importanÞa reabilitÃri zonelor umede.pdf

5
 IMPORTANÞA REABILITÃRII ZONELOR UMEDE regl area cic lul ui hid rol ogic creºterea biodiv ersitãþ ii reducerea eroziunii îmbunãt ãþirea microc limei • atenuarea amplorii fen omen elo r de inunda þii ROLUL ZONELOR UMEDE • statele membre protejeazã, îmbunãtãþesc ºi refac toate corpurile de apã de suprafaþã, cu scopul de a obþine o stare bunã a apelor de suprafaþã  în termen de cel mult 15 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei directive, • statele membre se asigurã cã: pentru apele de suprafaþã, se obþine cea mai bunã stare posibilã din punct de vedere ecologic ºi chimic PREVEDERI LA ARTICOLUL  ”OBIECTIVE DE MEDIU”

Upload: ion-c-andronache

Post on 04-Nov-2015

220 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • IMPORTANAREABILITRII

    ZONELORUMEDE

    proiect finanat prin PHARE

    UNIUNEA EUROPEAN

    reglarea ciclului hidrologic creterea biodiversitii

    reducerea eroziunii mbuntirea microclimei

    atenuarea amploriifenomenelor de inundaii asigur condiii de via

    natural pentru numeroasespecii de plant i animale

    destinaie turistic

    ROLUL ZONELOR UMEDE

    statele membre protejeaz, mbuntesc i refac toate corpurile de

    ap de suprafa, cu scopul de a obine o stare

    bun a apelor de suprafa n termen de cel mult 15 ani de la data intrrii n

    vigoare a prezentei directive,

    statele membre se asigur c: pentru apele

    de suprafa, se obine cea mai bun stare

    posibil din punct de vedere ecologic i chimic

    PREVEDERI LA ARTICOLUL OBIECTIVE DE MEDIU

  • www.focuseco.ro

    Definiii conform Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE- ape de suprafa reprezint apele interioare, cu excepia apelor subterane; apele de tranziie i apelecostiere i, n ceea ce privete starea chimic, apele teritoriale;- ape subterane reprezint toate apele care se gsesc sub suprafaa solului n zona de saturaie i ncontact direct cu solul sau cu subsolul;- ru reprezint un corp de ap interioar care curge n mare parte pe suprafaa solului, dar care poatecurge i n subsol pe o parte a cursului su;- lac reprezint un corp de ap interioar de suprafa stttoare;- corp de ap artificial reprezint un corp de ap de suprafa creat de o activitate uman;- corp de ap de suprafa reprezint o parte distinct i semnificativ a unei ape de suprafa, cum ar fi unlac, un rezervor, un curent de ap, un ru sau un canal, o parte a unui curent de ap, ru sau canal, o ap detranziie sau un segment din apele costiere;- acvifer reprezint unul sau mai multe straturi subterane de roc sau alte tipuri de straturi geologice cu oporozitate i o permeabilitate suficiente pentru a permite fie trecerea unui curent semnificativ de apsubteran, fie captarea de cantiti importante de ap subteran;- corp de ap subteran reprezint un volum distinct de ap subteran din interiorul unuia sau mai multoracvifere;- bazin hidrografic reprezint orice zon n care toate scurgerile de ap converg, printr-o reea de ruri, fluvii i, eventual, lacuri, ctre mare, n care se vars printr-o singur gur de vrsare, un singur estuar sau osingur delt;- sub-bazin reprezint orice zon n care toate scurgerile de ap converg, printr-o reea de ruri, fluvii i,eventual, lacuri, ctre un anumit punct al unui curs de ap (n mod normal, un lac sau o confluen de ruri);- starea unei ape de suprafa este expresia general a strii unui corp de ap de suprafa, determinatpe baza cele mai nefavorabile valori a strii sale ecologice i chimice;- starea bun a unei ape de suprafa reprezint starea unui corp de ap de suprafa, atunci cnd att starea sa ecologic, ct i cea chimic sunt cel puin bune;- starea unei ape subterane este expresia general a strii unui corp de ap subteran, determinat pe baza celei mai nefavorabile valori a strii sale cantitative i chimice;- starea bun a unei ape subterane reprezint starea unui corp de ap subteran, atunci cnd att stareasa cantitativ, ct i cea chimic sunt cel puin bune;- stare ecologic este expresia calitii structurii i a funcionrii ecosistemelor acvatice asociate apelorde suprafa, clasificat n conformitate cu anexa V;- stare ecologic bun este starea unui corp de ap de suprafa, clasificat astfel n conformitate cuanexa V;

    Reabilitarea zonelor umede

    Reabilitarea i reconstrucia zonelor umede trebuies nceap n zonele montane. Rurile trebuie s re-devin coridoare verzi i trebuie realizat o gestionareintegrat a bazinelor hidrografice acordnd o ateniedeosebit restabilirii sistemului ecologic. Cretereanumrului de zone umede reabilitate i reconstruite nbazinele hidrografice are o contribuie semnificativ lareducerea pericolului de inundaii, fr a fi nevoie delucrri hirdotehnice costisitoare. Omul nu trebuie s fien competiie cu natura prin ridicarea digurilor pentru areduce pericolul inundaiilor ci trebuie s triasc narmonie cu natura prin restabilirea sitemului ecologic nbazinele hidrografice.

  • Co

    ord

    on

    ato

    rg

    en

    era

    l:H

    ajdu

    Zolt

    n;E

    lab

    ora

    red

    esp

    ec

    ialit

    ate

    :Kel

    emen

    rp

    d;G

    rafi

    c

    ite

    hn

    ore

    da

    cta

    re:V

    adL

    szl

    Reabilitarea zonei umede de la Tmpa - jud. Mure

    I. Recunoaterea terenului II. Munc de specialitate III. Lucrnd cu localnici...

    IV. ...folosind materiale naturale V. Deversorul finalizat VI. Rezultatul lucrrii

    Metode alternative I.

    Pai folosii i la reabilitarea unei zone umede la Adrianu Mic, jud. Mure

    Realizat de Focus Eco Center

    dig de aprare

    zonexcavat

    dig de aprare

    copaci i vegetaie meninut

    plantare salcii pe malul abrupt

    instabilzon excavat, preponderent

    depozite recente

    Seciune transversal

  • Programul Phare 2003 Consolidarea Societii Civile n RomniaEditat de: Asociaia FOCUS ECO CENTER Tg.Mure, februarie 2006

    Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.

    Zonele umede sunt sisteme ecologice valoroaseZonele umede sunt sisteme ecologice valoroaseZonele umede sunt sisteme ecologice extrem de valoroase cu o biodiversitatesemnificativ. Ct mai multe zone umede de-a lungul unui ru contribuie la creareaunui coridor verde i reduce fragilitatea sistemului ecologic n bazinele hidrografice.

    Metode alternative II.

    Metode alternative III.