imperialismul, stadiul cel mai inalt

307

IMPERIALISMUL,STADIUL CEL MAI INALT

AL CAPITALISMULUI 123(EXPUNER.13 POPULARA1

Serfs ln lanuarlelunie 1918Pub Ilcat pentru prima oard la mljlocul Se tipfireete dupa manuecrle, contrun-anului 1917, Ia Petrograd, in broeurd tat cu textul brolurli ; prelala la edi-aparutli In erThura J1zn 1 znanie I Lille Irancez8 el germand duoll tez-prelata la ecIlliile francezá el ger- tul apärut in revistämand ., In 1921, In revleta Kommu-

nIstIceskil International' at. 18

H. JIEHH111 (BA. 'firm! irb).

1111111EPILIII3MI,

KAKI HUM-11111h 3TAIM

aloilympumil sepal)

CKIIA111, 143,0AHIR-1(emernart Ckfla,Ab M Mara31111B NOUNS. H 3pla mien

nerporpaKb, floaapceoi nep., 2, Ks. 9 H 10. Ten. 227-42.1917 r.

Coperta crii lui V. I. LeninImperialismul, stadiul cel mai inalt al capitalismului`. 1917

Micsora:

'

HARIITAIIH3MA,

309

PREFATA

Lucrarea pe care o supun atentiei cititorului a fostscrisa in primavara anului 1916, la Zurich. In conditiilede lucru de acolo am resimtit, fire§te, o oarecare hpsa deliteratura franceza 0 engleza 0 o foarte mare lips5. deliteratura rusa. Am avut totu0 posibilitatea sa folosescprincipala lucrare engleza cu privire la imperialism, cartealui J. A. Hobson, 0 am folosit-o cu toata atentia pe care,dupg convingerea mea, o merita aceasta carte.

Am scris lucrarea de fata tinind seama de rigorile cen-zurii tariste. De aceea am fost nevoit nu numai sa malimitez cit mai strict la o analiza exclusiv teoretica, inspecial economica, ci sa 0 formulez cu maximum deprudenta putinele observatii absolut necesare cu privire lapolitica, servindu-ma de aluzii, de limbajul esopic bles-tematul limbaj esopic la care tarismul silea pe torirevolutionarii s5. recurga ori de cite ori luau pana in minica sa scrie o lucrare legala".

hi vine greu sa recite§ti acum, in zilele de libertate,aceste pasaje mutilate, gituite, strinse ca intr-o menghinade fier din cauza rigorilor cenzurii tariste. Pentru a arataca imperialismul este ajunul revolutiei socialiste, ca social-wvinismul (socialism in vorbe, §ovinism in fapte) inseamnatradarea deplina a socialismului, trecerea totala de parteaburgheziei, ca aceasta scindare a mi§carii muncitore§ti estein legatura cu conditiile obiective ale imperialismu-lui etc. , pentru a arata toate acestea a trebuit sa folo-sesc o limba de sclav", §i de aceea sint nevoit sä trimitpe cititorul pe care-I intereseaza aceasta problema la arti-

310 V. I. LENIN

colele mele aparute in strainatate in perioada 1914-1917,care vor fi reeditate in curind. As vrea sa semnalez inspecial un pasaj din p. 119-120 *, in care, pentru a aratacititorului, intr-o forma ingaduita de cenzura', cu citänerumare mint capitalwii §i sociallovini§ni trecut t departea lor (Impotriva carora lupta atit de inconsecventKautsky) in problema anexiunilor, cu cita nerusinareacopera ei anexiunile capitalistilor kr, am fost nevoit sainvoc exemplul... Japoniei ! Cititorului atent nu-i va figreu sa puna in locul Japoniei Rusia, iar in locul Coreii

Finlanda, Polonia, Kurlanda, Ucraina, Hiva, Buhara,Estonia §i. alte regiuni cu populavie nevelicorusi.

Vreau s'a nadajduiesc c6. brosura mea va ajuta pe cititorsa se orienteze in problema economica fundamentala', farastudiul careia nici nu poate fi vorba de o justa orientarein aprecierea caracterului razboiului de azi si a politiciide azi, si anume : in problema esentei economice a impe-rialismului.

AutorulPetrograd, 26 aprilie 1917

* Vezi volumul de felA, p. 426. Nota red.

311

PREFATALA EDITIILE FRANCEZA 51 GERMANA124

Asa cum am aratat in prefata la editia rusa, lucrarea defata a fost scrisa in 1916, tinindu-se seama de rigorilecenzurii tariste. Nu am posibilitatea s refac in prezentintregul text, ceea ce ar fi de altfel lipsit de orice rost,caci scopul principal al lucrarii a fost i ramine acela dea arata, dupa datele generale ale unor statistici burghezecerte si dupa marturiile unor oameni de §tiinta burghezidin toate tarile, care a fost la inceputul sccolului alXX-lea, in ajunul primului razboi imperialist mondial,tabloid de ansamblu al economiei capitaliste mondiale incorelatiile ei internationale.

intr-o oarecare masura va fi chiar folositor pcntru multicomunisti din tarile capitaliste avansate sa se convingadin exemplul acestei lucrari, care era legata din punctulde vedere al cenzurii tariste, ca este posibil i necesar

ca pina si slabele ramasite de legalitate care mai raminpentru comunisti, de pilda, in America de azi sau inFranca, dupa recenta arestare a aproape tuturor comunis-tilor, sa" fie folosite pentru a dezvalui toata falsitateaconceptiilor social-pacifiste si a sperantelor pc care si lepun social-pacifistii in democratia mondiala". Cit pri-veste cornpletarile cele mai necesare la brosura de fata,scrisa sub regimul cenzurii, voi incerca sa le dau in accastap ref ati.

_

312 V. I. LENIN

II

In lucrarea de fata se demonstreaz c rizboiul din1914-1918 a fost de ambele parti un razboi imperialist(adicà un razboi tilhäresc, de cotropire, de jaf), un razboipentru impartirea lumii, pentru impartirea i reimparvireacoloniilor, a sferelor de influença" ale capitalului finan-ciar etc.

Caci dovada adevaratului caracter social, sau mai binezis a adevaratului caracter de clasi al unui razboi, trebuiecantata, bineinteles, nu in istoria diplomatica a razboiului,ci in analiza siruatiei obiective a claselor conducatoare dintoate statele beligerante. Pentru a putea infatisa aceastisituatie obiectiva, nu trebuie sa luam exemple izolate saudate razlew (caci, data fiind enorma complexitate a feno-menelor vietii sociale, poti gasi intotdeauna oriciteexemple izolate sau date razleve care sa confirme oHceteza), ci neaparat totalitatea datelor referitoare la bazelevievii economice a tuturor statelor beligerante si a lurniiintregi.

Tocmai asemenea date de ansamblu, care nu pot fiinfirmate, sint citate de mine pentru a ilustra imparOrealumii in anii 1876 si 1914 (in § 6) si repartizarea reteleide cai ferate in lumea intreaga in anii 1890 si 1913(in § 7). Reteaua de cai ferate este un indicator sintetical dezvoltarii celor mai insemnate ramuri ale industrieicapitaliste industria carbunelui si a fierului i tot-odati indiciul cel mai graitor al dezvoltarii comertuluimondial si al civilizatiei burghezo-democratice. Legaturadintre reteaua de cai ferate i marea industrie, monopolu-rile, sindicatele, cartelurile, trusturile, bancile, oligarhiafinanciara este aratata in capitolele precedente ale lucrarii.Repartizarea retelei de cai ferate, inegalitatea acestei re-partizari, dezvoltarea inegara.' a revelei de cai ferate, toateacestea sint rezultate ale capitalismului contemporan, mo-nopolist, pe scara mondiall.t i aceste rezultate arata cape o asemenea baza economica, atita timp cit exista pro-prietate privati asupra mijloacelor de producvie, razboaieleimperialiste sint absolut inevitabile.

IMPERIALISMUL. STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 313

Construirea de cai ferate pare a fi o intreprindere sim-fireasca, democratica, care contribuie la raspindirea

culturii §i a civilizatiei : a§a apare ea in ochii profesorilorburghezi, care sint plätiti sa prezinte in culori trandafiriirobia capitalista, precum, §i in ochii filistinilor mic-bur-Fhezi. /n realitate insa, firele capitaliste prin care acesteintreprinderi sint in mii de chipuri legate de proprietateaprivata asupra mijloacelor de productie in general autransformat construirea de cad ferate intr-un instrument deasuprire a unui tniliard de oameni (coloniile plus semicolo-niile), adica a mai mult de jumatate din populgia globu-lui in tarile dependente i a robilor salariati ai capitaluluidin *He civilizate".

Proprietatea privata bazata pe munca micului produca:tor, libera concurenta, democratia, toate aceste lozinctcu care capitali§tii §i presa lor inpla pe muncitori §i petarani au fost mult depa§ite.rCapitalismul s-a transformatintr-un sistem mondial de asuprire coloniala qi de sugru:mare financiara a imensei majoritati a populatiei globultude catre un manunchi de tari inaintate". Aceasta prada"se imparte intre doi-trei tilhari atotputernici in lume,inarmati pina-n dinti (America, Anglia, Japonia), caretirasc intregul glob in razboiul lor pentru impartireaprazii /or.

III

Pacea de la Brest-Litovsk 125, dictata de Germania mo-narhica, iar dupa aceea mult mai bestiala §i mai migavapace de la Versailles 126, dictata de republici democratice"ca America i Franta, precum §i de libera" Anglie, auadus omenirii un serviciu dintre cele mai folositoare, de-mascind atit pe scribii naimiti ai imperialismului cit qipe micii burghezi reactionari oricit §i-ar zice ei paci-fi§ti §i sociali§ti care proslaveau wilsonismul"cautau s dovedeasca posibilitatea pacii i a reformelor inconditiile imperialismului.

Zecile de milioane de cadavre §i de mutilati pe care i-alasat in urma sa razboiul, acest razboi purtat pentru ase decide care din cele doua grupuri de banditi ai finantei

plä,

'zi si

314 v. I. LENIN

cel englez sau cel german sa capete o parte maimare din prada, precum §i sus-aratatele doua tratate depace" deschid, incomparabil mai rapid ca pina acum, ochiia milioane §i zeci de milioane de oameni asupriti, impilati,in§elati, prostiti de burghezie. Pe terenul ruinei provocatede razboi in lumea intreaga se dezvolta, a§adar, crizarevolutionara mondiala, care, orich de lungi §i de grelear fi peripetille prin care ar trece, nu se poate terminaaltfel decit cu revolutia proletara §i cu victoria ei.

Manifestul de la Basel al Internationalei a II-a, care in1912 a facut o apreciere nu razboiului in general (razboa-iele shit de mai multe feluri, sint §i razboaie revolutio-nare), ci tocmai razboiului care a izbucnit apoi in 1914,acest manifest a ramas un monument care dezvaluie totfalimentul ru§inos al eroilor Internationalei a II-a, toatarenegarea de care au dat ei dovada.

De aceea reproduc acest manifest in anexa la editia defata §i atrag iara§i §i. iara§i atentia cititorilor asupra f ap-tului ca eroii Internationalei a II-a ocolesc cu grija. pasa-jele in care manifestul subliniaza in mod expres, in ter-meni clari §i preci§i, legatura dintre acest razboi peatunci in perspectiva §i revolutia proletara, le ocolesccu aceea§i grill cu care howl ocolwe locul unde a sa-Yir§it furtul.

IV

0 atentie deosebita se acorda in lucrarea de fata criticiikautskismului", curent ideologic international pe care 11reprezinta in toate tarile lumii teoreticienii cei mai devaza", conducatorii Internationalei a II-a (In Austria

Otto Bauer & Co., in Anglia Ramsay MacDonald§i altii, in Franta Albert Thomas etc. etc.), precum §io multime de sociali§ti, reformi§ti, pacifi§ti, democratiburghezi, popi.

Acest curent ideologic este, pe de o parte, un produs aldescompunerii, al putrezirii Internationalei a II-a, iar pede altà parte rodul inevitabil al ideologiei unor mici bur-ghezi pe care intregul ansamblu al conditiilor lor de trai

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAP INALT AL CAPITALISMULUI 315

li tine in captivitatea prejudecatilor burgheze si de-mocratice.

La Kautsky si la cei de teapa lui, asemenea conceptiinu inseamna altceva decit renuntarea totala la bazelerevolutionare ale marxismului, pe care acest autor le-aaparat decenii de-a rindul, indeosebi in lupta impotrivaoportunismului socialist (al lui Bernstein, Millerand, Hynd-man, Gompers etc.). De aceea nu este intimplator faptulca in toata lumea kautskistii" s-au unit acum, pe planulpoliticii practice, cu ultraoportunistii (in cadrul Inter-nationalei a II-a, sau galbena 128) si cu guvernele burgheze(in cadrul guvernelor burgheze de coalitie la care participasocialisti).

Miscarea revolutionara proletara in general si cea comu-nista in special, care e in crestere in lumea intreaga, nuse poate dispensa de analizarea si dezvaluirea greselilorteoretice ale kautskismului". Acest lucru e cu atit maiadevarat, cu cit pacifismul si democratismul" in general

care nici nu afiseaza macar pretentii de marxism, darcare asemenea lui Kautsky & Co. disimuleaza adincimeacontradictiilor imperialismului si caracterul inevitabil alcrizei revolutionare generate de el mai sint inca extremde raspindite in lumea intreaga. Lupta impotriva acestorcurente este obligatorie pentru partidul proletariatului,care trebuie sa cucereasca de partea sa pe midi producatorisi milioanele de oameni ai =mil pusi in conditii de viatamai mult sau mai putin mic-burgheze, smulgindu-i de subinfluenta burgheziei, care li Nara.

V

Este necesar sa spun citeva cuvinte despre capitolul alVIII-lea : Parazitismul si putrefactia capitalismului".Cum am aratat si in textul cartii, fostul marxist" Hilfer-ding, actualmente tovaras de lupta al lui Kautsky si unuldintre principalii reprezentanti ai politicii reformiste, bur-gheze in Partidul social-democrat independent din Ger-mania" 129, a facut in aceasta problemà un pas inapoi inraport cu englezul Hobson, care e un pacifist si reformistdeclarat. Scindarea pe scara internationala a intregii mis-

316 V. I. LENIN

cari muncitoresti este acum o realitate incontestabil5. (In-ternationala a II-a si a III-a). Este de asemenea un faptincontestabil cä intre cele doua curente se desfasoara olupti armata si un razboi civil : in Rusia, mensevicii sisocialistii-revolutionari" sprijina pe Kolceak si pe Dem-kin impotriva bolsevicilor ; in Germania, Scheidemannistiisi Noske & Co. lupta alaturi de burghezie impotriva spar-takistilor 130 ; acelasi lucru se intimpla in Finlanda, inPolonia, in Ungaria etc. Care este deci baza economica aacestui fenomen de amploare istorica mondiala ?

Este tocmai parazitismul si putrefactia capitalismului,care sint proprii stadiului ski istoric cel mai inalt, adickimperialismul. Dupà cum s-a demonstrat in lucrarea defata, capitalismul a dus acum la situatia ca un manunchide state (mai putin de o zecime din populatia globului,'az- .dupa calculele cele mai largi" si mai exagerate, maimin de o cmcime) deosebit de bogate si de puternicejefulesc lumea intreaga, prin simpla taiere de cupoane".Potrivit datelor statisticii burgheze dinainte de razboi, ex-portul de capital aduce un venit anual de 8-10 miliardede franci la preturile din acea perioada. Astazi, desigur,mult mai mult.' Se intelege ca un asemenea supraprofit (caci el se obtinepeste profitul pe care capitalistii il storc de la muncitoriidin propria" lor tara) of era posibilitatea de a corupe peliderii muncitoresti si patura de sus a aristocratiei munci-toresti. Pe aceasta capitalistii farilor inaintate" o corupprin mii de mijloace directe si indirecte, fatise si ca-muflate.

Aceasta' aristocratie muncitoreasca" sau patura de mun-citori imburgheziti, adevarati mici burghezi prin modullor de viata, prin nivelul cistigului lor, prin intreaga lorconceptie despre lume, formeaza reazemul principal alInternationalei a II-a, iar in zilele noastre principalulreazem social (nu militar) a/ burgheziei. Ca'ci ei sint ade-varati agençi ai burgheziei in miFarea muncitoreasca, va-tafi muncitoresti ai clasei capitalistilor (labor lieutenantsof the capitalist class), adevarati promotori ai reformis-mului si §ovinismului. In eizboiul civil dintre proletariat siburghezie nu ptnini dintre ei se situeazI in mod inevitabil

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 317

de partea burgheziei, de partea versaillezilor" 131 impo-triva comunarzilor".

Farà a intelege radacinile economice ale acestui feno-men, f5s1 a elucida semnificacia lui politic. i sociala, nuse poate face nici un pas in domeniul rezolvarii probleme-for practice ale miscarii comuniste si ale revoluciei socialecare se apropie.

Imperialismul este ajunul revolutiei sociale a proletaria-Itncepind din 1917 acest lucru a fost confirmat pe

scara mondiala.6 iulie 1920

22

N. Lenin

tului.

318

In ultimii 15-20 de ani, mai ales dupa razboiul ame-ricano-spaniol (1898) si dup a. cel anglo-bur (1899-1902),literatura economica, precum si cea politica a lumii vechisi a lumii noi recurge tot mai des la notiunea de impe-rialism" pentru a caracteriza epoca in care traim. In 1902a aparut la Londra si la New York lucrarea economistu-lui englez J. A. Hobson intitulata Imperialismul". Au-torul, care se situeaza pe punctul de vedere al social-re-formismului si al pacifismului burghez punct de vedereidentic, in fond, cu pozitia de astazi a fostului marxistK. Kautsky , a descris foarte bine si amanuntit particu-laritatile economice si politice fundamentale ale imperia-lismului 132. In 1910 a aparut la Viena lucrarea marxistu-lui austriac Rudolf Hilferding intitulata Capitalulfinanciar" (traducere rusa : Moscova, 1912). Cu toate caautorul greseste in teoria banilor si vadeste o anumitatendinta de a impaca marxismul cu oportunismul, lucrareasa ne ofera o analiza teoretica extrem de valoroasa afazei contemporane in dezvoltarea capitalismului"cum o numeste el in subtitlul acestei lucrari 133. In fond,ceea ce s-a spus in anii din urrna. despre imperialismmai ales in numeroasele articole de revista si de ziaraparute in legatura cu aceasta tema, precum si in rezolu-tiile adoptate, de pilda, la congresele de la Chemnitz "'§i Basel, care au avut loc in toamna anului 1912aproape ca. nu depaseste cercul ideilor expuse sau, mai binezis, rezumate de ambii autori amintiti mai sus...

30/- *ner-4(

)CA edit' .

(12-o-}1-.t,osigyrA, 49-7-,e..---e(--2)

i-4 /, esc errfr r ICr i 14" " /3.

67 i ZaZ -0 01:7/ (/re,' ;1<*:79- z)ee esc ec e- 1 <P

C14#t et, e (47e c,tc-a n'tet- "C" c_

leiy, a r -1/ reyi,42-t-r

Tz.. a

eyta ic-nateee--17-f14 fr- .71e/tr4S (14 fct C-ve64Y-3-j

t e

Oe a A-71-4. r.e. teuzyLer?..z. ech

A-e14-4 t-ce ZiV /1.1 /674,17

ze 67 SeArt- 4 Mtre

elt- 4e 49.44 zye /44--1

rd

-777,4C74.r4 /-4 2-Let, /,

1:74ite c-a 1,14en "to Ina A. c t lit r---cre i

Zr A Or e.--sc. cps rt. 41-747i it- es 1.--e 2 '4. et ezyz.-.0,4 r

C. 14.32. sic,e-4 C"'"4".e-""e:e- Q e e ez 'er t- 27 r

t 'foe e'e eA-if tr-le24- 14e, 719,1 1 or',47 -ee .17(' /:7,/ 1,121.7".

.? -0 A e_4(71 e 'z-e-e r 4:r erz. teiie:

41( 11efel,46e, scZ1/1 a fr.- ,t4 st e 2 1;7(t.

(4-.4.z-1-tie--,,-/I.a...tuj..a4, Ka 4+2.4

/C-12

AC-14.0, ge,,e34.ne n

/fa

71 I q

J AA1

!At, fr

sea e .+1

'1

ce. , . .

-Ix' .tder, 14 1V_2",--.9.-1---P 4-:4492 k C c"1-4, A t.e.../ e4'e

.e .5* 1490t. . .10:ff-c%:e

AtAt 14'

'got '4-r_--174-er

Its ee trio. .44

le-tra; erice-v-rs-14.1

t ee._

-g9fAr-r-e e'"( WA' el- (Air 4 t". r,.

I

ee ie et , ifI

oree,,,,.r. Jet, i, erg

t el./.eorra ir

rl

C 141 7:1 lr-G 1,11 vz...

114- `"

/1 ee. " le"

K Hi, n

/a /1' C 0'; q5-01-4.-cf.

,

C7.'"a"

,1( r4-...;P::'1.1644-1S-1411 e c ftw7UEt,Z,h,

0 e'eile-G+)/

e.r A e

a/

r eg

,' ee

/: 9 a

.1.

o

er

,416d

Prima paginaa manuscrisulut lui V. I. Lenin

Imperialismul, stadiul eel mai lnaltal capitalismului". 1916

M sgorat

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI WALT AL CAPITALISMULUI 319

/n cele ce urmeaz 5. vom incerca s expunem pe scurt,intr-o forma cit mai populara, legatura §i corelatia dintreparticularitatile economice fundamentale ale imperialismu-lui. Asupra laturii neeconomice a problemei nu ne vomopri, oricit de mare ar fi interesul pe care-1 prezinta ea.Indicele bibliografic §i alte indicatii care ar putea s inte-reseze numai pe unii dintre cititori vor fi date la sfiqitul

I. CONCENTRAREA PRODUCTIEI SI MONOPOLURILE

Cre§terea uria§5. a industriei §i procesul extrem de rapidal concentrarii productiei in intreprinderi din ce in ce maimari constituie una dintre particularitatile cele mai carac-teristice ale capitalismului. Recensa.mintele industriale dinultimul timp furnizeaza date cit se poate de complete §ide exacte cu privire la acest proces.

In Germania, de pilda, la fiecare mie de intreprinderiindustriale reveneau in 1882 trei, in 1895 §ase §i in 1907noua intreprinderi mari, adica intreprinderi cu mai multde 50 de muncitori salariati. Din fiecare 100 de muncitori,acestor intreprinderi le reveneau respectiv 22,30 §i 37. Darconcentrarea productiei este mult mai accentuata decitconcentrarea muncitorilor,pentru c munca in intreprin-derile maH este mult mai productiva. 0 dovad5." in acestsens ne ofera datele referitoare la folosirea ma§inilor cuaburi j a motoarelor electrice. Daca luam ceea ce inGermania se numqte industrie in intelesul larg al cuvin-tului, adica daca includem §i comertul, caile de comuni-catie etc., obtinem urmatorul tablou. Din cele 3 265 623 deintreprinderi cite exista in Germania, 30 588, adica nu-mai 0,90/o, sint intreprinderi maH. Lor le revin : muncitori

5 700 000 din totalul de 14 400 000, adica 39,4% ;motoare cu aburi 6 600 000 de cai putere din rota-lul de 8 800 000, adica 75,33/4 ; motoare electrice1 200 000 kW din totalul de 1 500 000, adica 77,2°/o.

Mai putin de o sutime din numarul total al intreprin-derilor poseda peste 314 din totalul fortei motrice electrice

cu aburi ! Cdor 2 970 000 de intreprinderi mici (avindpink' la 5 muncitori salariati), care reprezinta 91% din

22*

lucrarii.

§i,

320 V. I. LENIN

totalul intreprinderilor, le revin numai 70/0 din forta mo-trice electrici §i cu aburi I Citeva zeci de mii de intre-prinderi mari sint totul ; milioane de intreprinderi mici

nimic.In 1907 existau in Germania 586 de intreprinderi Cu

1 000 §i mai multi muncitori. Ele aveau aproape a zeceaparte (1 380 000) din numarul total al muncitorilor §iaproape a treia parte (32°/o) din totalul fortei motriceelectrice i cu aburi *. Capitalul banesc §i bancile, dupa.cum vom vedea, fac ca aceasta precumpanire a unui ma-nunchi de intreprinderi foarte mari si fie §i mai covir0-ware, §i aceasta in sensul literal al cuvintului, adica mi-lioane de patroni" mici, mijlocii §i chiar o parte dintrecei mari sint in realitate complet aserviti citorva sute definanciari milionari.

Intr-o alta tara inaintata a capitalismului contemporan,in Statele Unite ale Americii de Nord, cre0erea concen-trarii productiei este §i mai accentuata. Aici statisticainregistreaza separat industria in sensul strict al cuvintului

grupeaza intreprinderile dupa marimea valorii produc-tiei lor anuale. In 1904 erau 1 900 de intreprinderi foartemari (din totalul de 216 180 de intreprinderi, adica 0,9°/o)cu o productie de la 1 000 000 de dolari in sus ; ele aveau1 400 000 de muncitori (din totalul de 5 500 000, adica25,6°/o) i o productie anuala in valoare de 5,6 miliarde(din 14,8 miliarde, adica 38°/o). Dupa 5 ani, in 1909,cifrele respective erau : 3 060 de intreprinderi (din 268 491,adica 1,1°/o) cu 2 000 000 de muncitori (din 6 600 000,adica 30,5°/o) §i cu o productie in valoare de 9 miliarde(din 20,7 miliarde, adica 43,8°/o) **.

Aproape jumatate din intreaga productie a tuturor in-treprinderilor din aceasta tara este concentratâ in minaunei sutimi din numarul lor total ! $i aceste trei mii deintreprinderi gigantice cuprind 258 de ramuri indus-triale 135 De aici se vede limpede ca, pe o anumita treaptaa dezvoltarii ei,. concentrarea duce de la sine, se poate,spune, de-a dreptul la monopor:Caci citorva zed de in-treprinderi gigantice le e wor sa se inteleaga intre ele, in

* Duna Annalen desAbstract

deutschen Reichs, 1911, Zahn.** Statistical of the United States 1912, p. 202.

p

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 32 1

timp ce, pe de aka parte, tocmai proportiile mari akIntreprinderilor fac s devina mai dificil. concurenta, ge-nereza tendinta spre monopol. Aceasta transformare aconcurentei in monopol este unul dintre fenomenele celemai importante daca nu cel mai important in eco-nomia capitalismului contemporan, §i de aceea trebuie

analizam mai arnanuntit. Mai intli insa trebuieinlaturam o eventuala confuzie.

Statistica americana spune : 3 000 de intreprinderi gi-gantice in 250 de ramuri industriale. S-ar parea deci casint numai cite 12 intreprinderi gigantice in fiecareramura.

Dar nu este ap. Nu in fiecare ramura industriala existaintreprinderi mari ; pe de aka parte, o trasatura extrernde importanta a capitalismului care a atins cel mai Maltgrad de dezvoltare este a§a-numita combinare, adicaunirea unor ramuri industriale diferite ITcadrnl unei sin-gure intreprinderi, fieca" dc reprezinta etape succesive alePTelucrarii materiei prime (de- Linda, 613tinerea fontei dinminereu i traniforMarea ei in otel, iar apoi, eventual,fabricarea din otel a unor produse finite), fie Ca au unatata de alta un rol auxiliar (de pilda, prelucrarea de'uri-lo a produselor accerii, productia de ambalaje etc.).

Combinarea scrie Hilferding niveleaza deosebi-rile de conjuncturii i prin aceasta asigurà intreprinderiicombinate o mai mare stabilitate a ratei psofitului Inal doilea rind, combinarea duce la inlaturarea comertului.In al treilea rind, ea face cu put:1.10 perfectiona-rile feh-nice i, in consecinta, realizarea unui profit suplimentarin comparatie cu intre-Piihaerea .simpla» (adica ne-combinata)-. In al patrulea rind, ea consolideaza pozitiaintreprinderii Combinate fata" de cea <simpla intarind-oin lupta de concurenta in perioade de adinca depresiune(stagnare in afaceri, criza), cind scaderea preturilor lamaterie prima nu merge in pas cu seaderea preturilor lafabricate" *.

Economistul burghez german Heymann, care a consacrato lucrare speciala descrierii intreprinderilor mixte", adica

* Capitalul financiar', trad. rusA, p. 286-287.

sa-1

sau

sO

322 V. I. LENIN

combinate, din industria siderurgica germana, spune : In-treprinderile sim le cad strivitekitteprecurile- ridicate ale

/materialelor i p ?uril sCazute ale fabricatelor". Re-.tulta urmatorul tablou :

Au ramas, pe de o parte, marile societari pentru ex-tracvia carbunelui, care au o produc;ie de citeva milioanede tone de carbuni i sint puternic organizate in sindicatulcarbunelui, iar strins legate de ele marile turnatonide orel organizate in sindicatul orelului. Aceste giganticeintreprinderi cu o producvie anuala de 400 000 de tonede ocel (o tona. = 60 de puduri), cu o enorma extramede minereu si de carbune i cu o mare productie de pro-duse finite din ovel, cu cite 10 000 de muncitori instalariin cazarmi special construite pentru ei in apropierea uzi-nelor i uneori cu cad ferate i porturi proprii, sint repre:zentantele tipice ale industriei siderurgice germane. Siconcentrarea progreseaza tot mai mult. Intreprinderile de-vin din ce in ce mai mari ; tot mai multe intreprinderidin aceeasi ramura sau din ramuri industriale diferite secontopesc in intreprinderi gigantice, care sint spripnitedirijate de o jumatate de duzirfal de man banci berlineze.In ceea ce priveste industria miniera i siderurgica ger-mana, justerea teoriei concentrarii a lui Karl Marx estepe deplin dovedita ; ce-i drept, aceasta se refera la orara in care industria este ocrotita prin taxe vamaletarife de transport protecrioniste. Industria miniera ger-rnana este coapt a. pentru expropriere" *.

La aceasta concluzie a trebuit s ajunga un economistburghez care, cu titlu de exceprie, se dovedeste a fi un omconstiincios. Trebuie sa notam ca, el pare a considera Ger-mania ca un caz aparte, dat fiind ca industria ei esteocrotita prin taxe vamale protecvioniste ridicate.. Daraceasta .imprejurare nu putea decir sa grabeasca concen-trarea.si formarea de uniuni patronale monopoliste, carte-luri, sindicate etc. Este extrem de important ca in raraliberului schimb, in Anglia, concentrarea duce tot la mo-nopol, desi ceva mai tirziu i, poate, sub alta forma. Iatace scrie profesorul Hermann Levy in studiul ski special

* Hans Gideon Heymann. Die aamischten Werke im deutschen Grossei-sengewerbe'. Stuttgart, 1904 (59. 256 , 278-279).

si

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAP INALT AL CAPITALISMULIJI 323

despre Monopoluri, carteluri i trusturi", pe baza datelorreferitoare la dezvoltarea economica a Marii Britann :

In Marea Britanie tocmai proporOile mari ale intre-prinderilor i inaltul lor nivel tehnic poarta in sine ten-din3a spre monopol. Pe de o parte, ca urmare .a. concen:

fondarea unei intreprinsterirei c_esia_rna_ri investivde capital ; de aceea noile intreprinderi trebuie sa facafaça-unor cerinte crescinde in ce priveste marimea capita-lului necesar, ceea ce ingreuiaza apariçia lor. Pe de altaparte (si acest lucru e, dupa parerea noastra, mai impor-tant), orice intreprindere noua care vrea %ma pasul cuintreprinderile gigaritice create ca urmare a procesului deconcentrare trebuie si produci un surplus de produse atitde mare, incit desfacerea lor la pre;-rentabil nu este posi-bila in condicille unei cresteri neobisnuite a cererii ;in caz contrar, acest surplus de produse va face ca pre-curile s scada la un nivel nerentabil atit pentru nouaintreprindere cit i pentru uniunile rnonopoliste"X Spredeosebire de alte vari, unde taxele vamare protecvionisteinlesnesc formarea cartelurilor, in Anglia uniunile patro-nale monopoliste, cartelurile i trusturile apar de cele maimulte ori numai atunci cind numarul principalelor intre-prinderi concurente se reduce la vreo doua duzini". Aiciinfluenta procesului de concentrare asupra nasterii mono-polurilor in marea industrie apare in toata claritatea sa" *.

Acum.o jumatate de secol, cind Marx si-a scris Capi-talul", libera concurenta parea majoritavii covirsitoare aeconomistilor o lege a naturii". Stiinca oficiala a incercatsä ucida printr-un complot al tacerii opera lui Marx,care, printr-o analiza teoretica i istorica a capitalismului,dovedise cà libera concurenta genereaza concentrarea pro-

aceasta concentrare, peo anumita treaptaadezvoltaiii ei, duce la monopol. Acum monopolul a de-venit o realitate. Economistii scrin munti de carli in careinficiseaza' diversele forme de manifestare ale monopolulw

continua s'al declare in cor c. marxismul a fost infir-mat". Dar faptele sint ineap4inate, spune un proverbenglez, i vrind-nevrind trebuie si cii seama de elc. Or,

* Hermann Levy. Monopole, Randle und Trusts'. Jena, 1901, S. 286,290, 298.

s.

cleat

sr

trarii,

ductiei, sar

324 v. I. LENIN

faptele arata ca deosebirile existente Imre diferite taxicapitaliste, de pilda n ceea ce priveste protecçionismulliberul schimb, determina numai deosebiri neesen%iale inceea ce priveste forma monopolurilor sau momentul apa-riciei lor, pe cind nasterea monopolurilor ca urmare aconcentrarii productiei in general este o lege generalafundamentala a stadiului actual dedezvoltare a capita-

In ce priveste Europa, momentul in care noul capitalisma luat definitiv locul celui vechi poate fi stabilit destulde precis : inceputul secolului al XX-lea. Intr-una dincele mai recenteThia'ari-de sinteza asupra istoriei formariimonopolurilor" citim :

Se pot cita din epoca dinainte de 1860 uncle cazuri demonopoluri capitaliste ; se pot descoperi n ele germeniiacelor forme care au devenit atit de curente astazi ; pen-tru carteluri insa toate astea sint, fara doar i poate,timpuri preistorice. Decenit-lea al secolului trecurpoate fi consiclerat ca iriceputul propriu-zis al monopoluri-,lor moderne. Prima mare perioada de dezvoltare a mo-'fiop-olurilor incepe cu depresiunea industriala internalio-nala din deceniul urmator si se intinde pina la inceputululthnului deceniu al aceluiasi secol". Privita pe scarkeuropean5., depoltarea liberei concurençe atinge punctulei culminant intre arm 1860 ;i 1880. Pe vremea aceea ;i-aterminat Angfia organizarea ei capitalista de stil vechi.In Germania aceasta organizare a intrat in lupta hotaritaimpotriva mescriilor si a industriei casnice si a inceputcreeze forme de existenta proprii".

Un mare reviriment incepe odatã cu crahul din 1873sau, mai bine zis, cu depresiunea care i-a urmat si care

cu o intrerupere aproape imperceptibila la inceputuldeceniului al 9-lea al secolului trecut i cu un avint ne-obisnuit de viguros, dar de scurta durata, in jurul anului1889 cuprinde 22 de ani din istoria economica a Euro-pei". In cursul scurtei perioade de avint din 1889-1890,cartelurile au fost larg folosite pentru exploatarea con-juncturii. 0 politica nechibzuita a facut ca preturile sacreasdi mai repede si intr-o masura mai mare deck ar ficrescut carteluri, ;i aproape toatc aceste carteluri au

saa

si

lismului.

fri

51.1i

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULLTI 325

disparut fara glorie 4n mormintul crahului.. Au urmatapoi alti cinci ani de afaceri proaste si de preturi scazute,dar n industrie nu mai domnea starea de spirit dinainte.Depresiunea nu mai era considerata ca ceva de la sineinteles, ci a inceput sa fie privita numai ca o pauza na-intea unei noi conjuncturi favorabile.

Formarea cartelurilor a intrat astfel n cea de-a douaepoca a ei. Cartelurile inceteaza sa fie un fenomen treca-tor, ele devin una din temeliile intregii vieti econornice.Ele cuceresc o ramura industriala dupa alta, si in primulrind prelucrarea-materiilor prime. Chiar la inceputul ulti-mulüideceniu al secolului trecut, ele au gasit in formade organizare a sindicatului cocsului, dupa modelul caruiaa fost creat apoi sindicatul carbunelui, o tehnica de carte-lare care in fond n-a mai fost depasita. Marele avint dela sfirsitul secolului al XIX-lea si criza din anii 19001903 se desfasoara cel putin in industria minierasiderurgica pentru prima oara in intregime sub semnulcartelurilor. daca pe atunci acest fenomen mai pareaceva nou, acum opinia publica larga considera de la sineinteles faptul ca mari sectoare ale vietii economice sint,de regula, scoase din sfera liberei concurente" *.

asadar, principalele momente ale istoriei monopo-lurilor : 1) Perioada 1860=1880 punctul culminantal dezvolfarii liberei concurente. Monopolurile nu sintdecit germeni abia vizibili. 2) Dupa criza din 1873 carte-lurile cunosc odvoItare larga, dar continua si fie ex-ceptii de la regula genera15. Ele Inca nu sint durabile siconstituie doar un fenomen trecator. 3)_ Avintul de lasfirsitul secolului al XIX-lea i criza din anii 1900-1903 :cartelurile devin una dintre temeliile intregii vieti econo-mice. Capitalismul s-a transformat in imperialism.

Cartelurile se InteTe-g asupra conditiilor de vinzare,asupra termenelor de plata etc. Ele Ii impart pietele dedesfacere, stabilesc anticipat volumul productiei, fixeazapreturile i repartizeaza pe intreprinderi profitul etc.

* Th. Vogelsteln. ,,Dic finanzielle Organisation der kapftalistischen In-dustrie und die Monopolbildungen in Grundriss der SozialOkonomik'. VIAbt., Tub., 1914. Vezi de acelasi autor : Organisationsformen der Eisenin-dustrie und Textilindustrie in England und Amerika'. Bd. I, Lpz., 1910.

si

l

Llama,

326 V. I. LENIN

Numarul cartelurilor din Germania era evaluat cam la250 in 1896 §i la 385 in 1905, inglobind circa 12 000 de

--A-intreprinderi *. Dar toata lumea recunoa§te ca acestecifre sint inferioare celor reale. Din datele statisticii in-dustriale germane din 1907, citate mai sus, se poate vedea

chiar §i cele 12 000 de intreprinderi foarte mari con-centreaza, probabil, mai mult de jumatate din totalul for-tei motrice electrice i cu aburi. In Statele Unite aleAmericii de Nord, numarul trusturilor era evaluat in1900 la 185, iar in 1907 la 250. Statistica americana im-parte toate intreprinderile industriale in intreprinderiapartinind unor persoane fizice, firme sau corporatii. In1904 acestea din urma posedau 23,6%, iar in 1909

adica mai mult de un sfert din numarul totalal intreprinderilor. In 1904 lucrau in aceste intreprinderi70,6°/o, iar in 1909 75,6%, adick trei sferturi din nu-marul total al muncitorilor ; valoarea productiei lor a fostrespectiv de 10,9 §i de 16,3 miliarde de dolari, adica73,7°/o §i 79% din valoarea ei totala..Cartelurile §i trusturile concentreaza adesea in miinile

lor intre apte §i opt zecimi din intreaga productie a ra-murii industriale respective. Sindicatul carbunelui dinRenaflia-Westfalia concentra in 1893, in momentul in-fiintarii sale, 86,7% din intreaga productie de carbunedin aceasta regiune, iar in 1910 95,4% **. Monopolulcreat in felul acesta asigura profituri enorme i duce laformarea unor unitati industriale de proportii uria§e.Faimosul trust al petrolului din Statele Unite (StandardOil Company) a fost infiintat tn 1900. Capitalul lui seridica la 150 000 000 de dolari. Au fost emise actiuniobi§nuite in valoare de 100 000 000 §i actiuni privilegiatein valoare de 106 000 000. La acestea din urma s-au platitin anii 1900-1907, cu titlu de dividend, 48, 48, 45, 44,36, 40, 40 §i 40°/o, in total 367 000 000 de dolari. Din

* Dr. Riesser. Die deutschen Grossbanken und lbre Konzentration imZusammenhange mit der Entwicklung der Gesamtwirtschaft in Deutschland'.4. Aufl., 1912, S. 149. R. Liefmann. Kartelle und

2. Aufl.,Trusts und die Wetter-

bildung der volkswirtschaftlichen Organisation'. 1910, S. 25.** Dr. Fritz Kestner. Der Organisationszwang. Bine Untersuchung iiber die

Kemple zwischen Kartellen und Aussenseitern". Bit, 1912, p. 11.

ca

1

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 327

1882 pina in 1907 profitul net a fost de 889 000 000 dedolari, din care 606 000 000 au fost repartizate cu titlude dividend, iar restul a fost varsat la capitalul de re-zerva" *. In toate intreprinderile trustului otelului(United States Steel Corporation) lucrau in 1907 nu maiputin de 210 180 de muncitori si functionari. Cea maimare intreprindere din industria minier i siderurgicagermana, Societatea minier i siderurgica din Gel-senkirchen (Gelsenkirchener Bergwerksgesellschaft), aveain 1908 nu mai putin de 46 048 de muncitori i functio-nari" ** Inca in 1902 trustul otelului producea 9 000 000de tone de otel ***. Productia lui de otel reprezenta in1901 66,3%, iar in 1908 56,1% din intreaga productie deotel a Statelor Unite **** ; extractia lui de minereu re-prezenta in aceiasi ani respectiv 43,90/o si 46,301o.

Un raport alcomisiei guvernamentale americane pentrucercetarea activitatii trusturilor spune : Superioritatea lorfata" de concurenti se bazeaza pe proportiile mari ale in-treprinderilor lor i pe excelenta lor echipare tehnica. Dela infiintarea sa, trustul tutunului a depus toate eforturilepentru a inlocui pe .scara intins munca manuala prinmasini. El a cumparat toate brevetele care aveau vreolegatura cu prelucrarea tutunului, cheltuind in acest scopsume enorme. La inceput, multe brevete s-au dovedit afi necorespunzatoare si au trebuit sa fie puse la punct deinginerii trustului. La sfirsitul anului 1906 au fost createdoua societati filiale, exclusiv in scopul de a achizitionabrevete. In acelasi scop trustul construit turnatoriiproprii, fabrici proprii de masini i ateliere proprii dereparatii. La una din aceste intreprinderi, situata la Brook-lyn, lucreaza in medie 300 de muncitori ; aici se experi-menteaza inventiile pentru fabricarea tigaretelor, a tigari-lor de foi si a tutunului de prizat, a staniolului pentruambalaj, a cutiilor etc. ; tot aici se perfectioneaza inven-

* R.fiber

Liefmann. Betelligungs- und Finanzierungsgesellschaften. EineAufl.,Studie den modernen Kapitalismus und das Effektenwesen". 1.

Jena, 1909, p. 212.** Op. oft., p. 218.

*** Dr. S. Tschierschky. Kartell und Trust'. Gatt., 1903. p. 13.*** Th. Vogelstein. Organisationsformen". p. 275.

§i-a

328 V. I. LENIN

tiile" *. Si alte trusturi au in serviciul lor ap-zi§i de-velopping engineers (mgineri pentru dezvoltarea tehnicii),a caror sarcina este sa inventeze noi procedee de fabricatie§i sa experimenteze perfectionarile tehnice. Trustul oteluluidä premii mari ingmerilor §i muncitorilor sai pentru in-ventii de natura sa perfectioneze tehnica sau s reducicheltuielile de productie" **.

In acelai mod este organizata activitatea de perfec-tionare tehnica §i in marea industrie germana, de pilda inindustria chirnica, care a luat in ultimele decenii o dez-voltare atit de uria§a. Procesul de concentrare a produc-tiei a creat in aceasta industrie, inca pe la 1908, douagrupure principale care in felul lor se apropiau §i elede monopol. La inceput aceste grupuri au fost uniunibipartite" a doua perechi de mari fabrici, avind fiecareun capital de 20 000 000-21 000 000 de marci : pe de oparte, fabrica fosta Meister" din Höchst §i fabrica Ca-sella" din Frankfurt pe Main ; pe de aid parte, fabricade anilina i soda din Ludwigshafen §i fabrica fosta Bayer"din Elberfeld. Apoi fiecare din aceste grupuri a incheiat,unul in 1905, iar celalalt in 1908, o conventie cu cite oalta fabrica mare. In felul acesta au fost create douauniuni tripartite", avind fiecare un capital de 40 000 00050 000 000 de marci, iar la rindul lor aceste uniuni" au

pornit pe calea unei apropieri" reciproce, au incheiatconventii" cu privire la preturi etc.***rConcurenta se transforma in monopol. Rezulta un pro-gres uria§ pe calea socializarii productii. Printre altele sesocializeaza §i procesul inventiilor §i al perfectionarilortehnice. r

Asta nu mai e de loc vechea concurenta libera a patro-nilor izolati, care nu tiu nimic unul de altul §i care producin vederea desfacerii pe o pima necunoscuta. Concentrareaa ajuns atit de departe, incit se pot evalua cu aproximatie

* Report of the Commissioner of Corporation on the Tobacco Industry.Washington, 1909, p. 266 citat din cartea Dr. Paul Tafel. Die nord-amerikanischen Trusts und ihre Wirkungen auf den Fortschritt der Technie.Stuttgart, 1913, P. 48.

** Op. cit., p. 48-49.*** Riesser, op. cit., p. 547 si urm., ed a 3-a. Zlarele (din iunie 1916)

anuna formarea unui nou trust urias, care uneste intreprinderile industrieichirnice din Germania.

si


toate resursele de materii prime (de pilda zacamintele demineYeirde fier) din tara respectiva si chiar, dupal cum vomvedea, dintr-o serie de taxi, din lumea tntreaga. $i acesteresurse sint nu numai evaluate, ci si acaparate de uriaseuniuni monopoliste. Se evalueaza cu aproximatie capacita-tea de absorbtie a pietei, pe care aceste uniuni si-o im-part" infre ele" pe irazä de conven0i. Se rnonopolizeazafortele de munca calificaie, se angajeaza cei maibuni in-gineri; se acapareaza cane si mijloacele de comunicaliecaile ferate in America, -societacile de navigacie in Europasi in America. In stadiul sau imperialist, capitalismul ducede-a dreptul la socializarea integrala a productiei ; el ti-raste, ca sa spunem asa, pe capitalisti, fara stirea lor siimpotriva vointei lor, intr-un fel de ordine sociala noua,care constituie faza de tranzitie de la libertatea deplinaa concurentei la socializarea deplina..=--Productia devine sociala, dar forma de insusire famineprivata. Mijloatele de productie sociale ramin prophetateaprivata a unui mic numar de persoane. Cadrul general alliberei concurente, formal recunoscuta, se pastreaza, iar im-pilarea populatiei de catre un manunchi de monopolistidevine de o suta de ori mai grea, mai apasatoare, maiin suportabila.

Economistul german Kestner a consacrat o lucrare spe-ciala luptei dintre carteluri sLoutsidezif, adica fabricantiineinci-drati iii cartel. Lucrarea sa se intituleaza Constrin-gere la organizare", desi pentru a nu idiliza capitalismular fi trebuit sa spuna, desigur, constringere la supunere fatade uniunile monopoliste. Este extrem de sugestiva fie si osimpla enumerare a mijloacelorla care recurg uniunile mö-nopoliste in lupta actuala, moderna, civilizata, pentru or-ganizare" : 1) privarea de materii prime (...unul dintrecele mai importante procedee pentru a constringe o intre-prindere sa intre in cartel") ; 2) privarea de brace de muncaprin intermediul aliantelor" (adica al acordurilor dintrecapitalisti si sindicatele muncitoresti in sensul ca membriiacestora din urma trebuie sa lucreze numai in intreprin-derile cartelate) ; 3) privarea de mijloace de transport ;4) inlaturarea de pe piata ; 5) conventii cu cumparatoriiprin care acestia se angajeaza sa nu intrecina relatii co-

330 V. I. LENIN

merciale decit cu cartelurile ; 6) micsorarea sistematica apreturilor (pentru ruinarea outsiderilor", adica a intre-prinderilor care nu se supun monopolistilor, se cheltuiescmilioane pentru a vinde un timp produsele sub pretul lorde cost : in industria benzinei au fost cazuri de scaderea preturilor de la 40 la 22 de marci, adica aproape lajumatate !) ; 7) privarea de credit a intreprinderilor ne-cartelate ; 8 boicotul.

Aici nu mai avem de-a face cu o concurenta intre in-treprinderi mici i intreprinderi mari, intre intreprinderiinapoiate i intreprinderi inaintate din punct de vederetehnic, ci cu sugrumarea de catre monopolisti a celor carenu se supun monopolului, presiunilor lui, samavolnicieilui. Iata cum se reflecta acest proces in constiinta unuieconomist burghez :

Pina si in sfera activitatii pur economice scrie Kest-ner are loc o anumita deplasare de la activitatea comer-ciala, n vechiul sens al cuvintului, spre activitatea organi-zatorica-speculativa. Maximum de succes ii este asigurat nunegustorului care, bazat pe experienta sa tehnica si comer-ciala, stie s aprecieze cel rnai bine cerintele cumparato-rului, s gseasc i, ca sä zicem asa, trezeasca> o ce-rere aflat a. in stare latenta, ci geniului (?!) speculativ carestie sa calculeze dinainte sau cel putin si intuiasca dezvol-tarea organizatorica, posibilitatea unor anumite legaturiintre diferitele intreprinderi

Mai pe intelesul tuturor aceasta inseamna : dezvoltareacapitalismului a ajunT laurr-grad in rare, desi productiade marfuri continua sa domneasca" si este considerata bazaintregii economii, in fapt insi ea este deja subminata, iarprofiturile cele mai grase intra in buzunarul geniilor"manoperelor financiare. La baza acestor manopere si es-crocherii se afla socializarea productiei, dar de progresulurias al ornenirii care prin munca ei a ajuns la aceastasocializare profita... speculantii. Mai incolo vom vedea cumpe aceasta baza" critica mic-burgheza reactionara a im-perialismului capitalist se las 5. leganat 5. de visul unei in-Itoarceri la concurenta liberr, pasnica", lealr.

O ridicare durabila a preturilor ca rezultat al formariicartelurilor spune Kestner a fost inregistrata pink'

0

si banci..."

«fa

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAT MALT AL CAPITALISMULUI 331

acum numai la principalele mijloace de productie, in spe-cial la carbune, fier i potasiu, dar niciodata la produselefinite. Cre§terea corespunzatoare a rentabilitatii se Him-teaza de asemenea la industria producatoare de mijloacede productie. Aceasta constatare trebuie completat n sen-sul ca, datorita formarii cartelurilor, industria care pre-lucreaza materii prime (§i nu semifabricate) nu numai càtrage foloase realizind profituri man tn dauna industrieide prelucrare ulterioara a semifabricatelor, dar a.§i dobin-dit in raport cu aceasta industrie o anumita pozttie domt-nanta, necunoscuta pe vremea liberei concurente" *.

Cuvintele subliniate de noi exprim5. miezul chestiunii,pe care economi§tii burghezi tI recunosc atit de greu §iatit de rar §i pe care aparatorii de azi ai oportunismului,in frunte cu K. Kautsky, cauta cu atita zel sa-1 ocoleasca §isa-1 ignoreze. Relatiile de dominatie §i silnicia legata deele iata ce e tipic pentru cea mai noua faza de dez-voltare a capitalismului", iata ce trebuia s5." rezulte qi arezultat inevitabil din formarea unor atotputernice mono-poluri economice.

Si dam Inca un exemplu care ilustreaza dominatia car-telurilor. Acolo unde pot fi acaparate toate sau principaleleresurse de materii prime, aparitia cartelurilor §i formareamonopolurilor se desfa§oara in conditii deosebit de lesni-cioase. Ar fi Ina gre§it sa se creada ca monopolurile nuapar §i in alte ramuri industriale, unde acapararea resur-selor de materii prime nu este posibila. In industria ci-mentului materia prima se gase§te pretutindeni. Totu§iaceasta industrie este puternic cartelata in Germania. Fa-bricile s-au unit in sindicate pe regiuni : sindicatul din Ger-mania de sud, cel din Renania-Westfalia etc. Au fostfixate preturi de monopol : 230-280 de marci vagonul,la un pre; de cost de 180 de marci Intreprinderile dauun dividend de 12-16%; dar nu trebuie sa uitam cageniile" speculei moderne se pricep sa bage in buzunarprofituri mari in afarl de sumele care se impart cu titlu dedividend. Pentru a inlatura concurenta intr-o industrie atitde rentabila, monopoli§tii recurg chiar la §iretlicuri : ras-

* Kestner, op. cit., U 54.

qi

1

332 V. I. LENIN

pindesc zvonuri false ca situatia acestei industrii e precara,publica in presa anunturi anonime Capitalisti ! feriti-vasa investiti capitaluri in industria cimentului !" ; in sfirsit,curnpara intreprinderile outsiderilor" (adica ale aceloracare nu fac parte din sindicate), platindu-le filodorme"de cite 60 000 80 000 150 000 de marci *. Monopolulisi croieste drum pretutindeni i prin orice mijloace, in-cepind cu modeste" plati de filodorma i terminind cusistemul american al folosirii" dinamitei impotriva con-curentului.f Afirmatia c cartelurile inlatura crizele este o povestemventata de economistii burghezi, care cauta cu orice pretsa ascunda hidosenia capitalismuluis Dimpotriva, mono-polul care se creeaza In unele ramuri ale industriei accen-tueaz i agraveaza caracterul haotic propriu intregiiproductii capitaliste in ansamblu* Discordanta dintre dez-voltarea agricultura si a industriei, caracteristica pentrukapitalism in general, devine si mai mare. Situatia privi-legiata in care se afla asa-numita industrie grea, cea maicartelati dintre toate, i indeosebi industria carbuneluia fierului, duce la o si mai accentuata lipsa de plan" incelelalte ramuri industriale, dupa cum marturiseste Jeidels,autorul uneia dintre cele mai bune lucrari cu privire larelatiile dintre marile banci germane si industrie" **I Cu cit o economie nationala e mai dezvoltata scrie

Liefmann, un nerusinat aparator al capitalismului, cuatit mai mult se indreapta ea spre Intreprinderi mai ris-cante sau spre crearea de intreprinderi In strainatate, spreintreprinderi a caror dezvoltare necesita un timp indelun-gat, sau, in sfirsit, spre cele care nu au decit o Insemna-tate locala" ***. Cresterea riscului e legata, in definitiv, decresterea uriasa a capitalului, care, ca s spunem asa, serevarsa, se scurge in strainatate etc. In acelasi timp, dez:voltarea extrem de rapidi a tehnicii genereaza tot maimulte elemente de neconcordanta intre diferitele ramuri aleeconomiei nationale, tot mai multe elemente de haos, de

* Zement' von L. Eschwege. Die Bank 1, 1909, 1, p. 115 si urm.** Jeidels. Das Verhältnis der deutschen Grossbanken zur Industrie mit

besonderer Berticksichtigung der Eisenindustrie". Lpz., 1905, p. 271 In.*** Lielmann. Eeteiligungs- etc. Ges.", p. 434.

;MPERIM-ISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 333

E de presupus se vede nevoit si recunoascaacelasi Liefmann ca' intr-un viitor nu prea indepartatomenirea va fi din nou martora unor mari prefaceri 'indomernul tehmcii, care vor influerqa si intreaga organi-zare a economiei nationale"... electricitatea, aeronautica...De regula, in asemenea vremuri de prefaceri economiceradicale se practica o specula intensa..." *

La rindul lor, crizele de orice fel, economice de celernai multe ori, da-f-nu numai celc economice, accentugazafoarte mult tendinca spre concentrare si monopol. Repro-dtizenr dm- sus-amintita lucrare a lui Jeidels o serie de con-

extrem de instructive cu privire la insemnatateacrizei din 1900, care, dupa cum se stie, a marcat o coti-tura n istoria monopolurilor moderne :

Criza din 1900 a gasit, alaturi de intreprinderile uriasedin principalele ramuri ale industriei, numeroase intreprin-deri cu un sistem de organizare invechit, dupa concepviilede azi, intreprinderi qsimple." (adica necombinate) pecare valul avintului industrial le ridicase la suprafga. De-gringolada precurilor si scaderea cererii au adus aceste in-treprinderi .simple» intr-o situatie dezastruoasa, care n-aatins de loc giganticele intreprinderi combinate sau, chiardaca le-a atins, apoi nurnai pentru un timp foarte scurt.Datorita acestui fapt, criza din 1900 a dus la concentrareaindustriei intr-o masura hito-mparabil .mai mare decitcriza din 1873 : aceasta din urma determmase si ea o. anu-mita selectie a celor mai bune intrePrinderi, dar, la mvelulde atunci al tehnicii, aceasta seleccie nu putea s. ducala un monopol al intreprinderilor care stiusera sa iasa vic-torioase din criza. Un asemenea monopol durabil decin,intr-o masura foarte mare, giganticele intreprinderi dinactuala industrie siderurgic a. si electrica datorita tehniciilor extrem de complexe, organizarii lor extrem de minu-cioase si folei capitalului lor, apoi, masura mai

intreprinderile din industria construcciei de masini,din anurnite ramuri ale industriei metalurgice, transportu-rilor etc." **

* Op. cit., p. 465-466.Jeidels, op. cit., p. 109.

23 Lenin, Opere, vol. 27

criza.

sideratii

intr-omica,

334 V. I. LENIN

Monopolul iata ultimul cuvInt al fazei celei mainoi In dezvoltarea capitalismului". Dar ideea noastra des-pre puterea i insemnatatea reala a monopolurilor de aziar fi extrem de unilaterala, incompIet i ingusta daca nuam tine seama de rolul bancilor.

II. BANCILE $1 NOUL LOR ROL

Operatia fundamentala i initia1 5. a bancilor este mijlo-cirea plçilor. Prin aceasta bancile transforma capitalulbanesc inactiv In capital activ, adica aducator de profit,si aduna toate veniturile banesti, punindu-le la dispozitiaclasei capitaliste.

Pe masura dezvoltarii activitatii bancare si a concen-trani eiintr-un numar mic de institutii, bancile se trans-forma din mijlocitori modesti In monopolisti atotputernici,'care dispun de aproape tot capitalul banesc al tuturor Ca-pitalitilor al tuturor micilor patroni, precum si de ceamai mare parte a mijloacelor de productie si a resurselorde materii prime din tara respectifl sau din mai multetari. Aceasta transformare a numerosi mijlocitori modestiintr-un manunchi de monopolisti este unul dintre proceselede baza ale transformarii capitalismului in imperialism ca-pitalist, si de aceea trebuie s. ne oprim in primul rind asu-pra procesului de concentrare a bancilor.

In 1907/08, in Germania suma totala a depunerilor fa-cute la bancile pe actiuni cu un capital de peste 1 000 000de marci fiecare se ridica la 7 miliarde de marci ; In1912/13 aceasta suma s-a ridicat la 9,8 miliarde, ceea ceInseamn5. o crestere de 400/co In cinci ani, cu mentiuneadin sporul total de 2,8 miliarde, 2,75 miliarde revin la 57de banci cu un capital de peste 10 000 000 de marci fiecare.Repartizarea depunerilor intre bancile man i mici era ur-matoarea *. [Vezi tabelul din p. 335.]

Bancile hiici dm tot mai mult Impinse pe planul aldoilea de cele marl, dintre care numai 9 concentreazaaproape jum5..tate din totalul depunerilor. Aici insi mai

* Allred Lansburgh. Planf Jahre d. Bankwesee, Die Bank', 1913, er,p. 728.

si

cf

11,

1MPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 335

Procentul din suma totalci a depunerilor

la oelelalte 48 de la 115 bailed au la bindle midla eel. 9 mari binei

talon un oapi- nn oapital

1-10do (on un sapital de

bind din Berlin de peate milioane mai ptitin de10 000 000 lieoare limn 1. 000 000 flocare)

1907/08 47 32,5 16,5 4

1912/13 49 36 12 3

trebuie luate in consideratie numeroase alte aspecte, cumar fi transformarea multor banci mici in sucursale de faptale celor maH etc., lucru despre care va fi vorba mai jos.

Depunerile aflate la cele 9 maH banci berlineze la sfir-situl anului 1913 au fost evaluate de Schulze-Gaevernitzla 5,1 miliarde de marci, din suma totala de circa 10 mi-liarde 138. Luind in consideratie nu numai depunerile, ciintregul capital bancar, acest autor scria : La sfirsitulanului 1909 cele 9 mari banci berlineze, impreumi cu ban-cile ce le sint afiliate, administrau 11,3 miliarde de marci,adica 83% din totalul capitalului bancar german. «Bancagermanao (aDeutsche BankY,), care, impreuna cu bancile ce-isint afiliate, administreaza circa 3 miliarde de marci, consti-tuie, alaturi de directia cailor ferate de stat din Prusia,cea mai mare si totodata cea mai descentralizataconcentrare de capital din Lumea Veche" *.

Am subliniat cuvintele referitoare la bancile afiliate"pentru ca ele exprima una dintre cele mai importante tra-saturi caracteristice ale concentrarii capitaliste contempo-rane. Marile intreprinderi, si mai ales bancile, nu numai cainghit pur si simplu pe cele mici, dar le si afiliazr, _lesubordoneaza, le inglobeaza in grupul lor", in concer-9ul" lor ca sa. folosim un termen tehnic prin parti-tipare" la capitalul lor, prin cumparare sau schimb deactiuni, printr-un sistem de relatii de credit etc. etc. Pro-fesorul Liefmann a consacrat o lucrare" mare, de 500 depagini, descrierii societavilor de participare si finantare" **din zilele noastre, adaugind, din pacate, la materialul brut,

* Schulze-Gaevernitz. Die deutsche Kreditbank In Gnindriss der So-zialokonomik'. Tub., 1915, p. 12 si 137.

und** R. Liefmann. Beteiligungs- Finanzierungsgesellschaften. Eine StudieCher den modernen Kapitalismus und das Effektenwesen". 1 Aufl., Jena,1909, p. 212.

23*

336 V. I. LENIN

adeseori neprelucrat, o serie de consideratii teoretice"lipsite de orice valoare 139. Ce efecte are pe linia concen-trarii acest sistem al participaOlor" se vede cel mai binein lucrarea omului de banca" Riesser cu privire la ma-rile banci germane 140 I4ar inainte de a trece la examinareadatelor furnizate de el, vom cita un caz concret de folosirea sistemului participaviilor".

Grupul" Bancii germane" este unul dintre cele rnaimaH, dad. nu chiar cel mai mare, din toate grupurilebancilor maH. Pentru a putea urmari firele principale careleagà laolalta toate bancile acestui grup, trebuie s deose-bim participavii" de gradul nti, al doilea i al treilea,sau, ceea ce este acela§i lucru, trei grade de dependença (abancilor mai mici de Banca germana"). Rezultâ urmato-rul tablou * :

Dependenti Dependenti Dependentade gradul lath: de gradul al doilea: de gradul al treilea:

permanent.... la 17 blind; din ele 9 la din ele 4 laalte 34; alto 7-

pe termen ne-determinat .. la 5

din cind inIS

cind la 8 din ele 5 la din ele 21aalte 14; alto 2

Total .. la 30 band; din ele 14 la din ele 6 laalte 48; alte 9

Printre cele 8 banci cu dependença de gradul intii", sub-ordonate ,Bancii germane" din cind n cind", figureaza3 banci din strainatate : una austriaca (Bankverein" dinViena) §i doua ruse§ti (Banca comerciala siberiana §i Bancaruseasca pentru comertul cu strainatatea). In total, grupulBanca germana" inglobeaza direct sau indirect, in intre-gime sau in parte, 87 de banci, iar suma totala a capita-lului, propriu §i strain, de care dispune grupul este evaluatila 2-3 miliarde de marci.

E clar ca o banca care se afla in fruntea unui asemeneagrup §i care incheie convenvii cu o jumatate de duzina dealte banci ceva mai putin puternice In vederea unor opergii

* Alfred Lansburgh. Das Betelligungssystem im deutschen Bankwesen',Die Bank', 1910, 1. p. 500.

- -,,

. .


financiare deosebit de man i de avantajoase, cum sint im-prumuturile de stat, a incetat de a fi un simplu mijloci-tor" §i s-a transformat intr-o uniune a unui manunchi demonopolisti.

Ritmul rapid in care s-a desfawrat procesul de con-centrare a bancilor in Germania la sfir§itul secolului alXIX-lea §i la inceputul secolului al XX-lea se vede dinurmatoarele date furnizate de Riesser, pe care le redam in-tr-o forma rezumata :

6 nzari beinci berlineze aveauPartieipatii per-

Sucursale Case de depozit 1i manente la bfin- TotalAnii In Germania oficii de sohimb (lila germane pe inetituii

actiuni1895 16 14 1 421900 21 40 8 801911 104 276 63 450

Vedem, a§adar, cit de repede crqte Feceaua densa decanale care, impinzind toata cara, centralizeaza toate ca-pitalurile i veniturile banqti §i transforma in economiccapitalista nacionala unica, iar apoi in economic capita-lista mondiala, mii §i mii de intreprinderi izolate. Des-centralizarea" despre care a vorbit in sus-citatul pasajSchulze-Gaevernitz, ca reprezentant al economiei politiceburgheze din zilele noastre, consta de fapt in aceea ca unnumar din ce in ce mai mare de unitaci economice, odini-oara relativ independente" sau, mai bine zis, limitate lacadrul local, sint subordonate unui centru unic. In fapt,,a§adar, avem de-a face aici cu o centralizare, cu o crqterea rolulm, a insemnatacii, a puterii gigancilor monopolisti.

In carile capitaliste mai vechi6- aceasta recea bancarreste §i mai densa. In Anglia, indlusiv Irlanda, numarul su-cursalelor tuturor bancilor se ridica in 1910 la 7 151. Patrumari banci aveau fiecare peste 400 de sucursale (intre 447

689) ; alte 4 peste 200, iar 11 peste 100.t In Franca, trei banci de prim rang Credit Lyonnais",Comptoir National" §i Societe Generale" §i-au dez-voltat operaciile i receaua de sucursale in modul urmator *:

* Eugen Kaufmann. Das franz6sische Bankwesee. Tub., 1911, p. 3565i 362

si

30 V. I. LENIN

Numirul snoorsalelor ai al avntiilor rarimea oapitalaluiIn

provinoiela

Parisproprin striiin

total (In milioane de !rand)

1870 47 17 64 200 4271890 192 66 258 265 1 2451909 1 033 196 1 229 887 4 363

Pentru a caracteriza legaturile" unei mari banci mo-derne, Riesser citeaza date cu privire la numarul scrisorilorexpediate §i primite de catre Societatea de scont" (Dis-conto-Gesellschaft") una dintre cele mai mari banci dinGermania §i din lumea intreaga (in 1914 capitalul ei seridica la 300 000 000 de marci) :

Numirul sorisorilorprimito mediate

1852 6 135 6 2921870 85 800 87 5131900 633 102 626 043

La marea banca pariziana Credit Lyonnais" numarulconturilor a crescut de la 28 535 in 1875 la 633 539 in1912 *.

Aceste cifre simple arata, mai graitor, poate, deck oricerationamente lungi, c5. o data cu concentrarea capitalului §icu cre§terea volumului opera;iilor efectuate de banci seschimbi radical §i rolul kr. Din capitali§tii razleci se for-meaza un smgur capitalist colectiv. Cind ;ine conturi cu-rente pentru civiva capitali§ti, banca pare a efectua operatiicu caracter pur tehnic, exclusiv auxiliar. Cind insa acesteoperavii iau proportii uriaw, se constatà ca un manunchi demonopoli§ti i subordoneaza operaviile comerciale §i in-dustriale ale intregii societavi capitaliste, capatind mai intii

prin intermediul legaturilor bancare, al conturilor curente§i prin alte operatii financiare posibilitatea de a aflaprecis cum stau afacerile diferivilor capitali§ti, apoi de aticontrola i influença prin largirea sau restringerea credi-tului, prin inlesnirea sau ingreuierea lui §i, n sfirpt, dea le hotari definitiv soarta, de a stabili marimea venituri-lor lor, de a-i lipsi de capital sau de a le oferi posibilitatea

* Jean Lescure. L'dpargne en France'. P., 1914, p. 52.

..

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAP1TALISMULUI 339

si-si mareasca rapid si in proportii uriase capitalul etc.Am amintit mai sus despre capitalul de 300 000 000 de

marci al Societatii de scont" din Berlin. Aceasta sporirea capitalului Societatii de scont" a fost unul dintre epi-soadele luptei pentru hegemonie intre cele mai maH dou'lbanci berlineze : Deutsche Bank" si Societatea de scont".In 1870 cea dintii era o intreprindere noua Inca, cu uncapital de numai 15 000 000, pe cind cea de-a doua avea30 000 000. In 1908 cea dintli avea un capital de200 000 000, iar cea de-a doua 170 000 000. In 1914 ceadintii si-a sporit capitalul la 250 000 000, iar cea de-a doua,prin fuzionarea ei cu o alta mare banca de prim rangSchaffhausenscher Bankverein" , la 300 000 000. E dela sine inveles ca aceasta lupta pentru hegemonie se desf a-soara paralel cu incheierea tot mai frecventa a unor in-velegeri" tot mai durabile intre cele doua banci. Iata con-cluziile pe care aceasta evolucie le impune specialistilor inmaterie, care privesc problemele economice dintr-un punctde vedere care nu depaseste nicidecum cadrul celui maimoderat si. mai corect reformatorism burghez :

Alte banci vor urma aceeasi cale scria revista ger-mana Die Bank" in legatura cu sporirea capitalului So-cietkcii de scont" la 300 000 000 de marci , si din cele300 de persoane care dirijeaza acum economia Germanieivor famine cu timpul numai 50, 25 sau chiar si mai putme.Si nu trebuie sa ne asteptam ca actuala miscare de con-centrare sa se limiteze numai la sistemul bancar. Legaturilestrinse dintre diferitele banci duc in mod firesc la o apro-piere intre sindicatele industriale patronate de ele... /ntr-obuna zi ne vom trezi si ne vom freca mirmi ochii : in ju;u1nostru vom vedea numai trusturi, iar in fava noastra se vacontura necesitatea de a inlocui monopolurile private prmmonopoluri de stat. Si, cu toate acestea, nu ne putem re-prosa nimic altceva decit ca am lasat lucrurile la voialiberei lor dezvoltari, grabita intrucitva prin introducereaactiunilor" *.

Iata un exemplu care ilustreaza miopia totala a publicis-.ticii burgheze, de care stiinta burgheza se deosebeste numat

* A. Lansburgh. Die Bank mit den 300 Millionee, Die Bank', 1914, 1,p. 426.

340 V. I. LENIN

printr-un grad mai mic de sinceritate i prin tendinta de aestompa fondul problemei, de a ascunde padurea in spatelecopacilor. S5. rAmii mirat" n fata urrnsirilor concentrairii,s5. faci reprosuri" guvernului Germaniei capitaliste sausociet5tii" capitaliste (noi"), s5 te temi de faptul câ in-troducerea actiunilor grabeste" concentrarea, la fel cumTschierschky, specialist german in materie de carteluri",se teme de trusturile americane i preferl" cartelurile ger-mane, pentru c, zice el, acestea accelereaz5 progresultehnic si economic intr-un ritm mai putin excesiv decittrusturile" *, nu sint oare toate acestea tot atitea do-vezi de miopie total5. ?

Dar faptele timin fapte. In Germania nu exist5 trusturi,ci numai" carteluri, i totusi ea este condusa de cel mult300 de magnati ai capitalului. $i numarul lor scade intr-una.In mice caz, in toate t5rile capitaliste, b5ncile, cu toat 5. di-versitatea legislatiei bancare, intensifica si Obese enormprocesul de concentrare a capitalului si de formare a mo-nopolurilor.

In sistemul bancar avern, fireste, forma unei contabi-litati generale §i a unei repartiz5ri generale a mijloacelorde productie pe scara sociala, dar numai forma" scriaMarx acum o jum5tate de secol in Capitalul" (trad..rus5,vol. III, partea a II-a, p. 144 141). Datele de mai sus cuprivire la cresterea capitalului bancar, la sporirea num5-rului agentiilor i sucursalelor marilor banci, a oum5ruluiconturilor lor etc. ne arat5. in chip concret aceastd con-tabilitate general5" a intregii clase a capitalistilor, i chiarnu numai a capitalistilor, exci b5ncile adun5, fie si numaipentru scurt timp, tot felul de venituri b5inesti, atit ale mici-lor patroni cit si ale functionarilor, ca si ale unei infimepawn de sus a muncitorilor. 0 repartizare generalà amijloacelor de productie" iat ce se dezvolta, sub as-pectul formei, din sistemul bancar modern, care, prin vreo3-6 banci mari in Franca i vreo 6-8 in Germania,dispune de sume de miliarde. Prin continutul ei ins5,aceasta repartizare a mijloacelor de productie, departe dea fi general5.", este, dimpotrivà, o repartizare privatA,

* S. Tschierschky, op. cit., p. 128.

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULI:: 341

adica facuta potrivit intereselor marelui capital si inprimul rind ale capitalului foarte mare, monopolist ,care opereaza in condith in care masa populatiei e con-darnnata s flaminzeasca in permanenta, in care intreagadezvoltare a agriculturb ramine iremediabil in urma dez-voltarii industriei, lar industria grea" ia tribut de la toatecelelalte ramuri ale industriei.

P'e linia socializarii economiei capitaliste, bancile incepsa fie concurate de casele de economii si de ofimile postale,care sint mai descentralizate", sau, cu alte cuvmte, cuprindin sfera lor de influenta un numar mai mare de locahtati,de colturi indepartate, paturi mai largi ale populatiel. 0comisie americana a cules urmatoarele date cu privire ladezvoltarea comparativa a depunerilor la banci si la caselede economii * :

Depiliscri

Angli.t

la la easel,' deeconomii

(in inamardc de nolm)

Brants

la la castle debanci economii

Germania

Inhand

la asocia- La easeretiile de de

oonomiicredit

1S80.... 8.4 1,0 0,9 0,5 0,4 2.0

1888._ 12,4 2,0 1,5 2,1 1,1 0,4 4,51908.... 23,2 4,2 3,7 4,2 7,1 2,2 13,9

Platind la depuneri o dobinda de 4 si 4'14%, casele deeconomii sint nevoite sa caute un plasament rentabil"pentru capitalurile lor, sk' se lanseze in operatii cambiale,ipotecare i altele. Deosehicea dintre banci i casele deeconomii se sterge tot mai mult". Camerele de comert dinBochum si din Erfurt, de pikla-, cer sa se interzica" caselorde economii sa faca operatii pur" bancare cum ar fiscontarea politelor, cer sa fie ingradita activitatea ban-cara" a oficiilor postale **. Magnatii finantei par a se temede un eventual monopol de stat, ivit printre ei dintr-odirectie cu totul neasteptata. Se intelege insa ca aceastateama nu depaseste cadrul concurentei dintre doi, ca sa

* Date culese de National Monelary Commission" din S.U.A., citate dupdrevista Die Bank', 1910, 2, p. 1 200.

** Date culese de National Monetary Commission dirt S.U.A., citate dup3revista Die Bank", 1913 p. 811, 1 022 ; 1914, p. 713.

iij?

342 V. I. LENIN

spunem ga, sefi de birou care lucreaza la acelasi serviciu.Caci, pe de o parte, tn fapt, de capitalurile de miliarde alecaselor de economii dispun, in ultima instantä, tot magngiicapitalului bancar, iar pe de alta parte monopolul de statin societatea capitalista nu este decit un mijloc de a mansi de a asigura veniturile milionarilor din cutare sau cutareramura industriala, atunci cind acestia se afla In pragulf alimentului.

Inlocuirea vechiului capitalism, In care domneste liberaconcutenta, cu noul capitalism, in care domneste monopo:till, 'hi gaseste expresia, printre altele, In scadergaaalulutlatusei. Bursa scrie revista Die Bank" si-a pierdutde mult rolul de mijlocitor indispensabil al circulgiei pecare 1-a avut inainte, chid bancile nu puteau Inca sa plasezeprintre clientii kr majoritatea valorilor enuse" *.

(cOrice banca este o bursa* acest aforism moderncontme o doza cu atit mai mare de adevar, cu cit mai mareeste banca, cu cit mai mari sInt progresele realizate pelinia concentrarii sistemului bancar" **. Dna odinioara,prin deceniul al 8-lea al secolului trecut, bursa, cu exceseleei tineresti" (aluzie fina" la crahul de bursa din 1873 142,la scandalurile provocate de febra fondarii de societavianonime fictive 143 etc.), a inaugurat epoca de industriali-zare a Gerrnaniei, astazi bancile si industria pot 4s1 sedescurce singure*. Domingia marilor noastre banci asuprabursei... nu este altceva decit o expresie a statului industrialgerman pe deplin organizat. Daca In felul acesta se in-gusteaza sfera de actiune a legilor economice care functio-neaza automat si se largeste enorm sfera reglementariiconstiente prin intermediul bancilor, o data cu aceastacreste enorm raspunderea pe care o are In domeniul eco-nomiei nationale un mic grup de personalitati conduca-toare" ga scrie profesorul german Schulze-Gaever-nitz ***, un apologet al imperialismului german si oautoritate pentru imperialistii din toate tarile, care se stra-duieste sa estompeze un mic amanunt", si anume ca aceasti

* Die Bank', 1914, 1, p. 316.** Dr. Oscar Stillich. Geld- und Bankwesen'. Berlin, 1907, p. 169.

** Schulze-Gaevernitz. Die deutsche KreditbanIC, In Grundriss der So-zialokonom1V, Tub., 1915, p. 101.

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITAL1SMULUI 343

reglementare constienta" prin intermediul bancilor constijecmanirea publicului de catre un manunchi de mono-

politi deplin organizati". Sarcina unui profesor bur-ghez nu este aceea de a dezvalui intregul mecanism, de ada tn vileag toate manoperele monopolistilor bancari, ci de ale prezenta in culori trandafirii.

La fel si Riesser, om de banca" si economist cu si maimare autoritate, n fava unor fapte care nu pot fi negate,prefera sa se limiteze la citeva fraze care nu spun nimic :Bursa ii pierde tot mai mult insusirea, absolut indispen-sabilâ pentru intreaga economie i pentru circulatia hirtii-lor de valoare, de a fi nu numai cel mai precis instrumentde masurare, dar i un regulator, cu functiune aproapeautomata, al miscarilor economice care converg spre ea" *.

Cu alte cuvinte : vechiul capitalism, capitalismul libereiconcurente, cu regulatorul sau absolut indispensabil

bursa , dispare pentru totdeauna. Locul lui e luat deun nou capitalism, care poarta trasaturile vadite ale unuifenomen de tranzivie, ale unui arnestec de libera concurentasi de monopol. In chip firesc se pune intrebarea spre ceanume trece" acest capitalism contemporan, dar oameniide stiinta burghezi se tem sa puna.

Acum treizeci de ani, cind intreprinzatorii se concurauliber, ei indeplineau 9/io din activitatea economica ce nutinea de sfera muncii fizice a .muncitorilom. Astazi 9/iodin aceasta activitate economica intelectuala este indeplinitade functionari. Bancile stau n fruntea acestei dezvol-tali" **. Aceasta constatare a lui Schulze-Gaevernitz duceiarasi i iarasi la intrebarea spre ce anume trece capita-lismul contemporan, capitalismul n stadiul sau impe-rialist.

Printre putinele banci care, in virtutea procesului deconcentrare, ramin tn fruntea intregii economii capitalistese contureaza si se accentueaza in chip firesc tendinta spreun acord monopolist, spre un trust bancar. In America,nu noua, ci doua banci gigantice acelea ale miliardarilorRockefeller si Morgan 144 dispun de un capital de

* Riesser, op. cit., p. 629, ed. a 4-a.** Schulze-Gaevernitz. Die deutsche Kreditbanle, In Grundriss der

Sozialökonomile, TUb., 1915, P. 151.

pe

si-o

in

344 V. I. LENIN

11 miliarde de marci *. In Germania, inghitirea, semnalatade noi mai sus, a lui Schaffhausenscher Bankverein" detitre Societatea de scont" a stirnit urmatorul comentariudin partea cotidianului Frankfurter Zeitung" 145, expo-nentul intereselor bursei :

O data cu cresterea concentrarii bancilor se restringenumarul institutulor carora le pot fi adresate cereri decredit, ceea ce fate ca marea industrie sa fie tot mai depen-clentä de un numar mic de grupuri bancare. Data fiind lega-tura string dintre industrie i lumea finantelor, libertateade actiune a societatilor industriale nevoite sa recurga lacapitalul bancar se dovedeste a fi stinjenita. De aceeanvrea mdustrie priveste cu sentimente contradictorii trusti-ficarea (unirea sau transformakea in trusturi) crescinda abancilor ; intr-adevar, in repetate rinduri au putut fi ob-servate anumite inceputuri de acorduri intre diferiteleconcerne de mari banci, acorduri a caror esenta se reducela o restringere a concurentei" **.

Din nou se confirma ca ultimul cuvint in dezvoltareasistemului bancar este monopolul.

Cit priveste tegltura strinsá dintre banci i industrie,trebuie spus Ca tocmai in acest domeniu se manifesta, maigraitor poate ca oriunde, noul rol al bancilor. Cind bancasconteaza politele unui intreprinzator, cind ii deschide uncont curent etc., aceste operaii, luate in parte,nu restringcitusi de putin independenta acestui intreprinzator, iarbanca nu depaseste rolul modest al unui mijlocitor. Dardaca aceste opera tii devin mai frecvente mai statornice,data banca aduna" in miinile ei capitaluri enorme, datatinerpa conturilor curente ale unei intreprinderi ii ingaduiebancii i asa se si intimpla in realitate sa cunoascatot mai amanuntit si mai complet situatia economica aclientului ei, urmarea este o dependenta din ce in ce maideplina a capitalistului industrial fata de banca.

0 data cu aceasta se dezvolta, ca sa spunem asa, o uniunepersonala intre banci si maHle intreprinderi industrialecomerciale, un proces de fuzionare reciproca prin posedarede actiuni, prin intrarea directorilor de banci in consdule

* Die Stink', 1912, 1, p. 435.** Cited. de Schulze-Gaevernitz In Grdr. d. p. 155.S.-C110,

si


de supraveghere (sau de administratie) ale intreprinderilorindustriale i comerciale, §i Myers. Economistul germanJeidels a cules date extrem de amanuntite in lepturl cuaceasta forma de concentrare a capitalurilor i intreprin-derilor. $ase mari banci berlineze erau reprezentate, prindirectorii lor, in 344 de societati industriale, iar prin mem-brii consiliilor lor de administratie in alte 407, deci intotal in 751 de societati. In 289 de societati, ele aveau citedoi membri in consiliul de supraveghere sau locul de pre-§edinte al consiliului. Aceste societati comerciale §i indus-triale i§i desfawarà activitatea in domenii extrem de va-riate : industria, asigurarile, cai de comunicatie, restaurante,teatre, industria obiectelor de arta etc. Pe de alta parte,printre membrii consiliilor de supraveghere ale acelora§i§ase banci se numarau (in 1910) 51 mari industria§i, prin-tre care §i un director al firmei Krupp", unul de la mareasocietate de navigatie Hapag" (Hamburg Amerika) etc.etc. Din 1895 pina in 1910 fiecare din aceste §ase banci aparticipat la emisiuni de actiuni §i obligatiuni in sute desocietati industriale, i anume intre 281 i 419 *.

Uniunea personalr a bancilor §i industriei se comple-teazi cu ,urnunea personala" a societatilor bancare §i in-dustriale cu cirmuirea. Locul de membru in consiliile desupraveghere scrie Jeidels se ofera de bunavoie unorpersoane cu nume cunoscute, precum §i unor fo§ti functio-nari de stat care pot crea anumite inlesniri (!!) in relatiilecu autoritatile"... In consiliul de supraveghere al uneimari banci gasim, de obicei, un parlamentar sau consiliermunicipal din Berlin".

Formarea §i dezvoltarea marilor monopoluri capitalistese desfa§oara intr-un ritm rapid pe toate caile naturale"

supranaturale". Se statornice§te sistematic o anumitàdiviziune a muncii intre cele citeva sute de regi ai finanteidin societatea capitalista de azi.

Paralel cu aceasta largire a cimpului de activitate alunor mari industria§i" (care intra in consiliile de adminis-tratie ale bancilor etc.) §i cu limitarea sferei de activitate

* Jeidels i Riesser. op. cit.

si

346 V. I. LENIN

a directorilor de banca din provincie la o singura regiuneindustriala bine determinata are loc o anumita crestere aspecializarii conducatorilor de banci mari. 0 astfel de spe-cializare este posibila numai in cadrul unei largi dezvoltaria activitatii bancilor si a legaturilor lor cu industria.Aceasta diviziune a muncii se infaptuieste pe doua linii :pe de o parte, relatiile cu industria in ansamblu sint incre-dintate unuia dintre directori ca sarcina ce-1 priveste inmod special, iar pe de aka; parte, fiecare director isi asumasarcina de a supraveghea anumite intreprinderi sau unanumit grup de intreprinderi cu profil inrudit sau cu in-terese similare". ...(Capitalismul a atins un nivel care per-mite exercitarea unei supravegheri organizate a diferitelorintreprinderi)... Specialitatea unuia este industria ger-mana, in unele cazuri numai industria din vestul Germaniei"(vestul Germaniei este partea cea mai industrializata a tarii),a altora relatiile cu celelalte state si cu industria depeste hotare, ' informatiile asupra persoanei industriasi-lor etc., afacerile de bursa si altele. Pe linga aceasta, fie-caruia dintre directorii de basica i se repartizeaza pentrusupraveghere o anumita regiune sau o anumita ramura aindustriei ; unul lucreaza mai ales in consiliile de supra-veghere ale societatilor de electricitate, altul in fabricile deproduse chimice, de bere sau de zahar, al treilea k citevaintreprinderi industriale izolate si, paralel cu aceasta, inconsiliile de supraveghere ale societatilor de asigurare...intr-un cuvint, este cert ca k cadrul marilor banci, pemasura cresterii volumului si a diversitatii operatiilor lor,se statorniceste o tot mai accentuata diviziune a munciiintre conducatori, avind drept scop (i rezultat) de a-iridica intrucitva, ca sa spunem asa, deasupra activitatii purbancare, de a-i face mai competenti, mai capabili sa sepronunte k problemele generale ale industriei si in pro-blemele speciale ale diferitelor ei ramuri, de a-i pregatik vederea activitatii k sfera industriala de influenta abancii. Acest sistem al bancilor se completeaza cu tendintade a alege in consiliile lor de supraveghere persoane carecunosc bine industria, ktreprinzatori, fosti functionari de


stat, in special de la departarnentul cailor ferate, al mine-lor" etc.*

Rinduieli similare, dar intr-o forma oarecum diferita,intilnim §i in sistemul bancar francez. Credit Lyonnais",de pilda, care e una dintre cele mai mari trei banci fran-ceze, §i-a organizat un serviciu special de studii finan-ciare" (service des etudes financieres), in care lucreazapermanent peste 50 de ingineri, statisticieni, economilti,juri§ti etc. /ntretinerea lui costa intre 600 000 §i 700 000 defranci anual. La rindul sau, acest serviciu este subimpartitin 8 sectii : una culege in special informatii asupra intre-prinderilor industriale, a doua studiaza statistica generala,a treia societatile de cai ferate §i de navigatie, a patra

hirtiile de valoare, a cincea darile de seama" finan-ciare etc.**

Rezultà, pe de o parte, o contopire sau, cum spune foartebine N. I. Buharin, o ingemanare tot mai strinsa a capita-lului bancar cu cel industrial, iar pe de alta parte o trans-formare a bancilor in institutii cu caracter" realmenteuniversal". Credem necesar s reproducem textual formu-larile folosite in legatura. cu aceasta de Jeidels, care a stu-diat cel mai temeinic problema de care ne ocupam :

Din examinarea legaturilor industriale in totalitatea lorrezultä ca institutiile financiare care lucreazi pentru in-dustrie au un caracter universal. In opozitie cu alte formede organizare bancara, in opozitie cu recomandarile for7mulate uneori de diveqi autori in sensul cã, pentru a nupierde terenul de sub picioare, bancile trebuie sa se specia-lizeze intr-un anumit domeniu de activitate sau intr-oanumita ramura industriala, marile banci tind sa im-prime legaturilor lor cu intreprinderile industriale un ca-racter cit mai variat in ceea ce prive§te locul §i felul pro-ductiei, sa. inlature acea inegalitate de repartizare acapitalului pe localitati sau pe ramuri industriale care 1§iare explicatia in istoria diferitelor intreprinderi". Otendinta este aceea de a face ca legatura cu industria sadevina un fenomen general, cealalta de a consolida §i

* Jeidels, op. cit., p. 156-157.** Articolul luf Eug. Kaufmann cu privdre le b&ncile frenceze, 1n, Die

Bank'. 1909, 2, p. 851 81 unn.

348 V. I. LENIN

intensifica aceasta legatura ; tn cadrul celor sase maribanci, ambele tendinte sint realizate, claca nu in intregime,cel putm n proportii considerabile si in egala masura".

Din partea cercurilor comerciale i industriale se audadesea plingeri impotriva terorismului" bancilor. Si nu ede mirare ea' se aud asemenea plingeri, cind marile bancicomanda", asa cum se vede din urmatorul exemplu. La19 noiembrie 1901, una dintre asa-numitele banci D dinBerlin (denumirile principalelor patru banci incep cu literaD) a adresat consiliului de administratie al sindicatuluifabricilor de ciment din Germania centrala si de nord-vesto scrisoare cu urmatorul continut : Din instiintarea pecare ati publicat-o la 18 crt. in cutare publicatie reiese catrebuie s tinem cont de eventualitatea ca la adunarea ge-nerala a sindicatului dv., care urmeaza s aiba loc la30 crt., vor fi adoptate hotariri de naturä s produca inintreprinderea dv. schimbari inacdeptabile pentru noi. Deaceea, spre marele nostru regret, sintem nevoiti sa va. re-ttagem creditul de care ati beneficiat pink' acum... Daca tisk'la aceastä adunare generala nu vor fi adoptate hotaririinacceptabile pentru noi i daca ni se vor da in aceastaprivinta garantii corespunzatoare pentru viltor, sintemdispusi s incepem cu dv. negocieri cu privire la deschidereaunui nou credit" *.

Astea sint, in fond, vesnicele plingeri ale micului capitalimpotriva m marelui capital, numai Ca de asta datain categoria celor mici" a intrat un intreg sindicat !Vechea lupta dintre micul si marele capital este reluata peo treapta de dezvoltare noua, incomparabil mai Malta.Se intelege ca, dispunind de miliarde- intreprinderile ma-rdor banci pot duce inainte progresul tehnic cu mijloaceincomparabil mai eficiente decit cele din trecut. Bancileinfiinteaza, de pilda, societ5.ti speciale pentru cercetaritehnice, de ale caror rezultate se folosesc, bineinteles, numaiintreprinderile industriale prietene". Cu titlu de exemplucitam Societatea pentru studiul problemei electrifickriicailor ferate", Biroul central pentru cercetari tehnice-stiin-tifice" etc.

* Di. Oscar Stillich : Geld- und Bankwesee. Berlin, 1907, p. l.

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALI6MULUI 349.

In§i§i conducatorii marilor band nu pot sa nu vada cain economia nacionala se creeaza condicii nol, dar ci raminneputincli* tn faca lor :

Cine a urmarit n cursul anilor din urma scrie Jei:dels schimbarile de persoane n posturile de directori §ide membri n consiliile de supraveghere ale marilor bancin-a putut s nu observe ca puterea trece treptat in miinileunor oameni care considera c o sarcina. imperioasa §i dince in ce mai actuala a marilor banci este aceea de a inter-veni activ in dezvoltarea generala a industriei ; §i trebuiesa adaugam c litre aceste persoane i vechii directori debanc 5. se ivesc pe acest teren divergence de ordin practic,tar adesea §i de ordin personal. Este vorba, in fond, de ase qti daca de pe urma acestui amestec in procesul indus-trial deproduccie n-au cumva de suferit bancile ca instituciide credit, daca principiile solide §i profitul sigur nu sintcumva sacrificate in favoarea unei activitaci care nu arenimic comun cu rolul de mijlocitor in materie de credit §icare atrage banca intr-un domeniu unde este subordonata,intr-o masura §i mai mare decit pina acum, domniei oarbea conjuncturii industriale. Aa spun mulci dintre vechiiconducatori de banci, in timp ce majoritatea celor tinerisocotesc ca intervencia activa in problemele industrieieste o necesitate tot atit de imperioasa ca §i aceea care achemat la viaca, o data cu marea industrie moderna, §imarile banci §i noua intreprindere bancara-industriala deazi. Ambele 01.0 sint de acord intr-o singura privinca, §ianume Ca nu exista nici principii ferme, nici vreun cel con-cret pentru noua activitate a marilor banci" *.

Vechiul capitalism si-a trait traial. Cel nou reprezintao trecere spre altceva. A cauta principii ferme i un celconcret" pentru impacarea" monopolului cu libera concu-renca este, fire§te, o incercare zadarnica. Marturisirile prac-ticienilor sint in totala disonanca cu osanalele pe care leinalca din oficiu splendorilor capitalismului organizat"apologeci ai sai ca Schulze-Gaevernitz, Liefmann §i aliteoreticieni" 146 de teapa lor.

* Jeidels, op. cit. P. 183I84.

24

350 V. I. LENIN

Cind anume a avut loc statornicirea definitiva a noiiactivitati" a marilor banci ? La aceasta intrebare impor-tant5. gasim un raspuns destul de precis la Jeidels :

Legaturile dintre intreprinderile industriale, cu noul lorcontinut, cu noile lor forme, cu noile lor organe, i anumecu marile banci organizate atit centralizat cit i descentra-lizat, se statornicesc, ca fenomen caracteristic economieinationale, nu mai devreme decit in ultimul deceniu al seco-lului trecut ; intr-un anumit sens se poate considera chiarca acest moment initial coincide cu anul 1897, anul marilor«fuziuniw, care, din considerente legate de politica indus-trial5. a bancilor, introduc pentru prima oara noua formide organizare descentralizata, sau cu o data si mai tirzie,deoarece abia criza din 1900 a accelerat enorm procesul deconcentrare atit in industrie cit si in sistemul bancar, a sta-tornicit acest proces, a transformat pentru prima oara le-gaturile cu industria intr-un adevarat monopol al marilorbanci si a facut ca aceste legaturi sa devina mult maistrinse si mai intense" *.

Asadar, secolul al XX-lea iata punctul de cotitura dela capitalismul vechi la cel nou, de la dominatia capitalu-lui in general la dominatia capitalului financiar.

III. CAPITALUL FINANCIAR$1 OLIGARHIA FINANCIARA

O parte mereu crescinda a capitalului industrial scrieHilferdinr nu apartine industriasilor care il intrebuin-teaz5. Dreptul de a dispune de capital ei 11 capati numaiprin intermediul bancii, care reprezinta fata de ei pe pro-prietariLa_cestui_capital. Pe de aka parte, banca este i eanevoit s plaseze in industrie o parte mereu crescindi acapitalurilor sale. Datorita acestui fapt, ea devine infl-masura mereu crescinda un capitalist industrial. Acest ca-pital bancar, deci capitalul sub forma de bani, care inmodul acesta este transformat de fapt in capital industrial,eu il numesc capital financiar". Capitalul financiar este,

* Jamie ls, op. cit., p. 181.


apdar, capitalul de care dispun banci1e 0. pe care4 'Imre-inuuteazal-inAustria01"- *.

Aceasti dal/1We este incompleta, intrucit nu indic 5. unuldintre momentele cele mai importante, 0 anume cre§tereaconcentrarn productiei 0 a capitalului intr-o masura atit.de mare, frith concentrarea genereaza, 6 a 0 genera; mo-nopolul. Dar in tot cursul expunerii sale in general, §i inspecial In cele doua capitole care preced pe acela din carea fost luata aceasta definitie, Hi Herding subliniaza rolulmonopolurilor capitaliste.

Concentrarea productiei, monopolurile pe care le gene-rcaza aceasti concentrare, contopirea sau ingemanarea bin-cilor 0 a industriei iata istoria aparitiei capitalului fi-nanciar §i continutul acestei noviuni.

In cele ce urmeaza vom arata cum, in cadrul general alproductiei de marfuri 0. al proprieta%ii private gospoda-rirea" monopolurilor capitaliste se transforma inevitabil indominavie a oligarhiei financiare. Trebuie mentionat ca re:prezentanvii §tiintei burgheze germane 0 nu numai aicelei germane , autori ca Riesser, Schulze-Gaevernitz,Liefmann etc., sint ark excepOe apologeci -ai imperialis-mului §i ai capitalului financiar. Ei nu dezvaluie, ci disi-muleaza §i cauta sa infrumuseteze mecanismul" formariioligarhiei, procedeele ei, marimea veniturilor ei cinstite §inecinstite, legaturile ei cu parlamentele etc. In loc saaprofundeze aceste probleme blestemate", ei le ocolesc,imirind fraze pompoase 0 confuze, facind apel la simtulde raspundere" al directorilor de bancl, elogiind simvulde datorie" al funcvionarimii prusace, analizind cu un aerserios dispozitiile de amanunt ale unor proiecte de legicomplet neserioase cu privire la supraveghere" 0 la re-glementare, dedindu-se la jonglerii teoretice de felul urma-toarei definitii ,4tiinvifice", in care a putut s-o formulezeprofesorul Liefrnann : ...comerful este activitatea lucra-Iivii care urmdrote adunarea de bunuri, peistrarea lor,Fi punerea lor la dispozitie"" (subliniat in lucrareaprofesorului)... Reiese ca comercul a existat la omul pri-

* R. HIlferding. Capitalul financiar', M., 1912, p. 338-339.** R. Liefroann. op. cit., p. 476.

24*

352 V. I. LENIN

mitiv, care nu cunNtea Inca schimbul, i ca va exista §isocietatea socialista !

Dar faptele monstruoase privind dominatia monstruoasa.a oligarhiei financiare sint atit de evidente, inch in toatetarile capitaliste §i in America, §i in Franca, §i in Ger-mania a aparut o literatur5. care, de§i privqte lucruriledin punctul de vedere burghez, prezinta totu§i un tablouaproximativ veridic i o critica mic-burgheza, fire§tea oligarhiei financiare.

Pe primul loc trebuie sa punem sistemul participatiilor",despre care am vorbit pe scurt mai sus. Iata cum descrieesenta sistemului participatiilor economistul german Hey-mann, unul dintre primii sau, poate, chidr primul autorcare a atras atentia asupra acestui fenomen :

Conducatorul controleaza societatea principala (textual :societatea-mama") ; aceasta, la rindul ei, controleaza so-cietatile dependente de ea (societatile-fiice"), care, la rin-aul lor, controleaza qsocietatile-nepoatey, etc. In felul acesta,rcu un capital nu prea mare poate fi asigurata dominatiaasupra unor gigantice domenii ale productiei. Intr-adevar,daca detinerea a 50°/o din capital este intotdeauna sufi-cienta pentru a asigura controlul asupra unei societati peactiuni, conducatorul trebuie s posede numai 1 000 000pentru a avea posibilitatea s. controleze un capital de8 000 000 la «societatile-nepoate». Si daca aceasta cimple-tires merge mai departe, cu 1 000 000 poti controla16 000 000, 32 000 000 etc." *

In realitate, experienta araa c. e de ajuns s devil 400/odin actiuni pentru a putea dispune de soarta unei societatipe actium **, caci o anumita parte a micilor actionanrazletiti nu are in practica nici o posibilitate de a participala adunarile generale etc. Democratizarea" detinerii deactiuni, de la care sofi§tii burghezi i cvasi-social-demo-cratii oportuni§ti" a§teapta (sau spun ca weapta) o de-mocratizare a capitalului", o cre5tere a rolului §i ponderiimicului producator etc., este in fapt unul dintre mijloacelede intarire a puterii oligarhiei financiare 147. De aceea, in

* Hans Gideon Heymann. ,,Die qemischten Werke im deutschen Grossei-sengewerbe", St., 1904, p.

Seteiliqunasqes.268-269.

** Lietmann. etc.', p. 258, editia Intli.

in


treatat fie zis, in 0:rile capitaliste mai avansate sau maivechi i cu mai multa experienta", legislaçia ingaduieactiuni cu valoare nominali mai mica. In Germania, legeanu ingaduie actiuni cu valoare nominala. sub 1 000 demarci, iar magnatii financiari germani privesc cu invidiespre Anglia, unde legea permite i actiuni de 1 l.st.(= 20 de marci, circa 10 ruble). Siemens, unul dintre ceimai mari industriasi i regi ai finantei" din Germania,a declarat la 7 iunie 1900 in Reichstag ca actiunea de1 l.st. este baza imperialismului Acest negustordä dovada de o intelegere mai profunda, mai marxista"a ceea ce este imperialismul decit un anumit autor preten-tios care trece drept intemeietor al marxismului rus 140care considerà c. imperialismul este o insusire proasta aunuia dintre popoare...

Dar sistemul participatiilor" nu serveste numai la spo-rirea enorma a puterii monopolistilor ; el le permite, deasemenea, s puna la cale fel de fel de afaceri dubioase,veroase i s. jefuiasca nepedepsiti publicul, caci formal,dupa lege, conducatorii societatii-mame" nu raspund pen-tru societatea-fiica", care este socotita de sine statatoare"

prin intermediul careia se poate aranja" totul. Iata uncaz relatat n numarul din mai 1914 al revistei germaneDie Bank" :

Intreprinderea «Aktiengesellschaft für Federstahlin-dustrie in Kassel* trecea acum citiva ani drept una dintrecele mai rentabile intreprinderi din Germania. Datoritaunei proaste administrari, dividendele platite de ea auscazut de la 150/0 la 00/0. Dupa cum s-a constatat, con-siliul de administratie acordase, fara stirea actionarilor,un imprumut de 6 000 000 de marci unei gsocietati fiice*,«Hassia*, al carei capital nominal era de numai citevasute de mii de march Acest imprumut, care este aproape detrei ori mai mare decit capitalul social al osocietacii-mame*,nu figura in bilanturile acesteia ; din punct de vedere juridic,aceasta trecere sub tacere era perfect legala si a pututdureze doi ani de zile, pentru c nici o prevedere a co-dului comercial nu interzice asa ceva. Presedintele consi-

* Schulze-GaevernItz In Grdr. d. S.-Oek.', V, 2, p. 110.

brilaniE".

si

si

sa

354 V. I. LENIN

liului de supraveghere, care in calitate de persoana rsis-puniatoare a semnat aceste bilanturi false, a fostcontinua si fie presedinte al Camerei de Cornell din Kassel.Actionarii au aflat despre imprumutul acordat societatii.Hassia* mult timp dupà ce s-a constatat c acordarea luia fost o greseara..." (autorul ar fi trebuit sa ia hi ghilimeleacest cuvint)... si dupa ce cursul actiunilor .otelului pentruarcuri* a scazut aproape cu 100% din cauza c actionariibine informati incepusera sa le vinda...

Acest exemplu tipic de echilibristicei la intocmirea bi-lanturilor, foarte frecventii in societatile pe actiuni, neexplica de ce consiliile de administratie ale societatilor peactiuni se lanseaza hi afaceri riscante mult mai usor deckintreprinzatorii particulari. Tehnica moderna in materiede intocmire de bilanturi nu numai c le da, posibilitateasa ascunda actionarului de rind afacerile riscante, darperrnite principalilor interesati sa.' se derobeze de raspun-dere, vinzind la timp actiunile in caz de esec al experimen-tului, in timp ce intreprinzatorul particular raspunde cupielea lui pentru tot ce face...

Bilanturile multor societati pe actiuni se aseamana cupahmpsestele" (palimpsest pergament de pe care s-a rastextul iniçial pentru a face loc unui text nou), cunoscutedin evul mediu, de pe care trebuia sters textul scris pentrua scoate la iveala semnele de dedesubt, care reprezentaucontinutul adevarat al manuscrisului".

Mijlocul cel mai simplu i, de aceea, foarte frecvent.folosit de a face ca un bilant sa. devin a. opac este acela de-a diviza hi mai multe parti o intreprindere unica prin con-stituirea sau inglobarea de «societati-fiiceD. Avantajeleacestui sistem din punctul de vedere al diferitelor teluri

legale i ilegale sint atit de evidente, inch marile so-cietati care nu au adoptat acest sistem sint astazi, fara doar-si poate, o exceptie" *.

Ca exemplu de societate monopolista dintre cele maimari care recurge hi modul cel mai larg la acest sistem,autorul indica faimoasa Allgemeine Elektrizitats-Gesell-schaft" (A.E.G., despre care vom mai vorbi ceva mai

* L. Eschwege. TochtergesellscheIten', Die Bank', 1914, I, p. 545

si

si

IMPEIUALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 355

incolo). /n 1912 se considera c aceasta societate participala 1 7 5 2 0 0 de societati, dominindu-le, bineinveles,dispunind in total de un capital de circa I miliard ju-matate de mcirci *.

Toate prescriptille referitoare la control, la publicareabilançurilor, la elaborarea unei anumite scheme de bilant,la instituirea unor organe de supraveghere etc., cu careocupa atentia publicului profesorii i oficialii bine inten/io-nati care au, adica, buna intentie de a apara i prezenta

culori trandafirii capitalismul , nu pot avea aid nicio insemnatate. Caci proprietatea privata e sacra., i nimanuinu i se poate interzice sä cumpere i s yin& acviuni,le preschimbe, sa le gajeze etc.

Proporciile pe care sistemul participatiilor" le-a luatin cadrul marilor banci din Rusia pot fi apreciate dupadatele furnizate de E. Agahd, care a fost timp de 15 aniin serviciul bancii ruso-chineze si care in mai 1914 a pu-blicat o lucrare intitulata, nu tocmai precis, Mari le banci

piava mondiala" **. Autorul imparte marile banci rusestidoua grupuri principale : a) banci care lucreall in

cadrul sistemului participatiilor i b) banci indepen-dente", dind insa in mod arbitrar noviunii de indepen-denta" sensul de independenta fava de bancile din strainci-tate ; pe cele din primul grup, autorul le imparte intrei subgrupe : 1) banci cu participavie germana, 2) cuparticipavie engleza si 3) cu participatie franceza, intele-end prin aceasta participarea" i dominatia celor maimarl banci straine de nationalitatea respectiva. Autorul im-parte capitalurile bancilor in capitaluri plasate productiv"(in comer i industrie) i capitaluri plasate speculativ"(in operavii financiare si de burg), inchipuindu-si, dinpunctul sau de vedere mic-burghez-reformist, ca in con-ditiile mencinerii capitalismului ar fi posibil sa desparti

* Kurt Nettling. Der Weg des Elektrotrusts', Neue Zeit', 1912, 30.Jahrg., 2, p. 484.

** E. tAgahd. Grossbanken und *eltmarkt. Die wirtschaftliche und po-litische Bedeutung der Grossbanken fin Weltmarkt unter Berdcksichtiqungihres Binflusses aid Rnsslands Volkswirtschaft und die deutsch-russischenBeziehungen", Berl., 1914.

sili

in

sa

siin

356 V. L LENIN

primul gen de plasamente de cel de-al doilea i sa-1 inlaturipe acesta din urma.

Iata datele furnizate de autor :Aelivul &Mellor (dupd ddrile de seatnd octombrie-noiembrie 2013)

in milioaue de ruble

Grupuri de bind ruanti:

a 1) 4 banci: Banca comerciala sibe-riana, Banca ruseasca, Banca internatio-

Capitaluri plaaate

produetiv epeeulativ total

nala i Banca de sconta 2) 2 bind: Banca pentru comert

industrie i Banca ruso-englezaa 3) 6 Vinci; Banca ruso-asiatica,

413,7

239,3

8:59,1

169,1

1 272,8,

408,4

Banca particulara din Petersburg, BancaAzov-Don, Banca Union din Moscova,Banco, comerciala ruso-franceza 711,8 661,2 1 373,0'

(11 Vinci) Total a) 1b) 8 banci: Banca comerciala din Mos-

cova ; Banca Volga-Kama ; Junker & Co.;

364,8 1 689,4 3 054,a

Banca comerciala din Petersburg (fostaWawelberg); Banca Moscova (fosta Rea-businski) ; Banca de scont din Moscova;Banca comerciala din Moscova i Bancaparticulara din Moscova 504,2 391,1 895,3

(19 banci) Total 1 869,0 2 080,5 3 949,5

Potrivit acestor date, din cele aproape 4 miliarde deruble care reprezinta capitalul activ" al marilor banci,peste 3 miliarde, adica mai mult de 3/4, revin unor bancicare sint de fapt societati-fiice" ale unor banci din straina-tate, qi in primul rind ale unor banci pariziene (faimosultrio bancar : Banque de l'Union parisienne" ; Banque deParis et des Pays-Bas" ; Societe Generale") §i berlineze(in special Deutsche Bank" i Disconto-Gesellschaft").Doua dintre cele mai marl banci din Rusia, Banca ru-seasca" (Russkii bank dlea vne§nei torgovli") §i Banco.internationala" (St.-Peterbuggskii mejdunarodnii torgoviibank"), §i-au marit capitalurile, din 1906 pina in 1912,de la 44 000 000 la 98 000 000 de ruble, iar rezervele de

.

IMPERIALISMLL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITAL1SMULUI 357

la 15 000 000 la 39 000 000, lucrind pe trei sferturi cucapitaluri germane" ; prima banca face parte din concer-nul" Deutsche Bank" din Berlin, iar cea de-a doua dinDisconto-Gesellschaft" din acelai ora. Bunul Agahd eprofund revoltat de faptul ca aceste banci berlineze detinmajoritatea actiunilor qi Ca de aceea actionarii ru§i nu aunici o putere. $i este de la sine inteles ca tara care exportacapital ia partea leului : Deutsche Bank", de pilda, in-troducind la Berlin actiunile Bancii comerciale siberiene,le-a tinut in portofoliu timp de 12 luni, iar dupa aceeale-a vindut la cursul de 193 pentru 100, adica la un pretaproape dublu, realizind un profit" de circa 6 000 000 deruble, pe care Hilferding 1-a numit profit de fondator".

Toata puterea" marilor banci petersburgheze este eva-luata de autor la 8 235 000 000 de ruble, adica la aproape8 miliarde §i un sfert, iar participarea" sau, mai bine zis,dorninatia bancilor din strainatate, el o repartizeaza astfel :bancile franceze 55°/o, bancile engleze 100/0 gi celegermane 35°/o. Din aceasta suma de 8 235 000 000 ca-pital activ, 3 687 000 000 adica peste 40% revin,dupa calculele autorului, sindicatelor Produgol *, Proda-met **, sindicatelor din industria metalurgica, din industriapetrolului §i a cimentului. Prin urmare, contopirea capitalu-lui bancar i a celui industrial, in legatura cu tormarea mo-nopolurilor capitaliste, a facut §i n Rusia mari progrese 14°.

4

Capitalul financiar, care este concentrat in mlini putmeII care exercita un monopol de fapt, realizeaza profituriuria§e- i mereu crescinde de pe urma fondarii de societati,a-emisiunior de Mrtii de valoare, a imprumuturilor de statetc., statornicind dominatia oligarhiei financiare

intregii societati un tribut n folosul monopoli§tilor.Iata una dintre nenumaratele pilde de gospodarire" dinpartea trusturilor americane, citata de Hilferding : in 1887a luat fiinta trustul zaharului, fondat de Havemeyer prinfuzionarea a 15 companii mici cu un capital total de6 500 000 de dolari. Capitalul trustului Irma a fost diluat",

* Produgol societate pentru desfacerea combustibilulul mineral dinbazinul Donetului, Intemeiatä in 1906. Nola Ira&

** Prodamet societate pentru desfacerea produselor nzinelor metalur-qice ruse, intemeiat6 In 1906. Nola trod.

i impu-'mind

358 V. I. LENIN

cum spun americanii, 4i stabilit la 50 000 000 de dolari.Aceasta supracapitalizare" sconta viitoarele profituri demonopol, la fel cum trustul otelului din aceegi tara scon-teaza viitoarele profituri de monopol atunci cind acapa-reaza tot mai multe terenuri cu zacaminte de minereu defier. $i intr-adevar, trustul zaharului a stabilit preturi demonopol i a realizat venituri atit de maH, incit a pututplati un dividend de 100/0 la un capital infeptit prin di-luare", adica aproape 700/0 hi capitalul realmente varsatla fondarea trustului In 1909, capitalul trustului se ridicala 90 000 000 de dolari. In 22 de ani, capitalul a crescut.de peste zece ori.

In Franta, dominatia oligarhiei financiare" (Impotrivaoligarhiei financiare din Franca" ga e intitulatl cunos-cuta carte a lui Lysis, aparuta in 1908 in editia a cincea)a luat o forma care nu se deosebgte decit foarte putin decea din S.U.A. Patru banci dintre cele mai mari au nu unmonopol relativ, ci un monopol absolut" in ceea ce pri-ve§te emiterea hirtiilor de valoare. Este de fapt un trustal marilor banci". i monopolul asigura profituri monopo-liste de pe unna emisiunilor. Tara care contracteaza unimprumut prime§te, de regula, cel mult 90°/o din sumatotala ; 100/0 revin bancilor i celorlalti mijlocitori. Profitulrealizat de banci la imprumutul ruso-chinez de 400 000 GOOde franci a fost de 8°/o ; la imprumutul rusesc (1904) de800 000 000, profitul lor a fost de 10°/o ; la cel marocan(1904) de 62 500 000, el a fost de 18 3/40/o. Capitalismul,care §i-a inceput dezvoltarea ca mic capital camataresc,§i-o incheie ca foarte mare capital camataresc. Franceziisint camatarii Europei", spune Lysis. Toate conditiile vietiieconomice sufera o schimbare profunda ca urmare a acesteitransformari a capitalismului. In perioada in care popu-

industria, comertul §i transporturile maritime stag-neaza, tare se poate imbqgati din camatarie. Cincizecide oameni reprezentind un capital de 8 000 000 de francipot dispune de cloug miliarde in patru Sistemulparticipatiilor", pe care 11 cunogtem deja, duce la acelegiurmari : marea banca franceza Societe Generale' a emis64 000 de obligatiuni ale societatii-fiice", Rafinariile dezahar din Egipt". Cursul de emisiune a fost de 150%,

latia,

band°.

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALIISMULUI 35,13+

banca cistigind cite 50 de copeici la fiecare rubla. Divi-dendele acestei societati s-au dovedit a fi fictive, iar ,,pu-blicul" a pierdut intre 90 000 000 si 100 000 000 de franci ;unul dintre directorii bancii Societe Generale" era membrual consiliului de administracie al Rafinariilor de zahar".Nu e de mirare ca Lysis se vede nevoit sa conchicla c.!)Republica Franceza este o monarhie financiara", cal do-minavia oligarhiei financiare este deplina, cuprinzindstera ei si presa, si guvernul" *.

_Rentabilitatea exceptional de mare a emisiunii de hirtiide valoare, ca una dintre operatiile principale ale capita-lului financiar, joaca un rol deosebit de important in dezvol-tarea si intarirea oligarhiei financiare. In interiorul fariinu exista afacere care sii aduca, fie si cu aproximatie, pro-fituri atit de mari ca mijlocirea emisiunilor de imprumu-turi externe", scrie revista germana Die Bank" **

Nici o operatie bancara nu aduce profituri atit de marica Potrivit datelor publicate de revista DerDeutsche Oekonomist", profitul adus de emisiunile de titluriindustriale reprezenta in medie pe an :

1895 - 38,6% 1898 - 67,7%1896 - 36,1 1899 66,91897 - 66,7 1900 - 55,2

decurs de zece ani, din 1891 pina in 1900, emisiunilede titluri industriale germane au adus «un cistip de pesteun miliard" *"*.

Daca in perioade de avint industrial sint extrern demari profiturile capitalului financiar, in perioade de declinse ruineaza intreprinderile mici i ubrede, in timp ce marilebanci participa" la cumpararea lor la preturi derizorii saula asandri" i reorganizâri" foarte rentabile. La asa-narea" intreprinderilor deficitare, se procedeaza la o re-ducere a capitalului social, ceea ce inseamna ca venitul serepartizeaza la un capital mai mic si cu incepere din acelmoment se calculeaza la acest capital redus. Sau, daca renta-

* Lysis. Contre l'oligarchie financiere en France'. 5 ed., P., 1908, pp. II,.12, 26, 39, 40, 48.

** ..Die Bank", 1913, nr. 7, S. 630.*** Stillich, op. cit., p. 143, si W. Sombart : Die deutsche Volkswirtschaftim 19. Jahrhunderr. 2. Anil., 1909, p. 526, Anlage 8.

Ir

emi-siunile".

In

360 V. I. LENIN

bilitatea a scazut la zero, se aduce in intreprindere un ca-pital nou, care, impreuna cu cel vechi, mai putin rentabil,va da acum un venit indestulator. /n treacat fie zisadauga Hilferding toate aceste asanari §i reorganizariau o dubla insemnatate pentru band : ntti, ca operatierentalila ; al doilea, ca prilej nimerit pentru a pune subtutela lor asemenea societati strimtorate" *.

Iata un exemplu : societatea miniera pe actiuni Union"din Dortmund a fost infiintata in 1872. Au fost emiseactiuni pentru un capital social de aproape 40 000 000 demarci ; dupa ce n primul an s-a dat un dividend de 12°/o,cursul actiunilor s-a urcat la 1700/o. Capitalul financiar aluat partea leului, chtigind o bagatela de vreo 28 000 000.La infiintarea acestei societati, rolul principal l-a avutDisconto-Gesellschaft", aceeasi mare banca germana carea ajuns sa-si sporeasca capitalul la 300 000 000 de marci.Apoi dividendele societatii Union" scad la zero. Actio-narii se vad nevoiti s accepte o reducere" a capitalului,adica s piarda o parte din capital, pentru a nu pierde totul.Dupa o serie de asanari" de acest fel, din registrele so-cietatii Union" au disparut in decurs de 30 de ani peste73 000 000 de marci. In prezent, actionarii initiali aiacestei societati nu mai detin decit 5O/o din valoarea no-minala a actiunilor kr" Y*, in timp ce la fiecare asa-nare" noua bancile au continuat sa ci§tige".

0 ossralie aeosebit de rentabila a capitalului financiareste §i specula cu terenurile din imprejurimile marilor)ra§e in curs de dezvoltare rapida. Monopolul bancilor seuneste aici cu monopolul rentei funciare si cu monopolulcailor de comunicatie, caci cresterea pretului terenurilor,posibilitatea de a le vinde avantajos pe parcele etc. depind,ta primul rind, de existenta unor bune mijloace de co-municatie cu centrul orasului, mijloace care se afla insa.

miinile unor mari societati, legate cu aceleasi banci prinsistemul participatiilor i prin repartizarea posturilor di-rectoriale. In felul acesta rezulta ceea ce autorul germanL. Eschwege, colaborator al revistei Die Bank", care a

* Capitalul financiae, p. 172.** Stillich, op. cit., p. 138, g Liefmann, p. 51.

in


studiat in mod special operatiile legate de vinzarea-cumpa-rarea terenurilor, de ipotecarea lor etc., a denumit mlas-tina" : specula febrila cu terenurile suburbane, prabusireaunor firme de constructii, cum a fost cazul firmei berli-neze Boswau & Knauer", care acaparase pe cai necinstiteaproape 100 000 000 de marci prin mijlocirea lui DeutscheBank", una dintre cele mai solide si mai mari" banci, carea lucrat, fireste, prin sistemul participatiilor", adica peascuns, din umbra, si a scapat destul de ieftin, cu o pier-dere de numai" 12 000 000 de marci, apoi ruinareaa numerosi mici patroni $i muncitori, care nu capata niciun ban din ceea ce le datoreaza firmele fictive de construe-tii, aranjamentele frauduloase cu incoruptibila" politieadministratie berlineza pentru acapararea dreptului de aelibera adeverinte cu privire la terenuri si de a obtmedin partea primariei autorizatii de constructie etc. etc. *

Moravurile americane", pe care le detesta cu atita ipo-crizie profesorii europeni i burghezii bine intentionati, s-auincetatenit in epoca capitalului financiar literalmente infiecare oras mare 4in orice tara.

La Berlin se vorbea pe la inceputul anului 1914 despreeventualitatea crearii unui trust al transporturilor", adicaa unei comunitati de interese" intre cele trei intreprinderiberhneze de transporturi : calea ferata electrica urbana,societatea de tramvaie i societatea de omnibuze. De exis-tenta unei asemenea intentii scria Die Bank" stiamdin ziva in care s-a aflat ca majoritatea actiunilor socie-tatu de omnibuze trecusera in miinile celorlaltor doug. so-cietati de transporturi. ...rnitiatorilor unor asemenea planurih se poate da toata crezarea ca, printr-o organizare uni-tara a transporturilor, ei spera sa realizeze economii, dincare o parte ar putea, la urma urmelor, sa revina publi-cului. Dar chestunea se complica prin faptul ca in spateleacestui trust al transporturilor in curs de formare staubanci care, daca vor voi, vor putea subordona intereselorcomertului lor cu terenuri caile de comunicatie monopoli-zate de ele. Pentru a ne convinge cit de fireasca este aceastapresupunere, e de ajuns sà ne amintim ca si la infiintarea

* Die Bank', 1913, p. 952, L. Eschwege. Der 5umpr ; ibid., 1912, 1,p. 223 51 urm.

si,

362 V. I. LENIN

societalii pentru construirea si exploatarea cxii ferate elec-trice urbane erau amestecate interesele marii banci care apatronat infiintarea acestei societaçi, i anume intereseleacestei intreprinderi de transporturi se impleteau cu intere-.sele comertului cu terenuri.linia de est a acestei ci ferateurma s cuprinda terenuri pe care, mai tirziu, cind construi-rea liniei a fost asigurata, banca le-a vindut cu mari pro-fituri pentru ea si pentru ciiva plrticipanci..." *

Monopolul, o data format si minuind miliarde, patrunde,cu inevitabilitate absoluta in toate domeniile vieii publice,indiferent de regimul politic si de toate celelalte aspecteparticulare". In literatura economica germana este foartefrecventa elogierea slugarnica a corectitudinii funciiona-rimii de stat prusace, cu aluzii la afacerea Panama dinFratip. "° sau la venalitatea din viata politica americana.Fapt este insa ca pind literatura burgheza consacrataafacerilor bancare din Germania este mereu nevoita sa.depaseasca mult cadrul operaviilor pur bancare i sa vor-beascá, de pilda, in legatura cu cazurile tot mai frecvente

trecere a functionarilor de stat in serviciul bancilor,despre o navala spre banci" : cum stau lucrurile cu in-coruptibilitatea funcvionarului de stat, a carui nazum O. tai-nica este sa capete o slujba grasa pe Behrenstrasse ?" **

strada din Berlin pe care ii are sediul Deutsche Bank".Alfred Lansburgh, editorul revistei Die Bank", a scris in1909 un articol intitulat Insemnatatea economica a bi-.zantinismului", in care, printre altele, vorbeste de calatorialui Wilhelm al II-lea in Palestina si de rezultatul direct al.acestei calatorii, construirea clii ferate Berlin-Bagdad,aceasta funesta «mare opera a spiritului intreprinzator ger-Inarp>, care e mai vinovata de cincercuirev decit toate gre-selile noastre politice la un loc" *** (prin incercuire se in-lelege politica lui Eduard al VH-lea, care cauta sa izolezeGermania si s-o stringa in cercul de fier al unei aliance im-

perialiste antigermane). Eschwege, colaborator al aceleiasireviste, menvionat de noi mai sus, a scris in 1911 un articolintitulat Plutocravie i birocratie", denunvind, de pilda,

Verkehrstrust', Die Bank', 1914, I, p. 89.* Der Zug zur Bank', Die Bank', 1909, j, p. 78

.*** Ibid., p. 301.

i

*

de

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPFALISMULUI 363

cazul funcvionarului de stat german Völker, care fusese laun moment dat membru al comisiei cartelurilor §i se remar-case prin activitatea sa energica, iar dup a. scurt timp a ca-patat o slujba gras n sindicatul o%elului, cel mai maredintre carteluri. Aceste cazuri, care nu sint de loc ntm-platoare, 1-au silit pe acelgi autor burghez s constateca libertatea economica garantata de Constitucia ger-mana a devenit n multe domenii ale vietii economice ofraza lipsitä de conçinut i ca, n conditiile dominatieiplutocraviei, nici cea mai larga libertate politica nu nepoate scapa de primejdia de a deveni un popor de oamenineliberi" *.

In ceea ce prive§te Rusia, ne vom margini la un singurexemplu : acum citiva ani a aparut n toate ziarele §tirea

Davidov, directorul cancelariei creditului, se lasa deslujba sa la stat i prime§te un post intr-o banca de primrang, stipulinduli prin contract o leala care in decurs decitiva ani urma s nsumeze peste 1 000 000 de ruble. Can-celaria creditului este o institutie care are ca sarcina coor-donarea activitavii tuturor institutiilor de credit alestatului" §i care acorda bancilor din capitala subvenlii in-sumind intre 800 000 000 §i 1 miliard de ruble**.

Capitalismului in general ii este caracteristica tendintade a separa proprietatea asupra capitalului de plasareacapitalului n productie, de a separa capitalul banesc de celindustrial, sau productiv, de a separa pe rentier, care traie§tenunaai din venitul capitalului banesc, de intreprinzatorde tori ceilalti care dispun direct de capital. Imperialis-mul, sau dominatia capitalului financiar, este treapta ceamai hula a capitalismului, pe care aceasta separare atingeproportii urige. Precumpanirea capitalului financiar asu-pra tuturor celorlaltor forme de capital inseamna predo-minarea rentierilor qi a oligarhiei financiare, inseamna des-prinderea din rindul statelor a citorva state care dispun deputere" financiara. Proportiile acestui proces pot fi apre-

* Ibid.. 1911, 2, p. 825 r 1913. 2, p 962.** 13. Agahd, p. 202.

ca

364 V. I. LENIN

ciate dupa datele statisticii emisiunilor, adica a punerii incirculatie a tot felul de hirtii de valoare.

In Buletinul Institutului international de statisticr,A. Neymarck * a publicat date comparative cit se poatede amanuntite §i de complete cu privire la emisiunile dinlumea intreaga, date care au fost apoi de repetate ori citatefragmentar in literatura economica 151. Iata rezultatele pe4 decenii :

Totalul einisiunilor, in miliarde de (rand,pe deeenii

1871-1880 76,1

1881-1890 64,51891-1900 100,41901-1910 197,8

In deceniul 1871-1880, suma totala a emisiunilor dinlumea intreaga cre§te datorita mai ales imprumuturilorcontractate in legatura cu razboiul franco-prusian, precum§i perioadei de infiintare de societati care i-a urmat inGermania. In linii generale, in cursul ultimelor trei de-cenii ale secolului al XIX-lea, cre§terea a avut un ritmrelativ nu prea rapid, §i numai primul deceniu al secolu-lui al XX-lea a adus o cre§tere enorma, aproape o dublarein decurs de 10 ani. Inceputul secolului al XX-lea repre-zinta, a§adar, o cotitura nu numai pe linia cre§terii mo-nopolurilor (a cartelurilor, sindicatelor, trusturilor), lucrudespre care am mai vorbit, ci §i pe linia cre§terii capitalu-lui financiar.

Cit prive§te suma totala a hirtiilor de valoare din in-treaga lumt in 1910, Neymarck o evalueaza cu aproxima-lie la 815 miliarde de franci. Scazind, cu oarecare apro-ximatie, cifrele care se repeta, el reduce aceasta suma la575-600 de miliarde. Iata repartizarea ei pe tali (luindca baza cifra de 600 de miliarde) :

* Bulletin de l'Institut international de statistitiue% t. XIX, livr. II.La flaye, 1912. Datele referitoare la statele mici, coloana a 2-a, slotcalculate aproximativ, pe baza cifrelor din 1902 znalorate cu 20%.


Suma Mrtii lor de valoare in 1910 (in miliarde de franel)

Anglia 142State le Unite 132 479Franta 110Germania 96Rasia 31Austro-Ungaria 24Italia 14Japonia 12

Olanda 12,6Belgia 7,6Spania 7,6Elvetia 6,26Danemarca 3,75Suedia, Norvegia, Romi-

nia v.a. 2,6

Total 600,0

Din aceste cifre se vede indata cit de net se separ5. celemai bogate patru tari capitaliste, care detin hirtii de va-loare in suma aproximativa de 100-150 de miliarde defranci fiecare. Din aceste patru tari, doua Anglia siFranca sint cele mai vechi OH capitaliste si, dupa cumvom vedea, cele mai bogate in colonii ; celelalte doul

Statele Unite si Germania sint tali capitaliste avan-sate in ceea ce priveste ritmul rapid al dezvoltarii lor sigradul de raspindire al monopolurilor capitaliste in in-dustrie. Aceste 4 tari la un loc poseda 479 de miliarde defranci, adica aproape 80°/o din capitalul financiar mondial.Aproape toate celelalte tan sint, intr-un fel sau altul,debitoarele si tributarele acestor tari, ale acestor bancheriinternationali, ale acestor patru stilpi" ai capitaluluifinanciar mondial.

0 atentie speciala trebuie sa acordam rolului pe care-Iare exportul de capital in crearea retelei internationale dedependente si legaturi a capitalului financiar.

IV. EXPORTUL DE CAPITAL

Pentru vechiul capitalism, in care libera concurentadomnea din plin, era caracteristic exportul de mirfuri.Pentru capitalismul contemporan, in care domnesc mono-polurile, caracteristic a devenit exportul de capital.

Capitalismul este productie de marfuri pe cea mai inaltatreapti a dezvoltarii ei, cind forta de munca devine si eao marfa. Cresterea schimburilor atit inauntrul tärii cit siindeosebi pe scara internationala este o trasatura caracte-


I

366 V. I. LENIN

ristica a capitalismului. Dezvoltarea inegala, in salturi, adiferitelor intreprinderi, a diferitelor ramuri industrialesi a diferitelor tari este inevitabila n condiviile capitalis-mului. Mai intii Anglia a devenit, inaintea celorlalte çari,o tara capitalista i pe la mijlocul secolului al XIX-lea,chid a introdus comertul liber, a pretins sa. fie atelierullumii intregi", furnizoare de fabricate pentru toatecare, in schimb, trebuiau s-o aprovizioneze cu materiiprime. Dar, trick n ultimul patrar al secolului al XIX-lea,acest monopol al Angliei a fost subminat, pentru cà o seriede alte àri, apariridu-se prin tarife vamale protectio-niste", au devenit state capitaliste de sine statatoare. Inpragul secolului al XX-lea asistam la formarea unor mono-poluri de alt gen : uniuni monopoliste ale capitahsti-lor n toate varile cu capitalism dezvoltat ; al doilea, si-tuatia de monopol a citorva tari foarte bogate, in careacumularea capitalului a atins proporOi uriase. In *Ileinaintate a aparut un urias surplus de capital".

Fireste, clack capitalismul ar putea s dezvolte agricultura,care a ramas azi pretutindeni mult n urma industriei,clack ar putea sa ridice nivelul de trai al maselor populatiei,care, cu tot progresul tehnic ametitor, continua pretutin-deni sa flaminzeascä i sL indure o mizerie crincena,nici vorba n-ar putea sa fie de un surplus de capital. Sitrebuie s spunem c de acest argument" se folosesc latot pasul criticii mic-burghezi ai capitalismului. Dar atuncicapitalismul n-ar mai fi capitalism, caci atit dezvoltareainegala cit i mizeria crincena a maselor constituie conditiist premise necesare, fundamentale ale acestui mod de pro-ducvie. Atita timp cit capitalismul ramine capitalism, sur-plusul de capital este folosit nu pentru ridicarea niveluluide trai al maselor din vara respectiva, caci aceasta arsemna o scadere a profiturilor ob;inute de capitalisti, cipentru sporirea profiturilor prin export de capital in.strainatate, in tarile inapoiate. In aceste taxi inapoiate,profitul este de obicei ridicat, deoarece capitaluri sintputine, precul pamintului este relativ scazut, salariile sintmici, iar materiile prime ieftine. Posibilitatea exportuluide capital este creata prin faptul c. un sir de taxi inapoiateau si fost atrase in orbita capitalismului mondial, ca. an

tarile,

hail,

in-


fost construite sau sint in curs de construire principalelelinii de cale ferati, c sint asigurate conditiile elementarepentru dezvoltarea industriei etc. Necesitatea exportuluide capital este determinatä de faptul a in unele ri capi-talismul s-a riscopt", iar capitalul nu giseste (in condi-iiile inapoiate a agriculturii si ale mizeriei maselor)teren pentru o investitie rentabili".

Urmitoarele date aproximative ne arati cit capital auinvestit in striinitate principalele trei Ori * :

Capital(in

investig Inde

straincliatemiliarde franci)

Anal1862

Anglia

3,6

Fre* Germania

1872 16 10 (1869)1882 22 16 (1880) ?

1893 42 20 (1890) ?1902 62 27-371914 75-100 60 t5

De aici reiese c exportul de capital a atins proportiiuriase abia la inceputul secolului al XX-lea. Inainte deräzboi capitalul pe care 1-au investit in strAinitate princi-palele trei tiri se reducea la 175-200 de miliarde defranci. Socotit la o rata' modesti de 5°/o, venitul adus deacest capital trebuie si. insumeze 8-10 miliarde de francipe an. Solidi bazi pentru asuprirea si exploatarea imperia-lista a majorititii natiunilor i tirilor din lume, pentruparazitismul capitalist al unui minunchi de state foartebogate !

Cum se repartizeazi intre diferitele tiri acest capitalplasat in striinitate, unde anume este el plasat ? La aceasti

* Hobson. Imperialism', L., 1902, p. 58 ; Blesser, op. cit., p. 395 si 404 ;). Arndt in Weltwirtschaftliches Archly", Bd. 7, 1916, S. 35 ; HeymarckIn Bulletin ; Hilferding. Capitalul financier', p. 492 ; Uoyd George, discursrostit In Camera comunelor la 4 mai 1915, Daily Telegraph" din 5 mai 1915 ;B. Harms : Probleme der Weltwirtschaft', Jena, 1912, S. 235 si altele ;Dr. Siegmund Schilder. Entwicklungstendenzen der Weltwirtschaf 0. Berlin,1912, Band I, S. 150 ; George Paish. Great Britain's Capital Investments etc.'in ,,Journal of the Royal Statistical Society", vol. LXXIV. 1910-1911, p. 167st urm. ; Georges Diouritch. L'Ezpansion des bangues allemandes a l'etran-ger, ses rapports avec le developpement economigue de l'Allemagne'. P.,1909, p. 84.

25*

stàrii

368 V. I. LENIN

intrebare nu se poate da decit un raspuns aproximativ, careeste totu0 in masurà sa lamureasca unele corelatii i legi-turi generale ale imperialismului modern :

Continentele Intre care se reparlizeath(aproximativ) capitalurile investite in strilintitate (in jurul anului 1910)

Anglia Emits Germania(In rniliarde de mArei) Total

Europa 4 23 18 46America 37 4 10 61Asia, Africa §.1 Australia 29 8 7 44

Total 70 35 36 140

In Anglia, primul loc 11 detin posesiunile ei coloniale,care sint 0 in America foarte mari (de pilda Canada), fara'sa mai vorbim de Asia etc. In aceasta tarsi, exportul urigde capital este legat in modul cel mai strins de stapinireaunor colonii imense despre a caror insemnatate pentru im-perialism vom vorbi mai jos. Cu totul altfel stau lucrurilein Franca. Aici capitalul exportat este plasat mai ales inEuropa, 0 in primul rind in Rusia (nu mai putin de 10 mi-liarde de franci) ; trebuie mentionat ca in cea mai mareparte el este capital de imprumut, plasat in imprumuturide stat, si nu capital investit in intreprinderi industriale.Spre deosebire de imperialismul englez, colonialist, celfrancez poate fi numit imperialism camataresc. In Germa-nia vedem o a treia varianta : posesiunile ei coloniale nusint prea mari, iar capitalul plasat de ea in strainatate estecel mai uniform repartizat intre Europa 0 America.

In tarile spre care se indreapta, exportul de capital in-fluenteaza dezvoltarea capitalismului, imprimindu-i un ritmextrem de accelerat. De aceea, daca exportul de capitalpoate s duca intr-o anumita masura la n oarecare stag-nare a dezvoharii capitalismului in tarilAy exportatoare,aceasta poate avea loc numai cu pretul largirii i adinciriidezvoltarii capitalismului in lumea intreaga.

Pentru tarile exportatoare de capital exista aproapetotdeauna posibilitatea de a obtine anumite avantaje", alcaror caracter ne lamure0e specificul epocii capitalului

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITAL7SMULUI 369

financiar §i a monopolurilor. Iata, de pilda, ce scria re-vista berlineza Die Bank" in octombrie 1913 :

Pe piata financiara internationala se joaca de citvatimp o comedie demna de pana unui Aristofan. 0 serieintreaga de state straine, incepind cu Spania §i terminindcu cele din Balcani, incepind cu Rusia §i terminind cuArgentina, Bram lia §i China, adreseaza, fat4 sau pe ascuns,mat-dor piece financiare cereri de imprumut, uneori extremde insistente. In momentul de fata, situatia pietelor finan-ciare nu este prea stralucita §i nici perspectivele politice nusint prea trandafirii. Dar nici una dintre pietele financiarenu se incumeta sa respinga vreo cerere de imprumut, de-oarece se teme ca vecinul i-o va lua inainte, va consimtisaacorde imprumutul §i in felul acesta hi va asigura anumitecontraservicii. Cind se incheie asemenea tranzactii inter-nationale, creditorul se alege aproape totdeauna cu anumitefoloase : o clauza avantajoasa intr-un tratat comercial, obaza de aprovizionare cu carbuni, construirea unui port,o concesiune grasa, o comanda de tunuri" *.

Capitalul financiar a creat epoca monopolurilor. Iarmonopolurile aduc cu ele pretutindeni principiile lor : fo-losirea legaturilor" in scopul unei tranzactii avantajoaseia locul concurentei pe piata libera. De obicei, imprumutulse acorda cu conditia ca o parte din el sa fie cheltuaapentru cumparari de produse in tara creltoare, in specialarmament, vapoare etc. In ultimele doua decenii (18901910), Franca a recurs foarte des la acest mijloc. (Exportulde capital devine un mijloc pentru sumularea exportiaude marfuzi.i Tranzactiile ce se incheie in asemenea cazuriintre intreplinderile deosebit de mari sint de a§a natura,inch dupa expresia eufemistica" a lui Schilder **de se invecineaza cu coruptia". Krupp in Germania,Schneider in Franca, Armstrong in Anglia sint mostre deasemenea firme, strins legate de marile banci §i de guvern,care nu pot fi u§or ocolite la contractarea unui imprumut.

Acordind imprumuturi Rusiei, Franca a strins-o cuu,a" la incheierea tratatului comercial din 16 septem-

* Die Bank', 1913, 2, 1 024-1 026.** Schilder, op. cit., p. 346, 350, 371.

370 V. I. LENIN

brie 1905, asigurinduli anumite concesii ping. in 1917 ;la fel a procedat ea §i la incheierea tratatului comercial din19 august 1911 cu Japonia. Razboiul vamal dintre Austria§i Serbia, care, cu o intrerupere de §apte luni, a durat din1906 pink' in 1911, a fost provocat, in parte, de rivalitateaaustro-franceza in domeniul livrarii de material de flzboiSerbiei. In ianuarie 1912, Paul Deschanel a declarat inparlament cä in perioada 1908-1911 firmele franceze aulivrat Serbiei material de razboi in valoare de 45 000 000de franci.

/ntr-un raport al consulului Austro-Ungariei la Sao-Paulo (Brazilia) se spune : construirea revelei de cai feratedin Brazilia se efectueaza in cea mai mare parte cu capi-taluri franceze, belgiene, britanice §i germane ; la incheie-rea operatiilor financiare legate de construirea retelei decal ferate, aceste tad i§i asigura dreptul de a livra materia-lele de constructie necesare".

In felul acesta capitalul financiar 1'6 intinde, 'in sensulliteral al cuvintului, putem spune, plasa asupra tuturortarilor lumii. Un rol de seama joaci aici bancile infiintatein colonii §i. sucursalele lor. Imperiali§tii germani privesccu invidie la tarile coloniale vechi", care §i-au asiguratin aceasta privinfi o situatie deosebit de buna" : in 1904Anglia avea 50 de banci coloniale cu 2 279 de sucursale(in 1910 : 72 cu 5 449 de sucursale) ; Franca 20 cu136 de sucursale ; Olanda 16 cu 68 de sucursale, pe cindGerrnania n-avea cleat" 13 banci cu 70 de sucursale *.Capitali§tii americani invidiaza, la rindul lor, pe cei en-glezi §i. germani : In America de Sud se plingeau ei in1915 5 banci germane au 40 de sucursale §i 5 en-gleze 70 de sucursale... In ultimii 25 de ani, Anglia §iGermania au investit in Argentina, Brazilia §i Uruguayaproximativ 4 bilioane (miliarde) de dolari, §i datoriaacestui fapt le revin 46°/o din comertml acestor trei taxi **.

* Blesser, op. cit., p. 375, ed. a 4-a, iii Dlouritch, p. 283.** The Annals of the American Academy of Political and Social Science,

vol. LIX, May 1915, P. 301. In aceeasi lucrare, la p. 331, citim 0, In nIti-mul numar al revistel financiare Statist", cunoscutul statistician Paish evalua.la 40 de miliarde de dolari, adicfi la 200 de miliarde de franci, suma capitalu,-lui exportat de Anglia, Germania, Franla, Belqia si Olanda.


Tari le exportatoare de capital si-au impalit, in sensulfigurat al cuvintului, lumea intre ele. Dar capitalul finan-ciar a dus si la o impartire directä a lumii.

PV. IMPARTIREA LUMII

INTRE UNIUNILE CAPITALISTILOR

Uniunile monopoliste ale capitalistilor cartelurile,sindicatele si trusturile isi impart, in primul rind, pimainterna, acaparind mai mult sau mai putin complet pro-ducvia Orli respective. Dar in conditiile capitalismului platainterni este inevitabil legata de pima externa. Capitalismula creat de mult o pima mondiala. Si, pe masura ce cresteaexportul de capital, iar sferele de influenta" si legaturileexterne si coloniale ale celor mai mari uniuni monopolistese largeau, lucrurile evoluau in mod firesc" spre o inte-legere pe scara mondiala intre aceste uniuni, spre formareade carteluri internationale.

Aceasta este o treapta noua in concentrarea pe scaramondiala a capitalului si a productiei, o treapta incom-parabil mai inalta decit cele precedente. Sa vedem cum seformeaza acest supramonopol.

Industria electrotehnica este ramura industriala careilustreaza in chipul cel mai graitor succesele cele mai re-cente ale tehnicii, dezvoltarea capitalismului la sfirfitulsecolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea. Ingradul cel mai inalt s-a dezvoltat ea in doua dintre celemai avansate tari capitaliste noi : in State le Unite si inGermania. In Germania, o influenta deosebit de puternicaasupra cresterii concentrarii in aceasta ramura a exercitatcriza din 1900. Bancile, pe atunci deja destul de ingema-nate cu industria, au accelerat si au adincit enorm in timpulacestei crize procesul de ruinare a intreprinderilor relativmici si inghivirea lor de catre cele maH. Bancile scrieJeidels au refuzat sa acorde ajutorul lor tocmai intre-prinderilor care aveau cea mai mare nevoie de el, provo-cind astfel mai intii un avint febril, iar apoi prabusireainevitabila a societaçilor care nu erau destul de strinslegate de ele" *.

* Jeidels, op. cit., p. 232.

372 V. I. LENIN

Urmarea a fost ca dupa 1900 procesul de concentrare aluat un ritm extrem de rapid. Inainte de 1900 existau inindustria electrotehnica sapte sau opt grupuri", fiecaregrup numarind citeva societati (in total erau 28), iar inspatele fiecarui grup se aflau intre 2 0 11 banci. Pe la1908-1912 toate aceste grupuri s-au contopit, forminddoua grupuri sau unul singur. Iata cum a decurs acestproces

Grupurite din industria eleetrotehnieci:

Inaintede 1900:

Felten &Guillaume

Lah- L nionA.E.G.

Siemens Schuekert& Co.

Berg-mann

Kum-meyer & Halske mer

A.E.G.I(Soo.

Felten &Lahmeyer

gen. de Siemens & Berg-mann

S-4 prA-buqi t Ineleotri- Haleke- Schuckert 1900

ci tate)

In 1912: A.E.G. (Soo. gen. de electr.) Siemens & Ilalske-Schuckert

(Strine1 eooperare" Ineepind din 1908)

Faimoasa A.E.G. (Societate generala de electricitate), carea luat nastere in felul acesta, controleall (prin sistemulparticipatiilor") 175-200 de societati i dispune de uncapital total de aproximativ 11/2 miliarde de marci. Nu-mai numarul reprezentantelor ei directe in strainatate seridica la 34 din care 12 sint societati pe actiuni inmai mult de 10 state. Inca in 1904 capitalurile investitein strainatate de industria electrotehnica germana erauevaluate la 233 000 000 de marci, din care 62 000 000 inRusia. E de prisos sä mai spunem c A.E.G. este o uriasaintreprindere combinatà" numai numarul societatilorei industriale se ridica la 16 care produce cele mai fe-lurite produse, de la cabluri i izolatoare pina la automobile

aparate de zbor.Dar concentrarea din Europa a fost totodata i o parte

componenta a procesului de concentrare din America. adcum s-au petrecut lucrurile :

---,--, ...-----.,I

si

IMPEgIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 373

AmericaGeneral Electric Co.

fhomson-Houston Co. in- Edison Co. infiinteaza pentrufiinteazd, pentru Europa Europa firma:Compania fran-firma cez& Edison", care cedeaz&

brevetele ei firmei germaneGermania Compania de electricita-

tate Union" A.E.G.

A.E.G.

In felul acesta s-au format cloud imperii" in ramuraindustriei electrotehnice : societaci electrotehnice cu totulindependente de ele nu exista pe glob", scrie Heinig inarticolul sau Ca lea trustului electrotehnic". Cifrele de maijos ne dau o oarecare idee, foarte incompleta, despre vo-lumul cifrei de afaceri si despre proporciile intreprinderiloracestor doua trusturi" :

America: General Electric

cifra de Maceri (Inmilioane de mini)

numarnlfunetionarilor

profitul net (Inmilioane de milrei)

Co. (G.E.C.) 1907: 252 28 000 35,41910: 298 32 000 45,6

Germania: Societatea ge-neral& de electricitate"(A.E G ) 1907: 216 30 700 14,5

1911: 362 60 800 21,7

Si iata ca in 1907 trustul american si cel german incheieun acord cu privire la imparcirea lumii. Concurenca esteinlaturata. G.E.C. capata" Statele Unite si Canada ;trustului A.E.G. ii revin" Germania, Austria, Rusia,Olanda, Danemarca, Elvecia, Turcia si Balcanii. Acordurispeciale bineinceles secrete au fost incheiate cu pri-vire la societacile-fiice" care patrund in noi ramuri in-dustriale si in cad noi", formal inca neimparcite. Se sta-bileste un schimb reciproc de invencii si experience *.

Se incelege de la sine cit de ingreuiata este concurencacu acest trust mondial, de fapt unic, care dispune de un

* Riesser, op. cit. ; Diouritch, op. cit., p. 229 ; Kurt Heinig, artico-lul citat.

374 V. I. LENIN

capital de citeva miliarde si care are sucursale", reprezen-tante, agentii, legaturi etc. in toate colturile lumii. Darimpartirea lumii intre aceste doua puternice trusturi nuexclude, fireste, o reimpartire, dad., datorita dezvoltariiinegale, razboaielor, crahurilor etc., se va produce o schim-bare a raportului de forte.

Un exemplu instructiv de incercare a unei astfel dereimpartiri, de lupta pentru reimpartire, ne ofera industriapetrolului.

nava mondiall a petrolului scria Jeidels in 1905continua sa fie impartita intre doua mari grupuri finan-cire trustul american «Standard Oil Co.* al lui Rockefel-ler, de o parte, iat de alta parte «Rothschild* si «Nobel*,stapinii petrolului rusesc din Baku. Ambele grupuri sintstrins legate intre ele, dar situatia lor de monopol este inultimii ani amenintatä de urmatorii cinci dusmani" *1) secatuirea resurselor americane de petrol ; 2) concurentafirmei Mantasev" din Baku ; 3) resursele de petrol dinAustria si 4) din Rominia ; 5) resursele de petrol de pesteocean, si indeosebi cele din coloniile olandeze (extrem debogatele firme Samuel" si Shell", care au legaturi i cucapitalul englez). Aceste din urrna trei grupuri de intre-prinderi sint legate de o serie de maxi band germane, infrunte cu gigantica Deutsche Bank". Aceste banci au dez-voltat in mod independent si sistematic industria petrolu-lui, de pilda in Rominia, pentru a avea un punct de sprijinpropriu". In 1907 suma capitalurilor straine investite inindustria petroliera romina era evaluata la 185 000 000 defranci, din care 74 000 000 erau germane **.

A inceput o lupta care in literatura economica nu estecalificatâ altfel decit ca o lupta pentru impartirea lumii".Pe de o parte, Standard Oil" al lui Rockefeller, dorindsa acapareze totul, a infiintat o societate-fiica" chiar inOlanda, cumparind terenuri petrolifere in Indiile Olandezesi urmarind sa dea astfel o lovitura dusmanului sau prin-cipal : trustul anglo-olandez Shell". Pe de aka parte,Deutsche Bank" si celelalte banci berlineze au cautat sapastreze" pentru de" Rominia si s-o uneasca cu Rusia

* Jeldele, p. 192-193.** Diouritch, p. 245-296.

:

:

IMPERIALISMUL, STAMUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 375

impotriva lui Rockefeller. Acesta din urma dispunea de uncapital incomparabil mai mare si de o excelenta organizarea transportarii petrolului si a distribuirii lui la consumatori.Lupta trebuia sa se soldeze si s-a soldat in 1907 cu infrin-gerea totala a grupului Deutsche Bank", careia nu-i mairamasese decit una din doua : ori sa-si lichideze cu pierderide milioane interesele petroliere", ori sa se supuna.Deutsche Bank" a ales ultima alternativa si a incheiat cuStandard Oil" o intelegere extrem de dezavantajoasa pen-tru ea. Prin aceasta intelegere, Deutsche Bank" s-a angajatsa nu intreprinda nimic ce ar putea dauna intereselor-americane", prevazindu-se insa totodata ca aceasta intele-gere isi pierde valabilitatea in cazul cind Germania ar In-troduce prin lege monopolul de stat asupra petrolului.

Si acum incepe comedia petrolului". Von Gwinner, unuldintre regii finantei germane, director la Deutsche Bank",organizeaza, prin intermediul secretarului sau particularStauss, o campanie pentru introducerea monopolului petro-lului. Intregul aparat urias al acestei mari band berlineze,toate vastele ei legaturi" sint puse in miscare, presa seintrece in proteste patriotice" impotriva jugului" trustu-lui american, iar la 15 martie 1911 Reichstagul adopta,aproape in unanimitate, o motiune prin care guvernul esteinvitat sa elaboreze un proiect de lege pentru introducereamonopolului petrolului. Guvernul s-a grabit sa-si insuseascaaceasta idee populara", iar Deutsche Bank", care voiasa pacaleasca pe partenerul sau american si sa-si imbunata-teasel situatia printr-un monopol de stat, parea sa iasa.cistigatoare. Regii germani ai petrolului se si bucurau lagindul ca vor realiza profituri enorme, care nu vor fi maiprejos de cele ale fabricantilor de zahar din Rusia... Aiciau intervenit tusk" unele fapte care au schimbat radical si-tuatia : in primul rind, marile banci germane nu s-au pututintelege asupra impartirii prazii, iar Disconto-Gesellschaft"a dezvaluit Interesele hraparete ale grupului DeutscheBank" ; in al doilea rind, guvernul a inceput sa se teamade urmarile unei lupte impotriva lui Rockefeller, deoareceera foarte indoielnic ca Germania sa-si poata procura lirael petrolul necesar (productia de petrol a Rominiei nu esteprea mare) ; in al treilea rind, intre timp alocarea unui

376 V. I. LENIN

miliard de marci s-a pus la ordinea zilei in bugetul pe 1913pentru .pregatirile de razboi ale Germaniei. Proiectul pen-tru infuntarea monopolului a fost aminat. Standard Oil"al lui Rockefeller a ie§it deocamdata invingator din luptà.

Revista berlineza. Die Bank" scria in legatura cu aceastac.' Germania ar putea sa lupte cu Standard Oil" numaidaca ar introduce monopolul energiei electrice §i dac . artransforma forta hidraulic a. in energie electrica ieftina. Dar,adauga revista, monopolul energiei electrice va veni atuncicind producatorii vor avea nevoie de el, §i anume atuncicind industria producatoare de energie electrica se va aflain pragul unui nou mare crah qi cind giganticele §i extremde costisitoarele uzine electrice pe care le construiesc acumpretutindeni «concernele» particulare din industria ener-giei electrice §i pentru care aceste «concerne» obtin de peacum monopoluri partiale din partea unor ora§e, state etc.nu vor mai fi in stare sa lucreze cu profit. Atunci va tre-bui sal se recurga la forta hidraulica ; dar transformarea eiin energie electrica ieftina nu va putea fi efectuata pesocoteala statului, ci va trebui sa fie cedata tot unui «mo-nopol particular controlat de stat», pentru ca industria par-ticulara a §i incheiat un §ir de contracte, stipulinduli maridespagubiri... A§a a fost cu monopolul potasiului, qa staulucrurile cu monopolul petrolului, a§a va fi §i. cu monopolulenergiei electrice. Ar fi timpul ca social4tii no§tri de stat,care se lasa orbiti de un principiu frumos, sa inteleaga, insfir§it, ca in Germania monopolurile n-au urmarit niciodati§i n-au avut niciodata drept rezultat sa aduca vreun avan-taj consumatorilor sau cel putin sa lase statului o parte dinprofitul de intreprinzator, ci au servit numai la asanarea,pe socoteala statului, a industriei particulare ajunse in pra-gul falimentului" *.

Iata ce marturisiri pretioase sint nevoiti 61 faca econo-mi§tii burghezi germani. Vedem aici limpede ca in epocacapitalului financiar monopolurile particulare §i cele destat se impletesc laolaltà, ca atit unele cit i celelalte nusint in realitate decit verigi in lantul luptei imperialistedintre marii monopoli§ti pentru impartirea lumii.

* Die Bank', 1912, 2, 629, 1 036 ; 1913, 1, 386.


Si in domeniul navigatiei comerciale, cresterea uriasi aconcentrarii a dus la impartirea lumii. In Germania s-auformat doua societati foarte mari : Hamburg-America" siNord-Deutsche Lloyd", avind fiecare cite un capital de200 000 000 de marci (in actiuni i obligatiuni), precum

vapoare in valoare de 185 000 000-189 000 000 demai-6. Pe de alta parte, la 1 ianuarie 1903 a fost creat inAmerica asa-numitul trust Morgan", Compania interna-tionall de comert maritim", care. grupeaza 9 societati denavigatie americane i engleze i dispune de un capital de120 000 000 de dolari (480 000 000 de marci). Chiar inacelasi an, uriasele societati germane si acest trust anglo-american au incheiat un acord cu privire la impartirealumii in legatura cu impartirea profitului. Societatile ger-mane au renuntat la orice concurenta in domeniul transpor-turilcir dintre Anglia si America. S-a stabilit precis careporturi cui ii revin" ; a fost creat un comitet comun decontrol etc. Acordul a fost incheiat pe termen de 20 de ani

cuprinde o clauza care prevede ca in caz de razboi elii pierde valabilitatea *.

Extrem de instructiva este $i istoria formarii carteluluiinternational al sinelor de cale ferlta. Pentru prima oarauzinele de sine din Anglia, Belgia si Germania au incercat

infiinteze un asemenea cartel inca in 1884, in timpulunei puternice depresiuni in industrie. Ele s-au inteles sanu se concureze pe pietele interne ale tarilor participantela acord, urmind ca pietele externe sa se imparta intre eledupa cum urmeaza : 603/o Anglia, 270/o Germania si73/4 Belgia. India a fost in intregime repartizata Angliei.Impotriva unei firme engleze care ramasese in afara intele-gerii a fost inceputa o lupta comuna, ale carei cheltuieliau fost acoperite cu un anumit procent din vinzarea totalLDar in 1886, cind doua firme engleze s-au retras din cartel,acesta s-a destramat. Este demn de relevat ca in perioadelede avint industrial care au urmat nu s-a putut ajunge laun nou acord.

La inceputul anului 1904 a fost infiintat in Germaniasindicatul otelului. In noiembrie 1904, cartelul international

* Riesser, op. cit.. p 125.

si

si

sa

378 V. I. LENIN

al sinelor a fost refacut cu urmatoarele cote : Anglia53,5°/o, Germania 28,83°/o, Belgia 17,67°/o. Apoia aderat Franca cu cota de 4,80/0 in primul an, 5,80/0 inanul urmator si 6,40/0 in cel de-al treilea, in total decipeste 100°/o, adica 104,8% etc. In 1905 a aderat si Trustulotelului" din Statele Unite ale Americii (Corporatia ote-lului"), apoi Austria si Spania. In momentul de fata

scria Vogelstein in 1910 , impartirea lumii e termi-nata, asa inch marii consumatori, si in primul rind caileferate ale statului de vreme ce lumea a fost impartitalira ca interesele lor sä fi fost luate in seama , pot trii,ca poetul, in cerul lui Jupiter" *.

Mentionam de asemenea sindicatul international al zin-cului, creat in 1909, in cadrul caruia volumul productieieste riguros repartizat intre cinci grupuri de uzine, si anumeuzinele germane, belgiene, franceze, spaniole si engleze ;apoi trustul international al explozivilor, aceasta dupacum spune Liefmann uniune strinsa, pe deplin modernaa tuturor intreprinderilor germane de explozivi, care im-preunä cu fabricile de dinamita similar organizate dinFranca si S.U.A. si-au impartit apoi intre ele, ca sa spunemasa, lumea intreaga".**.

Potrivit evaluarii lui Liefmann, numarul cartelurilor in-ternationale la care participa Germania se ridica in 1897la vreo 40, iar in 1910 la nu mai putin de 100.

Unii autori burghezi (iar in tabara kr se afla acum siK. Kautsky, care si-a tradat definitiv pozitia marxistl pecare se situa, bunaoara, in 1909) au exprimat parerea cacartelurile internationale, fiind una dintre cele mai preg-nante forme de manifestare a internationalizarii capitalu-lui, fac posibila speranta ca in conditiile capitalismului vaputea fi mentinuta pacea intre popoare. Din punct de ve-dere teoretic, aceasta parere este o meptie purl, iar dinpunct de vedere practic un sofism, o metoda necinstitade a apara oportunismul de cea mai rea speti. Cartelurileinternationale arata in ce masura au crescut acum monopo-lurile capitaliste si care este obiectivul real al luptei chntreuniunile capitalistilor. Aceasta din urma imprejurare este

* Voqelsteln. Orgardsationsformee, p. 100.** Liefmann. Kertelle und Truste, 2. A., p. 161.


cea mai importanta dintre toate ; numai ea ne larnurestesensul istoric-economic al evenimentelor, caci forma lupteise poate schimba si se schimba necontenit in functie de di-ferite cauze relativ particulare si vremelnice, dar fondulluptei, continutul ei de clasa, nu se poate schimba in niciun caz atita timp cit exista clase. Se intelege ca este ininteresul burgheziei, al celei germane, de pilda, de parteacareia a trecut in fond Kautsky in consideratiile sale teore-tice (despre aceasta vom mai avea prilejul s vorbim incele ce urmeaza), sa estompeze continutul luptei economicecontemporane (imparvirea lumii) i sä scoata in evidentacind una, cind alta dintre formele acestei lupte. De aceeasigreseala se face vinovat i Kautsky. Este vorba, desigur,nu de burghezia germana, ci de cea mondialL Capitalistiiii impart intre ei lumea nu dintr-o rautate deosebita a kr,ci pentru ca gradul de concentrare atins ii sileste s por.:neasca pe aceasta cale in scopul de a obtine profit ; si eto impart corespunzator cu capitalul", cu forta" altmod de imparcire nu poate exista in sistemul productieide marfuri si al capitalismului. Raportul de force se schimbainsa in functie de dezvoltarea economica si politica ; pen-tru a 114elege ceea ce se petrece in jurul nostru, trebuie sàstim ce anume probleme se rezolva prin schimbarile rapor-tului de force, iar intrebarea daca aceste schimbari sintpur" economice sau extraeconomice (militare, de pilda)n-are decit o importanta secundara si nu poate schimbacitusi de putin concepviile fundamentale asupra epochcontemporane a capitalismului. A substitui problemei con-rinutului luptei si al invelegerilor dintre uniunile capita-

pe aceea a formei acestei lupte si a acestor intelegeri(forma care azi e pasnica, miMe nepanic i poimiineiarasi nepasnica) inseamna a te preta la sofisticarii.

Epoca capitalismului contemporan ne arata. cà intre uniu-nile capitalistilor se statornicesc anumite relatii pe terenulimpartirii economice a lumii, iar alaturi de aceasta si inlegatura- cu aceasta intre uniunile politice, intre state, sestatornicesc anumite relatii pe terenul impartirii teritorialea lumii, pe terenul luptei pentru colonii, al luptei pentruspatiu economic".

listilor

380 V. I. LENIN

VI. IMPARTIREA LUMII INTRE MARILE PUTERI

In lucrarea sa Dezvoltarea teritoriala a coloniiloreuropene" *, geograful A. Supan face urmatorul bilantsumar al acestei dezvoltari la sfirsitul secolului al XIX-lea :

in procente, aparlinlnd puterilor coloniale europene(inclusiv Statelor Unite ale Americii):

1376 1900 0 amtere deIn Africa 10,8% 90,4% +79,6%

Polinezia 66,8% 98,9% +42,1%Asia 61,6% 66,6% + 5,1%Australia 100,0% 100,0%America 27,5% 27,2% 0,3%

Trasatura caracteristica a acestei perioade incheieel este deci impalirea Africii si a Polineziei". Deoarecein Asia si in America nu exista teritorii neocupate, adicateritorn care sa nu apartina nici unui stat, concluzia luiSupan trebuie largita, spunindu-se ca trasatura caracteris-tick' a perioadei in cauza este imparcirea definitiva a globu-lui, definitiva nu in sensul c. n-ar mai fi cu putinta oreimpärtire dimpotriva, reimpartirile sint posibile siinevitabile ci in sensul ca politica colonialista a tarilorcapitaliste a incheiat acapararea teritoriilor neocupate depe planeta noastra. Pentru prima oara lumea se prezintaca o lume deja impar;ita, asa inch de aici incolo pot avealoc numai reimparciri, adica trecerea de la un stapin" laaltul, si nu trecerea de la situatia de teritorii fara stapinla cea de teritorii cu stapin".

Trecem, asadar, printr-o epoca specifica a politicii colo-nialiste mondiale, epoca care este in modul cel mai strinslegata de treapta cea mai noua a dezvoltarii capitalismu-lui", de capitalul financiar. De aceea trebuie sa ne oprimmai amanurgit, inainte de toate, asupra datelor faptice,pentru a lamuri cit mai precis atit deosebirea dintre epocaactua1 i cele precedente, cit i starea de lucruri din rnomen-tul de faIa. In primul rind se pun aici urmatoarele doua.'

* A. Supan. Die territoriale Entwicklung der europãischen Kolonien*.2906 p. 254.

Teriloriile,

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MM INALT AL CAPITALISMULUI 381

intrebäri concrete : se observa oare o intensificare a poli-ticii colonialiste, o asckire a luptei pentru colonii tocmaiin epoca capitalului financiar si cum anume este impalitalumea in aceasta privika in momentul de fata ?

In cartea sa consacrata istoriei colonizarii *, autorulamerican Morris incearca sa totalizeze datele referitoare laintinderea posesiunilor coloniale ale Angliei, Frakei siGermaniei in diferite perioade ale secolului al XIX-lea 152Iata, pe scurt, rezultatele okinute de el :

Intinderea posesinnilor coloniale

Anglia Franta Germaniasuprafata oupraf eta

(milioanesuprafata(milioane(milioane populatia populMia poPulatiaAnii de mile (milioane) de mile (milioane) de mile (milioa-

pitrate) pittrate) p1trate) no)

1816 1830186018801899

?

2,57,79,3

126,4146,1267,9309,0

0,020,20,73,7

0,53,47,5

56,4

--1,0

--_

14,7

Cuceririle coloniale ale Angliei au luat o amploaredeosebit de mare in perioada 1860-1880 si au avut si inultirnele doua decenii ale secolului trecut o amploare consi-derabila. Cuceririle coloniale ale Frakei si Germaniei auavut loc tocmai in aceste doua decenii. Am vazut mai susca limita dezvoltarii capitalismului premonopolist, in carepredomina libera concurenta, a fost atinsa in anii 18601870. Acum vedem ca tocmai dupa aceasta perioada iauun mare avint" cuceririle coloniale si devine extrem deasckita lupta pentru imparvirea teritoriala a lumii. Este,prin urmare, neindoielnic ca trecerea capitalismului lastadiul capitalismului monopolist, la capitalul financiar,este legata de o ascucire a luptei pentru impartirea lumii.

In lucrarea sa cu privire la imperialism, Hobson arataa anii 1884-1900 reprezinta o perioada de intensa ex-pansiune" (extindere teritoriala) a principalelor state euro-pene. Potrivit calculelor lui, in aceasta perioada, Anglia

* Henry C. Morris. The History of Colonization', N.Y., 1900, vol. II,p. 88 ; 1, 419 ; II, 304.

26

382 V. I. LENIN

a dobindit 3 700 000 de mile patrate cu o populatie de57 000 000 Franta 3 600 000 de mile patrate cupopulavie de 36 500 000 ; Germania 1 000 000 de milepatrate cu o populavie de 14 700 000 ; Belgia 900 000 demile patrate cu o populatie de 30 000 000 ; Portugalia800 000 de mile patrate cu o populatie de 9 000 000. Goanadupa colonii a tuturor statelor capitaliste la sfirsitul seco-lului al XIX-lea, si mai ales dupa 1880, este un faptindeobste cunoscut in istoria diplomaviei si a politiciiexterne.

/n perioada de maxima inflorire a liberei concurenvein Anglia, in anii 1840-1860, liderii politici burghezidin aceasta tara erau impotriva politicii colonialisteconsiderau cà eliberarea coloniilor, despartirea lor completade Anglia este ceva inevitabil i folositor. Intr-un articoldespre imperialismul englez contemporan" *, aparut Ia1898, M. Beer arata ca in 1852 un om de stat englez ca.Disraeli, in genere atit de inclinat spre imperialism, spunea :Coloniile sint niste pietre de moara pe grumazul nostru",iar la sfirsitul secolului al XIX-lea eroii zilei erau in AngliaCecil Rhodes si Joseph Chamberlain, care propovadulaufatis imperialismul i promovau cu maximum de cinism opolitica imperialista !

Nu este lipsit de interes faptul ca Inca pe atunci acestilideri politici ai burgheziei engleze vedeau clar legaturadintre radacinile, ca si zicem asa, pur economice i celesociale-politice ale imperialismului contemporan. Chamber-lain propovaduia imperialismul ca o politica realistA,inteleapta i economicoasa", atragind atentia in specialasupra concurentei pe care o intimpina astazi Anglia pepiata mondiala din partea Germaniei, Americii i Belgiei.Salvarea este in monopol spuneaucarteluri, sindicate i trusturi. Salvarea este in monopolle tineau isonul liderii politici ai burgheziei, grabindu-sesa puna mina pe regiunile Inca neimpartite ale lumii. IarCecil Rhodes, dupa cum relateaza prietenul sau intim,ziaristul Stead, i-a impartasit in 1895 urmatoarele reflectiiin legatura cu ideile sale imperialiste : Am fost ieri in

* Die Neue Zeit', XVI, I, 1898, S. 302.

§i

capitalitii, infiintind

a


East End (cartier muncitoresc) si am asistat la o intrunirea somerilor. Cind, dupà cuvintArile salbatice pe care le-amauzit acolo si care nu erau decit strigatul deznadajduit alunor oameni care cereatr: piine, piine !, veneam spre casasi ma gindeam la cele vazute, rn-am convins si mai multde insemnatatea imperialismului... Ideea mea cea maiscurnpa este rezolvarea problemei sociale, si anume : pen-tru a salva de la un razboi civil ucigator cele 40 000 000 delocuitori ai Regatului Unit, noi, promotorii politicii colo-niale, trebuie sa punem stapinire pe noi teritorii pentruplasarea prisosului de populacie, pentru dobindirea unornoi piece de desfacere a marfurilor produse in fabrici si inmine. Imperiul, asta am spus-o intotdeauna, este o chestiunede stomac. Daca vreci &à evitaci un razboi civil, trebuie sadevenici imperialisti" *.

Asa vorbea in 1895 milionarul Cecil Rhodes, acest regeal financei si principalul vinovat de izbucnirea razboiuluianglo-bur ; la drept vorbind insa, pledoaria sa proimperia-lista e numai cam grosolana, cinica, dar in fond nu sedeosebeste de teoria" domnilor Masrov, Siidekum, Potre-sov, David, de cea a intemeietorului marxismului rus etc.etc. Cecil Rhodes a fost un sociallovinist ceva rnai cinstit...

Pentru a infacisa un tablou cit rnai exact al imparciriiteritoriale a lumii si al schimbarilor intervenite in aceastaprivinca in ultimele decenii, ne vom folosi de datele sinte-tizate de Supan in sus-citata sa lucrare cu privire la po-sesiunile coloniale ale tuturor statelor din lume. Supan iaanii 1876 si 1900 ; noi vom lua anul 1876 care estefoarte fericit ales, caci tocmai in acel timp poate fi socotitain linii generale incheiata dezvoltarea capitalismului vest-european in stadiul lui premonopolist si anul 1914,inlocuind cifrele lui Supan cu date mai not, luate dinTabelele geografice-statistice" ale lui Hiibner. Supan ianumai coloniile ; noi socotim ca, pentru a putea infacisaun tablou atotcuprinzator al imparcirii lumii, este util saadaugam date sumare cu privire la carile neocoloniale si lasemicolonii, printre care se numara Persia, China si Turcia :prima din aceste cad a si devenit aproape in intregime o

* "Die Neue Zeit', XVI, I, 1898, S. 304.

26*

384 V. I. LENIN

colonie, iar a doua si a treia sint pe cale de a devenicolonii 153.

Obtinem astfel urmatoarele rezultate :Posesiunile coloniale ale marilor puteri: (in milioane km2

0. in milioane de locuitori)Colonii , Metropole Total

AngliaRusiaFrantaGermaniaStatele UniteJaponia

1876

km2 locuitori

22,5 251,917,0 16,90,9 6,0- --- --

1914 1914 1914

kma loonitori km2 loouitori kma loouitori

33,517,410,62,90,30,3

393,633,265,512,39,7

19,2

0,36,40,50,59,40,4

46,5 33,8 440,0136,2 22,8 169,4

39,6 11,1 96;164,9 3,4 77,297,0 9,7 106,763,0 0,7 72,2

Total cele 6mare puteri 40,4 273,8 65,0 623,4 16,5 437,2 81,6 960,6

Coloniile celorlalte platen (Belgia, Olanda etc.) 9,9 46,3Semicolonii (Persia, Chfna Turcia) 14,5 361,2Celela1te tali 28,0 289,9

Intregul glob pdmintesc 133,9 1 657,0

Vedem aici cit se poate de clar in ce masura a fost in-cheiata" impartirea lumii la hotarul dintre secolul alXIX-lea si al XX-lea. Dupa 1876, posesiunile coloniale s-auextins in proportii uriase : mai mult decit o data si juma-tate, de la 40 000 000 la 65 000 000 km2 la cele sase mariputeri ; cresterea e de 25 000 000 km2, o data si jumatatemai mult decit suprafata metropolelor (16 500 000 km2).In 1876 trei din aceste mari puteri nu aveau de loc colonii,iar a patra, Franca, aproape ca nu avea. /n 1914 acestepatru mari puteri stapineau colonii cu o suprafata de14 100 000 km2, adica aproximativ o data si jurnatate maimult decit suprafata Europei, cu o populatie de aproape100 000 000 de locuitori. Inegalitatea extinderii posesiuniorcoloniale este foarte mare. Comparind, de pilda, Franta.Germania si Japonia, care nu prezinta prea mari deosebiriin ceea ce priveste suprafata teritoriului si numarul delocuitori, constatam ca prima din aceste tali a dobindit

1


aproape de trei oH mai multe colonii (ca suprafata) decita doua si a treia luate la un loc. Dar si in ceea ce privesteproportiile capitalului financiar, Franca era la inceputulacestei perioade de citeva oH mai bogata, poate, decit Ger-mania si Japonia luate la un loc. Marimea posesiunilorcoloniale este influentata nu numai de conditiile pur eco-nomice, ci si, pe baza lor, de conditiile geografice etc. OH-cit de accentuata a fost in ultimele decenii nivelarea lumii,egalizarea conditiilor economice 0 de trai in diferite taxisub presiunea marii industrii, a schimbului si a capitaluluifinanciar, totusi deosebirea este lima considerabila, si printrecele sase OH amintite gasim, pe de o parte, OH capitalistetinere, care au progresat neobisnuit de repede (America,Germania, Japonia), pe de altà parte OH de veche dezvol-tare capitalista (Franta si Anglia), care au progresat In ul:timul timp mult mai lent decit cele precedente, precum sio tat% cea mai inapoiata din punct de vedere economic(Rusia), uncle imperialismul capitalist contemporan esteprins, ca sa zicem asa, intr-o extrem de deasa retea de re-latii precapitaliste.

Alaturi de posesiunile coloniale ale marilor puteri ampus micile colonii ale statelor mici, colonii care constituie,ca sa zicem asa, obiectul imedkat al unei eventuale si pro-babile reimpartiri" a coloniilor. Aceste state mici 10 pas-treaza coloniile, in cea mai mare parte, numai multumitafaptului ca statele maH au interese opuse, ea' intre eleexista frictiuni etc., care le impiedica sa se inteleaga asupraImpartirii prazii. Cit priveste statele semicoloniale", eleofera un exemplu de forme tranzitorii care se intilnesc intoate domeniile naturii si ale societatii. Capitalul finan-ciar reprezinta o forta atit de imensa, se poate spune, de-cisiva in toate relatiile economice si in toate relatiile in-ternationale, incit este in stare sa-si subordoneze si-sisubordoneaza efectiv pin g. sistate care se bucura de ceamai deplina independenta politica ; vom vedea indatiexample in acest sens. Dar este de la sine inteles ca multmai comoda" si mult mai avantajoasä pentru capitalulfinanciar este acea subordonare care este legata de pier-derea independentei politice a tarilor 0 popoarelor subor-donate. Tarile semicoloniale sint caracteristice in aceasta

386 V. I. LENIN

privi* ca forma intermediara". E de la sine imeles calupta in jurul acestor tari semidependente trebuia sa seascuta in mod deosebit n epoca capitalului financiar, cindrestul lumii este deja impartit.

Politica colonialista §i imperialismul au existat §i inainteastadiului contemporan al capitalismului §i chiar inainteacapitalismului. Roma, bazata pe sclavaj, ducea o politicacolonialista i practica imperialismul. Dar consideratiilegenerale" pe tema imperialismului, care dau uitàrii saupun pe planul al doilea deosebirea fundamentala dintreformatiunile social-economice, devin inevitabil banalitattde§arte sau fanfaronada goall, de felul comparatiei dintremarea Roma §i marea Britanie" *. Pina §i politica colonia:lista capitalista din stadiile precedente ale capitahsmuluise deosebqte in mod esential de politica colonialista acapitalului financiar.

Particularitatea esemiala a capitalismului contemporaneste dominavia uniunilor monopoliste ale marilor intre-prinz5.tori. Monopolunle de acest fel slut deosebit detrainice atunci cind toate sursele de materii prime sintconcentrate intr-o singura mina, §i am vazut de cita per-severe* dau dovada uniunile internationale ale capita-li§tilor n efortunle lor de a smulge din miinile rivaluluionce posibilitate de concurenti, de a acapara, de pilda,zacamintele de minereu de fier sau zacamintele de pe-trol etc. Numai posedarea coloniei ofera garanvia deplin'aa succesului monopolului impotriva oricaror surprize inlupta cu rivalul, inclusiv n cazul cind acesta din urma s-argindi sa se apere introducind prin lege monopolul de stat.Cu cit mai inalt e gradul de dezvoltare a capitalismului, cucit mai simtit 5. se face lipsa de materii prime, cu cit maiascuvite sint concure* §i goana dupa izvoare de materiiprime in lumea intreaga, cu atit mai inver§unata este luptapentru dobindirea de colonii.

Se poate face chiar afirmacia scrie Schildercare unora le va parea, poate, paradoxala, c intr-unviitor mai mult sau mai putin apropiat cresterea popu-laIiei ora§ene§ti §i industriale ar putea sa fie frinata mai

* C. P. Lucas. Greater Rome and Greater Britain'. Oxf., 1912, sau East'of Cromer. Ancient and modern Imperialism'. L., 1910.


curind de lipsa de materii prime pentru industrie decitde o lipsa de produse alimentare". Asa, de pildi, devinetot mai acuta lipsa lemnului, care se scumpeste mereu,lipsa de piele, de materii prime pentru industria textil5..Uniunile industriasilor incearca sa creeze un echilibruIntre agricultura si industrie pe scara intregii economiimondiale ; drept exemplu ar putea fi citate uniunea inter-nationala a asociatiilor filaturilor de biimbac din princi-palele state industriale, infiintata in 1904, §i uniunea eu-ropeana a asociatiilor filaturilor de in, organizata dupaacelasi model in 1910" *.

Reformistii burghezi, si printre ei indeosebi kautskistiide azi, cauta, desigur, sa diminueze importanta acestorfapte, afirmind ca materiile prime s-ar putea" procurape piata libera fära costisitoarea si primejdioasa` poli-tica colonialisti, cà oferta de materii prime ar putea"fi enorm sporita printr-o simpla" imbunatatire a con-ditiilor agriculturii in general. Dar aceste afirmatii setransforma intr-o apologie a imperialismului, intr-o incer-care de a-I prezenta intr-o lumina favorabila, pentru cala baza lor se af1 a. ignorarea principalei particularitati acapitalismului contemporan : monopolurile. Piga liberidevine tot mai mult de domeniul trecutului, sindicatelesi trusturile monopoliste o restring zi de zi, iar simpla"imbunatatire a conditillor agriculturii se reduce la o im-bunatatire a situatiei maselor, la o marire a salariilor simicsorare a profitului. Unde oare, in afara de inchipuireamierosilor reformisti, exista trusturi care sa se ingrijeascade situatia maselor, in loc sa tinda spre cucerirea decolonii ?

Pentru capitalul financiar au importanta nu numai iz-voarele de materii prime deja descoperite, ci si cele even-tuale, caci in zilele noastre tehnica se dezvolta cu o repe-ziciune nemaipomenita, iar paminturi care azi nu pot fivalorificate ar putea fi puse in valoare miine daca vor figasite noi metode (si pentru asa ceva o mare banal poatesa organizeze o expeditie speciall de ingineri, agronomietc.), daca. vor fi acute mari investitii de capital. Ace-

* Schilder, op. cit., p. 38-42.

388 V. I. LENIN

lasi lucru se poate spune si despre prospectarea bogatillorminerale, despre noi metode de prelucrare si de valorifi-care a unora sau altora dintre materiile prime etc. etc.De aici tendinta inevitabila a capitalului financiar de a-silargi teritoriul economic §i chiar teritoriul in general. Asacum trusturile isi capitaltzeaza bunurile printr-o evaluarefacuta la preturi de doua-trei ori mai mari decit celereale, scontind profiturile posibile" in viitor (si nu inprezent), scontind rezultatele viitoare ale monopolului, totasa si capitalul financiar in general tinde si acaparezecit mai multe paminturi de orice fel, indiferent de loculunde s-ar afla si de mijloacele care trebuie folosite inacest scop, scontind eventualele izvoare de materii primesi temindu-se sa nu ramina in urma in lupta acerba pen-tru ultimele bucati neimpartite inca ale lumii sau pentrureimpartirea celor deja impartite.

Capita listii englezi mita in fel si chip sa dezvolte pro-ductia bumbacului in colonia /or Egipt : in 1904, din cele2 300 000 ha de pamint cultivabil din aceasta tarä,600 000, adica mai mult de un sfert, erau cultivate cubumbac. Rusii fac la fel in colonia kr Turkestan, pentruca in felul acesta isi pot bate mai usor concurentii dinstrainatate, pot ajunge mai usor la monopolizarea izvoare-lor de materie prima, la crearea unui trust textil mai eco-nomicos si mai rentabil, cu o productie combinafa", in

iscare toate fazele productiei prelucrarii bumbacului slfie concentrate in aceleasi mimi.

Interesele exportului de capital genereaza §i ele ten-dinta spre cucerirea de colonii, caci pe piata colonialieste mai usor (iar uneori numai acolo este posibil) sIuzezi de cai monopoliste pentru inlaturarea concurentului,pentru asigurarea livrarilor, pentru consolidarea legatu-rilor" corespunzatoare etc.

Suprastructura extraeconomica ce se inalta pe bazacapitalului financiar, politica acestuia din urma, ideologialui accentueaza tendinta spre cuceriri coloniale. Capitalulfinanciar nu vrea libertate, ci dominatie", spune, pe bunadreptate, Hilferding. Iar un autor burghez francez, dez-voltind §i completind parca sus-citatele idei ale lui Cecil

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAP1TAL1SM1 LUI 389

Rhodes*, scrie ea." la cauzele economice ale politicii colo-nialiste contemporane trebuie adaugate i cauze sociale :Ca urmare a faptului ca vima devine o problema totmai complicata, ca urmare a greutatilor care apasa nunumai asupra maselor muncitoresti, ci i asupra claselormijlocii, in toate varile cu o civilizatie mai veche se acu-muleaza emulta nerabdare, intaritare i ura, care arnenintalinistea publica ; energiilor scoase dintr-un anumit fagasde clasa trebuie sa li se gaseasca o intrebuintare, sa li sedea de lucru in afara tarii respective, spre a se evita oexplozie inauntrul ei»" **.

Ckd vorbim de politica colonialista din epoca impe-rialismului capitalist, trebuie sa remarcam ca capitalulfinanciar si politica internationala corespunzatoare inte-reselor lui, care se reduce la lupta dintre marile puteripentru imparvirea economical i politica a lumii, creeazao serie intreaga de forme intermediare de dependenta destat. Tipice pentru aceasta epoca sint nu numai cele douagrupuri principale de iari, anume Varile posesoare decolonii i coloniile, ci i variatele forme de tari depen-dente, care, din punct de vedere politic, formal, skt inde-pendente, dar care in realitate smt prinse intr-o retea delegaturi de dependenta financiara i diplomatical. Despreuna din aceste forme semicoloniile am vorbit maiinainte. Exemplul unei alte forme ni-1 ofera Argentina,de pilda.

America de Sud, si indeosebi Argentina scrieSchulze-Gaevernitz k lucrarea sa consacrata imperialis-mului britanic , este sub raport financiar atit de de-pendenta de Londra, inch o putem numi aproape o co-lonie comerciala engleza *** Capitalurile investite deAnglia in Argentina sint evaluate de Schilder, pe bazarapoartelor din 1909 ale consulului Austro-Ungariei laBuenos Aires, la suma de 8 3/4 miliarde de franci. Neputem usor inchipui ce legaturi strinse se stabilesc n vir-

* Vezi volumul de fatA, p. 382 Noba red.** Wahl. La France aux colonies", citat de Henri Russier In Le Par-

tage de l'Oceanie", P., 1905, p. 165.*** Schulze-Gaevernitz. Britischer Imperialismus und englischer Freihandelzu Beginn des 20-ten Jahrhunderts". Lpz., 1906, p. 318. Acelasi lucru spunesi Sartorius V. Waltershausen. Das volkswirtschaftliche System der Kapital-anlage Ira Auslande. Berlin, 1907, S. 46.

i

390 v. I. LENIN

tutea acestui fapt intre capitalul financiar englez siprietena" lui credincioasa, diplomatia engleza , de oparte, si burghezia Argentinei, cercurile conducatoare aleintregii ei vieti economice si politice, de altà parte.

0 forma oarecum diferita de dependenta financiarisi diplomatica, in conditii de independenta politica, esteaceea pe care ne-o ofera exemplul Portugaliei. Portugaliaeste un stat independent, suveran, dar in fapt ea se aflade mai bine de 200 de ani, Inca de pe vremea razboiuluipentru succesiunea spaniola (1701-1714), sub protectora-tul Angliei. Anglia a aparat Portugalia si coloniile aces-teia pentru a-si intari propriile ei pozitii in lupta cu ad-versarii sai Spania si Franta. Ea a obtinut in schimbavantaje comerciale, conditii mai bune pentru exportulde marfuri si, mai ales, pentru exportul de capital in Por-tugalia si in coloniile ei, a capatat posibilitatea de a sefolosi de porturile si de insulele portugheze, de cabluriletelegrafice portugheze etc. etc. * Asemenea relatii intrediferite state mari si mici au existat intotdeauna, dar inepoca imperialismului capitalist ele devm un sistem gene-ral, fac parte integranta din ansamblul relatiilor de im-partire a lumii", se transforma in verigi ale lantului deoperatii ale capitalului financiar mondial.

Pentru a incheia cu problema imparvirii lumii, trebuiesa mai mentionam urmatoarele. Nu numai literatura ame-ricana de dupa razboiul spaniolo-american si cea englezade dupa razboiul anglo-bur au pus aceasta problema citse poate de deschis si in termeni cit se poate de precisila sfirsitul secolului al XIX-lea si la inceputul secoluluial XX-lea ; nu numai literatura germana, care a urmaritmai geloasa" ca oricare alta succesele imperialismuluibritanic", a cercetat sistematic acest fenomen. $i in lite-ratura burgheza franceza, aceasta problema a fost pusaintr-un cadru destul de larg si in termeni destul de pre-cisi, in limitele ingaduite de punctul de vedere burghez.Ne referim la istoricul Driault, care, in cartea sa Pro-blemele politice si sociale de la sfirsitul secoluluial XIX-lea", in capitolul Marile puteri si impartirea

* SchIlder, op. clt., vol. I, p. 160-161.

IMPERIALISMUL, STAD1UL CEL MM MALT AL CAPITALISMULUI 391

lumii", scrie urmatoarele : In anii din urma, toate teri-toriile libere de pe glob, cu excepcia Chinei, au fost ocu-pate de puterile europene si de America de Nord. Peacest teren s-au si produs citeva conflicte si deplasari deinfluenta, care prevestesc zguduiri mai cumplite intr-unviitor apropiat. Caci natiunile trebuie sa se grabeasca icine nu s-a asigurat la timp risca sa nu-si capete niciodatapartea si sa nu poata participa la acea vasta exploatarea globului pamintesc care va fi unul dintre faptele esen-Iiale ale secolului urmator (adica al XX-lea). De aceeaEuropa si America au fost cuprinse in ultimul timp defebra expansiunilor coloniale, de febra «imperialismului»,care este cea mai remarcabila trasatura caracteristica asfirsitului secolului al XIX-lea". $i autorul adauga : Inaceasta imparvire a lumii, in aceasta goana turbata dupacomorile si marile piece ale globului, forta relativa a im-periilor intemeiate in secolul acesta, al XIX-lea, se af15.in totala disproportie cu locul pe care-I ocupa in Europanatiunile care le-au intemeiat. Puterile care predominain Europa si care hotarasc destinele ei nu sint in aceeasimasura preponderente in lumea intreaga. $i cum fortacoloniala, speranta de a dobindi bogatii inca neevaluatese va repercuta evident asupra forvei relative a puteriloreuropene, problema coloniala «imperialismul», clack'vrevi , care a si modificat conditiile politice din Europainsasi, le va modifica din ce in ce mai mult" *.

VII. IMPERIALISMUL, STADIU DEOSEBITAL CAPITALISMULUI

Trebuie sa incercam acum sa facem o sinteza a celorspuse mai sus despre imperialism si sa tragem anumiteconcluzii. Imperialismul a aparut ca o dezvoltare si conti-Tulare directa a insusirilor esentiale ale capitalismului ingeneral. Dar capitalismul a devenit imperialism capitalistnumai pe o anumita treapta, foarte Malta, a dezvoltariilui, atunci cind unele insusiri esentiale ale capitalismuluiau inceput sa se transforme in contrarul lor, cind pe toatalinia s-au format si au iesit la iveala trasaturile unei epoci

* J. - B. Driaull. Problemes politiques et sociaux'. P., 1900, p. 299.

392 V. I. LENIN

de tranzitie de la capitalism la o formaciune social-eco-nomica superioara. Din punct de vedere economic, esentialin acest proces este faptul ca libera concurenfi capitalistaeste inlocuita cu monopolurile capitaliste. Libera concu-renca este insu§irea esençiala a capitalismului §i a pro-duc%iei de marfuri in general ; monopolul este antipodulliberei concureme, dar aceasta din urma a inceput sa setransforme sub ochii no§tri in monopol, creind marea pro-ductie, inlaturind mica productie, inlocuind-o pe cea din-tit prmtr-o productie §i mai mare, ducind concentrareaproducviei §i a capitalului pina la un punct in care ea ainceput s genereze §i genereaza monopolul : carteluri, sin-dicate, trusturi, precum §i capitalul, care se contope§tecu acestea din urma, al unei duzini de banci operind cumiliarde. In acela§i timp, monopolurile, generate de liberaconcurenta, nu o inlitura pe aceasta, ci exista deasupraei §i alaturi de ea, creind astfel o serie de contradictii,fricviuni i conflicte deosebit de ascuvite. Monopolul estetrecerea de la capitalism la un sistem superior.

Daca ar fi necesar sa se dea imperialismului o defingiecit se poate de scurta, ar trebui si se spuna ca imperia-lismul este stadiul monopolist al capitalismului. 0 ase-menea definivie ar cuprinde principalul, caci, pe de oparte, capitalul financiar este capitalul bancar al citorvabanci monopoliste foarte mari contopit cu capitalul uniuni-lor monopoliste de industria§i, iar pe de alta parte im-pârvirea lumii inseamna trecerea de la o politica colonia-lista care se extinde nestinjenit asupra unor regiunineocupate inca de nici un stat capitalist la o politica co-lonialista de sfapinire exclusiva a teritoriilor globului im-parvit in intregime.

Dar, de§i comode, pentru rezuma principalul,prea scurte sint totui insuficiente din moment ce

din ele trebuie sa deducem in mod special trasaturi .cit sepoate de esenviale ale fenomenului care se cere defina. Deaceea, fara a uita semnificgia conven%ionala §i relativaa tuturor definitiilor in general, care nu pot imbramaniciodata legaturile multilaterale ale unui fenomen in dez-voltarea sa deplina, trebuie s. dam imperialismului odefinitie care si cuprinda urmatoarele cinci trasaturi esen-

ca. defi-nitiile

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI WALT AL CAPITALISMULUI 393

tiale : 1) concentrarea productiei si a capitalului, concen-trare care a atins o treapta de dezvoltare atit de inalta,inch a creat monopolurile, care au un rol hotaritor inviata economica ; 2) contopirea capitalului bancar cu celindustrial si formarea, pe baza acestui capital financiar",a unei oligarhii financiare ; 3) exportul de capital, spredeosebire de exportul de marfuri, capata o insemnatatedeosebit de mare ; 4) se formeaza uniuni monopoliste in-ternationale ale capitalistilor, care impart intre ele lumea,§i 5) impartirea teritoriala a globului pamintesc intre celemai mafi puteri capitaliste a luat sfirsit. Imperialismuleste capitalismul ajuns in stadiul de dezvoltare in cares-a statornicit dominatia monopolurilor si a capitalulmfinanciar, a capatat o insemnatate deosebit de mare expor-tul de capital, a inceput impartirea lumii intre trusturileinternationale si a luat sfirsit impartirea intregului teri-toriu al globului intre cele mai mafi OH capitaliste.

Mai incolo vom vedea cum poate si cum trebuie sa fiedefinit altfel imperialismul, dad. avem in vedere nu nu-mai notiunile pur economice fundamentale (la care selimiteazi definitia de mai sus), ci si locul istoric al acestuistadiu al capitalismului in raport cu capitalismul in gene-ral, sau raportul dintre imperialism si cele .doua curenteprincipale din miscarea muncitoreasca. Aim insa trebuiesa subliniem ca, in acceptia aratata, imperialismul reore-zinta, fail indoiala, un stadiu deosebit al dezvoltarii capi-talismului. Pentru a da cititorului posibilitatea de a-siface o idee cit mai fundamentata despre imperialism, amcautat cu tot dinadinsul sa citam cit mai multe opiniiexprimate de economisti burghezi care se vad nevoiti sarecunoasca faptele incontestabile privind economia con-temporana a capitalismului. In acelasi scop am reprodusdate statistice amanuntite care permit sa se vada in cemasura a crescut capitalul bancar etc., in ce anume si-agash expresia trecerea cantitatii in calitate si transfor-marea capitalismului dezvoltat in imperialism. E, fireste,de prisos sa mai spunem ca in natura si in societate toatehotarele sint relative si mobile si ca ar fi lipsit de senssa ne lansam in controverse pe tema, de pild'a, in care an

Z94 V. I. LENIN

anume sau in care deceniu a avut loc statornicirea defi-nitiva" a imperialismului.

Dar in ceea ce prive§te definitia imperialismului trebuiesa a/1am c5." sintem in totala divergenta, in primul rind,cu Karl Kautsky, principalul teoretician marxist din epocaa§a-zisei Internationale a II-a, adica din epoca 18891914. Impotriva ideilor fundamentale exprimate in defi-mitia pe care am dat-o noi imperialismului, Kautsky s-apronuntat in termeni categorici 01 in 1915, §1. chiar Incain noiembrie 1914, declarind cà prin imperialism nu tre-buie sa intelegem o faza" sau o treapta in dezvoltarea,economiei, ci o politica, §i anume o anumita politica pre-ferata" de capitalul financiar, a imperialismul nu trebuieidentificat" cu capitalismul contemporan", ca, dna prinimperialism trebuie sa intelegem toate fenomenele capi-talismului contemporan" cartelurile, protectionismul,dominatia financiarilor, politica colonialista , inseamnaca problema daca imperialismul constituie o necesitatepentru capitalism se reduce la o tautologie arhiplata",caci nimeni nu va contesta, fireqte, c5. imperialismul con-stituie o necesitate vitala pentru capitalism" etc. Pentrua infatip cit mai exact ideea lui Kautsky, vom repro-chice definitia pe care a dat-o el imperialismului §i careeste direct indreptata impotriva esentei ideilor expuse denoi (cad obiectiile venind din tabara marxiltilor germani,care de ani de zile propaga asemenea idei, ii sint de multcunoscute lui Kautsky ca obiectii ale unui anumit curentdin sinul marxismului).

Iata definitia lui Kautsky :Imperialismul este un produs al capitalismului indus-

trial care a atins un grad inalt de dezvoltare. El constain tendinta fiecarei natiuni capitaliste industriale de alianexa sau subordona regiuni agrare (subliniat de Kautsky)din ce in ce mai mari, indiferent de natiunile care popu-leaza aceste teritorii" *.

Aceast 5. definitie nu e buna de nimic, pentru 01 des-prinde in mod unilateral, adicã arbitrar, numai o singuraproblema (de§i extrem de importanta atit privita in sine,

* Die Neue Zeit', 1914, 2 (vol. 32), p. 909, din 11 septembrie 1914. Cf.1915, 2, P. 107 51 urm.


cit si in legatura ei cu imperialismul) problema natio-nala, legind-o in mod arbitrar si grelit numai de capitalulindustrial din tarile care anexeaza alte naviuni si scovindin evidenti, tot atit de arbitrar si de gresit, anexarea deregiuni agrare.

Imperialismul este tendinta spre anexiuni iata la cese reduce partea politica a definitiei lui Kautsky. Este aidee justa, dar extrem de incom?leta, deoarece din punctde vedere politic imperialismul inseamna in general ten-dinta spre violenta si reactiune. Pe noi insa ne preocupaaici aspectul economic al problemei, pe care insufi Kautsky1-a introdus in definitia sa. Erorile din definitia luiKautsky sar in ochi. Caracteristic pentru imperialism nu-inicidecum capitalul industrial, ci cel financiar. Nu esteintimplator faptul ca in Franca tocmai dezvoltarea deose-bit de rapida a capitalului financiar, concomitent cu sla-birea celui industrial, a provocat, cu incepere din penul-timul deceniu al secolului trecut, o ascuvire extrem a. apoliticii anexioniste (colonialiste). Caracteristica pentruimperialism este tocmai tendinta de a anexa nu numalregiuni agrare, ci chiar si regiuni dintre cele mai indus-triale (poftele germane in privinta Belgiei, poftele fran-ceze in privinta Lorenei), caci, in primul rind, faptul caimpartirea lumii e deja terminata face ca la o reimpcirtireimperialistii sa intindi mina spre orice fel de teritorii,iar in al doilea rind, esentiala pentru imperialism esterivalitatea intre citeva mari puteri care tind spre liege-monie, adica spre acaparare de teritorii nu atit directpentru sine, cit pentru a-I slabi pe adversar si a subminahegemonia lui (Belgia este pentru Germania deosebit deimportanta ca punct de sprijin impotriva Angliei ; Bag-dadul, pentru Anglia, ca punct de sprijin impotriva Ger-maniei etc.).

Kautsky se refera in special si in repetate rindurila englezi, care ar fi stabilit semnificatia pur politic 5. acuvintului imperialism in acceptia pe care i-o da Kautsky.Si luam pe englezul Hobson. In lucrarea sa Imperialis-mul" aparuta in 1902, cithn :

Noul imperialism se deosebeste de cel vechi, in primulrind, prin aceea ca in locul tendintelor unui singur impe-

396 v. I. LENIN

riu in crestere el pune teoria si practica unor imperii ri-vale, fiecare dintre ele fiind calauzit de aceeasi pofta. deexpansiune politica si de profit comercial, iar in al doilearind prin aceea ca interesele financiare sau cele legatede investiviile de capital predomini asupra intereselorcomerciale" *.

Vedem, asadar, ca referirea lui Kautsky la englezi ingeneral este lipsita de orice temei real (el s-ar fi pututreferi cel mult la imperialistii englezi vulgari sau la apo-logqii fatisi ai imperialismului). Vedem cum Kautsky,pretinzindu-se a fi in continuare un aparator al marxis-mului, face in fapt un pas inapoi in comparavie cu social-lzberalul Hobson, care apreciazi mai just cele doua particu-laritavi istoric-concrete ale imperialismului contemporan"(definivia lui Kautsky nu este decit o mostra. de desconsi-derare a concretului istoric !) : 1) concurença dintre dtevaimperialisme si 2) predominarea financiarului asupra ne-gustorului. Dar cind se vorbeste mai ales de anexarea uneitari agrare de catre o vara industriall, inseamna ca peprimul plan se pune rolul predominant al negustorului.

Definivia lui Kautsky este nu numai gresita si nemar-xista. Ea serveste ca baza unui intreg sistem de conceptiicare o rup pe toata linia si cu teoria marxista, sicu practica marxista, lucru despre care vom mai vorbiin cele ce urmeazà. Este cit se poate de puerila. logomahiastirnita de Kautsky pe tema clack' treapta contemporanaa capitalismului trebuie s5. fie numità imperialism sautreapta a capitalului financiar. Numivi-o cum vreti ; astan-are nici o importanta. Esentialul e ci el, Kautsky, rupepolitica imperialismului de economia lui, vorbind deanexiuni ca despre o politica preferata" de capitalulfinanciar si opunindu-i o alta politica burgheza, care arfi posibila pe aceeasi baza a capitalului financiar. Reieseca monopolurile in domeniul economic ar fi compatibilecu metode nemonopoliste, neviolente, neanexioniste in do-meniul politic. Reiese ca imp5rcirea teritoriala a globului,care a fost incheiata tocmai in epoca capitalului financiarsi care genereaza specificul formelor actuale ale rivalitatii

* Hobson. Imperialism". L., 1902, p. 324.


dintre marile state capitaliste, ar fi compatibill cu o poli-tica neimperialista. Rezulta o cocolosire, o. estompare acelor mai fundamentale contradictii propril treptel .con-temporane a capitalismului, in locul unei dezvalum aadincimii lor, rezulta reformism burghez 1A loc demarxism.

Kautsky polemizeaza. cu Cunow, apologetul german alimperialismului si al anexiunilor, care argumenteaza sun-plist §i cinic : imperialismul este capitalismul contempo-ran ; dezvoltarea capitalismului este inevitabila si pro-gresista ; inseamna deci c imperialismul este progresistsi, n consecinta, trebuie sal ne prosternam 'in fata lui §1.sa-i dntim osanale I Asta ne aminteste de felul caricaturalin care narodnicii infatisau pe la 1894-1895 pozitia mar-xistilor rusi : dna marxistii considera ca in Rusia capi-talismul este inevitabil si are un caracter progresist,inseamn c. .trebuie s. deschida circiumi si 01 se indelet-niceasca cu sadirea capitalismului. Kautsky obiecteaza luiCunow : Nu ! Imperialismul nu este capitalismul contem-poran, ci numai una dintre formele politicii promovatede capitalismul contemporan, iar noi putem §i. trebuie. s.luptam impotriva acestei luptam impotrivaimperialismului, impotriva anexiunilor etc.

La prima vedere, aceasta obiectle pare pe deplin accep-tabila, dar in fapt nu inseamna decit o propovaduire maisubtila, mai disimulata (§i de aceea mai primeidioasa) aimpacarii cu imperialismul, caci o lupta" impotriva poli-ticii trusturilor i bancilor care nu atmge bazele lor eco-nornice se reduce la reformism si pacifism burghez, ladeziderate pioase si inofensive. A ocoli contradictiile exis-tente, a ignora pe cele mai importante dintre ele, in locde a le dezvalui in toata adincimea lor, iata la ce serezuma teoria lui Kautsky, teorie care nu are nimic co-mun cu marxismul. Bineinteles c o astfel de teorie" nuserveste decit la apararea ideii unitatii cu cei de teapalui Cunow

Din punct de vedere pur economic scrie Kautskynu este exclus ca sistemul capitalist sa parcurga

o faza noua : extinderea politicii cartelurilor asupra poli-


politici, s

I

Inca

398 V. I. LENIN

ticii externe, faza ultraimperialismului" *, adica a supra-imperiahsmului, a unirii imperialismelor din lumea in-treaga, si nu a luptei dintre ele, faza suprimarii razboaie-lor in conditiile capitalismului, faza exploatarii in co-mun a lumii de catre capitalul financiar unit pe scarainternationala" **.

De aceasta teorie a ultraimperialismului" ne vomocupa ceva mai jos, pentru a arata in mod amanuntit citde categoric si de irevocabil o rupe ea cu marxismul.Deocamdata msa, in conformitate cu planul general alacestei expuneri, trebuie s aruncam o privire asupra date-lor economice precise referitoare la aceasta chestiune. Esteoare ultraimperialismul" posibil din punct de vederepur economic" sau nu e decit o ultraabsurditate ?

Dna' prin punct de vedere pur economic intelegem oabstractie pura", atunci tot ce se poate spune se va re-duce la teza c dezvoltarea duce la crearea de monopoluri,prin urmare la crearea unui monopol mondial unic, a unuitrust mondial unic. Este o teza incontestabila, darcomplet lipsita de continut, in genul afirmatiei ca. dez-voltarea duce" la fabricarea produselor alimentare in labo-ratoare. In acest sens, teoria" ultraimperialismului este .tot atit de absurda cum ar fi o teorie a ultraagriculturii".

Dar daca e vorba de conditiile pur economice" dinepoca capitalului financiar ca epoca istorica concreta, alcarei inceput coincide cu primii ani ai secolului al XX-lea,raspunsul cel mai bun la abstractiile searbede ale ultra-imperialismului" (care servesc exclusiv tendintei ultra-reactionare de a abate atentia de la adincimea contra-dictiilor existente) consta in a le opune realitateaeconomica concreta a economiei mondiale contemporane.Vorbaria goala a lui Kautsky pe tema ultraimperialismuluialimenteaza, intre altele, ideea fundamental gresita, careaduce apa la moara apologetilor imperialismului, ca do-minatia capitalului financiar ar atenua inegalitatea dez-voltarii economiei mondiale i contradictille dinauntrul ei,pe cind in realitate ea le adince te 154.

Neue Zeit', 1914, 2 (vol. 321 din 11 septembrie 1914, p. 921. Ct.1915, 2, p. 107 si urm.

"Ipie Neue Zeit', 1915, 1. din 30 aprilie 1915, P. 144.

,.D.e

**


In brosura sa Introducere n economia mondiala" *,R. Calwer Incearca s totalizeze principalele date pureconomice care ne dau posibilitatea de a infavisa in modconcret relaviile din cadrul economiei mondiale la hotaruldintre secolul al XIX-lea si al XX-lea. El imparte lumeaintreaga n cinci regiuni economice principale" : 1) re-giunea Europei centrale (Intreaga Europa lark' RusiaAnglia) ; 2) regiunea britanica ; 3) regiunea rug ; 4) re-giunea Asiei de rasarit si 5) regiunea americana, incluindcolomile n regmnile" statelor carora le apartin elelasind la o parte" citeva çri nerepartizate pe regiuni,cum sInt Persia, Afganistanul si Arabia in Asia, Marocul

Abisinia in Africa etc.Iata, pe scurt, datele economice furnizate de Calwer cu

privire la aceste regiuni :

Supra- Popu- Cal de Comert Industriefati latle oomunioatio

el

Prineipalele regiunieconomics ale lumii

11) regiunea Eu-

03 5 0la":

alFs..A.z.

.4 hiN.0 g

07

ropei centrale 27,6 388 204 8 41 251 15 26**(23,6) (146)

2) regiunea bri-tanicit 28,9 398 140 11 25 249 9 61

**(28,6) (356)3) regiunea rusi 22 131 63 1 3 16 3 7

4) regiunea Asieide thsirit 12 389 8 1 2 8 0,02 2

6) regiunea ame-ricanA 30 148 379 6 14 246 14 19

Vedem aici trei regiuni In care capitalismul a atins ungrad inalt de dezvoltare (shit puternic dezvoltate i calkde comunicavie, comertul, industria) : regiunea Euro-pe' centrale, regiunea britanica i cea americana. Printre

***

R. Calwer. Einfithrung in die WeltwIrtschaft'. Big., 1906.In paranteza se arata suprafata si populaiia coloniilor.

27*

§i

§i

'A

§i §i

si

IT II 9i II1:

I 11 AA -I fi21

400 v. I. LENIN

statele din aceste regiuni sint trei care domina lumea :Germania, Anglia si Statele Unite ale Americii. Rivali-tatea imperialistä si lupta dintre ele au capatat un caracterextrem de ascutit datorita faptului ca Germania dispunede o regiune foarte mica.' si de putine colonii ; creareaEuropei centrale" apartine inca viitorului si aceastaregiune se naste in focul unei lupte inversunate. Deocam-data, trasatura caracteristica a intregii Europe este farimi-tarea politica. In regiunile britanica si americana concen-trarea politica este, dimpotriva, foarte mare, dar aid .

exista o disproportie enorma intre intinsele colonii alecelei dintii si extrem de rnicile colonii ale celei de-a doua.Or, in colonii, capitalismul abia incepe sa se dezvolte.Lupta pentru America de Sud devine tot mai ascutita.

In celelalte doua regiuni regiunea rusa si cea a Asieide r5.sarit , capitalismul este slab dezvoltat. In cea din-di, densitatea populatiei este extrem de mica, iar in ceade-a doua, extrem de mare ; in cea dintii, concentrareapolitica este mare, pe cind in cea de-a doua, ea lipseste cudesivirsire. Impartirea Chinei abia a inceput, 6 luptadintre Japonia, Statele Unite etc. pentru impartirea acesteiOH se ascute tot mai mult.

Priviti acum in lumina acestei realitriti enormadiversitate a conditiilor economice si politice, extremadiscrepanta dintre ritmurile de dezvoltare ale diferitelortaxi etc., lupta inversunata dintre statele imperialistebasmul stupid al lui Kautsky despre un ultraimperialismpasnic". Ce altceva este aceasta (laza nu incercarea reac-tionara a unui mic-burghez speriat de a se ascunde decumplita realitate ? Nu este oare clar ca cartelurile inter-nationale, care lui Kautsky i se par a fi germenii ultra-imperialismului" (asa cum prepararea tabletelor in labora-tor ar putea" fi considerata drept germene alultraagriculturii), ne ofera un exemplu de impartire firemparpre a lumii, de trecere de la o impartire pasnicala una nepasnica si viceversa ? Nu este oare clar câ ca-pitalul financiar din S.U.A. si din alte tari, care' cuparticiparea Germaniei si-a impartit in chip pasnic lumeaintreaga bunaoara, in cadrul sindicatului internationalal sinelor de cale ferata sau al trustului international al

IMPERIALISMUL, STADIUI4 CEL MAI 1NALT AL cAprrAusmuun 401

navigaviei comerciale , reimparte acum aceeasi lume pebaza noului raport de forte, care se schimba pe cale cutotul nepasnic5 ?

Capitalul financiar si trusturile nu srabesc, ci accen-tueazI deosebirile in ceea ce priveste ritmul de dezvoltarea diferitelor Orli ale economiei mondiale. $i din momentce raportul de forte s-a schimbat, in ce alt mod ar puteafi rezolvate, in conditiile capitalismului, contradicviileexistente dac5. nu prin forte' i? Date extrem de precise cuprivire la ritmul difeiit de dezvoltare a capitalismului sia capitalului financiar in intreaga economie mondia1 5. g5-sim in statistica c5i1or ferate *. In ultimele decenii dedezvoltare imperialist5, lungimea clilor ferate a crescutdup 5. cum urmeaz5. :

Dili ferate (ininiiirm)1890 1913 +

Europa 224 346 +122Statele Unite ale Americii 268 411 +143Toate coloniileStatele independente 0 semiinde- 125 347 +222pendente din Asia 0 America 43 137 + 94

Total 617 1 104

Mai rapid ca oriunde, asadar, s-au dezvoltat aile feratein colonii si in tarile independente (si semiindependente)din Asia si America. Se stie ca capitalul financiar al celormai mari 4-5 state capitaliste taie si spinzura aici nestin-jenit. Doua sute de mii de kilometri de linii ferate noiin colonii si in alte tari ale Asiei si Americii inseamnapeste 40 de miliarde de m5rci capital nou investit, inconditii deosebit de avantajoase, cu garantii speciale derentabilitate, cu comenzi grase pentru otelarii etc. etc.

Mai rapid ca oriunde se dezvoltI capitalismul in coloniii.s in farile de peste ocean. Dintre ele se ridic5 noi puteri

imperialiste (Japonia). Lupta dintre imperialismele mon-chale se ascute. Creste tributul pe care-1 ia capitalul finan-ciar de la intreprinderile deosebit de rentabile din colonii

* Statistlsches Jahrbuch Mr des Deutsche Reich, 1915 ; Archly Mr Eisen-bahnwesen, 1892 ; unele date de amlnunt cu priyire la repartizarea allot'lerate Intre colonfile diferitelor tlri pe 1890 au trebuit sl fie calculate cuoarecare aproximatie "a.

82 210L7

402 V. I. LENIN

si din tarile de peste ocean. La impartirea acestei prazi",o parte exceptional de mare revine unor tari care nudetin intotdeauna locul intli in ceea ce priveste ritmul dedezvoltare a fortelor de productie. /n statele cele maimari, luate laolalta cu coloniile lor, lungimea cailor ferateera dupa cum urmeaza :

(tn mil km)1890 1913

Statele Unite 268 413 +145Imperiul britanic 107 208 +101Rusia 32 78 + 46Germania 43 68 + 25Franta 41 63 + 22

Total in aceste 5 state 491 830 +339

Asadar, circa 80% din lungimea totala a cailor feratesint concentrate in miinile celor 5 mari puteri. Dar con-centrarea proprietatii asupra acestor cai, concentrarea ca-pitalului financiar este incomparabil mai mare, clici mi-lionarii englezi si francezi, de pilda, detin o parte foartemare din aqiunile si obligaviunile cailor ferate americane,ruse etc.

Datorita coloniilor sale, Anglia si-a extins reveaua sa".feroviara cu 100 000 km, de patru ori mai mult decitGermania. Este insa indeobste cunoscut ca. in acest rastimpdezvoltarea fortelor de productie ale Germaniei, si inspecial dezvoltarea productiei de carbune si de fier, aavut un ritm incomparabil mai rapid decit in Anglia, fara.sa mai vorbim de Franca si de Rusia. In 1892, Germaniaa produs 4 900 000 de tone de fonta, Eta de 6 800 000 detone cit a produs Anglia, pe cind in 1912 productia ei defonta a fost de 17 600 000 de tone, fata de 9 000 000 irkAnglia, ceea ce inseamna o precumpanire enorma asupraAngliei ! * Se pune intrebarea : in conditiile capitalismului,.ce alt mijloc, in afara de razboi, putea sa existe pentruinlaturarea neconcordanvei dintre dezvoltarea fortelor de

* Cf., de asemenea, Edgar Crammond. The Economic Relations of theBritish and German Empires', In Journal of the Royal StatIstkal Somety%1914, July, pp. 777 as.


productie si acumularea capitalului, de o parte, si impar-tirea coloniilor si a sferelor de influenta" ale capitaluluifinanciar, de alta parte ?

VIII. PARAZITISMUL SI PUTREFACTIA CAPITALISMULUI

Trebuie sa. examinam acum o alta latura foarte impor-tanta a imperialismului, careia in majoritatea considera-tiilor pe aceasta tema i se acorda prea puvina importanta.Una dintre deficienvele marxistului Hilferding este a ela ficut aici un pas inapoi fata de nemarxistul Hobson. Vor-bim de parazitismul propriu imperialismului.

Dupa cum am vazut, principala baza economica aimperialismului o constituie monopolul. Acesta este unmonopol capitalist sau, cu alte cuvinte, unul izvorit dincapitalism si care, in condiviile generale ale capitalismului,ale producviei de marfuri si ale concurenvei, se afli intr-ocontradiccie permanenta si ireductibila cu aceste conditit ge-nerale. Cu toate acestea, ca orice monopol, el genereazainevitabil o tendinta spre stagnare si putrefactie. In ma-sura in care se stabilesc, fie si numai temporar, preturide monopol, in aceeasi masura dispar pina la un anumitgrad stimulentele progresului tehnic, si deci ale oricaruialt progres, ale oricarui mers inainte, in aceeasi masuraapare, de asemenea, posibilitatea economica de a frinain mod artificial progresul tehnic. Un exemplu : in Ame-rica, un oarecare Owens a inventat o masina pentrufabricarea sticlelor care inseamna o adevarata revolutiein acest domeniu. Cartelul german al fabricanvilor desticle a cumparat brevetele lui Owens si le-a inchis insertar, impiedicind astfel folosirea lor. Fireste ca in con-diviile capitalismului monopolul nu este niciodata in staresa inlature cu desavirsire si pentru foarte mult timp concu-renca de pe piaca mondiala (acesta este, de altfel, unuldintre motivele pentru care teoria ultraimperialismuluieste o teorie absurda). Fireste ca posibilitatea de a reducecheltuielile de productie si de a mari profiturile prin in-troducerea unor perfecvionari tehnice acvioneaza in fa-voarea schimbarilor. Dar tendinta spre stagnare si putre-factie, proprie monopolului, continua 01 actioneze la rindul

404 V. I. LEHI /4

ei, si in unele ramuri ale industriei, in uncle taxi, pentruanumite intervale de timp, ea devine precump5nitoare.

Monopolul sapinirii unor colonii deosebit de intinse,bogate sau favorabil asezate actioneaz5 in aceeasi directie.

Mai departe. Imperialismul inseamna o acumulareuriasa de capital b5nesc intr-un num5r mic de tIri, acu-mulare care, dup5 cum am vazut, se ridic5. la 100-150 demiliarde de franci in hirtii de valoare. De aici rezult5. ocrestere extraordinari a clasei sau, mai exact, a paturiirentierilor, adicâ a persoanelor care traiesc din thliereacupoanelor" si care nu au nici o legltur 5. cu vreo intre-prindere, unica lor profesiune fiind trind5via. Exportulde capital, una dintre cele mai importante baze economiceale imperialismului, accentueaza si mai mult aceast5. totalalips5. d.e 1egatur5 a paturii rentierilor cu productia si im-prima intregii t'ari care tr5ieste din exploatarea munciicitorva colonii §i fari de dincolo de ocean pecetea parazi-tismului.

In 1893 scrie Hobson capitalul englez investitin str5in5tate reprezenta circa 150/0 din intreaga avutiea Regatului Unit" *. Reamintim ca, in perioada 18931915, acest capital s-a m5rit aproximativ de dou5 ori sijum5tate. Imperialismul agresiv citim mai departela Hobson , care-1 costa atit de scump pe contribuabilsi care are pentru industrias si comerciant o insemnatateatit de mica..., constituie o sursa de mari profituri pentrucapitalistul care cauta plasament pentru capitalul au"...(in limba engleza, aceasta notiune se exprima printr-unsingur cuvint : investor", adica investitor de capital",rentier)... Intregt.1 venit anual pe care Marea Britanieil obtine din intregul sau comer; exterior si colonial, dinimport si export, este evaluat de statisticianul Giffen Ia18 000 000 1.st. (aproape 170 000 000 de ruble) in 1899,socotind 21/20/0 la intreagi valoare a exportului si impor-tului insumind 800 000 00. 1.st." Oricit de mare ar fiacest venit, el nu poate explica imperialismul agresiv alMarii Britanii, pe care-1 explica ins5 foarte bine cele

* Hobson, p. 59, 60.

IMPERIALISMUL, STADIUI. CEL MAI WALT AL CAPITALISMULUI 405

90 000 000-100 000 000 1. st. reprezentind venitul la ca-pitalul investit", venitul paturii de rentieri.

Venitul rentierilor intrece de cinci ori venitul provenitdin comertul exterior al celei mai comerciale" tari dinlume 1 Iata esenta imperiahsmului si a parazitismuluiimperialist.

Notiunea de stat-rentier" (Rentnerstaat) sau de stat-camatar devine, de aceea, un termen curent in literaturaeconomica referitoare la imperialism. Lumea s-a impartitin doua : pe de o parte, un manunchi de state-camatari,iar pe de alta, o majoritate uriasa. formata din state de-bitoare. Printre investitiile de capital in strainatatescrie Schulze-Gaevernitz , primul loc il detin cele carerevin tarilor politiceste dependente sau tarilor aliate :Anglia acorda imprumuturi Egiptului, Japoniei, Chinei,Americii de Sud. La nevoie, flota de razboi a Angliei joacarolul de porta.rel. Foga politica a Angliei o apara im-potriva revoltei debitorilor" *. In lucrarea sa Sistemuleconomic al investitiilor de capital in strainatate", Sar-torius von Waltershausen spune ca Olanda este un modelde stat-rentier" si arata ca, in momentul de fata, Angliasi Franta sint pe cale de a deveni si ele astfel de state **.Schilder considera ca cinci tari industriale Anglia,Franta, Germania, Belgia si Elvetia au un caracterpronuntat de tari creditoare". Olanda nu este inclusl inaceasta categorie numai pentru ca e slab dezvoltata dinpunct de vedere industrial" ***. Statele Unite sint o taracreditoare numai pe continentul american.

Anglia scrie Schulze-Gaevernitz se transformatreptat dintr-un stat industrial intr-un stat creditor. Cutoata cresterea absoluta a productiei industriale si a ex-portului de produse industriale, creste insemnatatea rela-tiva pe care o au pentru intreaga economie nationallveniturile provenite din dobinzi si dividende, din emisiuni,comisioane si speculatii. Dupa pa'rerea mea, tocmai acestfapt constituie baza economica a avintului imperialist.Intre creditor si debitor se stabilesc legaturi mai trainice

* Schu1ze-Gaevernitz. Br. Imp.', p. 320 a altele.** Sart. von Waltershausen . D. Volkswirt. Syst. etc. Brl., 1907, Buch III.

li * * Sclulder, p. 393.

406 V. I. LENIN

decit intre vinzator si cumparator" *. /n ceea ce privesteGermania, editorul revistei berlineze Die Bank", A. Lan-sburgh, scria in 1911, intr-un articol intitulat Germania

stat-rentier", urmatoarele : In Germania este frecventironizati preferinva francezilor pentru viata de rentier,dar in acelasi timp se uita ca, in masura in care e vorbade burghezie, conditiile din Germania devin din ce in cemai asemanatoare cu cele din Franta" **.

Statul-rentier este statul capitalismului parazitar, alcapitalismului in putrefaqie, si aceasta imprejurare nupoate sa nu aiba repercusiuni atit asupra tuturor condi-tiilor social-politice din ;Irile respective, in general, citsi asupra celor doua curente principale din miscarea mun-citoreasca, in special. Pentru a invedera cit mai convin-gator justeea acestei afirmatii, dam cuvintul unui autorca Hobson, care ca martor este cel mai demn de crezare",pentru ca nu poate fi banuit de partinire fava de orto-doxismul marxist", iar pe de alta parte este englez sicunoaste bine starea de lucruri din taxa cea mai bogataatit in colonii si in capital financiar, cit si in experienvaimperialista.

Descriind, sub impresia inca proaspata a razboiuluiImperialismanglo-bur, legatura dintre si interesele finan-

ciarilor", cresterea profiturilor lor de pe urma comenzilor,a livrarilor etc., Hobson scria : Diriguitorii acestei po-litici net parazitare sint capitalistii ; dar aceleasi motiveinfluemeaza si asupra atitudinii unor anumite categoriide muncitori. In multe orase, principalele ramuri indus-triale depind de comenzile pe care le fa'ce statul ; imperia-lismul centrelor industriei metalurgice si de constructiinavale se datoreste in mare masura acestui f apt". Dupaparerea autorului, slabirea vechilor imperii a fost provo-cata de urmatoarele doua imprejurari : 1) parazitismuleconomic" si 2) alcatuirea armatei din elemente provenitedin rindurile popoarelor dependente. Prima este practicaparazitismului economic, care consta in aceea cä statuldominant foloseste provinciile si coloniile sale, precum siVirile dependente, in scopul imbogatirii clasei sale conduca-

* Schulze-Gaevernitz. Br. Imp.', 122.** ,DIe Bank', 1911, 1, p. 10-11.


toare si al coruperii claselor sale de jos, pentru ca acesteasi ramina docile". Posibilitatea unei asemenea coruperi

sub oHce forma s-ar face ea presupune, adaugamnoi, existenta unui profit inalt de monopol.

Referitor la cea de-a doua imprejurare, Hobson scrie :Unul dintre cele mai stranii simptome ale orbirii imperia-lismului este usurinta cu care Marea Britanie, Franca sicelelalte natiuni imperialiste pornesc pe acest drum. MareaBritanie a mers cel mai departe in aceastä privinta. Majo-ritatea bataliilor prin care am cucerit imperiul nostruindian au fost duse de trupele noastre alcatuite din indigeni ;in India, ca si in Egipt in ultima vreme, maH armate per-manente se afla sub comanda unor britanici ; aproapetoate razboaiele pentru cucerirea Africii, cu exceptia parviiei sudice, le-au purtat pentru noi indigenii".

Perspectiva impartirii Chinei li sugereaza lui Hobsonurmatoarele consideratii de ordin economic : Cea maimare parte din Orile Europei occidentale ar putea ca-pata atunci aspectul si caracterul pe care il au astazi uneleregiuni din aceste OH : sudul Angliei, Riviera, regiuniledin Italia si din Elve;ia, prin excelença turistice, locuitede bogatasi, si anume : un manunchi de aristocrati bogaticare incaseaza dividende si pensii din indepartatul Orient,iar alaturi de ei un grup ceva mai mare de funcOonari decarier5, §i de negustori si un numar mai mare de servitorisi de muncitori din transporturi si din industria care lu-creaza la finisarea produselor. Principalele ramuri indus-triale ar disparea, iar produsele alimentare si semifabrica-tele de mare consum ar veni ca tribut din Asia si dinAfrica". heal ce perspective ne deschide o uniune mailarga a statelor occidentale, o federatie europeana a ma-rilor puteri ; ea nu numai cà nu ar stimula progresulciviliza tiei imensamondiale, ci ar putea crea primejdie aunui parazitism occidental : separarea unui grup de na-Iiuni industriale avansate, ale caror clase de sus primescun tribut enorm din Asia si din Africa si cu ajutorulacestui tribut intretin maH mase docile de funcvionarisi de slugi, care nu se mai ocupa cu productia de produseagricole si industriale de masa, ci cu prestarea de serviciipersonale sau cu 0 munci industrialg de =porta* secun-

408 V. T. LENIN

dara, sub controlul unei noi aristocratii aristocravia fi-nantei. Cei care nu ezita sa respinga pur i simplu aceastateorie" (trebuia spus : perspectiva), pe motivul cà nici numeritä sa fie examinata, ar trebui sa se gindeasca la con-diviile economice i sociale existente azi n districtele dinsudul Angliei, care au si fost aduse intr-o astfel de situatie.Ei ar trebui sa. se gIndeasca ce extindere colosala ar putealua acest sistem daca China ar fi supusi controlului eco-nomic al unor asemenea grupuri de financiari, de .inves-titori de capital», controlului unor functionari din apa-ratul lor de stat si economic care sa pompeze profituri dincel mai mare rezervor potential pe care 1-a cunoscutvreodata lumea, hi scopul de a consuma aceste profituriin Europa. Situalia este, bineinteles, mult prea complicata,iar jocul fortelor mondiale prea putin susceptibil de calcu-lare pentru a permite ca aceasta sau orke alta. talmacirea viitorului intr-o singura directie sa fie foarte verosimila.Dar influentele care dirijeaza actualmente imperialismulEuropei occidentale accioneaza in aceasta directie, si dacanu vor intimpina nici o impotrivire, daca nu vor fi aba-tute in alta directie, vor continua sa actioneze tocmai indirecvia unei asemenea desavhsiri a procesului" *.

Autorul are perfecta dreptate : dacci fortele imperialis-mului n-ar intimpina impotrivire, ele ar duce tocmai laaceasta situatie. Semnificatia unor State Unite ale Eu-ropei" in condiviile de azi, in conditiile imperialismului,este aici just apreciata. Ar trebui adaugat doar ca fiinduntrul miscarii muncitoresti oportunistii, vremelnic in-vingatori azi in majoritatea tarilor, lucreaza" siste-matic i perseverent tocmai in aceasta directie. Imperia-lismul, care inseamna hnpartirea lumii i exploatare, nunumai a Chinei, care inseamna profituri inalte de monopolpentru un manunchi de OH foarte bogate, creeazi

economice pentru coruperea paturilor de sus aleproletariatului i prin aceasta alimenteaza oportunismul,incheaga i intareste tabara oportunistilor. Dar nu trebuie

* Hobson, pp. 103. 205, 144. 335. 386.

posi-bilitati

1MPERIALISMUL, STADIUL CEL MM INALT AL CAPITAL1SMULUI 409

uitate fortele care actioneaza impotriva imperialismuluiin general si a oportunismului in special, forte pe care,fireste, nu poate s le vada social-liberalul Hobson.

Oportunistul german Gerhard Hirdebrand, care latimpul sau a fost exclus din partid pentru apararea im-perialismului, dar care astazi ar putea sa. fie liderul parti-dului asa-zis social-democrat" din Germania, il comple-teaza de minune pe Hobson, propovaduind ideea StatelorUnite ale Europei occidentale" (lira Rusia) in vedereaunor actiuni comune"... impotriva negrilor din Africa,impotriva marii miscari islamice", pentru intretinereaunei armate si flote puternice", impotriva coalitieichino-japoneze" * etc.

Descrierea imperialismului britanic" in lucrarea luiSchulze-Gaevernitz ne arata aceleasi trasaturi de parazi-tism. Din 1865 pina in 1898, venitul national al Anglieiaproape s-a dublat, in timp ce venitul provenit dinstrainatate" s-a marit de 9 ori. Daca meritul" imperialis-mului consta in aceea ca il deprinde pe negru cu munca"(fara constringere nu merge...), in schimb primejdia" luiconstà in aceea ca Europa va arunca munca fizic5.mai Indio munca din agricultura si mine, iar apoi i mun-cile mai brute din industrie pe umerii oamenilor deculoare, in timp ce ea se va multumi cu rolul de rentier,pregatind, poate, astfel emanciparea economica, iar apoi

emanciparea politica a raselor de culoare".In Anglia, tot mai multe terenuri sint scoase din circui-

tul agricol i afectate sportului, distractiilor pentru ceibogati. Despre Scotia unde se afla cele mai aristocraticeterenuri de vinatoare i alte terenuri de sport se spune

traieste gratie trecutului ei i d-lui Carnegie" (miliar-dar american). Numai pentru alergarile de cai i pentruvinatoarea de vulpi, Anglia cheltuieste anual 14 000 000 l.st.(cam vreo 130 000 000 de ruble). Numarul rentierilor dinAnglia se ridica la aproximativ 1 000 000. Procentul popu-latiei producatoare scade :

* Gerhard Hildebrand. Die ErschEtteruna der Industrieherrschaft unddes Industriesozialismue. 1910, p. 229 oi urm.

si

ca

410 V. I. LENIN

Nuntitrul munoi-Populatla torilor In prinoi-Angliei palele ramuri ale

industrieimilloane)

Proeentultatii de

populatie

1861 17,9 4,1 23%1901 32,6 4,9 16%

Si, vorbind despre clasa muncitoare engleza, cercetatorulburghez al imperialismului britanic de la inceputul se-colului al XX-lea" se vede nevoit s fac . sistematic odeosebire intre Atura de sus" a muncitorilor i pciturade jos, propriu-zis proletarä". Patura de sus furnizeazamarea majoritate a membrilor cooperativelor i ai sindi-catelor, ai societatilor sportive i ai nenumaratelor sectereligioase. La nivelul acestei paturi este adaptat dreptulde vot, care in Anglia este Inca destul de ingradit pentrua exclude piitura de jos, propriu-zis proletarr Pentrua infatisa in culori trandafirii situatia clasei muncitoareengleze, se vorbeste de obicei nurnai de aceasta patura desus, care formeaza minoritatea proletariatului : de pilda,problema somajului este prin excelenta o problema careafecteazi. Londra i patura proletara de jos, pe care oa-menii politici n-o prea iau in seama..." *. Ar fi trebuit saspuna : pe care politicienii burghezi i oportunistii so-cialistic` n-o prea iau in seama.

Printre particularitatile imperialismului care sint legatede cercul fenomenelor descrise aici este si scaderea emi-gratiei din tarile imperialiste i cresterea imigratiei (afluxulde muncitori- si stramutarile) din taxi mai inapoiate, undesalariile sint mai mici. Emigratia din Anglia, remarcaHobson, scade incepind din 1884 : ea reprezenta 242 000in acel an si 169 000 in 1900. Emigratia din Germaniaa atins nivelul maxim in deceniul 1881-1890 :1 453 000, scazind in cele dou5. decenii urmatoare respec-tiv la 544 000 §i la 341 000. In schimb a crescut numarulmuncitorilor care yin in aceasta tall din Austria, Italia,Rusia etc. Potrivit recensamintului din 1907, in Germaniase aflau 1 342 294 de straini, dintre care 440 800 demuncitori industriali si 257 329 de muncitori agricoli **.

* Schulze-Geevernits. , Br. Imp.",Reichs.

301.** Statistik des Deutschen Bd. 211.

(in

I!

IMPERIALISMUL, STADIUL, CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 411

In Franta, muncitorii din industria miniera sint in mareparte" straini : polonezi, italieni, spanioli *. In StateleUnite ale Americii, emigrantii din estul i sudul Europeilucreaza in muncile cele mai prost retribuite, pe cindmuncitorii americani dau cel mai mare procent de per-soane numite in functii de supraveghetori sau care lucreazala muncile cele mai bine retribuite **. Imperialismul aretendinta de a crea si in rindurile muncitorilor categoriiprivilegiate si de a le rupe de masa larga a proletariatului.

Trebuie s5." subliniem ca in Anglia tendinta imperialis-mului de a dezbina pe muncitori si de a intari in rindurilelor oportunismul, de a provoca o descompunere vremel-nica a miscarii muncitoresti a aparut cu mult inainte desfirsitul secolului al XIX-lea i inceputul celui de-alXX-lea. Intr-adevar, doua trasaturi caracteristice esen-tiale ale imperialismului s-au manifestat in Anglia incade la mijlocul secolului al XIX-lea : detinerea unor vasteposesiuni coloniale si a unei situatii de monopol pe piatamondiala. Marx si Engels au urmarit sistematic, deceniide-a rindul, aceasta legatura dintre oportunismul din mis-carea muncitoreasca i particularitatile imperialiste alecapitalismului englez. Engels, de pilda, ii scria lui Marxla 7 octombrie 1858 : Proletariatul englez se imburghe-zeste de fapt din ce in ce mai mult, asa inch aceastanatiune, cea mai burgheza &titre toate, pare a urmari saaiba in cele din urma o aristocratie burgheza i un pro-letariat burghez alaturi de burghezie. Fireste, din parteaunei natiuni care exploateaza intregul glob, aceasta ten-dinta este, intr-o anumita masura, justificata" 158 Aproapeun sfert de secol mai tirziu, in scrisoarea din 11 august1881, Engels vorbeste despre cele mai proaste trade-unionuri engleze, care se lasa conduse de oameni cumpà-rati de burghezie sau cel putin platiti de ea" 157. Iar inscrisoarea din 12 septembrie 1882 catre Kautsky, Engelsscria : intrebati ce gindesc muncitorii englezi desprepolitica ? Ei bine, exact ce gindesc despre po-litica in general. Aici nu exista un partid muncitoresc,exista numai conservatori radical-liberali, lar muncitorii

* Henger. Die Kapitalsanlage der Franzosen', St.,1913.

1913.** Hourvich. Immigration and Labour', N. Y.,

colonialaMI

si

412 V. I. LENIN

profita linistit, impreuna cu ei, de monopolul colonial alAngliei si de monopolul ei pe pima mondiala" *. (Ace Iasilucru II spune Engels k prefata la editia a doua a lucrariisale Situatia clasei muncitoare din Anglia", 1892 15'3.)

Aici sint aratate limpede cauzele i efectele. Cauzele :1) exploatarea lumii ktregi de catre aceasta tara ; 2) si-tuaçia ei de monopol pe piata mondiala ; 3) monopolulei colonial. Efectele : 1) Imburghezirea unei parti a pro-letariatului englez ; 2) o parte a proletariatului se Iasicondusa de oameni cumparati de burghezie sau cel putinplatiti de ea. Imperialismul de la kceputul secoluluial XX-lea a terminat 'impartirea lumii intre un manunchide state, astfel inch fiecare dintre acestea exploateazaacum (hi sensul stoarcerii de supraprofit) o parte a glo-bului" ceva mai mica' dech cea exploatata de Anglia in1858 ; fiecare dintre ele detine pe piata mondiala o situa-tie de monopol datorita trusturilor, cartelurilor, capitalu-lui financiar, precum i relatiilor dintre creditor si de-bitor ; fiecare are, ktr-o anumita masura, un monopolcolonial (am vazut ca din 75 000 000 km2, ch reprezintasuprafata tuturor coloniilor din lume, 65 000 000, adica86%, skt concentrate hi milnile a 6 puteri ; 61 000 000,adica 81%, skt concentrate in milnile a 3 puteri).

Trasatura distinctiva a situatiei actuale o constituieexistenta unor conditii economice i politice care nu pu-teau sa nu adinceasca incompatibilitatea dintre oportu-nism si interesele generale si fundamentale ale miscariimuncitoresti : dintr-un embrion, imperialismul a devenitsistem dominant ; monopolurile capitaliste au ocupat pri-mul loc hi economia nationala si hi politica ; impartirealumii a fost dusa pIn la capat ; iar pe de alta parte, inlocul monopolului exclusiv al Angliei, vedem c. ntre unmic numar de puteri imperialiste se desfasoara o luptapentru participarea la monopol, lupta care caracterizeazatot inceputul secolului al XX-lea. Astazi oportunismul numai poate triumfa pe deplin in miscarea muncitoreascg. a

* Brlefwechsel von Marx und Engels, Bd. II, S. 290 ; IV, 453.K. Kautsky. Sorlalismus und Xolonlalpolitik. Brl. 1907, p. 79 ; aceastabrosura a fast scrisk In vremur.le de mult apuse cind Kautsky mai eramarxist.


unei tari pentru un sir lung de decenii, asa cum a invinsin Anglia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, darintr-o serie de fari el s-a copt, s-a rascopt i a putrezit,contopindu-se pe deplin, sub forma sociallovinismuluicu politica burgheziet.

IX. CRITICA IMPERIALISMULUI

Prin critica imperialismului, in sensul larg al cuvintului,tntelegem atitudinea pe care diferitele clase ale societatiio au fata de politica Imperialismului in functie de ideolo-gia lor generall.

Proportiile uriase ale capitalului financiar, care esteconcentrat in miini putine i creeaza. o retea neobisnuit delarg ramificat i densa de relatii i legaturi, prin inter-mediul careia el ii subordoneaza nu numai masa capita-listilor mijlocii i mici, ci pe aceea a capitalistilorproduca.torilor foarte mici, pe de o parte, si lupta ascutitaimpotriva celorlalte grupurt nationale-statale de finan-ciari pentru impartirea lumii i pentru dominatia asupraaltor tari, pe de aka' parte, provoaca trecerea in bloc atuturor claselor avute de partea imperialismului. Tendintagenerala" de a se entuziasma in fata perspectivelor im-perialismului, apararea lui inversunata si idealizarea luiin fel si chip iata semnul vremii. Ideologia imperia-lista patrunde si in clasa muncitoare, care nu este despar-061 printr-un zid chinezesc de celelalte clase. Daca lideriiactualului Partid asa-zis social-democrat" din Germaniaau cap'atat pe drept cuvint numele de social-imperia-listi", adica socialisti in vorbe si imperialisti in fapte, nu-imai putin adevàrat ca Hobson a constatat inca in 1902existenta in Anglia a imperialistilor fabieni" membriiorganizatiei oportuniste Societatea fabiana".

Oamenii de stiinta si publicistii burghezi iau aparareaimperialismului, de obicei, intr-o forma Intrucitva voalata,disimulind dominatia deplina a imperialismului 6

lui adinci, straduindu-se s scoata pe primul plan* Social-sovintsmul rus al domrdlor Potresov, Menke% Miss lov etc.,

atit In forma lui MOO clt 0 in cea camuflatt (al d-lor Ciheidze, Skobelev,Akselrod, Martov etc.), 10 are 0 el origInea In varletatea rust a oportu-nismului, $1 anume In lichldatorism.

28

*,

si si

radaci-nile

414 V. I. LENIN

particularitati i detalii secundare, cautind sa abata atentiade la ceea ce este esential i recurgind in acest .scop laarhipuerile proiecte de reforme" de felul .celeia carepreconizeaza ca trusturile sau bancile sa. fie puse subsupravegherea politiei etc. Mai rar se mandesta =perm-

cinici, care au curajul sa recunoasca absurch-tatea ideii unei reformari a trasaturilor esentiale aleimperialismului.

Sa.clam un exemplu. In publicatia WeltwirtschaftlichesArchly", imperia1itii germani calla s. urmareasca misca-rile de eliberare nationala din colonii, in special, bine-inteles, din cele negermane. Ei inregistreaza framintarile

protestele din India, miscarile din Natal (Africa de sud),din Indiile Olandeze etc. Intr-o nota pe marginea uneidari de seama engleze asupra Conferintei din 28-30 iunie1910 a natiunilor i raselor subjugate, la care au participatreprezentanti ai diferitelor popoare asiatice, africaneeuropene aflate sub dominatie straina, unul dintre acesti

comentind cuvintarile rostite la conferinta,.scrie : Impotriva imperialismului, spun ei, trebuieducem lupta : statele dominante trebuie s. recunoascadreptul la independenta al popoarelor subjugate ; un tri-bunal international trebuie sa supravegheze aplicarea tra-tatelor incheiate intre marile puteri i popoarele slabe.La aceste deziderate pioase s-a limitat conferinta. Parti-cipantn la aceasta conferinta nu inteleg citusi de putinadevarul ca. imperialismul e indisolubil legat de capitalismin forma lui actual i ca de aceea (!!) lupta directa im-potriva imperialismului nu are sorti de izbinda, afara doarde cazul cind s-ar margini la combaterea unor excesedeosebit de odioase" *. Deoarece indreptarea prin reformea bazelor imperialismului este 0 inselatorie, un dezideratpios", deoarece reprezentantii burghezi ai natiunilor asu-prite nu merg mai departe" inainte, acest reprezentantburghez al natiunii asupritoare merge mai deoarte"inapoi, spre o atitudine slugarnica fata de imperialism,camuflata sub pretentia de rigurozitate stiintifica". Nimicde zis, frumoasa logica" I

* Weltwirtschaftliches Archiv, Bd. II, p. 193.

imperialisti,

listii fatisi,

si

sO

-

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 415.

Problema daca este posibila o schimbare prin reforme abazelor imperialismului, problema daca trebuie sa semearga inainte, spre ascutirea i adincirea contradictiilorgenerate de el, sau inapoi, spre atenuarea lor, sint pro-blemele fundamentale ale criticii imperialismului. Deoareceparticularitatile politice ale imperialismului sint reactiuneape toata linia i intensificarea asupririi nationale in le-gatura cu dominatia oligarhiei financiare i cu inlaturarealiberei concurente, de la inceputul secolului al XX-lea semanifests. in mai toate tarile imperialiste o opozitie mic-burgheza-democratica fata de imperialism. Si ruptura luiKautsky si a larg raspinditului curent international alkautskismului cu marxismul consta tocmai in aceea ca el,Kautsky, nu numai c n-a cautat i n-a stiut s ia atitu-dine impotriva acestei opozitii mic-burgheze, reformiste

economiceste profund reactionare, ci, dimpotriva, i s-aalaturat in practica.

In State le Unite, razboiul imperialist din 1898 impo-triva Spaniei a provocat opozitia antiimperialistilor",acesti ultimi mohicani ai democratiei burgheze, care 11

numeau razboi criminal", considerau c anexarea de teri-torii straine este o incalcare a constitutiei, declarau cLfelul in care s-a procedat cu seful indigenilor din Filipine,Aguinaldo (dupa ce i s-a fagaduit ca tara sa va fiau fost debarcate trupe americane, iar insulele Filipine aufost anexate), este o inselatorie din partea sovinistilor"si citau cuvintele lui Lincoln : cind omul alb se guver-neaza singur, asta este autoguvernare ; cind el se guver-neaza singur i totodata guverneaza pe altii, asta nu maieste autoguvernare, ci despotism" *. Dar atita timp cittoata aceasta critic a. se temea s. recunoasca legatura

dintre imperialism si trusturi, deci legatura indiso-lubila dintre imperialism si bazele capitalismului, atitatimp cit ea se temea sa se alature fortelor generate demarea productie capitalista si de dezvoltarea acesteia, earaminea un deziderat pios". -

Aceeasi este si pozitia fundamentala adoptata de Hob-son in critica pe care o face imperialismului. Hobson a

* J. Patoulllet. L'impérialisme américaIn'. Dijon, 1904, p. 272.

28*

si

libera,

indi-solubila

416 V. I. LENIN

luat-o inainte lui Kautsky, ridicindu-se impotriva inevi-tabilitatii imperialismului" i subliniind necesitatea de aridica capacitatea de consum" a populatiei (in conditulecapitalismului !). Dintr-un punct de vedere mic-burghezcritica imperialismul, atotputernicia bancilor, oligarhiafinanciara etc. autorii Agahd, A. Lansburgh, L. Eschwege,de repetate ori cita;i de noi, iar dintre autorii francezi

Victor Berard, autorul lucrarii superficiale Anglia §iimperialismul", ap5,rut5. in 1900. Tovi ace§tia, care sintdeparte de a se pretinde marxi§ti, opun imperialismuluilibera concurenta §i democratia, condamna planul aventu-rist al construirii liniei ferate Berlin-Bagdad, generatorde conflicte §i razboi, exprima pioase deziderate" depace etc., §i pina §i A. Neymarck, statisticianul emisiunilorinternationale, totalizind in 1912 sutele de miliarde defranci ale valorilor internationale", a exclamat : Esteoare de conceput ca pacea sa poata fi violata ?... ca infa;a unor asemenea cifre uria§e cineva sa-§i asume risctlde a declan§a un razboi ?" *

Din partea unor economi§ti burghezi nu trebuie sa nemire o asemenea naivitate ; lor le §i convine O. par 5. atitde naivi §i sa. vorbeasca serios" despre pace in conditiileimperialismului. Dar ce a mai ramas din marxismul luiKautsky, cind in 1914, 1915 §i 1916 el adopta acela§ipunct de vedere burghezo-reformist §i afirma. ca. toti sintde acord" (imperiali§tii, pseudosocial4tii §i social-paci-fi§tii) in privinta pacii ? In loc sa analizeze §i sa. dezvaluieprofundele contradictii ale imperialismului, el nu mani-festal deck reformista dorinfa pioasa.", de a le ocoli, dea le ignora.

Iata o mostra de felul in care intelege Kautsky sal facidin punct de vedere economic critica imperialisrnului. Elia cifrele exportului §i importului Angliei in §i din Egiptpe anii 1872 §i 1912 ; reiese ca acest export §i import acrescut mai slab decit exportul §i. importul total al Angliei.InJegatura cu aceasta, Kautsky conchide : N-avem niciun motiv sa presupunem c5; fail ocuparea militara. aEgiprului, numai sub influenta actiunii factorilor econo-

* Bulletin de l'Institut international de statistlque. T. XIX, livr. H, p. 225.


mici, comertul Angliei cu aceasta tara ar fi crescut maiincet". Tendintele expansioniste ale capitalului" pot ficel mai bine realizate nu prin metodele violente ale im-perialismului, ci prin democratie pasnica" *.

Aceste consideratii ale lui Kautsky, pe care d-1 Specta-tor, scutierul sail rus (si ocrotitorul rus al sociallovinis-tilor), le repeta in zeci de variante, constituie temeliacriticii kautskiste a imperialismului, si de aceea trebuie sainsistam mai amanuntit asupra bor. Incepem cu un citatdin Hilferding, despre ale carui concluzii Kautsky a spusde repetate ori, intre altele si in aprilie 1915, ca sintunanim acceptate de toti teoreticienii socialistic'.

Nu este treaba proletariatului scrie Hilferding sãopuna politicii capitaliste mai progresiste politica depasitaa erei liberului-schimb si a atitudinii ostile fati de stat.Raspunsul proletariatului la politica economica a capita-lului financiar, la imperialism, poate fi numai socialismul,si nicidecum liberul schimb. Nu idealul restabilirii libereiconcurente el a devenit astazi un ideal reactionarpoate fi acum telul politicii proletare, ci numai suprimareatotala a concurentei prin inlaturarea capitalismului" **

Kautsky a rupt cu marxismul, preconizind pentru epocacapitalului financiar un ideal reactionar", democratiapasnica", numai actiunea factorilor economici", de-oarece in mod obiectiv acest ideal ne trage inapoi, de lacapitalismul monopolist la cel nemonopolist, si este oinselatorie reformista.

Comertul cu Egiptul (sau cu alta colonie sau semicolo-nie) ar fi crescut" intr-o masura mai mare fara ocupatiemilitara, fara imperialism, fara capitalul financiar. Ce in-seamna aceasta ? Inseamna ca ritmul de dezvoltare alcapitalismului ar fi fost mai rapid daca libera concurentan-ar fi fost ingradità nici prin existenta monopolurilorin general, nici prin legaturile" ori prin apasarea (adicatot prin monopolul) capitalului financiar, nici prin stapi-nirea monopolista a coloniilor de catre unele tari ?

Kautsky. Natlonalstaat, imperialistischer 9taet und Staatenbund'.Ntirnberg, 1915, p. 72 si 70.

** Capitalul financlar% p. 567.

418 V. I. LENIN

Alt sens nu pot avea consideratiile lui Kautsky, iaracest sens" este un nonsens. S admitem cI da, cl liberaconcurentI, fIrI nici un fel de monopoluri, ar fi dezvoltatmai rapid capitalismul i comertul. Se stie insa cI, cu citmai rapidI este dezvoltarea comertului si a capitalismului,cu atit mai intensI este concentrarea productiei si a capi-talului, concentrare care genereazä monopolul. Iar mo-nopolurile s-au i nIscut, s-au nIscut tocmai d i n liberaconcurenti ! Chiar dacI monopolurile au inceput acumfrineze dezvoltarea, asta nu poate constitui totusi un argu-ment in favoarea liberei concurente, care a devenit im-posibil dupI ce a dat nastere monopolurilor.

Oricum am sum si am invirti rationamentul lui Kautsky,nu vom gasi in el nimic altceva decit reactionarismreformism burghez.

Chiar dacI ati corecta acest rationament i, asemenealui Spectator, ati spune c comertul coloniilor engleze cuAnglia se dezvola acurn mai incet decit comertul lor cualte tari, nici asta nu 1-ar salva pe Kautsky. Caci ceeace loveste in comertul Angliei este t o t monopolul, t o t

insa monopolul i imperialismul altei fain(America, Germania). Se stie cà cartelurile au dus la tarifevamale protectioniste de un tip nou, original : sint prote-jate (asta a subliniat-o Inca Engels in volumul al III-leaal Capitalului" 159) tocmai produsele exportabile. E cu-noscut apoi sistemul, propriu cartelurilor i capitaluluifinanciar, de a exporta sub pretul de cost", la preturide dumping", cum spun englezii, si anume : inIuntrul

rii cartelul isi desface produsele la preturi ridicate, demonopol, iar in strIinItate le desfce la preturi de dum-ping pentru a-1 torpila pe concurent, pentru a lIrgi lamaximum productia proprie etc. DacI Germania hi dez-volta mai rapid decit Anglia comertul cu coloniile engleze,aceasta nu dovedeste decit c5. imperialismul german estemai proaspIt, mai puternic, mai organizat decit cel englez,ca ii este superior, dar nu dovedeste nicidecum precum-pInirea" liberului schimb, cIci lupta se d5. aici nu intreliberul schimb, de o parte, si protectionismul, dependentacolonialI, de altI parte, ci intre un imperialism si altul,intre un monopol i altul, intre un capital financiar si

sa.

si

imperialismul,

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL. CAPITALISMULUI 419

altul. Precumpanirea imperialismului german asupra celuienglez e mai puterruca decit zidul graniielor coloniale saual tarifelor vamale protec;ioniste ; a deduce de aici unargument" in favoarea liberului schimb si a democratieipasnice" inseamna a debita o platitudine, a uita trasatu-rile si insusinle fundamentale ale imperialismului, a sub-stitui marxismului reformismul mic-burghez.

Este demn de remarcat ca pink' si economistul burghezA. Lansburgh, care critica imperialismul dintr-un punctde vedere tot atit de mic-burghez ca i Kautsky, a pre-lucrat totusi intr-o maniera mai stiintifica datele statisticiicomerciale. El nu compara o tara luata la intimplarenu o singura colonie cu celelalte vari, ci compara exportulunei tan imperialiste 1) in tan care depind de ea din punctde vedere fmanciar, care iau bani cu imprumut de la ea,§i 2) in Ori care nu depind de ea din punct de vederefinanciar. Iata rezultatul :

Exportul din Germania (in rnilioane de nuirci)

In tiiri care din punctvedere financiar

depind de Germania:

In riti care din punctde vedere financiarnu depind de Ger-mania:

RominiaPortugaliaArgentinaBraziliaChileTurcia

1889

48,219,060,748,728,329,9

1908

70,832,8

147,084,662,464,0

CreqtereIn %

+ 47%+ 73%+143%+ 73%+ 85%+114%

TotalMarea BritanieFrantaBelgiaElvetiaAustraliaIndiile Olandeze

234,8651,8210,2137,2177,4

21,28,8

451,5997,4437,9322,8401,164,540,7

+ 92%+ 53%+108%+136%+127%+205%+363%

Total 1 206,6 2 264,4 + 87%

Lansburgh n-a totalizat datele si de aceea n-a observatca, dacd aceste cifre ofera vreo dovada, apoi numai impo-tliva tezei sale, caci exportul in Odle care din punct de

si

de

..... .

420 V. I. LENIN

vedere financiar depind de Germania a crescut totufi mairepede, desi nu cu mult, decit in cele care din punct devedere financiar nu depind de ea (am spus daca", deoarecestatistica lui Lansburgh e inca departe de a fi completa).

Cercetind legatura dintre export si imprumuturi, Lans-burgh scrie :

In 1890/91 a fost contractat un imprumut rominescprin intermediul unor banci germane, care in anii prece-denti dadusera deja avansuri in contul lui. Imprumutulservea in special pentru achitarea materialului de cale fe-rata care fusese comandat in Germania. /n 1891, exportulgerman in Rominia s-a cifrat la 55 000 000 de marci. Inanul urmator a scazut la 39 400 000 si, cu unele intreruperi,a continuat sa scada pina in 1900, cind s-a redus la25 400 000 de marci. Abia in anii din urma a fost din nouatins nivelul anului 1891, si aceasta mulvumita a doua noiimprumuturi.

Exportul german in Portugalia a crescut, ca urmare a im-prumuturilor din 1888/89, la 21 100 000 de marci (in1890) ; apoi in urmatorii doi ani a scazut respectiv la16 200 000 si 7 400 000 si a revenit la vechiul sau nivelabia in 1903.

Si mai graitoare sint datele referitoare la comertul ger-mano-argentinian. Datorita imprumuturilor din 1888 si1890, exportul german in Argentina a atins in 1889 cifra de60 700 000 de marci. Doi ani mai tirziu exportul nu maireprezenta decit 18 600 000, adica mai pucin de o treimedin exportul anului 1889. Abia in 1901 el a atins si a de-pasit nivelul anului 1889, ceea ce se datora unor noi im-prumuturi acordate statului si comunelor, finantarii unorconstructii de uzine electrice si altor operatii de credit.

Exportul in Chile a crescut, in urma imprumutului din1889, la 45 200 000 (in 1892) si a scazut apoi, dupa un an,la 22 500 000. Dupa un nou imprumut, contractat prin in-termediul unor banci germane in 1906, exportul s-a ridicatla 84 700 000 (in 1907), pentru a scadea din nou, in 1908,la 52 400 000" *.

* Die Bank', 1909, 2, p. 819 51 urm,

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAD INALT AL CAPITALISMULUI 421

Din aceste fapte, Lansburgh deduce amuzanta moralafilistina ca exportul bazat pe imprumuturi este extrem denesigur si de illegal, ca nu e bine sa expogi capitaluri instrainatate in loc sa dezvolvi in chip firesc" si armo-nios" industria navionala, ca. pe Krupp il costa scump"bacsisurile de milioane care se dau la contractarea imprumu-turilor saline etc. Dar faptele vorbesc limpede : sporireaexportului este legata tocmai de manoperele frauduloaseale capitalului financiar, care nu se sinchiseste de moralaburgheza si scoate doua piei de pe o singura oaie :profitul de la imprumut si, al doilea, profitul de la ace-laii imprumut, cind acesta este intrebuimat pentru cumpä-rarea produselor lui Krupp sau a materialelor de cale fe-rata ale sindicatului otelului etc.

Repetam : departe de a considera ca statistica lui Lans-burgh este fara cusur, am gasit totusi necesar s-o repro-ducem aici pentru ca e mai stiinvifica decit statistica luiKautsky si a lui Spectator, pentru ca Lansburgh incearcasa abordeze just problema. Pentru a putea aprecia rolul ca-pitalului financiar in domeniul exportului etc., trebuie sastii sa separi legatura speciala si exclusiva dintre exportsi manoperele financiarilor, dintre export si desfacerea pro-duselor cartelurilor etc. A compara insa pur si simplucolo

i mpe-niile in general cu tari necoloniale, a compara unrialism cu alt imperialism, o semicolonie sau o colonie(Egiptul) cu toate celelalte tari inseamna a ocoli si a estompafondal problemei.

Critica pe care Kautsky o face din punct de vedere teo-retic imperialismului nu are nimic comun cu marxismultocmai pentru ca. nu este buna decit ca punct de plecarepentru propovaduirea pacii §i unitatii cu oportunistii si cusocial-sovinistii, pentru ca ocoleste si estompeaza contra-dicviile cele mai adinci si fundamentale ale imperialismu-lui : contradiccia dintre monopoluri §i libera concuremacare exista alaturi de ele, contradictia dintre operatiile"uriase (si profiturile uriase) ale capitalului financiar si co-merwl cinstit" pe pima libera, contradicvia dintre cartelurisi trusturi, de o parte, si industria necartelata, de altaparte etc.

intii,

422 V. I. LENIN

De acelasi reactionarism este patrunsa si faimoasa teoriea ultraimperialismului", inventata de Kautsky. Compa-rati consideratiile facute de el pe aceasta tema in 1915 cuconsideratiile facute de Hobson in 1902 :

Kautsky : ...Nu s-ar putea oare ca actuala politica im-perialista sa fie inlaturata de una noua, ultraimperialista,care sa puna in locul luptei dintre capitalurile financiarenationale exploatarea in comun a lumii de catre capitalulfinanciar unit pe scara internationala ? 0 asemenea fazanoua a capitalismului este in orice caz imaginabila. Nuavem Inca date suficiente pentru a putea decide daca eaeste sau nu realizabila" *.

Hobson : Crestinismul, care s-a statornicit in citeva mariimperii federative, fiecare dintre ele avind o serie de co-lonii necivilizate si de tari dependente, apare in ochii mul-tora ca o dezvoltare cit se poate de legitima a tendmtelorcontemporane, si anume ca o dezvoltare care ar oferi celemai bune sperante de pace durabila pe baza trainica a in-terimperialismului".

Ultraimperialism sau supraimperialism a numit Kautskyceea ce Hobson a numit cu 13 ani inaintea lui interimpe-rialism. /n afara de nascocirea unui nou termen savant prininlocuirea umn prefix latin cu altul, progresul gindiriistiintifice" consta la Kaustky numai in pretentia de ada drept marxism ceea ce Hobson califica in fond dreptfatarnicie a popilor englezi. Dupa razboiul anglo-bur eracit se poate de firesc ca aceasta preacinstita casta sa-siindrepte toate eforturile spre consolarea micilor burghezisi a muncitorilor englezi, care pierdusera pe multi de-ailor in bataliile din Africa de sud si care trebuiau sa plä-teasca impozite majorate pentru a asigura financiarilorenglezi profituri mai mari. $i ce alta consolare mai bunaputea ea sa ofere decit aceea ca imperialismul nu e chiaratit de rau, ca el se apropie de inter-(sau ultra-)imperia-lism, care-i in stare sa asigure o pace permanenta ? Ori-care ar fi bunele intentii ale popilor englezi sau ale mie-rosului Kautsky, sensul social obiectiv, adica real, al teo-riei" lui nu este decit unul singur : consolarea arhireac-

* Neue Zeit', 30 aprilie 1915, 144.


tionara a maselor cu speranta ca n conditiile capitalis-mului ar fi posibila o pace permanenta, aten-tia de la,contradictrile ascutite §i de la problemele acuteale contemporanertatri spre falsele perspective ale unui vii-tor §i pretins nou uitrairnperialisrn". In§elarea maselornimic altceva nu ofera teoria marxista" a lui Kautsky.

Intr-adevar, e de ajuns s-o confruntam cu fapte indeob§tecunoscute, incontestabile, pentru a ne convinge cit de falsesint perspectivele pe care Kautsky cauta sa le sugereze mun-citorilor germani (§i muncitorilor din toate tarile). SI luarnIndia, Indochina §i China. Se §tie ca aceste trei tari colo-niale §i semicoloniale, cu o populatie de 600 000 000700 000 000 de locuitori, sint exploatate de capitalul fi-nanciar al citorva puteri imperialiste : Anglia, Franca, Ja-ponia, Statele Unite. etc. SI presupunem ca aceste tari im-perialiste vor inchera aliante, unele impotriva altora, cuscopul de a-§i apara sau largi posesiunile, interesele §i sfe-rele de influenta" in statele asiatice arnintite. Aceste aliantevor fi interimperialiste" sau ultraimperialiste". SI presu-punem ca toate puterileimperialiste vor incheia o .aliantapentru impartirea pa§nica" a tarilor asiatice mentronate ;aceasta va fi o alianta a capitalului financiar unit pescara internationall". Istoria secolului al XX-lea ne oferaexemple concrete de asemenea aliante, de pilda, in relatiiledintre marile puteri §i China 160 . Se pune intrebarea : esteoare imaginabila" supozitia ca, n conditiile mentinerii ca-pitalismului (§i aceasta mentinere este evident presupusade Kautsky), asemenea aliante sa nu fie de scurta durata,sa excluda frictiunile, conflictele §i lupta sub toate formeleposibile ?

E de ajuns sa punem limpede aceasta intrebare, pentruca sa nu r se poata da deck un raspuns negativ. Caciconditirle capitalismului nu se poate irnagina un alt criteriupentru impartirea sferelor de influenta, a intereselor, a co-lonnlor etc. in afara de acela al forrei participantilor lairnpartire, al fortei kr economice generale, financiare, mi-htare etc. Iar forta acestor participanti la impartire seschimb a. intr-o masura inegala, caci in conditiile capitalis-mului nu poate fi vorba de o dezvoltare egala a diferitelorintreprinderi, trusturi, ramuri industriale §i tari. Acum o

abatindu-li-se

in

424 V. I. LENIN

jumatate de veac Germania era o cantitate neg1ijabi1, dacaluam forta ei capitalist n comparatie cu aceea a Anglieide atunci ; acelasi lucru se poate spune despre Japoniain comparatie cu Rusia. Este oare imaginabil5." supozitia

peste zece, douazeci de ani raportul de force dintre pu-terile imperialiste va ramine neschimbat ? Nu, ea este ab-solut

De aceea, n realitatea capitalista, si nu in searbadafantezie filistina a popilor englezi sau a marxistului"german Kautsky, aliantele interimperialiste" sau ultra-imperialiste" indiferent daca s-ar incheia sub forma uneicoalitii imperialiste impotriva alteia sau sub forma uneicoalitii generale a tuturor puterilor imperialiste sintinevitabil doar ragazuri" intre razboaie. Aliantele pas-nice pregatesc razboaiele i, la rindul lor se nasc din raz-boaie, conditionindu:se reciproc i generind alternarea for-melor de lupta panic i nepasnica pe una aceeaii baza

baza legaturilor si a relatiilor imperialiste ale economieimondiale si ale politicii mondiale. Iar preainteleptulKautsky, pentru a linisti pe muncitori i a-i impaca cu so-cial-sovinistii, care au trecut de partea burgheziei, rupe unade alta verigile acestui Ian; unic, rupe alianta pasnica (siultraimperialista, ba chiar ultra-ultraimperialista) de astazia tuturor puterilor n vederea pacificarii" Chinei (amin-titi-va de inabusirea rascoalei boxerilor 161) de conflictulnepasnic de miine, care pregateste pentru poimiine o nouacoalgie pasnica" generalà pentru impartirea, s zicem, aTurciei etc. etc. In locul conexiunii vii dintre perioadelede pace imperia1ist i perioadele de razboaie imperialiste,Kautsky ofera muncitorilor o abstractie moarta pentruimpaca cu conducatorii lor morti.

In prefaça la lucrarea sa Istoria diplomatiei in dezvol-tarea internationala a Europei", americanul Hill imparteistoria diplomatiei moderne in urmatoarele perioade 1) erarevolutiei ; 2) miscarea constitutionalà ; 3) era imperia-lismului comercial"* din zilele noastre. Un alt autor imparteistoria politicii mondiale* a Marii Britanii cu incepere dela 1870 in 4 perioade : 1) prima perioada asiatica (lupta

* David Jayne Hill. A History of the Diplomacy in the international.development of Europe', vol. I, p. X.

ca

inimaginabila.

#

a-i

:

IMPERLALISMUL, STADIUL CEL MAL INALT AL CAPITALISMULU1 426

impotriva inaintarii Rusiei in Asia centrala in directia In-diei) ; 2) perioada africana (aproximativ 1885-1902)lupta impotriva Frantei pentru imparvirea Africii (Fa-choda" 1898, la un pas de razboi cu Franta) ; 3) a douaperioadi asiatica (tratatul cu Japonia impotriva Rusiei) si4) perioada europeana", in care politica Angliei este in-dreptata mai ales impotriva Germaniei*. Ciocnirile po-litice dintre detasamentele de avangarda se produc pe te-renul financiar", a scris inca in 1905 specialistul" bancarRiesser, aratind cum capitalul financiar francez, operind inItalia, a pregatit alianta politic a. a acestor tali, cum s-adesfasurat lupta dintre Germania si Anglia pentru Persia,lupta tuturor capitalurilor europene pentru imprumuturilesolicitate de China etc. Iata realitatea vie a aliantelorpasnice ultraimperialiste" in legatura lor indisolubila cuconflictele imperialiste pur si simplu.

Estomparea de catre Kautsky a celor mai adinci contra-dictii ale imperialismului, estompare care se transforma in-evitabil intr-o disimulare a hidoseniei acestuia, isi lasa ur-mele si in critica pe care acest autor o face trasaturilorpolitice prin care se caracterizeaza imperialismul. Imperia-lismul este epoca capitalului financiar si a monopolurilor,care genereaza pretutindeni tendinte spre dominatie, si nuspre libertate. Reacciune pe toata linia, indiferent de re-gimul politic, ascutirea extrema a contradiqiilor si in acestdomeniu iata rezultatul acestor tendinve. Se intetesteindeosebi asuprirea nationala si tendinta spre anexiuni,adica spre incalcarea independenvei nationale (cad anexa-rea nu este altceva decit o incalcare a autodeterminariinmiunilor). Hilferding subliniaza cu drept cuvint legaturadintre imperialism si intetirea asupririi nationale : Citdespre tarile recent devenite accesibile scrie el , acolocapitalul importat adinceste contradictiile si stirneste inrindurile popoarelor a caror constiin Ta. nationala se tre-zeste o impotrivire mereu crescinda fatal de venetici ; aceastaimpotrivire se poate usor transforma in masuri primejdioaseindreptate impotriva capitalului strain. Vechile relatii so-ciale trec printr-un proces de revolutionare radicala, mile-

* $childer. op. cit. P. 178.

426 V. I. LENIN

nara stare de izolare agrarI a cnaviunilor aflate in afaraistorieb, dispare, iar ele insesi sint atrase in viltoarea capi-talistl. Chiar capitalismul clI treptat popoarelor subjugatemijloacele si calle pentru eliberarea lor. $i ceea ce a fostcindva telul suprem al natiunilor europene : crearea statuluinational unitar ca instrument al libertIcii economice si cul-turale devine si telul lor. AceastI miscare de independenvIamenintà capitalul european in cele mai pretioase si maipromivatoare dintre domeniile lui de exploatare, iar capi-talul european 'hi poate mentine dominavia numai sporM-du-si neincetat fortele militare" *.

La aceasta trebuie acläugat c5." nu numai in vIrile recentdevenite accesibile, dar si in fairile vechi, imperialismul ducela anexium, la intetirea.asuprini navionale si, prin urmare,la cresterea impotrivirn. Luind atitudine impotriva tezeipotrivit cIreia imperialismul inteteste reacviunea politica,Kautsky lasa in umbra problema, astIzi deosebit de actualà,a imposibilitItii unitIvii cu oportunistii in epoca imperialis-mului. Declarindu-se impotriva anexiunilor, el o face intr-oforma cit mai putin jenantI si eit mai lesne acceptabilIpentru oportunistt. Desi se adreseazi nemijlocit publiculuigerman, el ocoleste lucrurile cele mai importante si maia ctuale, de pildI faptul c5. Alsacia-Lorena este un teritoriuanexat de Germania. SI luam un exemplu care va ilustraaceastI deviere a gindirii" lui Kautsky. SI presupunemca un japonez condamnI anexarea Filipinelor de cItre ame-ricani. Se pune intrebarea : cine-1 va crede ea o face dinostilitate fail de anexiuni in general, si nu din dorima dea anexa el insusi Filipinele ? $i nu va trebui oare sI ad-mitem ca lupta" acestui japonez impotriva anexiunilorpoate fi socotità sincerI si politiceste cinstitI numai incazul cind el se ridicI si impotriva anexIrii Coreii de cItreJaponia, cind cere pentru Coreea libertatea de a se despIrtide Japonia ?

Atit analiza teoretica a imperialismului, cit si criticalui din punct de vedere economic si politic sint la Kautskype de-a-ntregul pItrunse de tendinta, absolut incompatibilIcu marxismul, de a estompa si a sterge contradictiile cele

* Capitalul financial', 487.


mai fundamentale, de a mentine cu oHce pre; unitatea cuoportunismul din miscarea muncitoreasca europeana, unitatecare se destrama.

X. LOCUL ISTORIC AL IMPERIALISMULUI

Am vazut ca, prin esenta sa economica, imperialismuleste capitalism monopolist. Insusi acest fapt determina lo-cul istoric al imperialismului, cad monopolul, care ia nas-tere pe terenul liberei concurente 6 tocmai din libera con-curenta, inseamna trecerea de la capitalism la o formatiunesocial-economica superioara. Trebuie sa relevam indeosebipatru forme principale de monopoluri sau de manifestariprincipale ale capitalismului monopolist, caracteristice pen-tru epoca de care ne ocupam.

/n primul rind, monopolul a luat nastere din concen-trarea productiei pe o treapta foarte inalta a dezvoltarii ei.Acestea sint uniunile monopoliste ale capitalistilor, cartelu-rile, sindicatele, trusturile. Am vazut ce rol urias au elein viata economica contemporana. Pe la inceputul secoluluial XX-lea, ele au devenit pe deplin precumpanitoare intarile avansate, i dna primii pasi pe calea cartelarii au fostfacuti mai intii de tan cu tarife protectioniste ridicate(Germania, America), nu-i mai putin adevarat ca. Anglia,cu sistemul liberului schimb practicat de ea, a inregistratdoar ceva mai tirziu acelasi fapt esential : nasterea mono-polurilor din concentrarea productiei.

/n al .cloilea_rind, monopolurile au dus la o intensificarea acapararii celor mai importante izvoare de materii prime,in special pentru industria de baza 6 cea mai cartelata

a societatii capitaliste : industria carbunelui i cea side-rurgica. Stapinirea monopolista a celor mai importante iz-voare de materii prime a sporit enorm puterea marelui ca-pital si a ascutit contradictia dintre industria cartelatacea necartelata.

/n al treilea rind, monopolul a luat nastere din sistemulbancar. Din modeste intreprinderi mijlocitoare, bancile s-autransformat in monopolisti ai capitalului finanoiar. Nu maimult de 3-5 banci foarte mari ale oricareia dintre na-

si

428 v. I. LENIN

tiunile capitaliste cele mai avansate au realizat uniuneapersonalä" a capitalului industrial §i a celui bancar §i auconcentrat in miinile lor puterea de a dispune de multemiliarde, care reprezinta partea cea mai mare a capita-lurilor §i a veniturilor bane§ti ale intregii tari. Oligarhiafinanciara, care prinde intr-o retea deasa de relatii de de-pendenca toate institutiile economice §i politice ale socie-tatii burgheze contemporane, fara excepvie, iata mani-festarea cea mai pregnanta a acestui monopol.

In al patrulea rind, monopolul a luat na§tere din poli-tica colonalista. La numeroasele mobiluri vechi" ale poli-ticii colonialiste, capitalul financiar a adaugat lupta pen-tru izvoare de materii prime, pentru export de capital,pentru sfere de influenta" adica sfere de tranzactiirentabile, concesiuni, profituri monopoliste etc. , n sfiqitlupta pentru spatiu economic in general. and puterileeuropene devineau prin coloniile lor a zecea parte din te-ritoriul Africii, de pilda, cum era cazul inca in 1876, poli-tica colonialista se putea desfa§ura in chip nemonopolist,dupa metoda ocuparii libere", ca sa zicem a§a, a diferiteteritorii. Dar cind (pe la 1900) 9/jo din Africa au ajunssa fie deja acaparate, cind lumea intreaga a ajuns sal fie dejaimparvita, a inceput in mod inevitabil era stapinirii colo-niale monopoliste §i, prin urmare, era luptei deosebit de in-ver§unate penn-u imparnrea §1 reimparnrea

Este indeoWte cunoscut in ce masura a ascuvit capita-lismul monopolist toate contradictiile capitalismului. Estede ajuns s amintim scumpetea traiului §i apasarea exer-citata de carteluri. Aceasta ascutire a contradicviilor estecea mai puternica forva motrice a perioadei istorice de tran-vile care a inceput o data cu victoria definitiva a capi-talului financiar mondial.

Monopoluri, oligarhie, tendinte de dominatie in locultendintelor de libertate, exploatarea unui numar tot maimare de natiuni mici sau slabe de catre un manunchi denatiuni foarte bogate sau foarte puterrnce, toate acesteaau generat acele trasaturi distinctive ale imperialismuluicare ne determina sa-1 caracterizam drept capitalism para-zitar sau n putrefactie. Tot mai mult iese in relief, ca unaclintre tendintele imperialismului, crearea statului-rentier",

lumii.

POPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 429

a statului-camatar, a carui burghezie traieste intr-o ma-sura mereu crescinda din exportul de capital si din taiereade cupoane". Ar fi gresit s'a se creada ca aceasta tendincaspre putrefaccie exclude o crestere rapida a capitalismului.Nu, unele rarnuri industriale, unele paturi ale burgheziei,unele ri manifesta in epoca imperialismului, cu o forcamai mare sau mai mica, cind una, cind alta dintre acestetendince. Privit in ansamblu, capitalismul creste incompa-rabil mai rapid decit inainte, dar aceasta crestere nu numaica devine in general mai inegala, ci inegalitatea se mani-festa in special si prin putrefaccia carilor celor mai bogatein capital (Anglia).

Cu privire la ritmul dezvoltarii economice a Germaniei,Riesser, autorul unui studiu asupra marilor banci germane,spune : Progresul nu tocmai lent al epocii precedente(1848-1870) se afla, faca de ritmul dezvoltarii intregiieconomii a Germaniei, i in special a bancilor ei, in epocaactuala (1870-1905), cam in acelasi raport in care vitezastrabunei diligence se afla faca de viteza amecitoare a au-tomobilului modern, care incepe sa devina primejdioasa atitpentru cei dinauntrul lui, cit i pentru pietonul ce-si vedefara grija de drum". La rindul sau, acest capital financiar,care a crescut neobisnuit de repede, i tocmai pentru câa crescut atit de repede, n-ar avea nimic impotriva s treacala o stapinire mai linistita" a coloniilor care ar putea fismulse, nu numai prin mijloace pasnice, naciunilor mai bo-gate. In Statele Unite, dezvoltarea economica a avut inultimele decenii un ritm si mai rapid decit in Germania,

tocmai datorita acestui fapt trasaturile parazitare alecapitalismului american contemporan s-au manifestat cu odeosebita vigoare. Pe de altä parte, compararea burghezieiamericane republicane, de pilda, cu burghezia monarhistajaponeza sau germana arata c chiar i cea mai pronuncatadeosebire politica devine extrem de atenuata in epoca

dar nu pentru c ar fi in genere lipsita deimportanca, ci pentru ea in toate aceste cazuri e vorba deo burghezie cu trasaturi de parazitism net conturate.

Prin faptul c. intr-o ramura industriala din multe altele,intr-o Tara' din multe altele etc., capitalistii obcin profituriinalte de monopol, ei capata posibilitatea economica de a


si

im-perialismului,

430 V. 1. LENIN

corupe unele paturi de muncitori, iar vremelnic chiar ominoritate destul de insemnata a acestora, atragindu-i departea burgheziei din ramura industriala respectivä sau aburgheziei naviunii respective impotriva tuturor celorlalte.Accentuarea antagonismului dintre natiunile imperialiste inlegatura cu imparcirea lumii intareste aceasta tendinfa. Ast-fel se creeaza legatura dintre imperialism si oportunism,legatura care s-a manifestat in Anglia mai devreme si maiputernic decit in oricare alta parte, datorita faptului caunele trasaturi imperialiste ale dezvoltarii au aparut aicimutt mai devreme ca in alte tari. Unii autori, printre carese numara si L. Martov, de pilda, preferã sa ocoleasca fap-tul deosebit de izbitor astazi ca exista o legaturaintre imperialism si oportunismul din miscarea muncito-reasca, limitindu-se la consideratii oficial-optimiste" (inspiritul lui Kautsky si al lui Huysmans) de felul urmator :cauza adversarilor capitalismului n-ar avea so/1i de iz-binda daca tocmai capitalismul avansat ar duce la intarireaoportunismului sau daca tocmai muncitorii mai bine retri-buici ar inclina spre oportunism etc. Nu trebuie sa ne in-plain asupra semnificatiei acestui optimism" : este un opti-mism referitor la oportunism §i care serveste la camuflarealui. In realitate insa, dezvoltarea deosebit de rapida si deose-bit de odioasa a oportunismului este &parte de a constituichezasia unei victorii trainice a lui, dupa cum rapiditateaevoluciei unui abces pe un organism sAn'atos nu poate decitsa grabeasca spargerea abcesului si insanatosirea organis:mului. Cei mai periculosi in aceasta privinci sint oamenncare nu vor sa inteleaga ca lupta impotriva imperialis-mului, daca nu este indisolubil legata de lupta impotrivaoportunismului, se reduce la o fraza lipsita de continut siamagitoare.

Din tot ce am spus mai sus despre esenta economic5. aimperialismului reiese Ca acesta trebuie caracterizat dreptcapitalism de tranzivie sau, mai bine zis, capitalism muri-bund. In aceasta privinta este extrem de instructiv cà eco-nomistii burghezi care descriu capitalismul contemporanfolosesc in mod curent termeni ca : impletire", lipsa deizolare" etc. ; bancile sint intreprinderi care, prin sarcinilesi prin dezvoltarea lor, nu au un caracter economic strict

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI. 431

privat, ci depasesc tot mai mult sfera reglementarii eco-nomice strict private". $i acelasi Riesser, caruia i apartinaceste cuvinte, declara cu un aer foarteserios ca prezi-cerea" marxistilor n ceea ce priveste socializarea" nu s-aadeverit" !

Dar ce exprima cuvintelul impletire" ? El sesizeaza nu-mai o singura trasatura, mai izbitoare, a procesului carese desfasoara sub ochii nostri. El arata ca observatorulvorbeste de copaci fara sa vada padurea. El copiaza or-beste ceea ce este exterior, intimplator, haotic si ne dez-valuie in persoana observatorului un om coplesit de mate-rialul brut si complet incapabil s. inteleaga contmutul sisemnificatia acestui material. Detinerea de actiuni, relaiiledintre proprietarii privati se impletesc intimplator". Darsubstratul acestei impletiri, temelia ei rezida tn relatiilede productie sociale care se schimba. Cind o mare intre-prindere devine o intreprindere gigantica si organizeazametodic, pe baza unor date generale precis calculate, livra-rea unor materii prime in proportie de 2/3 sau 3/4 din canti-tatea necesara pentru satisfacerea consumului unei populatiide zeci de milioane : cind se organizeaza sistematic trans-portarea acestei materii prime la centrele de productie celemai convenabile, aflate uneori la o departare de sute si miide kilometri unul de altul ; cind toate stadiile succesive deprelucrare a materialului, inclusiv stadiul fabricarii uneiserii intregi de tipuri de produse finite, sint coordonatedintr-un centru unic ; cind distribuirea acestor produseintre zeci si sute de milioane de consumatori se face dupaun plan unic (desfacerea petrolului in America si in Ger-mania de catre trustul american al petrolului), devine clar

avem de-a face cuo socializare a productiei, si nicidecumcu o simpla Impletire", Ca relatiile economice private sirelatiile de proprietate privata constituie un invelis care numai corespunde continutului si care trebuie sa putrezeascainevitabil, daca inlaturarea lui va fi in chip artificial in-tirziata, un inveli§ care (in cazul cel mai rau, daca vinde-carea abcesului oportunist va intirzia) poate sa ramina instare de putrefactie un timp relativ indelungat, dar careva fi totusi fara doar i poate inlaturat.

29*

ca

432 V. I. LENIN

Schulze-Gaevernitz, un admirator entuziast al imperia-lismului german, exclama :

Daca in ultima instanta conducerea sistemului bancargerman revine unei duzini de persoane, este clar c activi-tatea lor prezinta de pe acum pentru binele poporului o im-portanta mai mare decit activitatea majoritatii ministrilor"(aici e mai convenabil sa uiti impletirea" dintre bancheri,ministri, industriasi si rentieri...) ...Daca analizam temeinictendintele de dezvoltare aratate mai sus, obtinem urrna-toarele : capitalul banesc al natiunii e reunit in banci ; ban-cile sint legate intre ele prin cartelare ; capitalul natiunii,

eautare de plasament, ia forma de hirtii de valoare.Aceasta inseamna ca se implinesc cuvintele geniale ale luiSaint-Simon : .Actuala anarhie in productie, provenind dinfaptul c relatiile economice se desfasoara fara o regle-mentare unitara, trebuie sa faca loc organizarii produc-tiei. Productia nu va mai fi condusa de intrepriniatori izo-lati, independenti unul de altul, care nu cunosc nevoileeconomice ale oamenilor, ci de o anumita institutie sociala.Un comitet central insarcinat cu aceasta conducere, avindposibilitatea sa" cuprinda domeniul vast al economiei socialedintr-un punct de vedere mai inalt, o va reglementa sprefolosul intregii societati i va remite mijloacele de produc-tie in miini competente, ingrijindu-se mai ales de asigurareaunei armonii permanente intre productie i consum. Existainstitutii care au inclus in sfera preocuparilor lor o anu-mita organizare a activitatii economice : bancile.. Sinteminca departe de implinirea acestor cuvinte ale lui Saint-Simon, dar ne aflam pe calea care duce la infaptuirea lor :un marxism deosebit de acela conceput de Marx, dar deose-bit numai prin forma" *.

Nimic de zis : frumoasa infirmare" a lui Marx, infir-mare care face un pas inapoi de la analiza stiintificariguroasa a lui Marx la mtuirea desi geniala, dar totusinumai intuire a lui Saint-Simon.

* Grundriss der Sozialnkonomik'. 146.

ADNOTARI 593

la Berlin din 1913 pita in 1921. Socialistii internationalisti dinGermania" s-au pronuntat fatis impotriva rizboiului si a oportu-nismului si au adoptat in Germania pozitia cea mai consecventl inproblema delimitarii de sociallovinism si de centrism. La Confe-rinta de la Zimmerwald, J. Borchardt, reprezentantul grupuluiI.S.D., a fost singurul dintre cei zece delegati germani care a sem-nat proiectul de rezolutie i proiectul de manifest ale stingii zim-merwaldiene. Curind dupa incheierea luctirilor conferintei, biroufstingii zimmerwaldiene a fost incunostintat ca grupul Socialis-tilor internationalisti din Germania" a aderat la stinga zimmer-waldiant 0 instiintare in acest sens a fost publicata in Interna-tionale Flugblatter" nr. 1. Acest grup nu a avut legaturi largi cumasele si de aceea s-a destramat curind. 302.

120 Articolul Jovinism german si negerman" a aparut pentru primaoara in revista Voprosi Strahovania" nr. 5 (54) din 1916.

Voprosi Strahovania" revista bolsevica legala ; a aparutla Petersburg, cu intreruperi, din octombrie 1913 pina in martie1918. In timpul primului razboi mondial a fost unica publicatiebolsevica legala din Petersburg. Revista a luptat nu numai pentruinfaptuirea asigurarilor sociale, ci i pentru lozincile neciuntite"ale bolsevicilor ziva de munca de 8 ore, confiscarea pamintu-rilor mosieresti i instaurarea republicii democratice. La aceasti re-vista au colaborat bolsevicii A. N. Vinokurov, N. A. Scripnik,.P. I. Stucika, N. M. $vernik, deputatii bolsevici din Duma a IV-1de stat, imputerniciti ai caselor de ajutor in caz de boala, munci-tori de rind. 304.

121 Vezi F. Engels. Rolul violentei in istorie", Bucuresti, Editura poli-tica, 1958, p. 67. 306.

122 Russkoe Znamea" ziar ultrareactionar, organ al Uniuniipoporului rus" ; a aparut la Petersburg din noiembrie 1905 pintin 1917. 306.

123 Cartea Imperialismul, stadiul cel mai inalt al capitalismului" a.fost scrisa in ianuarie-iunie 1916, la Zurich.

Fenomenele noi aparute in dezvoltarea capitalismului au fostconstatate de Lenin cu mult inainte de inceputul primului razboimondial. Intr-o serie de lucrari scrise intre anii 1895 si 1911(Proiect de program al partidului social-democrat si explicareaprogramului" (1895-1896), Razboiul din China" (1900), In-vatamintele crizei" (1901), Cronica interna" (1901), Concentrareaproductiei in Rusia" (1912), Cresterea bogatiei capitaliste" (1913),Inapoiata Europa si inaintata Asie" (1913), Destinele istoriceale invataturii lui Karl Marx" (1913), Cu privire la uncle cuvin-tani ale deputatilor muncitorimii" (1912) fi altele), Lenin a scosiveala si a analizat diferite trasaturi caracteristice epocii imperia-lismului : concentrarea productiei i cresterea monopolunlor, expor-nil de capital, lupta pentru cucerirea de noi piece i sfere de in:fluenta, internationalizarea relatiilor econornice, parazitismul

la

524 ADNOTARI

putrcfactia capitalismului, cresterea contradictiilor dintre muncasi capital si ascutirea luptei de clasa, crearca premiselor materialepentru trecerea la socialism. Lenin a acordat o atentie deosebitldemascarii politicii coloniale, de jaf, luptei pentru impartirea

reimpartirea lumii, pregatirii razboaielor imperialiste, decotropire. In articolul Marxism si revizionism", scris in 1908,combatind incercarile de a revizui marxismul 6 de a-1 subminasub pretextul corectirii si reconsideririi invataturii lui Marx, inspeça a teoriei marxiste a crizelor, Lenin scria : S-au schimbatformele, succesiunea i aspectul crizelor, dar ele au ramas o parteintegranta inevitabill a orinduirii capitaliste. Concentrind pro-ductia, cartelurile i trusturile au agravat in acelasi timp, in modevident, anarhia in productie, situatia precark a proletariatuluiau inasprit jugul capitalului, ascutind astfel contradictiile de clasiintr-o masura nemaipomenita pita atunci. Faptul ca capitalismulmerge spre prIbusire, atit in sensul cã provoaca diverse crize politice

economice, cit 6 in sensul prabusirii totale a intregii orinduiricapitaliste, a fost dovedit in mod foarte concret i intr-o ma-sura deosebit de mare tocmai de catre cele mai moderne si maiuriase trusturi" (Opere complete, vol. 17, Bucuresti, Editura po-litica, 1963, ed. a doua, p. 22).

Lenin urmarea cu atentie si studia lucrarile noi consacratecapitalismului. 0 marturie in accst sens este recenzia sa la cartealui J. A. Hobson Evolutia capitalismului contemporan" (veziOpere complete, vol. 4, Bucuresti, Editura politica, 1961,ed. a doua, p. 146-149). In august 1904, Lenin a inceput sa tra-duca lucrarea lui Hobson Imperialismul" (vezi Opere, vol. 37,Bucuresti, Editura politica, 1958, p. 315). Manuscrisul acesteitraduceri nu a fost gasit pina in prezent.

Studierea multilaterala a stadiului monopolist al capitalismu-lui a fost inceputa de V. I. Lenin in perioada primului räzboimondial. Asa cereau interesele luptei revolutionare a clasei mun-citoare din Rusia si din celelalte tari capitaliste. Pentru a puteaconduce in mod just miscarea revolutionara i pentru a puteacombate cu succes ideologia reactiunii imperialiste, politica re-formista de intelegere cu imperialipii, trebuie lamuriti pro-blema economical fundamentalà, fara studiul careia nici nu poatefi vorba de o justa orientare in aprccierea caracterului razboiu-lui de azi si a politicii de azi, i anume : problema esentei eco-nomice a imperialismului" (volumul de fata, p. 310).

Studierea nemijlocita a literaturii referitoare la imperialisma fost inceputa de Lenin, pe cit se pare, la mijlocul anului 1915,in timp ce se afla la Berna (in Elvetia) ; atunci a inceput elsä intocmeasca indici bibliografici, sa elaboreze planuri, sa facaextrase i insemnari, sä scrie conspecte. Materialele pregatitoarepentru lucrarea Imperialismul, stadiul cel mai inalt al capi-talismului" (Caiete despre imperialism") insumeaza circa 50 decoli de tipar. Ele cuprind extrase din 148 de carti (106 ger-mane, 23 franceze, 17 engleze si 2 in traducere rusa) si din 232de articole (206 germane, 13 franceze si 13 engleze), aparute in

ADNOTARI 626

49 de publicatii periodice diferire (34 germane, 7 franceze8 engleze).

La inceputul lunii ianuarie 1916, Lenin a acceptat propuncreade a scrie o carte despre imperialism pentru editura legaláParus", infiintati in decernbrie 1915 la Petrograd. Intr-o seri-soare din 29 decembrie 1915 (11 ianuarie 1916) catre A. M. Gorki,Lenin scria : Incep s lucrez la o brosura despre imperialism"(Opere, vol. 35, Bucuresti, E.S.P.L.P.- 1958, p. 188). In primajumatate a lunii februarie 1916, Lenin s-a mutat de la Berna laZurich, unde a continuat s adune i sã prelucreze materiale inlegatura cu imperialisrnul. Folosind pentru lucrarea sa cartileaflate la Biblioteca cantonala din Zurich, Lenin comanda, tot-odata, carti si din alte orase.

La 19 iunie (2 iulie) 1916, Lenin i-a scris urmatoarele luiM. N. Pokrovski, care locuia in Franca 6 care redacta pentrueditura Parus" o serie de brosuri cu privire la statele vest-euro-pene in perioada primului razboi mondial : trimit astazi ma-nuscrisul in banderola, recomandat" (op. cit., p. 203). Manuscrisulexpediat o data. cu scrisoarea nu i-a parvenit lui Pokrovski si atrebuit sa fie trimis a doua oara. In afara de aceasta, edituraa propus ca manuscrisul sa fie comprimat de la 5 la 3 coli detipar, dar Lenin a refuzat sà satisfaca aceasta cerere, deoarcce,dupa cum a aratat el, i-a fost absolut imposibil sã mai corn-prime o data expunerea in asa fel incit sa incapa in 3 coli"(ibid.).

Dupa cc cartca a ajuns la editura, elernentele mensevice dela conducerea acesteia au scos din cuprinsul ca'rtii critica asprala adresa lui Kautsky si a lui Martov si au facut in text modi-ficari care nu nurnai cã tergeau specificul stilului lui Lenin, dar

denaturau ideile. Astfel, in loc de dezvoltarea i transfor-marea" (capitalismului in imperialism) au pus prefacerea", inloc de caracterul reactionar" (al teoriei ultraimperialismului")au pus caracterul inapoiat" etc. Pe la mijlocul anului 1917,cartea a aparut sub titlul Imperialismul, cea mai noua etapa acapitalisrnului (Expunere populara)", cu o prefata de Lenin,datata 26 aprilie 1917. 307,

124 Prezenta prefata a fost publicata pentru prima oar a. in octombrie1921, sub titlul Imperialismul si capitalismul", in nr. 18 alrevistei Kommunisticeskii International". In timnul victii luiLenin, cartea Imperialismul, stadiul cel mai inalt al capitalis-mului" a aparut in limba gerrnani, in 1921, si in limbile frau-ceza i engleza (partial), in 1923. 311.

125 Pacea de la Brest-Litovsk a fost incheiata intre Rusia Sovieticatarile blocului german (Germania, Austro-Ungaria, BulgariaTurcia) la Brest-Litovsk in ziva de 3 martie 1918 si a fost

ratificata la 15 martie de Congresul al IV-lea extraordinar alSovietelor din Rusia. Dupi victoria repurtata in Germania derevolutia care a rasturnat regirnul monarhist, la 13 noiembrie

35 Lenin, Opere, vol. 27V.

Iti

si

si

si

626 ADNOTARI

1918 C.E.C. din Rusia a declarat anulat tratatul pradalnic, ne-drept de la Brest-Litovsk. 313.

126 Pacea de la Versailles tratat imperialist pe care Antanta 1-aimpus Germaniei invinse in primul razboi mondial. Tratatul afost semnat la 28 iunie 1919 la Versailles (Franta). 313.

127 Wilsonismul" dupa numele lui Wilson, presedinte al S.U.A.intre anii 1913 si 1921. In primul an de presedintie, Wilson aioromulgat o serie de legi (legea impozitului progresiv pe venituri,legea antitrust etc.), pe care le-a intitulat in mod demagogic legscare inaugureaza era noii libertati". Dui:4 cum sena Lenin, Wilsonera idolul filistinilor si al pacifistilor, care sperau ea el va salvaepacea sociala*, va impaca pe exploatatori cu cei exploatatt, vain faptui reforme sociale" (Opere, vol. 31, Bucuresti, E.S.P.L.P.1956, p. 205). Wilson si adeptii sai camuflau pradalnica politicaexterna a imperialismului american sub paravanul unor lozincifraze demagogice despre democravie" i despre alianta popoa:relor". Lenin scria c idealizata republica democratica a luiWilson s-a dovedit a fi in fapt o forma a celui mai turbat impe-rialism, a celei mai nerusinate asupriri i sugrumari a popoarelormici i slabe" (Opere, vol. 28, Bucuresti, Editurap. 179). Chiar din primele zile de existenta a Puterii sovietice,Wilson a lost unul dintre inspiratorii i organizatorii interventieiimpotriva Rusiei Sovietice. Incercind sã contracareze influenta pro-fundi pe care politica de pace a guvernului sovietic o exercitaasupra maselor populare din toate tarile, Wilson a formulat unprogram de pace" demagogic, alcatuit din 14 puncte", care eramenit s camufleze politica agresiva a S.U.A. Propaganda arise-rican i presa burgheza din Europa i-au creat lui Wilson o falsiaureola de luptator pentru pace. Dar fatarnicia frazeologiei mic-burgheze a lui Wilson si a wilsonistilor" a fost curind demascatade reactionara lui politica antimuncitoreasca pe plan intern §ide politica externa agresivi a S.U.A. 313.

128 V. I. Lenin se refera la Internationala a II-a (de la Berna) creata,la Conferinta de la Berna din februarie 1919 a partidelor socia-liste, de catre liderii partidelor socialiste vest-europene in loculInternationalei a II-a care incetase s existe la inceputul primuluirazboi mondial. Internationala de la Berna a fost de fapt o slugäa burgheziei internationale. Ea este o adevarata Internationalagalbenr, a spus despre ea V. I. Lenin (Opere, vol. 29,Bucuresti, Editura politica, 1959, p. 295). 315.

129 Partidul social-democrat independent din Germania' partidcentrist, creat in aprilie 1917, la Congresul de constituire de laGotha. in conditille avintului revolutionar, care crestea in bunaparte datorita influentei exercitate de revolutia burghezo-demo-cratici din februarie 1917 din Rusia, conducerea oportunistä aPartidului social-democrat din Germania pierdea tot mai muttIncrederea mernbrilor de rind ai partidului. Pentru a atenua ne-

politica, .1959,

qi

--

ADNOTARI 627

multurnirea maselor, pentru a le abate de la lupta revolutionarasi a impiedica constituirea unui partid revolutionar al claseimuncitoare, liderii centrismului au incercat s creeze un partidcu ajutorul caruia pastreze influenta asupra maselor. Unastfel de partid urma sa devina Partidul social-democrat inde-pendent din Germania'. Camuflindu-se sub paravanul unei fra-zeologii centriste, independentii" propovaduiau unitatea" cu so-

alunecau pe panta renuntarii la lupta de clasi.Nucleul partidului ii constituia organizatia Fratia muncii", con-dusa de Kautsky.

Citva timp a facut parte din acest partid i grupul Spartacus",care si-a pastrat insa independenta organizatorica i politica,continuind activitatea ilegala i lupta pentru eliberarea maselorde sub influenta liderilor centristi. In 1918, Uniunea Spartacus"s-a retras din Partidul social-democrat independent" g a formatnucleul in jurul caruia s-a constituit Partidul Comunist dinGermania.

In octombrie 1920, la Congresul de la Hale al Partidului social-democrat independent" s-a produs o sciziune in rindurile sale.In decembrie 1920, o parte considerabill din acest partid a fu-zionat cu Partidul Comunist din Germania. Elementele de dreaptaau constituit un partid separat, adoptind vechea denumire dePartid social-democrat independent din Germania" ; acest partida &Inuit pita in 1922. 315.

1 30 Spartachigii organizatie revolutionara a social-democratilorgermani de stinga ; a luat fiinta in ianuarie 1916, avind in fruntepe K. Liebknecht, R. Luxemburg, F. Mehring, C. Zetkin, I. Mar-hlevski, L. loghihes (Tyszka) i W. Pieck. In aprilie 1915,R. Luxemburg si F. Mehring au fondat revista Die Interna-tionale", in jurul careia s-a unit principalul grup al social-de-mocratilor de stinga din Germania. In afará de manifestele po-litice tiparite in 1915, incepind din 1916, grupul Internationala"a inceput s tipareasca si sa difuzeze ilegal Scrisori politicesemnate Spartacus" (care au aparut regulat pita' in octombrie1918) ; de aceea grupul Internationala" a inceput sa fie denumitgrupul Spartacus". Spartachistii au desfaisurat o activitate depropaganda revolutionara in mase, au organizat mari actiuni im-potriva razboiului, au condus o serie de greve, au demascat ca-racterul imperialist al räzboiului mondial si tradarea comisa deliderii oportunisti ai social-democratiei. In acelasi timp insa,spartachistii au avut greseli serioase intr-o serie de probleme teo-retice i politice : ei contestau posibilitatea razboaielor de elibe-rare nationala in epoca imperialismului, dadeau dovada de incon-secvença in ceea ce priveste lozinca transformarii razboiului im-perialist in razboi civil, subapreciau rolul partidului proletarca avangardi a clasei muncitoare, subapreciau tirinimea ca aliatal proletariatului, se temeau de o ruptur a. definitiva cu oportu-nistii. Lenin a criticat in repetate rinduri aceste greseli ale social-democratilor de stinga din Germania (vezi Despre brosura lui

35*

sa-si

si

628 ADNOTARI

Junius", Desppe o caricatura de marxism i despre ceconomismulimperialist*" etc.).

In aprilie 1917, spartachistii au intrat in Partidul social-de-mocrat independent din Germania", partid centrist, pastrindu-siin cadrul lui independenta organizatorica. In noiembrie 1918, intimpul revokitiei din Germania, spartachistii au constituitUniunea Spartacus" i, dupà ce §i-au publicat la 14 decem-brie 1918 programul, au rupt-o cu independentii". Intre 30 de-cembrie 1918 si 1 ianuarie 1919, spartachistii au creat PartidulComunist din Germania. 316.

131 Versaillezii dusmanii de moarte ai Comunci din Paris din 1871,partizanii guvernului burghez contrarevolutionar francez condusde A. Thiers, care dupi victoria Comunei s-a instalat la Ver-sailles. La inabusirea Comunei din Paris, versaillezii au dat do-vacil de o cruzime nemaiauzita fati de comunarzi. Dupa 1871,numele de versaillez" a devenit sinonim cu contrarevolutiebestialä". 317.

132 0 analiza amnunit i un conspect al cartii lui J. A. HobsonImperialism. A Study" (Londra, 1902) se gasesc in Caietedespre imperialism" (vezi Opere, vol. 39, Bucuresti, Editurapolitica, 1962, p. 387-420). In 1904, Lenin a tradus in rusestecartea lui Hobson (vezi Opere, vol. 37, Bucuresti, Editura poli-tica, 1958, p. 315) ; manuscrisul traducerii nu a foss gasit pinain prezent. Lenin spunea despre cartea lui Hobson a estefolositoare in general si mai cu seama pentru c ajuti la dezva-luirea pozitiei fundamental gresite a kautskismului in aceastaproblema" (Opere, vol. 39, Bucuresti, Editura politica, 1962, p. 92).Folosind bogatul material faptic din cartea lui Hobson, Lenincritica, totodatà, concluziile sale reformiste i incercarile de aapara intr-o formi camuflati imperialismul. 318.

133 In lucrarea Imperialismul, stadiul cel mai inalt al capitalismu-lui" si In Caiete despre imperialism", Lenin se refera in repetaterinduri la cartea Capita tut financiar" de R. Hilferding. Foto-sind materialul faptic din aceasta surs a. pentru caracterizarcadiferitelor aspecte ale capitalismului monopolist, Lenin il critica,totodata, pe autor pentru tezele i concluziile sale nemarxiste inprobleme cleosebit de importante ale imperialismului. In Caietedespre imperialism", Lenin 11 califica pe Hilferding unul din-tre liderii Internationalei a II-a drept kantian i kautskist,reformator i unul dintre cei ce cauti sa convingil burgheziaimperialista" (Opere, vol. 39, Bucuresti, Editura politica, 1962,p. 600). Rupind politica de economie, Hilferding di in carteasa o definitie gresita a imperialismului si a capitalului financiar ;el estompeazi rolul hotaritor al monopolurilor in conditiile im-perialismului i ascutirea tuturor contradictiilor acestuia dinurml, ignoreaza trasaturi deosebit de importante ale imperia-lismului, curn sint impartirea lumii i lupta pentru reimpartirea

ADNOTARI 529

ei, parazitismul i putrefactia capitalismului. Cu toate acestegreseli serioasc, cartea lui Hilferding a jucat un anumit rol po-zitiv in studierea celei mai noi faze de dezvoltare a capitalis-mului. 318.

134 Este vorba de rezolutia adoptata la 20 septembrie 1912 de Con-gresul de la Chemnitz al social-democratiei germane in problemaimperialismului si a atitudinii socialistilor fata de räzboi. Rezo-lutia condamna politica imperialisti i sublinia importança lupteipentru pace : Congresuf declara el este ferm hotirit sa facitotul pentru a instaura intelegerea reciprocal intre natiuni si aapara Facea. El cere ca prin acorduri internationale si se punscapat intrecerii nebunesti in domeniul inarmarilor, intrecere careameninta pacea si care duce cu pasi repezi omenirea spre o ca-tastrofa ingrozitoare... Congresul considera ca membrii de partidvor depune neincetat toate eforturile... pentru a lupta cu energiesporita impotriva imperialismului pinä cind va fi definitivdoborit" (Handbuch der sozialdemokratischen Parteitage von1910 bis 1913", Munchen, 1917, S. 243-244). 318.

135 In perioada care s-a scurs de la aceasta analiz51 leninista, con-centrarea productiei a atins in Statele Unite ale Americii un gradsi mai Malt. Concentrind in miinile lor o mare parte din capaci-facile de productie si din desfacerea produselor in principaleleramuri ale economiel nationale, monopolurile au un rol hotáritorin economia i in politica S.U.A. In 1954, in 43 de ramuri in-dustriale din S.U.A., 4 corporatii detineau peste 75°/o din vo-lumul productiei, in 102 ramuri intre 50 si 740/o, iar in162 de ramuri intre 25 si 49°/o. In 1958 existau in S.U.A.373 000 de companii industriale ; in acelasi an, 343 de corporatiiaveau fiecare o cifr a. de afaceri de peste 100 000 000 de dolari.50°/o dintre salariati (in afara de agricultura si de aparatul destat) depindeau de 200 de mari corporatii. Printre marile corpo-ratii industriale se disting citeva zeci de corporatii gigantice, dincare 36 cu o cifra de afaceri de peste 1 miliard de dolari, iar22 cu active de la 1 miliard in sus. Aceste 36 de corporatii auobtinut 370/0 din totalul profiturilor, iar 500 de mari monopoluriindustriale 760/0 din totalul profiturilor corporatiilor in-dustriale. 320.

136 Die Bank" revista a financiarilor germani, care a aparut laBerlin din 1908 pink' in 1943. In lucrarile pregatitoare pentrucartea Imperialismul, stadiul cel mai Malt al capitalismului",Lenin analizeazà in repetate rinduri articole i materiale publicatein aceasta revista (vezi Opere, vol. 39, Bucuresti, Editura poli-tica, 1962, p. 52-69, 153-174, 475-476 g multe altele). 332.

137 In Caiete despre imperialism" (vezi Opere, vol. 39, Bucuresti,Editura politica, 1962, p. 136-151), Lenin a flcut o analizaamanuntita a cartii lui 0. Jeidels Das Verhaltnis der deutschen

-

530 ADNOTARI

Grossbanken zur Industrie mit besonderer Beriicksichtigung derEisenindustrie" (Leipzig, 1905). 332.

138 In Caiete despre imperialism' (Opere, vol. 39, Bucuresti, Edi-tura politick 1962, p. 31-44), Lenin face o analizi critica alucrarii lui G. Schulze-Gaevernitz Die deutsche Kreditbank".Lenin scria despre autor : Peste tot (passim), pretutindeni iewla ivea15. la Schulze-Gaevernitz grohlitul acestui porc care esteimperialismul german triumfator I I I !" Cu prilejul analizei criticea unei alte lucrari a lui Schulze-Gaevernitz, i anume a lucrariiBritischer Imperialismus und englischer Freihandel zu Beginn deszwanzigsten Jahrhunderts", Lcnin 1-a caracterizat astfel pe autor :Mare nemernic, trivial, kantian, adept al religiei, sovinist ; aadunat o serie de fapte, extrem de interesante, in legatura cuimperialismul englez si a scris o carte vioaie, de loc plictisitoarc.A calltorit prin Anglia, a adunat o multime de materialeobservatii. D-lor englezi, dv. ati jefuit destul, acum permiteti-nesa jefuim i noi, «sfintind acest jaf cu Kant, cu dumnezeu, cupatriotismul i tiinta iata care este, in esenta, pozitia acestui«savant. ! !" (op. cit., p. 430). 335.

13p In Caiete despre imperialism" (Opere, vol. 39, Bucuresti, Edi-tura politick 1962, p. 354-363), Lenin face o analiz5 criticI acartii lui R. Liefmav.n Beteiligungs- und Finanzierungsgesellschaften.Eine Studie iiber den modernen Kapitalismus und das Effekten-wesen" (Iena, 1909). Lenin scrie despre R. Liefmann : Autorule un prost fara pereche, care se ocupa mereu de niste definitiicit se poate de neghioabe, care converg toate spre cuvintul«substitutiex. Sint valoroase datele faptice, in cea rnai mare partecu totul brute. Este un adversar al teoriei valorii bazate pcmunc 5. etc. etc." 336.

140 Lenin a folosit cartea lui J. Riesser Die deutschen Grossbankenund ihre Konzentration im Zusammenhang mit der Entwicklungder Gesamtwirtschaft in Deutschland" in editiile aparute la Ienain 1910 si 1912. In Caiete despre imperialism", Lenin analizeaziaminuntit materialul faptic cuprins in aceasta carte (vezi Opere,vol. 39, Bucuresti, Editura politick 1962, p. 323-353). 336.

141 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, Bucuresti,E.S.P.L.P. 1955, P. 580. 340.

142 Crabul de bursa s-a produs in prima jumatate a anului 1873,mai intii in Austro-Ungaria, iar apoi in Germania 6 in alte tad.In primii ani de dupa 1870, expansiunea creditului, febra fondariide societati anonime si speculatlile de bursa luasera proportiinemaivazute ptn atunci. Speculatiile de burs1 au continuatcreasca in perioada in care in industrie i in corner; incepuserasa se manifeste indiciile v5clite ale crizei economice mondiale incurs de dezvoltare. Catastrofa s-a produs in ziva de 9 mai 1873la bursa din Viena ; in decurs de 24 de ore, valoarea actiunilor

=

p

ADNOTARI 531

a scazut cu sute de milioane ; au urmat nenumarate falimente.Apoi crahul de bursa' s-a extins in Germania. Ceea ce s-aintimplat la Paris in 1867 scria Engels , ceea ce s-a intim-plat in repetate rinduri la Londra i la New York n-a intirziatsi se intimple in 1873 la Berlin : speculatia desantati s-a soldatcu un crah general. Companiile au dat faliment cu sutele. Actin-nile companiilor care s-au mentinut nu puteau fi vindute. Derutae completa pe marl linia" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 19,ed. rusa, 1961, p. 178). 342.

143 Scandalurile provocate de febra fonclarii de societati anonimes-au produs in perioada cresterii accentuate a numarului noilorsocietati pe actiuni in Germania, pe la inceputul deceniuluial 8-lea al secolului trecut. Cresterea numarului societatilor peactiuni a fost insotita de o desantata specula cu terenuri sihirtii de valoare la bursa 4i de manopere frauduloase ale aface-ristilor burghezi, care se imbogateau. 342.

144 Grupul financiar-monopolist Rockefeller controla in 1955 capita-luri in suma de 61,4 miliarde de dolari, iar grupul MorganIn suma de 65,3 miliarde de dolari. Sub influenta grupului Morganse afla vreo 70 de banci i corporatii americane, dintre care 12se afla sub controlul sau deplin. Printre companiile industrialecontrolate de grupul Morgan se numari marile monopoluri ame-ricane United States Steel", General Electric", General Mo-tors" si multe alte corporatii din industria carbonifera, alimentara,chimica, textila si din alte ramuri industriale, precum i companiidin ramura metalurgiei neferoase, din ramura transporturilor,a telecomunicatiilor si a serviciilor comunale. Grupul Rockefellercontroleazi in industria extractivl i prelucratoare intreprindericu active in sumi de peste 17 miliarde de dolari. Temelia puteriiacestui grup o constituie controlul asupra industriei petrolului ;in sfera sa de influenfa intra cele mai mari 6 monopoluri pe-troliere din S.U.A., printre care Standard Oil Co. (New Jersey)",Standard Oil of Indiana" etc. Grupul Rockefeller posedipachetele de actiuni de control ale unui sir de intreprinderi dinindustria aeronautica, atomica etc.

Grupurile Rockefeller si Morgan exercita o influenta puternicaasupra vietii politice a S.U.A. Multi presedinti i ministri aiS.U.A. au fost oamenii grupului Morgan ; Rockefellerii impreunacu alti magnati finanteaza Partidul republican din S.U.A.urmaresc ca in diferite functii sa fie numite persoanele ce leconvin lor. Monopolurile din sfera de influenta a grupurilorMorgan si Rockefeller obtin profituri uriase din comenzile militaresi din alte furnituri catre stat. 343.

145 Frankfurter Zeitung" cotidian, organul de presa al marilorspeculanti de bursa* germani ; a aparut la Frankfurt pe Maindin 1856 pink' in 1943. In 1949 si-a relpat aparitia sub denumirea

si

632 ADNOTARI

de Frankfurter Allgemeine Zeitung" ; este purtatorul tie cuvintal monopolistilor vest-germani. 344.

146 Teoria capitalismului organizat", al carei caracter burghezo-apo-logetic i antistiintific este demascat de Lenin in cartea Impe-rialismul, stadiul cel mai inalt al capitalismului" si in Caietedespre imperialism", pretinde ca imperialismul este un 'capitalismdeosebit, transformat, in care ar fi inliturate concurenta, anarhiain productie si crizele economice 6 ar avea loc o dezvoltareplanificata a economiei nationale. Teoria capitalismului organi-zat", formulata de ideologi ai capitalismului monopolist ca Som-bart, Liefmann i altii, a fost adoptata de reformisti deKautsky, Hilferding 6 alti teoreticieni ai Internationalei a II-a.Aparatorii contemporani ai imperialismului niscocesc nenumaratevariance ale teoriei capitalismului organizat" 6 planificat",menite s insele masele populare si sa. prezinte in culori- tranda-firii capitalismul monopolist. Viata a demonstrat justetea carac-terizarii leniniste a imperialismului : dominatia monopolurilor nuinlatura, ci mareste anarhia in productie ; ea nu izbaveste eco-nomia capitalista de crize. Dup a. cel de-al doilea rizboi mondial,in principala çar capitalista din zilele noastre Statele Uniteale Arnericii numai in perioada 1948-1961 s-au inregistratpatru recesiuni economice (in 1948-1949, 1953-1954, 19571958 si 1960-1961). 349.

147 Critica leninista a teoriilor burghezo-reformiste cu privire lademocratizarea capitalului", care sint näscocite pentru a prezentain culori trandafirii imperialismul i pentru a ascunde dominatiamonopolurilor, este in intregime confirmatl de realitatea dinzilele noastre. Raspindirea actiunilor mici este folosita de magnatiicapitalului pentru propria lor imbogatire, pentru intensificareaexploatarii i pentru inselarea poporului. Contrar afirmatiilorpropagandei burgheze, care pretinde cà in tarile impertaliste con-temporane actiunile mici (populare") sint larg raspindite in masa,in realitate numai putini muncitori calificati, reprezentanti aiasa-numitei aristocratii muncitoresti, au posibilitatea de a dobindiactiuni. Astfel, in 1958 circa 500 000 de familii de muncitori dinS.U.A. detineau actiuni a caror valoare reprezenta doar 0,20/0din valoarea totala a actiunilor existente in tail. In acelasi timpinsa, numai familia Dupont are de 10 ori mai multe actiuni decittoti muncitorii americani la un loc. Asadar, realitatea infirmateoriile apologetice cu privire la transformarea muncitorilor inproprietari (coproprietari) ai intreprinderilor 6 la nivelarea"veniturilor olotinute de capitalisti si de muncitori. Capitalismulcontemporan se caracterizeazi prin adincirea prapastiei dintremunca si capital, dintre popor i monopoluri. 352.

148 Lenin se refera la G. V. Plehanov. Opiniile lui G. V. Plehanovin problema imperialismului sint expuse in culegerea de articoleDespre razboi", editata la Petrograd in timpul rlzboiului.

353.

ADNOTARI 633

149 In carsek Imperialismul, stadiul cel mai'inalt al capitalismului",care urma sa fie editata legal in Rusia, Lenin a fost ncvoit salimiteze la citeva observatii si concluzii sumare analiza impe-rialismului rus. In Caiete despre imperialism", in afara de car=in limba germana Mari le banci si pima mondiala. Insemnkateaeconomica si politica a marilor banci pe piata mondiala subraportul influentei lor asupra economiei nationale a Rusiei, pre-cum si asupra relatiilor germano-ruse" de E. Agahd (Berlin, 1914),Lenin foloseste §i o serie de date scoase din lucrarile Germaniiqi capitalul german in industria rusa" de A. N. Zak si Elementestraine in economia nationala a Rusiei" de B. Ischchanian (veziV. I. Lenin. Opere, vol. 39, Bucuresti, Editura politica, 1962,p. 93-113, 228-229, 248-249) etc. In afara de aceasta, Caie-tele despre imperialism" contin un vast material pentru caracteri-zarea capitalismului monopolist din Rusia, precum §i o scrie deaprecieri fkute de Lenin in legaturà cu diferite aspecte ale im-perialismului rus (vezi op. cit., p. 123, 127, 181, 232, 238-239,240, 268, 269, 273, 280, 282, 285, 287, 310-311, 369, 390,448-449, 450, 453, 454, 457, 458, 459, 464, 466, 469, 471, 472,480-481, 485-486, 489-490, 511-513, 514, 519-522, 524-525,543-544, 583-584, 665-673, 715-717). - 357.

150 Afacerea Panama din Franpa - expresie aparuta in legatur 5. cuscandalul izbucnit in Franta, in anii 1892-1893, in jurul marilorabuzuri si al venalitatii unor oameni de stat, oameni politici sifunctionari superiori, precum §i in jurul coruptiei din presa,iesite la iveala cu prilejul falimentului Companiei franceze pentruconstruirea Canalului Panama. - 362.

151 Materialele pregkitoare pentru cartea Imperialismul, stadiulcel mai inalt al capitalismului", cuprinse in Caiete despre im-perialism", reflecta munca vasta depusä de Lenin pentru studierea,verificarea si analizarea stiintifica a vastului material faptic,pentru totalizarea si gruparea datelor statistice. Astfel, datelereferitoare la emisiunile din lumea intreaga si la repartizareahirtiilor de valoare pe ;16, furnizate de A. Neymarck inBulletin de l'institut international de statistique", t. XIX, livr.II. La Haye, 1912, au fost comparate §i confruntate de Lenin cudatele prezentate de W. Zollinger in lucrarea Die Bilanz derinternationalen Wertiibertragungen", 1914 (vezi Operc, vol. 39,Bucuresti, Editura politica, 1962, p. 123-027, 369). - 364.

152 In Caiete despre imperialism", Lenin scrie urmatoarele desprecartea lui H. C. Morris The History of Colonization from theEarliest Times to the Present Day" (New York, 1900) : Sintinteresante datele statistice... 4tIstoria insasi este, pe cit se pare,o searbadi enumerare de fapte". Pe baza datelor scoase dinaceasta surs'a, Lenin face calcule care arata repartizarea colonii-lor intre statele capitaliste (vezi Opere, vol. 39, Bucuresti, Editurapolitica, 1962, p. 231-235). - 381.

634 ADNOTAR1

153 In ..Caiete despre imperialism" gasim o analizi amanunçiti a da-telor lui A. Supan si a tabelelor geografice-statistice ale lui0. Hiibner (vezi Opere, vol. 39, Bucuresti, Editura politica, 1962,p. 274-286). 384.

154 Analiza critica amanuntiti a articolului lui K. Kautsky DerImperialismus", publicat in revista Die Neue Zeit', 1914, Jg. 32,Bd. 2, nr. 21, a fost facuta de Lenin in Caiete despre imperia-lism". Tot acolo gasim o analiza multilaterall. a articolelor scrisede K. Kautsky si de adeptii lui in legatura cu imperialismul.Lenin arata a conceptiile kautskistilor despre imperialism nusint decit reformism mic-burghez camuflat in marxism, ca ei sintpentru un capitalism curatel, pomadat, moderat si cumsecade"(vezi Opere, vol. 39, Bucuresti, Editura politica, 1962, p. 92,173-174, 243-248 si altele). 398.

155 Adunind materialele pregatitoare pentru cartea sa despre impe-rialism, Lenin a dat o mare atentie statisticii cailor ferate. Ma-terialele reproduse in Caiete despre imperialism" (vezi Opere,vol. 39, Bucuresti, Editura politica, 1962, P. 468-474, 476-479)arati cal Lenin a cules din diferite izvoare si a prelucrat nume-roase date cu privire la dezvoltarea reçelei de cai ferate dindiferite tari (marile puteri, statele independente si semiindepen-dente, coloniile) pe anii 1890 si 1913. Lenin a sintetizat rezul-tatele acestui studiu in doul tabele scurte (vezi volumul de fail,p. 401-402). 401.

156 Vezi K. Marx si F. Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag,Berlin, 1953, p. 131-132. 411.

157 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXIV, 1931, p. 529,530. 411.

158 Vezi K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. XVI, partea a II-a, 1936,p. 262-278. 412.

159 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea I, Bucuresti,418.

Editurapentru literatural politica, 1953, p. 131.

160 V. I. Lenin se refera la asa-numitul protocol final", sernnat la7 septembrie 1901 de puterile imperialiste (Anglia, Austro-Unga-ria, Belgia, Franca, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Olanda,Spania si S.U.A.) si de China, in urma inabusirii rascoaleiboxerilor din anii 1899-1901. Prin acest protocol, capitalulstrain capita noi posibilitati pentru exploatarea si jefuireaChinei. 423.

161 Rascoala boxerilor (mai exact : fiscoala Ihetuan) rascoalapopulara antiimperialista, care a avut loc in China intre anii1899 si 1901 si care s-a desfasurat sub conducerea asociatieiI-he-tivan" (Pumnul in numele dreptatii si al concordiei"),denumiti ulterior I-he-tuan". Rascoala a fost inabusiti cu cru-

ADNOTARI 535

zime de un corp expeditionar represiv unit al puterilor imperia-liste, comandat de generalul german Waldersee. La inabusireariscoalei au luat parte imperialistii germani, japonezi, englezi,americani si rusi. In 1901, China a fost nevoità sa.' semneze asa-numitul protocol final", prin care ea a fost transformata intr-osemicolonie a imperialismului strain.

In legatura cu lupta poporului chinez impotriva dominatieistraine vezi articolul lui V. I. Lenin Razboiul din China'(Opere complete, vol. 4, Bucurelti, Editura politica, 1961,ed. a doua, p. 369-374). 424.

162 Documentul de fata reprezinta tezele raportului cu privire lacaracterul primului razboi mondial si la tactica internationalisti-lor revolutionari, prezentat de Lenin la o consfatuire neoficialla social-democratilor de stinga delegati la Conferinta de laZimmerwald. Consfatuirea s-a tinut la 4 septembrie 1915, in aju-nul deschiderii Conferintei de la Zimmerwald. In afarà de dele-gatii de stinga au mai asistat la consfatuire 6 alti citiva delegatila conferinta. Consfatuirea a adoptat proiectul de manifest siproiectul de rezolutie pe care cei de stinga le-au prezentat apoila Conferinta de la Zirnmerwald. 435.

163 Lenin se refera la consfatuirea prealabill (Vorkonferenz) in pro-blema convocarii unei conferinte socialiste internationale, consfa-tuire care a avut loc la 11 iulie 1915 la Berna si a fost con-vocata din initiativa socialistilor italieni 0 elvetieni. La aceastaconsfatuire au participat, de asemenea, reprezentanti ai C.C.al P.M.S.D.R., ai conducerii Partidului social-democrat polonez,ai P.P.S.-levita" 6 ai Comitetului de organizare (al menlevici-lor). La consfatuirea prealabill au predominat centristii. Socia-listul elvetian R. Grimm, redactorul responsabil al ziaruluiBerner Tagwacht", care a fost unul dintre organizatorii consfa-tuirii prealabile, i-a invitat si pc Kautsky, Haase 6 Bernstein,dar ei au refuzat sa participe, sustinind ca aceasta consfatuireeste convocata impotriva dorintei Biroului socialist international,din care ficeau si ei parte.

Principala problemä dezbatuta la consfatuirea prealabila afost aceea a componentei viitoarei prime conferinte socialisteinternationale. Majoritatea kautskistä a consfatuirii insistaca la aceasta conferinta sa fie invitati centristii in fruntecu Kautsky si chiar social-sovinisti fatisi ca Troelstrasi Branting. Reprezentantul C.C. al P.M.S.D.R. a propusca la urmatoarea consfatuire prealabilä &I fie invitati reprezentantiielementelor cu adevarat de stinga din miscarea muncitoreascainternationala, care pini in acel moment se desprinsesera departidele oficiale in majoritatea tarilor (elementele de stinga dinOlanda, tesniacii" bulgari, opozitia de stinga din rindurilesocial-democratiei suedeze 0 norvegiene, grupul de stinga So-cialistii internationalisti din Germania", social-democratii polonezi(opozitia) si social-democratii letoni). Dar majoritatea kautskista

imperialismul, stadiul cel mai inalt

Documents