imigrantii din rom ânia
DESCRIPTION
Imigrantii din Rom ânia. Discutii. Piata fortei de mu ncă din România. Emigrația masivă a populației active (cca. 1/3 din total) și îmbătrânirea populației. Principalele domenii afectate : construc ții, industria ușoară (textile), Horeca. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
Discutii
Emigrația masivă a populației active (cca. 1/3 din total) și îmbătrânirea populației. Principalele domenii afectate: construcții, industria ușoară (textile), Horeca.
Scenarii posibile: - returnarea emigrantilor - reconversia profesionala a populatiei rurale - imigratia
Voci: sindicate, patronate, societatea civilă, opinia publică (ex: stagnarea salariilor)
Reprezinta un fenomen nou pentru Romania, insa una dintre cele mai importante dezbateri la nivelul UE.
Securizarea frontierelor vs. integrarea imigrantilor si refugiatilor in Romania- centralizarea responsabilitatilor: ORI
In Romania locuiesc aproximativ 60.000 de imigranti (membri de familie ai cetățenilor români, studenți, muncitori, oameni de afaceri, etc.). Majoritatea provin din: Republica Moldova (28%), Turcia (17%), China (14%), Siria (3%), Liban, Serbia, Tunisia, Irak, Ucraina.
Cei mai multi lucratori imigranti sunt in Bucuresti și in Constanta.
Motivația migrarii: muncă (retele), studii, probleme sociale sau politice, reîntregirea familiei
Bazele interactiunii cu societatea romaneasca: Prieteni, familiei, asociații etnice și religioase, centre universitare, ambasade, ORI.
Autorizatiile de munca - contingentul annual este stabilit la nivelul CES si legalizat prin HG. In functie de nevoile pietei si poate fi suplimentat.- se obtin de catre angajator - este strans legata de permisul de sedere
Firme de recrutareRetele informaleDetasare – preponderent (modalitatile de
recrutare, salariile si conditiile de munca nu sunt controlate)
Contract de muncaAnunturi publice
Angajarea implica: costuri suplimentare, birocratie.
Necunoasterea legislatiei romane, a drepturilor și obligațiilor pe care le au în România
Semnarea contractelor sau angajamentelor de munca in limbi pe care nu le cunosc.
Barierele de limba – lipsa informatiilor in limbi de circulație internatională.
Incoerenta informatiilor oferite de catre institutiile publice si nesincronizarea acestora
Abuzurile angajatorilor: salarizare (ore suplimentare neplatite, cazare si masa, cote de productie), interpretarea contractului de munca, ingradirea libertatii fizice, interzicerea/sanctionarea grupurilor de reprezentanti
Neintelegea prevederilor detasarii (1 an/ 5 ani)Legislatie: interdependenta documentelor,
imposibilitatea schimbarii angajatorului, etc. Imposibilitatea de a beneficia de ajutor de
somaj (chiar daca aceasta cotizatie este platita)
Orice muncitor salariat din Romania are dreptul de a se afilia unui sindicat (drept constitutional, art.40)
Muncitorii detasati nu pot deveni membri de sindicat daca sunt deja afilitai unui sindicat din tara de origine (in lipsa unui acord de cooperare intre sindicatele din Romania si cele din tara de origine).
Sindicatele considera ca este mult prea greu sa ii reprezinte pe muncitorii imigranti (bariere culturale si de limba)
Tendinte viitoare: sindicalizarea muncitorilor imigranti?
Ce putem face noi?