EFECTELE IMPARTELII MOSTENIRII. OBLIGATIA DE GARANTIE INTRE COPARTASI- imparteala are, indiferent de forma ei, un efect declarative (retroactiv) – se bazeaza pe ideea ca in imparteala trebuie asigurata egalitatea dintre comostenitori, incat niciunul sa nu fie avantajat in detrimental altora- C Civ – fiecare erede e prezumat ca a mostenit singur si imediat toate bunurile care compun partea sa sau care i-au cazut prin licitatie si ca n-a fost niciodata proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii.- cf C Civ drepturile asupra bunurilor repartizate fiecarui copartas ca rezultat al impartelii sunt considerate dobandite de la data deschiderii succesiunii, direct de la defunct, mostenitorii fiind avanzii lui cauza- prin imparteala nu se opereaza nici un transfer de drepturi intre copartasi, ci se constata cu efect retroactive, drepturile care au existat pentru fiecare comostenitor de la data deschiderii succesiunii – imparteala nu are un effect translativ, ci un effect declarative de drepturi – efectul declarative priveste proprietatea si nu folosinta exercitata pana in momentul partajului asupra bunurilor succesorale.Efectul declarativ al impartelii – consecinte:* actele de dispozitie (instrainare sau grevare) incheiate de unul dintre copartasi cu terti, avand ca obiect un bun din indiviziunea succesorala, vor fi sau nu valabile, dupa cum prin imparteala bunul in cauza a cazut sau nu in lotul copartasului dispunator – in primul caz actul se consolideaza, in al doilea caz se desfiinteaza retroactiv.* copartasii, nefiind succesori unii fata de altii, nu pot folosi actiunea in rezolutiune in cazul in care unul dintre ei nu s-ar executa obligatiile care ii revin din imparteala (ex. Plata unei slute), intrucat copartasii dobandesc in urma partajului drepturi care provin din succesiune, pentru opozabilitatea acestor drepturi fata de terti nu e necesara inscrierea lor in Cartea funciara.* nefiind translativ de proprietate, actul de partaj voluntar, inclusiv hot jud nu poate servi ca just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 ani, daca in masa indiviza a fost inclus un imobil care nu era proprietatea defunctului.Efectul declarative al partajului e prezumat de lege, coindivizarii pot inlatura prin acordul lor consecintele lui privind actele pe care le-au incheiat.Obligatia de garantie intre copartasi nascuta din imparteala.- desi obligatia de garantie intre copartasi pt cazul cand drepturile lor ar fi amenintate, tulburate sau micsorate dupa partaj nu este compatibila cu principiul efectului declarative al partajului, totusi legiuitorul a admis o asemenea obligatie, prevazuta in C Civ : “coerezii sunt garantati unul catre celalalt numai despre tulburarile si evictiunile ce provin dintr-o cauza anterioara impartelii”. – in concepti legiuitorului obligatia de garantie a copartasilor intre ei este o consecinta a principiului egalitatii intre copartasi.- obligatia de garantie exista daca sunt indeplinite cumulativ urm conditii:1. copartasul a suferit o tulburare sau o evictiune, da natura sa duca la miscorarea lotului sau- tulburarea/evictiunea trebuie sa fie de drept (sa aiba un temei juridic) – tulburarea de fapt nu declanseaza obligatia de garantie a copartasilor, cel care a suferit tulburarea putand sa foloseasca pentru a se apara actiunile posesorii.- daca tulburarea provine de la un copartas se poate invoca impotriva tulburatorului exceptia de garantie- desi legea nu o prevede expres, totusi prin asemanarea cu reglementarea din materia vanzarii cumpararii se admite ca obligatia de garantie functioneaza si in cazul viciilor ascunse, care micsoreaza valoarea bunurilor incluse in lotul reclamantului.2. cauza tulburarii/evictiunii sa fie anterioara impartelii – copartasii nu raspund pentru tulburari sau evictiuni produse dupa imparteala (ex exproprierea bunului).3. tulburarea sau evictiunea sa nu fie imputabila copartasului care a suferit pierderea – evictiunea e imputabila si in consecinta ceilalti copartasi garanti nu vor raspunde daca nu i-a introduce in procesul in care a fost evins, desi copartasii garanti ar fi avut mijloace sa obtina respingerea actiunii tertului evingator.4. sa nu existe o clauza de negarantie (exoneratoare de garantie), stipulata in actul de

1

imparteala – clauza sa fie expresa si speciala, aratand cauzele de evictiune sau viciile pentru care garantia este inlaturata.- daca tulburarea/evictiunea s-a produs, iar cond sunt indeplinite, fiecare copartas este obligat, in proportie cu partea sa ereditara, s ail despagubeasca pe copartasul evins de paguba suferita – daca unul dintre comostenitori este insolvabil, riscul insolvabilitatii lui se va imparti intre eredele garant si ceilalti coerezi.- despagubirea se va calcula dupa valoarea bunului la momentul evictiunii - actiunea in garantie pentru evictiune se prescrie in termenul general de prescriptie care curge de la data evictiunii, iar pentru vicii ascunse in 6 luni daca nu au fost ascunse cu viclenie (sau in 3 ani daca au fost ascunse cu viclenie) de la data descoperirii lor, dar nu mai tarziu de la data predarii lor.

2

IMPARTEALA DE ASCENDENT= este actul juridic, intre vii (donatie) sau din cauza de moarte (testament), prin care un ascendent divide in tot sau in parte, bunurile sale intre eventualii sai mostenitori din clasa descendentilor, creand intre ei prin acel act raporturi de imparteala.- imparteala de ascendent deroga de la dreptul comun, intrucat mostenirea in loc sa se transmita la mostenitori in stare de indiviziune, trece asupra lor impartita, iar imparteala in loc sa fie rezultatul vointei copartasilor, rezulta numai din vointa ascendentului impartitor. - raporturile de imparteala se nasc intre descendenti, desi nu ei sunt autorii actului de imparteala – imparteala de ascendent este un act juridic mixt, reprezentand pe de o parte o donatie sau o dispozitie testamentara, iar pe de alta parte un act de imparteala care insa nu pune capat unei diviziuni, ci previne o indiviziune intre descendentii dispunatorului la moartea acestuia.- imparteala de ascendent trebuie sa respecte atat normele care reglem donatiile sau testamentele, cat si normele care reglem impartelile succesorale.Conditii de forma- C Civ stabileste ca imparteala de ascendent se poate face prin acte intre vii sau prin testament cu formele, conditiile si regulile prescrise pentru donatiunile intre vii si pentru testamente – nerespectarea conditiilor de forma prevazute de lege atrage nulitatea absoluta a actului de imparteala de ascendent, insa dupa decesul ascendentului dispunator, descendentii beneficiari ai impartelii pot ratifica actul nul prin executarea dispozitiilor partajului de ascendent, cu buna stiinta, adica cunoscand cauza de nulitate.Conditii de fond- imparteala de ascendent trebuie sa indepl cond de fond generale prevazute de lege pentru validitatea donatiilor si a dispozitiilor testamentare (capacitate, consimtamant, cauza, obiect) - pe langa acestea lega impune si indeplinirea unor conditii speciale pt validitatea partajului de ascendent care privesc persoanele intre care intervine, bunurile care se impart si modul in care se face imparteala.1. numai parintii si ceilalti ascendenti pot sa-si imparta bunurile intre mostenitorii lor prezumtivi, cu efectele unei imparteli de ascendent- asecendetii pot fi din casat, din afara casat sau din adoptie -> rudele colaterale si strainii nu pot face o imparteala de ascendent, dar ei pot sa obt rezultate asemanatoare, pe calea unor legate, in asa fel ca eventualii mostenitori sa primeasca ceea ce le-ar fi revenit in cazul impartelii unei mosteniri legale.- imparteala de ascendent poate fi facuta numai intre copii si ceilalti descendenti ai dispunatorlui (nepoti, sttranepoti din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie), care pot si doresc sa vina la mostenirea pe care descendentului o va lasa.- donatia conjunctiva se poate face numai intre descedentii comuni.- descendentii intre care se face partajul de ascendent trebuie sa aiba vocatie utila la mostenirea dispunatorului, sa nu fie nedemni si sa fi acceptat succesiunea express au tacit – nu are imp daca ei vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare.- imparteala de ascendent trebuie sa cupr sub sanctiunea nulitatii absolute, pe toti descendentii care vin efectiv la mostenire – e nula imparteala in care nu s-au cupr toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descedentii fiilor premuriti (predecedati) ->actiunea de nulitate se poate exercita de toti erezii fara distinctie, in cazul nulitatii impartelii pt omiterea unor descendenti, actul de partaj poate produce efectele legatului testamentar, respectiv ale donatiei in care a fost imbracat partajul nul, daca sunt insa indeplinite conditiile prevazute de lege pentru validitatea acestor acte.- intrucat in principiu imparteala testamentara nu transforma pe descendentii intre care se face imparteala in legatari, ei ramanand mostenitori legali, daca imparteala testamentara de ascendent a cuprins pe toti descendentii, dar unul dintre ei nu vine la mostenire (nu are vocatie utila) fiind predecedat (si nu are la randul sau descendenti care sa vina in locul lui prin reprezentare), nedemn sau renuntator, imparteala nu este nula, ci ramane valabila, dar partea descendentului fara vocatie utila va fi dobandita in indiviziune de ceilalti mostenitori – daca imparteala de ascendent a fost facuta prin donatie, donatarul (sau succesorul sau

3

daca a murit) va pastra donatie chiar si in cazul in care nu va veni la mostenire, in conditiile dreptului comun.- cat priveste capacitatea ceruta descendentilor intre care imparteala este facuta, se va aplica dr comun, adica ei vor trebui sa existe la data donatiei sau, in cazul impartelii testamentare, la data deschiderii mostenirii, sau cel putin sa fie conceputi la aceste date, sub conditia ca sa se nasca vii.- includerea sotului supravietuitor in actul de imparteala nu valoreaza partaj de ascendent, urmand ca bunurile ce i-au fost impartite prin act sa fie dobandite de el in conditiile dr comun ca legate, respective donatii.- sotul supravietuitor omis din imparteala va putea prin petitia de ereditate, daca ar fi cazul, sa ceara mostenitorilor portiunea sa ereditara, iar daca prin imparteala de ascedent defunctul i-a avantajat pe descendenti in detrimental sotului supravietuitor, stirbindu-I rezerva, acesta va putea pretinde prin actiunea in reductiune reintregirea rezervei la care are dreptul potrivit legii.2. partajul succesoral poate avea ca drept numai bunuri care apartin in mod exclusiv ascendentului dispunator- bunurile asupra carora ascendentul nu are decat un drept in indiviziune nu pot face obiectul unei impartiri de ascendent, intrucat actul de imparteala nu ar face sa inceteze coproprietatea si prin urmare nu ar putea constitui decat o donatie ordinara sau un legat.- parintii nu pot dispune de bunurile commune pe care le au in devalmasie in calitate de soti decat printr-o imparteala conjunctiva, facuta impreuna in folosul copiilor comuni – o astfel de imparteala nu poate fi facuta valabil decat prin donatie, caci daca ar fi facuta prin testament ea ar fi nula absolute, testamentul conjunctiv fiind interzis de lege.- partajul testamentar poate avea ca obiect intreaga masa succesorala (toate bunurile pe care ascendentul le lasa la moartea lui) sau numai o parte din bunurile cuprinse in acesta – in cazul in care imparteala testamentara e partiala, bunurile succesorala necuprinse in ea se vor mosteni in indiviziune, urmand a fi partajate intre coindivizari potrivit dr comun.- imparteala de ascendent facuta prin donatie nu poate avea ca obiect decat bunurile prezente ale dispunatorului, nu si cele viitoare – daca ascendentul a dispus prin donatie imparteala atat de bunuri prezente, cat si de bunuri viitoare, imparteala-donatie va fi nula in intregime, numai daca imparteala bunurilor viitoare nu ar putea fi despartita de cea a bunurilor prezente -> in caz contrar, imparteala va fi valabila pentru bunurile prezente si nula doar pentru bunurile viitoare (nulitate partiala).- imparteala de ascendent trebuie fie facuta cel putin sub aspect volitiv printr-un singur act si sa fie facuta de ascendent sau cel putin cu concursul sau – ea trebuie sa fie efectiva, adica sa se materializeze in formarea de loturi de bunuri in natura cuvenite descendentilor -> un act prin care ascendentul indica numai cotitatea cuvenita fiecarui descendent, nu este un partaj de ascendent pentru ca in acest caz indiviziunea va continua sa existe.- intrucat partajul de ascendent este in cele din urma o lichidare a succesiunii, ascendentul trebuie sa respecte rezerva succesorala a fiecarui descendent – ascendentul ii poate favoriza pe unii dintre descendenti dar numai in lim cotitatii disponibile si cu respectarea rezervei succesorale a descendentilor defavorizati, in consecinta loturile descendentilor nu trebuie sa fie egale valoric- regula egalitatii in natura intre loturi va avea un character de recomandare in imparteala de ascendent – imparteala de ascendent va trebui sa respecte rezervaa succesorala nu numai a descendentilor, intre care se face partajul, dar si a sotului supravietuitor cand este si el chemat la mostenire.Efectele impartelii de ascendent1. Efectele impatelii-donatie – intre ascendentul-donator si descendentii sai donatari se nasc rap specifice contractului de donatie potrivit dr comun – donatarii vor dobandi irevocabil de la data incheierii contractului, drepturile care form obiectul lui si pot dispune liber de ele- in cazul imobilelor pt opozaabilitatea fata de terti a dr de proprietate dobandit prin donatie, este necesara inscrierea acestuia in cartea funciara- intrucat descendentii donatari nu sunt succesori universali sau cu titlu universal ai

4

donatarului, afara numai daca acesta nu le-a impus sarcini de a plati anumite datorii care existau la data actului de donatie si sunt indicate in acest act- creditorii ascendentului pot ataca donatia, daca considera ca a fost facuta in frauda drepturilor lor, prin actiunea pauliana fara a dovedi complicitatea la frauda a descendentilor – valorea donatiei va trebui reunite fictive la activul net al mostenirii pentru calculul cotitatii disponibile- descendentii donatari au unii fata de altii calitatea de copartasi iesiti din indiviziune si in consecinta intre ei exista obligatia de garantie pentru evictiune – daca inegalitatea in natura a loturilor a fost compensate prin sulta, neplata slutei nu da dreptul descendentului creditor sa ceara rezolutionarea partajului de ascendent, afara numai daca ascendentul donator nu a dispus contrariul in actul de imparteala-donatie.- plata sultei si aceea a oricarei creante rezultand din executarea impartelii este garantata intre descendentii donatari prin privilegiul copartasului- la moartea ascendentului donator imparteala prin act intre vii devine adevarata imparteala succesorala, iar descendentii donatari devin succesibili, ramanand insa in continuarea donatari- din faptul ca donatarii devin succesibili rezulta ca pentru a veni la mostenire acestia trebuie sa existe la deschiderea ei si sa aiba o vocatie succesorala utila, adica san u fie nedemni sau renuntatori- descendentii care pot si vor sa vina la mostenire raspund in calitate de mostenitori de pasivul succesoral, fiecare proportional cu partea succesorala la care e chemat – ei vor raspunde dupa cum au acceptat succesiune pur si simplu sau sub beneficiu de inventar- descendentii donatari mostenitori dobandesc succesiunea divizat, dar fiecare pastreaza bunurile primate prin donatie – restul bunurilor succesorale care nu au facut obiectul impartelii de ascendent vor fi dobandite de mostenitori in indiviziune- daca prin imparteala-donatie, rezerva unui descendent a fost incalcata, el va putea intenta actiune in reductiunea liberalitatii excessive facute celuilalt descendent- bunurile donate in cadrul impartelii de ascendent constituie o lichidare anticipate a mostenirii intre toti descendentii si nu sunt supuse raportului – raportarea donatiei ar insemna practic desfiintarea impartelii de ascendent- descendentii-donatari care renunta la mostenire sau sunt indepartati de la ea ca nevrednici pastreaza bunurile ce le-au fost donate, intrucat calitatea de donator a descendentului si efectele donatiei nu sunt conditionate de venirea lui la mostenire2. Efectele impartelii testamentare – imparteala de ascendent testamentara este un act pt cauza de moarte care nu produce niciun effect in timpul vietii testatorului – el poate, pana la sfarsitul vietii sale, revoca sau modifica oricand dispozitiile sale testamentare- la moartea testatorului, adica la deschiderea succesiunii, descendentii dobandesc bunurile atribuite in stare divizata, cf impartelii testamentare – imparteala testamentara nu adduce nicio modificare titlului in temeiul caruia descendentii intre acre a fost facuta imparteala testamentara vin la mostenire -> ei raman mostenitori legali si nu sunt transformati prin partajul de ascendent in legatari – testatorul nu poate face prin partajul testamentary legate, ci doar o imparteala succesorala.- descendentii pot sa accepte mostenirea sau sa renunte la ea, astfel cum le-a fost transmisa, adica impartita de ascendent, in virtutea dr pe care i-l confera legea – la moartea testatorului, testamentul va da nastere intre descendentii care vin la mostenire numai unor rap de imparteala -> ei isi datoreaza reciproc garantie pt evictiune, sunt obligate la rap donatiilor preciputare primate de la defunct si se vor bucura de privilegiul copartasului – bunurile neimpartite de testator vor fi dobandite de mostenitori in indiviziune- daca testatorul a instrainat in timpul vietii toate bunurile care, potrivit testamentului alct totul (partea) unuia dintre descendenti, acel descendent este omis de la partaj si prin urmare va putea cere anularea impartelii testamentare – daca insa numai o parte din bunurile din lot au fost instrainate in asa masura incat “el ar fi vatamat in partea sa legitima” (in rezerva) partajul este valabil, dar descendentul va putea cere prin actiunea in reductiunea loturilor copartasilor favorizati, reintregirea rezervei sale succesorale.- in cuprinsul testamentului se pot afla dispozitii de ultima dorinta ale ascendentului testator

5

in favoarea altor personae sau legate independente, care nu au legatura cu descendentii copartasi, si chiar daca unul dintre copartasi este gratificat printr-un legat peste partea ce i s-a dat prin partajul de ascedent, dar in limitele cotitatii disponibile nu schimba egalitatea de mostenitori legali a descendentilor copartasi si nici valabilitatea impartelii testamentareIneficacitatea impartelii de ascendent- imparteala de ascendent poate fi ineficace din cauze prevazute de dr comun sau din cauze de ineficacitate specifice acestui acta) cauze generale - e anulabila (pt lipsa capacitatii de exercitiu sau pt vicii de consimtamant) ori nula (pt nerespectarea formei solemne a actului de imparteala) sau ar fi caduca – imparteala-donatie poate deveni ineficace si prin revocarea ei pt neexecutarea sarcinii sau pt ingratitudine ori daca a fost revocata ca urmare a admiterii actiunii pauliene intentata de creditorii ascendentului donator.b) cauze specifice, proprii acestui act: omisiunea de la imparteala a unui descendent chemat efectiv la mostenire sau incalcarea rezervei succesorale a unui descendent (in acest caz prin admiterea actiunii in reductiune se va ajunge la o “ rectificare a impartelii”, la reintregirea rezervei prin micsorarea loturilor copartasilor avantajati) – nulitatea impartelii de ascendent pt omisiunea unui descendent fiind absoluta, constatarea ei va putea fi ceruta oricand fie pe cale de cerere, fie pe calea exceptiei, iar dreptul de a cere ulterior iesirea din indiviziune este de asemenea imprescriptibil.- act in reductiune este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani, care incepe sa curga din ziua mortii ascendentului impartitor, chiar daca partajul de ascendent a fost facut prin donatie in timpul vietii actestuia- in cazul in care imparteala de ascendent a fost facuta prin act intre vii de catre ambii parinti, dreptul la act in reductiune se va naste numai la moartea parintelui supravietuitor, intrucat prin efectul unui asemenea partaj, bunurile celor doi parinti alcatuiesc o singura masa impartita printr-o operatiune cu caracter indivizibil.

6

IMPARTEALA MOSTENIRII. NOTIUNE, CONDITII, OBIECT SI FORME- indiviziunea succesorala ia sfarsit prin imparteala sau partaj= imparteala sau partajul este operatiunea juridical prin care se pune capat starii de indiviziune prin impartirea in natura sau prin echivalent a bunurilor aflate in indiviziune, care sunt trecute in proprietatea exclusiva a coindivizarilor confirm cotei parti ideale la care are dreptul fiecare.- prin imparteala, in locul cotei-parti ideale din dreptul pe care il avea asupra masei indivize, fiecare coindivizar devine proprietarul exclusive asupra unuia sau mai multor bunuri determinate in materialitatea lor ori a contravalorii acestora.- coindivizarii pot stabili intre ei o imparteala provizorie a folosintei bunurilor indiviziunii – partajul folosintei bunurilor aflate in indiviziune nu poate fi facut judecatoreste pt ca ar contravene regulii unanimitatii si ar fi de natura sa conduca implicit la prelungirea starii de indiviziune – iesirea din indiviziune poate fi realizata prin buna invoiala intre coindivizari (partajul voluntar) sau pe cale judecatoreasca.- sub aspectul intinderii efectelor ei, imparteala poate fi totala (cand are ca obiect intreaga masa indiviza) sau partiala (cand are ca obiect numai unul sau mai multe bunuri din indiviziune), daca comostenitorii si-au exprimat vointa de a ramane in indiviziune asupra celorlalte bunuri – partajul poate fi partial si sub aspectul coindivizarilor, daca numai unul sau unii cer iesirea din indiviziune, iar paratii declara ca vor sa ramane in indiviziune asupra bunurilor ce li se cuvin, conform cotelor lor.Conditiile impartelii- conditiile de fond ale impartelii privesc persoanele care o pot cere; capacitatea lor si necesitatea sau nu a unei autorizatii prealabile privind imparteala.- persoanele care pot cere imparteala sunt: * coindivizarii (mostenitorii legali sau testamentari, dar numai cei universali sau cu titlu universal). - legatarul cu titlu particular care are un drept real asupra unui bun individual determinat nu este coindivizar si in consecinta nu poate avea legitimarea procesuala activa pentru a cere sistarea starii de indiviziune. * succesorii in drepturi, universali sau cu titlu universal ai coindivizarilor, care prin retransmitere se subroga in drepturile coindivizarilor pot cere sau pot continua imparteala inceputa de autorul lor. * creditorii personali ai coindivizarilor pot cere imparteala sau pot continua ilmparteala inceputa de coindivizarul debitor, pe calea actiunii oblice; dreptul de a cere iesirea din indiviziune neavind caracter exclusiv personal. Creditorii personali nu au insa dreptul sa scoata in vanzare partea indiviza a coindivizarului debitor inainte de efectuarea impartelii. Datorita consecintelor pe care le are cu privire la patrimoniul copartatilor, legea asimileaza iesirea din indiviziune sub aspectul capacitatii de exercitiu cu un act de dispozitie. Prin urmare coindivizarii care cer sau participa iesirea din indiviziune trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina – cei lipsiti de capacitate de exercitiu pot cere imparteala prin reprezentantul lor legal, iar cel cu capacitate de exercitiu restansa vor putea cere personal imparteala, dar cu incuviintarea prealabila si asistarea ocrotitorului legal.- daca exista contrarietate de interese intre ocrotitor si cel ocrotit este necesara numirea unui curator special pentru incapabil sau cel cu capacitate de exercitiu restransa- iesirea din indiviziune nu este conditionata de obtinerea unei autorizatii administrative prealabile – daca insa imparteala in natura ar necesita modificari arhitectonice ale unor immobile, este necesara obt autorizatiei executarii constructiilor cf legii 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor – hot instantei nu poate tine loc de autorizatie, astfel ca lucrarea necesara realiz partajului, efectuata fara autorizatie de constructie va putea fi desfiintata.Obiectul impartelii succesorale- constituie obiect al impartelii succesorale, in principiu, bunurile asupra carora poarta

7

drepturile reale ale defunctului, transmise la deschiderea succesiunii mostenitorilor sai- creantele defunctului (elem al activului succsoral) si pasivului succesoral (datoriile si sarcinile succesiunii) se divid de drept intre mostenitorii universali si cu titlu universal la data deschiderii succesiunii, proportional cu partea ereditara a fiecaruia.- prin exceptie vor fi cuprinse in masa partajabila si vor face obiect al partajului unele bunuri care nu se aflau in patrimonial defunctului la data deschiderii succesiunii, cum ar fi:1. fructele naturale, civile sau industriale produse de bunurile succesorale dupa data deschiderii succesiunii, care sporesc masa succesorala prin accesiune – cota-parte din fructe poate fi ceruta si printr-o actiune separate, nu numai in cadrul partajului succesoral – act separata e imprescriptibila daca frcutele naturale si industriale exista in materialitatea lor in mom sesizarii instantei si sunt revendicate ca atare, si prescriptibila in 3 ani cand sunt solicitate ca drept de creanta cat priveste fructele civile sau echivalentul celor naturale ori industriale culese.2. bunurile readuse la masa succesorala ca efect al reductiunii libertatilor excesive.3. bunurile readuse la masa succesorala ca urmare a raportului donatiilor.4. bunurile care intra in masa succesorala in temeiul subrogatiei reale cu titlu universal (pretul unui bun succesoral nepartajabil in natura).5. terenurile asupra carora se reconstituie dr de propr al defunctului in cond legii 18/1991.- pe de alta parte, anumite categorii de bunuri, desi existau in patrimonial defunctului la data deschiderii succesiunii nu formeaza obiectul impartelii:- bunurile care prin natura sau destinatia lor nu sunt susceptibile a fi impartite: amintirile de fam, portretele, diplome, decoratii, dreptul de concesiune asupra locurilor de inmormantare in care vor putea fi inmormantati titularii concesiunii, soti sau sotiile acestora, precum si ascendentii si descendentii lor, servitutiile si partile comune sau destinate folosintei comune ale unor immobile care fac obiectl unui dr de propr comuna si fortata perpetua.Formele impartelii succesorale- imparteala succesorala se poate realize in 2 forme: prin buna invoiala si pe cale judecatoreasca1. imparteala succesorala prin buna invoiala- constituie modalitatea foarte practica si comoda de iesire din indiviziune, care poate fi folosita oricand de copartasi, nefiind supusa vreunei conditii de forma- in mod practic, imparteala prin buna invoiala (partajul voluntar) se realiz printr-un act de imparteala a mostenirii care este constatat printr-un inscris sub semnatura privata sau printr-un inscris autentic, forma scrisa fiind utila coindivizarilor pentru probatiunea impartelii si dovedirea dr de propr exclusiv al fiecarui coindivizar asupra bunurilor are i-au reveit ca urmare a partajului - imparteala prin buna invoiala in forma autentica se va incheia in fata notarului public sau eventual in fata instantei de partaj (sub forma unei tranzactii scrise a coindivizarilor).- C Civ stabileste urm cond pt validitatea impartelii succesorale prin buna invoiala:* toti coindivizarii sa fie prezenti* toti coindivizarii sa aiba capacit deplina de exercitiu (sa fie majori)* coindivizarii sa fie de acord cu realizarea impartelii prin buna invoiala si cu clauzele conventiei - conventia poate fi incheiata numai dupa deschiderea succesiunii, in caz contrar ea reprezinta un pact asupra unei succesiuni viitoare si va fi nula absolut. - imparteala prin buna invoiala poate avea ca obiect intreaga indiviziune sau numai 0 parte din ea (imparteala partiala) - invoiala partiala poate fi completata cu o imparteala judecatareasca-> nu exista nici un fel de reglementare cu privire la modul de alcatuire al loturilor, partile putand imparti bunurile indivize "oricum or voi". 2. Imparteala succesorala pe cale judecatoreasca- imparteala pe cale judecatoreasca (partajul judiciar succesoral) reprezinta 0 modalitate de partajare a succesiunii, folosita in cazurile in care exista neintelegeri intre

8

coindivizari care fac imposibila realizarea impartelii prin buna invoiala. - prin imparteala succesorala judiciara instanta procedeaza la atribuirea bunurilor succesorale in natura coindivizarilor, punand capat starii de indiviziune s recunoscand fiecarui comostenitor calitatea de proprietar exclusiv asupra bunurilor succesorale care i-au fost atribuite - potrivit principiului disponibilitatii, coindivizarii pot opta pentru ramanerea in indiviziune sau pentru iesirea din indiviziune in scopul de a dobandi independenta in administrarea si dispozitia patrimoniului succesoral pe care le-au cules. => ei pot opta de asemenca asupra modalitatii de iesire. din indiviziune intre partajul succesoral prin buna invoiala si partajul succesoral judiciar. Exista insa trei situatii in care partajul succesoral este obligatoriu: :> cand unul dintre coindivizari nu este prezent la imparteala, nici personal, nici prin reprezentant; :> cand unul dintre coindivizari nu este de acord cu imparteala prln buna invoiala; :> cand unul dintre coindivizari este incapabil, minor sau interzis, chiar claca ar avea ocrotitor legal. Coindivizarii au, in cazul in care sunt indeplinite conditiile amintite, alegerea neingradita intre cele doua forme ale iesirii din indiviziunca succesorala - legea nu prevede obligatia incercarii prealabile a partajului prin buna invoiala ca o conditie pentru folosirea partajului judiciar. Cererea de partaj succesoral va trebui sa cuprinda: :> elementele de identificare a partilor (nume, prenume, domiciuliul). - trebuie chemati in judecata toti coindivizarii pentru ca hot sa le fie opozabila - nu este admisibil un proces de partaj numai intre unii dintre coindivizari. :> numele defunctului, data si locul decesului acestuia; :> masa succesorala supusa partajului, cu enumerarea bunurilor si evaluarea lor provizorie de catre reclamant; - vor fi mentionate si bunurile care fac obiectul raportului si reductiunii, ca si bunurile care fac parte din masa succesorala, dar au fost omise din certificatul de mostenitor, precum si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct; :> numele si calitatea celorlalti coindivizari, cu indicarea cotelor ce li se cuvin din mostenire. - in procesul de partaj toti coindivizarii au o calitate procesuala dubla, de reclamanlti si de parati, in acelasi timp. :> cereri si propuneri de atribuire a bunurilor succesorale (de lotizare), cereri de luare a unor masuri asiguratorii de conservare si de administrare a bunurilor succesorale pana la terminarea procesului; :> motivele de fapt si de drept ale actiunii de partaj judiciar; :> mijloacele de proba pe care se intemeiaza actiunea si pe care reclamantul le propune In dovedirea ei; :> semnatura reclamantului. In cazul in care exista succesiuni succesive, cu mase succesorale diferite, se va realiza o succesiune de iesiri din indiviziune in functie de criteriul ordinii cronologice a deschiderii succesiunilor - iesirile din indiviziune pot avea loc in cadrul ac proces sau in procese diferite. - paratul va raspunde la cererea de partaj printr-o intampinare care va cuprinde: :> excepiile de procedura pe care intelege sa le ridice la cererea reclamantului; :> raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de partaj; :> dovezile cu care se apara la fiecare capat de cerere; :> semnatura. Daca sunt mai multi parati cu aceleasi interese, ei pot raspunde toti impreuna sau numai 0 parte dintre ei, printr-o singura intampinare.Daca coindivizarul parat are pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului, de exemplu eu privire la compunerea masei succesorale, la numarul si calitatea copartasilor, la modalitatea efectiva de impartire a bunurilor, la reducerea liberalitatilor excesive sau raportul donatiilor si al datoriilor el va putea formula o cerere reconventionala care se va judeca impreuna cu cererea de chemare in judecata in cadrul aceluiasi dosar.

9