indemnarea in jocul de fotbal

7/23/2019 Indemnarea in Jocul de Fotbal

1/65

UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" SIBIU

FACULTATEA DE TIINEFACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

NDEMNAREA N JOCULDE FOTBAL

ndrumtr! r#$ un%&$ dr$ STOIAN IULIAN

Stud'nt! TINCU SILVIU


2/65

CU(RINS

INTRODUCERE

Consideraii generaleImportana i actualitatea temei

Scopul lucrrii

Motivarea alegerii temei

CA(ITOLUL I! DELIMIT)RI CONCE(TUALE A JOCULUI DE FOTBAL

1.1. Definiia jocului de fotbal

1.2. erminologia specific jocului de fotbal

1.!. Istoricul i evoluia jocului de fotbal

1.3.1. Jocurile cu mingea la popoarele antice

1.3.2. Jocul de fotbal la popoarele medievale

1.3.3. Jocul de fotbal modern

CA(ITOLUL II! NDEMNAREA * CALITATE MOTRIC) DE BA+) N

JOCUL DE FOTBAL MODERN

2.1. Calitile motrice "n jocul de fotbal

2.1.1. ndemnare

2.1.2. Vitez

2.1.3. Rezisten

2.1.. !or2.2. #ndem$narea % parte fundamental a jocului de fotbal

CA(ITOLUL III! FUNDAMENTAREA TEORETIC) A TEMEI

!.1. Caracteristici generale privind selecia

2


3/65

!.2. &articularitai metodice privind instruirea

!.!. &articularitile generale ale grupei de v$rst 1'%1( ani

!.). &robe i norme de control la grupa 1'%1( ani

!.'. Mijloace pentru "mbuntirea calitilor motrice de ba*3.".1. #i$loace pentru %mbuntirea vitezei

3.".2. #i$loace pentru dezvoltarea %ndemnrii

3.".3. &'erciii pentru dezvoltarea rezistenei

3.".. &'erciii pentru dezvoltarea forei

CA(ITOLUL IV! ORGANI+AREA CERCET)RII, (RE+ENTAREA,(RELUCRAREA I INTER(RETAREA DATELOR

).1. +rgani*area cercetrii

.1.1. (erioada) locul *i condiiile cercetrii

.1.2. +nvestigaii realizate

.1.3. #etode *i mi$loace de instruire

.1.. #etode de prelucare a datelor

).2. &re*entarea, prelucrarea i interpretarea datelor

.2.1. (rezentarea datelor

.2.2. (relucrarea si interpretarea datelor

CONCLU+II

(RO(UNERI

BIBLIOGRAFIE

ANE-E

3


4/65

INTRODUCERE

Cn.%d'r/0%% 1'n'r/2'

Moderni*area permanent a activiii de educaie i sport impune gsireaunei noi metode, procedee i mijloace prin care s se acione*e "n practic, precum

i perfecionarea continu a celor e-istente, a celor asa%*ise clasice, tradiionale, "n

ba*a noilor obiective ce stau "n faa acestui obiect de "nvm$nt.

#n acest cadru al sportului, fotbalul ocup un loc privilegiat, fiind considerat

ca find cel mai "ndrgit sport.

otbalul putem spune c este un joc unic, comple-, inedit i uneori c/iar

parado-al. 0ocul de fotbal este un spectacol care se "nelege uor, un spectacol "n

care nu vorbeti, ci te manifeti practic.

otbalul actual se caracteri*ea* prin rapiditate, dinamism i intensitate,

sarcinile pe post ale jucatorilor "nmulindu%se.

otbalul modern se caracteri*ea* prin perfecionarea tuturor factorilor

antrenamentului pregatirea fi*ic, te/nic, tactic, teoretic i psi/ic. tingerea

unui nivel ridicat al capacitilor fi*ice repre*int suportul pe care se poate sprijini

activitatea jucatorilor, pentru ca acestia s%i poat valorifica cu eficiena

toate calitile te/nice, tactice i psi/ice.

3otbalul a de venit un fel de joc de a/ "n care ec/ipele g$ndesc mutrile

adversarului cu mult "nainte31.

0ocul de fotbal este un fenomen social de suprastructur internaional care

oblig pe toi participanii, respectiv pe toate colile sau ec/ipele de club, s se"ntreac "n condiii egale, indiferent de locul de pe glob, de sistemele politice,

14ucescu M., 1561, 7#ira$ul gazonului,, 8d. 0unimea , Iai9

4


5/65

religioase, culoare sau ras, demonstr$nd c fotbalul este internaional "n coninutul

sau specific.

Marea popularitate de care se bucur jocul de fotbal pe "ntreg globul se

datorea* i "ndem$nrii cu care juctorii fac fa unor situaii deosebit decomple-e din timpul jocului. Dincolo de pasiuni i satisfacii, el se adresea* unor

virtui profund umane loialitate) cura$) cinste) prietenie) for) inteligen)

miestrie.

Stadiul atins "n pre*ent de evoluia jocului de fotbal pe plan mondial, ca

re*ultat al eforturilor i preocuprilor specialitilor i juctorilor pentru

perfecionarea continu a jocului, a dus inevitabil la conturarea unor idei i soluii

noi, precis stabilite cu privire la maniera de joc, la sistemul de pregtire, formare i

selecie a juctorilor.

otbalul de performan modern este caracteri*at prin perfecionarea lui la

toi factorii antrenamentului pregtire fizic) te-nic) tactic) teoretic si psi-ic.

otbalul este singurul domeniu "n care improvi*aia individual devine colectiv.

rebuie s reinem faptul c visul oricrui copil este acela de a fi selectionat

in ec/ipa sa preferata unde, trecand prin diferite etape de pregatire sa ajunga pe

cele mai inalte culmi ale performantei.

Imrt/n0/ 3% /4tu/2%t/t'/ t'm'%

#ntreg parcursul drumului, "ncep$nd cu depistarea i iniierea copilului in

fotbal, continu$nd cu formarea i promovarea sa, este dominant incontestabil de

personalitatea celui numit lefuitor de talente, figura central a oricrei coli defotbal care se respect.

ntrenorul trebuie s%i propun formarea unui juctor care s poat g$ndi,

adic s fie "n stare s se adapte*e foarte bine la diferitele situaii care se verific

"ntr%un concurs.

5


6/65

ntrenorul de copii i juniori este pivotul "n jurul cruia se formea*

colectivul numit ec/ip, locul unde mai t$r*iu va rsri sc/imbul de m$ine.

ntrenorul va trebui s cunoasc bine problematicile legate de diferitele

etape de v$rst, pentru a%i putea programa proiectul te/nico%educativ, raportat la oetap de evoluie bine preci*at a propriului grup%ec/ip.

&regtirea sportiv a juniorilor va fi orientat preponderent spre

"mbuntirea i perfecionarea fiecrui element de joc "n parte, "n timp ce jocul

propriu%*is va servi "n special ca mijloc de combinare a acestor elemente "n

proporii c$t mai precise.

#n fotbalul actual juctorul care intr "n posesia mingiei devine coordonator

de joc indiferent de postul pe care evoluea*.

cesta trebuie s posede mijloace te/nice i tactice specifice jocului de atac,

l de aprare i totodat, trebuie s aib %ndemnarea) viteza) fora *i rezistena

sporit.

Datorit modificrilor survenite "n ceea ce privete sistemul de joc, dinamica

jocului i cerinele tot mai ample pe fiecare post, se impune o mai bun pregtire

te/nic i fi*ic a tuturor juctorilor pentru a putea face fa situaiilor dificile cu

care se confrunt.

&reluarea, conducerea i pasarea mingii "n cele mai dificile situaii, arta de a

dribla adversarii, numrul mare i varietatea deprinderilor motrice specifice

fotbalului sunt elemente cu care juctorii pot decide soarta unui joc.

S4u2 2u4rr%%#ntreg procesul de iniiere si consolidare a jocului de fotbal trebuie s se

reali*e*e la v$rsta junioratului.

Cunoaterea particularitilor specifice juctorilor, repre*int segmentul cel

mai fragil i dinamic "n evoluia sa psi/o%morfo%fi*iologic, dar i "n cea social.

6


7/65

4ucrarea de fa "i propune "mbuntirea metodologiei de lucru "n cadrul

programei de antrenament la grupele de juniori. Calitatea procesului instructiv%

educativ la aceast grup de v$rst 1'%1( ani repre*int un factor /otr$tor al

asigurrii "n perspectiv a capacitii superioare de performan a juctorilor.

Mt%&/r'/ /2'1'r%% t'm'%

ema lucrrii se "ncadrea* "ntr%o problematic ampl ce vi*ea* cercetarea

tiinific privind perfecionarea mijloacelor de pregtire "n scopul de*voltrii

calitilor motrice.

&ersonal am manifestat un deosebit interes fat de aceast tem, fiind

convins c repre*int o cale a creterii eficienei procesului de instruire "n fotbal.

Dei ar trebui s m refer strict la de*voltarea "ndem$nrii "n jocul de fotbal

precum i contribuia acesteia la creterea calitii jocului, consider c ea nu poate

fi disociat de celelalte caliti motrice 7mai ales "n jocul de fotbal 7 unde datorit

specificitii acestuia nu vom gsi niciodat o calitate motric singular :poate

numai "n antrenament, i asta doar "n perioada pregtitoare;.

&rimul i cel mai important motiv ar fi c "n antrenamentul modern, un rol

deosebit "l ocup noutile ce apar "n domeniu.

l doilea motiv este c "n fotbal nu e-ist performane superioare fr o

de*voltare a calitilor motrice corespun*toare cerinelor :tot mai mari;.

l treilea motiv este acela de a demonstra legtura indisolubil "ntre cele

dou laturi ale pregtirii fi*ice 7general i specific7 lucru ce se face evident "n

dou sensuri #n primul r$nd se lucrea* pentru asigurarea ba*ei generale i numai dup

aceea cu mijloacele specifice se desv$rete aspectul particular specific i care se

"mbin armonios cu te/nica i tactica jocului9

7


8/65

#n al doilea r$nd aceast legtur se e-tinde pe toat durata anului, "n

funcie de perioadele antrenamentului sportiv.

#n psi/ologie, cunoaterea motivaiei rspunde totdeauna la "ntrebarea de ce>%11> m i l imea de ('%?' m, la e-tremit ile cruia se

afl dou por i :?,!2 - 2,)) m;

5$8$ T'rm%n21%/ .'4%#%4 64u2u% d' #t7/2

Teren % loc speciali*at amenajat "n scopul practicrii diferitelor forme ale

e-erciiului fi*ic :sporturi, jocuri i alte activiti de educaie fi*ic;. &entru

activitatea competiional specific fiecare sport are dimensiuni i instalaii

stabilite prin regulament.2

Aciune % fapt de comportament prin care individul rspunde printr%un act sau un

ansamblu de acte voluntare, la stimuli e-teriori sau pe care "l reali*eae* "n mod

intenionat pentru re*olvarea unei sarcini, atingerea unui scop, obinerea ueni

performane.!

Anticipare% capacitate a sportivului de a prevedea desfurarea evenimentelor

din activitatea sportiv, a aciunilor proprii i ale adversrului. &ot fi anticipate

fenomene comple-e, ca i unele aciuni sau gesturi motorii % are la ba* spiritul de

observaie, capacitatea de anali* i de sinte* i folosete "n afara datelor concrete,imediate e-periena i cunotinele pe care le are sportivul).

28.8..S.=. %&nciclopedia &ducaiei !izice *i portului din Romnia, 2>>2, @ol. I@, pag. !?)93idem pag. 2(94idem, pag ))9

9


10/65

Blocarea in!ii% I. aciune de oprire a mingii aflat pe o traiectorie "n direcia

porii sau terenului int. II. ciune individual prin care portarul reine i

protejea* mingea, acoperind%o simultan cu palmele, braele, antebraele, pieptul,

abdomenul sau c/iar cu coapsele, "n ca*ul "n care plonjea* la picioareleadversarului.'

Centrare % procedeu te/nic specific jocului pe e-trem const$nd din

transmiterea mingii la o "nlime variabil "n funcie de scopul urmrit i de

necesitatea fa*ei, de la marginea terenului ctre interiorul acestuia de regul "n

*ona din faa porii adverse. Centrrile sunt de o mare diversifitate, iar clasificarea

lor se face "n funcie de o serie de criterii dup "nlimea la care sunt e-pediate,dup intemnsitate, dup direcia transmiterii.(

Lo"itur#% I. element te/nic fundamental const$nd din micri coordonate ale

segmentelor, prin care "n mod regulamentar se imprim mingii cu ajutorul m$inii,

al capului, al piciorului impulsuri de intensiti i pe traiectorii diferite, "n funcie

de scopul i de fa*ele jocului. A de pedeaps8lement te/nic prin care un juctor

repune mingea "n joc urmrind s "nscrie un punct "n urma comiterii de ctre

adversar a unei greeli grave, sancionate de ctre arbitru.?

Pla$aent % aciune tactic individual care const din situarea c$t mai

raional a unui juctor "n teren, pentru a favori*a "ntreprinderea unei aciuni

eficace "n atac sau aprare.6

O%en$i"# % totalitate a procedeelor i a manevrelor :cu sau fr minge; care

au ca scop apropierea juctorilor unei ec/ipe de poarta advers cu tentativa de a

5idem, pag 6196idem, pag. 1>(7idem, pag. 2!28idem, pag. 251

10


11/65

"nscrie un gol. #n e-primarea curenta termenul este folosit deseori ca sinonim al

noiunii de atac.5

&unior % t$nr:; sportiv:; care are v$rsta apro-imativ "ntre 1! i 15 ani,

limitele e-acte de v$rst variind de la o ramur sportiv la alta % aceast perioad senumete juniorat.1>

Atac % fa* a luptei sportive "n care ec/ipa sau sportivul acionea* pentru a%i

creasituaii care favori*ea* realitatea de puncte.11

Atacant % juctor care e-ecut sau are sarcina s efectue*e preponderent

aciunile de atac.12

Ap#rare % fa* a luptei sportive "n care sportivul sau ec/ipa acionea* prinprocedee specifice pentru a "mpiedica adversarul s reali*e*e puncte1!

% om la om B sistem de aprare "n care fiecare aprtor supraveg/ea* i

marc/ea* pe tot parcursul jocului un atacant dinainte reparti*at.

% "n *on B sistem de aprare "n care fiecare juctor are sarcina de a

supraveg/ea i marca pe orice atacant care acionea* "n poriunea de

teren :*on; reparti*at "n prealabil fiecruia dintre aprtori.

% prtor juctor care are sarcina s e-ecute preponderent aciuni de

aprare "n cadrul ec/ipei sale.

DearcareB aciune tactic individual prin care un atacant se eliberea*

de supraveg/erea aprtorilor pentru a ocupa cele mai favorabile locuri i po*iii

"n teren unde s poat primi mingea i s intreprind aciuni ofensive.

9idem, pag. 2()10idem, pag. 21611idem, pag. 512idem, pag. (113idem, pag. '>

11


12/65

ContraatacB element al tacticii colective repre*ent$nd riposta ofensiv a

unei ec/ipe "n aprare, "mpotriva adversarului ptruns "n dispo*itivul su defensiv.

8ste purtat "n vite* cu 1%2 pase surprin*toare1).

Eleent te'nic B repre*int forma generat motric, cu i fr minge,

specific jocului de fotbal, form general a micrilor prin care se acionea*

manevrarea mingii, "n raport cu sarcinile jocului i regulile acestuia.1'

Proce(eu te'nicB e-prim caracteri*area micrii i adaptarea elementelor

de ba* ale te/nicii la diferite situaii ale jocului. Sunt forme speciale, modaliti

concrete de reali*are a elementelor te/nice.

Pre!#tire %i)ic#B component de ba* a antrenamentului sportiv, reali*at"n cadrul unui proces unitar i dirijat. =epre*int o activitate comple-, destinat s

asigure juctorilor un potenial ridicat, e-primat prin indici superiori din punct de

vedere morfo B funcional i printr%o bun de*volatare a calitilor fi*ice, a

deprinderilor motrice specifice fotbalului9

Pre!#tire p$i'ic# B component de ba* a antrenamentului sportiv,

e-prim$nd activitatea de educare a calitilor morale i de voin a juctorilor, deformare a deprinderilor moral%volitive i de creare a unui climat propice afirmrii

depline a fiecrui juctor "n parte i a ec/ipei "n ansamblul su9

Pre!#tire tactic# B component de ba* a antrenamentului sportiv,

repre*ent$nd activitatea de "nsuire i perfecionare a ansamblului de aciuni

individuale i colective ale juctorilor unei ec/ipe, oragani*ate "n scopul obinerii

re*ultatului dorit9

Pre!#tire te'nic# B component de ba* a antrenamentului sportiv

repre*ent$nd activitatea de "nsuire i perfecionare a procedeelor specifice

14Miu tefan,!otbal pecializare, 8d. undaiei =om$niei, pag. 15?915idem, pag.1569

12


13/65

manevrrii mingii i deplasrii juctorilor "n teren, "n scopul practicrii cu

randament ma-im a jocului de fotbal9

Pre!#tirea teoretico*eto(ic# B component a antrenamentului sportiv,

repre*ent$nd latura relativ abstract a acestui proces pedagogic i const$nd dinacumularea cunotinelor, menite s lrgeasc g$ndirea tactic i metodic a

juctorilor1(.

Re)i$tena B calitate de ba* a juctorului de fotbal, repre*ent$nd

capacitatea organismului de a aciona cu vitalitate "n condiiile unui effort de o

anumit intensitate, un timp c$t mai "ndelungat.1?

Un*(oi % pas dat la "nt$lnire de doi juctori care acionea* "n vite*, pedirecia porii adverse, fr ca unui din ei s opreasc mingea sau s drible*e un

adversar169

+ite)#B calitate fi*ic de ba*, repre*ent$nd capacitatea juctorilor de a se

deplasa "n minimum de timp.

In(i"i(uali)are B principiu al antrenamentului sportiv care repre*int "n

esen adaptarea la particularitile fiecrui juctor a procesului de intruire%educaie, "ncep$nd cu sarcinile de lecie i "nc/eind cu mijloace de reali*are ale

acestora. Individuali*area se face din punct de vedere

% biologic :v$rst, caliti fi*ice, de*voltare;

% psi/ic :temperament, caracter, caliti morale;

% fotbalistic :difereniere pe posturi;.15

16idem, pag. 155917idem, pag. 2>>918idem, pag. 2>1919idem, pag. 15?9

13


14/65

5$9$ I.tr%4u2 3% '&2u0%/ 64u2u% d' #t7/2

0ocurile cu mingea au aprut din cele mai vec/i timpuri. 8-ist dove*i care

atest folosirea sferei ca accesoriu al e-erciiilor fi*ice la multe dintre popoarele

primitive. #n aceast perioad jocurile cu mingea aveau un caracter magic, religios,ca un corolar al activitii spirituale a populaiilor respective.

1.3.1. Jocurile cu mingea la popoarele antice

4a popoarele antice jocurile cu mingea devin mai numeroase i mai variate.

8le "i pierd din caracterul religios dar "l menin pe cel utilitar apropiindu%se c/iar

de caracterul sportiv, de "ntrecere. #nE1%t

B mingile "ntrebuinate aveau un

diametru de 1> cm, confecionate din piele sau din p$n* subire 2>. #n C:%n/B este

atestat practicarea jocului cu mingea de inscripii datate !)>> ". C/. Documente

din anul 2'>> ". C/. atribuie "mpratului Euangdi inventarea unui joc cu mingea,

parte component a antrenamentului r*boinicilor. Din vremea dinastiei Ean, acum

2>>> de ani, s%a pstrat o elocvent mrturie documentar, un manual "n care este

tratat metodica pregtirii militare care cuprinde i jocul cu mingea denumit 3su/%

Fu/G :minge utat;21. Despre 6/n';% se afirm c sunt creatorii celei mai

armonioase forme de joc cu mingea a antic/itii. #n jurul secolului al @%lea ei

practicau un joc cunoscut sub numele de 3FemariG care era de fapt un ritual cu

semnificaii religioase, av$ndu%i ob$ria "n jocul practicat de c/ine*i. Dintre toate

jocurile cu mingea practicate de popoarele antice, la greci i la romani "nt$lnim

jocuri care se apropie din multe puncte de vedere de jocul de fotbal aa cum este

cunoscut el ast*i. 4a greci "n cetatea tenei se practica cu pasiune3sp/eromac/iaG sau partida cu mingea. #n palestr, loc re*ervat pentru e-erciiile

corporale, o sal "nc/is :Sferisterion; era destinat pentru diferite jocuri cu

201C. Manuaride, C. H/emigean) ,/proape totul despre fotbal,)156(921Idem

14


15/65

mingea. Cel mai cunoscut purta numele de 3sferarpastonG i folosea o minge de

mrimea celei obinuite "n fotbalul de a*i22.

#n contactul cu civili*aia greac, romanii au adoptat un program colar

comple-, "n care e-erciiile fi*ice au fost influenate de cele ale elenilor numai "nmsura "n care ele rspundeau necesitilor pregtirii militare. 4a romani mingea

era denumit 3pilaG "n timp ce terenurile purtau o denumire de "mprumut

3sp/aeristeriumG :de la denumirea greceasc;. 0ocul roman 3/arpastumG ofer

imaginea cea mai apropiat de jocul modern. 0ocul se disputa "ntre 2 ec/ipe

formate din numeroi juctori care se strduiau s intre "n posesia mingii i s o

conduc dincolo de o linie trasat "n partea de teren care aparinea adversarului2!.

1.3.2. Jocul de fotbal la popoarele medievale

Documentele vremii scot "n relief faptul c aproape toate popoarele

occidentale au practicat jocurile cu mingea cu o pasiune ieit din comun. Spre

deosebire de celelalte jocuri, cu caracter utilitar sau pregtitor pentru r*boi,

jocurile cu mingea erau prin e-celen sportive. #n Italia, "nc "n jurul anului 1!>>

este rsp$ndit 3giuoco del calcioG B a juca mingea cu piciorul B denumire ce a

re*istat p$n "n *ilele noastre. 8l este citat "n numeroase documente ale vremii,

ajung$nd la apogeu "n perioada =enaterii :sec. I@ B @I;, cel mai repre*entativ

joc fiind cel practicat la lorena. + descriere a jocului apare "n lucrarea 0iscorsa

sopra il giuoco del calcio florentinopublicat la lorena "n 1'6> de Hiovanni de

Jardi, conte de @errino i academician de lorena. erenul de joc avea 1>> - !>m,

era presrat cu nisip, iar juctorii erau "mprii "n dou ec/ipa a c$te 2? deec/ipieri2). #n rana jocul cu mingea era i el foarte popular. #n funcie de

provincie denumirile difer 3souleG sau 3mollatG "n Jretonia, 3belleG,GetoffeG sau

22C. eac, ,in nou pe meridianele fotbalului,)15(?23C. Manuaride, C. H/emigean) ,/proape totul despre fotbal,)156(924Idem

15


16/65

3boiseG "n Kormandia, 3baretteG "n uringia. Mingile folosite purtau denumiri

diferite 3paumeG, 3balleG, 3peloteG, 3bouleG. #n nglia, cronicarii moderni ai

jocului susin c atunci c$nd romanii au ocupat Jritania ei au adus, "ncurajat i

stimulat de*voltarea 3/arpastumuluiG ca form complementar de pregtire pentruducerea r*boiului. Cronicile scriitorului gale* Kennius :sec.al I%lea; sau

legendele irlande*e transcrise "n sec. al II%lea conin tiri convingtoare care

atest c popoarele celte erau pasionate i dovedeau aptitudini pentru practicarea

jocurilor cu mingea. 3StrmoulG engle* al fotbalului era "ns brutal. #nverunarea

cu care se disputau partidele punea "n pericol nu numai integritatea fi*ic a

participanilor, dar i a spectatorilor, muli dintre ei panici i involuntari. cesta

e-plic i 3persecuiileG la care a fost supus jocul i practicanii si o bun bucat

de timp. stfel 8duard al II%lea a dat dispo*iie primarului 4ondrei la 1! aprilie

1!1) s inter*ic fotbalul nu numai pe str*i ci i pe terenuri. Ku a fost singurul9

astfel de interdicii au fost re"nnoite i "n timpul lui =ic/ard al II%lea, Eenric al I@%

lea, Eenric al @I%lea. #n ciuda acestor ( interdicii jocul de fotbal i%a meninut

popularitatea reuind s strbat cu temeritate istoria2'.

1.3.3. Jocul de fotbal modern

otbalul "ncepe s fie practicat "n cercuri tot mai largi ale tineretului britanic,

"nrdcin$ndu%se puternic "n coli, colegii i universiti. +rgani*area sufer, este

confu*, cci nu e-ist nici o regul scris. #n prima jumtate al sec. al I%lea

"ncep s apar ba*ele celor dou jocuri de mai t$r*iu B fotbalul i rugbL%ul. &rimele

"ncercri organi*atorice cu coninut pedagogic le "nt$lnim "n anul 16'? c$nd/omas Eug/es :judector de curte; absolvent al colilor din =ugbL i +-ford,

public o carte din care re*ulta o noutate "n practicarea jocului de fotbal rugbL.

&orile au o nou form :asemntoare celor de a*i de la rugbL;, mingea poate fi

25M. I+K8SC, ,!otbalul de la / la ,)15669

16


17/65

manevrat cu m$na i cu piciorul. #n anul 16(!, pe 2( octombrie, se "nfiinea*

!ootball /ssociation 4!./.5 care adopt aa numitele 0reguli de la 6ambridge.

Cele dou forme de joc cu mingea se despart definitiv, sub denumirea de fotbal%

asociaie i fotbal%rugbL. mbele jocuri vor evolua rapid, cuprin*$nd tot mai muliadepi, form$ndu%i reguli specifice i clare. #n 16(( s%a organi*at prima cup de

fotbal denumit 3C/allengeG "ntre oraele engle*eti. #n 16?1, la 2> iulie, se

desfoar prima Cup a ngliei i de atunci orice club din ar poate lua parte la

competiie. #n privina regulamentului s%au stabilit c$teva aspecte

% ec/ipele compuse din 11 juctori9

% terenul B dimensiuni 12> - 6> Lar*i9

% durata jocului 5> minute9

% ec/ipele cu ec/ipament de culoare diferit.

#n 1661 se introduce "n regulament prevederea c jocul poate fi condus de un

arbitru. #n 166' se legiferea* profesionismul "n fotbal i se creea* prima divi*ie

engle*,!ootball 7eague. =sp$ndirea fotbalului se va face cu repe*iciune. #n (

decembrie 1662 a luat fiin International ootball ssociation Joard :I. J.;,

singurul organ abilitat s modifice regulile jocului. 8l cuprindea federaiile de

fotbal ale ngliei, Scoiei, Irlandei de Kord i Nrii Halilor. lterior a fost cooptat

i I :151!;. &rimul memorandum privind interpretarea i aplicarea regulilor de

joc a fost elaborat de I.J. la 2 iunie 166(.

#n 21 mai 15>) la &aris se crea* F,I,F,A, B !ederaia +nternaional de

!otbal /sociaie % al crui preedinte este france*ul =obert HuOrin. ctul de

lansare pe plan mondial al acestei organi*aii a fost semnat de repre*entanii a ?apte ri Jelgia, Danemarca, 8lveia, rana, +landa, Spania i Suedia. Crearea

.I... a avut dou obiective eseniale unificarea regulilor jocului i organi*area

unei competiii mondiale pentru ec/ipele naionale. #n anul 2>11 :mai; erau afiliate

2>6 federaii naionale. 4a nivel continental, ca organe de conducere, fiinea*

17


18/65

confederaiile continentale % Confederaia Sud%american de fotbal

:C+KM8J+4;, fondat la 5 iulie 151( la Juenos ires :rgentina;. %

Confederaia siatic de fotbal :C;, fondat la 6 mai 15'). % Confederaia

frican de fotbal :C;, fondat "n 15'(. % Confederaia de fotbal a mericii deKord, Centrale i a Caraibelor :C+KCC; fondat "n 15(1. % Confederaia de

fotbal a +ceaniei :+C; fondat "n 15(6. % Confederaia continental a 8uropei,

niunea 8uropean de otbal sociaie :8;, fondat "n 15').

CA(ITOLUL II! NDEMNAREA * CALITATE MOTRIC) DE BA+) N

JOCUL DE FOTBAL MODERN

18


19/65

8$5$ C/2%t0%2' mtr%4'


20/65

pentru for incarcatura9

De*voltarea P educarea calitilor motrice se reali*ea* B spre deosebire de

"nsuirea cunotinelor de specialitate B pe ba*a mobili*rii resurselor energetice

ale organismului, deci prin efort sistematic de tip nervos :atenie, memorie, etc.; i

muscular.

8forul implica cele trei elemene ale sale prin prisma crora este planificat,

anali*at i reconsiderat volum) intensitate *i comple'itate.

@olumul repre*int cantitatea de lucru mecanic i se aprecia* prin numr de

repetri distane parcurse, Qilograme ridicate, etc., totul raportat la timp. Din

aceasta raportare apare densitatea, un aspect fundamental pentru efort.Intensitatea repre*int gradul de solicitare a organismului subiectului. 8a se

e-prima prin procente, fa de posibilitile ma-ime :?>R, 6>R, 5>R, etc.;tempo

de e-ecuie :2P), , )P), etc.;, numr de e-ecutii pe unitatea de timp, etc.

Comple-itatea repre*inta modul concret de inlantuire, de asociere a tuturor

elementelor pe parcursul efortului. Comple-itatea creste c$nd apar adversari sau

c/iar coec/ipieri.

2.1.1. ndemnare

nd'm>n/r'/presupune urmtoarele componente

capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia "n

"ntregime pentru efectuarea unor acte sau aciuni motrice9

capacitatea de combinare a micarilor9

capacitatea de difereniere a micarilor9

ec/ilibrul9

preci*ia9

capacitatea de orientare spaiala9

20


21/65

amplitudinea.

#ndemanarea ar putea fi definit ca fiind capacitatea organismului uman de a

efectua acte i aciuni motrice "n conte-tul componentelor anterior menionate, mai

ales "n condiii variate i neobinuite, cu eficien ma-im i cu consum minim de

energie din partea e-ecutantului.

ormele de manifestare

"ndem$nare general necesar efectuarii tuturor actelor i aciunilor

motrice de ctre oameni, cu eficien ma-im i consum minim de energie.

"ndem$narea specific, caracteristic sau necesar oamenilor care

practic diferite probe i ramuri de sport "ndem$narea "n regimul altor caliti motrice "ndem$narea "n regim de

vite*, de re*isten, de for

ormele de manifestare a "ndem$narii trebuie raportate i la alte elemente

care repre*int i indici valorici ai calitii respective astfel

gradul de dificultate, comple-itatea actului sau aciunii motrice,

"n care se integrea*a coordonarea simetrica i asimetrica9 indicele de preci*ie al "ncadrrii micrii "n spaiu9

indicele de vite*, dat de timpul de e-ecuie, tempoul i ritmul

e-ecuiei9

indicele de for care re*ult din raportarea indicelui de

preci*ie, la gradul de incordare muscular la lucrul efectuat.

2.1.2. Vitez

@ite*a e capacitatea organismului umana de a e-ecuta aciuni motrice cu

"ntregul corp sau numai cu anumite segmente ale acestuia, intr%un timp cat mai

21


22/65

scurt, deci cu rapiditate, repe*iciune, iuteala ma-ima, "n funcie de condiiile

e-istente.

ormele de manifestare

@ite*a de reacie, este vite*a reaciei motrice. 8a este dependent de celecinci elemente apariie e-citaiei "n receptor9 transmiterea pe cale aferent9 anali*a

semnalului care durea* cel mai mult9 transmiterea pe cale aferent9 e-citarea

muc/ilor. @ite*a de reacie nu este identic pentru toate segmentele corpului, la

membrele superioare s%au inregistrat cei mai buni indici.

@ite*a de e-ecuie , este capacitatea de a efectua un act motric sau o

aciune motric. ceast form de vite* se msoar prin timpul care trece de lainceperea e-ecuiei i p$n la "nc/eierea acesteia.

@ite*a de repetiie, care se mai numete i 3frecvena micariiG. 8a const

"n capacitatea de a efectua aceeai micare "ntr%o unitate sau interval de timp

prestabilite. @ite*a de repetiie este condiionat de tempoul i ritmul micarii.

@ite*a de deplasare este o variant a vite*ei de e-ecuie, atunci c$nd se

pune problema parcurgerii unui spaiu prestabilit contra timp i o variant a vite*eide repetiie atunci c$nd se pune problema c$t spaiu, ce distan se parcurge "ntr%o

unitate de timp prestabilit.

#ncepand cu v$rsta de 1> ani se poate reali*a de*voltareaPeducarea vite*ei

sub toate formele sale de manifestare. e-erciiile folosite pentru de*voltarea vite*ei

trebuie s fie ori foarte simple ca e-ecuie te/nic, ori bine "nsuite ca te/nic.

8-erciiile de vite*a, ca durat, se "ncadrea* "ntre '%( secunde i )>%)' secunde,

dup care se intr "n *ona re*istenei anaerobe. @ite*a se de*voltPeduc "n lecie c

prima tema, indiferent de timp, spaiu, subieci.

2.1.3. Rezisten

22


23/65

=e*istena este capacitatea organismului uman de a depune eforturi cu o

durat relativ lung i o intensitate relativ mare meninand indici constani de

eficacitate optim. Deci este capacitatea de a depune eforturi fr apariia strii de

oboseal sen*orial, emotional, fi*ic sau prin "nvingerea acestui fenomen.orme de manifestare

a; dup criteriul 3ponderea participarii grupelor musculare i ale marilor

funcii i organeG, avem

a.1. =e*istena general, care este capacitatea organismului uman de a

efectua timp "ndelungat acte i aciuni motrice, cu eficient i fr apariia oboselii

solicit$nd mult sistemul nervos central, sistemul cardiovascular i sistemul

respirator.

a.2. =e*istena specific care este capacitatea organismului uman de a

depune eforturi pe care le implica probele sau ramurile sprortive.

b; dup criteriul 3sursele energetice, intensitatea i durata efectuluiG, avemG

b.1. =e*istena anaeroba care este specific pentru eforturile cuprinse

intre )' sec. i 2 min.

b.2. =e*istena aeroba care este specific pentru eforturile care

depaesc 6 minute adic eforturi de durat lung. De aceea i se mai spune i

re*istena lung.

b.!. =e*istena mi-ta care este specific pentru eforturile cuprinse

intre 2 i 6 minute, adic eforturi cu durata medie.

c; Dup criteriul 3natura efortuluiG, avem

c.1. =e*istena "n efort cu intensitate constant9c.2. =e*istena "n efort cu intensitate variabil9

d; Dupa criteriul 3modul de combinare cu alte caliti motrice, avem

d.1. =e*istena "n regim de for9

d.2. =e*istena "n regim de vite*9

23


24/65

d.!. =e*istena "n regim de "ndem$nare.

De*voltarea P educarea re*istenei se poate reali*a la orice v$rst. cionarea

prioritar, prin corelaie cu celelalte caliti, are loc "n perioadele post%pubertare.

8a se poate de*voltaPeduca "n orice condiii materiale, at$t "n aer liber c$t i "ninterior. #n lecia de educaie fi*ic c i "n orice alt form de organi*are a

practicrii e-erciiilor fi*ice, re*istena trebuie sa fie abordat ca ultim tem de

mare importan pentru de*voltareaPeducarea re*istenei este modul de respiraie al

subiecilor, raportul "ntre inspiraie i e-piraie, deci ritmul acestei respiraii "n

funie de timpul efortului depus.

@erificarea nivelului acestei caliti motrice de ba* se face, cel putin "n

educaia fi*ic colar, mai mult prin prisma re*istenei mi-te :cu durat "ntre 2 i

6 minute;. Mijlocul prin care se face verificarea este "n majoritatea ca*urilor, doar

alergarea pe (>>%6>>%1>>>%1'>>m.

2.1.. !or

ora este capacitatea organismului uman de a invinge o re*isten intern

sau e-tern prin intermediul contraciei musculare. 8a nu trebuie confundat "n

aceasta postur de calitate motric cu fora ca o caracteristic mecanic a micarii

:msurat dup clasica formula m'a;.

orme de manifestare

a; Dup criteriul 3participarea grupelor musculareG, avem

a.1. for generala care se manifest atunci c$nd la efortul de

3"nvingere a re*isteneiG particip principalele grupe ale organismului uman.a.2. for specific care se manifest atunci c$nd efortul de "nvingere a

re*istenei particip doar una sau cateva grupe musculare ale organismului uman

:cum se "ntalnete la unele probe sau ramuri de sport;.

b; Dup criteriul 3caracterul construciei musculareG, avem

24


25/65

b.1. for statica, c$nd prin contracie nu se modific dimensiunile

fibrelor musculare angajate "n efectuarea actului sau aciunii motrice. n tip

special de for static este cea i*otermic.

b.2. for dinamic numit i i*otonic, c$nd prin contracie semodific dimensiunile fibrelor musculare angajate "n efort.

b.!. for mi-t, c$nd pentru "nvingerea re*istenei se int$lnesc at$t

contracii statice c$t i cele dinamice.

c; Dup criteriul 3capacitatea de efortG "n relaie cu puterea individual,

avem

c.1. for ma-im sau absolut care poate fi static i mai ales

dimanic.

c.2. for relativ, care e-prim raportul dintre for absolut i

greutatea corporal, deci valoarea forei pe Qilogram corp.

d; Dup 3modul de combinare cu celelalte caliti motriceG, avem

d.1. for "n regim de vite*, sau for e-plo*iv. cest tip de for

difer "n funcie de segmentul sau segmentele corpului i este influenat de for

ma-im.

d.2. for "n regim de re*isten.

d.!. for "n regim de "ndem$nare.

orta poate fi de*voltatPeducat la orice v$rst, dar cu precadere dup

pubertate, deoarece prin e-agerare sau netiin poate avea efecte negative asupra

creterii organismului.

&entru de*voltareaPeducarea forei se pot folosi foarte multe e-erciii fi*ice,mai ales cu "ncrctur, e-erciii facute dup reguli specifice fiecrui procedeu

metodic.

Ca tem fora poate fi abordat at$t "n aer liber, c$t i "n interior, unde sunt

mai multe instalaii i materiale specifice. #n lecie sau alt form de organi*are a

25


26/65

practicrii e-erciiilor fi*ice, fora i re*istena se poate aborda numai ca ultim

tem.

ora este calitatea motric cel mai usor de verificat, av$nd foarte multe

probe de control :preci*ate "n program, instruciuni, etc.;

8$8$ nd'm>n/r'/ * /rt' #und/m'nt/2 / 64u2u% d' #t7/2

+data cu aparitia jocului de fotbal modern a aparut i pregtirea fi*ic. 8a

s%a de*voltat "n paralel cu de*voltarea jocului i i%a "mbogit coninutul odat cu

acesta. #n continutul fotbalului modern, veriga fundamental este constituit de

pregtirea te/nico%tactic pe o ba*a solid de pregtire fi*ic i psi/ologic. oate

acestea impun o foarte buna pregatire a tuturor calitatilor motrice, at$t a celor de

ba*a c$t i a celor secundare.

#n joc, calitile motrice se manifesta comple- "n toate micrile, cu sau

fr minge. Dintre toate calitatile motrice de ba*a, indemanarea se manifesta cel

mai pregnant in jocul de fotbal, care este prin e-celenta un sport de indemanare.

ara indemanare nu e-ista act motric, dupa cum indemanarea este re*ultanta

tuturor posibilitatilor de miscare. Marea performanta nu se poate reali*a fara

jucatori care poseda nativ aceasta calitate motrica.

#ndemanarea inseamna o buna capacitate de stp$nire a tuturor miscarilor

corpului si capacitatea de a actiona in conformitate cu cerintele stricte ale jocului

fara minge. Ca i "n viata, i "n fotbal, conducatorii de joc :capitanul de ec/ipa; nu

sunt e-ponentii fortei sau vite*ei, ei fiind aproape totdeauna jucatori te/nici, calmi,

cu g$ndire si imaginatie.#ndemanarea "i face stap$ni, iar ceea ce incearca le reuseste nu datorita

norocului, ci datorita e-perientei motrice bogate.

26


27/65

ndemanarea reprezinta calitatea de cea mai mare finete si comple'itate in

fotbalul de performanta. &a ne da acea armonie fina si precisa a miscarilor care

ne incinta oc-iul .

8 firesc ca indemanarea sa repre*inte pentru fotbaliti calitatea motrica deba*a deoarece in comple-itatea ei se cuprind si preci*ia, ec/ilibrul, coordonarea,

ambilateralitatea, orientarea,ritmul si tempoul. Desigur ca indemanarea repre*int

calitatea primordiala in fotbal, insa gradul de indemanare este condiionat si de

de*voltarea celorlalte caliti motrice de ba*a fora, vite*a, re*istenta. De o mare

importanta esta deci raportul dintre indemanare si celelalte caliti

motrice, dar mai ales interdependenta dintre ele.

otbalul se joaca cu piciorul, segment lsat de la natura mai puin

indemanatic. De aici poate, falsa impresie ca fotbalul nu este un sport al mintii.

Insa "ndem$narea , miestria unui mare fotbalist sta mai intai de toate in g$ndire, in

supleea si rapiditatea g$ndirii.

De*voltarea si perfecionarea indemanarii duce la o foarte buna stp$nire a

tuturor micrilor corpului in cele mai dificile micri fara minge solicitate pe tot

parcursul jocului.

Indem$narea dusa la virtuo*itate se reflecta in deprinderi te/nico%tactice

e-ecutate precis, economic, rela-at cu minim de efort fi*ic si incordare.

Indem$narea inseamna eficienta in e-ecutarea diferitelor deprinderi

te/nico%tactice in regim de vite*a, fora si re*istenta, deoarece o buna indemanare

ajuta la alegerea procedeului cel mai indicat in re*olvarea unei situaii de joc ivite

la un moment dat. #n ceea ce privete factorii care condiionea* indemanarea,H/.Carstea este de prere ca acetia ar fi2(

nivelul de coordonare a centrilor sistemului nervos si plasticitatea

scoarei cerebrale9

26Carstea H/eorg/e % 8eoria si metodica educaiei fizic si sportului, Jucureti, 155!9

27


28/65

calitatea transmiterii impulsurilor nervoase si a inervatiei musculare9

capacitatea anali*atorilor de a capta informaia si de a reali*a sinte*a

aferenta pentru anali*a situaiei9

capacitatea de anticipare a e-ecutantului9

memoria si g$ndirea :mai ales cea creativa; a e-ecutantului9

volumul si comple-itatea deprinderilor motrice pe care le stp$nete

individul9

nivelul de de*voltare a celorlalte caliti motrice de ba*a.

. Dragnea imparte factorii care condiionea* "ndemanarea "n factori de

natura biologica, motrica si psi/ica2?.

#n aceeai lucrare 7ezvoltarea calitilor motrice 7, H/.Mitra si l. Mogos

consider c factorii care condiionea* "ndemanarea sunt 26

calitatea sistemului nervos central % valoarea proceselor de coordonare a

plasticitii scoarei9 fineea % acuitatea si preci*ia % organelor de simt9 e-periena motrica anterioara9 nivelul de*voltrii vite*ei, forei, re*istentei si supleei.

Dup o "mpartire arbitrara, in funcie de calitile motrice necesare si in

acelai timp dominante pe compartimente de jucatori :necesare pentru randament

ma-im;, se observa urmtoarele tipuri caracteristice fotbalului25

tipul in care predomina vite*a si fora aprtori. tipul in care predomina indemanarea si re*istenta% mijlocasi.

tipul in care predomina indemanarea si vite*a sau fora.#ndem$narea este condiionat fi*iologic de nivelul de coordonare a

centrilor sistemului nervos. De aici re*ulta cele mai importante componente ale

27Dragnea drian %/ntrenamentul sportiv, 8d.Didactica si &edagogica,Jucureti, 155(.

28Mitra H/.,Mogos l.%ezvoltarea calitilor motrice) 8d.Sport urism, Jucureti, 156>.

29Mitra H/.,Mogos l.%ezvoltarea calitilor motrice) 8d.Sport urism, Jucureti, 156>.

28


29/65

indemanarii preci*ia, coordonarea si ec/ilibrul. In ceea ce privete etapele

formarii si de*voltrii indemanarii, din punct de vedere anatomo%fi*iologic, ar

re*ulta trei etape!>

9 prima etapa este caracteri*ata prin preci*ia in spaiu a coordonriimicrilorP vite*a de e-ecuie nefiind luata in considerare. &reci*ia este data de

perfecionarea sen*aiilor musculare in cadrul micrilor lente.

T a doua etapa se caracteri*ea* prin preci*ia micrilor in spaiu, efectuate

cu vite*a mare. :8-ecuia se ba*ea* pe un refle- motric bine consolidat;,

T a treia este data de posibilitatea manifestrii ei in condiii variate si

sc/imbtoare.

0ocul de fotbal modern cere din partea juctorilor indici superiori de

de*voltare, o prefecta funcionare a tuturor organelor si o participare psi/ica mereu

in crestere, odata cu solicitarile cresc$nde ale fotbalului actual, determinate de

permanenta imbogatire a coninutului jocului, de mrirea *onelor de aciune ale

juctorilor, care au dus la mrirea e-igentei in privina pregtirii fi*ice, creind noi

principii si metode de pregtire si imbogatind permanent fondul mijloacelor prin

care se reali*ea* acestea. Statisticile din ultimii ani arata ca inaltimea juctorilor a

crescut cu cativa centimetri. Din aceste statistici reiese ca la v$rsta junioratului

inaltimea optima a juctorilor este cuprinsa intre 1('%1?> cm. prtorii sunt de

regula mai inalti, apropiindu%se de limita superioara sau c/iar depind aceasta

limita, iar atacanii si mijlocaii se situea* in jurul mediei sau se apropie de limita

inferioara. &entru portari, statisticile arata o inaltime optima in jurul cifrelor de

1?>%16> cm. Hreutatea optima a juctorilor juniori, in funcie si de inaltime sigabarit, se situea* in jurul a (5%?> Qg pentru juctorii de c$mp si (6%?>Qg pentru

portari. 4a aceasta v$rsta se desv$rete procesul de osificare iar de*voltarea

segmentelor este cea mai mare, finala. +rganismul se poate adapta la eforturi

30Motroc lorin,e'terit:) 2>>59

29


30/65

intense si ma-ime. In totalitate musculatura juniorului repre*int peste )>%'>R din

greutatea corporala. paratul cardio%vascular se pre*int la v$rsta junioratului in

de*voltarea sa finala, la nivel superior . Inima repre*int >,' ; din greutatea

corporala si se poate adapta foarte bine la eforturi ma-imale. Cerinele joculuiactual, repre*entate prin creterea dinamismului, a ritmului de joc si participarea

juctorilor la , toate aciunile, inseamna creterea solicitrii fi*ice, care se rsfr$nge

pe plan fi*iologic manifestandu%se prin importante modificri. stfel, are loc o

restructurare a funciilor diferitelor organe ca o adaptare condusa de sistemul

nervos central. In cadrul acestuia se desv$resc procesele corticale fundamentale

e-citaia si in/ibiia.

ormarea si de*voltarea "ndem$nrii, gradul de indemanare la care poate

ajunge un fotbalist sunt condiionate de tipul de activitate nervoasa superioara dar

si de v$rsta la care s%a inceput iniierea si speciali*area sportiva.

ipul slab :temperament melancolic; insuseste greu si de scurta durata9

tipul puternic, neec/ilibrat :colericul; insuseste inegal9 tipul puternic, ec/ilibrat,

inert :flegmaticul; insuseste bine iar tipul puternic, ec/ilibrat mobil :sangvinicul; %

foarte bine.

&articularitile psi/omotrice ale juctorului de fotbal sunt urmtoarele!1

a; Stp$nirea unui numr mare de deprinderi motrice ,

b; recerea rapida de la o forma de micare la alta cu caracter complet

diferit ,

c; Concentrarea contienta a ateniei ,

d; Marea cantitate de stri emoionale ,e; Capacitatea de orientare rapida in situaiile de joc ,

f; Hreutile jocului ,

g; Calitile de voina, trasaturile caracterului si ale personalitii.

31Ifrim Mircea %/ntropologia motrica, 8d.tiinifica si 8nciclopedica, Jucuresti,156(.

30


31/65

In activitatea de instruire si educare antrenorul folosete diferite metode si

mijloace adecvate scopului urmrit. Metodele si mijloace sunt, deci, ci cu ajutorul

crora se ajunge la "ndeplinirea sarcinilor propuse. Metodele moderne de

antrenament au si ele o insemnata contribuie la de*voltarea indemanarii prinde*voltarea unor parti componente ale acesteia

T metoda intervalelor % ritmul si tempoul,

T metoda circuitului% coordonarea,

T metoda i*ometrica % ec/ilibrul,

T metoda ingreuierilor % ambide-tria.

+ clasificare a procedeelor metodice de de*voltare a indemanarii este

fcuta de H/. Carstea, in 7eoria si metodica educaiei fi*ice si sportului7. cesta

imparte aceste procedee in trei grupe mari

T efectuarea actelor siPsau aciunilor motrice in condiii relativ constante,

T efectuarea actelor siPsau aciunilor motrice in condiii ingreuiate,

T efectuarea actelor siPsau aciunilor motrice in condiii variabile,

sc/imbtoare.

+ alt clasificare, asemntoare celei anterioare :particulari*ata;, este

fcuta de ctre . Dragnea. cesta ia "n considerare urmtoarele procedee

metodice

folosirea unor po*iii de plecare neobinuite pentru efectuarea

e-ercitiilor, efectuarea e-ercitiilor cu segmentul ne"ndem$natic, sc/imbarea tempoului si a ritmului de e-ecuie, limitarea spaiului in care se efectuea* e-erciiul, efectuarea procedeelor te/nice si a "nlnuirilor acestora cu restricii, sc/imbarea procedeelor de e-ecuie, efectuarea e-ercitiilor prin creterea comple-itii acestora,

31


32/65

folosirea unor intalniri cu adversari diferii ca valoare si nivel de

pregtire, efectuarea e-ercitiilor in condiii variate de mediu, cu materiale diferite

si la aparate, instalaii si simulatoare.sadar, indemanarea este educabila si perfectibila si ea poate fi meninut

prin aportul comun al tuturor metodelor moderne de antrenament.

rebuie insa sa avem in vedere tot timpul particularitile juctorilor si cele

trei etape care se disting in formarea si de*voltarea indemanarii

formarea deprinderilor in condiii uurate :fara vite*a, adversar, limita de

timp si ingreuiere;9 sporirea treptata a dificultilor de e-ecuie9 aplicarea priceperilor si deprinderilor motrice in condiii cat mai

apropiate de joc si mereu sc/imbtoare.

n aspect al metodicii de*voltrii indemanarii il repre*int participarea

activa si contienta a juctorilor la procesul de pregtire pe tot parcursul de*voltrii

acestei caliti motrice at$t de comple-e , pentru ca nivelul de de*voltare a

indemanarii depinde si de nivelul de de*voltare a proceselor activitii nervoasesuperioare .

De o mare importanta in de*voltarea indemanarii este varietatea si

pregarirea.

Str$ns legat de varietatea in pregtire se gsete un alt principiu care trebuie

sa stea la ba*a de*voltrii indemanarii, si anume multilateralitatea pe plan motric.

#n metodica de*voltrii indemanarii se utili*ea* at$t metodele de lucru

analitice cat si globale. Mai mult se utili*ea* ast*i antrenamentul global,

de*voltarea indeman$rii facandu%se astfel si in funcie de celelalte caliti motrice.

Indem$narea specifica se de*volta in special prin lucrul specific cu mingea si prin

alte mijloace de micare in teren, fara minge.

32


33/65

ntrenamentul indreptat spre de*voltarea indemanarii se poate desfura in

orice parte a ciclului sptm$nal . De asemenea, e-erciiile si celelalte mijloace

folosite in acest scop isi gsesc locul in toate cele trei parti ale leciei de

antrenament, at$t in prima parte sub forma de e-erciii uoare :mai ales decoordonare;, care conduc in acelai timp si la pregtirea organismului pentru

efortPcat si in partea fundamentala :tema de lecie sau e-erciii efectuate intre unele

sarcini principale; si de "nc/eiere :e-erciii efectuate in ritm lent, pentru

deconectare, rela-are;.

Indem$narea, sub toate formele de manifestare se poate de*volta de%a

lungul "ntregului an de pregtire, binenteles cu ponderi diferite, in funcie de

perioadele de antrenament.

6a o concluzie a importantei %ndemnrii si a necesitii dezvoltrii ei la

un nivel superior) trebuie sa adugam o singura fraza< indemanarea este calitatea

fara de care nu se poate in fotbal =

CA(ITOLUL III! FUNDAMENTAREA TEORETIC) A TEMEI

9$5$ C/r/4t'r%.t%4% 1'n'r/2' r%&%nd .'2'40%/

Selecionarea componenilor ec/ipelor constituie o problem relativ dificil,

deoarece particularitile morfologice i funcionale caracteristice v$rstei 1'%1( ani

33


34/65

creea* unele dificulti "n depistarea elementelor cu perspectiv de afirmare.

Indicii concrei ai de*voltrii unor caliti motrice specifice jocului de fotbal

practicat de seniori, de e-emplu "ndem$narea i re*istena, la aceast v$rst sunt

insuficieni de*voltai. ceeai stare de lucruri poate fi semnalat i la uneleprocese psi/ice, ca de e-emplu concentrarea "ndelungat a ateniei asupra unui

mare volum de aciuni, tenacitate "n urmrirea scopului, caliti puin pregnante la

v$rsta de 1'%1( ani.

Cu toate acestea cunosc$ndu%se legile creterii i de*voltrii organismului i

pe ba*a e-perienei acumulate, selecia iniial poate fi rodnic "n majoritatea

ca*urilor, desigur dac se respect cerinele i criteriile obiective.

stfel, una din cerinele fundamentale ale selecionrii copiilor const "n

caracterul continuu al acesteia. Cu alte cuvinte, componena unei ec/ipe nu este

aceeai pentru totdeauna. Caracterul relativ variabil al componentul ec/ipelor de

copii si juniori nu trebuie sa alarme*e antrenorii, s considere c se abat de la

normele metodice fundamentale ci, dimpotriv, trebuie sa%l "nteleag ca fiind un

proces obiectiv necesar.

Deoarece aceast perioad corespunde adolescenei, impune din partea

antrenorilor o activitate atent, diversificat educaional, pstr$nd "n permanen

legtura cu familia i coala. ntrenorilor nu trebuie s le rm$n indiferent

Uantrenamentul invi*ibilG care cuprinde i calitatea anturajelor frecventate de

juniorii lor, programul *ilnic, alimentaia, odi/na,etc.

tili*area modelelor de selecie sportiv a repre*entat un moment

semnificativ pentru de*voltarea g$ndirii metodice, concreti*at prin aplicarea uneimetode generale la un domeniu particular, respectiv fotbal. &utem spune c este o

prim fa* de studiere a unor sisteme comple-e cu ajutorul altora simplificate,

adic, modelele. Modelele sunt judicios elaborate "n scopul depistrii i pregtirii

34


35/65

viitorilor fotbaliti de performan, "n urma colaborrii diagno*ei cu progno*a

capacitii subiecilor.

na din principalele cerine ale strategiei de atragere i selecie se refer la

v$rsta optim de cuprindere a copiilor "n activitatea fotbalistic organi*at "ncadrul unor uniti speciali*ate :cluburi sportive colare, clase speciale etc.;.

#ntreaga strategie de selecie, prev*ut ca un sistem dinamic, ofer, de la

etap la etap, o nou calitate "ntregului proces, sporindu%i eficiena.

Calitile te/nico%tactice la v$rsta 1'%1( ani

n /t/4!

orientarea circulaiei mingii catre *onele i culoarele libere. sc/imbarea direciei de atac de pe o parte a terenului spre cealalt9

pasarea mingii numai coec/ipierului clar demarcat sau pe po*iie viitoare

printre adversari9

"n *ona de finali*are, fiind "n posesia mingii, iniierea:prin dribling;

sc/imbului de locuri, un%doi%ul, etc.

deplasarea rapid din aprare "n atac cu deplasri pe culoare i "n *onelibere, cu scopul reali*rii lrgimii i ad$ncimii atacului9

dup pasare, deplasarea pe po*iii viitoare :libere;9

sprijinirea juctorului cu mingea, cu precdere "n ad$ncime9

demarcri rapide prin sc/imbri de direcie i variaie de ritm

n /r/r'! marcaj strict i agresiv "n *on9

lupt permanent, pe tot terenul pentru recuperarea mingii prinintercepie

i deposedare9

35


36/65

"nc/iderea culoarelor de ptrundere a adversarului cu mingea i a acelora

ce se demarc pe po*itii viitoare, blocarea uturilor spre poart9

colaborarea juctorilor "n aprare, prinpressing, sc/imb de

adversari,dublaj, organi*area fa*elor fi-e.

C/2%t0% t':n%4*t/4t%4' /2' 6u4tru2u% .'4%/2%;/t ' .tu2 d' rt/r!

('ntru /r/r'!

dirijarea apritorilor "n timmpul jocului, la loviturile libere, la loviturile de

colt9

plasament corespun*tor pentru "nc/iderea culoarului de ut al

adversarului9 promptitudine la ieirile din poart :justificate;9

siguran "n prindere, bo-are, deviere9

siguran "n degajarea cu piciorul din afara suprafeei de pedeaps.

('ntru /t/4!

repunerea rapid a mingii "n joc, cu m$na sau cu piciorul spre juctorul

clar demarcat9

degajarea lung :c$t mai precis; pentru contraatac.

Cunotinele teoretice au i ele un rol deosebit

% cunoaterea, respectarea i interpretarea corect a regulamentului de joc9

% cunoatere principalelor probleme legate de antrenamentul sportiv

:principii, cerine, forme de organi*are, utilitatea probelor i normelor de control,

refacerea dup efort, alimentaie;9% sarcinile pe funcii, compartimente, *one de activitate :pe terenul de

dimensiuni normale; i dinamica sistemului de joc cu ) fundai.

9$8$ (/rt%4u2/r%t/0% m'td%4' r%&%nd %n.tru%r'/

36


37/65

/? (r'1t%r'/ #%;%4!

O7%'4t%&'!

de*voltarea progresiv a indiciilor morfo%functionali printr%o pregtire

individuali*at9

de*voltarea calitailor motrice de ba* i specifice necesare pentru

folosirea cu eficien a procedeelor te/nico%tactice "n joc.

S/r4%n%!

de*voltarea armonioas a musculaturii i "n mod deosebit a celei

implicate "n practicarea jocului9

de*voltarea calitilor fi*ice, cu accent pe vite* :de reacie, e-ecuie icondiii de adversitate;, mobilitate i suplee9

reali*area capacitaii de efort aerob, "ntre % '>%'( mlPQg corp la 1)%1'

ani9 % '?% (> mlPQg corp la 1)%1( ani9

de*voltarea motricitaii specifice jocului alergri variate, intercalate cu

opriri, "ntoarceri, ocoliri, evitri, variaii de ritm, cderi, rostogoliri, sc/imbri de

direcie, blocri%porniri "n condiii de ec/ilibru instabil i adversitate.7? (r'1t%r'/ t':n%4!

O7%'4t%&'!

consolidarea i perfecionarea procedeelor te/nice de ba* i a mijloacelor

te/nico%tactice de atac i aprare subordonate dinamicii jocului9

formarea i consolidarea deprinderilor te/nice pentru reali*area jocului

direct, "n continu micare.S/r4%n%!

"mbuntirea i perfecionarea prelurilor i transmiterea "n toate

direciile, cu traiectorii variate i la distane diferite, din alergare i sritur9

37


38/65

"mbuntirea i perfecionarea trasului la poart, cu ambele picioare sau

cu capul, direct, "n for i plasat, din po*iii i ung/iuri diferite9

"mbuntirea i perfecionarea conducerii mingii :cu variaii de ritm i

sc/imbri de direcie;, fentelor, driblingului i depirilor :"n condiii de sc/imbri

de motricitate specific i adversitate;

"mbuntirea tuturor procedeelor regulamentare de deposedare i a

deprinderilor de "nc/idere a ung/iului i de blocare a utului9

de*voltarea combinaiilor "n 2%!%) juctori : din aceeai linie i linii

diferite ; prin Uun%doi%uriG, "ncruciare, interferen, cu i fr finali*are :dup

pas de angajare, "nainte, "napoi, din "ntoarcere;4? (r'1t%r'/ t/4t%4!

O7%'4t%&'!

consolidarea depinderilor tactice individuale i colective, "n atac i aprare

"n spiritul concepiei actuale de joc9

formarea deprinderii ateniei permanente i concentrrii asupra tuturor

aciunilor de joc9 stimularea inteligenei de joc i a iniiativei "n acordul disciplinei tactice,

care s contribuie la reali*area cerinelor jocului modern9

formarea unor juctori polivaleni, capabili s reali*e*e "n aceeai msur

situaiile de atac i aprare a ec/ipei.

S/r4%n%!

('ntru /t/4!5$ Frm/r'/ 3% 4n.2%d/r'/ d'r%nd'r%% d' m%34/r'


39/65

% cunoaterea i respectarea *onelor de acionare, a relaiilor de colaborare

"ntre coec/ipieri "n sc/imbarea traseelor9

% acoperirea raional a terenului "n ad$ncime i l$ime prin multiple

deplasri "n *onele vecine i deprtate celei de circulaie a mingii9% $nire dup%pas "n *on libere i avansat pentru reprimire.

8$ Frm/r'/ 3% 4n.2%d/r'/ d'r%nd'r%% d' m%34/r' 'ntru 4r'/r'/

;n'2r 2%7'r'!

% deplasare lateral fa de coec/ipierul Ucu mingeaG pentru reali*area unor

culoare i a Uun%doi%urilorG9

% demarcri avansate a juctorilor din linia ofensiv sau a celor aflai

temporar "n aceast *on9

% demarcri false "n scopul revenirii pe *ona creat.

9$Frm/r'/ 3% 4n.2%d/r'/ d'r%nd'r%2r d' 64 4u m%n1'/!

% transmiterea mingii "n timp util, precis i rapid9

% orientare paselor "n ad$ncime, pe culoare sau lateral i "napoi pe *onele

libere "n scopul pstrrii colective a mingii "n ec/ip9

% consolidarea deprinderilor de "nt$mpinare a mingii, a prelurii pe *one

libere i a transmiteriiVVin mod utilVVnu la "nt$mplare9

% formarea deprinderii de a nu pasa coec/ipierului str$ns marcat mai ales

static.

@$ Frm/r'/ d'r%nd'r%2r d' /rt%4%/r' 3% #%n/2%;/r' 2/ 6u4tr%% d%n

2%n%/ /*II*/ 3% /*III*/$

$ St/7%2%r'/ 3% .'4%/2%;/r'/ / 9 * @ 6u4tr% 'ntru /.%1ur/r'/ un'%'#%4%'n0' 4r'.4ut' 2/ mm'nt'2' #%' /2' 64u2u%, "nsuirea unor combinaii la

loviturile de "ncepere, aruncarea mingii de la margine, lovitura de col i loviturile

libere directe i indirecte.

('ntru /r/r'!

39


40/65

1; Consolidarea deprinderii pentru sc/imbarea rapid a plasamentului din

atac "n aprare:"ntre adversar i poarta proprie;.

2; Consolidarea deprinderilor tactice individuale i colective pentru

reali*area marcajului:"n *on i strict; i presingului, a dublajului i "nc/idereaculoarelor :pentru ptrundere i transmitere; i pentru blocarea uturilor.

!; ormarea i consolidarea deprinderilor necesare:plasament, marcaj;

pentru asigurarea porii la fa*ele fi-e.

d? (r'1t%r'/ t'r't%4!

O7%'4t%&'!

"nsuirea i respectarea principiilor i regulilor tactice "n cadrul relaiilorde colaborare din ec/ip i a celor de adversitate.

S/r4%n%!

cunoaterea cerinelor actuale ale fotbalului de performan privind

pregtirea i jocul, refacerea, regimul de via, relaiile pe terenul de sport i "n

afara lui9

cretera e-igenei privind ordinea i disciplina, spiritul de rspundere i

tactica9

"ndem$nare "n regim de te/nic9

re*isten "n regim de vite* i de e-ecuii te/nico%tactice repetate9

for de lovire a mingii cu piciorul sau cu capul, de angajare fi*ic

regulamentar cu adversarul i detent.

C/2%t0% .%:%4'!

% orientare rapid "n situaiile de atac i aprare9

% comportare corespun*toare "n antrenament, joc, coal, familie i

societate9

% capacitate de a concentra atenia asupra aciunilor de joc.

40


41/65

T':n%4*t/4t%4'!

% preci*ie "n e-ecuiile te/nico%tactice specifice *onelor de aciune cerute de

postul ocupat "n ec/ip, "n regim de vite*, for i re*isten9

% re*olvarea "n joc a unor sarcini de ba* i secundare9% iniierea i participarea la aciunile colective de atac i de aprare ale

ec/ipei "n cadrul sistemului de joc cu ) fundai9

% iniierea i reali*area aciunilor individuale "n cadrul sistemului9

9$ 9$ (/rt%4u2/r%t0%2' 1'n'r/2' /2' 1ru'% d' &>r.t 5*5 /n%

Importana pregtirii organi*ate a grupei de v$rsta 1'%1( ani re*ult din

asigurarea unui proces interactiv%educativ care s rspund la toate cerinele

tiinei antrenamentului. ceasta presupune, cunoaterea particularitilor bio%

psi/osociale ale fiecrui junior pe trepte de v$rst dar i dinamica personalitii, cu

implicaii directe asupra coninutului i metodologiei pregtirii.

bordarea componentelor antrenamentului, metodologia folosit, dinamica

parametrilor efortului cu valori proprii etapelor sau ciclurilor de pregtire, precum

i organi*area i desfurarea unor lecii de antrenament atrgtoare mobili*atoare,

dinamice i interesante, trebuie s fie adaptate strict la grupa 1'%1( ani.

Dup perioada pubertar, caracteri*at prin mari i rapide transformri

somato%funcionale i psi/o%motrice, urmea*a perioada de cretere i de*voltare,

denumit perioada post%pubertar, adolescena, care se caracteri*ea* prin ritmuri

lente i adausuri reduse "n creterea dimensiunilor transversale.

Continu creterea "n "nlime, "ns diametrele i perimetrele segmentelor:umeri, torace, brae, antebrae, abdomen, ba*in, coapse, gambe;, cresc mai intens

compens$ndu%i rm$nerea "n urm fa de creterea lungimii acestora din perioada

anterioar, pubertar.

41


42/65

Structura oaselor se apropie de cea a adultului. Musculatura "nregistrea*, de

asemenea, o cretere cantitativ :volum; i calitativ :for; i repre*int

apro-imativ )),2R din greutatea corpului.

Capacitile funcionale sporite au drept consecin o mai bun adaptare laeffort i asigur premise pentru creterea capacitaii de effort a organismului.

Cercetrile efectuate de specialitii domeniului din diferite ri pun "n

eviden creterea logic a capacitii organismului copiilor de v$rst colar mare,

de a face fa sarcinilor motrice cu indici crescui de vite*, "ndem$nare i

re*isten, bieii manifest$nd disponibiliti mai mari dec$t fetele.

Datorit de*voltrii capacittii sistemului nervos central i ai centrilor

motorii din scoar, se "nregistrea* o "mbuntire simitoare a capacitii de

coordonare motric i "n cosecin,crete nivelul "ndem$nrii. cestea permit

afectuarea unor micri cu un grad superior de coordonare i favori*ea*, totodat,

perfecionarea e-ecuiei actelor motrice "nsuite, singura calitate care rm$ne "nc

deficitar este mobilitatea articular, fenomen mai pregnant la biei dec$t la fete.

Datele menionate mai sus conduc la conclu*ia c "n conformitate cu legile

creterii i de*voltrii organismului la v$rsta de 1'%1( ani copilul este apt pentru

eforturi fi*ice crescute ca volum, intensitate i comple-itate.

9$@$ (r7' 3% nrm' d' 4ntr2 2/ 1ru/ 5*5 /n%

Nrm' #%;%4'!

% vite* !> metri % )VV)P%)VV6

(>metri % 6VV>P%6VV2 !-!>metri % sub )'VV9

% re*isten % alergare 1'>>m sau 1?>>m sub (%?minute9

% testul Cooper % 12minute !1>>metri9

42


43/65

% fora de desprindere pe vertical:detenta; din g/emuit, cu "mpingere pe

ambele picioare minimum '> cm9

% sritur "n lungime fr elan Bminimum 21'cm9

% fora de "nvingere a propriei greuti9% flotri la sol % minimum2'9

% traciuni la bar fi-%minimum119

% genofle-iuni%pe piciorul "ndem$natic 1', iar pe cel slab 1>9

Nrm' t':n%4'!

% tras la poart:"mprit pe vertical "n ! pri; de la 1( metri. Se e-ecut 6

lovituri, c$te ! consecutiv "n prile laterale i 2 "n partea central. Kormativ de

' lovituri reuite.

0uctorul e-ecut succesiv i "n vite* urmtoarele aciuni

% tras la poart dup e-ecutarea loviturii de col9

% efectuea* o lovitur de col cu piciorul drept, cu bolt i trimite mingea "ntr%

un cerc cu ra*a de !m marcat "n jurul punctului de 11m9

% alearg de la colul terenului apropiat al careului de 1(m9

% trage cu piciorul st$ng spre poart )mingi, dispuse pe linia careului de 1(m

i din 2 "n 2m "ncep$nd cu collul careului9

% alearg spre cellalt col al terenului9

% e-ecut o lovitur de col cu piciorul st$ng i tot "n cercul de !m de la 11m9

% alearg de la colul terenului p$n la colul apropiat al careului de 1(m9

% trage cu piciorul drept spre poart ) mingi dispuse pe linia lung a careului

de 1(m i din 2 "n 2m "ncep$nd din colul careului.Nrm! sub )' de secunde

Cm2'!preluarea mingii i conducere "n linie dreapt 2>m i conducere

printre ' jaloane:dispuse la !m distan unul de altul; i tras la poart de la

43


44/65

1(m.Dou "ncercri lu$ndu%se "n considerare cea mai bun dintre ele.imp minim

de e-ecuie11secunde.

9$$ M%62/4' 'ntru metri, din diferite po*iii g/emuit,

srituri de pe loc, de pe ambele picioare, culcat pe spate, pe o parte, etc. :pornirea

se face la semnalul antrenorului.1>-9 6-9 '-9;

8-.2 Starturi repetate cu "ntoarceri. 0uctorii, ae*ai "n sprijin g/emuit pe

linia de plecare, la un semnal dat, pornesc, pe un traseu de 1'm.: primii !> m :1'

dus i 1' "ntors;se vor parcurge "n vite* ma-im, apoi, 1'm "n alergare uoar i

1'm din nou "n vite* ma-im.'-;

8- ! lergri cu sc/imbri de direcie la semnal la primul semnal%alergare

"nainte, la al doilea semnal%alergare cu spateleapoi, la st$nga i la dreapta.

: semnalele vor fi stabilite "nainte de "nceperea e-erciiului i vor fi date prin

surprindere, fr o ordine prestabilit. !-1 min.;

E'r4%0%% 4u m%n1'/

8-.1 runcarea mingii cu ambele m$ini "n sol, rostogolire rapid ridicare i

prindere a mingii.: mingea se lovete de sol puternic.2-1 min.;

8-.2 n juctor arunc mingea din e*$nd unui partener, care o trimite

lovind%o cu capul . &rimul se ridic i sare pentru a prinde mingea.

: partenerii se afl la 'm unul de cellalt, 1'- Bfiecare juctor.;

8- ! C$te doi st$nd fa "n fa, la !m distan. runcarea mingilor cu m$na"n sus, lovirea lor cu capul "n sus, sc/imbarea rapid a locurilor, prinderea mingilor

i reluarea e-erciiilor.: deplasarea se face pe partea dreapt , 2-1min.;

44


45/65

8-. ) St$nd deprtat cu braele sus, mingea inut cu ambele m$inilsarea ei

s cad peste cap, "ntoarcere rapid i preluare cu piciorul "nainte de a atinge solul.

: e-erciiu se e-ecut in vite* i cu continuitate, 2-1min;.

8-. ' Culcat pe spate lovirea mingii cu piciorul, ridicare rapid i preluaredin aer.: mingea se lovete c$t mai precis, 2-1min.;

8- ( C$te doi cu faa la *id, la c$iva metri distan lovire simultan a

mingiilor cu sc/imbarea rapid a locurilor "ntre parteneri.: cine nu ajunge mingea

face ' genofle-iuni., !-1min.;

8-.? 4ovirea mingii puternic pe jos, spre partener, acesta sare peste ea, se

"ntoarce rapid, sprintea* dup ea, o oprete i o retrimite celuilalt.: partenerii stau

la 'm. distan , !-1min;.

8-.6 4ovirea mingii cu piciorul, "n sus, cdere "nainte "n sprijin pe brae,

ridicare rapid i preluare prin ricoare cu talpa.: mingea se lovete puternic "n

sus, e-erciiul se e-ecut "n vite* mare,!-1 min;

8-.5 4ovirea mingii direct la *id. Dup fiecare lovire, e-ecutantul ocolete

"n vite* un jalon din cele dou plasate "n spatele su.: jaloanele sunt ae*ate "n

spate% lateral st$nga, dreapta la apro-imativ !m, !-1 min;.

8-.1> Doi juctori stau fa "n fa, la 1> m distan, pornesc unul spre

cellalt conduc$nd mingea.C$nd ajung la c$iva metri, unul trimite mingea lateral

st$nga la '%( cm, iar cellalt "n dreapta, apoi fiecare srintea* dup mingea

partenerului i reiau e-erciiul pe noua direcie.: mingea se conduce "n vite*

mare, !-1 min;

45


46/65

3.".2. #i$loace pentru dezvoltarea %ndemnrii

E'r4%0%% 4u m%n1'/ 'ntru d';&2t/r'/ m, '-;

8-. ( &ase "n doi din deplasare, cu dou mingi.:lovirea mingii se e-ecut la

semnalul unuia din juctori, dup preluare i conducere !%)m, !-1 min;8-.? Depirea unui aprtor, prin autopas, apoi finali*are cu ut la poart.

:finali*area se face "n vite*, '-%fiecare juctor;

46


47/65

3.".3. &'erciii pentru dezvoltarea rezistenei

E'r4%0%% 'ntru d';&2t/r'/ 4//4%t0%% d' '#rt

8-.1 lergri repetate "n volum redus p$n la 12>> m 2>> m tempo!> s9

Scop de*voltarea re*istenei "n regim de vite*.: "ntre serii pau*ele s fie de1,!>min., (-2>> m.;

8-. 2 Serii de '-!>%'> m in tempo ma-im :pau*ele s fie scurte !> s%1 min;

8-. ! '-2>> m "n tempo cresc$nd !> s%! min :pau*e constante 2 min !> s%! min;

8-. ) lergri "n tempo moderat i constant timp de '%6 min cu o intensitate astfel

fi-at, "nc$t frecvena pulsului s se menin tot timpul "n jurul a 1!>%1)> bti pe

minut.

8-. ' lergri de durat :1'>>%!>>> m; cu parcurgerea integral sau fracional a

distanei.

8-. ( lergri de durat mijlocie :)>>%6>> m; "n ritm moderat :)-)>>9 2-6>> m;

8-. ? Intervale e-tensive e-emplu 1>-2> m-' intensitate medie:pau*a dintre

repetri este de 2'%!> s9 cea dintre serii de (>%?'s.;

8-. 6 lternri de mers rapid cu alergare "n tempo 2P). De e-emplu 2> m mers

rapid, 2> m alergare "n tempo 2P)., -(

8-. 5 lergare cu sc/imbare repetat a tempoului. De e-emplu2> m alergare

uoar, 2> m alergare "n tempo susinut, 2> m "ncetinire treptat a alergrii, se

repet de )%6 ori.

8-. 1> '> m ritm )P)W1>> m ritm 2P) W!> m ritm )P).

8-. 11 ! min ritm 2P)W1> s ritm )P)W2 m ritm 2P)W1>sec ritm )P).

8-. 12 lergare cu genunc/ii sus "ntre 1>%)> m "n tempo 2P).8-. 1! lergare combunat 2> m alergare uoar, 2> m alergare cu genunc/ii sus,

2> m alergare "n tempo 2P), 2> m alergare "n tempo .

8-. 1) lergare pe teren variat, folosit sub form de concurs :cross; sau simpl

alergare "n condiii deosebite.

47


48/65

8-. 1' lergri diferite e-ecutate "n ma-imum de vite*. 1>-1> m9 '-1' m9 '-2>

m.:"n pau*e se efectuea* micri de gimnastic compensatorii sau pentru

de*voltarea simului i controlului mingii.Durata pau*elor 2>%2' s9 "ntre serii p$n

la revenirea pulsului la 11>%12> btiPmin.;8-. 1( lergare cu start din picioare, pe distane scurte, !>%(> m, "n tempo )P), "n

linie dreapt.:"ntre repetri se fac pau*e p$n la revenirea pulsului la 11>%12>.;

8-. 1? lergare accelerat pe distane "ntre (>%6> m, "n tempo .:se lucrea* dup

metoda repetrilor, cu pau*e suficient de lungi pentru revenire.;

8-. 16 lergare cu genunc/ii sus pe 1>%2>%!> m, "n tempo )P).:se lucrea* dup

metoda repetrilor, cu pau*e.;

8-. 15 lergare cu joc de gle*ne pe distane cuprinse "ntre 1>%)> m, tempo )P).

8-. 2> :'W1>W2>W!>W)>W'>W(> m; - !. iecare poriune se e-ecut "n vite*

ma-im i dup fiecare se fac pau*e pentru revenirea pulsului la 12>.

8-. 21 Start din diferite po*iii din picioare, pe genunc/i, e*$nd, din culcat pe

spate sau "nainte etc., cu alergare cu faa cu spatele sau lateral fa de direcia de

deplasare, e-ecutate la comanda antrenorului sau la comanda proprie.:distanele

sunt specifice jocului :1>%2>%!>%)>%'> m;.

E'r4%0%% 'ntu d';&2t/r'/ r';%.t'n0'% %(> m, sc/imb$nd locurile"ntre ei din 1> "n 1> m, spre cel ce se afl mai "n fa.,'-

8-. ! C$te cinci e-ecutani ae*ai "n linie, in$ndu%se de m$ini alergare de vite*

pe tot terenul.&rimul efectuea* diferite sc/imbri de direcie, "n aa fel "nc$t s%I

48


49/65

solicite pe ceilali s mreasc lungimea i frecvena pailor, fr a da drumul la

m$ini.,!-

8-. ) lergari lansate pe o pant "nclinat.:distane !>%)>%'> m, '-!> m9 )-)> m9

!-'> m.;8-.' Din formaie pe un ir, ocolirea unei jumti de teren, efectu$nd pe o latur

alergare lansat, pe urmtoarea alergare uoar, apoi combinat cu micri de

respiraie, '-

8- ( #n formaii de c$te doi ,e-ecutanii alearg unul dup cellalt, "ncerc$nd s%l

ating pe primul pe distana a !> m :plecarea se d cu /andicap de ! m,Bfiecare

juctor;

8-.? 0uctorii sunt dispui pe teren "n *onele corespun*toare posturilor pentru

care se pregtesc.4a semnal, e-ecut "n vite* dup imaginaie aciuni de joc fr

minge, specifice posturilor respective. ciunile vor cuprinde treceri brute de la o

variant de alergare la alta, precum i sc/imbri de direcie, opriri i porniri.,

'-1min.

8- 6 @ariante de alergare "n vite*, efectuate pe un parcurs "mprit "n distane

egale.8-emplu distana de )> m,se "mparte "n )-1> m,:marcat cu semne

distinctive; pentru a fi parcurs "n alergare cu spatele, cu pai adugai, cu pai

"ncruciai i alergare obinuit., '-

8-.5 Sprinturi "nlnuite "ntre linia de fund i cea a careului de 1( m., !-1min

8-1> iecare juctor cu c$te o minge utea* 1>%12 m, sprintea* dup ea, utea*

din nou, trimi$nd%o "n alt direcie, .a.m.d. 9 "ntre sprinturi mingea poate fi

condus 1>%12m. "n alergare uoar pentru revenire., !-2min.8-.11 @ariante de conducere a mingii : "n linie dreapt, *ig%*ag, printre jaloane;

e-ecutate cu ma-imum de vite* pe distana a '> m., '-

8-.12 lergare pe distan fi-: gen testul Cooper;.:ritmul alergrii s rm$n

nesc/imbat;

49


50/65

8-.1! lergare pe distana de 6>> m :2min )> s., ritmul s fie nesc/imbat, !-;

8-.1) lergare pe distana a 1>>> m, "n !min !>s., !-

8-.1' Circuit de re*isten 2>>%)>>%6>>%12>> m i 12>>%6>>%)>>%2>> m.

:"ntre alergri pau*e de 1min,!> s,iar "ntre serii de 'min;.

9$$@$ E'r4%0%% 'ntru d';&2t/r'/ #r0'%

/? E'r4%0%% 4u /rt'n'r%

8-.1 Culcat "napoi, genunc/ii "ndoii,braele "nainte9 partenerul "n sprijin "nainte,

culcat pe m$inile e-ecutantului, "ndoirea reciproc a braelor i revenire, !-'%

fiecare juctor

8-.2 8-ecutantul culcat "napoi cu picioarele la )' de grade, partenerul "n sprijin

culcat "nainte pe tlpile e-ecutantului 1%2 "ndoirea picioarelor prin "mpingere de

ctre partener9 !%) "ntindere a picioarelor cu re*istena partenerului, !-1>%fiecare

juctor.

8-.! n e-ecutant "n e*$nd deprtat, cellalt "n st$nd deprtat, apucat de m$ini

reciproc sc/imbarea alternativ a po*iiei, prin traciuni, !-1>

8-.) St$nd fa "n fa, de m$ini apucat, fiecare cu piciorul din e-terior dus "nainte

1 "ndoirea genunc/iului cu meninerea piciorului ridicat9 2 revenire, !-1>

8-.' Culcat "napoi, picioarele la vertical, susinute de partener 1%2 ridicarea

trunc/iului la vertical "n ec/er cu apucarea gle*nelor9 !%) revenire, !-1> fiecare

juctor

8-.( St$nd spate "n spate apucat reciproc la nivelul coatelor, "ndoirea simultan a

genunc/ilor i revenire, !-1>8-.? St$nd fa "n fa, apucat reciproc de m$ini, unul dintre parteneri g/emuit pe

un picior, cellalt "mpins "nainte sritur cu ateri*are pe cellalt picior, !-?

50


51/65

8-.6 Culcat "napoi, picioarele la )' de grade, partenerul "n sprijin cu palmele pe

tlpile e-ecutantului "ndoirea alternativ a genunc/iului cu re*istena partenerului,

!-1>

M%62/4' %nd%&%du/2' 'ntru d';&2t/r'/ .%m0u2u% m%n1%%$8-.1 4ovirea mingii la *id, cu latul, cu piciorul "ndem$natic. :juctorii sunt

ae*ai la ' m de *id, e-erciiul se face din joc de gle*n., !-'min

8-.2 4ovirea mingii la *id cu iretul plin, cu piciorul "ndem$natic :juctorii

sunt ae*ai la 1> m, de *id, e-erciiul se face din joc de gle*n, !-'min.

8-.! 4ovirea mingii la *id, cu latul, alternativ st$ngul B dreptul. :juctorii la

' m de *id, se efectuea* "n vite*, !-' min.

8-.) Meninerea mingii "n aer din alergare uoar :juctorii lovesc mingea

alternativ st$ngul%dreptul, !-!> min.

8-.' Conducerea mingii cu latul, cu piciorul "ndem$natic :conducerea

mingii se face "n vite*.

8-.( Meninerea mingii "n aer de pe loc. :juctorii lovesc mingea cu iretul,

latul, coapsa, capul, !-1 min.

8-.? Conducerea mingii printre jaloane.:conducerea mingii se face "n vite*

la "ntoarecere se menine mingea "n aer, jaloanele sunt la ! m, unul de cellalt,

'-2> min.;

8-.6 Conducerea mingii cu finali*are. :se pleac de la !> m, finali*area se

face de la 1(%16 m "n vite*, 1>-;

8-.5 Din alergare, meninerea mingii "n aer urmat de finali*are.:meninerea

mingii se face alternativ, se pleac de la !> m, finali*area se face de la 1(%16 m,1>-;

8-.1> Conducerea mingii printre jaloane, urmat de finali*are :jaloanele

sunt ae*ate la ! m, unul de altul, se pleac de la !> m, finali*area se face de la 1(%

16 m, 1>- ;

51


52/65

8-.11 Cu spatele la poart, meninerea mingii "n aer, pas peste

cap,"ntoarcere, finali*are din voleu.:juctorii sunt la 2> m de poart, "ntoarcerea se

face "n vite* mare., 1>-;

M%62/4' 'ntru d';&2t/r'/ .%m0u2u% m%n1%% mde

poart, se finali*ea* "n vite* ma-im, 1>- % fiecare juctor;

52


53/65

8-.1> &ase "n doi cu finali*are.:se pleac de la )> m, se pasea* cu latul, se

finali*ea* de la 1(%16 m cu iretul plin,1>- % fiecare juctor;

8-.11 &ase "n doi cu sc/imb de locuri cu finali*are: dup pas juctorul se

deplasea* prin spatele colegului, pasa se d pe po*iie viitoare, se finali*ea* dinalergare, 1>- B fiecare juctor;.

53


54/65

CA(ITOLUL IV ORGANI+AREA CERCET)RII, (RE+ENTAREA,

(RELUCRAREA I INTER(RETAREA DATELOR

@$5$ Or1/n%;/r'/ 4'r4'tr%%.1.1. (erioada) locul *i condiiile cercetrii

Subiecii care au fost supui testrilor fac parte din ec/ipa de fotbal juniori a

4iceului +nisifor H/ibu. Hrupa supus investigaiilor a fost format din 5@

6u4tr%. 8-perimentul s%a desfurat "n perioada >1.>1.2>1' % !1.>'.2>1', "n sala

de sport a liceului i "n curtea e-terioar.

Datele generale ale grupului abel nr.1Nr$Crt$ Num' V>r.t//n%? T/2%/ Gr'ut/t'/

1 D.H 1' 1(1 '22 J.C 1' 1'6 )(! =. 1' 1') )') C.8 1' 1'! )!' =.D 1' 1(2 )5( .M 1' 1'! )!? +.J 1' 1'' )2

6 K.C 1' 1'( )'5 .D 1' 1'! )!1> M.J 1' 1(2 )611 8.4 1' 1'' )!12 +.&. 1' 1'6 )?1! 4.M 1' 1'2 )?1) 4. 1' 1'6 )(

1'(,)2W!,2> )',()W2,?2.1.2. +nvestigaii realizate

Viteza ">m

&roba s%a efectuat "n curtea e-terioar a liceului "ntr%o *on special

amenajat, cu start din picioare i cronometraj la micare. S%au efectuat dou

"ncercri i s%a "nregistrat cel mai bun timp.

54


55/65

etenta

S%a msurat "nlimea atins de subiect cu braul "ntins la perete, dup care

acesta de pe loc e-ecuta o sritur "n "nlime i atingea o scal gradat. S%au

e-ecutat 2 "ncercri i s%a "ntabelat cea mai bun.

8este specifice

&entru a vedea "n ce msur se pot consolida i perfeciona anumite

procedee te/nice specifice atacului din jocul de fotbal am propus i e-perimentat

urmtoarele e-erciii

E-erciiul nr,. Dri/lin! printre 0aloane urat (e 1ut la poart#0uctorul aflat la !>m de poart conduce mingea "n vite* printre ' jaloane

ae*ate din ! "n ! metri, iar "n preajma suprafeei de pedeaps e-ecut ut puternic

la poart. 8-erciiul se repet de ctre fiecare subiect de 6 ori. Se urmrete

numrul de uturi reali*at pe spaiul porii.

E-erciiul nr,2 ut la poart#

8-erciiul a constat "n e-ecutarea a 6 lovituri la poart de la distana de 1(m,

poarta fiind "mprit transversal "n dou jumti. 0uctorul efectuea* patru

lovituri "ntr%o jumtate i patru "n cealalt jumtate de poart. Se consider reuite

acele uturi "n care mingea este lovit cu iretul plin i depete linia porii "n aer.

E-erciiul nr,3 ut la poart# (in centrare

0uctorul aflat la 1(m de poart, primete pe jos, ) centrri de pe dreapta i )

centrri de pe st$nga din *ona lateral a careului de 1(m. re sarcina s loveasc

mingea dintr%o singur atingere din *ona de 11m, s "nscrie gol i s revin pe 1(mi apoi s repete e-erciiul.

E-erciiul nr,4, Lo"irea in!ii cu capul

55


56/65

0uctorul aflat "n suprafaa de pedeaps primete 6 centrri din *ona lateral.

re sarcina s atace mingea i s loveasc mingea cu capul. S%au numrat numrul

de goluri "nscrise din cele 6 centrri.

.1.3. #etode *i mi$loace de instruire

&otrivit ipote*ei, prin care s%a urmrit "mbuntirea metodologiei de lucru

"n cadrul programei de antrenament la grupa de juniori i creterea calitilor

motrice ale elevilor, "n cadrul antrenamentelor s%au introdus o serie de e-erciii i

modele operaionale menite s "mbunteasc parametrii testai.

#n capitolul precedent am pre*entat o serie de mijloace de instruire folosite

la aceast v$rst. Menione* c "n cadrul antrenamentelor m%am folosit de aceste

mijloace "ntr%o msur foarte mare. 8le au fost folosite difereniat "n funcie de

specificul antrenamentului din *iua respectiv :mijloace pentru de*voltarea

simului mingii, mijloace pentru "mbuntirea vite*ei, mijloace pentru de*voltarea

"ndem$nrii, e-erciii pentru de*voltarea forei, etc.;

.1.. #etode de prelucare a datelor

m utili*at urmtorii parametrii statistici

1. media aritmetic

2. abaterea standard

!. coeficientul de variabilitate

). semnificaia diferenei dintre medii.

@$8$ (r';'nt/r'/, r'2u4r/r'/ 3% %nt'rr't/r'/ d/t'2r

.2.1. (rezentarea datelor

abel 1. V/2r%2' 70%nut' 2/ t'.t/r'/ %n%0%/2 3% #%n/2

56


57/65

Nr$

Crt$V%t';/ m T$I$ V%t';/ m T$F$ D't'nt T$I$ D't'nt T$F$

1. ?,' ?,) )> ))2. ?,! ?,2 )2 )2

!. ?,1 ?, )2 )!). ?,1 ?,1 )? )6'. ? ?,1 !6 )>(. ?,6 ?,' !5 )2$ ?,) ?,! )> )16. ?,' ?,) )! )!5. ?,! ?,1 )! )!1>. ?,1 ?,1 )1 )211. ?,2 ?,2 )> )>

12. ? ?,1 !6 !51!. ?,( ?,) )> )11). ?,! ?,1 )1 )1

-DS ,9 ,88 ,5H ,5 @5 8,@8 @5, 8,9CV 9,5 8, 8,@8 8,9 X , X ,

abel 2. V/2r%2' 70%nut' 2/ t'.t/r'/ %n%0%/2 3% #%n/2r7' t':n%4'?

Nr$

Crt$

E'r4%0%u2 5 T$I$ E'r4%0%u2 5 T$F$ E'r4%0%u2 8 T$I$ E'r4%0%u2 8 T$F$

1 ) ' ' '2 ' ( ' ?! ) ' ) '

) ' ( ( (' ) ( ) '( ( ? ) ( ! ) ) (6 ) ' ) '5 ' ' ' '

57


58/65

1> ' ( ' (11 ( ' ' '12 ( ( ' (1! ' ( ' '

1) ( ( ( (-DS @, ,H9 , ,9 @, ,5 , ,8CV 5H, 59,8 5@,@ 55,9 X , X ,

abel !. V/2r%2' 70%nut' 2/ t'.t/r'/ %n%0%/2 3% #%n/2

Nr$

4rt$

E'r4%0%u2 9 T$I$ E'r4%0%u2 9 T$F$ E'r4%0%u2 @ T$I$ E'r4%0%u2 @

T$F$1 ( ? ! )2 ' ? ) '! ( ? ) ') ( ( ) )' ) ( ) '( ' ( ' ) ' ( ' '6 ' ( ) '5 ' ? ) '1> ' ( ) )

11 ( ' ! )12 ( ( ) )1! ' ' ' )1) ( ' ' )-DS ,9 ,5 ,9 @ ,9 @,95 ,CV 55,5 58,5 5,8 59,H

58


59/65

X ,8

abel ) V/2r%2' 2tu2u% t'.t/t 2/ t'.t'2' mtr%4'K t'.t/r'/ %n%0%/2 3% #%n/2

este estare iniial estare final

-DS CV -DS CV

@ite*a '>m ,9 ,88 9,5 ,5H ,5 8,Detent @58,@8 8,@8 @5, 8,9 8,9

Y * .'mn%#%4/t%& d%#'r%t #/0 d' t'.t/r'/ %n%0%/2 ,?

abel 6 V/2r%2' 2tu2u% t'.t/t 2/ t'.t'2' .'4%#%4'K t'.t/r'/ %n%0%/2 3% #%n/2

este estare iniial estare final

-DS CV -DS CV

8- 1 @, ,H9 5H, , ,9 59,88- 2 @, ,5 5@,@ , ,8 55,98- ! ,9 ,5 55,5 ,9 58,58- ) @ ,9 5,8 @,95 , 59,H

* .'mn%#%4/t%& d%#'r%t #/0 d' t'.t/r'/ %n%0%/2,?

* .'mn%#%4/t%& d%#'r%t #/0 d' t'.t/r'/ %n%0%/2,?

* .'mn%#%4/t%& d%#'r%t #/0 d' t'.t/r'/ %n%0%/2,8?

@$8$8$ (r'2u4r/r'/ .% %nt'rr't/r'/ d/t'2r

Compar$nd re*ultatele subiecilor investigai se pot aprecia urmtoarele

59


60/65

V%t';/ m

Compar$nd re*ultatele "nregistrate la acest parametru "ntre cele dou testri,

putem observa c la testarea final e-ist diferene semnificative a re*ultatelor

"nregistrate de subieci :pX>,>>';. cest lucru demonstrea* c e-erciiile iantrenamentul desfurat "n perioada de referin au dat re*ultate cuantificabile i

c metoda de pregtire "n vederea "mbuntirii "ndem$nrii i a celorlalte caliti

motrice este oportun aleas.

D't'nt/

4a aceast prob se observ :tabel 1 ;, c e-ist diferene semnificative "ntre

cele dou testri.

8-erciiile comple-e folosite, cu do*area respectiv, au condus la

"mbuntirea forei e-plo*ive a detentei, absolut necesar "n jocul de fotbal.

Coeficienii de corelaie calculai ne arat o condiionare direct "ntre

probele de control folosite. stfe putem conclu*iona c, pentru de*voltarea

detentei sunt eficiente e-erciii de sprint pe distane scurte, precum i e-erciii de

srituri "n

indemnarea in jocul de fotbal

Documents