PENSIUNEA„POIANA

DOAMNEI”

BUN GUST, ELEGANŢĂ,

RAFINAMENT

În zilele de 14 şi 15 oc-tombrie 2011, la Suceava şiMălini s-au desfăşurat acţiu-nile din cadrul ediţiei cunumărul 43 a Festivaluluinaţional de poezie „NicolaeLabiş”.

Vineri, 14 octombrie 2011,Colegiul tehnic „PetruMuşat” din Suceava a găz-duit primele secvenţe ale ac-tivităţii.

S-a prezentat un film făcut de Grigore Ilisei, şi el unfiu al locurilor de sub Culmea Stânişoarei, film în caresora poetului, Margareta, recită din versurile frateluisău.

S-au vernisat două expoziţii: una a pictorului IoanBodnar, iar cealaltă a artistului fotograf Ştefan Petrescu.

S-au lansat cărţile: „Nicolae Labiş – Monografie”,autor Florentin Popescu şi „Nicolae Labiş – Dincolo defruntariile poeziei”, ediţie îngrijită şi prefaţată de Nico-lae Cârlan.

Ultimul act al primei zile a Festivalului s-a consumatseara, la pensiunea „Nedeia” din „Pojorâta” . Aici invi-taţii (poeţi, scriitori şi critici literari), precum şi o partedintre laureaţi şi-au prezentat fragmente din creaţiaproprie.

A doua zi, sâmbătă 15 octombrie 2011, activităţile s-au

desfăşurat la Mălini.De dimineaţă, la biserica din centrul localităţii, s-a ofi-

ciat o slujbă pentru pomenirea poetului şi a membrilorfamiliei sale care au încetat din viaţă.

După ora 12, a avut loc festivitatea de premiere. Dinpăcate vremea neprietenoasă i-a obligat pe organizatorisă folosească pentru desfăşurarea festivităţii de pre-miere holul, nu tocmai spaţios, al Primăriei Mălini.

(continuare în pagina 2)

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI � Nr. 14 � Octombrie 2011

MALINI

În zilele de 22 şi 23 octombrie, la Suceava, pe esplanada de la Com-plexul comercial Iulius Mall, în cadrul unui tradiţional târg de toamnă„Produs în Bucovina”, s-a desfăşurat faza finală a celei de a IX-a ediţii afestivalului-concurs judeţean „Comori de suflet românesc”. Festivalul con-curs de folclor a fost organizat de Consiliul Judeţean Suceava, prin Cen-trul Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea şi PromovareaCulturii Tradiţionale, în colaborare cu complexul comercial „Iulius Mall”.Douăzeci de formaţii s-au întâlnit în faza finală a festivalului–concurs şiau oferit publicului un regal folcloric bogat şi diversificat.

La categoria „grupuri folclorice”, locul întâi a fost obţinut de grupul„Floare de mălin”, grup care a reprezentat comuna noastră. Nu este primadată când artiştii din Mălini obţin rezultate remarcabile în manifestăriculturale de prestigiu, ei fiind apreciaţi pentru repertoriul original, pentruprezenţa scenică deosebită, naturală, pentru interpretarea sigură, armo-nioasă.

LAURI PENTRU GRUPUL FOLCLORIC BĂRBĂTESC „FLORI DE MĂLIN”

SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ ÎN SATELE MĂLINI

ŞI PÂRAIE

Recent a fost dată în folosinţă, înbeneficiul cetăţenilor comuneiMălini, sala de sport. Construită înperimetrul şcolii „Nicolae Labiş”,sala are destinaţia de practicăsportivă competiţională locală.

(continuare în pagina 4)

De cum intri în Mălini şi până sub Stânişoara, la Iesle, întâlneşti con-strucţii noi – locuinţe, case de vacanţă, pensiuni, biserici. Construcţii fru-moase, cu arhitectură clasică sau modernă, ridicate cu materiale uşor defolosit, durabile.

Se spune despre oamenii din aceste locuri că sunt de acţiune, harnici,gospodari, întreprinzători. Şi aşa şi este! Dintotdeauna satele care seînşiră pe valea Suhei Mari au arătat tot mai bine, cu case tot mai fru-moase, cu spaţiile împrejmuitoare întreţinute, curate, amenajate cu gust.

Acestor lucruri, evidente şi astăzi, li s-a adăugat în ultima vreme unfenomen interesant, benefic, îmbucurător, cu totul lăudabil. Mă refer lafaptul că în satele comunei Mălini se construieşte cu fervoare, într-un ritmtrepidant. Sunt situaţii când o construcţie se ridică de la o zi la alta. Seconstruieşte repede, durabil şi frumos. Se poate spune că oamenii din co-muna Mălini şi-au descoperit o nouă dimensiune, o nouă vocaţie, aceea dea construi, de a înălţa, de a ridica, de a dura pentru prezent şi pentru vi-itor.

Se află în această dimensiune, în această vocaţie şi calităţile tradiţionaleale gospodarilor de pe la noi, dar parcă mai este şi altceva. Deşi nu trecemprin vremurile cele mai bune, cele mai faste, vocaţia construcţiei este re-flexul speranţei şi bucuriei de a trăi, de a trăi în spaţii noi, moderne, cutoate dotările contemporane.

Este apoi această vocaţie o dovadă a generozităţii locuitorilor din zonă, agrijii lor pentru cei ce îi vor urma, a gândului şi preocupării de a trimite înviitor mesaje materiale durabile şi frumoase.

Nu vom putea să facem un bilanţ exact a ce şi cât s-a construit în satelecomunei Mălini în ultimul timp din simplul motiv că ne-ar trebui foarte,foarte mult spaţiu şi, oricum, am risca să nu realizăm o formulă completă.

Dar, spre a concretiza comentariul de mai sus, vom aduce în discuţiecâteva exemple. Şi vom începe cu lăcaşurile religioase, de cult. S-au ridicatşi s-au sfinţit în această vreme bisericuţa de la Mălini, cu hramul„Înălţarea Domnului” şi biserica de la Văleni-Stânişoara, cu hramul„Acoperământul Maicii Domnului”.

Dumitru AMARIEI(continuare în pagina 3)

VOCAŢIA CONSTRUCŢIEI

Viaţa unei comunităţi umane înanul 2011 implică exigenţe speciale,exigenţe legate mai ales de lucruri pecare le-am considerat, până nu de-mult, elementare, fără mare impor-tanţă. Iată însă că schimbul deinformaţii şi valori, modificările careau loc în natură, fenomenele ecolo-gice ne pun mereu în situaţia de a maiface câte ceva, de a ne face viaţa maiuşoară, mai sigură, mai sănătoasă,mai simplă, mai frumoasă.

În comuna Mălini, un pas foarte

important în acest sens, între mulţialţii, a fost făcut prin realizarea sis-temului de canalizare. Un alt pas, lafel de important, va fi realizarea unuisistem public de alimentare cu apăpotabilă.

Au fost toate acestea, şi continuă săfie, idei şi acţiuni urmărite cu con-secvenţă de primarul Petru Nistor îndorinţa de a face din comuna Măliniun spaţiu cu adevărat european.

(continuare în pagina 3)

DRUMUL MĂLINI, CULMEASTÂNIŞOAREI, BROŞTENI

- O CALE ISTORICĂDrumul care traversează valea

râului Moldova şi duce, prin Mălini,peste Culmea Stânişoarei, spre valeaBistriţei, cunoaşte pasul omului, alcalului, cunoaşte roţile căruţelor, alediligenţelor şi, mai nou, alemaşinilor de tot felul de foarte,foarte mult timp. Deschiderea aces-tei căi de acces, primele amenajăriprin lucrarea omului se petrec în aniiînvăluiţi de negura timpului, iarprima mare acţiune de modernizarea început în 1907 şi a durat până în1912. În epoca modernă, a purtat nu-mele de „Drumul talienilor”; l-amenţionat Mihail Sadoveanu în ro-

manul „Baltagul”: „drumul VitorieiLipan”; a fost drumul de poezie al luiNicolae Labiş şi a fost drumul de in-teres social şi economic care legadouă zone importante ale României,două judeţe: Suceava şi Neamţ.

După darea lui în folosinţă în 1912,la 99 de ani distanţă în timp, în varalui 2011, au început lucrările deaducere la viaţă a drumului cu val-oare de simbol pentru locurile noas-tre. În cele ce urmează, încercăm săvă înfăţişăm câteva din reperele isto-riei acestui drum.

(continuare în pagina 3)

A FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ SALA DE SPORT DIN MĂLINI:

MODERNĂ,FRUMOASĂ,

MULTI-FUNCŢIONALĂ

Sala de sport – încă un argument al devenirii europene acomunei Mălini

PERSPECTIVE EUROPENE

Câţiva din laureaţii festivalului-concurs depoezie fotografiaţi la statuia poetului

FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE „NICOLAE LABIŞ”

O SĂRBĂTOARE A POEZIEI ROMÂNEŞTI

continuare în pagina 4

2 INFO M|LINI

(urmare din pagina 1)La festivitate a fost prezent vice-pri-

marul comunei, Gheorghe Plăcintă,din partea gazdelor, iar din parteaCentrului Cultural „Bucovina”-Su-ceava a participat Carmen VeronicaSteiciuc. Familia poetului a fost re-prezentată de neobosita profesoarăMargareta Labiş. Gazdele au prezen-tat un mic spectacol: elevi de la şcoala„Nicolae Labiş” au recitat din versu-rile poetului, iar formaţia bărbătească„Floare de Mălin” a interpretat câtevaremarcabile cântece populare locale.

Revenind la festival, trebuie să spu-nem că la ediţia din acest an s-au în-scris 45 de tineri creatori din ţară şidin Republica Moldova.

Juriul, format din criticii literariMircea Martin, Alexandru Cristele-can, Adrian Dina Rachieru, Mircea A.Diaconu şi Vasile Spiridon, a acordatmarele premiu „Nicolae Labiş” luiRadu Niţescu, din Bucureşti. PremiulI a fost câştigat de Roxana Diana Bal-

taru, Suceava, premiul II – MihaiIonuţ Ologu, Vulcan, Hunedoara, iarpremiul III – Miruna Ştefana Belea,Ulmi, Dâmboviţa. Premiul special„Nicolae Labiş”, oferit de PrimăriaSectorului 2 din Bucureşti a fost câşti-gat de Andreea Teliban, Suceava.

În afara primilor cinci laureaţi, pre-zentaţi mai sus, onoraţi şi de revisteleliterare „Vatra” (Târgu Mureş), „Viaţaromânească” (Bucureşti), „Convorbiriliterare” (Iaşi), „Timpul” (Iaşi) „Dacialiterară”(Iaşi), alţi 11 parcipanţi aufost remarcaţi şi premiaţi de publica-ţii literare de prestigiu. Astfel, Ale-xandra Alina Negru (Suceava) aprimit premiul revistei „Bucovina li-terară” (Suceava), Oana Văsieş (Bis-triţa, Bistriţa Năsăud) a primitpremiul revistei „Ateneu”(Bacău),Andra Iordache (Vatra Dornei, Su-ceava) a primit premiul revistei „Poe-zia” (Iaşi), Alexandru Văsieş (Bistriţa,Bistriţa Năsăud) a primit premiul re-vistei „Hyperion” (Botoşani), Sân-

ziana – Maria Stroie (Braşov) a primitpremiul revistei „Poesis” (Satu Mare),Deniz Otay (Suceava) a primit pre-miul revistei „Conta” (Piatra Neamţ),Ana Maria Lupaşcu (Vama, Suceava)a primit premiul revistei „Steaua”(Cluj Napoca), Alexandru Stan (Su-ceava) a primit premiul revistei„Limba română” (Chişinău, RepublicaMoldova), Andreea Goveac (Suceava)a primit premiul revistei „Revista ro-mână” (Iaşi), Eduard Florin Buhac(Suceava) a primit premiul revistei„Oraşul” (Cluj Napoca), Liliana Bur-lacu (Criuleni, Republica Moldova) aprimit premiul revistei „Plumb”(Bacău).

În finalul acestui material vommenţiona că Festivalul de poezie „Ni-colae Labiş” a avut loc în organizareaConsiliului Judeţean Suceava, Cen-trului Cultural „Bucovina”, Centruluipentru Conservarea şi PromovareaCulturii Tradiţionale, Societatea Scrii-torilor Bucovineni, Colegiul Tehnic„Petru Muşat” – Suceava, Liceul par-

ticular nr. 1 – Su-ceava şi Primăria co-munei Mălini.

Deşi fac parte dintr-o categorie socio-profesională nu tocmai privilegiată,deşi în ultimii ani calitatea lor este tot mai controversată, deşi au un nivel de sa-larizare mai mult decât modest, cadrele didactice din comuna noastră suntpreocupate să-şi perfecţioneze activitatea, să-şi îmbunătăţească pregătirea pro-fesională. Urmând tradiţia marilor dascăli care au lucrat pentru învăţarea şieducarea generaţiilor de copii din aceste locuri, învăţătorii şi profesorii noştride astăzi fac eforturi să-şi ridice nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor didac-tice, eforturi care, în final, se vor evidenţia în pregătirea elevilor.

Vă vom oferi în această ediţie a publicaţiei noastre câteva exemple de la şco-lile din Văleni-Stânişoara, Poiana Mărului şi Suha, urmând ca în viitor să con-tinuăm cu altele de la şcolile din Pâraie şi Mălini.

FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE „NICOLAE LABIŞ”

O SĂRBĂTOARE A POEZIEI ROMÂNEŞTILa ediţia din

acest an a Festi-valului de poe-zie „NicolaeLabiş” a fostlansată şi cule-gerea de ver-suri alese dincreaţia laurea-ţilor din 2010 şi2011: „Caietemălinene”.Pentru a pre-zenta aceastăinteresantă lu-crare, am alescâteva rânduriaparţinândunui membrual juriului,Adrian DinuRachieru:

Iată că suceve-nii, din fericire,nu s-au dezis deLabiş. Caravanafestivalului naţio-nal de poezie, cel mai longeviv (ajuns la a XLIII-a ediţie!) cu un palma-res de invidiat, impunând în peisajul liric nume rezistente ne adună ande an. Iar recolta lirică a ultimelor două ediţii (2010, 2011), adunată înCaietele mălinene (redactor: Carmen Veronica Steiciuc), probează că,înfrângând toate potrivniciile, entuziasmul organizatorilor n-a obosit, că– ostenind pe albul hârtiei – talentele intrate în concurs ne vor împăr-tăşi mereu, în racord cu epoca, cu un har variabil, o emulativă stare despirit, sinceritatea vârstei, frenezia vitalistă, ardenţa viziunii, patosulconfesiv, luciditatea meditaţiei, deschiderea spre real etc., continuându-l pe Labiş. Evident, despărţindu-se de El, de cel care a fost – spuneaIoan Alexandru – „o coroană de spini pe fruntea generaţiei”, primenind– într-o operă abia prefigurată – lirica românească, izbucnind ca unizvor viu, gâlgâitor din negurile dogmatismului. Funcţia Labiş denunţătocmai acest conflict neostoit dintre ideal şi real şi ne cere, în ştafeta ge-neraţiilor, să nu depunem „armele”. Fiindcă, dincolo de etichetele delarg consum clişeistic, lupta cu inerţia este o permanenţă, iar Labiş nu edoar o „amintire frumoasă”.

Aspect din timpul festivităţii de premiere

Cadrele didactice fac eforturi pentru a se perfecţiona, pentru

a-şi îmbogăţi pregătirea

În perioada 20-31 octombrie s-adesfăşurat Recensământul Populaţieişi Locuinţelor – 2011. La Mălini, co-misia locală de recensământ l-a avutca preşedinte pe primarul Petru Nis-tor, iar ca recenzor coordonator pe se-cretarul primăriei, Neculai Saftiu.

Activitatea de recenzare a fost efec-tuată de 5 recenzori şefi şi 30 recen-zori. Având în vedere timpul scurtplanificat pentru desfăşurare, activi-tatea a presupus un efort deosebit deintens.

Recenzorul coordonator, NeculaiSaftiu a apreciat că persoanele care auparticipat la activitate, salariaţi ai pri-măriei şi cadre didactice şi-au făcut pedeplin datoria efectuând operaţiunilede recenzare la nivelul calitativ cerut

şi în volum complet. De asemenea, re-cenzorul coordonator a ţinut să preci-zeze că activitatea s-a bucurat departiciparea responsabilă a cetăţeni-lor comunei: nu s-au întâlnit refuzuri,oamenii au colaborat oferind recenzo-rilor datele solicitate.

Astfel că, la Mălini, recensământulPopulaţiei şi Locuinţelor – 2011 s-adesfăşurat în condiţii foarte bune şi întimpul planificat.

Ca elemente concrete, pe teritoriulcomunei noastre s-au înregistrat 2672locuinţe şi 7299 persoane.

Rezultatele recensământului suntdeosebit de importante atât pe planlocal, cât şi naţional pentru alcătuireapoliticilor de dezvoltare economică şisocială.

LA MĂLINI, RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI LOCUINŢELOR S-A DESFĂŞURAT ÎN CONDIŢII

FOARTE BUNE

Liliana Popescu lucrează în învăţământ de două decenii. Mai întâi ca învăţătoare,

iar în prezent ca profesoară de limba română,după ce a absolvit facultatea de litere

şi ştiinţele comunicării.

Viorica Amuscăliţei lucrează în domeniu de 14ani. A absolvit facultatea de ştiinţe ale educaţiei

şi, recent, a dobândit gradul întâi didactic.

Liliana Aparaschivei este profesoară dematematică de cinci ani. În anul şcolar ante-

rior a dobândit gradul didactic definitiv.

Gabriela Roxana Murariu lucrează în în-văţământ din 1995. A absolvit facultatea de

ştiinţele educaţiei, iar în anul şcolar anterior adobândit gradul întâi didactic.

Antuzia Tărâţă lucrează în învăţământ de 21de ani. A absolvit facultatea de ştiinţe ale edu-

caţiei şi în anul şcolar anterior a dobânditgradul întâi didactic.

Cătălina Stan lucrează în învăţământ de 16ani. A absolvit recent facultatea de ştiinţele

educaţiei, iar în anul şcolar anterior a dobân-dit gradul întâi didactic.

Daniel Murariu lucrează ca profesor dematematică de 10 ani. În anul şcolar anterior

a obţinut gradul întâi didactic.

CHIBRITURILEV-aţi întrebat vreodată când şi cum au apărut,

spre ajutorul omului, chibriturile? Beţişoa-rele acestea pe care nu le băgăm în seamădecât atunci când avem nevoie de ele auo istorie interesantă, deşi, relativ, scurtă.

Ca multe alte lucruri din lumea noastră,chibriturile au apărut în urma unei întâm- plări. Unchimist american, John Walker, dorea să ob- ţină o sub-stanţă uşor inflamabilă pentru propulsarea alicelor folositela vânătoare. La un moment dat a amestecat sul- fură de antimoniu cuclorat de potasiu şi a obţinut o substanţă vâscoasă, care s-a prins de băţul cucare el a realizat omogenizarea. Dorind să cureţe băţul, l-a frecat de pardosealade piatră a laboratorului. În urma acestei operaţiuni substanţa a luat foc. Ast-fel a fost descoperit şi folosit primul chibrit. Era în anul 1827.

Dar patentarea acestei investiţii va avea loc nouă ani mai târziu, la 24 oc-tombrie 1836, şi a fost realizată de concetăţeanul chimistului Walker, A.Phyillips.

DIN ISTORIA LUCRURILOR BANALE

(urmare din pagina 1)Dezvoltarea economică şi socială a

unei localităţi depinde în bună mă-sură de echiparea edilitară a acesteia,de asigurarea condiţiilor necesaredesfăşurării optime a activităţilor eco-nomice şi sociale. De asemenea, prinîmbogăţirea echipării edilitare a loca-lităţilor se pot atrage noi membri încolectivitate, noi investitori şi cât maimulţi turişti.

Potrivit acestor lucruri binecunos-cute, şi în comuna noastră, după rea-lizarea şi darea în folosinţă a reţelei decanalizare, se trece la punerea în prac-tică a unui nou proiect, realizareaunui sistem de alimentare cu apă po-tabilă în satele Mălini şi Pâraie.

În urma studiului efectuat în scopuldepistării unor surse de apă capabilesă acopere necesarul pentru funcţio-narea unui sistem public de alimen-tare cu apă în comuna Mălini, s-aajuns la concluzia că soluţia optimă oconstituie izvoarele din Pâraie, din

zona cunoscută sub denumirea „La şi-pote”.

Foarte pe scurt, instalaţia va cu-prinde echipamente pentru captareaizvoarelor (opt la număr), conductede colectare a apelor captate, decan-tor, desnisipator, rezervor tampon de50 metri cubi, staţie de pompare, re-zervorul de stocare şi, desigur, reţelepentru transportul şi distribuţia apeila beneficiar.

Cum va funcţiona acest sistem?Apa brută, captată de la cele opt iz-

voare, va fi transportată prin con-ducte la ceea ce se numeşte„gospodăria de apă brută”. Aici se rea-lizează tratarea apei: desnisiparea, de-cantarea şi clorinarea, înmagazinareaapei potabile în rezervorul tampon.De aici apa potabilă va fi pompată înrezervorul de stocare (500 metricubi), în reţeaua de conducte magis-trală (sub forma inelară) şi în reţelesecundare ramificate prin care se facedistribuirea la consumatori.

Prin realizarea sistemului centrali-zat de alimentare cu apă potabilă, seva mări gradul de confort şi civilizaţieal locuitorilor, se vor asigura condiţiide respectare a normelor igienico-sa-nitare. În acest fel se va crea o situaţiefavorabilă atragerii unor noi agenţieconomici, a turiştilor, ceea ce va con-duce la dezvoltarea reală, în conti-nuare, a comunei.

Durata de realizare a investiţiei esteestimată la 12 luni, eşalonate pe doiani.

Valoarea totală a lucrărilor este cal-culată la nivelul sumei de 4.099.135lei (peste 40 de miliarde lei vechi). Oinvestiţie pentru binele oamenilor, oinvestiţie pentru ridicarea standarde-lor vieţii şi activităţii umane, atât îngospodăriile locuitorilor, cât şi în in-stituţiile de interes public – şcoli, spi-tal, dispensare, unităţi comerciale.

Astfel, comuna Mălini va mai faceîncă un pas important în acumulareavalorilor civilizaţiei europene.

SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ

ÎN SATELE MĂLINI ŞI PÂRAIE

3

(urmare din pagina 1)

Se construieşte o biserică laSuha, cu hramul „Sfântul Proo-roc Ilie Tesviteanul” şi una laPâraie, cu hramul „NaştereaMaicii Domnului”.

O categorie aparte de con-strucţii, realizări care bucurăochiul şi inima trecătorului, estecea a caselor de locuit. Adop-tând soluţii constructive dife-rite, variante arhitecturale maisimple sau mai sofisticate,aceste case, unele dintre ele vileîn adevăratul sens al cuvântului,sunt semnul indubitabil că şiaici, sub Culmea Stânişoarei, setrăieşte la standardele civiliza-ţiei europene.

Casele sau cabanele de va-canţă, deşi nu foarte numeroase,sunt şi acestea construcţii fru-moase, moderne, veritabile ar-gumente că oamenii timpuluinostru năzuiesc spre tot maibine, spre tot mai nou.

Dar cu siguranţă, genul deconstrucţii care a…explodat înzona noastră este acela al pen-

siunilor, pensiuni care au deve-nit deja destinaţii cunoscutepentru turiştii din toată ţara.S-au construit numeroase pen-siuni. Se construiesc în conti-nuare şi, avem convingerea, încăse vor mai construi. Zona, pânămai ieri, nu tocmai cunoscută,atrage prin frumuseţea peisaju-lui, prin ospitalitatea oamenilor,prin originalitatea tradiţiilor şiobiceiurilor.

S-a construit spectaculos înMălini şi în perspectiva dezvol-tării turismului. Complexul de laPojorâta este un exemplu grăi-tor. Pârtia de schi, modernizată,va funcţiona din plin în lunile deiarnă, iar cele 25 bull-carturi vorface ca instalaţiile de transportpe cablu şi pârtia, ca atare, să fiefolosite şi în anotimpurile fărăzăpadă.

Vorbind de Pojorâta, nu vomomite parcul amenajat la bazapârtiei de schi pe o suprafaţă de7400 metri pătraţi.

Au apărut, tot în ultimavreme, şi realizări remarcabilecare vor conduce la dezvoltarea

activităţii sportive – ca agre-ment, dar şi ca performanţă:baza sportivă de la Suha şi salade sport de la Mălini, ambelefuncţionale sută la sută.

Nu vom încheia aceste rândurifără a ne referi la cea mai im-portantă realizare de interes pu-blic din Mălini: reţeaua decanalizare. Un obiectiv edilitar -gospodăresc, construit în timprecord, la nivel calitativ supe-rior, de care se va bucura o mareparte a locuitorilor comunei.

Am dorit să demonstrăm prinacest text că aici, în satele co-munei Mălini se munceşte se-rios, se trăieşte şi se năzuieştespre tot mai bine, spre tot maifrumos. O operă colectivă, reali-zată cu implicarea administra-ţiei locale, o operă care pune învaloare calităţile tradiţionale alegospodarilor de pe aici, dar şireperele spirituale şi existenţialeînsuşite în anii de după eveni-mentele din decembrie 1989.

Dumitru AMARIEI

VOCAŢIA CONSTRUCŢIEI

Vine sezonul rece – vine gripa. Scenariul se re-petă în fiecare an. Virusurile gripale fac încon-jurul planetei, provoacă epidemii, determinămilioane de îmbolnăviri, sute de mii de deceseşi pagube de miliarde de dolari.

O BOALĂ FOARTE CONTAGIOASĂ

Virusurile gripale nu sunt singurele care ne dau bătăide cap în sezonul rece. Tot acum încep să circule şi să seînmulţească sute de virusuri respiratorii care provoacăbinecunoscutele viroze de sezon. Dar gripa nu este osimplă viroză respiratorie. Gripa se manifestă diferit fatăde banalele răceli şi este mult mai severă decât o virozărespiratorie, putând cauza complicaţii mortale.

Gripa este o boală deosebit de contagioasă, care setransmite cu uşurinţă prin tuse, strănut, vorbit sau princontactul cu obiecte contaminate (batiste, prosoape, ve-selă). Primele simptome ale gripei sunt febra de 38-39grade Celsius, frisoane, dureri de cap, dureri musculare,tuse, secreţii nazale apoase. Boala se răspândeşte extremde rapid, mai ales în locurile aglomerate.

În sezonul rece, gripa poate îmbolnăvi orice persoană,indiferent de vârstă sau de ocupaţie. Cei mai vulnerabiliîn faţa gripei sunt copiii, vârstnicii şi bolnavii cronici.Toţi aceştia pot suferi complicaţii severe ale bolii.

PROTEJARE ŞI PREVENIRE

Cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei şi acomplicaţiilor asociate acesteia este vaccinarea antigri-pală. Vaccinul antigripal este recomandat tuturor per-soanelor cu vârsta de peste 6 luni, care nu prezintăcontraindicaţii temporare sau permanente. Este indicatăcu prioritate vaccinarea persoanelor cu risc crescut deîmbolnăvire severă şi deces: copiii cu vârsta între 6 luni

şi 3 ani, gravidele, vârstnicii de peste 65 de ani, bolnaviicronici de orice vârstă.

În afară de vaccinarea antigripală sunt necesare şi altemăsuri care ţin boala la distanţă. Trebuie evitate, pe câtposibil, locurile aglomerate (pieţe, magazine, săli despectacole sau de sport, mijloace de transport în comun)unde se poate intra în contact cu persoanele bolnave. Nutrebuie să intrăm în contact cu obiecte folosite de per-soanele bolnave de gripă. Trebuie să evităm sau să amâ-năm vizitarea bolnavilor de gripă. Spălarea frecventă şicorectă a mâinilor este un gest care distruge virusurilegripale. Aerisirea locuinţelor şi a spaţiilor de lucru şimenţinerea în aceste încăperi a unei temperaturi de 20-21 de grade Celsius sunt alte măsuri care ne feresc deîmbolnăviri. De asemenea, este indicată alimentaţia bo-gată în fructe şi legume, în special a celor cu un conţinutbogat în vitaminele A şi C.

TRATAMENT

Pentru a evita complicaţiile foarte periculoase care potsă apară la îmbolnăvirea de gripă, tratamentul trebuiefăcut după sfaturile şi sub supravegherea medicului. Înţara noastră există medicamente antivirale care se potadministra bolnavilor de gripă, dar numai cu prescripţiamedicului.

Gripa nu se tratează cu antibiotice. Acestea nu previnşi nu au nici o acţiune asupra virusurilor gripale. Anti-bioticele se folosesc numai în cazul complicaţiilor bacte-riene date de gripă şi numai cu prescripţia medicului.

Aşadar, căutaţi să evitaţi contaminarea cu viruşii gri-pali. Dar dacă totuşi v-aţi îmbolnăvit de gripă, prezen-taţi-vă de urgenţă la medic. În felul acesta veţi evitacomplicaţiile care pot fi dintre cele mai grave, chiar fa-tale!

doctor Carmen Mariana MOGÎRZAN

INFO M|LINI

UN INAMIC DE SEZON : GRIPA

Un nou obiectiv de interes turistic şi economic apare în Pâraie.O crescătorie de păstrăvi, o livadă cu 500 de pruni, spaţii carevor putea primi oaspeţi. Ideea şi efortul financiar aparţin con-cetăţeanului nostru Petru Ţigănescu

În Pâraie, se ridică biserica ortodoxă care va purta hramul“Naşterea Maicii Domnului”

(urmare din pagina 1)

Drumul judeţean 209B, drumul acărui modernizare a început în varaacestui an, are o istorie îndelungatăşi foarte interesantă.

Mai întâi, în secolul XIX, a fostdrumul diligenţei. În funcţie de or-ganizarea administrativă a terito-riului, diligenţa pleca de la Baia sauFălticeni, trecea prin Cornu Luncii,Mălini, Văleni-Stânişoara, Iesle,traversa Culmea Stânişoarei, pentrua face legătura cu Sabasa, Borca şiBroşteni.

În aprilie 1895, aflăm din lucrarea„Poşta şi telecomunicaţiile la Mă-lini”, scrisă de Dumitru Niculăeasa,administraţia judeţeană aprobă „în-fiinţarea unei curse cu diligenţa detrei ori pe săptămână, pe ruta Fălti-ceni – Mălini – Broşteni – Dorna. Odată cu introducerea diligenţei, s-aorganizat şi transportul călătorilor.Acum există o legătură poştală di-rectă şi mult mai sigură între OficiulTelegrafic Poştal Fălticeni şi cel dinBroşteni”.

Sunt dovezi că această cale, Fălti-ceni – Mălini – Broşteni, a fost folo-sită cu mulţi ani înainte de 1895. Depildă există documente care atestăfaptul că la 8 decembrie 1877, Co-mitetul permanent al Judeţului Su-ceava a aprobat ca, începând cuanul următor, corespondenţa să fieexpediată de trei ori pe săptămână,cu „vătăjei călări”, care urmau itine-rariul Fălticeni – Mălini – Broşteni.

Într-o altă lucrare, „Monografiadomeniului Mălini”, inginerulOlimpiu Boiu menţionează că în1906 „De la centrele de exploatare(exploatare forestieră, n.n.) până lagara Fălticeni, transporturile, atâtpentru oameni cât şi pentru măr-furi, se fac numai pe şosea, cu că-ruţe şi care.

Călătorii au la dispoziţie diligenţaFălticeni – Broşteni, care pleacă dinFălticeni tot a doua zi, prin Mălini,Stânişoara – Borca, la Broşteni.

Artera principală de comunicaţieeste şoseaua naţională Fălticeni –Cornu Luncii – Stânişoara; ea stră-bate domeniul Mălini de la o extre-mitate la alta pe o lungime de 53km. Această şosea trece prin faţa fa-

bricii Iesle de pe Suha Mare…”Să reţinem că drumul despre care

vorbim era clasificat în anul 1906„şosea naţională”.

Primele mari lucrări de moderni-zare a şoselei au început în 1907 şiau durat până în 1912.

Proiectul drumului a fost făcut decătre ingineri români. Profesoruluniversitar Constantin Ionescu dinIaşi, care a studiat şoseaua, spunecă, potrivit proiectului, s-au con-struit 36 metri ziduri de sprijin, 12kilometri şanţuri periate, două po-duri din piatră cu câte 6 şi, respec-tiv, 3 bolţi, 75 de podeţe cudeschideri cuprinse între 1 metru şi4 metri.

Specialiştii români au proiectat şirealizat, pe porţiunea de şosea caretraversează satul Văleni – Stâni-şoara, trei poduri metalice, adevă-rate opere de artă. Două dintreacele poduri, cel de „la Tabără” şicel de „la Moară”, se află şi astăzi înexploatare.

Al treilea, podul de „la Buzdu-gan”, a fost deteriorat de nemţi înaugust 1944, iar după 1967 a fostcomplet demolat, în locul aceluiafiind construit unul nou, cel folositşi la ora actuală.

La construirea drumului, începutîn 1907 şi încheiat în 1912, a parti-cipat şi o echipă de italieni, un ingi-ner şi 18 zidari. Italienii au fostaduşi pentru realizarea lucrărilor deartă(poduri, podeţe, ziduri de spri-jin), ei fiind foarte pricepuţi în pre-lucrarea pietrei şi zidirea bolţilor.

Lucrările au fost încheiate în1912, iar până prin 1922, şoseaua afost clasificată ca drum naţional.

Am ţinut să înfăţişez cititorilorcâteva elemente din istoria drumu-lui Judeţean 209B pentru a subliniaimportanţa acestei căi de comunica-ţie.

Interese sociale, economice, tu-ristice şi-au atins scopul de-a lungulvremii prin folosirea acestei şosele.Modernizarea ei, începută în acestan, va conduce la continuarea şiamplificarea, pe aceleaşi coordo-nate (sociale, economice, turistice),a importanţei unui drum cu adevă-rat istoric.

DRUMUL MĂLINI, CULMEA STÂNIŞOAREI,

BROŞTENI -O CALE ISTORICĂ

Pensiunea „Poiana Doamnei” seaflă în apropierea locului carepoartă din vechime această denu-mire, în zona în care pârâul Har-toneasa se varsă în Suha Mare. Dinexterior, construcţia atrage atenţiaprin eleganţă, prin acurateţea real-izării fiecărui detaliu, prin ineditulideilor care creează o ambianţă cutotul aparte, cu totul liniştită şi lin-iştitoare. Această ambianţă estecontinuată şi amplificată în interiorunde totul este realizat şi aşezat cuatenţie, cu bun gust, cu un rafina-ment desăvârşit.

Proprietarul, domnul Cristi Con-stantin, ne spune că a început con-strucţia în urmă cu cinci ani, iar laaceastă oră se apropie de final. Nus-a grăbit fiindcă a vrut ca totul săse facă temeinic, durabil, în confor-mitate cu o concepţie care îi aparţineîn întregime. Fiindcă, trebuie sămenţionăm, proiectul îi aparţine înîntregime.

Acum, când se mai lucrează, pe ici,pe colo, la detalii, pensiunea estefuncţională. Are un salon, bucătărieşi opt camere – totul realizat pe treinivele. Fiecare cameră are grup san-itar propriu, iar încălzirea spaţiilorse face printr-o centrală cu lemne.Aici se pot bucura, în acelaşi timp,de o atmosferă deosebită 20 per-soane.

Una dintre piesele de rezistenţăale pensiunii este bucătăria. Utilatăcu tot ceea ce este necesar, toate ele-mentele fiind moderne, de ultimăoră, aici se găteşte repede şi cuplăcere fie de un bucătar profesion-ist, fie de cineva care face mâncarepentru el(ea) şi ai săi. Pe lângă util-ităţile remarcabile, la bucătărie seaflă spre folosinţă o garnitură deveselă de cea mai bună calitate, astape lângă faptul că e şi foarte fru-moasă.

Între ideile privitoare la turism pecare le promovează domnul Con-stantin, este aceea că omul poatealege: să-şi facă singur mâncare sausă-i fie asigurată de personalul pen-siunii. Este pregătit pentru oricaredintre alternative şi are în vedere,mai ales, bucătăria tradiţională.

O altă opţiune interesantă a luiCristi Constantin este aceea pe caream putea să o numim turism cul-tural sau religios. Având în vederelocul în care se află pensiunea(aproximativ la distanţe egale faţăde mănăstirile din nord – Suce-viţa, Moldoviţa, Putna, şi cele dinsud – Neamţ, Secu, Văratic,Agapia), cu unul – două mi-crobuze s-ar putea vizita cu uşur-inţă, aceste obiective, precum şialtele de interes cultural şi istoricdin această frumoasă şi binecu-

vântată parte a ţării.Aflăm de la domnul Constantin că

ridicarea construcţiei a durat cevamai mult şi a presupus cheltuieliapreciabile deoarece este realizatăsută la sută din lemn. După o ideetehnologică modernă şi cu un efectestetic foarte, foarte apreciat. Lem-nul prelucrat şi pus în operă cumăiestrie creează un cadru plin decăldură, cu o intimitate aparte, cu ointimitate romantică, odihnitoare.

Tot de la materialul din care s-afăcut construcţia apare şi faptul căîn interiorul pensiunii nu se vafuma, pur şi simplu fumatul va fiadmis numai afară.

Dacă ar fi să prezentăm în doarcâteva cuvinte pensiunea „PoianaDoamnei” ar trebui să spunem că pelângă utilitatea ei practică, pensi-unea este una a delicateţii, a bunuluigust, e eleganţei duse până la coteapreciabile de rafinament.

Complexul turistic „La Filuţă” continuă să ofere surprize dintre cele maiplăcute turiştilor care se opresc la „perla” din Pojorâta, Văleni-Stânişoara.Vă prezentăm două remarcabile realizări, recent puse „în operă”- o fântânăarteziană cu joc de lumini şi un lac populat cu peşte matur.

Dacă fântîna arteziană incită, înveseleşte, îndeamnă la mişcare (dans, depildă), lacul impune linişte, reverie, romantism şi…poftă de un peşteproaspăt gătit ca…la mama lui. Adică în bucătăria lui Filuţă!

4 INFO M|LINI

(urmare din pagina 1)

Construcţia a fost proiectată şirealizată la nivelul exigenţelor ac-tuale privind activitatea sportivă.Sala de sport propriu-zisă estespaţioasă luminoasă, multi-funcţională. Aici se pot practicasporturi precum: volei, handbal,baschet, tenis de câmp. S-au ame-najat tribune pentru spectatori cuo capacitate de 150 de locuri.Obiectivul a fost conceput ca unansamblu care mai cuprindeîncăperi pentru cabinetul me-dical, patru vestiare şi patrugrupuri sanitare, spaţiu pentrudepozitarea materialelor sportive.De asemenea , construcţia aresursă de încălzire proprie.

Probabil că aspectul cel mai im-portant privitor la existenţa aces-tei moderne săli de sport esteacela că elevii şcolii „NicolaeLabiş” îşi pot desfăşura activ-ităţile de educaţie fizică şi sportîn condiţii cu totul civilizate, petot parcursul anului. Nu ne în-doim că sala va fi folosită, fie şiocazional, de elevii celorlalte şcolidin comună. La fel, considerămcă în viitor vom asista tot maifrecvent la întreceri sportiveîntre elevii şcolilor din comunaMălini.

Consiliul local al comuneiMălini a hotărât ca sala să fiepusă şi la dispoziţia persoanelorcare practică jocuri sportive. Înaşa fel, o parte din sumele nece-

sare întreţinerii obiectivului vorveni din astfel de surse.

Realizarea acestei săli de sporteste încă o dovadă a parcursuluicomunei Mălini, tot mai clar, totmai evident în ultimii ani, spredobândirea unui statut civic supe-rior, modern, la nivelul local-ităţilor cu adevărat europene. Şidacă se întâmplă aşa, este pentrucă există preocupare, există viz-iune, ambiţie şi curaj în activi-tatea administraţiei locale, aprimarului Petru Nistor.

Construcţia a fost proiectată desocietatea botoşăneană „NordProiect”, iar realizarea aaparţinut societăţii „Con –Dacia”, tot din Botoşani.

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela PanţiruTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

A FOST DATĂ ÎN FOLOSINŢĂ SALA DE SPORT DIN MĂLINI:

MODERNĂ, FRUMOASĂ, MULTIFUNCŢIONALĂ

Sala de sport propriu-zisă: spaţioasă, luminoasă, multifuncţională - modernă în adevăratul sens al cuvântului

SURPRIZE LA… FILUŢĂ PENSIUNEA „POIANA DOAMNEI”

BUN GUST, ELEGANŢĂ, RAFINAMENT

Un medic de la o universitate dinGranada (oraş din sudul Spaniei)susţine că berea, consumată în can-tităţi moderate, după activităţi în carese depune efort fizic, este la fel de efi-cientă ca şi apa pentru rehidratare şirefacere.

Anunţul a fost făcut recent, la unsimpozion european privind berea şisănătatea, activitate la care au partic-

ipat specialişti în medicină, nutriţie şialimentaţie din Uniunea Europeană.

„Am realizat studiul pentru a veri-fica dacă obiceiul, atât de extins, de aconsuma câteva beri după efortulfizic intens este recomandabil saunu” – a explicat doctorul spaniol acţi-unea sa. Concluzia a fost că o canti-tate moderată de bere „nu prezintănici o problemă care să prejudiciezerehidratarea ce are loc după efortulfizic”. Ar fi „exact ca şi cum am beaapă” – a mai spus expertul.

Deci, e bună apa , dar nici bereanu-i de aruncat…

E BUNĂ APA, DAR

NICI BEREA NU-I

DE ARUNCAT

Subtilitatea şi eleganţa sunt caracteristicile principale ale realizării interioarelor la pensiunea „Poiana Doamnei”