1

MATERIAL DE INFORMARE PRIVIND

PROIECTUL DE LA ROSIA MONTANA

I. POZITIONAREA GUVERNULUI & A PSD

DE CE A FOST TRIMIS IN PARLAMENT PROIECTUL SI NU A FOST ADOPTAT PRIN

DECIZIA GUVERNULUI

Guvernul Romaniei nu isi putea asuma unilateral un proiect care priveste exploatarea

resurselor si care a generat controverse in spatiul public. O astfel de asumare unilaterala

ar fi putut genera tensiuni nedorite si ar fi reprezentat si o decizie lipsita de

transparenta.

Guvernul USL si-a asumat raspunderea de a oferi un raspuns final oamenilor din Rosia

Montana, asa ca a scos, dupa 15 ani, proiectul din sertar si l-a pus pe masa

Parlamentului pentru dezbatere.

Doar prin dialog si deschidere in Parlamentul Romaniei se poate ajunge la o decizie pe

care sa o accepte toti romanii.

Acesta este rolul Comisiei Speciale din Parlament - important este ca atunci cand se va

lua o decizie, sa stim ca fost luata in cunostinta de cauza.

Parlamentarii din comisia speciala au acces si la documentele care nu au putut fi

desecretizate, ca urmare a impedimentelor de ordin legal. Deci, va fi vorba de o decizie

in baza tuturor elementelor.

Comisia speciala parlamentara are suficiente parghii astfel incat sa lamureasca orice

controversa legata de proiectul de la Rosia Montana.

CARE ESTE POZITIA PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT CU PRIVI RE LA PROIECTUL

MINIER DE LA ROSIA MONTANA

2

Partidul Social Democrat se va pronunta asupra proiectului de la Rosia Montana doar

dupa o dezbatere serioasa si dupa ascultarea argumentelor tuturor partilor. Este datoria

oricarui politician responsabil sa trateze serios dezbaterea, sa asculte punctele de

vedere ale ambelor tabere - si a celor care vor locuri de munca, si a celor care pun

accent pe protectia mediului si a resurselor. In caz contrar, am da dovada de demagogie

pe o chestiune de interes national.

Sa ne pronuntam inainte de finalizarea dezbaterii ar fi un semn de superficialitate

politica. Nu poti pretinde o dezbatere corecta, deschisa si transparenta, cu argumente

pro si contra unui proiect, daca la finalul zilei deja stii ca, indiferent de argumentele

expuse, respectivul proiect va fi respins.

Anii trecuti, PSD a respins vechiul proiect, cerand transparenta, criterii mai sigure de

mediu si beneficii mai mari pentru Romania.

II. COMPARATIA NOULUI PROIECT NEGOCIAT DE

GUVERNUL USL CU VECHIUL PROIECT SUSTINUT DE

BASESCU

Redeventa miniera aplicabila proiectului minier va fi de 6% (fata de 4% cat e media in

Europa) cu optiunea statului roman de a solicita plata acesteia in natura.

Investitorul se angajeaza sa intreprinda conservarea, amenajarea si revitalizarea

patrimoniului cultural, sa asigure protectia mediului si eliminarea poluarii istorice, sa

contribuie la dezvoltarea economica si culturala durabila a comunitatii din Rosia

Montana.

Acest proiect poate deveni cel mai sigur, avand cel mai inalt grad de securitate ecologica

din lume, dintre cele peste 500 de astfel de exploatari care functioneaza si care in

proportie de 99% folosesc procedeul cianurarii.

S-a obtinut asigurarea angajarii doar a romanilor deci, locuri de munca pentru romani,

si venituri din taxe pentru statul roman. Se vor crea 2.300 de locuri de munca in faza de

constructie si 900 in faza de exploatare.

S-a obtinut asigurarea ca se va lucra mai ales cu companii romanesti deci, beneficiu

suplimentar pentru economie.

3

Proiectul Rosia Montana va genera pentru bugetul de stat si bugete locale venituri de

aproximativ 2,3 miliarde dolari si un efect direct in economia Romaniei de aproximativ

2,9 miliarde dolari.

CARE SUNT, CONCRET, PREVEDERILE ACTUALULUI PROIECT MINIER DE LA ROSIA

MONTANA, COMPARATIV CU CEL SUSTINUT IN PERIOADA GUVERNELOR CONDUSE DE PDL

PROIECT VECHI PROIECT NOU

ECONOMIE:

Redevene 4%

Participaia statului - 19%

Redevene 6%

Participaia statului 25%

Beneficii pentru economia Romniei 50% din cash flow pentru economia Romneasc

Peste 70% din beneficiile economice ale proiectului minier de la Roia Montan rmn n Romania.

Dup renegociere, cca 78% din beneficiile economice din

exploatarea minier de la Roia Montan rmn n Romnia (detalii la p. 6-7)

Acest lucru nseamn cteva miliarde de euro pentru economia romneasc, bani cu care se pot dezvolta i ale sectoare de producie sau de servicii la nivel naional.

Contribuia de 1% la PIB-ul Romniei Contribuii de 3-4% la Produsul Intern Brut

Locuri de munc Locuri de munc garantate pentru romni, n Romnia;

Investitorul va avea obligaia, prin contract, s pstreze un numr fix de locuri de munc pe toat durata de exploatare adic pe durata celor 16 ani.

Peste 98% din locurile de munc n acest proiect minier vor fi ocupate de ceteni romni.

Dezvoltarea comunitii locale i creterea economic a unui singur jude

n termenii noului contract, ctig Romnia i romnii

MEDIU

O concentraie de cianur de 5-7 ppm n iazul de decantare.

O concentraie de cianur n iazul de decantare de doar 3 ppm (pri pe milion) una dintre cele mai sczute concentraii care se regsesc n exploataii miniere din cadrul Uniunii Europene.

4

Rspunderea de mediu nu era clar reglementat. Nu vrem s se repete incidentul dela Baia Mare.

Pentru stabilirea rspunderii de mediu s-au fcut numeroase evaluri de risc, au fost analizate zeci de scenarii pentru toate etapele de evoluie a proiectului, au fost selectate n final 45 de scenarii relevante pentru riscurile de mediu.

Multe aspecte de mediu nu erau clarificate Toate celelalte aspecte de mediu de la protejarea

biodiversitii, pn la mpduriri, asigurarea unui nivel redus de zgomot i vibraii i multe altele sunt clar detaliate sub form de condiii stricte n acordul de mediu care are valoare de lege.

De exemplu, investitorul va fi obligat s mpdureasc de patru ori mai mult dect despdurete: Investitorul va despduri treptat 250 de ha, n schimb este obligat s mpdureasc 1000 ha nainte de nceputul lucrrilor de construcie a minei.

PATRIMONIU

Vorbim despre un nou contract ntre statul romn i RMGC.

Din partea guvernelor anterioare ar fi avut parte de mai mult nelegere.

Am criticat ntotdeauna aceast nelegere care nsemna i trecerea cu vederea a unor condiii care trebuiau impuse.

1. Statul are astzi 2 obiective clare cu privire la patrimoniu: 2. Reguli clare de protecie a patrimoniului i garanii c se

respect aceste reguli; 3. Investiii pentru amenajare i dezvoltare, astfel nct

reabilitarea patrimoniului s aduc mai muli turiti i bani din turism.

Bugetele programate pentru restaurarea i revitalizarea integral a sitului cultural de la Roia Montan au fost ridicate la 70 de milioane de dolari i reprezint investiii fr precedent n politicile de patrimoniu cultural din Romania.

Obligm investitorul s investeasc masiv n cele mai importante galerii romane din zon Ctlina-Monuleti, Piatra Corbului, Jig/Vidoaia.

Galeriile romane nu numai c nu vor disprea, dar toate vor fi restaurate i amenajate spre vizitare turistic.

Obligm investitorul s amenajeze parcuri arheologice o premier pentru Romnia n zonele protejate Carpeni, unde se gsesc locuine romane i la Tu Guri, unde exist un monument funerar roman.

Obligm investitorul s restaureze toate casele din centrul istoric al localitii. Peste 300 de case vor fi reabilitate astfel nct s poat fi locuite, n condiii civilizate, att de oamenii din comunitate, ct i de ctre turitii care vin la Roia Montan.

Obligm investitorul s amenajeze un Complex Muzeal al Mineritului, fr precedent n Romania, care s fie atracia turistic principal a Munilor Apuseni.

Toate aceste obligaii sunt incluse n contract (Acordul de Mediu) i sunt practic liter de lege, nicidecum opionale.

5

00.1512 2 2

2.52.53

4 4 45

6

4

6

0 0.152 2 2

2.5

4 4 4

6

4

6

III.DETALIERI PRIVIND BENEFICIILE ECONOMICE ALE

PROIECTULUI

CARE ESTE NIVELUL REDEVENTEI NEGOCIATE, COMPARATIV CU ALTE STATE?

Redevena minier n UE i n lume Romnia, la vrful clasamentului

*Surse: 1. PriceWaterhouseCoopers Impozit pe profit, redevene i alte taxe miniere, 2012 https://www.pwc.com/en_GX/gx/energy-utilities-mining/publications/pdf/pwc-gx-miining-taxes-and-royalties.pdf 2. Banca Mondial - Redevenele Miniere - Un studiu global al impactului lor asupra investitorilor, guvernului i societii civile. http://siteresources.worldbank.org/INTOGMC/Resources/336099-1156955107170/miningroyaltiespublication.pdf

6

INCASARI STATUL ROMAN

Proiectul Rosia Montana contribuie cu peste 2,3 miliarde USD la bugetele locale si nationale doar prin taxe, impozite si veniturile din cota de participatie la capitalul social al RMGC

* Toate sumele sunt in milioane $

7

VALOAREA ADAUGATA A PROIECTULUI IN URMA NEGOCIERII

Pretul mediu de referinta pentru aur este estimat la 1200 USD/uncie si 20 USD/uncie pentru argint Beneficiile economice directe generate de proiect estimate la 6.7 miliarde USD Beneficiul direct al Romaniei de peste 5,3 miliarde USD:

- 2,3 miliarde USD pentru stat din impozite si taxe - 2,9 miliarde USD incasari directe ale furnizorilor si fortei de munca din Romania

Cota beneficiilor directe ale statului din Proiect vor fi 78% in favoarea Romaniei fata de 22% Gabriel Resources.

*Toate sumele sunt in milioane $

8

IV. DETALIERI PRIVIND CONDITIILE DE PROTECTIE A

MEDIULUI

CARE ESTE ROLUL MINISTERULUI MEDIULUI?

Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice este cel care CONDUCE procedura de evaluare a

impactului asupra mediului i PROPUNE Guvernului emiterea acordului de mediu, n

conformitate cu legislaia n vigoare.

Acordul de mediu conine condiiile i msurile pentru protejarea mediului: ap, aer,

biodiversitate, sol, zgomot i vibraii, patrimoniu social i cultural, precum i monitorizarea

acestora pe perioada de construire, operare, nchidere i post nchidere a activitii miniere.

Cum a actionat Ministerul Mediului?

De la inceputul anului, s-a inceput o negociere tehnica, pe toate capitolele, pentru a se realiza

un nou proiect. Proiectul din anii trecuti a fost respins, asa cum si-a asumat USL in campanie,

pentru ca nu respecta standardele de mediu!

Scopul guvernului - sa impuna conditii de mediu la cele mai inalte standarde europene. S-au

preluat in proiect TOATE standardele cerute de legislatia europeana.

Exista acum ce nu exista inainte:

- Garantii suplimentare (duble) de mediu

- Masuri de siguranta sporita, inclusiv in caz de accident

- Protejarea biodiversitatii si monitorizarea continua a calitatii aerului, solului si apei

- Reducerea la jumatate a concentratiilor de cianuri

- Aducerea in Romania a celei mai performante tehnologii de extragere a aurului i s-a impus

investitorului sa faca acest lucru

CARE SUNT CONDITIILE DE MEDIU IMPUSE DE GUVERN PROIECTULUI?

Prin noile conditii impuse, acest proiect poate deveni cel mai sigur din Europa, avand cel mai

inalt grad de securitate ecologica din lume, dintre cele peste 500 de astfel de exploatari care

functioneaza si care in proportie de 99% folosesc procedeul cianurarii, pentru separarea aurului

si argintului de roca.

GARANTII DE MEDIU

Prin noul proiect, Statul a impus o garanie de mediu dubl fa de ceea ce prevedea anterior

proiectul.

9

- Garania de mediu a crescut de la 76 la 146 mil de dolari i respect principiul

poluatorul pltete.

- Garania de mediu va acoperi: nchiderea progresiv i reabilitarea minei la cele mai

nalte standarde de mediu; nchiderea n condiii de siguran a instalaiilor de

deeuri miniere; monitorizarea post- nchidere aa cum prevede legislaia UE

transpus n Romania.

- n orice situaie, mediul de la Roia Montan va fi reabilitat.

CIANURI

A fost coborata la jumatate concentratia de cianuri - chiar mai jos decat cere Uniunea

Europeana Proiectul initial permitea o concentraie de cianur de 5-7 ppm n iazul de

decantare.

- Investitorul va utiliza cea mai modern tehnologie pentru neutralizarea

cianurii, astfel nct n iazul de decantare va fi o concentraie de doar 3 ppm (pri pe

milion) una dintre cele mai sczute concentraii care se regsesc n exploataii

miniere din cadrul Uniunii Europene.

- Cianura va fi folosit numai n circuit nchis i controlat i numai n perimetrul uzinei.

- Transportul cianurii se va face strict controlat, n conditii de siguran maxim.

GARANTII PENTRU ACCIDENTE

Au fost impuse garantii suplimentare pentru situatiile de accident. Se respect principiul

poluatorul pltete i tot el este obligat s reabiliteze integral mediul i s l lase curat i verde

- Pentru stabilirea rspunderii de mediu s-au fcut numeroase evaluri de risc, au fost

analizate zeci de scenarii pentru toate etapele de evoluie a proiectului, au fost

selectate n final 45 de scenarii relevante pentru riscurile de mediu. Ne-am oprit la 6

scenarii relevante care definesc toate fazele de exploatare de la faza iniial i pn

la faza de nchidere a minei i reabilitarea ecologic.

- Au fost impuse masuri de siguranta sporita pentru prevenirea deversrilor

accidentale datorate fenomenelor meteorologice: iazul de decantare Corna va fi

construit cu o capacitate de nmagazinare a dou viituri maxime probabile

consecutive evaluate la cca. 5.500.000 m3

PREVENIREA POLUARII

Au fost impuse noi forme de monitorizare a calitatii aerului si apei

- Monitorizarea permanenta a calitatii apei subterane: prin forajele de control care

se vor amplasa n amonte i aval de iazul de decantare si barajul acestuia, barajul

Cetate, halda de minereu sarac, uzina de procesare.

10

- Monitorizarea i epurarea apelor vor continua si in perioada post-inchidere, n

funcie de evoluia indicatorilor de calitate a apei evacuate din zona proiectului.

- Calitatea aerului va fi monitorizata permanent

o dou dintre staiile de monitorizare vor fi dotate i cu staii de monitorizare

meteorologic, n vederea caracterizrii modelelor eoliene locale i a

condiiilor micro-meteorologice din vile Roia i Corna.

o se va instala i o staie de monitorizare meteorologic suplimentar, n

apropierea uzinei de procesare a minereului.

o instalaiile vor fi proiectate, construite, exploatate i ntreinute, nchise i

urmrite pe perioada postnchidere astfel nct emisiile asociate s nu

conduc la depirea standardelor de calitate pentru aerul ambiental n zona

de influen.

Se va asigura protectia fonica si seismica

- Se vor instala bariere acustice cu rol de perei de izolaie fonic de proximitate de-a

lungul traseelor de transport i a drumurilor de acces sensibile.

- Se vor amplasa panouri de zgomot portabile n jurul zonelor unde se lucreaz cu

excavatoare sau perforatoare de roc.

- Pentru protecia seismic a obiectivelor de patrimoniu se va institui o supraveghere

seismic permanent a lucrrilor de derocare din viitoarele cariere. n acest sens, se

va crea o reea fix de seismografe digitale cu trei componente amplasate la

principalele obiective ce trebuie protejate i o reea mobil compus din trei

seismografe portabile amplasate pe un profil longitudinal ntre obiectivul de protejat

i focarul exploziilor.

PROTEJAREA BIODIVERSITATII

Biodiversitatea va fi protejata, se vor face plantari si impaduriri:

- Coridoarele ecologice de protecie existente i poteniale vor fi extinse.

- Se vor realiza reele ecologice funcionale de terenuri mpdurite i perdele

forestiere.

- Se va stabili o reea de zone de protecie a biodiversitatii care sa ofere conservarea

habitatelor prioritare.

- Speciile protejate vor fi duse in zone naturale sigure: relocarea se va face inainte de

inceperea activitatilor de constructie de catre personal specializat (biologi, pedologi),

intr-un mozaic de habitate similar.

- Inchiderea si reabilitarea progresiva a minei va fi facuta astfel nct s permit

renaturarea progresiva a covorului vegetal si peisajelor perturbate.

11

- Dupa inchiderea proiectului, se va proceda la acoperirea complet cu vegetaie a

amplasamentului i la repopularea zonei cu specii autohtone.

LACUL DE DECANTARE

Protectie sporita a iazului de decantare: Proiectarea fundamental a barajului iazului de

decantare Valea Corna va fi fcut astfel nct s se asigure:

- evitarea avarierii structurilor (taluzurile barajelor) n cazul unui cutremur cu

magnitudine de pana la 8 pe scara Richter; i

- c structurile (taluzurile barajelor) nu sufer avarieri ireversibile (rmn stabile,

putnd necesita lucrri de remediere) n cazul unui cutremur cu magnitudine 8 pe

scara Richter.

ESTE ACORDUL DE MEDIU ACELASI LUCRU CU AVIZUL DE MEDIU?

ACORDUL (sau acordul de mediu) NU trebuie confundat cu AVIZUL, care, n cazul de fa, se

refer la avizarea proiectului de lege legat de exploatarea minier de la Roia Montan.

ACORDUL de mediu se refer la acel document care se elibereaz pe fundamentul legii votate

de Parlament. Acesta este motivul pentru care decizia Ministerului Mediului i Schimbrilor

Climatice depinde de votul Parlamentului.

ACORDUL de mediu nu poate fi eliberat, n cazul proiectului de la Roia Montan, anterior

aprobrii unor elemente eseniale ce garanteaz sigurana proiectului i elimin riscurile de

mediu. Pentru ca acordul de mediu s poat fi semnat n deplin responsabilitate, este nevoie

de aprobarea garaniilor de mediu i a celor financiare cuprinse n proiectul de lege supus

aprobrii Parlamentului. De asemenea, este necesar validarea statutului de proiect de interes

public deosebit, pentru a se putea respecta unele dintre standardele nalte de protecie a

mediului, impuse, odat cu acest caz, pentru prima dat n Romnia.

Elaborarea acordului de mediu este, la fel ca proiectul de lege, rezultatul unei consultri i

munci n echip. Comisia de Avizare Tehnic, ce ar duce la bun sfrit procedura de emitere a

acordului, este compus din reprezentani ai ministerelor de linie, ai Institutului Geologic al

Romniei, ai Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale i ai Academiei Romane.

ESTE OTRVIREA CU CIANURI A SOLULUI I A APEI O CERTITUDINE?

Cianura este un produs chimic folosit pe scar larg n Uniunea European. n cele 28 de state

membre (inclusiv Germania, Marea Britanie, Belgia, Republica Ceh) se produc anual 167.000

tone cianur. Un procent de aproximativ 87% din producia total se folosete n alte sectoare

industriale dect industria minier i se folosete la fabricarea medicamentelor, vitaminelor,

12

bijuteriilor, adezivilor, componentelor calculatoarelor, materialelor izolatoare neinflamabile,

cosmeticelor, produselor din nailon, coloranilor, plexiglasului etc.

Dup mai bine de un secol de folosire a cianurii n industria minier, la nivel mondial se cunosc

foarte bine modalitile de utilizare i neutralizare a cianurii, astfel nct riscurile pentru oameni

i mediu s fie minime. Mine din SUA, Noua Zeeland, Canada, Italia, Finlanda, Spania sau

Suedia folosesc n siguran tehnologia bazat pe cianuri.

La Roia Montan, extragerea aurului folosind aceeai tehnologie este metoda optim datorit

tipului de minereu existent aici. n plus, cea mai mare parte din cantitatea de cianur este

consumat n urma transformrilor chimice n cadrul procesrii minereului n uzin. Cantitatea

de cianur rmas n sterilul de procesare se neutralizeaz aplicndu-se un procedeu modern i

eficient de oxidare. Acest procedeu este utilizat de peste 3 decenii, n peste 80 de mine din

ntreaga lume. Dup neutralizare, sterilul cu un coninut sczut de cianur ar fi depozitat ntr-un

iaz de decantare special construit, unde concentraia de cianur va continua s scad pn la 3

ppm, n medie. Aceasta este una dintre cele mai sczute concentraii n exploatrile aurifere, la

nivel mondial.

Totui, pericolul n industria minier l reprezint riscul ruperii barajelor iazurilor de decantare.

Din acest motiv, pentru proiectul de la Roia Montan s-au cerut alternative tehnologice care s

diminueze riscul. Astfel, sistemul iazului de decantare este compus din: iaz de decantare

principal, iaz de decantare secundar i un sistem de 3 lagune. Filtraiile din iazul principal sunt

reluate de cel secundar. n cazul unor precipitaii abundente, surplusul de ap ar fi preluat de

iazul secundar i de cele 3 lagune.

Cata cianura se va folosi zilnic?

Nu este important cantitatea, ci concentraia de cianur. La Roia Montan concentraia de

cianur va fi de 3 ppm, mult sub media de 10 ppm reglementat de Comisia European.

Cianura se aduce pe amplasament n forma solid (care nu este deloc periculoas). Se respect

cele mai nalte standarde de securitate.

RMGC a semnat Codul Internaional de Management a Cianurii, care este mai strict dect orice

legislaie din domeniu. Acesta a fost elaborat de Programul de Mediu al Naiunilor Unite,

mpreun cu industria minier mondiala, dup accidentul de la Baia Mare. Codul face referire la

productorii de cianur, transportatorii i companiile miniere care folosesc cianura.

O companie minier, semnatar a Codului, este obligat s colaboreze cu un productor

certificat de Cod i cu un transportator certificat de Codul Internaional de Management a

Cianurii.

In ce alte industrii se foloseste cianura?

13

Producia de mase plastice, adezivi, industria cosmetic, farmaceutic, industria textil (n

procesul de fabricaie a blugilor), industria alimentar (aditivi alimentari, aditivi anti-ngroare

pentru sarea de mas i pentru sarea industrial), erbicide, fertilizatori etc.

Unde se mai foloseste cianura?

In Romania - peste tot unde avem industrie farmaceutic, cosmetic, alimentar (Cluj, Iasi,

Bucureti).

n toate marile capitale ale Europei, n care exist aceste industrii.

Exista pericolul infiltrarii cianurilor in panza freatica?

Nu. Pentru c iazul se afl ntr-o zon unde forajele geotehnice au indicat roc dur acoperit

cu straturi de argil compactate n milioane de ani (argila este cel mai bun impermeabilizant

natural) i nu exist pnz freatic.

EXIST ALTE PROCESE TEHNOLOGICE PENTRU EXTRACIA AURULUI DIN MINEREU, PE

CARE ROMNIA REFUZ S LE FOLOSEASC?

Nu. Specialistii arata ca, dei industria minier a cheltuit, la nivel mondial, milioane de dolari de-

a lungul anilor ncercnd s identifice soluii alternative pentru cianuri, n prezent nu exist

niciun substitut mai eficient, mai uor de folosit, mai puin costisitor i mai sigur din punctul de

vedere al mediului i pentru sntatea oamenilor.

n lume, mai produc aur cu aceeai tehnologie cu cianuri Suedia, Turcia, Spania, Rusia, SUA,

China, Australia, Noua Zeeland.

La nivel mondial, la ora actual nu exist o alt tehnologie pentru extracia aurului din minereu

aferent acestei componente de roci existente la Roia Montan n afar de cea bazat pe

cianuri. Tehnologia propus este de ultim generaie i respect cele mai nalte standarde

impuse n industria minier (BAT Best Available Techniques), precum i toate prevederile

legislaiei naionale i comunitare aplicabile.

La nivel internaional, Codul Internaional de Management al Cianurii prevede standarde i

condiii obligatorii de management ale acestei tehnologii, pe care le-a impus i Ministerul

Mediului i Schimbrilor Climatice n cazul proiectului de la Roia Montan.

Tehnologia care ar urma s fie utilizat n proiectul de la Roia Montan este aceeai cu cea

folosit la mina Kitila din Finlanda, care este de 6 ori mai mare, ca zcmnt, dect cea aflat n

Romnia. Mina Kitila se afl la o distan de 15 km de Levi - cea mai renumit staiune de schi

de la Cercul Polar. Mina Kitila produce anual 6 pn la 7 tone aur.

N URMA EXPLOATRII, LA ROSIA MONTANA VA RMNE UN DEERT?

Nu.

14

Garaniile financiare constituite, conform prevederilor legislaiei naionale i internaionale n

vigoare, vor acoperi, n orice moment, costul lucrrilor de nchidere, reabilitare i monitorizare

post - nchidere, conform cu impactul generat de fiecare stadiu de dezvoltare al proiectului.

Garaniile de mediu de nchidere i reabilitare sunt estimate, n noua formul a proiectului, la

146 milioane USD, fa de 76 milioane propuse iniial de investitor. Valoarea va fi actualizat

periodic, n funcie de evoluia prevederilor legislaiei naionale i internaionale n domeniu.

Referitor la garania privind rspunderea de mediu, destinat acoperirii scenariilor de risc

analizate n cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, aceasta este estimat la

25 milioane USD, fa de 19 milioane iniial, valoare care, de asemenea, va fi revizuit periodic

i va fi ajustat n funcie de activitile derulate i de evoluia proiectului. Aceast evoluie este

progresiv. Altfel spus, nu este prevzut o intervenie simultan n toate cele 4 cariere.

DE CE REFUZA ROMNIA S IN CONT DE REZOLUIA ANTI-CIANURI A PARLAMENTULUI

EUROPEAN?

Rezoluia Parlamentului European referitoare la interzicerea general a utilizrii tehnologiilor

de minerit pe baz de cianur n Uniunea European are caracter de RECOMANDARE. Comisia

Europeana a afirmat ca nu va da curs acestei recomandari, deoarece reglementarile europene

impuse mineritului ce utilizeaza cianuri sunt foarte stricte din punctul de vedere al masurilor de

siguranta si protejare a mediului.

Pn n prezent, Comisia European a rspuns ferm c Directiva European de Management a

Deeurilor din Industria Extractiv este cea care reglementeaz concentraia de cianur n iazul

de decantare (10 miligrame per litru). n proiectul romnesc, concentraia maxim admis a

fost cobort la mai puin de jumtate fa de norma reglementat la nivel european.

NU exist vreo interdicie sau obligaie care s constrng din punct de vedere al legislaiei

europene Romnia s utilizeze sau s refuze utilizarea unei anumite tehnologii.

ESTE ADEVARAT CA ROIA MONTAN VA FI O BOMB ECOLOGIC, DAC SE NCEPE

EXPLOATAREA?

Nu.

La Roia Montan, exist acum o bomb ecologic. n prezent, la Roia Montan mediul este

afectat de cca 2.000 de ani de minerit, existnd o poluare att a solului, ct i a apelor de

suprafa i subterane. n zon exist:

18 halde de steril neecologizate;

2 cariere abandonate;

o reea de 140 km galerii subterane care produc ape acide;

15

o medie de 80 m3/or ape acide care sunt deversate n bazinul hidrografic Arie din

zona Roia Montan;

un coninut ridicat de metale grele n apele de suprafa, care ajung s depeasc

cotele maxime admise de peste 100 ori;

ecosistemul acvatic este puternic afectat n aval pe cca 40 km de bazin hidrografic

contaminat cu metale grele;

flora i fauna din zon sunt afectate, ca urmare a condiiilor vitrege de mediu;

aproximativ 255 ha vegetaie forestier sunt degradate de activitile miniere.

Noul proiect prevede refacerea mediului.

ESTE ADEVARAT CA LA ROIA MONTAN SE CAUT, DE FAPT, ALTE MINEREURI?

Nu.

n urma cercetrilor geologice, au fost identificate 47 elemente chimice. 45 dintre ele se afl n

concentraii foarte apropiate de media scoarei terestre din Romnia, adic mult sub limita de

exploatare. Celelalte dou sunt Au i Ag.

Licena minier a companiei RMGC se refer la aur i argint. La fel i tehnologia de procesare. n

cazul n care, n viitor, s-ar descoperi i alte minereuri, ar fi nevoie de o alt tehnologie de

procesare. Adic de o alt licen i alt proiect.

ANRM (Agenia Naional de Resurse Minerale) este cea care controleaz i monitorizeaz, n

Romnia, orice activitate de exploatare i explorare.

MAI EXISTA UNDEVA EXPLOATARI CU CIANURI ATAT DE MARI? IN EUROPA - IN LUME?

Mina Kitila din Finlanda este cea mai mare mina de aur din Uniunea European. Aceast mina

folosete aceeai tehnologie, care se va folosi i la Roia Montan, i produce 6-7 tone de aur

pe an. Mina Kitila se afl la proximativ 15 km de cea mai mare staiune de ski situat de asupra

Cercului Polar.

In Europa mai sunt cateva mine de aur, tot cu cianura, in Suedia, Turcia, Spania. Iar in lume

produc aur cu aceeasi tehnologie cu cianura: SUA, Rusia, China, Australia, Noua Zeelanda etc.

Mina de la Roia Montan va produce 15 tone de aur pe an, mai mult dect ntreaga UE la un

loc.

Din punct de vedere al suprafeei, toate cele patru cariere propuse la Roia Montan, la

suprafaa maxim de exploatare, vor avea o ntindere ct este astzi suprafaa carierei de la

Roia Poieni - Cuprumin.

16

CE E DIFERIT ACUM DE SITUATIA DIN 2000, CAND A FOST ACCIDENTUL DE LA BAIA MARE?

Atunci nu exista Codul Internaional de Management a Cianurii.

Nu exista Directiva european de management a deeurilor din industria extractiv, directiv

care reglementeaz concentraia de cianur n iazul de decantare (la 10 miligrame pe litru), iar

la Baia Mare existau sute de miligrame pe litru n iazul de decantare.

CUM E SECURIZAT IAZUL DE DECANTARE? DE CE NU S-AR REPETA SCENARIUL BAIA

MARE?

La Baia Mare era un iaz de es, n care toate patru laturile erau din steril.

La Roia Montan va fi un iaz de decantare de vale (natural, cu perei solizi), care va fi blocat

cu un baraj. Sterilul va fi depozitat n spatele barajului. La Roia Montan va fi un baraj din

anrocamente, nu din steril, construit ca un baraj hidrotehnic (care ine apa n spate).

n aval de barajul principal va fi construit un baraj secundar de retenie, care s capteze

eventualele scurgeri sau infiltraii.

Institutul Norvegian de Geotehnic, printre cele mai pricepute din lume, care a fcut, un raport

pe barajul de la Roia Montan a tras urmtoarele concluzii: 1. Barajul de la Roia Montan este

de 100 de ori mai sigur dect orice alt construcie similar din lume. 2. Probabilitatea ca

barajul s cedeze este de 1.000 de ori mai mic dect la orice construcie similar din lume.

17

V. DETALIERI PRIVIND ACUZELE DE

NECONSTITUTIONALITATE ADUSE PROIECTULUI DE LEGE

Ingrijorarile exprimate cu privire la caracterul neconstitutional al Proiectului de lege nu au

sustinere nici in textul constitutional propriu-zis, nici in practica constanta de interpretare si

de aplicare a acestuia dezvoltata de Curtea Constitutionala, pentru urmatoarele argumente:

Nu exista niciun text constitutional sau legal care sa interzica sau sa limiteze abilitatea

Parlamentului de a emite o lege de aprobare a unui contract incheiat de o autoritate a

statului cu entitati de drept privat.

Desi chestiunea aprobarii prin lege a unor masuri cu aplicabilitate individuala,

particulara a fost dezbatuta de judecatorii Curtii Constitutionale, orientarea constant

majoritara a Curtii este aceea de a valida asemenea acte normative cu putere de lege

(ultimul exemplu - legea privind Rompetrol, chiar anul acesta!). Solutia aprobarii unui

contract printr-un act normativ cu putere de lege a fost frecvent intalnita si a fost

validata din punct de vedere constitutional. Numeroase contracte, cu impact

semnificativ asupra economiei romanesti au fost aprobate prin lege sau prin acte

normative cu putere de lege (ordonante simple, ordonante de urgenta), precum:

o Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2001 privind unele masuri pentru

privatizarea Societatii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galati,

publicata in M.Of. nr. 627/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

o Legea nr. 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Nationale

a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, publicata in M. Of. nr. 1148/2004;

o Legea nr. 570/2004 privind unele masuri pentru privatizarea societatilor

comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice "Electrica

Dobrogea" - S.A. si "Electrica Banat" - S.A., precum si unele masuri pentru

reglementarea activitatilor societatilor comerciale din domeniul distributiei de

energie electrica, publicata in M. Of. nr. 1198/2004;

o Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2005 privind unele masuri pentru

derularea si finalizarea privatizarii societatilor comerciale filiale de distributie si

furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - S.A. si "Electrica Oltenia" -

S.A., publicata in M. Of. nr. 668/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

(v) Ordonanta Guvernului nr. 33/2006 privind unele masuri pentru finalizarea

privatizarii Bancii Comerciale Romane - S.A. publicata in M. Of. nr. 668/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare;

18

o Proiectul de Lege privind aprobarea Memorandumului de Intelegere incheiat

intre statul roman si The Rompetrol Group N.V. (Memorandumul Rompetrol)

semnat la Bucuresti la 15 februarie 2013, validat prin Decizia Curtii

Constitutionale nr. 333/2013. Asadar, in cazul Rompetrol, Curtea a respins

exceptia de neconstitutionalitate ridicata de opozitia parlamentara

considerand ca legea este in acord cu principiile constitutionale.

Criticile de neconstitutionalitate referitoare la prelungirea licentelor miniere si la exproprieri

provin dintr-o cunoastere sau intelegere incompleta a prevederilor legale aplicabile in

industria mineritului.

Actuala licenta a fost data de guvernul din care a facut parte Traian Basescu. Si este o

licenta pentru 20 de ani.

Actuala lege a minelor Legea nr.85/2003 reglementeaza in detaliu obligatiile anuale

ale titularilor de licenta si drepturile de control ale ANRM. Indiferent de durata

licentei sau de prelungirea acesteia, titularii licentelor trebuie sa prezinte in fiecare an

ANRM, spre aprobare, planul de exploatare, precum si situatia rezervelor. Orice

nerespectare a acestor obligatii, sau neconformare de catre titularii de licenta cu

planurile de exploatare aprobate de catre ANRM, poate conduce la aplicarea unor

sanctiuni, inclusiv la suspendarea sau retragerea licentelor.

Astfel, conform Legii minelor nr.85/2003, statul prin ANRM are control efectiv si

continuu asupra exploatarilor miniere din tara, pe intreaga durata a licentelor de

exploatare.

Posibilitatea prelungirii duratei licentelor miniere cu perioade de pana la 20 de ani, asa

cum e reglementata prin proiectul de lege, se afla sub controlul exclusiv al statului

roman, prin ANRM. Astfel, licentele se pot prelungi cu perioade de pana la 20 de ani

fiecare, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

o in cazul proiectelor miniere de interes public national deosebit, proiecte care au

un grad mare de complexitate;

o necesitatea prelungirii duratei licentei rezulta din studiul de fezabilitate al

fiecarui proiect minier in parte.

ANRM verifica, de la caz la caz, daca potrivit studiului de fezabilitate, exploatarea

miniera presupune o durata de exploatare, precum si o durata de inchidere si

ecologizare a minei, care sa justifice prelungirea duratei licentei cu o perioada de pana

la 20 de ani. Astfel, statul, prin ANRM, exercita un control efectiv asupra fiecarui proiect

minier in parte.

19

De altfel, trebuie precizat ca prin Constitutie nu se impune un termen limita pentru

prelungirea duratei licentelor de exploatare. Aceste durate trebuie determinate doar

de considerente de oportunitate, apreciate tot de statul roman, prin ANRM, in cazul

proiectelor miniere, pe baza studiilor de fezabilitate.

In ceea ce priveste critica referitoare la neconstitutionalitatea prevederilor referitoare la

procedura de expropriere, si acestea credem ca se datoreaza unei intelegeri gresite a

procedurii reglementate prin proiectul de lege.

Potrivit proiectului de lege, in cazul exproprierilor necesare pentru proiecte miniere de

interes public deosebit expropriator este statul roman, prin Ministerul Economiei.

Ministerul Economiei poate actiona prin intermediul titularilor de licenta, dar aceasta nu

inseamna decat ca titularii de licenta actioneaza ca simpli mandatari, obligati sa

respecte o procedura clara, reglementata de lege in cel mai mic detaliu. Acest

mecanism se aplica deja in cazul altor proiecte de utilitate publica si interes public

national; in cazul exproprierilor necesare pentru construirea autostrazilor, procedura de

expropriere este facuta de CNADNR, pentru proiecte energetic, de catre Electrica S.A.,

etc. Se observa ca, potrivit legilor in vigoare, tot societati comerciale aplica, in fapt,

procedura de expropriere, dar sub controlul strict al autoritatilor publice. Acelasi

principiu este respectat si de proiectul de lege: titularii de licenta ar actiona sub

controlul strict al Ministerului Economiei, expropriator fiind statul roman.

De altfel, posibilitatea exproprierii in vederea desfasurarii de proiecte miniere este deja

reglementata, inca din 2003, de Legea minelor nr.85/2003. Procedura de expropriere

propusa prin proiectul de lege este similara celei aplicabile exploatarilor de lignit,

reglementata prin Legea nr.255/2010.

Nici critica conform careia prin abilitarea, in baza proiectului de lege, a unor autoritati ale

statului de a efectua anumite operatiuni, se incalca principiul separatiei puterilor in stat, nu

are sustinere.

Atributiile diferitelor autoritati ale statului se stabilesc prin acte cu putere de lege si

sunt detaliate prin legislatia secundara. Niciun principiu constitutional nu impiedica

puterea legiuitoare de a stabili noi atributii (sau de a modifica ori ajusta atributii deja

existente) in sarcina autoritatilor publice, prin acte normative speciale, cu putere

normativa egala sau superioara actelor normative-cadru care guverneaza activitatea

respectivelor institutii.

20

Aceasta este chiar situatia Proiectului de lege prin care se stabilesc o serie de obligatii

in sarcina anumitor autoritati publice, care completeaza si califica lista atributiilor

stabilite cu titlu general in actele normative de organizare si functionare a acestora.