Volum coordonat de

Cdtdlin Partenie gi Alfred Bulai

In Fiction\ile Trust

F

Volum coordonat de

Cdtdlin Partenie Si Alfred Bulai

In Fiction\ile Tlust

POLIROM20L6

/1uuprrns

Prefald. .........5Autorii .........7

Fiction-non-fictionCdtdlin Partenie ... ... ...11

Despre ficliuneStephen Halliwell ........23

T hucy dide s My thi st ori cu sZoePetre .........45

Minciuna nobild a legiuitorului? AdevSr gi ficliunein convingerile morale qi politice ale lui RousseauDauid Lay Williams ... . .... ... .59

Despre fantezie Ia Brentano qi HusserlIonTd,nd.sescu.... .......87

Minciuni in care nu totul e fals. Levinas, filozofie qi ficliuneWilliam Buchingham .....103

Spunerea de poveqti in economieDeirdre N. McCloshey ....LL7

Ficliune qi interpretare in sociologieLazd,rVld,sceanu. .......137

Nu vom fi niciodat[ postmoderni. Ficliune gi autenticitateVintild, Mihd,ilescu .......L49

Dragd mincinosule. Actorie, amdgire qi spectatorul inteligentVladimir Mirodan .......165

Despre iepuri qi oameni. Ficliunea in modelarea qtiinlificdRom.anFrigg. ....181

Cunoaqtere qi ficliuneAlfredBulai. .....199

Lucrdri citate..;.. ... ......225

Fiction-non-fiction

Citilin Partenie

1

Librdria Jean Vrin, Place de la Sorbonne. Md aflu in falaunui raft, chiar Ia intrare, unde este si casa. Librdria e destulde aglomeratd. Deodatd, aud in spatele meu:

- Bonjour, aveli cumva A gaptea funclie a limbajulul? Numai lin minte autorul.

Dupd voce, pare a fi un domn in vArstd.

- Monsieur, ii rS.spunde o voce care nu poate fr decAt adoamnei de Ia casd, asta e o carte de ficliune. Nu linem ficliune.

- Da, gtiu, este un roman. Dar este un roman despre RolandBarthes, iar in el apar toli - Lacan, Foucault, Deleuze, Derrida,Sollers, Althusser. Md gAndeam c5...

- E un roman in care Roland Barthes nu moare intr-unaccident stupid de masinS, ci este cdlcat de o camionetd pentruc5. ar fr delinut un mare secret. O fantezie ridicoli.

- De fapt, accidentul s-a produs nu departe de aici. Sau,md rog, asasinatul. Nu qtim. Stim insi cd goferul camioneteiera de origine bulgard gi cd in acea zi Barthes tocmai luaseprAnzul cu Frangois Mitterrand, care isi pregdtea candidatura,adicd era in plind campanie de tras sfori. Bizar, quand mAnte,nu gdsifi? in roman se spune cd Barthes intrase in posesiaunui document de o extraordinarS. importanlb., o pagind in careera descrisd a saptea funclie a limbajului, pe care ar fr desco-perit-o Roman Jakobson: cine- inlelegea aceast5 funclie puteaconvinge pe oricine de orice. In cdrlile lui, Jakobson a vorbitdoar de Ease functii; md rog, oficial a vorbit d.oar d.e qase. inroman, Mitterrand ii furi acea pagind lui Barthes, invald simAnuiascd cea de-a Eaptea funclie a limbajului qi cAqtigi ale-gerile prezidenliale anul urmdtor.

12 IN FICTION WE TRUSI

- Da, qi de-a lungul a 500 de pagini toatb lumea cautiacel document - serviciile secrete din Uniunea Sovieticd, dinBulgaria, Sollers; plus un comisar francez care se trezeqtebrusc in acel mediu intelectual parizian din care nu inlelegenimic, drept pentru care iqi ia un doctorand in lingvisticd pepost de ghid qi interpret. Am citit o recenzie.

- $i eu qtiu ce gtiu tot din recenzii. Din pdcate, se parecd toate recenziile s-au concentrat pe detaliile picante, care,admit, nu sunt puline - Foucault intrelindnd raporturi sexualecu un tAnbr intr-o baie public5, Althusser, marele corifeu almarxismului occidental, admilAnd cd nu a citit decAt primulvolum din Capitalul, in frne, orori. Tot acest mediu intelectualparizial e un mic infern - Foucault, Sollers, Kristeva, Althusser,berridai'tofi sunt rbi, invidioqi, perfizi qi plini de ifose. inroman, Foucault line o conferinld intitulatd ,,Jocuri poliseman-tice in Onirocritica lui Artemidoros". Cu tolii sunt obsedali deproblema limbajului. Totul e un limbaj care trebuie decodat,dar orice decodare devine imediat un alt cod. Toli sunt foartecul,ti, bineinleles, foarte-inteligenli, dar extrem de naivi, ca sX

nu zic altfel, pentru c[ se cred avangarda proletariatului dintoatd lumea cAnd de fapt intre ei qi clasa muncitoare nu existdabsolut nicio legdturS. Md rog, in afard de Onirocritica htiArtemidoros. De fapt, comunismul in care cred ei este propriullor vis. O ficliune, pAnd la urm5". Ca gi teoriile lor, ili vine sd

spui. RdmAne sd ne imagindm ce ar fi spus Barthes despreacest infern. Ar fi spus poate cd nu este decAt un mit fabricatde burghezie pentru a distruge imaginea intelectualului caresalveazb muncitorii din ghearele exploatdrii qi aliendrii.

- Ecoutez, aceasti carte este un roman, o frc,tiune, gi noinu vindem decAt c[r!i de filozofie. Asta suntem noi, LibririaJean Vrin. Dacd nu vd convine, duceli-vd la FNAC.

- i.t to-an mai apar Umberto Eco, John Searle, un clubsecret in care au Ioc adevdrate turniruri retorice, precum qi oserie de derridadaigfl americani prezenli la o conferin![ desprethe linguistic turn ce are loc la Universitatea Cornell. Toli o

api gi-un pimAnt. Universitatea Cornell se afl5 intr-o localitatedin statul New York numitd lthaca. Acolo iqi tine Foucault aceldiscurs despre Artemidoros. Asta e Ithaca Lo4limbajul, gi acolose intorc ei. Asta spune si tema conferinlei: the linguistic turn.Mais tous s'en foutent'totalement de clasa muncitoare, o Pene-Iopd cSreia the French Theory nu i-a scris nici mbcar une carte

FICTION.NON-FICTION

postale. Ierta!i-m5, uneori md las dus de val - de valul exas-perdrii. Mi exaspereazl, faptul cE the French Theory pare aBritish cornedy. in frne, chiar dacd aceqti intelectuali, uqr

"rr*apar ei in roman, nu sunt decdt nigte personaje pe care autorulle pune sd facd gi sd spund ce vrea el, si chiar dacb RomanJakobson (atenlie la prenume!) nu a descoperit aceastd a qapteafunclie a limbajului, totuqi, in acest roman este qi frlozofre, giincd din plin. Pe Socrate nu I-a pus Platon sd spund ce a vrut el?

Md intorc qi vid cd aproape toatd lumea din librdrie s-aadunat in jurul unui domn intre doud vArste qi al doamnei dela cas5". Domnul este rotofei, bonom si are un inceput de chelie;doamna este uscS!iv5., nu-i poli da vArsta, are un chip severgi nu qtim cdt e de lnaltd pentru cd sti pe un scaun. Sprepropria mea surprindere, iau cuvdntul:

- Excusez-moi, madame, pour interuenir. Nu am citit acestroman, dar cred cb domnul are dreptate. Adic5 ar trebui s5.

aveli Ei frcliune. Romanul este intruparea unor gAnduri sau,cum spune Kundera, explorarea posibilitdlilor existentei umane.Mai mult decAt atdt, fiIozofia lnsdgi este intr-o bund mbsurdficliune. Editez un volum pe aceastd temd, chez Polirom...

M5. opresc, contrariat ci nu m-a intrerupt nimeni. Dimpotrivd,toati lumea se uit6 la mine, ca qi cum ar fi curioasd si auddce am de zis. Nu gtiu de unde am atAta curaj qi continui - nu-mimai pasd nici de accent, nici de faptul c5. in francezd incurcadesea genul substantivelor.

2

- La inceput a fost mitul. Apoi au apirut filozofia si istoria,care au opus mitului un discurs naturalist. Primii filozofi, filo-zofii presocratici, iqi intitulau scrierile Peri phuseos, Desprenaturd,. Doar cd ,,nattJtd" e traducerea in latind a lui phusis,qi nu e chiar acelagi lucru. Heraclit a spus cd acelui ceva pecare il numim phusis ii place sd se ascund5. Dar, ca un fdcut,chiar qi ceea ce fiIozofri presocratici in,telegeau prin phusis ardmas intru cAtva ascuns. Cdnd Thales a spus cd totul esteapd sau cdnd Anaximene a spus cd totul este aer: apa qi aerulla care se vor fi gdndit ei erau substanle sau modele explicative?Un model explicativ nu existd ca atare, eI este o simplificare a

13

t4 IN FICTION WE TRUST

unei situalii reale; am putea s5. spunem cd el este, intr-un fel,o ficliune. Vedeli, a incerca s5-i inlelegem pe filozofii presocra-tici e ca qi cum ar trebui si refacem un vas vechi din care nune-au rdmas dec6t cAteva cioburi. Nu putem reface acel vasdecAt dacd ne imagindm cum va fi arS.tat eI in realitate, doarcd ni-I putem imagina in multe feluri. Filozofri presocraticis-au opus mitului, dar inlelegerea lor necesitd un fel de confa-bulalie, dacd putem spune aqa. In ce-i priveste pe istorici, eibine, chiar un istoric francez a spus ca Thcidide nu este colegullor, cdci T\rcidide a incercat sd ne facd sd uitdm cd textele luinu sunt decAt texte, ce pot fi citite in feluri diferite, nu docu-mente ln care adev[rul a fost conseryat tel quel. CuvAntul,,istorie" vine din grecescul historia, care inseamnS.,,cunoastere",dal ;i ,,poveste".

In frne, si zicem cd primii fiIozofi gi istorici au opus mituluiun discurs naturalist. Platon a incercat insi si recuperezemitul. Sunt atAtea mituri in dialogurile lui. Mituri tradilionale(pe care le-a modifrcat sau nu) qi mituri pe care le-a inventatchiar eI (gi in care apar sau nu elemente din mitologia tradilio-nal5). Dintre cele pe care le-a inventat, cel mai celebru este,cred, mitul Atlantidei. Ce inconvenient pentru cei care au luatde bund povestea Atlantidei! Acum, care e rolul acestor mituri?

Unele sunt protreptice, adicd menirea lor este s5" ne convingS.sd ne schimbdm viala. in Phaid,on, de pild5, Socrate incearcds5-i convingd pe cei din preajma lui, prin argumente, cd sufletuleste nemuritor. Doar cd, Ia sfArqit, nu toat5. lumea e convinsdqi atunci Socrate Ie spune un mit despre lumea de apoi. Nuputem Eti dacd lucrurile stau chiar aqa cum le zugrdveqte acestmit, spune Socrate, dar el nu este intru totul fals, cici sufletuleste cu adevdrat nemuritor qi meritd si riscdm si credem cddupi moarte sufletele sunt recompensate sau pedepsite pentrufaptele lor din viala de aici (Iucru pe care ar trebui sd ni-l spu-nem mereu, asa cum facem cu o incantalie). in Republica,Platonmerge qi mai departe si spune cd in anumite situalii filozofultrebuie sd recurg5" la o minciund nobil5, de pildi atunci cdndvrea sd Ie insufle concetilenilor sii anumite virtuli patriotice.

Alte mituri sunt pedagogice, adicb menirea lor este s6-iajute pe cei mai pulin deprinsi cu filozofia sd priceapd lucruriabstracte gi difrcile. Atunci cAnd cunoaqtem, spune Platon, nereamintim de fapt idei, ca qi cAnd le-am fi cunoscut cAndva qiapoi le-am fr uitat. In anumite dialoguri, aceastd aqa-numitdteorie a reamintirii este suslinuti prin argumente, dar ele

FICTION-NON-FICTION

sunt greu de urmdrit. Ei bine, mitul central din phaidros parco ecranizare a acestei teorii. Dupd moarte, sufletul (asemeneaunui car inaripat ce are inhdmali doi bidivii, unul ascultdtorgi unul nirdvaq) se ridici in inaltul cerului, dupd cum e putereaqi priceperea vizitiului, qi acolo contempli cdmpia adev5"rului,adicd ideile. Dupd care sufletul cade gi, cdnd ii vine soroculsd se reintrupeze, se reintrupeazd,in funclie de cdt de mult avizut acolo, in inalt. Cel a cdrui privire a cuprins cel mai multdin cAmpia adevdrului va fi un iubitor aI Muzelor; al doilea,un rege ce respectS. legile; gi tot aqa pdnd Ia cel din urmd,care Ya fi un tiran.

Pentru Platon, fiIozofia are asadar o dimensiune civicd. Cas5-i ajute pe cei care nu sunt fiIozofi, frlozoful recurge la mit -fre ca si-i convingd s5-qi schimbe viala, fie ca sd le clarifrcelucruri abstracte. Aici aq face o parantez{, dacd-mi dali voie.in analogia pegterii din Repubtica, cel care reuqeEte sd iasddin peqterd se intoarce in cele din urmi la cei ce sunt inc6acolo, Iegali, cum a fost qi eI, si le istoriseqte pdlaniile lui,cum a fost eliberat, cum a vdzut mai intAi focul care genereazdumbrele, apoi soarele, sursa ultimd a luminii. Doar cd cei legalinu vor s5-l asculte; ba, mai mult, ar fi in stare sd-t qi omoaredacd nu s-ar opri. Aqa cd md intreb: oare dac5. Ie-ar fi povestitun mit, in loc sd Ie istoriseascd ce s-a intAmplat cu eI, nu i-arfr fdcut in cele din urmd sd realizeze cd ceea ce vdd ei acoloproiectat pe peretele pe;terii nu sunt decAt umbre? Ar fr fostune mise en abyme, cum ar spune Derrida, Sollers Ei atAliaallii; adicd o poveste intr-o poveste, si am6ldoud intr-o alta,cdci Republica are in centrul ei o frcliune sau, cum zice chiarPlaton, o cetate zidil| in vorbe ce nu-Ei are nicd.ieri sdlag. infine, inchid paranteza.

Uneori, mitul nu este nici protreptic, nici pedagogic. Astase intAmpld in Timaios. Cosmologia din acest dialog (in care unDemiurg ce se uitd Ia un model ideal fiuregte intreg universuldintr-o materie dati) este numitd eikos rnuthos, adicd,,mit vero-simil", cum este tradusd indeobqte aceastd expresie. Ca qi cumPlaton ar fi vrut sd spund cd mitul nu este doar un mijloc deconvingere sau de clarificare aunor philosophdmes mai abstracte,ci cd atunci cdnd raliunea incearcd si cuprindd realitatea ultimd,ea nu poate decAt zugrdvi o ficliune verosimild.

Fac o pauz6. qi md uit ln jurul meu. Domnul rotofei aflatin cdutarea celei de-A gaptea funclii a limbajuluj radiazd deincAntare. Nu m-aq mira defel dacd o sd md invite la un uerre

15

16 IN FICTION WE TRUST

cAnd vom iegi de aici, Ia una din cafenelele de peste drum. Mduit in jurul meu qi toate privirile sunt incurajatoare, in afar6de cea a doamnei de la casd. Fala ei este o elipsd alungitd pecare nu existi decAt trei linii mici, orizontale, in locul ochilorqi aI gurii - un fel de hanji ndscocit pentru a desemna o anumit5.specie^de dispre!.

- In Lahes, continui eu imbdrbitat de privirile celor dinjur, Socrate spune ci un adevdrat om al Muzelor nu este acelacare ob,tine o armonie la lird sau la oricare alt instrument, ciacela care reuqeqte sd-si armonizeze faplele cu propriile vorbe.Or, tocmai el, Platon, pare a nu fi un adevd.rat om al Muzelor.El spune, si inci in multe locuri, cd adevdrata cunoaEtere (ce

se obline greu, prin dialectici) este purb, adicd neintinati deimagini qi reprezentdri. Adeseori ins5., el nu face ce spune sirecurge la mituri, care sunt, in marea lor majoritate, extremde vizuale, de parcd ar fi instructiuni scrise pentru un ilustrator.Md rog, sd zicem c5 ele sunt o concesie ficutd pentru cei maipulin depringi cu filozofia. Numai cd la Platon qi cele maiabstracte argumente sunt prinse tot intr-un soi de frcliune,cdci el a scris dialoguri, fiecare ct o mise en scdne mai multsau mai pulin elaboratd, in care personajul central, Socrate,spune ce il pune Platon sd spund. Iar acest Socrate aI luiPlaton pare a fr un personaj desprins dintr-un mit. Un filozofde la Montr6al, pe care il cunosc, a scris un articol in care ademonstrat cd pdnd si povestea infdligatd in Apologia este totun fel de mit. Potrivit Apologiei lui Platon, cel care l-a fdcutpe Socrate sd-qi interogheze concetdtenii a fost chiar Oracoluldin Delphi. CAnd cineva a intrebat Oracolul cine este cel maiinlelept om, Oracolul a rdspuns cd nimeni nu este mai inleleptdecdt Socrate. Iar Socrate a vrut sd vadi daci Oracolul aredreptate qi a inceput sb-i descoase pe concetdtenii lui, carespuneau cd qtiu o seami de lucruri. Cu alte cuvinte, examinareacelorlalli, activitatea socratici prin excelenfl, ar fr avut o ori-gine divinS, Oracolul din Delphi, ceea ce ar face din Socrateun personaj aproape mitic. Doar ci aceasti poveste nu maiapare gi Ia alli autori, cu exceplia lui Xenofon. in fine, incheiprin a spune c5, pentru a denumi o seamd din miturile lui,Platon foloseqte diferite forme ale verbului platto,,,a pld,smui,,.Cum s-ar spune in englezd., Plato plattoed his dialogues. Dece? Pentru a ne sugera c[ raliunea insiqi este pldsmuitoare.