de Morea AlexandraClasa a VII-a B

Indonezia este asezata in sud-estul Asiei si este traversata de Ecuator.Vecinii Indoneziei sunt: Continentul Australia, Arh. Filipinelor,Brunei, Singapore, Malaysia, Thailanda . Asezare geografica :555'-11 S, 95-141E

Indonezienii au o istorie ndelungat si ntortocheat. ntre secolele al VII-lea i al XIV-lea s-au format n principalele insule indoneziene mai multe state feudale: Sriwijaya, Tarumanegara, Mataram, Dharmawanga, ca, apoi, n secolul al XV-lea s se impun regatul Majapahit, promotor al culturii originare javaneze.ncepnd din secolul al XVII-lea, Indonezia devine, prin prisma bogiilor sale naturale un punct de mare interes pentru colonialitii portughezi, spanioli, englezi si mai ales olandezi. Dup nfiinarea orasului Batavia (1619)-actuala capital Jakarta-n arhipelagul indonezian se impune Olanda, al crei dominaie colonial de peste 3 secole va dura -de facto- pn in anul 1942, iar -de jure-pn in anul 1949.n timpul celui de al doilea rzboi mondial, Indonezia este ocupat de Japonia, care, n ideea de a zdruncina structurile coloniale, pro-olandeze, ajut indirect la ntrirea forelor naionaliste autohtone. Ulterior, acestea, asteptnd un moment prielnic, proclam, la puine zile dup capitularea Japoniei, respectiv la 17 august 1945, Independena de stat a Indoneziei si l aleg ca preedinte pe charismaticul lider Soekarno.Frustrat de pierderea controlului asupra bogiilor principalei sale colonii, Olanda declaneaz ample aciuni militare contra forelor noului guvern Soekarno-Hatta, dar nu reute succese militare determinate i sub presiunea opiniei publice internaionale, recunoate la 27 decembrie 1949 i -de jure- statul independent indonezian.O.N.U. - n Adunarea General a O.N.U. din 28 septembrie 1950, Indonezia este primit, cu cinci ani inaintea Romniei, ca nou membru al Organizaiei Naiunilor Unite. n perioada urmtoare, Indonezia reuete s revendice i s includ n teritoriul su i alte dou provincii: - 1963- Irianul de Vest(un teritoriu cu o suprafa de dou ori mai mare dect al Romniei), cu acordul comunitii internaionale; - 1976- Timorul de Est (fosta colonie portughez) fr acordul -de jure- al O.N.U. fapt ce-i va crea probleme pe plan internaional i intern, i va conduce, in 1999, la desprinderea Timorului de Est i constituirea acestuia, ncepnd cu 20 mai 2002, ca cel de-al 192-lea stat independent membru al O.N.U., cu capitala la Dili.

Indonezia cuprinde cel mai mare arhipelag de pe glob, fiind format din peste 10.000 de insule. Cele mai importante sunt: Borneo (Kalimantan), Celebes(Sulawesi), Sumatra si Jawa. Indonezia ocupa si partea vestica a insulei Noua Guinee (Irianul de Vest).

Relieful este predominat de munti, care depasesc in Irianul de Vest 5000 m. In Indonezia sunt numarati 300 de vulcani, dintre care 80 sunt activi. Cei mai multi vulcani se localizeaza in insula Jawa, iar intre Jawa si Sumatra se afla vulcanul-insula Krakatau (denumit si Rakata).Un alt vulcan activ este Tambora, care a facut mari ravagii in 1815, cand a erupt. Deoarece Indonezia are un numar mare de vulcani a fost inscrisa in Cercul de Foc al Pacificului. Dintre munti mai importanti sunt: Barisan(Sumatra), Muller si Schwaner(Borneo), Maoke si Van Rees(Irianul de Vest).

Clima ce se gaseste in Indonezia este ecuatoriala, calda si cu ploi abundente. Se caracterizeaza prin doua anotimpuri tropicale, de unde rezulta ca clima se schimba la fiecare 6 luni. Anotimpul secetos(iunie-septembrie) este influentat de masele de aer continentale australiene, iar cel ploios(decembrie-martie) este rezultatul maselor de aer oceanice asiatice si pacifice. Perioadele de tranziie ntre cele dou anotimpuri sunt din aprilie pna n mai i din octombrie pna n noiembrie. Fiind o zona tropicala, Indonezia prezinta o umiditate relativa ntre 70% si 90%, cu un minim de 73% si un maxim de 87%. Precipitatiile bogate permit dezvoltarea unei vegetatii ecuatoriale luxuriante. Se gasesc arbori cu lemn pretios (teck, santal).

In Indonezia se intalnesc divesrse specii de animale cum ar fi : tigrul din Sumatra, maimuta beruk, rinocerul cu un corn ,delfinul de ap dulce, taurul slbatic din Java,maimuta cu tromp, gina Maloe si gina de tufis, pasre a paradisului, pesti ornamentali cazuarul etc.Dragonul Komodo (Varanus komodoensis)Urangutanul

Statul este invecinat de oceanul Pacific, oceanul Indian, Marea Chinei de sud, Andaman, Filipinelor, Sulu, Arafura, Timor. Printre insule se afla Marea: Sulawesi, Molucelor, Seram, Banda, Flores, Sawu, Jawa. Se gasesc stramtorile: Malacca, Mentawai, Sunda, Gelasa, Karimata, Makasar, Dampier. Golfurile care apartin Indoneziei sunt: Tomini, Bone, Berau, Cenderawasih . Fluvii ce se gasesc in Indonezia sunt : Kapuas si Katai.

Dupa numarul populatiei, Indonezia ocupa locul 4, insa majoritatea locuitorilor apartin grupeide popoare malayziene.Repartitia populatiei este insa inegala. Insula Jawa concentreaza peste 2/3 din populatia tarii, in timp ce unele insule ou o populatie rara.Principalul oras este Jakarta(Jawa), capitala si cel mai important centru economic, comercial, financiar si cultural al tarii.Alte orase mari ale Republicii Indoneziene sunt: Surabaja, Medan, Bandung, Semarang, Malang si Palembang. Populatia 187.765.000 locuitoriDensitatea populatiei 90 locuitori/km2

Economia :1.Industria: este legata de exploatarea resurselor de staniu si petrol, pentru care s-au construit multe rafinarii de petrol si topitorii de cositor.Industria prelucratoare este reprezentata prin mari intreprinderi de prelucrare a cauciucului, de industrie chimica si alimentara.Dezvoltarea industriei este favorizata de rezervele mari de substante minerale : carbuni, petrol, gaze naturale, cupru, staniu, nichel, bauxita. Pe baza de materii prime proprii se dezvolt intens industriile electroenergetic, metalurgia feroaselor, constructoare de maSini, chimica, textila.

2. Agricultura :a)Cultura plantelor:Indonezia este unul din principalii producatorii mondiali de lemn, inclusiv a lemnului preios de santal, teck, bambus etc. Condiii climatice mai favorabile pentru creterea plantelor sunt n insulele Jawa i Sumatra. Aici se obin cte dou-trei recolte pe an. Culturile principale sunt : orezul, bananele, arborele de cauciuc, arborele de cacao, arbustul de ceai, culturile citrice. Se cultiv arbori producatori de mirodenii : piper negru, vanilie ,scorioar, cuioare, nucoare etc. Orezariile ocup 50% din suprafaa cultivat, fiind extinse i pe versanii terasai.b)Cresterea animalelor:Creterea animalelor (bovine, caprine, psri) joac un rol secundar n activitatea populaiei. Pentru muli locuitori ai arhipelagului ocupaia de baz este pescuitul.

3.Transporturile:Caile ferate si soselele sunt numeroase in insula Jawa. :Transportul maritim este principalul mijloc de legatura intre insule, Indonezia avnd circa 300 de porturi . 4.Comertul:Produse importatechimicale si produse chimice, petrol, piese de masini, produse textile, fier si otel, autovehicule, orez Produse exportatebenzina, petrol brut, produse petroliere, cafea, cherestea, crevete, piper, cauciuc, ulei de palmier, staniu, ceai.

Turismul:Indonezia dispune de un potential turistic nalt, anual fiind vizitata de circa 6 milioane de turisti straini.Atractii turistice: Irian Jaya - o zon cu muni nali i pduri tropicale dese; Jakarta - capitala Indoneziei i n acelai timp cel mai populat i cel mai important centru industrial i comercial al acesteia; Templele budiste de la Borobudur - cel mai mare monument budist din lume; Templele hinduse de la Prambanan - cel mai mare complex de temple (8 temple principale i alte 224 de temple mici) nchinate zeului Shiva de pe teritoriul Indoneziei; Parcul Naional Komodo - singurul loc din lume unde triete cea mai mare reptil din lume - dragonul de Komodo (3 m); Parcul Naional Gunung Bromo - o zon larg acoperit cu nisip vulcanic fin care se ntinde la picioarele Vulcanului Bromo - activ - nalt de 2329 m; Templul Pura Besakih, Bali - cel mai important loca sfnt din Bali, fiecare credincios din religia hindu-dharma deinnd aici un complex individual sau racle i altare.