Impactul activităților miniere asupra mediului pentru

perimetrul mineier Jilț Sud

1.Date generale

1.1. Argument

Dezvoltare durabilă prin turism a zonelor miniere analizate în particular şi a regiunilor

„problemă” în special, afectate de masivul proces de restructurare industrială al ultimelor

două decenii. Turismul ar putea reprezenta unul din sectoarele economice cu perspective

reale de dezvoltare pe termen mediu şi lung în arealul de studiu, inversând trendul economic

general descendent al economiilor locale sau regionale, afectate de închiderea masivă a

industriei. În dezvoltarea locală a acestor areale o nouă gândire şi perspectivă este necesară,

care cere o mai riguroasă planificare în dezvoltarea turismului, în special privind caracterul

integrat al acestuia, o mai mare interacţiune şi coeziune a acelor părţi care formând întregul

sau sistemul turistic, împreună cu creativitatea şi inovaţia pot determina schimbări pozitive

importante în turism.

1.2. Localizare

Perimetrul minier Jilț Sud este localizat în partea de de nord-vest a Olteniei,respectiv

în partea de sud-vest a județului Gorj,pe teritoriul localităților Mătăsari, Runcurel,

Drăgotești, Miculești, Croici. Perimetrul carierei este delimitat convențional:la nord de

perimetrul carierei Jilț Nord,la vest de perimetrul minelor Ploștina și Leurda,la sud de

perimetrul minei Tehomir si la est de zona industriala a Bazinului Jilț.

Din punct de veere geografic zona este încadrată în subunitatea Podișului Getic,numită

Platforma Jiului,cuprinsă între Valea Motrului în vest și valea Gilortului în est.Relieful este

reprezentat de o serie de dealuri a căror altitudine nu depașește 400 m ,intercalate între văi

tributare în mare parte râului Jilț,perimetrul Jilț Sud fiind situat defapt în interfluviul dintre

Jilț si Gilort.Înepând din nordul perimetrului ,dealurile principale sunt:Dealul Malului (350

m) si Dealul Jgheabului (330 m) (afectate de carieră),Dealul Arșiței (374 m),Dealul Croici

(318 m),Dealul Dăieștiolor (357 m) și Cioaca Ursului (350 m).În parte de vest se întâlnesc

înalțimile cele ai mari,cum ar fi Dealul Miculești care se înalță până la 381,35 m.

1.3. Geologia regiunii

Din punct de vedere geologic,regiunea aparține Depresiunii Getice .Depresiunea Getică

evoluează din Paleogen până în Neogen ca o arie de sedmentare.Depozitele Neogene dintre

Dunăre și Olt ,conțin un complex cărbunos,argilos ,nisipos aparținând Meoțianului,

Ponțianului, Dacianului și Romancianului.

Cea mai largă răspândire o au depozitele Ponțiene, în cadrul cărora sunt reprezentate toate

cele trei subetaje: Odessian, Portaferrian și Bosphorian.

Între Dunăre și Valea Jiului ,depozitele Ponțiene se caracterizează prin predominarea

faciesurilor peltice în partea inferioară si mediană a argilelor nisipoase și a nisipurilor în cea

superioară.Aceste depozite sunt fosilifere,cuprinzând printre altele: Paradacna

Abichi,Valencianus Annulatus,Congerica Romboidea și Phyllocardium Planum

Plamnum,specii care atestă succesiunea completă a Ponțianului.

În continuitate de sedimentare, peste Ponțian,se dezvoltă în facies argilos-nisipos-

cărbunos,Dacianul.În zona au fost recunoscute ambele subetaje ale scestuia: Gențianul si

Parscovianul .

Gențianul urmează în continuitatea de sedimente peste depozitele Ponțiene cu

Philocardium Planum Planum,cu grosimi de 90-15- m și intercalații în lignit stratele

I,II,III,IV.

Gențianul este caracterizat printr –un orizont inferior alcătuit din nisipuri cu

intercalații de argile compacte si stratul de lignit I. Orizontul superior este alcătuit din

nisipuri și argile în care sunt intercalate stratele de lignit II,III,IV. Stratele I și II se efilează

la est de râul Jilț, astfel că în zona râului Jilț primele strate întâlnite sunt III și IV.

Parscovianul cu grosimea de 35-60 m, depus în continuitatea de sedimentare ,peste

Gențian, cu caracter argilos, cu intercalații de nisipuri și nisipuri argiloase, conține stratele de

lignit V-VII, cu importanță economică.

Cuaternarul este reprezentat prin depozite lacustre cu cărbuni și depozitele aluvionare

vechi și actuale ,astfel:

- Pleistocenl inferior cuprinde două orizonturi ,unul pasmo-pseftic,ce cuprinde

intervalul stratigrafic dintre stratele XII-XV ( o alternanță de argile,nisipuri fine și pietrișuri

cu asociația specifică faunistică de Theodoxus, Viviparus, Melanopsis, Psilunio și resturi de

mamifere Anancus, Cervus ) și al doilea argilos-nisipos cu cărbuni, care cuprinde startele

XIV-XVI de lignit.

- Pleistocenul mediu cuprinde depozitele aluvionare vechi ale terasei Jiului.

- Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele teraselor înaltă și superioară a

Jiului

- Holocenul este reprezentat de depozitele terasei inferioare a Jiului, depozitele

aluvionare ale văilor, depozitelor deluviale, proluviale și colviale.

Din punct de vedere tectonic, depozitele sedimentare pliocene au o structur

simplă,mulând relieful preexistent ,fără deranjamente de mare amploare.

Figura 1.Harta geologica

1.4. Potențialul seismic al zonei

Zona carierei Jilț Sud poate fi afectată de două tipuri principale de cutremure:

- cutremure intermediare, cu focarul situat sub scoarța terestră, în mantaua superioară,

la adâncimi cuprinse între 80 -180 km, în zona Vrancea.

- cutremure normale, cu focarul în scoarța terestră, pe faliile Piemontului Getic, al

Platformei Valahe, la adâncimi cuprinse intre 5 -30 km, mult influențate de cutremurele

intermediare.

Din punct de vedere seismic, conform STAB 11.100/1-1978, zona face parte din

macrozona seismică de gradul 7.

1.5. Tipuri de sol

Datorită condițiilor de relief foarte fragnentat, climei și vegetației, solurile în județul Gorj

sunt variate și în general dispuse mozaicat. Astfel în parte estică,nordică și o porțiune din

parte centrală a teritoriului cuprins între râurile Jiu și Motru, predomină solurile brune de

pădure, podzolice, pe alocuri freatic umede. La nord de linia Târgu –Jiu Cărbunești,

predominând solurile podzolice argiloluviale frecvent pseudogleizate, cu textură de regulă

mijlocie spre suprafață,iar în zona sudică a teritoriului aproape de confluența celor două

râuri, solul este de regulă brun de pădure.

În zona perimetrului minier Jilț, înainte de începerea exploatării,solul prezent în

întregul areal al comunei Mătăsari făcea parte din categoria solurilor brune de pădure

puternic podzolice cu orizontul superior având o alcătuire lutoasă și luto –nisipoasă .

1.6. Clima

Zona analizată se află cea mai mare parte a anului sub infuența circulației maselor de

aer sudice,sud –vestice și vestice. În acest context procesele fohnale sunt prezente mai ales în

perioada de primăvară, iar influențele anticiclonice nord –asiatice apreciabil atenuate.

Factorul geografic local este un element activ în modificarea unor parametrii

meteorologici din zonă.

1.7. Vegetația și fauna

Vegetația

Cariera Jilț Sud se află la o altitudine de 150 -200 m fiind înconjurată de dealuri a

căror

înălime nu depășește 500m.

Vegetația este reprezentată de specii de ierburii anuale de Agrostis termis, care se

găsește în etajul gorunetelor și făgetelor.

Zona cu umiditate ridicată ( unde băltește apa ) din perimetrul carierei sau pe halde

sunt favorabile apariției vegetației palaustre.

Local în zona perimetrului minier , ca urmare a lucrărilor de decpertare,vegetația

naturală arboricolă și floricolă a fost didtrusă în totalitate de pe suprafețele de lucru. Astfel,

prin activitate desfășurtă în cariera Jilț, fondul forestier a fost redus prin defrișare, pe o

suprfață de 674 ha.

Pe alocuri în special pe halda exterioară, se remarcă o tedință de refacre a vegetației

ierboase, cu specii comune, lipsite de valoare botanică,dar cu importanță în procesul de

îmbogățire a solului cu materii organice.

Procesul de refacere avegetției ierboase pe locurile lipsite de sarcin miniere este rapid,

dar acesta nu mai păstrează speciile existente înainte de începerea lucrărilor. Apar în general

plantele anuale care cintribuie la fixarea solului și la pregătirea lui pentru refacerea vegetației

caracteristice zonei.

În prcesul de amenjare a exploatării, vegetației acvatic și palustre a avut cel mai mult

de suferit. Astfel, au fost desceate terenurile mlăștinoase, sau cu umiditate crescută. Din

acest motiv,vegetația caracteristică acestor locuri a dispărut în ttotalitate. În imediata

apropiere a râurilor, vegetația palustră sa acvatică continuă să se dezvolte.

Culturile populație sunt cele agricole comune:porumb, graminee, legume, cartofi,etc.

Pomii fructiferi,reprezentați prin specii comune de pruni, meri, peri, sunt cei mai răspândiți.

Vița de vie este plantată pe suprafețe restrânse, fiind, în general o cultură de grădină.

Figura 2.Utilizarae terenurilor

Fauna

De –a lungul timpului societatea omenească, prin activitățile ei a exercitat o puternică

acțiune asupra faunei, care a avut ca efecte schimbarea condițiilor naturale ale acesteia pe

suprafețe întinse. Canalizările și desecările terenurilor mlăștinoase au dus la dispariția faunei

nevertebratelor sau la vertebrate, adaptată acestui mediu de viață.

Defrișarea pădurilor, distrugerea stratului vegetal, au avut ca urmare dispariția unor

specii, sau migrarea altora către zone care să asigure condițiile de viață și climatul

caracteristic speciilor respective. Astfel au fost modificate atât condițiile de viață cât și

vechea componență și răspândire a faunei.

2. Impactul produs aupra mediului înconjurător de exploatarea minieră

Activitatea de expoatare la z a carbunilor este de o complexitatae deosebită și are o

acțiune directă cu efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu, vegetație, faună, sol,

subsol, ape subterane și de suprafață, dar și asupra comunităților locale.

Desfașurându-se pe suprafețe mari și pe intervale de timp de ordinul zecilor de ani,

impactul produs asupra mediului, la rândul lui, are o omplexitate mare, cu efecte locale sau

zonale, pe termen scurt dar mai ales pe termen lung, cumulative, pe parcursul întregii

perioade de expolatare dar și după încheierea acesteia..

2.Metodologie

Pentru realizarae acestui proiect am utilizat programul Arc.Gis.10.1 împreună cu extensia Arc

BruTile.Am folosit harta topografica care cuprinde comuna Mătăsari.

S-a creat limita folosita ca șablon pentru decuparea celorlalte elemente necesare realizarii

hărților cu funcția Clip-(ARCtoolbox-Analysis tools- extrac-clip)

Figura.3

Am realizat hartile pentru utilizare terenurilor și harta geologică.

Urmataorii pași au fost de realizarea pretabilitații terenurilor si pretabilitatae geologică.

Figura.4 Figura5.

Prin inmultirea celor doua harti am otimut harta pretabilitații in comuna Mătăsari.Pentru

asta am utilizat functia Map Algebra-Raster calculator:

Figura 6.

Figura 7.

3. Identificarea proiectului pentru o dezvoltare durabila

Scopul urmărit de delimitarea acestor regiuni (zone) este, aşadar, mărirea gradului de

atractivitate a acestora în vederea realizării unor investiţii de capital, generatoare de locuri de

muncă, de relaţii orizontale cu mediul economic local, de creştere economică, ceea ce

reprezintă o idee postkeynesiană. Delimitarea acestor spaţii cu probleme specifice, cu statut

juridic aparte şi regim de funcţionare precizat prin acte normative, a avut loc prin adoptarea

şi punerea în aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/19983 privind regimul

zonelor defavorizate. În conformitate cu acest act legislativ, zonele defavorizate sunt regiuni

geografice definite pe baza unităţilor administrative de bază (oraşe şi comune) care trebuie

să corespundă unor criterii stabilite în Ordonanţă în vederea acordării statutului de zonă

defavorizată.

Pentru o dezvoltare durabila a comunei Mătăsari proiectu propus de mine este realizare

unei zone de agremen si recreere in zonele miniere care sunt in parte de nord-est si sud-est a

zoni delimitate.

Ca parte a istoriei naționale și europene, zonele miniere aveau în trecut un rol important

în economia regională, fiind neglijate, s-au transformat în mine abandonate, fabrici

dezafectate, căi ferate în paragină sau ferme invadate de vegetaţie spontană. Prin

identificarea şi implementarea de soluţii de regenerare

sustenabile aceste situri au fost transformate în zone atractive turistic, păstrând în acelaşi

timp identitatea acestora.

Dezvoltarea turismului necesită finanţare, atât pentru sectorul public cât şi pentru cel

privat, accesarea de programe de finanţare diferă foarte mult în arealul de studiu. Industria

turismului beneficiază de diferite sisteme de asistenţă oferite de programe de finanţare

naţionale şi europene. Investiţiile realizate în turism vizează infrastructura de cazare,

agrement sau programe de promovare a obiectivelor turistice. Trebuie menţionată natura

interdisciplinară a turismului, abordarea strategică şi integrată, şi rolul catalizator al

proiectului în dezvoltare regională durabilă (Clement, 2004). Alte investiţii contribuie în

mod indirect la dezvoltarea turismului, crescând accesibilitatea, vizând infrastructura de

transport rutieră dar şi infrastructura de mediu, prin reabilitarea sau dezvoltarea reţelelor de

alimentare cu apă şi canalizare, protejând biodiversităţii, sau reducând poluarea. Aceste

instrumente sunt mijloace pentru îmbunătăţirea performanţei din sectorul de turism, prin

creşterea fluxurilor turistice. Alte măsuri sunt orientate către dezvoltarea locală dar şi acestea

contribuie la dezvoltarea turismului. Arealele analizate deţin atuuri importante pentru

dezvoltarea activităţilor turistice, activităţi ce pot aduce venituri importante, atât celor ce le

administrează, cât şi comunităţilor locale. Deşi este destul de greu de măsurat, iar de cele

mai multe ori rezultatele sunt destul de greu de observat pe termen scurt, turismul este unul

dintre puţinele sectoare economice prin care se poate realiza dezvoltarea durabilă a acestor

zone, pentru că turismul imbogateste viata oamenilor, dezvoltă economia, protejeaza mediul

si poate fi integrat intr-o comunitate cu minimum impact. În ciuda faptului că regiunile

analizate deţin un patrimoniul turistic deosebit, cu potenţial mare de dezvoltare, turismul este

încă valorificat la un nivel redus. Principalele probleme care apar in dezvoltarea turismului

sunt urmatoarele: slaba cooperare a autorităţilor locale cu actorii din domeniu, promovarea

modestă la nivel naţional şi internaţional, existenţa unei oferte turistice limitate, slab

diversificate, slaba dezvoltarea infrastructurii specifice turismului, migraţia forţei de muncă,

nivelul redus de pregătire al celor angajaţi în domeniu etc. Viziunea reprezintă o formă

împărtăşită a identităţii şi a valorilor comune, pe baza căreia s-a formulat obiective strategice

de dezvoltare, astfef acest deziderat reprezintă un concept strategic de dezvoltare, ce cuprinde

aspecte spaţiale şi ne-spaţiale, calitative şi cantitative ale dezvoltării. Pornind de la viziune

prin prisma rezultatelor analizei situaţiei existente, s-au formulat obiectivele de dezvoltare,

care reprezintă nivelurile de performanţă identificate şi care se doresc a fi realizate pe domenii

precum: dezvoltarea resurselor turistice naturale, dezvoltarea infrastructurii turistice,

dezvoltarea patrimoniului cultural, dezvoltarea resurselor umane, utilizarea surselor de

finanţare, crearea unei imagini favorabile de dezvoltare, conservarea şi protejarea naturii.

3. Concluzii

Exploatarea cărbunelui în perimetrul minier Jilț Sud reprezintă o necesitate economică

obiectivă pentru sigurarea combustibilului energetic la termocentrata Turceni și la alți

utilizatori.

Impactul asura mediului produs de excavare, haldare, și de celelalte activități conexe

este semnificativ, inevitabil și ireversibil, cu efectele asupra sistemeleor acvifere, calitații

apei și aerului, resursei minerale naturale, ecosistemelor, climei, geomorfologiei și

peisajului, ultilizării pământului, activităților industriale conexe, colectivității umane cu

principala lor necesitate –locuire.

Planificarea şi amenajarea turistică a zonei corespunzatoare trebuie integrată în

mecanismele administrative ale regiunilor. Dezvoltarea turismului arată ca acesta afectează

pozitiv dinamica angajărilor, în cazul regiunilor miniere care sunt afectate de declinul

economic general, turismul poate atrage resursa umană disponibilizată, cu condiţia ca

aceasta să fie recalificată. În arealele afectate de deficienţe socio-economice, turismul

trebuie să reprezinte catalizatorul acţiunilor de integrare a patrimoniului cultural, de protecţie

a mediului, sprijinind accesibilitatea şi dezvoltare antreprenorială, adesea cu metode

inovatoare, prin integrarea complexă a sectorului turistic printr-un parteneriat public şi

privat,. Turismul ar putea reprezenta o semnificativă sursă de finanţare în majoritatea

arealului de studiu, pentru că economiile locale sau regionale au fost afectate de închiderea

masivă a industriei şi trendul economic general descendent poate fi inversant prin

dezvoltarea turismului.

Bibliografie:

Harisian, E., Brînzan, N., Mocioi, I., Gorj Monografie, Editura Sport –Turism

Bucuresti,1980;

Brăghin, C., Așezările umane din dealurile piemontane dintre Motru și Gilort, Editura

Tehnica, 2000;

Studiu de impact asupra mediului în perimetrul minier Jilț Sud;