imbinari sudate cu ec3

38
Imbinari sudate Imbinari sudate Conf dr ing Cristina Campian

Upload: alin-oltyan

Post on 19-Jun-2015

2.669 views

Category:

Documents


18 download

TRANSCRIPT

Page 1: Imbinari Sudate Cu Ec3

Imbinari sudateImbinari sudate

Conf dr ing Cristina Campian

Page 2: Imbinari Sudate Cu Ec3

• Datorită avantajelor pe care le prezintăDatorită avantajelor pe care le prezintă, sudura este în prezent mijlocul de îmbinare cel mai utilizat în construcţiileîmbinare cel mai utilizat în construcţiile metalice. Aceste avantaje rezultă atât din simplitatea execuţiei cât şi a modului maisimplitatea execuţiei cât şi a modului mai direct de scurgere a fluxului de eforturi

Page 3: Imbinari Sudate Cu Ec3

• Sudarea constă în îmbinarea metalelor cu o compoziţie chimică identică sau asemănătoare cu ajutorul căldurii sau presiunii sau cuidentică sau asemănătoare, cu ajutorul căldurii sau presiunii, sau cu amândouă împreună, cu sau fără adaos de material, material similar materialului din elementele ce se îmbină. Prin sudare, atomii vecini ai pieselor ce se îmbină sunt aduşi în zonele de atracţie reciprocă, între piesele îmbinate realizându se o legătură atomicăîntre piesele îmbinate realizându-se o legătură atomică.

• -procedee de sudare prin topire ce constau în topirea marginilorprocedee de sudare prin topire ce constau în topirea marginilor pieselor ce se îmbină şi a materialului de adaos;

• -procedee de sudare prin presiune la care îmbinarea se realizează prin încălzirea locală a pieselor în zona de îmbinat, urmată de aplicarea unei presiuni asupra celor două piese cordonul de sudurăaplicarea unei presiuni asupra celor două piese, cordonul de sudură relizându-se fără adaos de material

Page 4: Imbinari Sudate Cu Ec3

Procedee de sudare prin topireAceste procedee cuprind sudarea cu flacără oxiacetilenică şi sudarea

l t icu arc electric. Sudarea cu flacără oxiacetilenică se utilizează tot mai puţin, deoarece

protecţia pe care o dă flacăra este ineficientă, în cordonul de sudură pătrunzând oxigen şi azot din aer, cordonul rezultat fiind de calitate ginferioară. De asemenea, prin utilizarea acestui procedeu rezultă o zonă mare influenţată termic,ceea ce duce la apariţia unor deformaţii mari.

Sudarea cu arc electric constituie unul din procedeele cele mai utilizateSudarea cu arc electric constituie unul din procedeele cele mai utilizate la îmbinarea elementelor metalice. Căldura necesară topirii se datorează arcului electric ce se dezvoltă între electrod şi piesa ce se sudează.

• Cele mai utilizate metode pentru construcţiile metalice:• -sudarea cu arc electric descoperit;• -sudarea cu arc acoperit sub strat de flux;suda ea cu a c acope sub s a de u ;• -sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector.

Page 5: Imbinari Sudate Cu Ec3

• . Procedee de sudare prin presiuneP d l d d i i t i• Procedeele de sudare prin presiune sunt mai puţin folosite în construcţiile metalice.

• Sudarea prin presiune se realizează fără adaosSudarea prin presiune se realizează fără adaos de material, în diferite variante, încălzind local piesele în zona de îmbinare şi aplicând forţe exterioare ce aduc piesele în contact intim astfelexterioare ce aduc piesele în contact intim, astfel ca prin deformare plastică să se realizeze sudura. După modul de încălzire şi aplicare a sarcinii se deosebesc următoarele procedeesarcinii, se deosebesc următoarele procedee utilizate în construcţiile metalice:

• -sudarea prin rezistenţă cap la cap;• -sudarea prin puncte;• -sudarea în linie.

Page 6: Imbinari Sudate Cu Ec3

• Sudarea cap la capSudarea cap la cap prin rezistenţă

Sudarea prin puncte

S d î li iSudarea în linie

Page 7: Imbinari Sudate Cu Ec3

Materiale pentru sudareMateriale pentru sudareCalitatea sudurii depinde de calitatea sârmei şi mai ales de cea aî li l i l t d l iînvelişului electrodului.

Conform STAS 1125/1-91, 1125/2-80 şi 1125/3-90 electrozii se clasifică, după destinaţia pe care o au, în următoarele grupe:

I-electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor carbon şi slab aliate;II-electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor cu granulaţie fină şi aII electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor cu granulaţie fină şi a

oţelurilor utilizate la temperaturi scăzute;III-electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor termorezistente;IV-electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor inoxidabile;V l t i î liţi t î ăV-electrozi înveliţi pentru încărcare.În cadrul fiecărei grupe, electrozii se mai clasifică pe tipuri,

funcţie de caracteristicile mecanice şi compoziţia chimică a metalului depus prin sudare.p p

Page 8: Imbinari Sudate Cu Ec3

Electrozi înveliţiElectrozi înveliţi

Electrozii înveliţi utilizaţi la sudarea oţelurilor carbon şi a oţelurilor slab aliate suntf ţi di t d ţ l di t l 2 8 i l i 200 250 300 350formaţi dintr-o vergea de oţel cu diametrul 2-8mm şi lungime 200; 250; 300; 350;450; 500 şi 600mm, acoperită cu un înveliş de diferite tipuri şi grosimi. Pentru aputea prinde electrodul în portelectrod, la unul din capete, pe o lungime decca.25mm, electrodul nu este învelit. Electrozii cu diametrul mai mic de 2,5mm, ,se livrează dezveliţi la mijloc

Page 9: Imbinari Sudate Cu Ec3

Conform SR CR 12187-1999, simbolizarea electrozilor înveliţi se face după următoarele caracteristici:caracteristici:

• -caracterul învelişului;• -randamentul efectiv;• -poziţiile de sudare;• -caracteristicile curentului de sudare;caracteristicile curentului de sudare;• -conţinutul de hidrogen difuzabil.Din punct de vedere al caracterului învelişului, simbolizarea se face cu o literă sau

două şi anume:• A - electrozi cu înveliş acid;ş ;• AR - electrozi cu înveliş acid rutilic;• B - electrozi cu înveliş bazic;• C - electrozi cu înveliş celulozic;• O - electrozi cu înveliş oxidant;ş• R - electrozi cu înveliş rutilic (înveliş de grosime medie);• RR - electrozi cu înveliş rutilic (înveliş cu grosime mare);• S - electrozi cu alte tipuri de înveliş.

Page 10: Imbinari Sudate Cu Ec3

E l e c t r o z i c u î n v e l i ş o x i d a n t au în compoziţia învelişului oxizi de fier şi uneori şi oxizi de mangan. Acest tip de electrozi produce o baie de topire fluidă pătrunderea fiind redusă Dau cusături subţiri şi cu aspect

E l e c t r o z i c u î n v e l i ş a c i d au învelişul pe bază de oxizi de fier, de

topire fluidă, pătrunderea fiind redusă. Dau cusături subţiri şi cu aspect lucios, sudurile nefiind de calitate superioară.

mangan şi de siliciu

E l e c t r o z i c u î n v e l i ş a c i d r u t i l i c se aseamănă cu cei cu înveliş acid dar dau o zgură mai fluidă şi au un conţinut maxim de 35% oxid de titanacid dar dau o zgură mai fluidă şi au un conţinut maxim de 35% oxid de titan.

E l e c t r o z i c u î n v e l i ş b a z i c au învelişul pe bază de carbonat de calciu sau alţi carbonaţi bazici. Aceste tipuri de electrozi produc un arc cu pătrundere ţ ţ p p pmedie putând fi folosiţi pentru toate poziţiile de sudare, utilizând curent continuu cu polaritate inversă (polul pozitiv legat la electrod).

E l e c t r o z i c u î n v e l i ş c e l u l o z i c conţin în înveliş pe lângă feroaliaje şi materii organice

E l e c t r o z i c u î n v e l i ş r u t i l i c conţin în înveliş cel puţin 35% oxidde titan. Cusăturile realizate cu aceşti electrozi au tendinţa de fisurareredusă şi calităţi mecanice foarte bune. Sunt destinaţi, în special sudării înpoziţie verticală şi peste cap (de plafon).

Page 11: Imbinari Sudate Cu Ec3

Sârme şi fluxuri pentru sudare

Sârma folosită ca electrod şi ca material de adaos la sudarea cu arc electric se fabrică prin tragere la rece, având diametrul de 1,6-6mm şi este livrată în colaci. Calitatea oţelurilor sârmelor este diferită după calitatea oţelurilor care se sudeazăse sudează

Fluxurile, utilizate pentru sudarea automată sau semiautomată cu arc u u e, u a e pe u suda ea au o a ă sau se au o a ă cu a celectric, se împart, după modul de fabricare, în fluxuri topite şi fluxuri ceramice, iar, după caracterul zgurii, în fluxuri acide şi fluxuri bazice.

Fluxurile topite se obţin din diferite substanţe, topite împreună la aproximativ 1500oC şi măcinate apoi la mărimea dorită a granuleloraproximativ 1500oC şi măcinate apoi la mărimea dorită a granulelor.

Fluxurile ceramice se fabrică prin legarea cu un liant a unor substanţe fin măcinate, formându-se o pastă consistentă ce apoi se granulează.

Page 12: Imbinari Sudate Cu Ec3

Clasificarea îmbinărilor sudateClasificarea îmbinărilor sudate

a)După poziţia pieselor una faţă de alta

b) După felul cusăturilor utilizate la realizarea îmbinărilor

-îmbinări cu cusături în adâncime;-îmbinări cu cusături în relief.

Page 13: Imbinari Sudate Cu Ec3

a)După poziţia pieselor una faţă de altaa)După poziţia pieselor una faţă de alta

î bi ă i d t l-îmbinări sudate cap la cap;-îmbinări sudate prin suprapunere

îmbinări sudate în T;-îmbinări sudate în cruce;

îmbinări sudate multiple;

Page 14: Imbinari Sudate Cu Ec3

a)După poziţia pieselor una faţă de altaa)După poziţia pieselor una faţă de alta

•îmbinări sudate cu eclise.

Page 15: Imbinari Sudate Cu Ec3

îmbinări cu cusături în adâncimeîmbinări cu cusături în adâncime

Page 16: Imbinari Sudate Cu Ec3

Tipuri de cusături pentru grosimi de i dif ipiese diferite

Page 17: Imbinari Sudate Cu Ec3

îmbinări cu cusături în relief.

Page 18: Imbinari Sudate Cu Ec3

Tipuri de îmbinări după poziţia lorTipuri de îmbinări după poziţia lor

.•1 2 sudură orizontală în plan•1,2-sudură orizontală în plan orizontal; •3-sudură orizontală în plan vertical;•4-sudură verticală în plan vertical;•5-sudură de plafon.

Page 19: Imbinari Sudate Cu Ec3

Tipuri de îmbinări după poziţia lorTipuri de îmbinări după poziţia lor

- îmbinări sudate i t l î l i t lorizontale în plan orizontal;

-îmbinări sudate în jgheab;

-îmbinări sudate de plafon;-îmbinări sudate

verticale în plan vertical

Page 20: Imbinari Sudate Cu Ec3

după forma cordonului de după modul de di d l idupă forma cordonului de

sudură-îmbinări cu cordoane drepte;îmbinări cu cordoane în găuri

dispunere a cordonului-îmbinări cu

cusături continui;-îmbinări cu -îmbinări cu cordoane în găuri. cusături întrerupte.

Page 21: Imbinari Sudate Cu Ec3

• după rolul îmbinăriidupă rolul îmbinării• -îmbinări de rezistenţă;

î bi ă i d i t ţă t• -îmbinări de rezistenţă-etanşare;• -îmbinări de solidarizare.

Page 22: Imbinari Sudate Cu Ec3

Caracteristicile geometrice ale ă il d d ăcusăturilor de sudură

Page 23: Imbinari Sudate Cu Ec3

Caracteristicile geometrice ale ă il d d ăcusăturilor de sudură

Page 24: Imbinari Sudate Cu Ec3
Page 25: Imbinari Sudate Cu Ec3

EC 3EC 3 (prEN-1993-(p

1-8-2003) part 1 8part 1.8.

Page 26: Imbinari Sudate Cu Ec3

EC 3EC 3 (prEN-1993-(p

1-8-2003) part 1 8part 1.8.

Page 27: Imbinari Sudate Cu Ec3

EC 3EC 3 (prEN-1993-(p

1-8-2003) part 1 8part 1.8.

Page 28: Imbinari Sudate Cu Ec3

EC 3EC 3 (prEN-1993-(p

1-8-2003) part 1 8part 1.8.

Page 29: Imbinari Sudate Cu Ec3

EC 3EC 3 (prEN-1993-(p

1-8-2003) part 1 8part 1.8.

Page 30: Imbinari Sudate Cu Ec3

EUROCODE 3 (prEN-1993-1-8-2003) part 1.8.

Page 31: Imbinari Sudate Cu Ec3

Grinzi ajurateGrinzi ajurate• Pentru reducerea consumului de oţel se poateţ p

recurge la utilizarea grinzilor cu goluri în inimă(ajurate).D bi i i d i i b i di fil• De obicei, acest tip de grinzi se obţine din profiledublu T tăiate şi resudate în mai multe moduri.

• În aceste elemente se obţine o mărire a• În aceste elemente se obţine o mărire amomentului de inerţie şi a modulului rezistenţă,iar la elementele solicitate la eforturi axiale semăreşte axa de giraţie.

Page 32: Imbinari Sudate Cu Ec3

Taiere grinziTaiere grinzi

Page 33: Imbinari Sudate Cu Ec3

TIPURI DE PROFILETIPURI DE PROFILE

Page 34: Imbinari Sudate Cu Ec3

TIPURI DE PROFILETIPURI DE PROFILE

Page 35: Imbinari Sudate Cu Ec3

TIPURI DE PROFILETIPURI DE PROFILE

Page 36: Imbinari Sudate Cu Ec3

CORDOANELE DE SUDURĂCORDOANELE DE SUDURĂ

• Cordoanele desudură din axa

i ii l ăgrinzii, care leagăcele două părţi,se calculează şise calculează şirealizează astfelîncât să preiapforţa de lunecareîntre axele a douăgoluri succesive.

Page 37: Imbinari Sudate Cu Ec3

• Imbinari cu sudura in adancime

Page 38: Imbinari Sudate Cu Ec3