SCOALA POSTLICEALA F.E.G. Cursul nr.4

DISCIPLINA: INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

OBIECTIVELE INGRIJIRII, PLANIFICAREA INTERVENTIILOR

Obiectivele de ingrijire descriu un comportament pe care noi il asteptam de

la pacient si reprezinta un rezultat pe care dorim sa il obtinem.

Obiectivele ingrijirilor la domiciliu fie ele medicale sau sociale presupun

urmatoarele:

- Diminuarea anxietatii prin asigurarea unui climat de calm,

predictibil in desfasurarea activitatilor zilnice

- Crearea unei rutine zilnice stricte

- Asigurarea igienei corporale, a lenjeriei de corp si de pat.

- Supravegherea functiilor vitale si monitorizarea acestora.

- Prevenirea complicatiilor pulmonare prin tapotaj, terapie

respiratorie si a escarelor prin schimbarea pozitiei, masaj.etc.

- Eliminarea durerii prin asigurarea unui somn linistit si calitativ.

PLANUL DE INGRIJIRI A PACIENTULUI ASISTAT LA DOMICILIU

Planul de ingrjire al pacientului la domiciliu presupune:

- Adaptarea spatiului pentru bolnav- locuinta proprie, care este locul de

ingrijire, pregatirea camerei sale, pregatirea patului bolnavului.

- Supravegherea bolnavului – perceperea si supravegherea pacientului,

observarea pielii, observarea excretiilor.

- Examinarea semnelor vitale – puls, respiratie, tensiunea arteriala,

masurarea temperaturii corpului.

- Evitarea imbolnavirilor secundare – escare, pneumonia hipostatica,

tromboza, intepenirea articulatiilor.

- Hranirea rationala – castigarea energiei prin hranire, hrana pentru

oamenii in varsta si pentru bolnavi, calitatea hranei

- Administrarea tratamentului, aplicarea interventiilor proprii si delegate

ale asistentului medical generalist.

Adaptarea spatiului pentru pacientul ingrijit la domiciliu

Dintotdeuna, locuinta proprie a fost, un loc sigur, locul unde omul se

paote retrage.

Camera bolnavului trebuie sa corespunda situatiei sale; in timpul bolii

sale aceasta devine singurul sau mediu de viata: el mananca, doarme, isi

petrece timpul liber si primeste vizite.

Odata aleasa camera pacientului, este foarte important unde se

amplaseaza patul acestuia. Exista mai multe posibilitati de amplasare a

patului in camera, dar trebuie sa se tina cont de evitarea curentilor de aer,

bolnavul trebuie sa vada pe cel care intra, sa aiba vedere spre fereastra, sa ii

dea acestuia sentimentul de siguranta. De asemenea, este ideal ca ingrijitorul

sa stea in dreapta pacientului asistat la domiciliu.

Adaptarea spatiului pentru pacientul asistat la domiciliu reprezinta

inainte de toate:

Acceptarea ca proprie sa locuinta sa devina un loc pentru

ingrijirea bolnavului

Alegerea unui amplasament optim al patului care sa tina cont de

necesitatile pacientului si ale ingrijitorului

Mobilarea camerei acestuia trebuie sa creeze o atmosfera

placuta, dar si functionala.

Asigurarea unor contacte optime intre bolnav si cei din jur.

Asigurarea legaturii acestuia cu lumea exterioara prin mijloace

adecvate.

Climatul – sa se asigure o ambianta placuta bolnavului, care sa-

i intareasca sentimentul de siguranta si confort.

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI INGRIJIT LA DOMICILIU

Aceasta etapa a procesului de ingrijire presupune urmatoarele activitati:

- Perceperea si supravegherea bolnavului – etapele supravegherii si

estimarea supraveherii

- Observarea pielii – alcatuirea, culoarea, consistenta, stadiul de

intindere

- Observarea ecretiilor.

Perceperea si supravegherea bolnavului

Fiecare om se percepe pe sine si mediul inconjurator in mod intensiv, este

vorba de perceptia de sine, care influenteaza comportamentul sau. Invers, omul

este implicat si in perceperea altora, fiind vorba de perceptie straina. Perceptia este

prin urmare o primire a stimulilor proprii (sete, foame, durere, bucurie, tristete)

precum si a stimulilor din exterior (privirea culorilor, auzirea zgomotelor, diverse

mirosuri, senzatia de frig, umezeala etc).

Bolnavul ingrijit la domiciliu este de multe ori in situatia ca altii sa sesizeze

si sa completeze propriile perceptii.

Scopul supravegherii pacientului este stabilirea si examinarea starilor

acestuia, identificarea nevoilor acestuia precum si situatii aparute in cadrul

ingrijirii, stabilirea starii psihice si emotionale a acestuia si alcatuirea planului de

ingrijire individual.

Supravegerea bolnavului inseamna folosirea tuturor simturilor pentru

observarea schimbarilor survenie la bolnav. De multe ori, activitatea asistentului

medical este influentata de situatia actuala, de personalitate, de experienta, precum

si de starea bolnavului.

Medicul este dependent de informatiile bolnavului (perceptia proprie) si de

observatiile asistentului medical sau ale celorlati componenti ai echipei medicale

care acorda ingrijirile la domiciliu.

Observarea bolnavului nu se reduce doar la un singur element (de ex.

culoarea pielii), ci implica mai multe domenii.

Ingrijirea unui bolnav este orientata asupra persoanei sale care este

complexa. Aceasta inseamna ca observatiile nu trebuie privite separat, ci in

conexiune, in functie de efectele lor. De aceea, in cadrul supravegherii bolnavului

nu trebuie considerata numai observarea starilor fizice, ci si starile sufletesti,

conditiile sociale, intrebari asupra simtului durerii si a suferintei.

Este posibil ca un om care are un aspect trist sa sufere din cauza peiderii

unei capacitati fizice si sa fie afectat in sentimentul increderii in sine.

Aceste concluzii nu se pot trage numai prin simpla observare, ci si cu

ajutorul intuitiei.

Pentru ingrijirea la domiciliu, supravegeherea pielii, a excretiilor si a

semnleor vitale sunt deosebit de importante.

OBSERVAREA PIELII

Pielea nu este numai cel mai mare organ al omului, ci si unul dintre cele mai

importante. Este formata din mai multe straturi, care se deosebesc din punct de

vedere al alcatuirii si a functiilor.

Trebuie sa observam culoarea pielii, consistenta si gradul de intindere a

pielii.

Pielea sanatoasa este bine vascularizata, matasoasa si elastica, este calda si

uscata si la europeni este roz-pal. Culoarea pielii este determinata de pigmentii

existenti in epiderma si este influentata de vascularizare si de grosimea tesutului

cornos.

Nuanta pielii este in mod normal uniforma pe tot corpul. Abaterile de la

pigmentatia uniforma provin de la influenta razelor solare, substante chimice, boli.

Petele senile (petele maronii care apar la nivelul gatului si la maini la batrani) sunt

abateri de la pigmentarea normala a pielii.

Modificari ale pielii Consecinte:

- Culoare rosie - vascularizatie marita

- Paloare - vascularizare saraca

- Cianoza buzelor, a lobului urechii, a - lipsa oxigenului din sange

unghiilor, a degetelor

- Galbenare - adunarea de reziduuri biliare

Nu intotdeauna, modificarile culorii pielii indica o boala. Astfel, efortul,

spaima, bucuria pot modifica aspectul unui om. La un bolnav imobilizat la pat pot

contribui la modificarea culorii pielii si temperatura camerei, supraincalzirea

datorita cuverturii etc.

Elasticitatea pielii poate fi perturbata si prin procese naturale de imbatranire

sau anumite boli. Mai multe boli infectioase (ruboela, pojar) provoaca o

eruptie pe piele. Bolile cu deshidratari interne (diaree, voma), consumul redus de

lichide sau subnutritia pot provoca uscarea pielii. Acest lucru este pus in evidenta

prin proba ”pliului cutant”. Pliul se mentine ridicat si pielea se reface incet.

O acumulare crescuta de lichid mareste gradul de intindere al pielii. In cazul

infiltarii de lichid este vorba despre edeme. Sunt puse in evidenta prin apasarea

pielii:”gropita” formata se reface foarte incet.

OBSERVAREA EXCRETIILOR

Excretiile sunt urina si scaunul, dar si varsatura, sputa rezultata dupa tuse si

transpiratia. Deoarece reactia fata de excretii este de greata, o observare a acestora

e dificila. Cu toate ca depasirea retinerii de a umbla cu excretiile altora este grea,

observarea urinei, a scaunului, a sputei si varsaturii este foarte importnata pentru

medic si implicit pentru bolnav. De aceea este foarte important sa stim sa

observam, in cazul unei varsaturi: aspectul, cantitatea, tipul varsaturii si mirosul ei.

Aspectul: varsatura este alcatuita din hrana partial digerata, precum si din

flemga sau sucuri gastrice.

Uneori apare si sange si produsi biliari. Varsatura este insotita de senzatii de

greata, o salivatie abundenta si dereglari ale respiratiei.

Culoarea varsaturii Cauzele colorarii

- Incolora - nu este hrana si digestie

- Galben-verzuie - biliara

- Rosie/maronie/neagra - sange

Alte coloratii pot aparea datorita tipului de hrana sau din cauza unor

medicamente

Frecventa si cantitatea varsaturii: (asistentul medical trebuie sa observe)

- Daca bolnavul a varsat o data sau de mai multe ori

- Daca bolnavul a varsat intre mese, dupa o masa sau in urma ingerarii

unui anumit aliment

- Daca a varsat in urma consumului unui medicament

- Daca inainte de a varsa acuza dureri abdominale

- Daca a varsat in urma unei enervari

- Daca inainte de a varsa a avut greturi sau a varsat brusc.

Cu cat procesul de digestie a fost mai avansat, cu atat mai neplacuta va fi

perceputa varsatura (mai acida, mai fetida) de catre bolnav sau ingrijtor.

OBSERVAREA SPUTEI

Sputa este o flegma, provenind din bronhii, gat si nas. Omul sanatos

secreta putina flegma, care este putin perceputa. Bolnavii si batranii au in

unele situatiii o secretie crescuta de flegma (de ex.bronsite) care conduc la

eliminarea unei cantitati sporite de sputa. La anumite imbolnaviri, sputa

poate fi tare sau sa se traga in fire, sa contina sange si puroi.

In general, sputa nu are miros.

Asistentul medical trebuie sa invete pacientul sa elimine sputa, sa nu o

inghita si sa o elimine intr-o batista de hartie sau intr-o tavita cu

dezinfectant.

Culoarea sputei cauzele colorarii

- Incolora/sticloasa - secretie normala

- Galbuie/verzuie - puroi

- Ruginie - cantitate mica de sange

- Rosie - ruptura de vase sangvine

OBSERVAREA URINII

Urina este fabricata de rinichi si eliminata prin organele de excretie. Ea

contine produsi metabolici solubili.

Omul sanatos elimina cam 1-2 litri de urina pe zi; cantitatea de urina

depinde de cantitatea de lichide ingerate. Transpiratia puternica si respiratia

accelerata miscoreaza productia de urina.

Aspectul urinei: culoarea urinei variaza la omul sanatos de la galben-deschis

la galben-inchis. Cu cat cantitatea eliminata este mai mica, cu atat culoarea este

mai intensa.

La omul sanatos, urina proaspata este clara si, in functie de concentratie,

galben- deschis la galben-inchis.

Tulburarea ei indica o boala.

Cantitate, frecventa: cantitatea de urina se elimina in timpul zilei. Modificari

patologice pot fi de exemplu senzatii permanente de urinare, mictiuni nocturne sau

mictiuni necontrolate. De regula bolnavul isi controleaza singur procesul de

urinare. In cazuri speciale asistentul medical va recomanda pacientului sa

supravegheze acest proces si s asemnaleze eventualele modificari.

Mirosul urinei este aproape imperceptibil; daca apare miros trebuie sesizat

medicul.

Modificari ale urinei pot aparea si dupa consumul unor medicamente sau a

unor alimente pigmentate (sucuri de fructe, fructe rosii etc).

Culoarea urinei cauzele colorarii

- Culoarea berii (cu spuma galbena) - produsi biliari

- Rosie pana la bruna - sange

- Cu fire albe - albumina

OBSERVAREA SCAUNULUI

Scaunul este un produs al activitatii intestinului. Este alcatuit din 70% apa si

30% materii nedigerate. De asemenea contine saruri, bacterii si mucoase.

Consistenta, frecventa: scaunul normal este consistent. Defecatia se face de

regula zilnci sau la 2 zile, odata sau de doua ori. Modificarea consistentei si a

frecventei scunelor este determinata de hrana (prea putine lichide, putine fibre

alimentare) sau cu lipsa de miscare.

In lipsa acestor factori, se presupune o perturbare in procesul de digestie.

Aceste perturbari sunt diareea si constipatia.

Diareea si constipatia pot indica o stare de boala, de aceea in aceste cazuri se

anunta medicul, mai ales daca diareea este insotita de temperatura, varsaturi,

eliminare de sange sau mucozitati, iar constipatia este insotita de balonari, crampe

si varsaturi.

Aspectul: culoarea este stabilita de produsi biliari, care-l coloreaza de la

brun-deschis la brun-inchis. Modificarea aspectului intervine in cazul consumului

unor alimente si medicamente sau in cazul unor imbolnaviri.

Culoarea scaunului: cauzele colorarii:

- Galbui - consum de lactate

- Verzui - consum de verdeturi (spanac)

- Brun-rosiatic - consum de fructe rosii

- Negru - administrare de fier sau

carbune

- Alb- cenusiu (butos) - absenta produsilor biliari

- Negru(culoarea ceaiului) - hemoragii ale tubului digestiv

superior

- Rosu (sangelui) - hemoragii.

OBSERVAREA TRANSPIRATIEI

Transpiratia este alcatuita din apa (99%) si saruri minerale (inainte de toate

sare) si este alcatuita din glandele sudoripare.

Prin transpiratie se regleaza temperatura corpului. Zilnic omul elimina prin

piele cca 0,4 l lichid. Acest proces trece de regula neobservat, deoarece sudoarea

ajunsa la nivelul pielii se evapora. Mirosul este influentat de cantitatea de lichide,

de unele substante ingerate si de bacterii aflate la nivelul partilor neaerisite ale

corpului.

Stresul, teama si efrotul conduc la o transpiratie abundenta, calda, in picaturi

mari. Transpiratia rece, cu picaturi mici reprezinta un semnal de alarma; acest

lucru indica o slabire a aparatului circulator, un soc sau un lesin.

Toate modificarile excretiilor se noteaza si se arata medicului. La aparitia de

scaune cu sange se anunta imediat medicul. Probele de urina si scaun pentru

analiza se tin la rece.

CONCLUZII:

- Supravegherea bolnavului la domiciliu ocupa un loc central, este

realizata de asistentul medical, cu concursul medicului si a celorlati

membri ai echipei care acorda ingrijiri la domiciliu.

- Supravegherea decurge de la observarea de catre asistentul medical a

modificarilor starii bolnavului pana la stabilirea unor concluzii

- In procesul de ingrijire la domiciliu este foarte importanta observarea

pielii, a excretiilor si a semnelor vitale.

- La observarea pielii se evidentiaza modificari ale culorii, consistentei,

gradului de intindere.

- Observarea excretiilor consta din observarea varsaturilor, sputei,

urinei, scaunului si transpiratiei.

- La observarea produsilor de excretie pot interveni senzatii de greata,

care influenteaza calitatea observarii.

-