Immanuel Kant

edu-01-2015

Sursa datelor: INS

DDaattee ddee ccoonnttaacctt:

IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL DDEE SSTTAATTIISSTTIICCÃÃ

B-dul Libertãþii Nr. 16, sector 5, Bucureºti

Telefon: 318 18 71; 317 77 70

Fax: 312 48 75

e-mail: romstat@insse.ro

http://www.insse.ro

Coordonator: Compartimentul Comunicare

Redactor: Dr. Raluca Drăgoescu

Grafica: INS, Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

© INS, decembrie 2015

Vitty-Cristian CHIRAN

1

 Cuvânt înainte 

   

Ediția  2015  a  Anuarului  Demografic  al  României conține serii de date statistice cu privire la numărul şi structura  demografică  a  populației,  precum  şi  la mişcarea  ei  naturală  (naşteri,  decese,  căsătorii, divorțuri) şi migratorie (internă şi internațională). Structura lucrării respectă, în bună măsură, pe cea a 

edițiilor precedente, asigurând astfel continuitatea şi comparabilitatea  seriilor  de  date.  În  plus,  ediția actuală cuprinde şi o serie de tabele noi, care prezintă date  statistice  privind  populația  rezidentă, evenimentele  demografice  ale  persoanelor  cu reşedința  obişnuită  în  România  şi  migrația internațională cu schimbarea reşedinței obişnuite. Conținutul  metodologic  şi  metodele  de  calcul  a 

indicatorilor  sunt  aliniate  practicilor  internaționale, asigurând  posibilitatea  realizării  unor  comparații  cu alte  țări.   

Tudorel ANDREI Preşedinte 

Institutul Național de Statistică       

2

C U P R I N S  

Câteva considerații asupra demografiei ...............................................  3 I POPULAȚIA ŞI STRUCTURA DEMOGRAFICĂ ......................................  4 Populația după domiciliu şi populația rezidentă  pe sexe şi vârste, la 1 iulie 2014 ...........................................................  4 Populația după domiciliu pe sexe şi vârste, la 1 iulie 1968...................  5 Populația după domiciliu pe sexe şi vârste, la 1 iulie 1992...................  5 Structura populației după domiciliu pe grupe mari de vârstă, la 1 iulie................................................................................  6 Populația rezidentă, la 1 iulie (hartă) ...................................................  7  II MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI ..............................................  8 Rata de fertilitate, pe grupe de vârstă..................................................  8 Rata de natalitate, în anii 1975 şi 2014 (hartă).....................................  9 Rata de mortalitate, pe medii de rezidență,  în anii 1950 – 2014 ...............................................................................10 Speranța de viață la naştere, pe sexe şi medii de rezidență în anii 1968 – 2014 ...............................................................................11 Căsătorii pe grupe de vârstă şi sexe, în anii 1975 şi 2014..................... 12 Rata de nupțialitate, pe medii de rezidență,  în anii 1950 ‐  2014 ...............................................................................13 Vârsta medie a soților la prima căsătorie  în anii 1980 – 2014 ...............................................................................13 Rata de divorțialitate  în anul 2014  (hartă).......................................... 14 Rata de divorțialitate, pe medii de rezidență,  în anii 1950 ‐  2014 ...............................................................................15 Vârsta medie la divorț a soților, în anii 1996 – 2014 ............................15  III MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI .......................................... 16 Migrație internă ‐ schimbări de domiciliu, în anii 1970 ‐  2014 ............ 17 Structura fluxurilor migratorii interne determinate de schimbările de domiciliu, în anii 1970 şi 2014 (%)................................17 Numărul anual al emigranților şi imigranților cu schimbarea  reşedinței obişnuite, în perioada 2003 – 2014 .....................................18 Emigranți cu schimbarea reşedinței obişnuite pe grupe de vârstă, şi sexe, în anii 2003 şi  2014.....................................................................19 Imigranți cu schimbarea reşedinței obişnuite pe grupe de vârstă, şi sexe, în anii 2003 şi 2014......................................................................20 Anuarul demografic al României, ediția 2015 ‐ Vasile Ghețău.............21 

  

3

Cateva consideraţii asupra demografiei   Ca  şi  în  alte  domenii  ale  statisticii,  în  statistica  populației  s‐au 

produs modificări  şi  transformări, atât  în ceea ce priveşte sistemul, cât şi conținutul indicatorilor utilizați în practică. Primul Anuar demografic al României, publicație  comparabilă  cu 

cele  apărute  în  alte  țări,  a  fost  editat  în  anul  1967.  Anuarul cuprindea  serii  de  date  pentru  toate  fenomenele  demografice pentru  perioada  1930‐1965,  iar  datele  pentru  anul  1965  erau prezentate în tabele detaliate.  Cuvântul  demografie  provine  din    grecescul  dēmos  =  popor  și 

graphō  =  a  scrie,  a  compune.  Demografia  este    știința  care analizează  cantitativ  dinamica,  structura  și  distribuția  populației, modificările din punct de vedere spațial și temporal ale populației ca urmare  a  unor  evenimente  majore  precum  nașterea,  decesul, migrația.  Primele  analize  demografice  datează  încă  din  vremea Greciei  antice  și  a  Imperiului  Roman.  Filozofi  precum  Platon, Aristotel, Cicero sau Seneca au fost printre primii care au expus idei în acest domeniu. Astăzi,  demografia  şi  statistica  demografică  sunt  bazate  pe 

metode  științifice moderne  și sunt utile pentru a explica  fenomene socio‐economice  complexe atât  la nivel macro  cât  şi  la nivel micro social.  Înregistrarea  nașterilor,  a  deceselor,  a  căsătoriilor  și divorțurilor,  a  emigrației  și  imigrației  ne  furnizează  informații  care stau la baza fundamentării multor politici publice. 

 

4

Piramida  vârstelor  reprezintă  o    cronică  a  generațiilor,  evidențiind disproporțiile  care  pot  apărea  în  structura  populației.  Efectele evoluțiilor  demografice  se  fac  resimțite  în  perioade  lungi  de  timp  şi atrag schimbări  în structura populației. Piramida este o „radiografie” a populației  şi  evidențiază  tendințele  pe  termen  lung  ale  fertilității  şi mortalității, precum şi efectele pe termen scurt şi mediu ale migrațiilor, în care fiecare vârstă se regăseşte în propria sa istorie. Astfel piramida vârstelor  la nivelului anului 2014 are o bază  îngustă 

caracteristică populațiilor îmbătrânite. Îmbătrânirea populației conduce la îmbătrânirea forței de muncă, cu 

efecte importante asupra economiei şi a pieței muncii. Între  populația  după  domiciliu  şi  populația  rezidentă  există  o 

diferență  semnificativă  sub  aspectul  dimensiunii  (prima  fiind  cu  circa 2,4 milioane persoane mai mare decât cea de‐a doua  la 1  iulie 2014), proiectarea  celor două populații  la 1  iulie 2014 pe piramida  vârstelor evidențiind un ecart notabil în special pentru grupa de vârstă 25‐50 ani, care  include  o  mare  parte  din  populația  activă  pe  piața  muncii. Diferența  între  cele  două  tipuri  de  populații  se  poate  explica  prin fenomenul migrației internaționale. 

  

5

 

6

   Evoluția  structurii  populației  pe  grupe  mari  de  vârstă  arată 

amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populației: dacă în 1970 grupa de vârstă 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul populației, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârsta mai mică de 15 ani, care în  1970  depăşea  un  sfert  din  totalul  populației  (25,9%),  a  scăzut semnificativ, la numai  la 14,9% în 2014. 

  

   

7

  

 Densitatea  cea mai mare a populației  se  regăseşte  în  județele  care 

conțin  polii  de  creştere  economică  ai  României,  respectiv  Iaşi, Constanța,  Ploieşti,  Craiova,  Timişoara,  Cluj‐Napoca,  Braşov  şi Bucureşti,  aceştia  reprezentând    puncte  de  atracție  pentru  forța  de muncă.   

8

Naşterile şi decesele formează mişcarea  naturală a populației. Natalitatea  stă  la  baza  fenomenului  de  creştere  a  populației, 

excedentul  numeric  de  nou‐născuți  asupra  deceselor    conducând  la sporul natural al  populației. 

 

  Rata de fertilitate pe grupe de vârstă a  înregistrat schimbări majore 

după 1989: a scăzut nivelul ratei de fertilitate şi a crescut vârsta medie la care se înregistrează cele mai mari valori ale ratei de fertilitate. Astfel dacă  în  perioada  1970‐1985  grupa  de  vârstă  cu  cea mai mare  rată  a fertilității  era  20‐24  de  ani  cu  201,4  născuți‐vii  la  1000  de  femei, respectiv  191,4  în  perioada  2005‐2014  rata  fertilității  a  cunoscut  o scădere notabilă,  la numai  70  de născuți‐vii  la  1000 de  femei pentru grupa de vârstă 20‐24 de ani în 2005 şi la doar 55,9 în 2014.  În anii 2005 şi 2014 grupa de vârstă cu cea mai mare rată a fertilității 

este 25‐29 de ani cu valorile de 77,3 respectiv 67,8 născuți‐vii la  1000 de  femei ceea ce arată o creştere a vârstei  la care  femeile se 

decid să aibă copii.  

Rata de fertilitate1) pe grupe de vârstă 

0

50

100

150

200

250

1970 1985 2005 2014

15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 an i

Născuţi-vii la 1000 femei

  

1) Ratele au fost calculate cu populația după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an. 

9

  Rata  de  natalitate  a  cunoscut  o  scădere  importantă  din  anul  1975 

până în anul 2014: de la valoarea de 19,7 născuți‐vii la 1000 de locuitori până la valoarea de 8,3 născuți‐vii la 1000 de locuitori. 

10

Dintre  fenomenele mişcării  naturale, mortalitatea  este  influențată semnificativ de  schimbarea  condițiilor de  viață  şi,  în general, evoluția favorabilă a speranței de viață este asimilată cu creşterea nivelului de trai material şi cultural al populației. Speranța  de  viață  la  naştere  reprezintă  unul  dintre  indicatorii  prin 

prisma  căruia  se  analizează  gradul  de  dezvoltare  la  care  a  ajuns  o societate.  Evoluția  speranței  de  viață  este  condiționată  de modul  de viață, starea de sănătate, alimentație, nivelul educației sanitare etc. 

 Începând  cu  anul  1950  rata  de mortalitate  a  cunoscut  o  scădere, 

atingând o valoare minimă de 8,1 decese  la 1000 de  locuitori  în 1964, după care se manifestă o tendință de creştere constantă până  în anul 1996  când  s‐au  înregistrat  12,5  decese  la  1000  de  locuitori. Ulterior, rata mortalității scade, atingând în anul 2014 valoarea de 11,4 decese la 1000 de locuitori. Rata de mortalitate este mai mică în mediul urban decât în cel rural, 

diferența  dintre  cele  două  medii  de  rezidență  crescând  în  perioada 1960‐1996, după care această diferență cunoaşte o uşoară scădere. 

 

 

11

Speranța  de  viață  la  naştere  a  înregistrat  o  creştere  uşoară  de  la valoarea de 67,33 ani în 1968‐1970 la 69,82 ani în 1976‐1978 urmată de o  perioadă  în  care  s‐  a menținut  la  o  valoare  aproximativ  constantă până în anii 1998‐2000 când a început o creştere accentuată atingându‐se valoarea de 75,47  ani  în perioada 2012‐2014. Speranța  de  viață  a  fost  mai  mare  la  femei  decât  la  bărbați  pe 

întreaga perioadă 1968‐2014, dar diferența a crescut de la aproximativ patru ani în 1968‐1970 (69,51 ani la femei față de 65,07 ani la bărbați) la aproximativ şapte ani în 2012‐2014 (78,93 ani la femei față de 72,04 ani la bărbați). Speranța de viață este mai mare în mediul urban decât în cel rural.   

 

   

12

Studiul  nupțialității  prezintă  o  importanță  deosebită  în  demografie deoarece  reprezintă  o  premisă  importantă  pentru  fenomenul  de natalitate. Căsătoria este un act firesc în cadrul evoluției societății şi, în mod  normal,  se  soldează  cu  urmaşi,  ceea  ce  duce  la  o  creştere  a populației. Căsătoria este atât o  instituție socială, cât  şi o  instituție de natură  juridică;  ea  se  află  sub  influența  unui mare  număr  de  factori: sociali, economici, culturali, psihologici etc. 

 

 

13

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

Total Urban Rural

Căsătorii la 1000 locuitori

2014

 În  perioada  1950‐2014  rata  de  nupțialitate  a  avut  o  tendință  de 

scădere de la  11,7  căsătorii la 1000 de locuitori în 1950 la 5,3  în 2014.  În această perioadă rata de nupțialitate a fost în general mai mare în 

mediul urban decât în cel rural. Vârsta medie a soților  la prima căsătorie a  înregistrat variații  foarte 

mici  în perioada 1980‐1990 dar o creştere sensibilă  în ultimul sfert de veac, atât  la bărbați cât  şi  la  femei, ajungând  la valorile de 30,4 ani  la bărbați şi 27,3 ani la femei. 

 

  

14

Divorțialitatea este un fenomen demografic, apărut în ciclul de viață familială, care întrerupe o căsătorie, având implicații importante asupra familiei  şi  fertilității  conjugale,  modificând  statutul  matrimonial  al persoanelor implicate. În  cadrul  fenomenelor  demografice,  ea  caracterizează  mulțimea 

divorțurilor care s‐au produs  într‐o populație  în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an calendaristic. 

 

  

15

   Rata de divorțialitate a avut o evoluție oscilantă până  în 1967 când, 

ca efect al politicii regimului comunist din aceea vreme (modificări ale unor  dispoziții  legale  referitoare  la  divorț,  octombrie  1966),  rata  a scăzut  brusc,  ulterior,  începând  cu  anii  '70  crescând  din  nou,  dar  la valori inferioare celor înregistrate înainte de anul 1967.  Vârsta medie la divorț a soților a crescut în mod constant: de la 36,5 

ani  în 1996  la 41,0 de ani  în 2014  la bărbați respectiv de  la 33,3 ani  în 1996 la 37,4 ani în 2014 la femei. 

  

 

16

  Migrația  populației  este  determinată  în  primul  rând  de  factori 

economici  şi  în  al  doilea  rând  de  factori  sociali,  culturali,  politici. Migrația nu are un caracter întâmplător, ci este cauzată de factori care pot  determina  anumite  grupuri  de  oameni  să  ia  inițiativa  de  a‐şi schimba definitiv domiciliul, condiția de muncă sau chiar profesia, viața.  Există o  serie de  condiții  socio‐economice  care  influențează decisiv 

migrația internă: investiții în anumite zone geografice, crize economice, schimbări  de  natură  tehnică  sau  organizatorică  în  întreprinderi, modificarea  condițiilor  de  viață,  existența  unor  asigurări  sociale mai bune etc. 

 

   

17

   Migrația internă cunoaşte un maxim pronunțat în anul 1990 când s‐a 

înregistrat un număr de 786471 de schimbări de domiciliu. Dacă  în  1970  ponderea  cea  mai  mare  o  dețineau  schimbările  de 

domiciliu din mediul  rural  în mediul urban  (37,5%),  în 2014 ponderea cea mai mare o dețin schimbările de domiciliu din mediul urban tot  în mediul urban (30,0%), urmate de cele din mediul urban în cel rural. 

 

  

18

Migrația  internațională  este  un  fenomen  demografic  cu  cauze  şi efecte  socio‐economice  multiple  şi  complexe.  Fenomenul  are  un caracter dinamic, cu modificări frecvente în dimensiune şi în structură. Cunoaşterea numărului de emigranți,  imigranți  şi a structurii migrației internaționale este utilă pentru calculul populației rezidente,  indicator relevant  pentru  fundamentarea  deciziilor  guvernamentale  şi  în realizarea de comparații  internaționale. Extinderea Uniunii Europene a adăugat  o  nouă  dimensiune  geografică  amplorii  fenomenului  de migrație.  Ea  a dat, de  asemenea, un nou  impuls  cererii de  informații statistice corecte, disponibile la timp şi armonizate. 

  

  

 Fenomenul de emigrare (schimbarea reşedinței obişnuite în altă țară 

decât Romania pentru o perioadă de cel puțin 12 luni) a atins un punct de  maxim  în  anul  2007,  anul  aderării  României  la  UE.  Ulterior fenomenul  a  scăzut  în  intensitate,  scădere  reprezentată  şi  prin modificarea  condițiilor  economico‐sociale  din  statele  membre  UE dezvoltate  ca  efect  al  crizei  financiare mondiale  declanşate  în  2008. Numărul  imigranților  care  şi‐au  schimbat  reşedința  obişnuită  a înregistrat  valori  aproximativ  constante  în  perioada  2003‐2007,  după care se înregistrează o uşoară creştere a acestora. 

19

  Analizând emigrația anului 2003 comparativ cu anul 2014 constatăm 

că numărul emigranților de sex masculin era mai mare decât al celor de sex  feminin  în 2003,  raport care s‐a  inversat  în 2014 când au emigrat mai multe femei decât bărbați.  Majoritatea emigranților sunt cei în vârstă de muncă, dar se observă 

şi o creştere a numărului de copii care au emigrat în 2014 față de 2003, probabil datorită faptului că aceştia îşi urmează familia. 

 

 

20

  Atât în anul 2003, cât şi în 2014 numărul imigranților de sex masculin 

a fost mai mare decât al celor de sex feminin,  iar majoritatea acestora sunt persoane în vârstă de muncă. 

 

  

21

  

Anuarul demografic al României, ediția 2015  

  

Elaborarea  și  publicarea  ediției    2015  a  Anuarului  demografic al României se  înscriu  în preocupările constante ale Institutului Național de Statistică,  începute odată cu publicarea rezultatelor  Recensământului  Populației  și  al  Locuințelor  din octombrie 2011, de a oferi celor interesați aproape toate datele statistice pe care le are și le produce institutul asupra populației și  fenomenelor  demografice.    Iar  cei  interesați  nu  sunt  numai specialiștii  domeniului,  ci  și  toți  cei  care  activează  în  alte domenii  ale  socio‐economicului  și  unde  populația  este  o variabilă  importantă. Ar  trebui  să  fie  la  fel de util  specialiștilor din  ministere  și  agenții  guvernamentale,  parlamentarilor, oamenilor  politici,  presei,  studenților  în  științe  economice  și sociale, numeroaselor organizații neguvernamentale care, direct sau  indirect,  au  activități  în  care  datele  demografice  sunt importante.   

Evoluțiile populației și ale  fenomenelor demografice în țara noastră au devenit extrem de complexe, pe  fondul unui declin demografic  intrat  în  al  26‐lea  an  și  al  unor  perspective conturând accentuarea fermă a procesului de depopulare a țării. Datele din Anuar oferă  specialistului  toate elementele de  care  are  nevoie  pentru    urmărirea  declanșării  declinului,  a contribuției  mișcării  naturale  și  a  migrației  externe.  În  plus, analiza  se  poate  aprofunda  în  dimensiunea  ei  regională,  prin particularitățile  natalității,  mortalității  populației,    migrației interne și externe. Iar pentru analistul care dorește să pătrundă și mai  adânc  în  determinarea  declinului,  datele  din  publicație permit  identificarea  caracteristicilor  care  au  suferit   modificări notabile și au consolidat stabilitatea natalității la un nivel scăzut  (rangul născutului, vârsta mamei, mediul de rezidență, asistența la  naștere,  luna  nașterii,  greutatea  la  naștere),  dar  și particularitățile  mortalității  pe  vârste  și  cauze  de  deces  din perspectiva  valorii  scăzute  în  context  european  a  speranței   

22

 de viață  la naștere,  în pofida progresului  instalat după mijlocul anilor 1990. Cititorului  interesat de problemele căsătoriei și ale divorțului  i  se  oferă  o  sumă  consistentă  de  informații  asupra  vârstei  femeilor  și  bărbaților  la  căsătorie,  în  majorare considerabilă în noul context economic, social și cultural al țării, asupra  caracteristicilor    fenomenului  de  divorț  și  recăsătorire, asupra  măsurii  în  care  cele  două  fenomene  păstrează  încă importante particularități de sezonalitate provenite din  tradiții, anotimp, calendar  religios.    În  fine, asupra migrației    interne  și externe cititorul poate găsi date și informații valoroase nu numai referitoare la dimensiunea fluxurilor, ci și asupra caracteristicilor migranților:  sex,  vârstă,    origine  și    destinație, medii  sociale. Migrația  este  un  fenomen  cu  determinare  economică importantă  și  datele  din  anuar  pot  fi  corelate  cu  diverși indicatori economici  și  sociali din alte publicații ale  Institutului Național de  Statistică   pentru  a obține  explicații  și mecanisme utile  programelor  de  dezvoltare  în  profil  regional  și internațional. 

Publicarea  Anuarului  demografic  2015  are  loc  într‐un context economic, social și politic în care abordarea problemelor stării  populației  țării  și  ale  perspectivelor  dramatice  care  se întrevăd  au  devenit    deziderat  major  și  urgent  pentru dezvoltarea economică și socială a țării în deceniile viitoare. 

Datele  publicate  în  Anuarul  demografic  2015  zugrăvesc actuala stare a populației și pot constitui instrument esențial de analiză și decizie pentru elaborarea  și aplicarea unor programe realiste  vizând  diminuarea  deteriorării  situației  demografice  a țării.  Eforturile Institutului Național de Statistică concretizate în această publicație valoroasă trebuie consemnate și apreciate. 

 

Vasile Ghețău Profesor Asociat, Facultatea de Sociologie și  Asistență Socială, Universitatea București Director, Centrul de Cercetări Demografice  

„Vladimir Trebici”, Academia Română