CUPRINS

I. Caracterizarea generala a taxei pe valoarea adaugata

1.1 Scurt istoric al TVA-ului……………………………………….……...2

1.2 TVA. Definitie. Caracteristici. Principii………………………………3

1.3 Elementele specifice taxei pe valoare adaugata……………………….4

1.4 Locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoare

adaugata……………………………………………………………………...7

II. Impactul TVA asupra activitatii agentilor economici si a economiei

2.1 Tipuri de TVA…………………………………………………………9

2.2 Faptul generator si exigibilitatea TVA-ului…………………………..10

2.3 Baza de impozitare a taxei pe valoarea

adăugată……………………..11

2.4 Rolul si impactul TVA-ului asupra economiei……………………….14

III. Concluzii si propuneri………………………………………………..16

IV. Bibliografie……………………………………………………………17

1

I. Caracterizarea generala a taxei pe valoarea adaugata

1.1 Scurt istoric al TVA-ului

Taxa pe valoarea adaugata apare pentru prima data in Franta, legea care induce

denumirea de taxa pe valoare adaugata fiind adoptata la data de 10 aprilie 1954. La

nivelul Uniunii Europene, la 11 aprilie 1967 au fost emise primele doua directive prin

care diferitele impozite asupra cifrei de afaceri au fost inlocuite cu un sistem comun de

tax ape valoare adaugata. La data de 17 mai 1977, se adopta Directiva a VI- a privind

TVA-ul, care armonizeaza sfera de aplicare a TVA-ului in cadrul Comunitatii Europene.

Incepand cu anul 1993, odata cu formarea pietei unice, se trece la un sistem

tranzitoriu al TVA-ului. Conform acestui sistem, regula generala este ca impozitarea sa se

faca la locul unde isi are sediul furnizorul bunului sau serviciului. In Romania, tax ape

valoare adaugata a fost introdusa la 1 ianuarie 1993, iar in prezent este reglementata prin

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, titlul VI.

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana au fost desfiintate barierele

vamale dintre tara noastra si celelalte state membre, astfel incat regimurile clasice de

import/export nu mai sunt aplicabile pentru tranzactiile comerciale, fiind inlocuite de un

nou system de taxa pe valoare adaugata, fundamentat pe conceptele de ,,livrari

intracomunitare” si ,,achizitii intracomunitare”.

In tara noastra TVA a fost introdus in urma cu cativa ani, din urmatoarele

considerente:

Necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia

marfurilor;

Pentru cresterea resurselor statului;

Din ratiuni de compatibilizare cu sistemele fiscale din tarile europene

2

1.2 TVA. Definitie. Caracteristici. Principii

Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un impozit indirect, cu caracter general,

datorat statului care se aplica tuturor operatiunilor privind transferal de bunuri si

prestarilor de servicii cu plata.

Ca impozit general pe consum, taxa pe valoarea adaugata se caracterizeaza prin:1

a) Caracter universal, deoarece se aplica tuturor bunurilor si serviciilor din

economie;

b) Transparenta, permite cunoasterea exacta a marimii obligatiei de plat ace revine

fiecarui subiect;

c) Randament fiscal ridicat (are o baza larga de aplicare);

d) Neutralitate, deoarece marimea sa ramane independenta de numarul verigilor din

circuitul economic al unui produs.

Principalul dezavantaj al TVA-ului il constituie volumul mare de lucrari ce trebuie

efectuate si multiplicarea numarului de evidente presupuse de urmarirea si incasarea

acestui impozit ca resursa financiara la nivelul statului.

Principiile TVA-ului

Universalitatea (sfera de aplicare) - se aplica tuturor operatiunilor (efectuate de

persoane fizice sau juridice) care implica plati, cu exceptiile enuntate de lege;

Teritorialitatea - tine de origine (bunuri locale sau nu) si destinatie (consumul are

loc in tara sau nu);

Deductibilitatea - se refera la faptul ca TVA datorata statului (deductibila) este

egala cu diferenta dintre TVA colectata si cea achitata prin cumparaturi;

1 Suport de curs, anul II FINANTE, Facultatea de economie si administrarea afacerilor, Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi

3

Transparenta - TVA datorata statului de o firma este aferenta valorii adaugate

bunului vandut;

Unicitatea - taxa perceputa este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de

impozitare asupra intregii valori finale;

Fractionalitatea - TVA se incaseaza in fiecare stadiu parcurs de un produs; ceea

ce face ca statul sa aiba resursele necesare desfasurarii activitatii in mod treptat

(fara sa se astepte vanzarea finala).

1.3 Elementele specifice taxei pe valoare adaugata

1) Denumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea adăugată şi sugerează foarte

clar şi asupra cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme.

2) Persoanele impozabile sunt acele persoane care desfăşoară, de o manieră

independetă şi indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau

rezultatul acestei activităţi. Pentru a deveni persoane plătitoare de TVA trebuie

ca persoanele impozabile să se înregistreze în scop de TVA la autorităţile fiscale

în mod obligatoriu sau opţional. Persoanele care nu trebuie să se înregistreze în

scop de tva sunt microîntreprinderile şi persoanele neimpozabile. Excepţie sunt

achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru care şi persoanele

neimpozabile trebuie să plătească tva, fără a avea obigaţia să se înregistreze în

scop de tva.

3) Materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe valoare adăugată şi o

reprezintă:

preţul de vânzare al bunurilor şi tariful serviciilor prestate atunci când

taxa se stabileşte de furnizor;

preţul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă

când taxa se stabileşte de cumpărător;

preţul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor

prestate când au loc livrări sau prestări către sine;

valoarea în vamă a bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă,

potrivit căreia taxa este stabilită de organele vamale;

4

marja profitului adică diferenţa dintre preţul de vânzare al bunurilor şi

costul de achiziţie al acestora atunci când se aplică regimul special de

calcul al taxei.

Baza de calcul nu cuprinde:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de

furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;

sumele reprezentând daune-interese, penalizările;

dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;

valoarea ambalajelor care circulă între furnizori şi clienţi, prin schimb, fără

facturare;

sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care

apoi se decontează acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei

alte persoane.

4) Sfera de cuprindere se referă la operaţiunile ce se supun taxării adică operaţiuni

impozabile şi se bazează pe 5 principii (principiul teritorialităţii, principiul

originii produselor, principiul destinaţiei bunurilor, principiul exigibilităţii).

În funcţie de prevederile legilor fiscale privind taxarea, operaţiunile sunt:

- taxabile – se supun taxării la locul livrării sau la locul cumpărării bunurilor;

- scutite – nu se supun taxării în momentul livrării sau al cumpărării bunurilor;

- nontransferurile – operaţiuni care din punct de vedere al tva nu reprezintă transferuri

de bunuri.

În funcţie de regimul taxării, operaţiunile sunt:

- interne care au loc între furnizori şi clienţi care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi ţară,

fiind taxate conform normelor interne;

- intracomunitare şi au loc între persoane impozabile ce sunt înregistrate în scop de tva

în ţările membre diferite ale Uniunii Europene, taxare se face în ţara de destinaţie a

bunurilor;

- externe ce îmbracă forma exportului (nu se taxează) şi importului (se taxează).

Conform legii, operaţiunile ce intră în sfera tva sunt:

- operaţiuni taxabile: acele livrări de bunuri şi servicii ce se supun taxării,

5

- operaţiuni scutite cu drept de deducere: acele operaţiuni care reprezintă exporturi sau

livrări intracomunitare de bunuri care nu sunt taxate în România dar pentru care tva este

deductibilă;

- operaţiuni scutite fără drept de deducere: acele operaţiuni care nu se supun taxării şi

pentru care tva nu este deductibilă.

5) Suportatorul impozitului este consumatorul de bunuri şi servicii: persoane fizice

care sunt consumatori finali, persoanele juridice şi persoane fizice autorizate care

nu sunt plătitori de tva. Aceste persoane nu au posibilitatea recuperării sau

deducerii acestui impozit.

6) Sursa impozitului o reprezintă contravaloarea tva recuperată în urma vânzării de

bunuri şi servicii. La baza stabilirii tva de plată stă principiul autocompensării

potrivit căruia plătitorul are dreptul să-şi recupereze tva suportată în momentul

cumpărării bunurilor şi al serviciilor destinate operaţiunilor impozabile. Aceasta

se acoperă din taxa colectată aferentă vânzării bunurilor sau prestării serviciilor,

prin autolichidare – deducerea taxei concomitent cu colectarea, atunci când se

adoptă metoda simplificării; sau prin restituire de la bugetul statului atunci când

taxa de dedus este mai mare decât taxa de colectat.

7) Unitatea de impunere o reprezintă unitatea de măsură pentru exprimarea mărimii

operaţiunilor impozabile

8) Cota de impozit este aferentă unei unităţi de impunere; în România se aplică mai

multe cote, în funcţie de operaţiunea impozabilă

9) Calculul constă în stabilirea acestei taxe potrivit normelor fiscale; tva se

calculează:

- în momentul livrării bunurilor şi a prestării serviciilor prestate atunci când taxa se

stabileşte de furnizor;

- în momentul achiziţiei bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se

stabileşte de cumpărător;

- în momentul vămuirii bunurilor, iar calculul taxei cade în sarcina organelor vamale;

10) Plătitorii sunt persoane care livrează bunuri sau prestează servicii, aplicându-se

taxarea directă. Totuşi, în unele situaţii obligaţia plăţii cade în sarcina

beneficiarului de bunuri şi servicii, potrivit taxării inverse, în operaţiuni ca:

6

importurile de bunuri, în cazul răspunderii solitare a cumpărătorului sau

vânzătorului de bunuri cu persoana obligată la plata taxei sau în cazul achiziţiilor

intracomunitare,unde obligaţia tva cade în sarcina persoanei care a furnizat codul

valabil în scop de tva. În cazul aplicării taxării inverse se aplică procedeul

autolichidării (procedeu prin care plătitorul de tva trebuie concomitent să

colecteze taxa pentru o deduce) dacă atât cumpărătorului cât şi vânzătorului sunt

plătitori de tva. Procedeul are drept scop prevenirea fraudelor şi evaziunii fiscale

şi uşurarea procedurii de decontare cu bugetul statului.

11) Termenul de plată se referă la termenul scadent când acest impozit trebuie achitat

la bugetul statului. Codul Fiscal prevede: până în 25 ale lunii următoare, atunci

când perioada este lunară şi până în 25 a primei luni a trimestrului următor, atunci

când acestă perioadă este semestrială; în momentul când se generează dereptul de

import pentru bunurile respective, conform legislaţiei vamale.

12) Sancţiuni fiscale se aplică la sustragerea de la declararea şi plata acestui impozit,

la obţinerea de rambursări ilegale; sancţtiunile pot fi aplicate de autoritatea fiscală

sub formă de penalităţi, amenzi fiscale în funcţie de valoarea şi natura

prejudiciului, neglijenţă sau intenţie. Sancţiunile penale sunt rezolvate de

autorităţile abilitate de lege.

1.4 Locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe

valoare adaugata

Constituie operatiuni in sfera de aplicare a TVA-ului livrarea de bunuri

(inclusiv livrarea intracomunitara de bunuri), prestarea de servicii, importul de

bunuri si achizitia intracomunitara de bunuri.

Locul livrarii de bunuri este locul in care se afla bunurile la momentul

inceperii transportului:

a) Pentru livrarea de bunuri efectuata de un importator, ca urmare a unui import,

locul operatiunii este statul membru prin care se face importul de bunuri;

7

b) Pentru livrarea de bunuri care necesita instalare sau asamblare, locul

operatiunii este locul in care bunurile sunt instalate/asamblate, daca aceste

operatiuni sunt realizate de furnizor sau de alta persoana in contul sau;

c) Pentru livrarea de bunuri fara transport, locul livrarii este locul in care se afla

bunurile in momentul in care sunt puse la dispozitia clientului;

d) Pentru livrarea la bordul aeronavelor, navelor si trenurilor, pe parcursul

efectuarii unui transport de pasageri in comunitate, locul operatiunii este locul

de plecare a transportului de pasageri;

e) Pentru livrarea de gaze naturale, prin reteaua de distributie, si livrarea de

electricitate catre un comerciant impozabil, locul livrarii este locul in care este

stabilit intermediarul impozabil.

Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este

stabilit sau sediul fix de la care sunt efectuate serviciile.Persoana obligate la

plata TVA-ului este prestatorul.

EXCEPTII: in cazul serviciilor legate de bunuri immobile, locul prestarii este locul

unde este situat bunul imobil; pentru serviciile de transport, altele decat cele de transport

intracomunitar de bunuri, locul prestarii este locul unde se efectueaza transportul, in

functie de distantele parcurse.

Locul importului de bunuri este teritoriul statului membru, prin care

bunurile intra in comunitate sau statul membru pe teritoriul caruia se incheie

regimul vamal suspensiv.

Locul achizitiei intracomunitare este intotdeauna locul in care se gasesc

bunurile in momentul in care se incheie transportul. Prin exceptie, locul

achizitiei intracomunitare este statul membru care a emis codul de inregistrare

in scopuri de TVA, daca cumparatorul comunica furnizorului un cod de

inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui alt stat

membru, altul decat cel in care are loc achizitia.

8

II. Impactul TVA asupra activitatii agentilor economici si a economiei

2.1 Tipuri de TVA2

TVA-ul colectat – reprezinta TVA-ul inscris distinct in facturile emise pentru

bunuri si servicii destinate realizarii de operatii impozabile, calculat astfel:

Valoarea marfii din facturile emise, fara TVA x 19%

In cazul incasarilor in numerar:

TVA-ul colectat = incasari in numerar x 19/119

TVA-ul deductibil – reprezinta TVA-ul inscris in facturile primite pentru bunuri

si servicii destinate realizarii de operatiuni impozabile, calculat astfel:

Valoarea marfii din facturile primite, fara TVA x 19%

TVA-ul de plata – calculat ca diferenta intre TVA-ul colectat si TVA-ul

deductibil, atunci cand TVA-ul colectat > TVA-ul deductibil

TVA-ul de recuperat - calculat ca diferenta intre TVA-ul deductibil si TVA-ul

colectat, atunci cand TVA-ul deductibil > TVA-ul colectat

TVA-ul neexigibil – reprezinta TVA-ul inscris in facturile emise pentru bunuri

sau servicii ce urmeaza a fi platite, incasate in rate, precum si TVA-ul inclus in

pretul de vanzare cu amanuntul la unitatile economice care au ca obiect de

activitate comertul cu amanuntul tinand evidenta marfurilor din depozit la acest

pret. TVA-ul neexigibil tine evidenta stocului de marfa pana la vanzarea acestuia,

cand se transforma in TVA-ul colectat.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se poate determina in doua

variante:3

1) aplicarea cotei de impozit asupra valorii adaugate in fiecare stadiu pe care il parcurge

produsul de la producator la consumatorul final, valoare adaugata care se poate calcula

2 D.Hangan, M.Tudor, M.Bizadea, D.Alamiie, Finante si fiscalitate, Ed.CD Press,pg 503 Suport de curs, anul II FINANTE, Facultatea de economie si administrarea afacerilor, Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi

9

fie prin insumarea elementelor constitutive (salarii, amortismente, profit), fie ca diferenta

intre valoarea iesirilor de la acel stadiu si valoarea achizitiilor;

2) ca diferenta intre suma obtinuta prin aplicarea cotei de impozit asupra volumului

valoric al vanzarilor din stadiul respective (taxa pe valoarea adaugata colectata) si suma

obtinuta prin aplicarea cotei de impozit asupra volumului valoric al achizitiilor din stadiul

anterior (taxa pe valoare adaugata deductibila). Aceasta varianta este utilizata cu

precadere, deoarece taxa pe valoarea adaugata se plateste pentru intreaga activitate a unui

subiect impozabil dintr-o perioada si nu pentru fiecare produs livrat, ceea ce ar presupune

operatiuni complicate de identificare exacta a valorii adaugate si a taxei aferente fiecarui

produs realizat.

2.2 Faptul generator si exigibilitatea TVA-ului

Faptul generator presupune realizarea conditiilor legale pentru exigibilitatea TVA,

acesta luand nastere o data cu livrarea bunurilor sau prestarilor de servicii.

Conditiile si momentul în care ia nastere faptul generator pentru operatii specifice

sunt stabilite prin lege:4

la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau dupa caz, la data scadentei

prevazuta dupa plata notelor, daca exista livrari de bunuri sau prestari de servicii cu plata

în rate;

în situatia importului de bunuri la data înregistrarii declaratiei vamale sau, de

asemenea, pentru serviciile de import la data receptiei de catre beneficiar. Pentru bunurile

aflate în tranzit sau introduse temporar în România, faptul generator ia nastere la data

când bunurile respective sunt scoase din tranzit si s-au completat formalitatile vamale

corespunzatoare noii destinatii;

data la care bunurile exportate care au fost returnate sau valorificate catre

beneficiarii interni. Bunurile exportate sunt supuse TVA prin aplicarea cotei zero, adica

4 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927

din 23.12.2003, cu modificările şi completările ulterioare în vigoare la

01.01.2008, Titlul VI: Taxa pe valoarea adăugată.

10

pentru export valoarea TVA este nula, însa bunurile returnate intra sub incidenta

regimului general de

impozitare;

pentru operatiunile efectuate prin intermediari sau consignatii se are în vedere data

vânzarii bunurilor catre beneficiari;

data emiterii documentelor în care se prevad operatiuni de preluare a unor bunuri

achizitionate sau fabricate de agentul economic pentru a fi utilizate sub orice forma sau

pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice cu titlu gratuit;

data documentelor prin care se precizeaza prestarea unor servicii de catre agentii

economici a unor servicii cu titlu gratuit.

Exigibilitatea taxei este data la care autoritatea fiscala poate solicita plata catre

persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata taxei poate fi amanata.

Exigibilitatea platii taxei este data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la

bugetul statului.TVA-ul se plateste pe baza Decontului de TVA, intocmit lunar sau

trimestrial, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada

fiscala respectiva. Persoanele care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA si care

efectueaza achizitii intracomunitare sau operatiuni pentru care sunt obligate la plata taxei

trebuie sa depuna un decont special de taxa.

2.3 Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată

Baza de impozitare cuprinde contravaloarea bunurilor livrate si a serviciilor

prestate la care se adauga:

a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea

adăugată;

b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi

asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.

Baza de impozitare nu cuprinde rabaturile, remizele, risturnele, sconturile,

dobanzile pentru plati cu intarziere, valoarea ambalajelor care circula fara facturare etc.

In Romania se aplica urmatoarele cote de impunere:

11

A. Cota standard (19%) se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune

impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei

reduse a taxei pe valoarea adăugată.

B. Cota redusa (9%) se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de

servicii şi/sau livrări de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente

de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;

b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv

publicităţii;

c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;

d) livrările de produse ortopedice;

e) medicamente de uz uman şi veterinar;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv

închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Urmatoarele operatiuni sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adaugata:

A. Operatiuni din interiorul tarii;

B. Importuri de bunuri si achizitii intracomunitare;

C. Exporturi sau alte operatiuni similare, livrari intracomunitare, transportul

international si intracomunitar;

D. Traficul international de bunuri;

E. Exista, de asemenea, anumite scutiri pentru intermediary.

Regimuri speciale de scutire:

Pentru intreprinderile mici;

Pentru agentii de turism;

Pentru bunuri second-hand, opera de arta, obiecte de colectie si antichitati;

Pentru aurul de investitii;

Pentru personae neimpozabile nestabilite, care presteaza servicii

electronice persoanelor neimpozabile.

12

Unitati scutite de TVA5

Un numar important de operatiuni efectuate în tara, rezultate din activitatea unor

unitati, sunt scutite de TVA. În aceste situatii se afla livrarile de bunuri si servicii rezultate

din activitati efectuate în tara de:

unitati sanitare, veterinare si de asistenta sociala;

serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;

unitati si institutii de învatamânt cuprinse în sistemul national de învatamânt aprobat

prin Legea Învatamântului nr. 84 / 1995 republicata cu modificarile ulterioare;

unitati care desfasoara activitati de cercetare, dezvoltare si inovare;

liber profesionistii autorizati, care îsi exercita activitatea în mod individual, precum si

persoanele fizice si asociatiile familiale autorizate sa desfasoare activitati economice pe

baza liberei initiative. Sunt scutiti avocatii si notarii, indiferent de forma de exercitare a

profesiei;

gospodariile agricole individuale si asociatiile de tip privat;

societatile de investitii financiare, de intermediere financiara si de valori mobiliare

cum sunt: actiunile, obligatiunile, titlurile de valoare si înscrisuri de stat, alte instrumente

financiare;

Banca Nationala a României pentru operatiunile prevazute prin Legea 101 / 1998

privind statutul BNR;

casele de economii;

institutiile bancare sunt scutite de taxa pe valoare adaugata cu exceptia urmatoarelor

operatiuni:

aportul de bunuri la capitalul social al societatii comerciale;

vânzarile de imobile catre salariati, cu exceptia celor construite si date în folosinta

înainte de introducerea TVA;

tranzactiile cu bunuri mobile si imobile în executarea creantelor;

operatiuni de leasing financiar; din import pâna la exprimarea optiunii de cumparare.

5 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927

din 23.12.2003, cu modificările şi completările ulterioare în vigoare la

01.01.2008, Titlul VI: Taxa pe valoarea adăugată.

13

prestarile de servicii când nu sunt efectuate în exclusivitate de societatile bancare:

expertize, studiu de fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu,

închirieri de spatii cazare etc.;

societati de asigurare si reasigurare si intermediere;

activitate de tiparire si vânzare a timbrelor la valoarea declarata;

operatiuni care intra în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole si activitatea de

taximetrist;

editarea, tiparirea si vânzarea de ziare. Pentru achizitiile de bunuri si servicii pentru

realizarea operatiilor de editare si tiparire nu se exercita dreptul de deducere a TVA. Se

exclud activitatile cu caracter de reclama si publicitate. Sunt scutite de TVA activitatile

de radio si televiziune, cu exceptia celor cu caracter de reclama si publicitate;

productia de filme, cu exceptia celor de reclama si publicitate.

intermediarii care vând carti, ziare, manuale scolare, dictionare si enciclopedii sunt

scutiti de TVA, numai daca vânzarea este realizata la pretul stabilit de editor sau la pretul

de achizitie. De asemenea, sunt scutite prin lege urmatoarele produse si servicii:

operatiuni de investitii financiare, de intermediere financiara, de valori mobiliare si

instrumente financiare derivate;

activitati de organizare si exploatare a jocurilor de noroc efectuate de Compania

Nationala „Loteria Româna” S.A.;

lucrari de reparatii si întretinere pentru monumente comemorative ale combatantilor,

eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989, muzee, monumente

istorice si de arhitectura.;

livrarile de proteze de orice fel, accesorii si produse ortopedice;

vânzarea obiectelor si vesmintelor de cult, tiparirea cartilor de cult, necesare

practicarii cultului precum si a celor asimilate obiectului de cult;

2.4 Rolul si impactul TVA-ului asupra economiei

Impactul taxei pe valoarea adaugata asupra economiei a avut loc pentru prima data

in Franta la initiativa lui Maurice Laure in anul 1954. Ulterior acest impozit indirect a

fost introdus si in alte tari din Europa, Asia, Africa si America Latina.

14

Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adaugata si-a gasit motivatia in

substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri si folosirea ei ca taxa unica

perceputa in diferitele stadii ale productiei de catre producatori. Fiecare producator era

indreptatit prin lege sa deduca taxa pe valoarea adaugata suportata anterior in procesul de

productie propriu.

Pe continentul european in anul 1967 dupa 10 ani de la semnarea Tratatului de la

Roma, in cadrul Comunitatii Economice Europene, au fost adoptate o serie de directive

care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.

Problema armonizarii fiscalitatii din tarile membre ale C.E.E., in ceea ce priveste

TVA a facut obiectul celei de-a sasea Directie a Cosiliului UE din 17 mai 19776.

Adoptarea TVA in practica financiara din Romania este determinate de doua

motive: unul economic si altul de ordin fiscal-bugetar.

Din punct de vedere economic introducerea TVA conduce la stimularea

exporturilor si diminuarea importurilor, accelerarea circuitelor economice din regii si

societati. Din punct de vedere fiscal- bugetar TVA joaca un rol deosebit de important in

formarea veniturilor fiscale ale Romaniei.

Prin valoarea adaugata la nivelul agentului economic se intelege diferenta dintre

suma incasarilor din vanzarile respectivului agent si suma cheltuielilor pentru

cumparaturile efectuate de acesta de la alti agenti economici. Valoarea adaugata poate fi

calculata de la nivelul agentului economic pana la nivelul economiei nationale.

In perspectiva luptei contra inflatiei, modificarea TVA-ului in sensul cresterii, are

drept consecinta o ridicare a nivelului preturilor. Scaderea TVA-ului ar putea contribui, in

conditii favorizante la relansarea activitatii economice, daca nu se datoreaza un exces al

cererii in raport cu oferta. Impactul conjectural pozitiv al unei reduceri a ratelor de TVA

presupune doua conditii:7

o Este necesar ca aceasta reducere sa se traduca efectiv intr-o scadere a preturilor,

adica sa nu fie confiscate de producatorii care ar suplimenta pe aceasta cale

propriile profituri;

6 Iulian Vacarel, Finante publice, Ed Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti, 2000, pg453

7 Gheorghe Manolescu, Politici economice:concepte, instrumente, experiente. Ed.

Economica, Bucuresti,1997, pg.282

15

o Trebuie ca produsele care beneficiaza de aceasta reducere sa aiba o cerere elastica

in raport cu preturile, ceea ce ar insemna ca reducerea preturilor sa se reflecte intr-

o crestere a cererii.

III. Concluzii si propuneri

Introducerea TVA-ului in locul impozitului pe circulatia marfurilor a reprezentat un

moment de cotitura in perfectionarea sistemului fiscal si in acelasi timp primul pas facut

pe linia reformei fiscale din tara noastra. Totodata aceasta a constituit o cerinta pentru

trecerea la economia de piata si alinierea la standardele europene.

Dar pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata trebuiau intreprinse o serie de

masuri pe linia impozitului pe circulatia marfurilor care trebuia inlocuit. Inainte de

implementarea TVA-ului s-a cautat sa se extinda câmpul de aplicare a impozitului pe

circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii ca de exemplu la produsele

agricole, activitatea de posta si telecomunicatii, transportul de calatori si de marfuri.

Totodata implementarea taxei pe valoarea adaugata necesita apoi o buna cunoastere

a mecanismului functionarii ei, trebuiau cadre pregatite si instruite temeinic pentru a

asigura initierea agentilor economici si a personalului din economie pe aceasta linie si nu

in ultimul rând tehnica de calcul si formularistica necesara evidentierii colectarii si platii

ei la bugetul de stat.

Asa cum a fost stabilit, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care spre

deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor se aplica pe intreg circuitul economic,

pâna la utilizatorul final al produselor sau serviciilor insa numai la valoarea adaugata in

fiecare faza a acestui circuit.

TVA-ul are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca, daca

afacerile se dezvolta si TVA colectata, respectiv TVA de plata vor fi mai mari. Daca

vânzarile stagneaza si cuantumul TVA va fi mai mic, in consecinta si incasarile statului

vor fi mai mici.

IV. Bibliografie

16

1. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial

nr. 927 din 23.12.2003, cu modificările şi completările ulterioare în

vigoare la 01.01.2008, Titlul VI: Taxa pe valoarea adăugată.

2. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Codului fiscal, publicată în Monitorul Oficial

nr. 112 din 06.02.2004, cu modificările şi completările ulterioare în

vigoare la 01.01.2008, Titlul VI: Taxa pe valoarea adăugată.

3. Suport de curs, anul II FINANTE, Facultatea de economie si

administrarea afacerilor, Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi

4. D.Hangan, M.Tudor, M.Bizadea, D.Alamiie, Finante si fiscalitate, Ed.CD Press

5. Iulian Vacarel, Finante publice, Ed Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti, 2000

6. Gheorghe Manolescu, Politici economice:concepte, instrumente, experiente. Ed.

Economica, Bucuresti,1997

17