 16 19 2,3
15 - 24 ani
25 - 34 ani
35 - 44 ani
Total15 -44 ani
Total15 -44 ani
15 - 24 ani
25 - 34 ani
35 - 44 ani
Total15 -44 ani
Total15 -44 ani
23672367 5252 1919 1818 66 55 0,990,99
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României48
natalitatea. Care este populaþia femininã care ar Ce fel de natalitate dorim sã stimulãm? A cui?
putea beneficia de noua alocaþie? Credem cã Vom observa cã indemnizaþia de creºtere a
adoptarea unor mãsuri stimulative ar trebui copilului se acordã numai pentru primele trei
fundamentatã pe o bunã cunoaºtere a "mediului" naºteri, în timp ce noua alocaþie nu face distincþie
în care aceste mãsuri urmeazã sã producã efectele de rangul naºterii. Ce efecte ar putea avea aceastã
dorite. Din pãcate, ne lipsesc informaþii statistice alocaþie generalã? Este foarte probabil ca noua
adecvate. Puþinele date disponibile sunt prezen- alocaþie sã stimuleze în mod particular natalitatea
tate în tabelul 10. populaþiei fãrã venituri din muncã, cu veniturile
Femeile salariate, reprezentând aproape 40% cele mai scãzute ºi cu nivel scãzut de instruire. Ne
din populaþia de vârstã fertilã, nu vor fi sensibile putem întreba, de pildã, de ce cuantumul alocaþiei
la noua alocaþie pentru copii, ele având un sti- nu privilegiazã copiii de rangul 2 ºi 3? Are nevoie
mulent mult mai consistent în indemnizaþia de România de o creºtere a numãrului de nãscuþi
creºtere a copilului. Rãmân femeile ocupate dar indiferent de rangul lor? Trebuie stimulatã ºi
nesalariate ºi cele neocupate economic: 611 mii ºi, încurajatã famil ia cu mai mult de trei copii în
respectiv, 2307 mii. Aceste valori ar trebui dimi- aceeaºi mãsurã în care trebuie favorizat tânãrul
nuate cu numãrul femeilor de 40-44 ani, la care cuplu fãrã copii sã aibã un copil, cel cu un copil sã-l
este puþin probabil sã aparã efecte ale alocaþiei, cu aibã ºi pe al doilea, iar cel care are doi copii sã-l
numãrul femeilor infertile (ele sau partenerul) - aibã ºi pe al treilea? Nu riscãm sã intrãm într-un
reprezentând 10-15% dintre ele (ªerbãnescu, periculos derapaj structural al natalitãþii, având
Morris, Marin, 2001) ºi cu cele care au alte pro- consecinþe pe termen mediu ºi lung greu de evaluat
bleme de sãnãtate. Nu dispunem de distribuþia astãzi ºi imposibil de corectat? Aproape 35 la sutã
femeilor ocupate economic dar nesalariate, care ar din nãscuþii de rangul 4 ºi peste au provenit în anul
avea drept la alocaþie, dupã numãrul de copii 2005 de la femei fãrã ºcoalã, fãrã ºcoalã terminatã
nãscuþi vii. Acestea sunt doar 600 de mii. Avem ori cu ºcoalã primarã. Dacã adãugãm ºi nãscuþii de
însã - în secþiunea B a tabelului, distribuþia dupã la mame cu studii gimnaziale, ponderea ajunge la
vârstã ºi numãrul de copii a majoritãþii femeilor 79 la sutã. Aceste ponderi vor creº te odatã cu
care pot beneficia de noua alocaþie, femeile introducerea noii alocaþii. Din 100 de nãscuþi vii
neocupate economic (inactive + ºomere) (2,4 aduºi pe lume în anul 2002, jumãtate au provenit de
milioane). Câteva observaþii nu sunt lipsite de la femei fãrã ºcoalã absolvitã, cu studii primare ori
interes. În rândul femeilor de 35-44 ani, 70% au gimnaz iale ºi tot atâþia de la femei cu ºcoalã
cel puþin doi copi i, numãrul mediu f iind de 2,3 profesionalã, licealã, postlicealã ºi superioarã. Prin
copi i l a o femeie . Având în vedere numãrul efectele mãsurilor luate în primãvara anului 2003 de
acestor femei , vârsta lor ºi numãrul de copii pe stimulare a natalitãþii la femeile salariate, ponderea
care îi au deja, este puþin probabil ca noua alocaþie nãscuþilor de la cea de-a doua categorie de femei,
sã aibã efecte importante la aceste femei. Nu mai instruite, a crescut la 53% în anul 2005. Vom
acelaºi lucru l-am putea spune despre femeile de asista la un recul al acestei proporþii ºi la o ascen-
15-24 ºi 25-34 ani. La aceste femei este de aºteptat siune a ponderii copiilor de la femeile cu grad
ca alocaþia sã aibã efectele cele mai însemnate, ca inferior de educaþie? Este foarte probabil. România
ºi la cele ocupate economic dar nesalariate. În a avut o dramaticã experienþã de creºtere dife-
fine, vom mai menþiona câteva date semnificative: renþialã forþatã a natalitãþii, cu toate consecinþele ei
la recensãmântul din 2002, 35% dintre tinerele nefaste, unele cunoscute doar parþial înainte de
cupluri cãsãtorite în care femeia avea 20-24 ani nu 1990 în climatul de cenzurã ºi propagandã al vremii
aveau copii; la cuplurile în care femeia avea 25-29 ºi apãrute la dimensiuni reale în anii 1990 (cu
ani proporþia celor fãrã copii era de 20% iar a ecouri internaþionale care nu s-au stins încã). Se
celor cu un singur copil era de aproape 50%. contureazã o nouã experienþã, similarã în
49Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
Caseta 8Ce familie vrem sã încurajãm?
O potenþialã redresare a natalitãþii determinatã de noua alocaþie pentru copii va reconfigura distribuþia femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi. Unele modificãri sunt previzibile, intrând în aria dezvoltãrilor logice. Alte schimbãri sunt greu de anticipat, nu atât în ceea ce priveºte sensul, cât în ceea ce priveºte dimensiunea ºi impactul asupra ierarhiilor. Iatã un mic exerciþiu, care poate îndemna la reflecþie. Se poate întrevedea diminuarea proporþiei femeilor fãrã copii ºi a celor cu un singur copil. Drept consecinþã, va creºte proporþia femeilor cu unul ºi doi copii. Este de aºteptat ca ºi numãrul femeilor cu trei copii ºi peste sã creascã dar nu putem ºti cu ce dinamicã, comparativã, ºi în ce fel va fi afectatã ierarhia.
În tabelul de mai jos, în secþiunea A, este prezentatã distribuþia femeilor de vârstã fertilã (15-49 ani) dupã numãrul de copii nãscuþi vii pânã la data recensãmântului din martie 2002 ºi numãrul copiilor proveniþi de la aceste femei. Sã nu uitãm, anul 2002 a fost cel de-al 13-lea an de nivel scãzut al natalitãþii/fertilitãþii, ceea ce ºi explicã proporþiile foarte mari ale femeilor fãrã copii ºi ale celor cu numai un copil. O sutã de femei de vârstã fertilã aveau 140 de copii, valoarea medie fiind de 1,4 copii la o femeie, similarã cu rata fertilitãþii totale în anul 2002. Dacã ne raportãm numai la cele 72 de femei care aveau copii nãscuþi vii, rezultã o medie de 1,9 copii la o femeie.
manifestãri ºi consec inþe, dar având mecanisme în Bulgaria ºi în Federaþia Rusã sunt diferenþiate în
determinante complet diferite. Am vrea sã credem funcþie de rangul copilului (www. PushJournal.org,
cã toate aceste aspecte au fost bine cântãrite ºi 11 ianuarie 2006 ºi 11 mai 2006).
evaluate, inclusiv în viziune prospectivã. Ne Eforturile financiare ale statului pentru
referim, de pi ldã, în cazul f amil iilor sãrace, la stimularea natalitãþii la femeile salariate nu pot fi
posibilele urmãri, pentru copil în primul rând, ale subestimate. Costurile vor fi incomparabil mai
revenirii unei femei/unui cuplu la un venit consi- mari începând cu anul 2007 (ºi, îndeosebi, cu anul
derabil mai mic dupã trecerea celor doi sau patru 2008) când, paralel cu menþinerea indemnizaþiei
ani de alocaþie relativ ridicatã. Vom asista la recru- de creºtere a copilului, se va introduce noua
descenþa abandonulu i ºi/ori l a suprasolic itarea alocaþie pentru copii. Ambele mãsuri trebuie, în
instituþiilor de protecþie a copilului? Aspectele la esenþa lor, salutate ºi apreciate. Din pãcate, ele nu
care ne-am referit sunt doar o parte a posibilelor se înscriu într-o politicã familialã bine articulatã
implicaþii. ªi alte faþete ar merita atenþie ºi inves- în componente, coerentã, fundamentatã pe criterii
tigare. Nu este lips it de interes a menþ iona cã ºtiinþifice ºi previzibilã în efecte. Experienþa altor
mãsurile de stimulare a natalitãþii luate în anul 2006 þãri aratã cã eficienþa mãsurilor stimulative este
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României50
Distribuþia femeilor de vârstã fertilã dupã numãrul de copii nãscuþi viila recensãmântul din martie 2002 ºi douã modele de distribuþie în ipoteza redresãrii fertilitãþii
Copii nãscuþi viiCopii nãscuþi vii
Fãrã Fãrã copiicopii
1 1 copilcopil
2 2 copiicopii
3 3 copiicopii
4 copii4 copii ºi pesteºi peste
A. Recensãmântul din 18.03.2002A. Recensãmântul din 18.03.2002
1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani dupã numãrul de copii nãscuþi vii
28
28
28
8
7
2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 28 56 24 31,5
B1. Model 1 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 1,9 copii la o femeieB1. Model 1 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 1,9 copii la o femeie
1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani dupã numãrul de copii nãscuþi vii
20
20
40
15
5
2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 20 80 45 22,5
B2. Model 2 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 2 copii la o femeieB2. Model 2 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 2 copii la o femeie
1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani dupã numãrul de copii nãscuþi vii
20 15 35 20 10
2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 15 70 60 45
* la 4 copii ºi peste s-au luat în calcul 4,5 copii. (anul 2002): INS, 2003b.Sursa Sursa
28 de femei nu aveau copii nãscuþi vii ºi 72 de femei aveau copii nãscuþi vii.
Numãr total de copii la 100 femei - 140 =1,4 copii la o femeie ºi 1,9 la o femeie din cele (72) cu copii*.
1,4 copii la o femeie ºi 1,9 la o femeie din cele (72) cu copii*.
20 de femei nu vor avea copii nãscuþi vii ºi 80 de femei vor avea copii nãscuþi vii. Numãr total de copii la 100 femei- 168 = 1,7 copii la o femeie ºi 2,1 la o femeie din cele (80) cu copii*.
1,7 copii la o femeie ºi 2,1 la o femeie din cele (80) cu copii*.
20 femei nu vor avea copii nãscuþi vii ºi 80 de femei vor avea copii nãscuþi vii. Numãr total de copii la 100 femei- 190 = 1,9 copii la o femeie ºi 2,4 la o femeie din cele (80) cu copii*.
1,9 copii la o femeie ºi 2,4 la o femeie din cele (80) cu copii*.
51Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
O redresare a fertilitãþii ar trebui sã aibã drept urmare diminuarea proporþiei femeilor fãrã copii ºi a celor cu un singur copil ºi ascensiunea ponderii femeilor cu doi ºi trei copii. În secþiunile B1 ºi B2 ale tabelului sunt prezentate douã modele de schimbare a distribuþiei femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi ºi a rezultatului acestor schimbãri asupra numãrului de copii la 100 de femei/ la o femeie. În primul model, miºcarea principalã ar fi creºterea numãrului ºi proporþiei femeilor cu doi copii ºi, la o scarã net inferioarã, a femeilor cu trei copii. Ar rezulta o medie de 1,7 copii la o femeie (ºi 2,1 la o femeie având copii). Modelul al doilea ar fi propriu unei creºteri mai importante a numãrului mediu de copii la o femeie - 1,9 copii ºi ar presupune o conservare a privilegierii femeilor cu doi copii dar nu în aceeaºi mãsurã ca ºi în modelul 1 iar majorarea proporþiei femeilor cu trei copii ar fi mai importantã. Câteva precizãri asupra ponderii femeilor fãrã copii. Întotdeauna vor exista femei/cupluri care nu doresc copii ori care nu pot avea copii. Acest lucru trebuie avut în vedere din perspectiva unei politici de redresare a fertilitãþii. Proporþia de 20% la care ne-am oprit ar cumula femeile (cuplurile) care nu pot avea copil din motive de infertilitate ºi femeile (cuplurile) care nu doresc sã aibã copii. Pentru prima componentã, am þinut cont de rezultatele unor studii naþionale ºi internaþionale asupra prevalenþei infertilitãþii femeilor / cuplurilor. Cercetarea Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999 indicã o proporþie de 11% a femeilor infecunde, subfecunde, din cauze variate, inclusiv infertilitate a partenerilor (ªerbãnescu, Morris, Marin (2001); pentru SUA, National Survey of Familiy Growth - 2002 indicã un procentaj de 12% al femeilor de 15-44 ani având ”impaired fecundity” (imposibilitatea femeii sau a partenerului de a avea copii (U.S. Department of Health and Human Services, CDC, NCHS, 2005) (www. cdc.gov/nchs); pentru Regatul Unit se estimeazã cã 10-15% dintre cupluri sunt infertile (http://infertility-guided.com-topics-infertility-uk.html). Nu ºtim dacã a doua componentã este subestimatã. Evident, cele douã modele sunt simple exerciþii de reflecþie, dar au valoarea lor. Este cert cã o redresare de substanþã a natalitãþii va modifica considerabil actuala distribuþie a femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi. Nu ºtim în ce sens, dar este puþin probabil ca o alocaþie consistentã dar nediferenþiatã în funcþie de rangul copilului sã ducã la schimbãrile dorite (cum ar fi cele din modelele exerciþiului nostru). Este ºi motivul pentru care o monitorizare scrupuloasã a evoluþiilor viitoare este indispensabilã. Doar cu titlu de ilustrare, am putea imagina ºi o diferenþiere a cuantumului alocaþiei (aºa cum se procedeazã în alte þãri care se aflã în situaþie similarã cu cea a României ºi care au adoptat mãsuri de redresare a natalitãþii). Ce dezavantaje ºi obiecþii ar putea ridica, de pildã, o schemã de tipul celei din figura alãturatã.
Potrivit acestei scheme, societatea ar stimula în mod preferenþial familiile cu doi ºi trei copii. Familiile cu mai mult de trei copii ar fi ºi ele stimulate dar nu în aceeaºi mãsurã. Ceea ce s-ar urmãri ar fi binele general.
O schemã de cuantum diferenþiat al alocaþiei pentru copii
1,51,5
2,52,5
22
11
00
0,50,5
11
1,51,5
22
2,52,5
33
Primulcopil
Primulcopil
Al 2-leacopil
Al 2-leacopil
Al 3-leacopil
Al 3-leacopil
Al 4-leacopil ºi peste
Al 4-leacopil ºi peste
- cua
ntum
al a
loca
þiei -
- cua
ntum
al a
loca
þiei -
mai semnif icativã atunci când componenta pur cel de persoanã activã economic (în mãsurã din ce
financiarã (în forme în ce m ai mar e în
variate) este combi- ramuri neagricole).
natã cu servicii ºi Impresia pe care o
prestaþii adresate co- lasã felu l în care s -a
pilului ºi familiei cu intro dus noua alo-
copii, menite a di- caþie de stat pentru
minua pierderea eco- copii este cea de de-
nomicã pe care o cizie pripitã, fãrã
suportã femeia activã fundamentare ºtiinþi-
eco nom ic º i cu plu l ficã, urmãrind efecte
prin aducerea pe imediate, fãrã evalu-
lume a copilului ºi area potenþialelor
creºterea acestuia. implicaþii, inclusiv
Central în aceastã adverse, nefiltratã
politicã de stimulare prin pri sma nevoii
a natalitãþii trebuie stimulãrii unei nata-
sã f ie a sig ura rea litãþi structural echi-
compatibilitãþii dintre statutul femeii de mamã ºi lib rat e. ( Ne p ute m în tre ba º i da cã e ste o pu rã
Figura 31
Douã secole din evoluþia populaþiei României: un secol de expansiune
demograficã ºi un secol de posibilã implozie demograficã
1199
0000
1199
1100
1199
2200
1199
3300
1199
4400
1199
5500
1199
6600
1199
7700
1199
8800
1199
9900
2200
0000
2200
1100
2200
2200
2200
3300
2200
4400
2200
5500
2200
6600
2200
7700
2200
8800
2200
9900
2211
0000
Sc.3 - PesimistSc.3 - Pesimist
55
77
99
1111
1313
1515
1717
1919
2121
2323
2525
- în
mili
oane
--
în m
ilioa
ne -
55
77
99
1111
1313
1515
1717
1919
2121
2323
2525
Sc.3 - Ideal Sc.3 - Ideal
Sc.2 - OptimistSc.2 - Optimist?
coincidenþã faptul cã efectele stimulative vor viitor sigur ºi prosper pentru români: cãile
apãrea semnificativ în anul 2008, an electoral). construcþiei", în contextul condiþionãrii interne ºi
Acumulãrile din cei 17 ani de declin demo- externe a înfãptuirii obiectivelor strategiei de
grafic ºi deteriorare a structurii pe vârste, actualele securitate naþionalã ºi al cãilor de promovare a
caracteristici ale situaþiei demografice ºi imensul valorilor ºi intereselor, unde se menþioneazã nevoia
potenþial distructiv al dinamicii interne a demogra- adoptãrii de "…mãsuri efective pentru stoparea
ficului, în absenþa unei redresãri rapide ºi de sub- declinului demografic al României". Cu certitudine,
stanþã a natalitãþii, pot constitui semnale de alarmã evoluþiile demografice de dupã 1989, actuala situaþie
pentru securitatea naþionalã ºi în Strategia de Secu- demograficã ºi dezvoltãrile negative viitoare bine
ritate Naþionalã a României (www.presidency.ro) consolidate în acumulãrile de pânã acum, constituie
starea demograficã a þãrii apare într-o dublã refe- o vulnerabilitate din perspectiva securitãþii naþionale.
rinþã: ca pericol ºi ca situaþie care impune soluþii. În Spectrul depopulãrii masive a þãrii (Caseta 9) prin
cea dintâi referinþã, din capitolul I, "…tendinþele scãdere naturalã ºi migraþie nu trebuie subestimat
negative persistente în plan demografic ºi migraþia (figura 31 poate fi un avertisment). În ceea ce
masivã…" sunt incluse în categoria vulnerabilitãþilor priveºte dezideratul stopãrii declinului demografic,
prin mãsuri efective, el nu va putea fi realizat fãrã ºi disfuncþionalitãþilor care pot amplifica riscurile ºi
ameninþãrile la adresa securitãþii naþionale. Cea de-a elaborarea ºi aplicarea unei politici familiale auten-
doua referinþã este inclusã în capitolul II - "Un tice. România are nevoie de o politicã familialã
elaboratã cu multã grijã ºi responsabilitate, clarã,
stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmã-
reascã efecte imediate (necontrolabile în anumite
dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã întruneascã
consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei
publice ºi al specialiºtilor. Alocaþia pentru copii,
diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia
cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare
financiarã, ar trebui sã constituie componente ale
unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii
familiale, refacerea statutului ºi prestigiului familiei
cu copii, revigorarea cercetãrii demografice, crearea
unei structuri instituþionale de înalta prestanþã care
sã gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã
problemele celei mai importante bogãþii a þãrii.
7 ianuarie 2007
Caseta 9
Depopularea României
O competentã analizã a dinamicii populaþiei în 33 de þãri europene la nivel regional (1495 de unitãþi teritoriale), prin luarea în considerare a miºcãrii naturale ºi migratorii ºi acoperind perioada 1990-2005, plaseazã România în grupa celor 9 þãri cu gradul cel mai ridicat al procesului de depopulare. Din cele 42 de unitãþi teritoriale incluse în analizã (41 de judeþe + Municipiul Bucureºti), 37 cunosc o depopulare. Procesul de depopulare este apreciat a fi, în viziunea autorilor studiului la care ne referim, mai complex decât o unidimensionalã scãdere a numãrului populaþiei. Este vorba de o contractare situatã la mai multe niveluri, cu feed-back-uri, în care schimbãrile demografice structurale sunt ºi ele multidimensionale. În spatele demograficului se aflã procese socio-economice determinante ale diverselor niveluri (Bucher, Hansjoerg ºi Ralf Mai. 2005. Depopulation and its consequences for the regions of Europe. Council of Europe, DG3-CAHP10 (2005) 7). Autorul aduce mulþumiri Deliei Tudor, asistent de cercetare,
pentru contribuþia adusã la pregãtirea datelor.
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României52
REFERINÞE
53
Arriaga, Eduardo E. 2003 (Revised). Population Analysis with Microcomputers. Volume II (extract B).
Software and Documentation Rural-Urban Projection (RUP) Program. U.S. Census Bureau
(www.census.gov/ipc/rup).
Attal-Toubert Ketty, Alice Derosier, 2005. Enquete sur l'emploi 2004. Le chômage augmente
légerement. Insee Premiere nr. 1009, 2005, Insee, Paris.
Bongaarts, John. 2002. “The end of the fertility transition in the developed world”. Population and
Development Review, Vol. 28, No. 3, Population Council, New York.
Bonifazi, Corrado, Cinzia Conti ºi Marija Mamolo. 2006. Balkan International Migration in the 1990s.
Balkan Demographic Papers, vol. 8, University of Thessaly, Volos.
Chesnais, Jean-Claude. 2000. “The future of French fertility: back to the past, or a new implosion”.
In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United Nations, Special Issues, Nos.
40/41-1999, United Nations, New York.
Coale, Ansley ºi Guang Guo. 1991. “The use of new model life tables at very low mortality in
population projections”. In: Population Bulletin of the United Nations, No. 30, 1991, United
Nations, New York.
Coleman, David. 2006a. Europes's Demographic Future: Determinants, Dimensions, and Challenges.
In: The Political Economy of Global Population Change, 1950-2050 (ed. Paul Demeny, Geoffrey
McNicoll). Supliment la vol. 32, 2006, Population and Developmenr Review, Population Council,
New York.
Coleman, David. 2006b. Immigration and Ethnic Change in Low-Fertility Countries: A Third
demographic Transition. Population and Development Review, vol. 32,nr.3, Population Council,
New York.
Comisia Naþionalã pentru Statisticã. 1990. Anuarul statistic al României 1990.
Comisia Naþionalã pentru Statisticã. 1994. Recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor din 7 ianuarie 1992,
vol. I - Populaþie Structura demograficã; vol. II - Populaþie Structura social-economicã, vol. III -
Clãdiri, Locuinþe, Gospodãrii.
Council of Europe. 2006. Recent demographic developments in Europe 2005. Council of Europe
Publishing, Strasbourg.
Dorbritz, Jürgen ºi Charlotte Höhn. 2000. “The future of the family and future fertility trends in
Germany”. In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United Nations, Special
Issues, Nos. 40/41-1999, United Nations, New York.
de Jong, Andries. 1999. Population and Labour Force Scenarios for the European Union: Acceleration,
Continuity or Reversal. Comunicare la al 24-lea Congres general al populaþiei (UIESP), 18-24
august 2001, Salvador, Brazilia. Statistics Netherlands, Department of Population, Voorburg
(www.cbs.nl/en).
Economic Commission for Europe (United Nations). 1999. Economic Survey of Europe 1999 - No. 1.
United Nations, New York and Geneva.
Economic Commission for Europe (United Nations). 2000. Economic Survey of Europe 2000 - No. 1.
United Nations, New York and Geneva.
Economic Commission for Europe (United Nations). 2002. Economic Survey of Europe 2002 - No. 1.
United Nations, New York and Geneva.
Ernst & Young ITEM Club. 2006. Chancellor receives a golden handshake from immigrants and the
over 50s. www.ey.com/GLOBAL/content.nsf/UK/Media.
Eurostat. 2006a. Unemployment rate - total 2005 (tabel), www. epp.eurostat.ec.europa.eu/portal.
Eurostat. 2006b. Age moyen de sortie du marché du travail (tabel), www.epp.eurostat.ec.europa.eu/portal.
` `
ôe
Frejka, Tomas ºi Gérard Calot. 2001. “Cohort Reproductive Patterns in Low-Fertility Countries”.
Population and Development Review, Vol. 27, No. 1, Population Council, New York.
Gheþãu, Vasile. 2001. “Populaþia României la sfârºit de secol ºi mileniu. Ce perspective?”. Partea I ºi
Partea a II-a. Populaþie & Societate, nr. 1 ºi nr. 2-3, 2001.
Gheþãu, Vasile, Maria Simion, Ionica Berevoescu. “ªocul milionului. Rezultatele preliminare ale
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor din 18 martie 2002”. Populaþie & Societate, nr. 4, 2002.
Gheþãu, Vasile. 2005. Migrations et incidence sur la répartition de la population en Roumanie au niveau
national et régional. The Romanian Journal of European Studies, nr.4, 2005, Editura Universitãþii de
Vest, Timiºoara.
Iliescu, Vlad. 2006. Sãnãtatea þine de gradul de civilizaþie ºi de respectul faþã de sine. România vãzutã
de sus, nr. 2, 2006.
Institut de Statistique de l'UNESCO. 2006. Recueil de données mondiales sur l'éducation 2006.
Statistiques comparées sur l'éducation dans le monde. Montréal, 2006.
Institutul Naþional de Statisticã. 2001. Anuarul demografic al României, 2001.
Institutul Naþional de Statisticã. 2003a. Nãscuþi vii în anul 2002.
Institutul Naþional de Statisticã. 2003b. Recensãmântul Populaþiei ºi al Locuinþelor din 18 martie 2002,
vol. I - Populaþie - Structura demograficã; vol. II - Populaþie - Structura social-economicã; vol. III -
Clãdiri, Locuinþe, Gospodãrii.
Institutul Naþional de Statisticã, 2005a. Anuarul statistic al României 2004, serii de timp 1990-2003.
Institutul Naþional de Statisticã, 2005b. Populaþia României la 1 iulie 2005.
Institutul Naþional de Statisticã, 2005c. Forþa de muncã în România. Ocupare ºi ºomaj în anul 2004.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006a. Anuarul demografic al României, ediþia 2006.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006b. Anuarul statistic al României 2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006c. Natalitatea în anul 2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006d. Mortalitatea în anul 2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006e. Tabele de mortalitate pentru perioada 2003-2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006f. Forþa de muncã în România. Ocupare ºi ºomaj în anul 2005.
International Labor Office. 2005. Yearbook of Labour Statistics 2005, Geneva.
Manton, G. Kenneth, XiLiang Gu ºi Vicki L. Lamb. 2006. Long-term trends in life expectancy and
active life expectancy in the United States. Population and Development Review, Vol. 32, No.1,
2006, Population Council, New York.
Kirk, Dudley. 1996. “The Demographic Transition”. Population Studies, Vol. 50, No. 3, Londra.
Kotowska, Irena. 2003. "Older workers in the labour market and retirement policies". In: Rossella
Palomba ºi Irena E. Kotowska. "The economically active population in Europe". Population Studies
nr. 40, Strasbourg, Council of Europe Publishing.
Lanzieri Giampaolo. 2006a. Long-term population projections at national level. Statistics in focus,
Population and Social Conditions, nr. 3/2006, Population, Eurostat, Luxemburg.
Lanzieri, Giampaolo. 2006b. Population in Europe 2005: first results. Statistics in focus, Population and
Social Conditions, nr.16 / 2006, Population, Eurostat, Luxemburg.
Mc Donald, Peter ºi Rebecca Kippen. 2001. “Labor Supply Prospects in 16 Developed Countries,
2000-2050”. Population and Development Review, Vol. 27. No. 1, 2001, Population Council, New
York.
Meslé, France ºi Jacques Vallin. 2002. “Mortality in Europe: the Divergence Between East and West”.
Population - English Edition, Vol. 57, No. 1, 2002, Paris.
Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, UNFPA, USAID, UNICEF. 2005. Studiul Sãnãtãþii
Reproducerii - România 2004. Baza de date SSR-Ro 2004, www.roda.ro.
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României54
Misiunea Organizaþiei Internaþionale pentru Migraþie în România. 2003. Riscurile migraþiei ilegale în
statele Uniunii Europene. Percepþii ºi tendinþe.
Monnier, Alain ºi Sophie Pennec. 2001. La mort est au centre de la vieilliesse. Comunicare la al 24-lea
Congres general al populaþiei (UIESP), 18-24 august 2001, Salvador, Brazilia.
Organisation mondiale de la santé. 2004. Rapport sur la santé dans le monde. Changer le cours de
l'histoire. Geneva.
PUSH Journal (The). Periodic Updates of Sexual and Reproductive Health Issues Around the World.
Communications Consortium Media Center ºi UNFPA, Washington (www. pushjournal.org).
Diverse numere.
Sandu, Dumitru. 2006. Explorarea Europei prin migraþii pentru muncã: 1990-2006. In: Locuirea
temporarã în strãinãtate. Migraþia economicã a Românilor: 1990-2006. Fundaþia pentru o Societate
Deschisã, 2006, Bucureºti (ºi date cu amabilitate comunicate autorului de S.D).
Schoenmaeckers, Ronald. 2004. Active ageing in Europe - vol. 2, Demographic characteristics of the
oldest old. Council of Europe Publishing, Strasbourg.
Schoenmaekers, Ronald ºi Irena Kotowska. 2005. Population ageing and its challenges to social policy.
Population Studies nr. 50, Council of Europe Publishing, Strasbourg.
ªerbãnescu, Florina, Leo Morris, Mona Marin. 2001. Final Report. Reproductive Health Survey
Romania 1999.
United Nations. 1971. Manual V, Methods of projecting the economically active population. United
Nations, New York.
United Nations. 1990. Projection Methods for Integrating Population Variables into Development
Planning. Volume I - Methods for Comprehensive Planning, Module Two, Methods for preparing school
enrolment, labor force and employment projections. United Nations, New York.
United Nations Economic Commission for Europe. Fertility and Family Surveys in Countries of the ECE
Region. New York ºi Geneva. Rapoarte de þarã (Standard Country Report) pentru Belgia (1999), Elveþia
(1999), Franþa (1998), Letonia (1998), Olanda (1997), Polonia (1997), Spania (1999), Suedia (1997).
United Nations Population Division. 2003. Long-Range Population Projections. United Nations, New York.
United Nations Population Division. 2004. World Population to 2300. United Nations, New York.
United Nations Population Division. 2005. World Population Prospects. The 2004 Revision. United
Nations, New York.
Vallin, Jacques ºi France Meslé. 2001. “Trends in mortality in Europe since 1950: age-, sex- and cause-
specific mortality”. In: Trends in mortality and differential mortality. Population Studies, No. 36,
Council of Europe Publishing, Strasbourg.
Vallin, Jacques ºi France Meslé. 2004. Convergences and divergences in mortality. A new approach to
health transition. Demographic Research, Special collection 2, Article 2. Max Planck Institute for
Demographic Research, Rostock (www. demographic-research.org).
van de Kaa, Dirk, J. 1987. “Europe's second demographic transition”. Population Bulletin, Vol. 42,
No.1, Population Reference Bureau, Washington.
World Health Organization Regional Office for Europe. 2006. European health for all database (HFA-
DB), http:// data.who.int-table A.
Wroblewska, Viktoria. 2006. Changing mortality patterns in central European countries: Poland's
experience. Comunicare la seminarul international “Mortality in Countries of the Former USSR.
Fifteen Years After Break-up: Change or Continuity?”, Kiev, 12-14 octombrie 2006
(www. iusssp.org).
Zakharov, V., Sergei. 2000. “Fertility trends in Russia and the European newly independent states:
crisis or turning point?” In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United
Nations, Special Issues, Nos. 40/41-1999. United Nations, New York.
55Referinþe
ANEXA 1
Proiectarea populaþiei active economic, 2005-2050
Datele prezentate în tabelele 5 ºi 6 vor putea fi mai bine înþelese ºi interpretate dacã cititorul va avea rãgazul ºi
interesul de a examina cele câteva aspecte de ordin tehnic ale proiectãrii populaþiei active economic, prezentate în
aceastã anexã. Definiþia acestei populaþii în þara noastrã este racordatã la recomandãrile ºi standardele internaþionale
ale Eurostat-ului ºi Biroului Internaþional al Muncii, cuprinzând populaþia activã ocupatã ºi cea neocupatã (ºomerii).
Proiectarea populaþiei active economic este o proiectare clasatã în categoria proiectãrilor derivate. Metoda pe care am
folosit-o este cea a ratelor de activitate, care combinã proiectarea principalã, a populaþiei pe vârste ºi sexe, cu
proiectarea ratelor de activitate pe vârste ºi sexe (pentru detalii asupra metodei: United Nations, 1971; United Nations,
1990). Am preferat sã menþinem constante ratele de activitate pe vârste ºi sexe, cele rezultate din ancheta asupra forþei
de muncã din anul 2004 a Institutului Naþional de Statisticã (INS, 2005c; International Labor Office, 2005). O proiectare a
ratelor de activitate pe vârste prin abordare tendenþialã ori normativã ni se pare a fi, astãzi, o întreprindere lipsitã de
fundament ºtiinþific, având în vedere rapidele schimbãri care au loc pe piaþa muncii în România, numeroasele
necunoscute determinate de o imensã migraþie temporarã pentru muncã dar a cãrei amploare ºi structurã nu pot fi
cuantificate; în plus, nu avem nici un reper relevant pentru evaluarea schimbãrilor pe care le va cunoaºte migraþia forþei
de muncã în contextul intrãrii României în UE ºi al liberei
circulaþii a forþei de muncã; suntem într-o arie necunoscutã,
atât în cazul þãrilor care au acceptat deja forþa de muncã din
România, cât ºi în cazul þãrilor care au adoptat mãsuri
restrictive pentru anii 2007-2008 dar care pot fi oricând
modificate, relaxate, dacã “pericolul” românesc ºi cel
bulgãresc se vor dovedi a fi exagerate.
Ratele de activitate pe vârste sunt cele din figura 1. Am
adãugat în grafic ratele de activitate dintr-o þarã dezvoltatã,
Franþa, pentru a sesiza particularitãþile participãrii la
activitatea economicã pe sexe ºi vârste în România,
comparativ cu o þarã dezvoltatã, particularitãþi nu lipsite de
interes ºi semnificaþie. Iatã aceste particularitãþi: (i). la
vârstele adulte, unde ratele au valorile cele mai ridicate în
orice populaþie, curbele din România se situeazã sensibil sub
cele din Franþa; admiþând cã ancheta asupra forþei de muncã
din România este, calitativ, la nivelul standardelor UE, participarea mai redusã a populaþiei adulte la activitatea economicã
se poate explica prin dificultãþi ºi imprecizie de înregistrare produse de absenþa unui imens contingent de populaþie adultã,
aflatã la muncã în strãinãtate, prin posibile ambiguitãþi de înregistrare în cazul populaþiei rurale ºi, foarte probabil, printr-o
stare inferioarã a sãnãtãþii ºi un grad de invaliditate mai mare în þara noastrã (vom menþiona cã durata medie a vieþii în
sãnãtate bunã (healthy life expectancy), indicator care þine cont atât de mortalitate, cât ºi de starea de morbiditate a
populaþiei, era, în anul 2002, considerabil mai scãzutã în România decât în Franþa: 61 de ani la bãrbaþi ºi 65 de ani la
femei, faþã de 69 ºi, respectiv, 75 de ani (Organisation mondiale de la Santé, 2004)); (ii). ratele de activitate la populaþia de
15-19 ani sunt mai mari în România pentru cã durata medie a educaþiei formale (ca ºi vârsta de intrare în activitatea
economicã) este mai micã în România; vom susþine afirmaþia prin gradul de cuprindere în învãþãmântul superior (gross
enrolment ratio in tertiary level): 40% în România ºi 56% în Franþa (Institut de statistique de l'UNESCO, 2006); (iii). ratele
de activitate la persoanele de 60 de ani ºi peste sunt considerabil mai ridicate în România; ponderea enormã a populaþiei
ocupate în agriculturã în România - 32% (INS, 2006b), comparativ cu numai 4% în Franþa, poate explica diferenþa, ca ºi
vârsta medie a ieºirii din activitatea economicã - 63 de ani în România ºi 59 de ani în Franþa (Eurostat, 2006b).
Schimbãrile pe care le-ar putea cunoaºte ratele de activitate la vârstele adulte ºi avansate în viitor sunt greu de
anticipat. Prea multe sunt necunoscutele, mai ales cele cu origini în dimensiunea actualã ºi viitoare a migraþiei forþei de
muncã in spaþiul european, precum ºi cele determinate de evoluþia economicã a þãrii în noul cadru al UE. Ceea ce pare a
fi sigur este diminuarea ratelor de activitate la vârstele active foarte tinere, prin prelungirea duratei educaþiei.
Figura 1
Rate de activitate pe vârste în România ºi în Franþa, 2004
Rata
de
activ
itate
- în
% -
Rata
de
activ
itate
- în
% -
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
8080
9090
100100
Bãrbaþi RoBãrbaþi Ro Bãrbaþi FrBãrbaþi Fr
Femei RoFemei Ro Femei FrFemei Fr
15-1
9
20-2
4
25-2
9
30-3
4
35-3
9
40-4
4
45-4
9
50-5
4
55-5
9
60-6
4
65-6
9
70-7
4
15-1
9
20-2
4
25-2
9
30-3
4
35-3
9
40-4
4
45-4
9
50-5
4
55-5
9
60-6
4
65-6
9
70-7
4
57
Dacã felul în care schimbarea participãrii la activitatea
economicã pe vârste va influenþa numãrul ºi structura popu-
laþiei active rãmâne o necunoscutã, avem suficiente elemente
pentru a cuantifica impactul pe care îl va avea evoluþia natali-
tãþii în ultimele decenii ºi, mai ales, reculul acesteia de dupã
1989. În plus, potenþialele schimbãri pe care le-ar cunoaºte
natalitatea în urmãtorii aproape 20 de ani nu vor afecta dimen-
siunea ºi structura pe vârste ºi sexe a populaþiei active, ci
numai ponderea acesteia în ansamblul populaþiei ºi raportul de
dependenþã economicã al tinerilor. În figura 2 pot fi sesizate ºi
modificãrile structurale ale populaþiei active în cele trei scenarii
prospective, la orizontul anilor 2030 ºi 2050.
d. 2030 - Sc. 2Efectiv = 9,1 mil.
Vârsta medie = 43,2 ani
d. 2030 - Sc. 2Efectiv = 9,1 mil.
Vârsta medie = 43,2 ani
00 500000500000 10000001000000 15000001500000
15-1915-19
20-2420-24
25-2925-29
30-3430-34
35-3935-39
40-4440-44
45-4945-49
50-5450-54
55-5955-59
60-6460-64
65+65+
f. 2030 - Sc. 3Efectiv = 9,1 mil.
Vârsta medie = 43,2 ani
f. 2030 - Sc. 3Efectiv = 9,1 mil.
Vârsta medie = 43,2 ani
00 500000500000 10000001000000 15000001500000
15-1915-19
20-2420-24
25-2925-29
30-3430-34
35-3935-39
40-4440-44
45-4945-49
50-5450-54
55-5955-59
60-6460-64
65+65+
Figura 2
Populaþia activã pe vârste în anul 2005 ºi cea proiectatã
pentru anii 2030 ºi 2050
00 500000500000 10000001000000 15000001500000
15-1915-19
20-2420-24
25-2925-29
30-3430-34
35-3935-39
40-4440-44
45-4945-49
50-5450-54
55-5955-59
60-6460-64
65+65+a. 2005
Efectiv = 10 mil.Vârsta medie = 40 ani
a. 2005Efectiv = 10 mil.
Vârsta medie = 40 ani
b. 2030 - Sc. 1Efectiv = 8,9 mil.
Vârsta medie = 43,7 ani
b. 2030 - Sc. 1Efectiv = 8,9 mil.
Vârsta medie = 43,7 ani
00 500000500000 10000001000000 15000001500000
15-1915-19
20-2420-24
25-2925-29
30-3430-34
35-3935-39
40-4440-44
45-4945-49
50-5450-54
55-5955-59
60-6460-64
65+65+
e. 2050 - Sc. 2Efectiv = 7,9 mil.
Vârsta medie = 43,1 ani
e. 2050 - Sc. 2Efectiv = 7,9 mil.
Vârsta medie = 43,1 ani
00 500000500000 10000001000000 15000001500000
15-1915-19
20-2420-24
25-2925-29
30-3430-34
35-3935-39
40-4440-44
45-4945-49
50-5450-54
55-5955-59
60-6460-64
65+65+
g. 2050 - Sc. 3Efectiv = 8,3 mil.
Vârsta medie = 42,3 ani
g. 2050 - Sc. 3Efectiv = 8,3 mil.
Vârsta medie = 42,3 ani
00 500000500000 10000001000000 15000001500000
15-1915-19
20-2420-24
25-2925-29
30-3430-34
35-3935-39
40-4440-44
45-4945-49
50-5450-54
55-5955-59
60-6460-64
65+65+
c. 2050 - Sc. 1Efectiv = 6,8 mil.
Vârsta medie = 44,8 ani
c. 2050 - Sc. 1Efectiv = 6,8 mil.
Vârsta medie = 44,8 ani
00 500000500000 10000001000000 15000001500000
15-1915-19
20-2420-24
25-2925-29
30-3430-34
35-3935-39
40-4440-44
45-4945-49
50-5450-54
55-5955-59
60-6460-64
65+65+
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României58
ANEXA 2
Durata medie a vieþii în România: între reculul din anii 1992-1996 ºi
progresul continuu de dupã anul 1996
Creºterea duratei medii a vieþii a fost, dintotdeauna, rezultatul creºterii nivelului de trai (însemnând o alimentaþie
mai bunã, o îmbrãcãminte mai adecvatã, condiþii de locuit mai bune, posibilitãþi ºi mijloace noi de petrecere a timpului
º.a.), al disponibilitãþii ºi accesului la o asistenþã medicalã din ce în
ce mai variatã ºi mai eficientã, progreselor spectaculoase ale
medicinii ºi sãnãtãþii publice, creºterii nivelului de instruire a
populaþiei. Acþiunea pozitivã a acestor factori poate fi simultanã,
chiar dacã de intensitate diferitã, sau decalatã în timp. Atunci când
mortalitatea pe vârste începe sã creascã ºi durata medie a vieþii îºi
întrerupe trendul ascendent ºi începe sã scadã, înseamnã cã
intervin dereglãri majore în factorii amintiþi (unul sau mai mulþi
dintre ei). Care dintre factorii menþionaþi au suferit modificãri în
anii 1992-1996, când durata medie a vieþii a fost în recul? Se pare
cã toþi aceºti factori, cu excepþia nivelului de instruire. Nivelul de
instruire a populaþiei la un moment dat este rezultatul unor
acumulãri de lungã duratã ºi nu poate fi influenþat semnificativ pe
întinderea a numai câtorva ani. Au existat dupã 1989 tendinþe
temporare de abandon ºcolar în ciclul primar dar care nu au
influenþat nivelul general de instruire a populaþiei. Pe de altã
parte, veritabila explozie a învãþãmântului universitar public ºi
privat a ameliorat nivelul de instruire.
Iatã însã cã dupã anul 1996, în mod aparent surprinzãtor,
mortalitatea pe vârste se înscrie pe o curbã descendentã fermã ºi
durata medie a vieþii este în progres continuu (figurile 1-3). Valorile
din anul 2005 - 68,8 ani la bãrbaþi ºi 75,8 ani la femei, înseamnã -
comparativ cu anul 1996, un câºtig de 3,7 ani la bãrbaþi ºi 3 ani la
femei. Faþã de anul 1989, progresele sunt de 2 ani ºi, respectiv, 3
ani. La nivelul cauzelor de deces, ratele din 2005 sunt inferioare
celor din 1996 la aproape toate grupele mari de cauze de deces
(figura 4). Doar la mortalitatea provocatã de tumori ºi boli
endocrine, de nutriþie ºi metabolism valorile sunt mai mari în 2005.
Am putea pune aceeaºi întrebare: ce a intervenit în factorii
determinanþi pentru a stopa trendul descendent ºi a instala un
progres important dupã 1996? Mai întâi, ni se pare corect sã
vedem în evoluþia pozitivã de dupã 1996 o recuperare a unei
deteriorãri masive din prima jumãtate a anilor 1990. Mortalitatea
este un fenomen demografic mult mai rigid ºi stabil în evoluþii
decât celelalte fenomene demografice ºi miºcarea de recuperare
(de compensare) dupã un exces de mortalitate etalat pe câþiva ani
este în logica-i proprie. Aici se aflã originea creºterii speranþei de
viaþã dupã 1996, cel puþin pentru urmãtorii doi ani ºi nu poate fi
vorba de efecte pozitive ale unui context economic ºi social în
ameliorare consistentã. Continuarea trendului pozitiv dupã 1997-
1998 nu mai poate fi însã pusã pe seama recuperãrii ºi explicaþia
trebuie cãutatã în altã parte. Gradul general de dezvoltare
economicã ºi socialã a României este încã departe de cel mediu al
Figura 1Speranþa de viaþã la naºtere, 1970-2005
6060
6565
7070
7575
8080
1199
7700
1199
7755
1199
8800
1199
8855
1199
9900
1199
9955
2200
0000
2200
0055
BãrbaþiBãrbaþi FemeiFemei
Sper
anþa
de
viaþ
ã - a
niSp
eran
þa d
e vi
aþã
- ani
Figura 2Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1989
00
11--44
55--99
1100--11
44
1155--11
99
2200--22
44
2255--22
99
3300--33
44
3355--33
99
4400--44
44
4455--44
99
5500--55
44
5555--55
99
6600--66
44
6655--66
99
7700--77
44
7755--77
99
8800--88
44
8855++
BãrbaþiBãrbaþi FemeiFemei
00
2020
4040
6060
8080
100100
120120
- rap
ort -
în %
-- r
apor
t - în
% -
Figura 3Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1996
00
2020
4040
6060
8080
100100
120120
00
11--44
55--99
1100--11
44
1155--11
99
2200--22
44
2255--22
99
3300--33
44
3355--33
99
4400--44
44
4455--44
99
5500--55
44
5555--55
99
6600--66
44
6655--66
99
7700--77
44
7755--77
99
8800--88
44
8855++
BãrbaþiBãrbaþi FemeiFemei
- rap
ort -
în %
-- r
apor
t - în
% -
59Anexe
UE ºi valoarea duratei medii a vieþii reflectã fidel aceastã
poziþie (a se vedea figurile 7 ºi 8 din Anexa 6). În pofida
decalajului considerabil faþã de þãrile dezvoltate, evoluþiile
pozitive ale mortalitãþii pe vârste dupã 1996 sunt bine
instalate ºi aproape toþi indicatorii calitativi din ultimii ani
marcheazã progrese nu numai faþã de anul 1996 ci ºi faþã de
anul 1989. Aceste evoluþii pozitive nu pot fi explicate decât
prin progrese de ordin economic, social ºi cultural. Credem cã,
la modul general, societatea româneascã a cunoscut evoluþii
economice, sociale ºi culturale pozitive, dupã anul 2000 mai
ales, cu efecte preponderent benefice asupra sãnãtãþii ºi
duratei medii a vieþii. Vom aduce, foarte succint, argumente. La o judecatã sumarã, alimentaþia populaþiei nu pare sã fi
cunoscut schimbãri importante ºi care sã fi favorizat reculul mortalitãþii pe vârste. Datele statistice ne contrazic. O
comparaþie 2004/1994 a consumului mediu anual la principalele produse alimentare pe locuitor, ca ºi a consumului
alimentar mediu zilnic exprimat în calorii ºi factori nutritivi, pe locuitor, aratã creºteri consistente (figura 5). Chiar dacã
valorile absolute ale consumului mediu sunt net inferioare celor din þãrile dezvoltate, schimbãrile nu pot fi neglijate.
Condiþiile de locuit. Nu este un secret cã atât din punct de vedere al numãrului de camere ºi suprafeþelor
locuinþelor, cât ºi din punct de vedere al calitãþii, confortului ºi dotãrilor, situaþia din România este încã departe de
standardele þãrilor dezvoltate. Dar nu se poate afirma cu temei cã am asistat dupã 1989 la o deteriorare a condiþiilor de
alimentaþia populaþiei
Condiþiile de locuit.
Indicatori ai condiþiilor de locuit la recensãmintele din anii 1992 ºi 2002 ºi la începutul anului 2005
IndicatorIndicator 19921992 20022002 1.1.20051.1.2005 Creºtere 2005/1992 - în %Creºtere 2005/1992 - în %
Numãr locuinþe - în miiNumãr camere de locuit - în miiSuprafaþa camerelor de locuit - mii m.p.Numãr camere pe o locuinþãSuprafaþa medie pe o camerã - m.p.Suprafaþa medie a locuinþei - m.p.Numãrul persoanelor pe o camerã de locuit
765918847258518
2,513,733,81,3
810720718303136
2,614,637,40,7
817621054309938
2,614,737,9…
6,811,719,94,67,312,3…
Sursa: CNS,1994; INS, 2003b; 2006a.Sursa:
Figura 4Raportul dintre ratele de mortalitate pe
principalele grupe de cauze de deces 2005 / 1996 Bãrbaþi Bãrbaþi
11 1.1.1.1.
22 33 3.1.3.1.
44
55 66 6.1.6.1.6.2.6.2.
77
88
99
1111
1212
1313
1414
00
2020
4040
6060
8080
100100
120120
140140
11
11..
11.. 22 33
33..
11.. 44 55 66
66..
11..
66..
22.. 77 88 99
1100
1111
1122
1133
1144
FemeiFemei
44
11
1.1.1.1.
22 33 3.1.3.1.
55
66 6.1.6.1. 6.2.6.2.
77
8899
1010
11111212
13131414
00
2020
4040
6060
8080
100100
120120
140140
11
11..11
.. 22 33
33..11
.. 44 55 66
66..11
..
66..22
.. 77 88 99
1100
1111
1122
1133
1144
1. Boli infecþioase ºi parazitare; 1.1. - tuberculozã; 2. Tumori1. Boli infecþioase ºi parazitare; 1.1. - tuberculozã; 2. Tumori
3. Boli endocrine, de nutriþie ºi metab.; 3.1. - diabet3. Boli endocrine, de nutriþie ºi metab.; 3.1. - diabet
4. Tulburãri mentale ºi de comportament4. Tulburãri mentale ºi de comportament
5. Boli ale sistemului nervos; 6. Boli ale aparatului circulator5. Boli ale sistemului nervos; 6. Boli ale aparatului circulator
6.1. - boala ischemicã a inimii; 6.2. - boli cerebro-vasculare6.1. - boala ischemicã a inimii; 6.2. - boli cerebro-vasculare
7. Boli ale aparatului respirator; 8. Boli ale aparatului digestiv7. Boli ale aparatului respirator; 8. Boli ale aparatului digestiv
9. Boli ale aparatului genito-urinar; 10. Sarcinã, naºtere ºi lãuzie9. Boli ale aparatului genito-urinar; 10. Sarcinã, naºtere ºi lãuzie
11. Unele afecþiuni cu origine în perioada perinatalã11. Unele afecþiuni cu origine în perioada perinatalã
12. Malformaþii congenitale, deformaþii ºi anomalii cromozomiale12. Malformaþii congenitale, deformaþii ºi anomalii cromozomiale
13. Leziuni traumatice, otrãviri ºi alte consecinþe ale cauzelor externe13. Leziuni traumatice, otrãviri ºi alte consecinþe ale cauzelor externe
14. Alte cauze14. Alte cauze
- rap
ort -
în %
-- r
apor
t - în
% -
- rap
ort -
în %
-- r
apor
t - în
% -
Figura 5Creºterea consumului alimentar al populaþiei în perioada 1994-2004 - în %
147138
162146
133149150
13286
116127
113
118136
104
122
120126
113
00 5050 100100 150150 200200
Principalele produse alimentareconsum mediu anual
Principalele produse alimentareconsum mediu anual
Cartofi - kg.Cartofi - kg.Legume ºi produse din legume - kg.Legume ºi produse din legume - kg.
Fructe ºi produse din fructe - kg.Fructe ºi produse din fructe - kg.
Grãsimi vegetale - kg.Grãsimi vegetale - kg.
Lapte ºi produse din lapte - litriLapte ºi produse din lapte - litriOuã - buc.Ouã - buc.
Peºte ºi produe din peºte - kg.Peºte ºi produe din peºte - kg.
Carne ºi produse din carne - kg.Carne ºi produse din carne - kg.
Grãsimi animale - kg.Grãsimi animale - kg.
Consumul alimentar mediu zilnic,Consumul alimentar mediu zilnic,exprimat în calorii ºi factori nutritiviexprimat în calorii ºi factori nutritivi
Calorii - numãrCalorii - numãr
- de origine animalã- de origine animalã
- de origine vegetalã- de origine vegetalã
Proteine - gr.Proteine - gr.
- de origine animalã- de origine animalã
- de origine vegetalã- de origine vegetalã
Lipide - gr.Lipide - gr.
- de origine animalã- de origine animalã
- de origine vegetalã- de origine vegetalã
Glucide - gr.Glucide - gr.
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României60
locuit. Dimpotrivã, datele statistice relevã o ameliorare a
cestor condiþii.
Existã o crizã a locuinþelor în România? Datele din tabel
nu sunt argumente pentru o astfel de afirmaþie. O dinamicã
pozitivã poate fi constatatã la toþi indicatorii - numãr de locu-
inþe, numãr de camere, suprafaþa camerelor, suprafaþã medie.
În plus, alte douã elemente nu pot fi neglijate: existã o
veritabilã explozie a construcþiei de locuinþe atât la oraºe, cât
ºi în mediul rural, în ultimii ani; pe de altã parte, populaþia
României s-a diminuat cu 1,5 milioane dupã 1989. Ceea ce se
poate însã constata este dificultatea ori imposibilitatea unei
bune pãrþi a cuplurilor tinere de a-ºi cumpãra o locuinþã, prin
imensul decalaj dintre venituri ºi costul prohibitiv al locuinþelor.
Înzestrarea locuinþei cu bunuri de folosinþã îndelungatã
este în plinã expansiune, îndeosebi odatã cu veritabila
explozie a vânzãrilor pe credit. O comparaþie 2004/1990 este extrem de relevantã (figura 6), chiar dacã ºi în acest caz
suntem departe de valorile medii europene.
Nivelul cultural al populaþiei a fost dintotdeauna considerat unul din factorii majori ai stãrii de sãnãtate a individului
ºi, implicit, ai nivelul mortalitãþii într-o populaþie. Un nivel de educaþie mai ridicat (cãruia i se asociazã, în general, ºi un
venit mai ridicat) înseamnã acces la informaþie, atitudine preventivã, adresabilitate crescutã, tratament mai adecvat,
”consum mai eficient de sãnãtate”. Progresele care au avut loc dupã 1989 sunt spectaculoase dacã ne referim la
dinamica numãrului de studenþi. Numãrul acestora era de numai 165 de mii în anul universitar 1989/1990 (CNS, 1990), a
crescut la 255 de mii în 1994/1995 (2005a) ºi a ajuns la 650 de mii în anul universitar 2004/2005 (INS, 2006b), depãºind
700 de mii în anul universitar 2006/2007, dacã þinem cont de ritmul de creºtere din ultimii ani. Iar numãrul populaþiei cu
studii superioare a progresat de la 968 de mii la recensãmântul din 1992 la 1,4 milioane la recensãmântul din 2002 (CNS,
1994; INS, 2003b).
Asistenþa medicalã. Nu avem informaþii adecvate pentru a face aprecieri asupra schimbãrilor pe care le-a cunoscut
asistenþa medicalã ºi care ar fi putut influenþa starea de sãnãtate ºi mortalitatea populaþiei, îndeosebi dupã anul 2000.
Vom face însã douã observaþii. Sistemul public de sãnãtate suferã de subfinanþare, calitate mediocrã a serviciilor,
imobilism ºi incompetenþã managerialã. Pe de altã parte, nu poate fi trecutã cu vederea extinderea rapidã a unitãþilor
sanitare private, de toate tipurile (ca ºi a sistemelor alternative de asigurãri de sãnãtate), care oferã servicii de calitate ºi
nu duc lipsã de pacienþi (este vizibilã crearea unei clientele proprii).
Durata medie a vieþii va creºte în România ºi se va apropia de valorile din þãrile dezvoltate în mãsura în care
creºterea economicã va fi substanþialã ºi se va rãsfrânge direct asupra standardului de viaþã al populaþiei, asupra
calitãþii serviciilor medicale ºi în mãsura în care se va elabora ºi pune eficient în practicã, în mod prioritar, o strategie de
reducere a mortalitãþii prin bolile aparatului circulator. Nu trebuie sã uitãm faptul cã 62% din decesele anului 2005 s-au
produs prin boli ale aparatului circulator (INS, 2006d). Este o proporþie imensã. Dupã datele Organizaþiei Mondiale a
Sãnãtãþii, rata mortalitãþii prin bolile aparatului circulator a fost, în anul 2004, de 6,5 la mie în România ºi de numai 2,2
la mie în þãrile UE15 (World Health Organization, 2006). Aºa numita revoluþie a cardiovascularului, începutã în þãrile
dezvoltate în anii 1970 ºi concretizatã în reducere substanþialã a mortalitãþii prin maladiile aparatului circulator (ºi
progrese consistente în durata medie a vieþii) (Vallin ºi Meslé, 2001), încã nu s-a declanºat în România (este vorba, în
esenþã, de programe speciale de control al hipertensiunii, reducerea consumului de alcool si tabac, chirurgie cardiacã,
medicaþie nouã (de tip beta-blocant), organizarea serviciilor de urgenþã, tratarea hipercolesterolemiei). Ea s-a instalat
însã în prima parte a anilor 1990 în þãrile în tranziþie în care reformele au fost rapid ºi eficient aplicate, cu efecte
benefice asupra calitãþii vieþii (Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Polonia) (Wroblewska, 2006). Atunci când standardul de
viaþã ºi asistenþa medicalã vor cunoaºte progrese consistente, o astfel de schimbare este de aºteptat sã se producã ºi în
mortalitatea din România. Ea va fi ºi mai importantã dacã prin programe speciale populaþia va fi convinsã, într-o mãsurã
mai mare, ”…cã sãnãtatea þine de gradul de civilizaþie ºi de respectul faþã de sine” (Iliescu, 2006).
Înzestrarea locuinþei cu bunuri de folosinþã îndelungatã
Nivelul cultural al populaþiei
Asistenþa medicalã.
Figura 6
Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã
îndelungatã în anii 1990 ºi 2004 (la sfârºitul anului)
219 218
160
186
143
201
225
00
100100
200200
300300
400400
500500
600600
700700
00
5050
100100
150150
200200
250250
19901990 20042004 Creºtere 1990-2004Creºtere 1990-2004
Apa
rate
radi
oA
para
tera
dio
Tele
vizo
are
Tele
vizo
are
Frig
ider
eFr
igid
ere
Maº
ini d
e gã
tit (g
aze)
Maº
ini d
e gã
tit (g
aze)
Maº
ini d
esp
ãlat
rufe
Maº
ini d
esp
ãlat
rufe
Asp
irato
are
praf
Asp
irato
are
praf
Aut
otur
ism
eA
utot
uris
me
- buc
ãþi l
a 10
00 lo
c. -
- buc
ãþi l
a 10
00 lo
c. -
- cre
ºter
e 19
90-2
004
- în
% -
- cre
ºter
e 19
90-2
004
- în
% -
61Anexe
CH
ESTI
ON
AR
DE
EVA
LUA
RE
A E
FEC
TELO
R O
RD
ON
AN
ÞEI D
E U
RG
ENÞÃ
A G
UV
ERN
ULU
I nr.
23 d
in 1
0 A
PR
ILIE
200
3
REF
ERIT
OA
RE
LA IN
DEM
NIZ
AÞI
A D
E C
REª
TER
E A
CO
PIL
ULU
I
D
ate
de id
entif
icar
e:
1. N
umel
e ºi
pre
num
ele
mam
ei: …
……
……
……
……
……
……
……
……
……
2. D
omic
iliul
act
ual:
2.1.
Loc
alita
tea:
……
……
……
……
……
……
……
……
…..
2.2
. Jud
eþul
/ s
ecto
rul:
……
……
……
……
……
......
......
......
1. D
ata
naºt
erii
mam
ei
Ziua
:
Lun
a:
A
nul:
� s
e în
scriu
dat
ele
2. D
ata
naºt
erii
copi
lulu
i
Ziua
:
Lun
a:
A
nul:
� s
e în
scriu
dat
ele
3. L
una
ºi a
nul p
rimei
plã
þi a
inde
mni
zaþie
i
Luna
:
Anu
l:
� s
e în
scriu
dat
ele
� C
ãsãt
oritã
lega
l
� C
ãsãt
oritã
lega
l
� În
uni
une
cons
ensu
alã
4. S
tare
a ci
vila
act
ualã
� N
ecãs
ãtor
itã
(ºi n
ici î
n un
iune
con
sens
ualã
)
� N
ecãs
ãtor
itã
(ºi n
ici î
n un
iune
con
sens
ualã
)
�
Div
orþa
tã
� V
ãduv
ã
� s
e în
cerc
uieº
terã
spun
sul c
ores
punz
ãtor
� s
e în
cerc
uieº
terã
spun
sul c
ores
punz
ãtor
� s
e în
cerc
uieº
terã
spun
sul c
ores
punz
ãtor
� s
e în
cerc
uieº
terã
spun
sul c
ores
punz
ãtor
� s
e în
cerc
uieº
terã
spun
sul c
ores
punz
ãtor
� s
e în
cerc
uieº
terã
spun
sul c
ores
punz
ãtor
� s
e în
cerc
uieº
terã
spun
sul c
ores
punz
ãtor
la p
unct
ele
a, b
, e º
i f,
iar l
a pu
ncte
le c
ºi d
se
însc
riu
cifr
ele
core
spun
zãto
are
� s
e în
cerc
uieº
terã
spun
sul c
ores
punz
ãtor
ºi s
e în
scriu
cifr
ele
la D
A
� s
e în
cerc
uieº
terã
spun
sul c
ores
punz
ãtor
� În
uni
une
cons
ensu
alã
5. S
tare
a ci
vila
la d
ata
naºt
erii
copi
lulu
i
� D
ivor
þatã
�
Vãd
uvã
6. A
l cât
elea
nãs
cut v
iu a
l mam
ei e
ste
cel p
entr
u ca
re p
rimeº
te in
dem
niza
þia
� P
rimul
�
Al d
oile
a
� A
l tre
ilea
�
Al
patr
ulea
� A
l cin
cile
a ºi
pes
te
7. C
âþi c
opii
in v
iata
are
mam
a (i
nclu
siv
cel
pent
ru c
are
prim
eºte
inde
mni
zaþia
)
…
……
� s
e în
scrie
num
ãrul
�
Rom
ânã
�
Rom
a�
Mag
hiar
ã
�
Altã
etn
ie …
……
……
……
..…
9. N
ivel
de
inst
ruire
� P
rimar
�
Gim
nazi
al
�
Pro
fesi
onal
�
Lic
eal
� P
ostli
ceal
�
Sup
erio
r
�
Fãr
ã ºc
oalã
abs
olvi
tã º
i alte
situ
aþii
10. O
cupa
þia în
aint
e de
a in
tra
în c
once
diu
� s
e în
scrie
ocu
paþia
� s
e în
scrie
ven
itul
11. S
ecto
rul l
ocul
ui d
e m
uncã
�
Pub
lic (d
e st
at)
� P
rivat
� C
oope
ratis
t
� M
ixt
12. C
are
era
veni
tul n
et a
l mam
ei în
aint
e de
in
trar
ea în
con
cedi
u de
cre
ºter
e a
copi
lulu
i?
În
RO
N: …
……
……
……
……
……
……
……
……
……
……
…..
13. I
nten
þione
azã
sã m
ai a
ibã
copi
i?
�
Nu
� D
a u
1.
Câþ
i ……
..
2. C
ând
(în c
e an
) ……
……
……
……
.
14. C
ine
va a
vea
grijã
de
cop
ilul a
ctua
l dup
ã te
rmin
area
con
cedi
ului
de
24 d
e lu
ni?
� R
ude
�
Vec
ini
�
Bon
ã (fe
mei
e la
cop
ii)
�
Cre
ºã
�
Cop
iii m
ai m
ari
� S
ingu
r �
Alte
situ
aþii
15. D
ate
asup
ra lo
cuin
þei
a. T
ipul
: � A
part
amen
t la
bloc
�
Apa
rtam
ent l
a vi
lã
� V
ilã
�
Cas
ã (la
cur
te)
� A
ltã s
ituaþ
ie
b. F
orm
a de
deþ
iner
e: �
Pro
prie
tar
�
Chi
riaº
�
Altã
situ
aþie
c. N
umãr
cam
ere
(fãrã
buc
ãtãr
ie):
……
.
d. S
upra
faþa
cam
erel
or d
e lo
cuit
(fãrã
buc
ãtãr
ie):
……
……
. m
p.
e. În
cãlz
ire: �
Cen
tral
izat
ã (d
e bl
oc s
au p
ublic
ã)
� C
entr
alã
prop
rie
�
Ele
ctric
ã
�
Sob
ã
�
Altã
form
ã
f. A
pã c
uren
tã: �
În lo
cuin
þã
� În
afa
ra lo
cuin
þei (
curt
e, s
trad
ã)
� A
ltã s
ituaþ
ie
g. B
aie:
� d
a
� n
u
PR
OIE
CT
(apr
ilie
200
5)
A
NEX
A 3
8. E
tnia
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României62
ANEXA 4. Proiectãri ale populaþiei României
Tabel 1
Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale Seriei 2004
a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite
Anul
Perioada
Anul
Perioada
VariantaVarianta InferioarãInferioarã
(VI)(VI)
VariantaVarianta MedieMedie (VM)(VM)
VariantaVarianta SuperioarãSuperioarã
(VS)(VS)
VariantaVarianta ConstantãConstantã
(VC)(VC)
PP
mil.mil.
NN ‰‰
MM ‰‰
CNACNA miimii
PP mil.mil.
NN ‰‰
MM ‰‰
CNACNA miimii
PP mil.mil.
NN ‰‰
MM ‰‰
CNACNA miimii
PP mil.mil.
NN ‰‰
MM ‰‰
CNACNA miimii
20052005 21,721,7 21,721,7 21,721,7 21,721,7 2005-2010
7,7 12,6 -106 9,6 12,6 -65 11,4 12,6 -25 9,6 12,6 -64
20102010 21,121,1 21,321,3 21,521,5 21,321,3 2010-2015
6,5 13,1 -137 9,3 13,0 -78 11,9 12,8 -19 8,9 13,0 -85
20152015 20,420,4 20,920,9 21,421,4 20,820,8 2015-2020
5,8 13,6 -154 8,8 13,2 -90 11,6 12,8 -27 8,0 13,2 -107
20202020 19,619,6 20,420,4 21,221,2 20,320,3 2020-2025
5,8 14,0 -159 8,3 13,4 -102 10,6 12,9 -47 7,2 13,5 -126
20252025 18,818,8 19,919,9 20,920,9 19,619,6 2025-2030
5,6 14,6 -164 8,1 13,7 -110 10,5 12,9 -51 6,8 13,9 -137
20302030 17,917,9 19,319,3 20,720,7 18,918,9 2030-2035
5,5 15,3 -172 8,2 14,2 -114 11,2 13,2 -40 6,6 14,5 -147
20352035 17,017,0 18,718,7 20,420,4 18,218,2 2035-2040
5,3 16,4 -184 8,4 14,8 -119 12,1 13,5 -28 6,3 15,4 -160
22040040 16,116,1 18,118,1 20,320,3 17,317,3 2040-2045
5,0 17,7 -197 8,6 15,6 -124 12,6 13,8 -25 6,0 16,3 -176
20452045 15,115,1 17,417,4 20,120,1 16,416,4 2045-2050
4,9 18,9 -203 8,7 16,2 -130 12,6 13,9 -26 5,6 17,3 -186
20502050 14,014,0 16,816,8 20,020,0 15,515,5 Scãdere naturalã totalã2005-2050:- în mil.- în %
-7,7 -35
-5 -23
-1,8 -8
-6,2 -29
P(65+) - %- 2005- 2025- 2050
14,8 19,7 34,3
14,8 18,6 28,7
14,8 17,7 24,1
14,8 18,9 31,1
NotãP= populaþie; N=natalitate; M=mortalitate generalã; CNA=creºtere naturalã anualã; P(65+)=populaþia în vârstã de 65 ani ºi peste. Ipoteze: - mortalitate: creºtere a speranþei de viaþã la naºtere de la 68 la 76 de ani la bãrbaþi ºi de la 75 la 82 de ani la femei, în toate variantele; - fertilitate: - VI: scãdere a RFT de la 1,3 copii la o femeie în 2005 la 0,9 în 2010-2025 ºi revenire la 1,3 pânã în 2050; - VM: RFT va ajunge la 1,85 în anul 2050; - VS: RFT va ajunge la 2,35 în anul 2050; - VC: fertilitate constantã - 1,3 copii la o femeie, în toatã perioada;- migraþie externã: minus 20 de mii pe an în perioada 2005-2010 ºi minus 5 mii pe an dupã anul 2010.
Notã;
Ipoteze:- mortalitate:
- fertilitate:
- migraþie externã:
Sursa: United Nations, 2005.Sursa:
63Anexe
ANEXA 4
Tabel 2
Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României, 2005 - 2050
Sursa: proiectãrile ONU: United Nations, 2005; proiectãrile Eurostat: Lanzieri, 2006; proiectãri ale autorului.Sursa:
Proiectãrile Centrului de Cercetãri Demografice (CCD)
Proiectãrile Centrului de Cercetãri Demografice (CCD)
IndicatoriIndicatori Scenariul 1 Pesimist(Constant)
Scenariul 1 Pesimist(Constant)
Scenariul 2 Optimist
Scenariul 2 Optimist
Proiectãrile Diviziei de Populaþie ONU
- varianta medie
Proiectãrile Diviziei de Populaþie ONU
- varianta medie
Proiectãrile Eurostat- varianta de
bazã (Baseline)
Proiectãrile Eurostat- varianta de
bazã (Baseline)
20,2 16,7
21,2 19,6
19,9 16,8
19,7 17,1
1,3
1,3
1,8
1,8
1,45
1,85
1,44
1,50
7,8
6,6
9,7 10,1
8,2 8,7
… …
73 79
76 82
73 79
76 82
72 78
76 82
73,7 79,2
77,6 82
12,7 16,7
12,2 14,3
13,6 16,2
… …
Migraþie externãMigraþie externã
… date nedisponibile
Numãrul populaþiei - în milioane: - 2025 - 2050
Numãrul populaþiei
Rata fertilitãþii totale- copii la o femeie: - 2025 - 2050
Rata fertilitãþii totale
Rata natalitãþii - la 1000 loc.: - 2025 - 2050
Rata natalitãþii
Speranþa de viaþã la naºtere - ani: - 2025 - bãrbaþi - femei - 2050 - bãrbaþi - femei
Speranþa de viaþã la naºtere
Rata mortalitãþii generale - la 1000 loc.: - 2025 - 2050
Rata mortalitãþii generale
Fãrã luarea în considerare a migraþiei externe
minus 305 mii în perioada 2005-2050
minus 458 mii în perioada 2005-2050
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României64
ANEXA 5
O rapidã privire comparativã asupra demografiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005
IndicatoriIndicatori RomâniaRomânia UcrainaUcraina MoldovaMoldova BulgariaBulgaria Serbia ºi Serbia ºi
MuntenegruMuntenegru UngariaUngaria
Populaþia la sfârºitul anului - în mii 21610 46749 3589 7719 8051 10077 Rata de creºtere a populaþiei - la 1000 loc.
-2,2 -7,5 -2,9 -5,5 -3,4 -2,1
Rata de creºtere naturalã - la 1000 loc.
-1,9 -7,6 -1,9 -5,5 -3,4 -3,8
Rata migraþiei nete - la 1000 loc. -0,3 0,1 -1,0 0,0 0,0 1,7 Rata natalitãþii - la 1000 loc. 10,2 9,1 10,5 9,2 10 ,7 9,7 Rata fertilitãþii totale - copii la o femeie
1,32 1,22 1,27 1,31 1,61 1,32
Nãscuþi în afara cãsãtoriei - în % 28,5 21,4 23,9 49,0 20,9 35,0 Rata mortalitãþii generale - la 1000 loc.
12,1 16,7 12,4 14,6 14,2 13,5
Rata mortalitãþii infantile - deceseinfantile la 1000 nãscuþi vii
15,0 10,0 12,4 10,4 6,6 6,2
Speranþa de viaþã la naºtere - în ani - Bãrbaþi - Femei
68,8 75,8
62,2 74,0
64,5 72,2
69,0 76,3
70,2 75,5
68,6 76,9
Rata nupþialitãþii - la 1000 loc. 6,6 7,1 7,6 4,3 5,7 4,4 Rata divorþialitãþii - la 1000 loc. 1,5 3,9 4,0 1,9 1,0 2,5 Ponderea populaþiei de 65 de aniºi peste - în %
14,4
15,9
9,9
17,2
16,5
15,6
Raportul de dependenþã - la 100 adulþi (20-64 ani):- - al tinerilor (0 -19 ani) - al vârstnicilor (65 ani ºi peste)
39,8 23,6
37,0 26,0
47,4 16,2
32,9 27,5
37,7 27,2
35,1 25,0
Sursa: Eurostat, 2006.Sursa:
ªi în Româ nia º i în þ ãril e vec ine p opul aþia este în Serbia ºi Muntenegru. România continuã sã aibã cea mai
declin, determinat, în cea mai mare parte, de scãderea na- rid icatã mor tal ita te în primul an de viaþã . Speranþa de
turalã a populaþiei. Aceastã componentã este consistent viaþã l a naºte re are valori mai ridi cate ºi echili brate î n
mai mare în Ucrai na ºi Bul garia. O balanþã pozitiv ã a România, Bulgaria, Serbia ºi Muntenegru ºi Ungaria ºi
migraþiei externe se înregistreazã în Ungaria. Rata natali- este ma i scãzu tã în Uc raina º i Mo ldova. În aces te d in
tãþii ºi cea a fertilitãþii totale au valori foarte apropiate în urmã þãri se remarcã ºi valori mai ridicate ale nupþialitãþii
toate cele ºase þãri. Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei dar ºi a le d ivor þial itãþ ii. Îmbãtrân irea dem ograficã est e
este importantã în toate þãrile, detaºându-se însã valorile mai mar e în Bul gar ia, Ser bia ºi M unt ene gru , ce ea c e
din Bulgaria ºi Ungaria. Mortalitatea infantilã are valori determinã ºi un raport ceva mai mare de dependenþã a l
apropiate de cele din þãrile dezvoltate doar în Ungaria ºi vârstnicilor.
65Anexe
ANEXA 6
Demografia României în context european, 2005
Figura 1Creºterea totalã a populaþiei, creºterea naturalã ºi migraþia netã - la 1000 loc. -
1a. Creºterea totalã
-10-10
-5-5
00
55
1010
1515
2020
2525
3030
Ucr
aina
Litu
ania
Bulg
aria
Bela
rus
Leto
nia
Rusi
aM
oldo
va
ROM
ÂN
IA
Esto
nia
Ung
aria
Ger
man
iaPo
loni
aCr
oaþia
Slov
acia
Mac
edon
ia -
FRI
Ola
nda
Slov
enia
Cehi
aD
anem
arca
Finl
anda
Gre
cia
Port
ugal
iaSu
edia
Mal
taA
lban
iaIta
liaRe
gatu
l U.
Elve
þiaFr
anþa
Belg
iaA
ustr
iaN
orve
gia
Luxe
mbu
rgTu
rcia
Span
iaIs
land
aCi
pru
Irlan
da
Ucr
aina
Litu
ania
Bulg
aria
Bela
rus
Leto
nia
Rusi
aM
oldo
va
ROM
ÂN
IA
Esto
nia
Ung
aria
Ger
man
iaPo
loni
aCr
oaþia
Slov
acia
Mac
edon
ia -
FRI
Ola
nda
Slov
enia
Cehi
aD
anem
arca
Finl
anda
Gre
cia
Port
ugal
iaSu
edia
Mal
taA
lban
iaIta
liaRe
gatu
l U.
Elve
þiaFr
anþa
Belg
iaA
ustr
iaN
orve
gia
Luxe
mbu
rgTu
rcia
Span
iaIs
land
aCi
pru
Irlan
da
1c. Migraþia netã
-5-5
00
55
1010
1515
2020
2525
Ucr
aina
Litu
ania
Bulg
aria
Bela
rus
Leto
nia
Rusi
aM
oldo
va
ROM
ÂN
IA
Esto
nia
Ung
aria
Ger
man
iaPo
loni
aCr
oaþia
Slov
acia
Mac
edon
ia -
FRI
Ola
nda
Slov
enia
Cehi
aD
anem
arca
Finl
anda
Gre
cia
Port
ugal
iaSu
edia
Mal
taA
lban
iaIta
liaRe
gatu
l U.
Elve
þiaFr
anþa
Belg
iaA
ustr
iaN
orve
gia
Luxe
mbu
rgTu
rcia
Span
iaIs
land
aCi
pru
Irlan
da
Ucr
aina
Litu
ania
Bulg
aria
Bela
rus
Leto
nia
Rusi
aM
oldo
va
ROM
ÂN
IA
Esto
nia
Ung
aria
Ger
man
iaPo
loni
aCr
oaþia
Slov
acia
Mac
edon
ia -
FRI
Ola
nda
Slov
enia
Cehi
aD
anem
arca
Finl
anda
Gre
cia
Port
ugal
iaSu
edia
Mal
taA
lban
iaIta
liaRe
gatu
l U.
Elve
þiaFr
anþa
Belg
iaA
ustr
iaN
orve
gia
Luxe
mbu
rgTu
rcia
Span
iaIs
land
aCi
pru
Irlan
da
1b. Creºterea naturalã
-5-5
00
55
-10-10
1010
1515
Ucr
aina
Litu
ania
Bulg
aria
Bela
rus
Leto
nia
Rusi
aM
oldo
va
ROM
ÂN
IA
Esto
nia
Ung
aria
Ger
man
iaPo
loni
aCr
oaþia
Slov
acia
Mac
edon
ia -
FRI
Ola
nda
Slov
enia
Cehi
aD
anem
arca
Finl
anda
Gre
cia
Port
ugal
iaSu
edia
Mal
taA
lban
iaIta
liaRe
gatu
l U.
Elve
þiaFr
anþa
Belg
iaA
ustr
iaN
orve
gia
Luxe
mbu
rgTu
rcia
Span
iaIs
land
aCi
pru
Irlan
da
Ucr
aina
Litu
ania
Bulg
aria
Bela
rus
Leto
nia
Rusi
aM
oldo
va
ROM
ÂN
IA
Esto
nia
Ung
aria
Ger
man
iaPo
loni
aCr
oaþia
Slov
acia
Mac
edon
ia -
FRI
Ola
nda
Slov
enia
Cehi
aD
anem
arca
Finl
anda
Gre
cia
Port
ugal
iaSu
edia
Mal
taA
lban
iaIta
liaRe
gatu
l U.
Elve
þiaFr
anþa
Belg
iaA
ustr
iaN
orve
gia
Luxe
mbu
rgTu
rcia
Span
iaIs
land
aCi
pru
Irlan
da
Figura 2Rata natalitãþii - la 1000 loc.
66
88
1010
1212
1414
1616
1818
2020
Ger
man
iaLi
tuan
iaSl
oven
iaU
crai
naBe
laru
sBu
lgar
iaLe
toni
aA
ustr
iaIta
liaPo
loni
aCr
oaþia
Mal
taG
reci
aU
ngar
iaEl
veþia
Cehi
aSl
ovac
ia
ROM
ÂN
IA
Rusi
aPo
rtug
alia
Mol
dova
Esto
nia
Span
iaCi
pru
Finl
anda
Mac
edon
iaBe
lgia
Sued
iaO
land
aLu
xem
burg
Dan
emar
caRe
gatu
l U.
Nor
vegi
aA
lban
iaFr
anþa
Isla
nda
Irlan
daTu
rcia
Ger
man
iaLi
tuan
iaSl
oven
iaU
crai
naBe
laru
sBu
lgar
iaLe
toni
aA
ustr
iaIta
liaPo
loni
aCr
oaþia
Mal
taG
reci
aU
ngar
iaEl
veþia
Cehi
aSl
ovac
ia
ROM
ÂN
IA
Rusi
aPo
rtug
alia
Mol
dova
Esto
nia
Span
iaCi
pru
Finl
anda
Mac
edon
iaBe
lgia
Sued
iaO
land
aLu
xem
burg
Dan
emar
caRe
gatu
l U.
Nor
vegi
aA
lban
iaFr
anþa
Isla
nda
Irlan
daTu
rcia
Figura 3Rata fertilitãþii totale - copii la o femeie
11
1,21,2
1,41,4
1,61,6
1,81,8
22
2,22,2
2,42,4
Bela
rus
Ucr
aina
Polo
nia
Slov
acia
Slov
enia
Litu
ania
Mol
dova
Cehi
aG
reci
aRu
sia
Bulg
aria
Leto
nia
ROM
ÂN
IA
Ung
aria
Ger
man
iaIta
liaSp
ania
Mal
taPo
rtug
alia
Aus
tria
Cipr
uCr
oaþia
Elve
þiaM
aced
onia
Esto
nia
Luxe
mbu
rgBe
lgia
Ola
nda
Sued
iaA
lban
iaD
anem
arca
Finl
anda
Rega
tul U
.N
orve
gia
Irlan
daFr
anþa
Isla
nda
Turc
ia
Bela
rus
Ucr
aina
Polo
nia
Slov
acia
Slov
enia
Litu
ania
Mol
dova
Cehi
aG
reci
aRu
sia
Bulg
aria
Leto
nia
ROM
ÂN
IA
Ung
aria
Ger
man
iaIta
liaSp
ania
Mal
taPo
rtug
alia
Aus
tria
Cipr
uCr
oaþia
Elve
þiaM
aced
onia
Esto
nia
Luxe
mbu
rgBe
lgia
Ola
nda
Sued
iaA
lban
iaD
anem
arca
Finl
anda
Rega
tul U
.N
orve
gia
Irlan
daFr
anþa
Isla
nda
Turc
ia
Figura 4Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei - în %
00
1010
2020
3030
4040
5050
6060
7070
Cipr
uG
reci
aCr
oaþia
Mac
edon
iaEl
veþia
Italia
Polo
nia
Mal
taU
crai
naM
oldo
vaBe
laru
sSl
ovac
iaSp
ania
Belg
iaLu
xem
burg
Litu
ania
ROM
ÂN
IA
Ger
man
iaRu
sia
Port
ugal
iaCe
hia
Irlan
daO
land
aU
ngar
iaA
ustr
iaFi
nlan
daRe
gatu
l Uni
tLe
toni
aD
anem
arca
Slov
enia
Fran
þaBu
lgar
iaN
orve
gia
Sued
iaEs
toni
aIs
land
a
Cipr
uG
reci
aCr
oaþia
Mac
edon
iaEl
veþia
Italia
Polo
nia
Mal
taU
crai
naM
oldo
vaBe
laru
sSl
ovac
iaSp
ania
Belg
iaLu
xem
burg
Litu
ania
ROM
ÂN
IA
Ger
man
iaRu
sia
Port
ugal
iaCe
hia
Irlan
daO
land
aU
ngar
iaA
ustr
iaFi
nlan
daRe
gatu
l Uni
tLe
toni
aD
anem
arca
Slov
enia
Fran
þaBu
lgar
iaN
orve
gia
Sued
iaEs
toni
aIs
land
a
Sursa datelor: Lanzieri, 2006 (pentru figurile 1-10) ºi United Nations Population Division, 2005 (pentru figurile 11 ºi 12)Sursa datelor:
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României66
Figura 5. Rata mortalitãþii generale
00
22
44
66
88
1010
1212
1414
1616
1818
- dec
ese
la 1
000
loc.
-- d
eces
e la
100
0 lo
c. -
Alb
ania
Isla
nda
Turc
iaIrl
anda
Cipr
uM
alta
Luxe
mbu
rgEl
veþia
Ola
nda
Fran
þaN
orve
gia
Span
iaM
aced
onia
-FRI
Aus
tria
Finl
anda
Slov
enia
Gre
cia
Polo
nia
Rega
tul U
.Be
lgia
Slov
acia
Italia
Dan
emar
caG
erm
ania
Port
ugal
iaSu
edia
Cehi
aCr
oaþia
ROM
ÂN
IA
Mol
dova
Litu
ania
Esto
nia
Ung
aria
Leto
nia
Bela
rus
Bulg
aria
Rusi
aU
crai
na
Alb
ania
Isla
nda
Turc
iaIrl
anda
Cipr
uM
alta
Luxe
mbu
rgEl
veþia
Ola
nda
Fran
þaN
orve
gia
Span
iaM
aced
onia
-FRI
Aus
tria
Finl
anda
Slov
enia
Gre
cia
Polo
nia
Rega
tul U
.Be
lgia
Slov
acia
Italia
Dan
emar
caG
erm
ania
Port
ugal
iaSu
edia
Cehi
aCr
oaþia
ROM
ÂN
IA
Mol
dova
Litu
ania
Esto
nia
Ung
aria
Leto
nia
Bela
rus
Bulg
aria
Rusi
aU
crai
na
Figura 7. Speranþa de viaþã la naºtere - Bãrbaþi
5050
5555
6060
6565
7070
7575
8080
8585
- ani
-- a
ni -
Rusi
aU
crai
naBe
laru
sM
oldo
vaLi
tuan
iaLe
toni
aEs
toni
a
ROM
ÂN
IA
Ung
aria
Turc
iaBu
lgar
iaSl
ovac
iaPo
loni
aM
aced
onia
Croa
þiaA
lban
iaCe
hia
Slov
enia
Port
ugal
iaFi
nlan
daD
anem
arca
Ger
man
iaLu
xem
burg
Gre
cia
Aus
tria
Belg
iaFr
anþa
Rega
tul U
.Ci
pru
Irlan
daO
land
aSp
ania
Italia
Mal
taN
orve
gia
Sued
iaEl
veþia
Isla
nda
Rusi
aU
crai
naBe
laru
sM
oldo
vaLi
tuan
iaLe
toni
aEs
toni
a
ROM
ÂN
IA
Ung
aria
Turc
iaBu
lgar
iaSl
ovac
iaPo
loni
aM
aced
onia
Croa
þiaA
lban
iaCe
hia
Slov
enia
Port
ugal
iaFi
nlan
daD
anem
arca
Ger
man
iaLu
xem
burg
Gre
cia
Aus
tria
Belg
iaFr
anþa
Rega
tul U
.Ci
pru
Irlan
daO
land
aSp
ania
Italia
Mal
taN
orve
gia
Sued
iaEl
veþia
Isla
nda
Figura 6. Rata mortalitãþii infantile
00
55
1010
1515
2020
2525
- dec
ese
infa
ntile
la 1
000
nãsc
uþi v
ii -
- dec
ese
infa
ntile
la 1
000
nãsc
uþi v
ii -
Isla
nda
Sued
iaLu
xem
burg
Finl
anda
Nor
vegi
aCe
hia
Port
ugal
iaFr
anþa
Gre
cia
Ger
man
iaIrl
anda
Slov
enia
Span
iaA
ustr
iaEl
veþia
Belg
iaD
anem
arca
Cipr
uIta
liaO
land
aRe
gatu
l U.
Esto
nia
Croa
þiaM
alta
Ung
aria
Bela
rus
Polo
nia
Litu
ania
Slov
acia
Alb
ania
Leto
nia
Ucr
aina
Bulg
aria
Rusi
aM
oldo
vaM
aced
onia
ROM
ÂN
IA
Turc
ia
Isla
nda
Sued
iaLu
xem
burg
Finl
anda
Nor
vegi
aCe
hia
Port
ugal
iaFr
anþa
Gre
cia
Ger
man
iaIrl
anda
Slov
enia
Span
iaA
ustr
iaEl
veþia
Belg
iaD
anem
arca
Cipr
uIta
liaO
land
aRe
gatu
l U.
Esto
nia
Croa
þiaM
alta
Ung
aria
Bela
rus
Polo
nia
Litu
ania
Slov
acia
Alb
ania
Leto
nia
Ucr
aina
Bulg
aria
Rusi
aM
oldo
vaM
aced
onia
ROM
ÂN
IA
Turc
ia
Figura 8. Speranþa de viaþã la naºtere - Femei
5050
5555
6060
6565
7070
7575
8080
8585
- an
i --
ani -
Mol
dova
Rusi
aTu
rcia
Ucr
aina
Bela
rus
ROM
ÂN
IA
Mac
edon
ia-F
RIBu
lgar
iaU
ngar
iaLe
toni
aLi
tuan
iaSl
ovac
iaEs
toni
aA
lban
iaCe
hia
Croa
þiaPo
loni
aD
anem
arca
Rega
tul U
.Sl
oven
iaM
alta
Port
ugal
iaG
reci
aO
land
aCi
pru
Ger
man
iaIrl
anda
Aus
tria
Finl
anda
Luxe
mbu
rgBe
lgia
Nor
vegi
aSu
edia
Isla
nda
Italia
Fran
þaEl
veþia
Span
ia
Mol
dova
Rusi
aTu
rcia
Ucr
aina
Bela
rus
ROM
ÂN
IA
Mac
edon
ia-F
RIBu
lgar
iaU
ngar
iaLe
toni
aLi
tuan
iaSl
ovac
iaEs
toni
aA
lban
iaCe
hia
Croa
þiaPo
loni
aD
anem
arca
Rega
tul U
.Sl
oven
iaM
alta
Port
ugal
iaG
reci
aO
land
aCi
pru
Ger
man
iaIrl
anda
Aus
tria
Finl
anda
Luxe
mbu
rgBe
lgia
Nor
vegi
aSu
edia
Isla
nda
Italia
Fran
þaEl
veþia
Span
ia
Figura 9. Rata nupþialitãþii
00
11
22
33
44
55
66
77
88
99
1010
- la
1000
loc.
-- l
a 10
00 lo
c. -
Slov
enia
Belg
iaBu
lgar
iaIta
liaFr
anþa
Luxe
mbu
rgU
ngar
iaO
land
aEs
toni
aPo
rtug
alia
Ger
man
iaA
ustr
iaN
orve
gia
Span
iaSl
ovac
iaSu
edia
Croa
þiaIrl
anda
Cehi
aRe
gatu
l U.
Elve
þiaIs
land
aPo
loni
aG
reci
aLe
toni
aFi
nlan
daLi
tuan
iaM
alta
ROM
ÂN
IA
Dan
emar
caM
aced
onia
-FRI
Ucr
aina
Bela
rus
Rusi
aM
oldo
vaCi
pru
Alb
ania
Turc
ia
Slov
enia
Belg
iaBu
lgar
iaIta
liaFr
anþa
Luxe
mbu
rgU
ngar
iaO
land
aEs
toni
aPo
rtug
alia
Ger
man
iaA
ustr
iaN
orve
gia
Span
iaSl
ovac
iaSu
edia
Croa
þiaIrl
anda
Cehi
aRe
gatu
l U.
Elve
þiaIs
land
aPo
loni
aG
reci
aLe
toni
aFi
nlan
daLi
tuan
iaM
alta
ROM
ÂN
IA
Dan
emar
caM
aced
onia
-FRI
Ucr
aina
Bela
rus
Rusi
aM
oldo
vaCi
pru
Alb
ania
Turc
ia
Figura 10. Rata divorþialitãþii
00
0,50,5
11
1,51,5
22
2,52,5
33
3,53,5
44
4,54,5
- la
1000
loc.
-- l
a 10
00 lo
c. -
Mac
edon
ia-F
RIIrl
anda
Italia
Alb
ania
Croa
þiaG
reci
aSp
ania
Slov
enia
Turc
ia
ROM
ÂN
IA
Polo
nia
Bulg
aria
Isla
nda
Cipr
uO
land
aSl
ovac
iaFr
anþa
Port
ugal
iaSu
edia
Luxe
mbu
rgA
ustr
iaU
ngar
iaFi
nlan
daRe
gatu
l U.
Ger
man
iaD
anem
arca
Leto
nia
Nor
vegi
aBe
lgia
Elve
þiaEs
toni
aBe
laru
sCe
hia
Litu
ania
Ucr
iana
Mol
dova
Rusi
a
Mac
edon
ia-F
RIIrl
anda
Italia
Alb
ania
Croa
þiaG
reci
aSp
ania
Slov
enia
Turc
ia
ROM
ÂN
IA
Polo
nia
Bulg
aria
Isla
nda
Cipr
uO
land
aSl
ovac
iaFr
anþa
Port
ugal
iaSu
edia
Luxe
mbu
rgA
ustr
iaU
ngar
iaFi
nlan
daRe
gatu
l U.
Ger
man
iaD
anem
arca
Leto
nia
Nor
vegi
aBe
lgia
Elve
þiaEs
toni
aBe
laru
sCe
hia
Litu
ania
Ucr
iana
Mol
dova
Rusi
a
Figura 11. Þãrile europene care ar urma sã cunoascã o scãdere a numãrului populaþiei pânã în anul 2050
(Seria 2004 a proiectãrilor ONU)
00
55
1010
1515
2020
2525
3030
3535
4040
4545
5050
Cine lipseºte?Cine lipseºte?
1. Danemarca 7. Norvegia 1. Danemarca 7. Norvegia 2. Finlanda 8. Olanda 2. Finlanda 8. Olanda 3. Franþa 9. Portugalia3. Franþa 9. Portugalia4. Irlanda 10. Regatul Unit4. Irlanda 10. Regatul Unit5. Islanda 11. Suedia5. Islanda 11. Suedia6. Malta6. Malta
- scã
dere
faþã
de
anul
200
5 - î
n %
-- s
cãde
re fa
þã d
e an
ul 2
005
- în
% -
Ucr
aina
Bulg
aria
Bela
rus
Leto
nia
Litu
ania
ROM
ÂN
IA
Rusi
aM
oldo
vaCr
oaþia
Bosn
ia º
i H.
Ung
aria
Cehi
aPo
loni
aSl
oven
iaEs
toni
aSl
ovac
iaIta
liaSe
rbia
ºi M
.M
aced
onia
-FRI
Ger
man
iaG
reci
aA
ustr
iaSp
ania
Belg
ia
Ucr
aina
Bulg
aria
Bela
rus
Leto
nia
Litu
ania
ROM
ÂN
IA
Rusi
aM
oldo
vaCr
oaþia
Bosn
ia º
i H.
Ung
aria
Cehi
aPo
loni
aSl
oven
iaEs
toni
aSl
ovac
iaIta
liaSe
rbia
ºi M
.M
aced
onia
-FRI
Ger
man
iaG
reci
aA
ustr
iaSp
ania
Belg
ia
Figura 12. Cele zece þãri care ar urma sã cunoascã cele mai mari ritmuri anuale de scãdere a numãrului
populaþiei în perioada 2005-2050 (Seria 2004 a proiectãrilor ONU)
00
0,20,2
0,40,4
0,60,6
0,80,8
11
1,21,2
- ritm
anu
al d
e sc
ãder
e - î
n %
-- r
itm a
nual
de
scãd
ere
- în
% -
Ucr
aina
Geo
rgia
Bulg
aria
Leto
nia
Bela
rus
Esto
nia
Rusi
a
Arm
enia
Litu
ania
ROM
ÂN
IA
Ucr
aina
Geo
rgia
Bulg
aria
Leto
nia
Bela
rus
Esto
nia
Rusi
a
Arm
enia
Litu
ania
ROM
ÂN
IA
67Anexe
ADDENDUM(25 mai 2007)
Date ºi informaþii noi ºi semnificative au fost publicate dupã finalizarea acestui studiu ºi punerea lui în paginã.
Câteva dintre acestea se cuvine a fi menþionate ºi comentate.
I. Seria 2006 a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite:
accelerarea declinului ºi accentuarea deteriorãrii structurale
Consecventã practicilor, Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite a publicat foarte recent (în martie 2007) o nouã
serie de proiectãri demografice la nivel naþional, regional ºi mondial. Disponibile pentru moment doar în format
electronic, aceste proiectãri sunt fundamentate pe date naþionale mai recente ºi, ceea ce ne intereseazã în mod
particular, aduc elemente noi asupra ipotezelor referitoare la fertilitate, mortalitate ºi migraþie externã. Am preluat în
tabelul 1 principalele rezultate pentru România din Seria 2006 dar le-am reluat ºi pe cele din Seria 2004 (prezentate în
Anexa 4 din studiu), pentru a oferi cititorului interesat posibilitatea examinãrii comparative a datelor ºi identificarea
schimbãrilor operate la nivelul ipotezelor.
În ce fel au fost modificate ipotezele privind România? Nu sunt schimbãri semnificative în ceea ce priveºte
evoluþia mortalitãþii populaþiei. Nu este un lucru surprinzãtor, marja de alegere pe care o are specialistul fiind limitatã,
relativ bine conturatã de evoluþiile istorice ale fenomenului ºi de stadiul actual al cunoaºterii ºi posibilitãþilor de
intervenþie. De fapt, ajustarea este mecanicã, “de jos în sus”: speranþa de viaþã la naºtere pleacã de la valori cu puþin
mai ridicate în Seria 2006 ºi îºi conservã minima superioritate în întreaga perioadã acoperitã de proiectãri.
La fertilitate în schimb, diferenþele sunt moderat mai mari ºi vãdesc o anumitã schimbare de filozofie ºi viziune
prospectivã a dezvoltãrilor fenomenului în spaþiul european. Valorile finale sunt mai mici în anul 2050, atât în varianta
medie, cât ºi în cea superioarã: de la 1,85 la 1,7 copii la o femeie ºi de la 2,35 la 2,2 copii la o femeie. ªi în aceste
condiþii, valoarea de 2,2 rãmâne una pur exploratorie. Nu avem în acest stadiu al publicãrii rezultatelor Seriei 2006
informaþii asupra schimbãrilor structurale ale fertilitãþii, al cãror impact este în plinã manifestare în România.
Schimbarea cea mai importantã vizeazã însã ipoteza asupra migraþiei externe. Evoluþiile recente ale
fenomenului nu au trecut neobservate ºi din ele s-a conturat noua ipotezã: o pierdere prin migraþie externã de 1,1
milioane în perioada 2005-2050, de aproape patru ori mai mult decât în seria anterioarã. Evident, cu acest nivel al
migraþiei numãrul populaþiei este în regres mai pronunþat, nu numai ca pierdere umanã directã, dar ºi indirectã, prin
influenþã asupra dimensiunii generaþiilor viitoare (via populaþia femininã de vârstã fertilã). Cum era de aºteptat, nu gãsim
o argumentare a ipotezei asupra migraþiei, întreprindere extrem de delicatã în orice proiectare elaboratã într-un context
economic ºi social fluid ºi imprevizibil în dezvoltãri viitoare pe termen lung ºi foarte lung.
Efectele conjugate ale schimbãrilor operate la nivelul ipotezelor au ecou direct atât asupra numãrului populaþiei,
cât ºi asupra schimbãrilor din structura pe vârste a populaþiei, ducând la o accentuare a procesului de îmbãtrânire
demograficã (tabelul 2). În varianta medie, apreciatã a fi cea mai realistã în orice set de proiectãri demografice, populaþia
României ar ajunge în anul 2050 nu la aproape 17 milioane, ca în Seria 2004, ci la aproape 16 milioane, iar în ipoteza
menþinerii fertilitãþii actuale ea ar atinge doar 15 milioane, o treime fiind compusã de persoane în vârstã de 65 de ani ºi
peste.
69
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României70
Tabel 1Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale seriilor 2004 ºi 2006 ale proiectãrilor
demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite
20052005
- S2004
- S2006
21,721,7
21,621,6
21,721,7
21,621,6
21,721,7
21,621,6
21,721,7
21,621,6
2005-2010
- S2004
- S2006
7,7
8,0
12,6
12,5
-106
-95
9,6
9,8
12,6
12,4
-65
-56
11,4
11,6
12,6
12,4
-25
-17
9,6
9,7
12,6
12,4
-64
-58
20102010
- S2004
- S2006
21,121,1
20,920,9
21,321,3
21,121,1
21,521,5
21,321,3
21,321,3
21,221,2
2010-2015
- S2004
- S2006
6,5
6,7
13,1
12,9
-137
-127
9,3
9,4
13,0
12,7
-78
-70
11,9
11,9
12,8
12,5
-19
-13
8,9
9,0
13,0
12,7
-85
-77
20152015
- S2004
- S2006
20,420,4
20,120,1
20,920,9
20,620,6
21,421,4
21,121,1
20,820,8
20,620,6
2015-2020
- S2004
- S2006
5,8
5,8
13,6
13,3
-154
-146
8,8
8,8
13,2
12,9
-90
-84
11,6
11,5
12,8
12,5
-27
-23
8,0
8,1
13,2
12,9
-107
-98
20202020
- S2004
- S2006
19,619,6
19,319,3
20,420,4
20,020,0
21,221,2
20,920,9
20,320,3
20,020,0
2020-2025
- S2004
- S2006
5,8
5,6
14,0
13,7
-159
-152
8,3
8,2
13,4
13,1
-102
-97
10,6
10,5
12,9
12,5
-47
-43
7,2
7,3
13,5
13,2
-126
-115
20252025
- S2004
- S2006
18,818,8
18,418,4
19,919,9
19,519,5
20,920,9
20,620,6
19,619,6
19,319,3
2025-2030
- S2004
- S2006
5,6
5,4
14,6
14,3
-164
-160
8,1
7,9
13,7
13,4
-110
-107
10,5
10,3
12,9
12,7
-51
-49
6,8
6,9
13,9
13,6
-137
-127
20302030
- S2004
- S2006
17,917,9
17,517,5
19,319,3
18,918,9
20,720,7
20,220,2
18,918,9
18,618,6
2030-2035
- S2004
- S2006
5,5
5,2
15,3
15,2
-172
-171
8,2
7,9
14,2
14,1
-114
-115
11,2
10,9
13,2
13,0
-40
-44
6,6
6,6
14,5
14,3
-147
-140
20352035
- S2004
- S2006
17,017,0
16,616,6
18,718,7
18,218,2
20,420,4
19,919,9
18,218,2
17,817,8
2035-2040
- S2004
- S2006
5,3
4,9
16,4
16,4
-184
-186
8,4
8,0
14,8
14,8
-119
-123
12,1
11,6
13,5
13,5
-28
-37
6,3
6,3
15,4
15,3
-160
-154
20402040
- S2004
- S2006
16,116,1
15,515,5
18,118,1
17,517,5
20,320,3
19,619,6
17,317,3
16,916,9
2040-2045
- S2004
- S2006
5,0
4,5
17,7
17,7
-197
-198
8,6
7,9
15,6
15,6
-124
-130
12,6
11,9
13,8
13,7
-25
-36
6,0
6,0
16,3
16,2
-176
-168
20452045
- S2004
- S2006
15,115,1
14,514,5
17,417,4
16,716,7
20,120,1
19,319,3
16,416,4
15,915,9
2045-2050
- S2004
- S2006
4,9
4,3
18,9
19,2
-203
-207
8,7
7,9
16,2
16,4
-130
-138
12,6
11,8
13,9
14,0
-26
-44
5,6
5,6
17,3
17,3
-186
-180
20502050
- S2004- S2006
14,014,013,313,3
16,816,815,915,9
20,020,019.019.0
15,515,514,914,9
AnulAnul
Varianta Inferioarã(VI)
Varianta Inferioarã(VI)
Varianta Superioarã(VS)
Varianta Superioarã(VS)
Varianta Constantã(VC)
Varianta Constantã(VC)
PerioadaPerioada PP mil.mil.
N‰ N‰
N‰ N‰
N‰ N‰
M‰ M‰
M‰ M‰
M‰ M‰
SNASNA miimii
PP mil.mil.
SNASNA miimii
PP mil.mil.
SNASNAmiimii
Varianta Medie (VM)
Varianta Medie (VM)
N‰ N‰
M‰ M‰
PP mil.mil.
SNASNA miimii
71Addendum
Notã:P= populaþie; N=natalitate; M=mortalitate generalã; SNA=scãdere naturalã anualã.: P(65+)=populaþia în vârstã de 65 ani ºi peste. Ipoteze: - mortalitate: creºtere a speranþei de viaþã la naºtere (în toate variantele): - S2004: de la 68,2 la 76 de ani la bãrbaþi ºi de la 75,4 la 82 de ani la femei; - S2006: de la 68,4 la 76,4 de ani la bãrbaþi ºi de la 75,6 la 82,4 de ani la femei;- fertilitate: - VI: S2004: scãdere a RFT de la 1,26 copii la o femeie în 2005 la 0,9 în 2010-2025 ºi redresare pânã la 1,3 în 2050; S2006: scãdere a RFT de la 1,29 copii la o femeie în 2005 la 0,87 în 2015-2020 ºi redresare pânã la 1,2 în 2050; - VM: S2004: RFT va creºte de la 1,26 în 2005 la 1,85 în anul 2050; S2006: RFT va creºte de la 1,29 în 2005 la 1,7 în anul 2050; - VS: S2004: RFT va creºte de la 1,26 în 2005 la 2,35 în anul 2050; S2004: RFT va creºte de la 1,29 în 2005 la 2,2 în anul 2050; - VC: S2004: fertilitate constantã - 1,26 copii la o femeie, în toatã perioada; S2004: fertilitate constantã - 1,29 copii la o femeie, în toatã perioada;- migraþie externã: pentru perioada 2005-2050: minus 315 mii în S2004 ºi minus 1,1 milioane în S2006.
Sursa: S2004 - United Nations, 2005;S2006 - United Nations Population Division. 2007. World Population Prospects: The 2006 Revision. Population Database, http://esa.un.org/unpd.Sursa:
Tabel 2Scãderea numãrului populaþiei României în perioada 2005-2050, prin componenta naturalã ºi prin migraþie, ºi ponderea
populaþiei vârstnice în cele patru variante ale seriilor 2004 ºi 2006 ale proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite
VariantaVarianta InferioarãInferioarã
(VI)(VI)
VariantaVarianta Medie Medie (VM)(VM)
VariantaVarianta Superioarã Superioarã
(VS)(VS)
VariantaVarianta ConstantãConstantã
(VC)(VC)
Scãdere totalã
- S2004 - S2006
-7,7 -8,3
-5,0 -5,7
-1,8 -2,6
-6,2 -6,7
Scãdere naturalã - S2004 - S2006
-7,4 -7,2
-4,7 -4,6
-1,5 -1,5
-5,9 -5,6
Scãdere prin migraþie - S2004 - S2006
-0,3 -1,1
-0,3 -1,1
-0,3 -1,1
-0,3 -1,1
Scãdere totalã - S2004 - S2006
-35 -38
-23 -26
-8 -12
-29 -31
Scãdere naturalã - S2004 - S2006
-34 -33
-21 -21
-7 -7
-28 -26
Scãdere prin migraþie - S2004 - S2006
-1 -5
-2 -5
-1 -5
-1 -5
-- 2005 2005 -S2004 -S2006
-- 20 202525 -S2004 -S2006
-- 2050 2050 -S2004 -S2006
14,8 14,8
19,7 20,4
34,3 36,2
14,8 14,8
18,6 19,3
28,7 30,2
14,8 14,8
17,7 18,3
24,1 25,3
14,8 14,8
18,9 19,5
31,1 32,2
Scãdere relativã - în %Scãdere relativã - în %
Scãdere - în milioane locuitoriScãdere - în milioane locuitori
Sursa: calcule ale autorului; sursa datelor primare: S2004 - United Nations, 2005; S2006 - United Nations Population Division. 2007. World Population Prospects: The 2006 Revision. Population Database, http://esa.un.org/unpd.Sursa:
Ponderea populaþiei în vârstã de 65 de ani ºi peste - în %Ponderea populaþiei în vârstã de 65 de ani ºi peste - în %
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României72
Prin includerea rezultatelor din Seria 2006 a proiectãrilor Diviziei de Populaþie a Naþiunilor Unite, datele din
tabelul 3 actualizeazã viziunea comparativã la nivelul celor mai importante rezultate.
Tabel 3 Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României, 2005-2050
Seria 2006 Seria 2006
Proiectãrile Eurostat
2006
Proiectãrile Eurostat
2006IndicatoriIndicatori
Scenariul 1 Pesimist
Scenariul 1 Pesimist
Scenariul 2 Scenariul 2 OptimistOptimist
Varianta Medie
Varianta Medie
Varianta Varianta ConstantãConstantã
Varianta de bazãVarianta de bazã(Baseline)(Baseline)
Numãrul populaþiei Numãrul populaþiei
- 2025 - 2050
20,2 16,7
21,2 19,6
19,5 15,9
19,3 14,9
19,7 17,1
Rata fertilitãþii totale - copiiRata fertilitãþii totale la o femeie:
- 2025 - 2050
1,3 1,3
1,8 1,8
1,45 1,70
1,29 1,29
1,44 1,50
Rata natalitãþii Rata natalitãþii - la 1000 loc.:
- 2025 - 2050
7,8 6,6
9,7 10,1
8,1 7,9
7,1 5,4
- -
- -
Speranþa de viaþã la naºtereSperanþa de viaþã la naºtere- ani:
- 2025 - bãrbaþi - femei
- 2050 - bãrbaþi - femei
73 79
76 82
73 79
76 82
72,8 79,2
76,4 82,4
72,8 79,2
76,4 82,4
73,7 79,2
77,6 82
Rata mortalitãþii generale Rata mortalitãþii generale - la 1000 loc.:
- 2025 - 2050
12,7 16,7
12,2 14,3
13,3 16,8
13,4 17,8
Migraþie externãMigraþie externã 2005-2050
minus 1,1 mil. persoane
minus 1,1 mil. persoane
minus 0,5 mil. persoane
ProiectãrileCentrului de Cercetãri Demografice (CCD)
ProiectãrileCentrului de Cercetãri Demografice (CCD)
Proiectãrile Diviziei de Populaþie ONUProiectãrile Diviziei de Populaþie ONU
Fãrã luarea în considerare a migraþiei externe
- date nedisponibile proiectãrile ONU: United Nations, 2007; proiectãrile Eurostat: Lanzieri, 2006;
proiectãri ale autorului.Sursa:Sursa:
Dacã þinem cont de particularitãþile ipotezelor pe care sunt construite cele trei serii de proiectãri, se poate spune, cu temei,
cã existã o bunã coerenþã atât la nivelul filozofiei generale a abordãrilor, cât ºi la nivelul rezultatelor. Constanþa fertilitãþii ºi
mortalitãþii din Scenariul 1 - Pesimist ºi din Varianta Constantã, ºi valorile similare ale fertilitãþii totale ºi ale speranþei de viaþã la
naºtere, ar trebui sã ducã la un numãr apropiat al populaþiei în cele douã construcþii. Nu se întâmplã aºa pentru cã în proiectãrile
ONU este inclusã ºi migraþia. Dacã la cele 14,9 milioane locuitori (în anul 2050) din Varianta Constantã vom adãuga pierderea directã
prin migraþie din anii 2005-2050 (-1,1 milioane locuitori) ºi pierderea indirectã, generatã însã de cea directã, concretizatã în deficit de
nãscuþi, ºi dacã luãm în considerare nivelul cu puþin superior al fertilitãþii (ºi natalitãþii) din Scenariul 1 - Pesimist, vom ajunge la o
foarte bunã consistenþã internã a ansamblului. Nivelul mai ridicat al fertilitãþii din Scenariul 2 - Optimist ºi ne-includerea migraþiei,
pot uºor explica diferenþa dintre numãrul populaþiei în acest scenariu ºi Varianta Medie. ªi comparaþiile cu Varianta de bazã a
proiectãrilor Eurostat sunt relevante ºi instructive.
- în milioane:
73Addendum
II. Evoluþia numãrului de nãscuþi în anul 2006:
creºtere modestã în urban, “înghiþitã” însã de continuarea reculului în rural
Uºoara redresare a numãrului de nãscuþi în anul 2003 ºi, mai ales, în anii 2004-2005, nu a continuat ºi în anul 2006, an în
care au fost aduºi pe lume 219,5 mii de copii, ceea ce însemnã un regres de 1,5 mii faþã de anul precedent. S-a epuizat potenþialul
stimulativ al indemnizaþiei de creºtere a copilului, care a determinat creºterile din 2003-2005? Nu, dar pare a se apropia de acest
punct. Scãderea menþionatã este rezultatul unei creºteri modeste a nãscuþilor în urban - de 1,7 mii, ºi a unui regres mai important în
rural - de 3,2 mii. În mod corespunzãtor, rata natalitãþii a urcat de la 9,9 la 10,1 la mie în urban ºi a coborât de la 10,6 la 10,3 la mie în
rural, ceea ce înseamnã cã în anul 2007 natalitatea va fi mai mare în urban. Natalitatea din rural intrã într-o fazã extrem de
periculoasã. Sã fie vreo legãturã între aceastã veritabilã cãdere ºi masiva migraþie pentru muncã a populaþiei tinere din rural?
Creºterea din urban este localizatã, ca ºi în anii precedenþi, la femeile salariate, ceea ce înseamnã cã indemnizaþia de
creºtere a copilului a continuat sã aibã un rol stimulativ, chiar dacã net inferior comparativ cu anii 2004-2005. Dacã examinãm
caracteristicile creºterii din urban, vom observa cã se plaseazã la primul copil al mamei ºi la femeile cu studii superioare, ceea ce
ºtiam deja din anii anteriori. Înclinãm a crede cã moderata creºtere a numãrului de nãscuþi la femeile salariate în anii 2004-2005 ºi
cea minimã din anul 2006 sunt o elocventã ilustrare a ineficienþei unei mãsuri pripite, adoptatã ºi aplicatã fãrã viziune prospectivã ºi
fãrã luarea în considerare a implicaþiilor ºi a realitãþilor economice ºi sociale. Indemnizaþia de creºtere a copilului oferã mamei
(familiei) un consistent suport financiar dar numai pentru doi ani. Ce se întâmplã dupã trecerea celor doi ani, când femeia trebuie sã-
ºi reia activitatea economicã, în unele cazuri cu un salariu mai mic decât indemnizaþia ºi, oricum, cu un venit mediu pe membru de
familie sensibil diminuat prin apariþia copilului? Dacã aceastã mãsurã (chiar având un cuantum mai mic al indemnizaþiei) ar fi fost
însoþitã de extinderea reþelei de creºe ºi grãdiniþe ºi de facilitarea accesului copiilor provenind din familii cu venituri mici ºi medii,
este de admis cã altele ar fi fost ºi ar fi efectele concediului ºi indemnizaþiei de creºtere a copilului.
Vasile Gheþãu
Profesor de Demografie la Facultatea de Sociologie ºi Asistenþã Socialã a
Universitãþii Bucureºti, directorul Centrului de Cercetãri Demografice
Vladimir Trebici din cadrul Institutului Naþional de Cercetãri Economice al
Academiei Române.
Membru al Uniunii Internaþionale pentru Studiul ªtiinþific al Populaþiei,
al Asociaþiei Europene pentru Studiul Populaþiei, al Societãþii Britanice pentru
Studiul Populaþiei, al Asociaþiei Internaþionale a Demografilor de Limbã
Francezã, al Asociaþiei ªtiinþifice DemoBalk ºi al Asociaþiei Române de
Sociologie. Doctor în Economie. Consultant ONU în probleme de populaþie.
Autor a peste 100 de lucrãri ºtiinþifice în domeniul demografiei.
ACADEMIA ROMÂNÃ
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETÃRI ECONOMICE
CENTRUL DE CERCETÃRI DEMOGRAFICE “VLADIMIR TREBICI”“VLADIMIR TREBICI”
DECLINUL DEMOGRAFIC
ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI
DECLINUL DEMOGRAFIC
ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI
O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21
DE
CLI
NU
L D
EM
OG
RA
FIC
ªI
VII
TO
RU
L P
OP
ULA
ÞIE
I R
OM
ÂN
IEI
ISBN 978-973-7871-88-61
90
0
19
10
19
20
19
30
19
40
19
50
19
60
19
70
19
80
19
90
20
00
20
10
20
20
20
30
20
40
20
50
20
60
20
70
20
80
20
90
21
00
0
5
10
15
20
25
30
0
5
10
15
20
25
30
- m
ilio
an
e lo
cu
ito
ri -
?
- m
ilio
an
e lo
cu
ito
ri -
S1 - Pesimist
S2 - Optimist
S3 - Ideal
Lucrare apãrutã cu sprijinul
"România are nevoie de o politicã familialã elaboratã cu multã grijã ºi
responsabilitate, clarã, stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmãreascã
efecte imediate (necontrolabile în anumite dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã aibã
consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei publice ºi al specialiºtilor.
Alocaþia de stat pentru copii, diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia
cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare financiarã, ar trebui sã constituie
componente ale unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii familiale,
refacerea statutului ºi prestigiului familiei cu copii, revigorarea cercetãrii
demografice, crearea unei structuri instituþionale de înaltã prestanþã care sã
gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã problemele celei mai importante
bogãþii a þãrii.”
Vasile Gheþãu