INMEMORIAM Gheorghe TOMOZEI

29 aprilie 1936 - 31 martie 1997

17 18

18

32

SUMAR

• •• Conferinta INTAMEL - 1998 • •• Proiecte ftnantate de Comisia Europeană,

Directoratul xiII pentru bibliotecile publice SPINTEL - Creşterea vitezei de regăsire a infonnaţiilor

prin intennediul telefonului PLAIL - Bib:.:li:;.o~te~c;;;il~e~~~~~

CALENDARULEVENDKENTELORCULTURALE-MARTIE 1998

1

RED~CŢI~ ~I ~DMI"ISTRflŢl~

Bucuresti, str. Take Ionescu nr. 4, sector 1, cod poştal 79711

Tel/Fax: 211.36.25 E-mail: abidob@ong.ro

Director: Florin ROTARU Director artistic: Mircea DUMITRESCU Redactor sef: Teofll BĂLAJ Redactor: 'Cristian SZOKE Secretar general de redacţie: Rodica

COSMACIUC Secretar de redacţie: Diana GRIGORIU

Tehnoredactare computerizată: Elisabeta BENYI Irina BĂLAN Florin PREDA

ABONAMENT LA "BmLIOTECA BUCUREŞTILOR"

Numele ........ ........... ..... ... ............ ........... ... ..... . Prenumele .......................... ........... ... ....... .... .. . Adresa ....... ....... ........................... .. ......... ...... . .

Cod .................... Telefon ..... .. .......... .

Solicit abonarea la revista "Biblioteca Bucureştilor" pe o perioadă de ............ .luni.

Adresa: Bucureşti, Str. Take Ionescu nr. 4, sector 1, cod postal 79711.

Anexez chitanţa de plată a sumei de ........................... lei in contul dvs. nr. 25.110.24.00.88.642.00.08. Bank - Coop. 5MB. filiala Piaţa Romană, sau în valută: cont nr. 25.110.24.00.88. - 84.00.011 pentru $ .

ÎN ATENTIA CITITORILOR DIN ŢARĂ ŞI . STRĂINĂTATE

Administratia noastră face, prin plata directă sau prin ~andat poştal, abonamente la revista lunară "BIBLIOTECA BUCUREŞTILOR". .

Costul unui număr este de 5.000 lei. Cheltuielile de expediere sunt suportate de abonat la primirea publicaţiei. Pentru străinătate: America de Nord, America de Sud, Africa, Asia, Australia, Europa, Asia Mică (Israel, Ţările Arabe) - 8 $ per exemplar. (În aceste preţuri sunt incluse taxele de trimitere precum şi suplimentele ocazionale). Banii se vor depune in conturile înscrise in cuponul de mai sus.

LUMINĂ LINĂ - GRACIOUS LIGHT

Revista publică articole de ' teologie şi spiritualitate, istorie, literatură şi cultură, poezie şi proză atăt in limba romăpă cât şi in limba engleză.

Preşedintele revistei ' este preotul doctor Theodor Damian iar colegiul de redacţie este alcălui t in exclusivitate din români: redactor sef M.N. Rusu, secretar de redacţie, Claudia Damicili, asistentă de redacţie, Margareta Vasile, consilier George Alexe . Preşedintele Comitetului de onoare al revistei .. Lumină Lină", este doctorul Şerban Cocioba. Revista este distribuită in 9 ţări: U.S.A. România, Canada, Germania, Italia, Franţa, Elveţia, Is rael, Australia.

Primul număr din anul 1998 (voI III, nr. 1, ianuarie - martie -981. cuprinde o serie de articole de leologie şi spiritualitate, (articolul preotului Theodor Damian , .. Trăirea spirituală", articolul, .. Ascullând chemarea vremilor sfinte" semnat de Mary Magdalene McCornn, articolul, .. Bisericosa" semnat de Augustin Ioan, articole de literatură 'şi cullură (articolul .. Pesimism şi credinţă 'in opera lui Eminescu" semnat de preot doctor Theodor Da mian s au articolul lui N.N. Rusu ' - .. Prima lenlativă a lui Brâncuşi de cucerire a Parisului") .

La rubrica .. Cărţi interzise sub dictatură" sunt semnalate două articole: .. Impresiile mele din România" de William de Lignemare şi .. România in lumină şi umbră" de Ethel Greening Pantazzi.

La rubrica ,.Aniversarea Unirii", Artemiza Damian semnează un articol intitulat .. Unirea Principalelor - Opera intregii naţiuni?

Revista mai cuprinde rubricile ,.Antologie de cenaclu " (un articol a lui N.N. Rusu referitor la poe lul Liviu Georgescu şi o serie de poezii ale unor poe ţi mai puţin cunoscuţi in România: Radu Mihai Alexe, Vasile Amarghioalei, Constantin Zisu, Margareta Vasile). .. Calendar" (articolul

, doclorului Adrian Şipoteanu - .. Doctorul Ştefan Posea - Opera ştiinţifică şi socială", etc), ;,Recenzii .. (o recenzie de · Margareta Vasile ' la opera .. Sufletul după moarte" . aparţinând ' autorului Serafim Rose, etc). .. Foto - aJ.bum Lumină Lină", .. Revista presei" , .. Consemnări", ,.Anunţuri".

Un spaţiu destul de ' larg ii este destinat .. Simpozion ului teologic ortodox român" de prestigiu în Statele Unite (pag 83 - 87) .'

În numărul de faţă sculptorului Constantin Brâncuşi ( .. Brâncuşi în atelierul său i914 - 1915", .. Brâncuşi in a telier 1933 - 1934", "Brâncuşi 1920 - 1922").

2

Articolul .. Trăirea Spirituală" al .preotului Theodor Damian este însoţit. de portretul acestuia la Crucea de gheaţă în 1998. şi 'de un motto . Pornind de la un citat al unui filosof antic grec, autorul Theodor Damian subliniază importanţa deosebită pe care o are in viaţa noastră spiri tuală - postul, credinţa în Dumnezeu, atitudinea [aţă de Mântuitor.

Articolul lui N.N.Rusu .. Prima tentativă a lui Brâncuşi de cucerire 'a Parisului" aduce un element nou în biografia m~rehii , ' sculp tor -totalmente necunoscut comentatorilor săi de până astăzi , inclusiv excelentului Radu Varia - şi care schimbă atăt perspectiva , creată de unii :biografi asupra plecării sale la Paris în 1904, cât şi aspiraţiilor pe care artistul le nutrea in această perioadă . . Este vorba de tentativa eşuată de participare a lui Constantin Brâncuşi cu o parte din lucrările sale la marea Expoziţie Universală de la Paris.

, Cartea .. Impresiile mele din România" a lui William de Lignemare a apărut ia editura Nich olas L. Brown, New York, 1924 şi a fost interzisă în România iri perioada dictaturii. Revista .. Lumină Lină" publică în primul său număr din 1998 căteva fragmente din ' această carte însoţi te de ~crisoarea Reginei Mari'a către , autor datată 10 octombrie 1921. Având ca notă introductivă "România este cea mai proeminentă ţară din Balcani", William de Lignemare' prezintă situaţia economică, socială, politică a României , înainte şi dup'ă război. ' subliniază rolul important al educării maselor şi motivele, considerate de el ·neântemeiate .. pentru care românii îşi părăsesc ţara refugiindu-se in America - ţara posibilităţilor nelimitate .

La rubrica .. Opinii" George Alexe semnează o recenzie a operei .. Steagul însângerat" aparţinând autoarei de origine română Juliana Geran Pilon. Această , lucrare a fost lansată simultan în Statele Unite şi Anglia, în 1992, fiind publicată de Centrul de Filosofie Socială şi

_ Politică ' de .pe lângă Bowling Green S ta te University, Bowling Green, Ohio şi Tra nsaction Publisher, Rutgers University New Bronswick, New Jersey (U.S.A.) şi Londra (Anglia) . Titlul original este .. The Bloody }i'lag. Post Communist Nationalism in Eastern Europe. Spotlight on Romania - tradus , în româneşte: "Steagul însăngerat. Naţionalismul post-comunist în Europa Răsăriteană . Privire specială asupra

Rom.âniei". Lucrarea se bucură de o prefaţă elogioasă. oferită de renumitul scritor american Robert Conquest. . .

George Alexe subliniază laudativ contribuţia au toarei la abordarea filosofică şi istorică a naţionalismului post - comunist în Romănia, considerând ca punct forte al acestei lucrări analiza pe care Yuliana Geran Pilon o face relaţiei dintre comunism şi naţionalism. na·ţionalismul adevărat românesc şi naţionalismul comunist şi post comunist. în ambele !tIi ipostaze. caricaturizal de nomenclatură şi necaricaturizat de conştiinţa naţională chiar sub dictatura comunislă.

Printre marile manifestări literare, culturale · şi de spiritualitate ortodoxă este semnalat în revistă simpozionul teologic. ortodox român de

prestigiu în Statele Unite. promovat de Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă din -New-York, singura instituţie românească de acest gen, atât în România cât şi în America. Înfiinţat în 1993, Inştitutul de Cercetare teologică şi Spiritualitate ortodoxă a susţinut desfăşurarea celui de al V-lea simpozion teologic şi ecumenic în limba englez~, ce a avut loc în decembrie 1997.

În cadrul simpozionului au fost prezentate studii teologice, biblice, au fost susţinute·, acţiuni de creaţie şi emulaţie literară, . prin cenaclul bilunar, au fost dezbătute teme teologice de interes major. Rezultatul simpozion ului a fost ·unul benefic - realizarea unei simbioze între cultul ortodox divin şi cultura românească.

Aşteptăm cu nerăbdare următoarele numere ale revistei "Lumină Lină" .

CĂLĂTORI STRĂltll iti EPOCA LUI MIHAI - VITEAZUL *

(continuare din numărul 2)

1 ... 1 Polonif caută să se informeze asupra lor l2 .arhiducele Austriei. Maximilian, întreţine asupra acestui subiect corespondenţă cu Johann Georg. Principele elector al Brandenburgului 13 , iar Leonardo Donato, bailul Veneţiei la Poartă, in terceptând raportul lui Sinan Paşa către cancelarul Portii comunică stiri Senatului si dogelui Marino 'Grimani 14 . Sin'an însuşf a trimis la Istanbul date privitoare la această lucrare de întărire. în felul următor: "Ajurigând la Bucureşti. .. am pus să se ridice o cetate de pari şi de pământ" (în traducerea italiană a lui Donato: cosi venissimo alla terra di Bucoreste dove ... si

. PaulCERNOVODEANU

. rece fabricare una fortezza eli pali, travi e terra" 15 .

3

Asupra acestor fortificaţii ne dă relaţii şi cronica de mai· târziu a lui Nicolae Costin, care relatează cUlTI "a înconjurat Sinan Paş,a · Bucureştii cu şanţuri şi pârcane, iar o biserică, zidită de Alexandru ·Voievod; a întărit-o ... Cu şanţuri şi cu băsci,,16. .

. În ceea ce priveşte localizarea topografică a acestor fortificaţii denumite popular "palangă". posedăm un document preţios de la Radu Mihnea din 10 ianuarie 1623 prin care dăruieşte un loc călugărilor de la sf. Troiţă .ca să-şI facă slobozie. specificând că acel loc se află "din josul oraşului Bucureşti... lângă mănăstire. . unde iaste palanga, care o au fost făcut Sinan Paşa în zilele lui Mihai voevod, însă să se ştie: den crucea lui IVciri în sus de unde . ţine palangci, în jos spre calea Văcăreştiloi-. până în hotarul Grecilor si , de în caleaVăcăreştilor în jos până în' Dâmboviţa şi den pălang.ă î.n jos până iar în Dâmb9viţa,,17 Urmele fostei "pălăngi" a lui Sinan de la mănăstirea sf. Troiţă -, Radu Vodă. au fosf scoase la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice din 1953, iniţiate de Academie. Astfel "în şanţurile lungi de sondaje din sectorul de nord si de est,. s -a surprins de fiecare dată la limita piatoului vechi. "in sjtu" din . palisada de pe marginea colinei Radu Vodă . Ea era făcută din loabde de stejar despicate în lungime din trunchiuri de copaci, care erau aşezate una lângă alta pe o singură linie. Cele · două rânduri de trunchiuri de copaci unite prin grinzi şi cu golul dintre ele umplut cu pământ, descrise în izvoare narative; vor fi fost utilizate pe perimetrul palangii, unde poziţia naturală nu era favorabilă apărării ca pe colină. Bulumacii erau , probabil fixaţi într-un şanţ îngust, care apoi s-a umplut la

loc. Se pare că in spatele gardului se ridica o umplutură de lut viu. care ajuta la rezistenţa palisadei şi umplea golurile din ea" 18 .

Pustiirea oraşului de către Sinan Paşa Luat prin surprindere de un nou atac

neaşteptat al oştilor lui Mihai intărite de ardelenii lui Sigismund Bâthory şi de italienii toscani ai lui Silvio Piccolomini. Sinan Paşa aflâlld şi de căderea Târgoviştei. părăseşte în grabă Bucureştii fără să se poată folosi de fortificaţiile sale. El a insărcinat pe Turan-beg să apere oraşul 19 . Iată cum se justifică Sinan în amintitul raport către cancelarul Porţii: "Am hotărăt să ardem numita cetate şi să dăm foc şi flăcări la toate casele. bisericile. grădinile şi curţile lor boiereşti ..... (avemo voluto abbrucic!.r la detta fortezza et mettere a fuoco et fiamme . tutte le case, chiese, ·giardini. et viIle loro ... )20 . Istoricul Filippo Pigafetla, care a participat la campania conlra turcilor, scria la 14 noiembrie 1595 de la Braşov cancelarului toscan Belisario Vinta cum: "Bucureşti... a fost de asemenea prefăcut în cenuşă, ars şi jefuit de turci". (Bucarest.. .fu parimente incenerita et arsa. et rubata da Turchi)21.

De acest funest eveniment au vorbit mult timp după aceea nu numai . legendele bucureştenilor. ci şi hrisoavele de cancelarie domnească. care sub Radu Mihnea pomenind de mănăstirea Sf. Troiţă. arată cum ea a fost distrusă de către Sinan:"au stricat şi au surpat mai sus zisa mănăstire. însă mai ales a ars de foc din cuiburile de sus pănă la temelia de jos şi au ars pânâ la temelie şi toate părţile de prin prejur. trapezăria şi toate chiliile ... .. 22 . . Iar pisania mănăstirii refâcutăde Radu Mihnea la leatul 7133 (=1624-1625) precizează cum Sinan "băgatau iarbă de tunu în Sfbiserică. Iar după aceia, pogorâl-au Mihai cu Batăr Jicmon craiul unguresc .. .iar Sinan Paşa a dat dosul a fugi; şi aprinse iarba de tunu în biserică şi s-au sfărâmat din temelie". 23

Cu toate distrugerile· făcute. Sinan · n-a putut totuşi împiedica reocuparea ţării "de către Mihai şi aliaţii săi" care. ocolind Bucureştii. s-a grăbit să-i taie retragerea " spre Dunare. Silvio Piccolomini, căpetenia oştaşilor italieni. propusese repararea fortificaţiilor oraşului pentru a se reconstrui acolo o cetate întărită. dar Mihai. grăbil să. ~4ungă ~e S.inan: n~a voi~ ~ă î?tărzie 1~ BucureştI. La GIUrgIU MIhaI a pnCInUlt o noua înfrângere turcilor. Dupa zdrobirea oastei lui Sinan. conducătorii expediţiei s-au întors la Bucureşti. în noiembrie 1595. dar n~au putut sta mai mult de trei zile în Bucuresti căci orasul era ars şi pustiit. 25 Aliaţii au· părăsit ~inele fumegând~. indreptându-se spre Ardea1. 26 Oraşul nu mai putea fi locuit. Mihai a fost nevoit să-şi mule reşedinţa la Tărgovişte care suferise mai pu ţin de pe urma turcilor. Bucureşti. distrus ingrQzitor de turci. a mai ayut de înfruntat. şi o năvală a tătarilor în 1596. care au prădat şi au incendiat. tot ce mai rămăsese de la turci şi au

4

luat în robie un mare număr de locuitori. Cronica lui Walther deplănge această jalnică stare a -oraşuluiarătând că: "înfăţişează astăzi călătorilor care suspină şi fac rugăciuni să nu se întâmple la fel şi altor ţări străine. cocioabe foarte rare, biserici · de zid dărâmate şi foarte multe locuri doar cu ruine. care odinioară aveau pe ele grădini şi clădiri însemnate". 27 "

Mănăstirea Sf Troiţă. fiind distrusă "din cuiburi până~n temelii". călugării sunt orânduiţi de către domn fu noua sa ctitorie de pe celălalt deal. asupra căreia trece şi toate moşiile şi averile lăcaşului pustiit de Sinan " Paşa . 28 Turcii n-au dărâmat numai Sf. Troiţă. ci au dat foc şi la alte două vechi mănăstiri: aceea a lui Stelea Spătarul şi aceea a Doamnei Arla (soţia lui Basarab cel tânăr) şi Doamnei Stana. fiica "lui Mircea Vodă Ciobanul. "

Grigore " lviriotul. mitropolitul Ţării Româneşti. în cartea sa dată la 10 iulie 1634. evocă cu întristare" zilele răposatului Mihai Voevode'; când "au venit Sin an Paşa cu mulţime de turci aici. în Ţara Rumânească. de au robit şi stricat " ţeara. şi au arsu" toate besericile şi mănăstirile din toată " ţeara " şi " au arsu şi mănăstirea Stelea. metohul Sfintei mănăstiri Ivera. Şi de cându. Sinan Paşa încoace. tot au stat mănăstirea Stele a ~ustie 30 de ani. până în zilele lui Leon"Voevode", 9 . "

Dacă mănăstirea lui Stelea Spătarul a fost reclădită în vremea lui Leon " Vodă Tomşa, în schimb bisericuţa Doamnei Stana nu s-a mai înălţat " din ruine. .. Un document de la Matei Basarab, din Il iunie 1634. arată că:"în zilele lui Sinan Paşa. pre acea beserică a Doamnei Stanei şi a Mariei o au stricat până în temelie şi au rămas numai pămănt pustiu ...... "iar locul pe care s-a aflat odinioară bisericuţa. a fost dăruil Bisericii "domneşti de la Curtea Veche. din vecinătatea ei, de către domnul Alexandru Iliaş. la 20 august 1629.30

Dar hărnicia târgoveţilor. precupeţi şi mese-riaşi", care veneau la Bucure"şti din " toate colţurile Ţării Româneşti şi de pe" alte mdeaguri. a făcut să renască din propria lui cenuşă acest important centru eco:i:lOmic. Pentru o perioadă de timp de peste douăzeci d~ ani. nici un călătQr străin nu a mai lăsat vreo relatare însemnată asupra J3ucureştilor. iar Mihai Viteazul şi " urmaşul său. Radu Şerban (1602-1611) şi-au avut reşedinţa mai mult la Târgovişte .

NOTE 12. După cum reiese " din instrucţiunile Vaticanului

către nunţiul apostolic din Polonia de "la 16 sept. "1595, cL Hurmuzaki, Document~, voI. III2 ' Buc:. 1888, p. 131. nr.

.CLlII. 13. N .Iorga, Acte şi fragmente privitoare la Istoria

Românilor," voI. 1. Buc., 1895. p. 149. scrisoare din 26 octombrie 1595.

14. Hurmuzaki, Documente, voI. III 1 ' p. 492, nr" L1V. scrisoare din 15 noiembrie 1595.

16.lbidem. p.493; A. Veress. op.cit., voI.IV: p.297-301. nr.162.. . "

18. Letopiseţul Ţârii "Moidovei de la zidirea lumii pânâ la 1601 (ed. Ioan şt. Petre), Bl,lcureşti, 1942, p. 586.

17. Documente privitoare la istoria României. B. Ţara Românească. veac XVII .. voI. IV. Bucureşti. 1954. p. 211-212. nr. 22T.

18.1. lonaşcu - V. Zirra. op. cit .. p. 14~~151. 19. C.!.KaradJa. Une description de la campagne

contre les Turcs en 1595 În .. Revue historique du sud-est europeen". II (1925). p.355; A.Veress. Campania creştinilor in contra lui Sinan Paşa din 1595 În .. Analele Academiei Române". M.S.!.. seria III. l.IV (1925). p.97; Ioa n Domşa. Referinţele lui Giorgio Tomasi despre Transilvania şi Ţările Române În "Anuarul Institulului de Istorie Naţională". Cluj. X (1945). p.312. .

20. Hunnuzaki. Documente. voI. III 1 • p . 494. nI'. LIV; 1. Sârbu. Mihai Vodă Viteazul. voI. '1, Bucureşti. 1904. p.343. ap. C. Moisil. Bucureştii şi imprejurimile la mijlocul veacului al XV1I-lea in "Bucureştii Vechi". anu I-V (1930-1934). ~ . 9. .

1. A. Veress. ibidem. nr. VIII. p. 121. ap. C. Moisil. ibidem; Călători străini.. .. III. p. 551. Pigafetta mai spune despre Bucureşti că este un oraş "deschis. nicidecum mai mic decât. Târgoviştea. bogat În alimente şi În negoţ de mărluri străine; este locuit aproape În Întregime de greci(l). care pmctică religia ortodoxă şi deţin toate bisericile. dintre care foarle multe bine c1ădite şi frumoase la înfăţişare". (Bucaresl. .. terra .. . aperta et non minore de Tergovista et di abondatissimi viveri et mercati di robbe forestlere et habitata quasi lutta da Greci. che tengono tuUe le chiese .. .in assai di esse benfalle et di belle vista) (Ibidem).

22 . Documen'te privind istoria României. B .. Ţ. Rom .. veac XVII. voI. Il. p. 254. nr. 233. doc. din 23 februarie 1614. SI.. Nicolaescu . Radu Vodă. p. 8; C. Săndulescu Vema. Biserica Radu Vodă din Bucureşti. Bucureşti. 1930. p.8; N.

Stoicescu. Repertoriul bibliografic. p. 260 .. 23.. St. Nicolaescu. op. cit.. p. 4; V.C.Săndulescu

Vema. ibidem. p. 8; Al . . Elian şi colab.. Inscripţiile medievale ale României: Oraşul Buţ;ureşti. voi !. 1395-1800. Bucureşti. 1965. p. 344. nr. 315.

24. Hurmuzak.i. Documente .... voI. III2 . p. 151. nr. ·.CLXXII; voI. IV2 . • p. 68. nI'. 1; G.J. Ionescu-Gion. Istoria Bucurestilor. p. 568. .

2'5. B: Walther. op. cit .• p. 84. Cu tot dezastrul abătut asupra sa oraşul le-a părut t0tuşi italienilor din oştile aliate. " însemnat" (riguardevoleJ. cf. Hurmuzakl. Documente ...• voI. XII. Buc.. 1903. p. 85. nr. CL. ap. N. Iorga. Istoria Bucureştilor. Bucureşti. 1939. p . 59 .

. 26 ' . . B. Walther. ibidem. p. 85.

27. Ibidem. p. 88. . 28. Documente privind istoria României. B .• Ţ.

Rom .. veac. XVII. voI. II . . p. 150-152. nr. 147; G. 1. lonescu-Olon. o~. cit .. p.50; N. Stolcescu. op. cit .. p. 260.

. 9. Documcnţa Romaniac Historica. B. Ţ.Rom .. vol. XXIV. Bucureşti. 1974. p. 423. doc. 322; St. Nicolaescu·. ibidem. p. 49-50. Alte documente privitoare la mănăstirea Stelea şi refacerea ei în Hurml,lzakl; Documente. voI. XIV 1 • p. 724-27. nr. DCC. DCCII. DCCV. Vezi şi N. Stoicescu. op.cit. p.312. . .

30. Documenta Romanie Histonca. B. Ţ.Rom .. voI. XXII. Bucureşti. 1969. p.654.doc. 343; voI.. XXIV. p. 392. dac. 295: 'George D. Florescu. Din Vechiul Bucureşti ... Bucureşti. 1935. p.-51-p2. n. 246; .Dinu V. Rosetti. Curtea Veche În voI.

.Bucurestii de odinioară in lumina săpăturilor ârheol~gice (sub redacţia prof. 1. Ionaşcu). Bucureşti. 1959. p. 155: N. Stoicescu. op. cit .• p. 203-204.

VECHI ZIDIRI BUCUREŞTENE: SĂRINDAR

S ărindar - nume ce răzbate ca o umbră a ,~) orasului de odinioară ... ~ Pentru bucureştenii fideli tradiţiei. Sărindar rămâne denumirea consacrată a străzii Constantin Mille (numită aşa după .intemeietorul ziarului "Adevărul" şi în semn de re'cunoaşten~ a vieţii gazetăreşti concentrată acolo în ultimele decenii ale sec. al XIX-lea).

Sărindar nume derivat din cuvântul grecesc SARINDA (patruzeci) reprezintă însă mult

5

Ana Maria OAAŞANU

mai mult pentru Bucureşti. El se identifică cu un vechi aşezământ monahal ce a dăinuit aproap.e patru sute de ani. impletindu-şi ' eXistenţa .cu cea a comunităţii locale. in mor:p.ente de referinţă din istoria acesteia. După demolarea mănăstirii, pe locul rămas liber s-a amplasat Cercul .Militar Naţional. edificiu public ' monumental. determinând un nou ambient ar:hitectural-urban. o nouă imagine bucureşteană, dintre cele .emblematice,CapitciJ.ei moderne. În planul memo-'ctei locale, rămăne însă regretabil faptul că această remodelare a acoperit toate mărturiile vieţii anterioare, fără a . exista măcar preocuparea marcării. printr-un însemn memorial. a Iăcaşului dispărut.

. Un scurt incurs în istoria de aproape cinci sute de ani a locului' la care ne referim. un remember mănăstirii de altădată, Sărindar. este singurul. gest de respingere a uitării pe care îl putem face .....

La începutul sec. al .xvI-Iea. boierii Cocorăşti au ridicat o 'mănăstire 'pe moşia lor. mărginaşă oraşului. respectiv în perimetrul delimitat astăzi de str. Ctin. Mille. Calea Victoriei. B.dulElisabeta şi Gradina Cişmigiu. Ea era condusă de un egumen şi înzestrată, după dahnă, cu danii ale ctitorului şUue voievodului de atunci, Mihai Viteazul. Documentele atestă lăcasul cu numele de "Biserica ' Coconilor" . şi din sec. 'al XVII-lea cu numele de Sărindar. În timpul domniei lui Matei Basarab, cucernic şi neîntrecut

- - - _ . . _- - - - - - .. -- - . _. __ :.....:-:::.-.:;:-:-~...:.=....=-.::-' - :

zidi tor de sfinte lăcaşuri. biserica se ruinase. aşa încât voievodul a hotărât să o refacă "den temelie!'. Smndar devenind a 40-a ctitorie a sa . .

Aşezâmântul innoit ca vast şi bogat a nsamblu. a primit hramul Adormirea Maicii Domnului. fiind sfinţit cu mare alai in anul 1652. în prezenţa mitropcilitului Macarie al Cons tantinopolului. Averea mănăsţirii a sporit cons iderabil prin noile danii domneşti. constând din terenuri moşii. case. prăvălii. hanuri. mori. vii ş i câleva metohuri. Mănăstirea Smndar a fost închinată , cu toate averile sale. aşezămintelor s fin te de la Athos.

Domnitorii care au urmat la tron şi marti boieri bucureşteni s -au preocupat în continuare de înzestrarea aşezământului cu diverse bunuri imobiliare. privilegii economice. robi. dar şi cu obiecte liturgice preţioase. adevărate valori cultu rale. menţionate în documente sau · păstrate în muzee, ca de pildă: o candelă din argint aurit. datată 20 mai 1688. opera meşterului braşovean Sebastian Hann: o Evanghelie cu ferecătură din argint aurit. grecească. din 1693: o anafomiţă din argint, databilă 1716: un chivot din argint. datat 1783 şi multe altele. Dar. deosebit de preţioasă s-a dovedit a fi o icoană păstrată din vechime a "Maicii Domnului de la Sărindar", ·făcătoare de

6.

minuni şi Vindecătoare de boli. care a adus faimă nemăsurată Iăcaşului şi a strâns între zidurile lui mulţi desnădăjduiţi. iridiferent de · rang şi avere. ţ;a a fost furată după · seculalizare şi · dusă la Constantinopol de un călugăr grec.

La Smndar s-au săvârşit de-a lungul sec. XVIII-XIX fastuoase ceremonii . bucureştene: . tot aici veneau domnitorii să participe la slujbele marilor sărbători creştine: regele Carol I. respectând tradiţia. asista aici. la sărbătoarea :hramului: ocazionat de vremelnicele ocupaţii ruseşti din sec. al XIX-lea. la Smndar se oficiau slujbele pentru ofiţerii şi diplomaţii ruşi.

Mănăstirea s-a impus şi în structura urbană . a oraşului. Treptat. . prin extinderea perimetrului construit. a fost înglobată şi a devenit un punct de interes public. spr.e care s-a croit o ·arteră de acces. Uliţa Mare · spre Smndar (sau. uliţa de la ZIătari ia Sărindar). Astfel. Podul Mogoşoaiet ce avea să devină. după 1878. Calea Victoriei, se prelungea cu un nou tronson.

Faima . şi . bogăţia mănăstirii nu au determinat însă o ingrijire adecvată a

. construcţiilor sale. Egumen~i administrau abuziv veniturile şi le dirijau . exclusiv spre Constantinopol şi Athos. În sec· . . al XIX-lea, efectele acestei situaţii au fost deosebit de grave.

Puternicul cutremur din 1802, care a provocat distrugeri de proporţii întregului oraş, a afectat considerabil şi clădirile de la Sărindar. Toate necesitau reparaţii, dar sprijinul financiar a fost doar cel oferit de câteva familii de vechi enoriasi folosind pentru unele interventii la' biserică. Degradarea construcţiilor a ' ajun~ într-un stadiu dramatic după cutremurul unnător, din 1838. Multe clădiri s-au prăbuşit; iar biserica - edificiu cu valoare de unicat arhitectural al orasului a suferit modificări substanţiale prin li.tcrărtle' de reparaţii care au incercat să o salveze. Volumul său elansat. dominat de turla Pantocratorului si de patru mici turle de colţ ce corespund unei na~e alungite, cu galerii 'longitudinale suprapuse, a căpătat adăogiri nefercile şi inutile. După anul 1880, a început procesul, ireversibil al năruirii biselicii, singura componentă a fostei mănăstiri care mai dăinuia.

Între timp, oraşul modern avansase mult şi lŞl schimbase aspectul. Calea Victoriei era principala arteră urbană, ' flancată cu ciădiri elegante în contrast discordant cu lăcaşul imbătrânit. Încă din anul 1867 se ridicase in vecinătate Holel Bulevard, opera arh. Alex. Orăscu.

În 1893, în timpul primarului NiCu Filipescu, se dispune demolarea bisericii. Ziarul "Universul" din 3 sept. 1983 consemnează ştirea

licitaţiei prin care demolarea este adjudecată pentru 3500 lei, unnând să se execute ih tennen de o lună!...

Încă din 1892 terenul fostei mânăstiri a fost rezervat pentru construirea Ministerului Domeniilor; dar altă , nouă construcţie s-a realizat acolo în anii , 1909 - 1911. Aceasta a fost Casa Oştirii (Cercul 'Militar ' Naţional) după proiectul arh. Dimitrie Maimarolu, cel ce a dat Capitalei şi rute preţioase unicate: ' Palatul Camerei Deputaţilor, Biserica Annenească şi Biserica Sf. Silvestru. Edificiul respecta moda vremii şi canoanele estetice ale ' academismului , francez. Imaginea sa generală, bogat decorată cu elemente de arhitectură şi o ' mare varietate de detalii, este

, :inspirat completată cu terase şi rampe de scări monumentale, definind legături rafinate între spaţiul urban al străzii şi clădire. Interioarele, de o expresivitate plastică remarcabilă, concepute decorativ de arh. fr. E. Doneaus, s-au impus in peisajul bucureştean, găzduind importante manifestări ale vieţii culturale. '

Acest nou edificiu a entuziasmat oraşul, iar porţiunea ,din Calea Victoriei cuprinsă între Cercul Militar şi Teatrul Naţional a devenit curând cea m'ai mondenă promenadă a Capitalei. Vremurile de odinioară, Sărindarul şi trecutele generaţii de bucureşteni ,au fost date uitării. ..

CfiTfiGRAFlfi BUCUREŞtiLOR DIH AHII 1838

(continuare din numărul 2)

331. Ioan, sîrb, 40 ani, căsătorit, dulgher, pămîntean; Dina, soţia sa, 30 ani; Maria, fiică, 4 ani; Joiţa, fiică, 12 ani; Leanca, fiică, 5 arii; 332. Dumitru, grec, 25 ' ani, văduv, bragagiu , şezător, pămintean; 333. Cosma Gheorghiu, grec, 70 ani, căsătorit. rachier, şezător, pămîntean; Floarea, soţia sa, 50 ani; Sterie, fiu, grec, 28 ani, căsătorit; Maria, soţia sa, 17 ani; Ghiţă, fiu, 1 an; Niţă, 17 ani; Eftimie, 13 ani; Tănase, 21 ani; 334. Pantazi Popescu, rumin, 28 ani, căsătorit. conţopist, scriitor, pămîntean; Păunica, soţia , sa, 20 ani; Leanca, fiică, 2 ani; Maria, ţigancă, .. 14 ani; 335. Ştefan Păsculescu, rumîn, 18 ani, ' holteiu, cojocar, pămintean; Ion, rumân, 40 ani, holteiu, slugă, pămintean; 336. Tudor fiul lui Dobre" rumin, 45 ani, căsătorit, boiangiu, pămintean; Uţa, soţia sa, 25 ani; Leanca, fiică, 10 ani; Zinca, fiică, 8 ani; Tudoriţa, 7 ani; 337. Ion fiul Mariei, rumin, 50 ani, căsătorit, măcelar, pămîntean; Maria, soţia sa, 40 ani; Vasile, fiu, 20 . ani; Dumitru, fiu, 15 ani; Stoica, fiu, ,13 ani; Constandin, fiu,9 ani; Ioan, fiu, 4 ani; Panait, fiu, 6 ani; Catinca, fiică, 10 ani; Anica, fiică, 7 ani; 338, Popa, Iordache, rumîn, 70 ani, căsătorit. poet, şezător, pămîntean; Maria, soţia sa, 60 ani;

7

Florin ROTARU

Sache, fiu, 17ani; Ziţa, fiică, 20 ani; Dtimitra lui popa Datcu, 26 ani, văduvă; Gheorghe, fiu, 5 ani; Zmaranda, fIică, 8 ani; 339. Velciu fiul lui Sfetcu, sîrb, 40 ani, căsătorit, ' boiangiu, şezător, pămîntean; Anica, soţia sa, 30 ani; Gheorghe, fiu, 13 ani; Tudora fiică, 3 ani; Petra, fiică, 5 ani; Tinca, fIică, 9 ani; Ilearica, fiică, 8 ani; Anastasia, 7 ani; Radu, văduv, 70 ani; 340. Neculae fiul lui Radu, ungur, 35 ani, căsătorit, firestegiu, sudit chesaro-crăiască; Leanca, soţia sa,25 ani; Petre, fiu, 8 ani; Iancu, fiu, 6 ani; Tudora, , fiică: 1 an; Gheorghe, fiu,4 ani; Manda, 70 ani, văduvă; 341. Radu fiul lui Stoica, rumîn, 60 ani, căsătorit. cojocar, pămintean; Uţa, soţia sa, 35 ani; Sava,

~fiu, 16 ani; Tudora, fiică, 13 ani; 342. Zamfira lui Ioan, rumîncă, 70 ani, văduvă, pămînteancă; Neculae, , fiu, 35 ani" holteiu; Maria, 40 ani. slujnică. 343. Radu fiul lui Mihaiu, rumîn, 50 ani, căsătorit, căpitan la poştă, pămîntean; Ancuţa; soţia sa, 40 ani, Tudorache, fiu, 18 ani; Neculae, fiu, 14 ani; Ioniţă, fiu, 13 ani; Leanca, fiică, 16 ani; Catinca, fiică, ' 15 ani; Zm aran da , fiică, 14 , ani; 344. PoIcovnicu Dumitru Nedelea,' rumîn, 35 ani, căsătorit. Comisar, pămîntean; Mariţa, soţia sa, 25 an.i; Iorgu, fiu, 6

ani; Şlefan, fiu, 3 ani; MaIiuţa, fiică, 1 an; Păuna, rumîncă, casă goală; 355. Popa Constandin, 25 ani, slujnică; 345. Zamfir Popescu, rumîn, 35rumîn, 35 ani, căsătorit, popă de mir, şezător. ani. căsătorit. arendaş. pămîntean; Manda, soţia 'pămîntean; Tinca. 26 ani. văduvă; Costache. 3 sa. 25 ani; Marghioala. fiică. 6 ani; Joiţa. fiică. 2 ani; Uţa. 6 ani; Niţă. 12 ani; Nedelcu. 4 ani; 356. ani; Floarea. sora sa. 70 ani; Leanca. 15 ani. Ziţa lui Petre. rumîncă. 60 ani. văduvă. slujnică; 346. Ianache fiul lui Petre. arnăuchean. ' pămînteancă; Zinca. 14 ani; Manda. 10 ani; 18 ani. holteiu. logofăt. pămîntean; Barbu. ţigan. Anica. 7 ani; 357. Casă pustie a ltii Zamfir 40 ani. căsătorit. puşcaş; Uţa. soţia sa. 25 ani; logofăt. ' rumîn; 358. Gheorghe. sîrb; 40 ani. Vlad pînzar. ţigan. 66 ani; Ioana. mătuşă. 45 ani; căsătorit. abagiu. pămîntean; Ilinca. soţia sa. 20 Tudoriţa . fiică. 17' ani. 347. D pitaru ani; Ştefan. fiu. 3 ani; Hristache. fiu. 1 an; Maria. Meecu. rumîn. 30 ani. căsătorit. boier. sora sa. ,55' ani; Neagu. 20 ani. holteiu. slugă; Ilie. revizorul Poştii. pămîntean; '348. Anica lui Alecu. 18 ani. holtei, slugă; 359. Hagi Ioan;Ioniţă. sîrb. arnăucheancă, 30 ani. văduvă. pămînteancă; 40 ani. căsătorit. circiumar. pămîntean; Maria. Maria. 14 ani. slujnică; 349. Marin. rumîn. 60 soţia sa. 25 ani; Dumitru. fiu. 1 an; Siţa. fiică. 3 ani. căsătorit. pescar. şezător, pămîntţan; Maria. ani; Păunu. , fiu. 1 an; ' Anghelina. fiică. 3 ani; soţia sa. 50 ani; Gheorghe. fiu. 24 ani. holteiu; Ioniţă. 22 ani. holteiu. slugă; Neculae. 24 ani; Niţă. fiu. 18 ani; Constandin.fiu. 8 ani; Nedu. 9 ani; 360. D(omnul) Costache Cîrcipov. Gheorghe. fiu. 14 ani; 350. Dumitru logofăt. rus. 40 ani. căsătorit. boier. şezător, pămîntean; rumin. 30 ani, văduv. pămîntean; Nestor. rumîn. Zinca. soţia sa. 30 ani; Iancu. fiu. 2 ani ; Stancu. 29 ani. căsătorit , cojocar; Zinca. soţia sa. 28 ani; ţigan. 35 " ani. căsătOrit; MaIia. soţia sa. 25 Dumitraşcu. fiu. 10 ani; Maria. fiică. 6 ani; 351. , " :ani;Ioan. fiu. 9 ani; Stan. 18 ani; Joiţa. 14 ani; Zinca lui Gheorghe Mărgelar. rumîncă. 70 ani. 361. Luxiţa. rumîncă. 25 ani. văduvă. şezătoare . văduvă. păminteancă; Andrei. ţigan. 40 ani. pămînteancă. Marghioala. fiică. 5 ani; 362. Hagi

, căsălorit. croitor; Maria. soţia sa. 30 ani; 352. Tudorache. rumin. 50 ani. căsătorit. bogasier. D(omnul) Mihalache Chefalo. runiîn. 50 ani. pămîntean; Ileanca. soţia sa. 40 ani; Costache. păm~ntean; Neculae. , ţigan! 28 ani. căsătorit. fiu. 17,ani; Ghiţă. fiu. 13 ,ani; Mihalache. fiu . 7 pantofar; Călina. soţia sa. 20 ani; Toma. fiu. 6 ani; 363. D(omnul) Polcovnicu(l) Costi. rumîn. 50 ani ; Neculae. rumîn. 40 ani. căsătorit. pantofar; ani. căsătorit. zapciu de ţigani. pămîntean; Linţa. Slanca. soţia sa. 20 ani; 353. Hagi Ivan. sîrb. 60 soţia sa. 30 ani; Sultana. 14 ani. slujnică; 364. ani. căsătorit. pămintean; Stoian. rumin. 40 ani, Ghiţă Ioan, ~mîn. 40 ani, căsătorit. surugiu. căsălorit. bărbier, pămintean; Neacşa. soţia sa. pămîntean; Ileanca. soţia sa. 30 ~i; Ioan. Il ani. 40 ani; Constandin. fiu. 10 ani; Floarea. fiică, ' 9 slugă; Ivan. 25 ani. slugă; 365. Matache ,Popescu. ani; Dimitru. fiu. 8 ani; Constandin. ţigan. 40 tumîn. 40 ani, căsătorit. logofăt. pămîntean; Tiţa. ani. căsătorit. croitor; Maria. soţia sa. 30 ani; soţia sa. 25 ani; Costache. fiu. 5 ani; Sotir. fiu. 3 Floarea, fiică. 19 ani; Nedelcu. fiu. 14 ani; ani. Neculae. fiu. 12 ani; 354. Zinca : Mărgeloana.

MANOSCRISE ŞI DOCOMENTE DE AIUIIVĂ ItEFEItITOARE LA SPIItO tlARET ÎN FONDOItILE I"STITOTIILOR DI" BOCURESTI SI IASI . . . .

.s piru Haret - om de ştiinţă. profesor. • ~) ministru al învăţămăntului. om politic s-a ~ născut la Iaşi. la 15 fe,b. 1851 şi a murit la 12 dec. 1912 la Bucureşti.

Absolvent al Facultăţii de ştiinţe din Bucureşti în 1874. lincenţiat în ştiinţele matematice şi fizice la Paris în 1875. respectiv 1876. Primul român. doctor în matematici la P

diferitelor ministere şi la preşedenţia Consiliului de miniştri.

Deputat al jud. Ilfov (1895, 1897), al jud. Covurlui (1901), al jud. Argeş (1907), senator al jud. roman (1911, 1912)

Inginer hotarnic, topometru, autor a numeroase lucrări de hotărnicie.

Preşedinte. vice-presedinte, preşedinte de onoare. membru activ a numeroase societăţi (Societalea corpului didactic din Bucureşti, Socielalea geografică romana, Societatea institutorilor şi institutoarelor din România, Societatea pentru învăţătura poporului român, Societatea politehnică, Societatea inginerilor hotarnici din România, membru al Asociaţiei "Alliance universitaire franco-roumaine").

Decorat cu ordinul Steaua României (1880, 1883. 1902). ordinul Coroana României (1886, 1897. 1908). Ordinul naţional pentru merite civile, Marea Cruce din Bulgaria (1898), Ordinul Medgidie, cI. I din Turcia (1903), Legiunea de onoare (1908), ordinul Coroana Italieţ (1903).

Personalitatea multilaterală a lui Spiru Ha ret semnifică şi din punct de vedere arhivistic, o lol alât de boagă şi de complexă documentaţie. De aceea. problema manuscriselor şi . documenlelor lui Spiru Haret o vom trata din două puncte de vedere: 1. cel al locului de păstrare şi 2. cel al importanţei conţinutului, făcând distincţia intre documentele şi manuscrisele cu caracter ştiinţific, social-politic, de învăţământ etc. şi actele persoanle, de familie, şi oficiale.

în ceea ce priveşte locul de · păstrare, . manuscrisele şi documentele referitoare la Spiru

Harel se găsesc în custodia arhivelor, muzeelor şi bibliolecilor din Bucureşti şi din laşi.

Cea mai importantă arhivă, păstrătoare a documentelor haretiene. este Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti.

Documentele se găsesc în : unnă1:oarele fonduri: Fondul Ministerul Instrucţiunii (1866-1911). Fondul Ministerul Cultelor (1899-1911), fondul Casa Şcoalelor (1896-1902; 1904-1912), fondul Preşedenţia Consiliului de Miniştri (1911), fondul Tealrul Naţional (1881-1912). fondul planuri (registrul nr. 492). Colecţia Spiru Haret constituită din 16 dosare care cuprind acte. adrese oficiale, rapoarte, memorii ale diferitelor cadre didactice. corespondenţă particulară şi oficială, decupaje din ziarele vremii.

Alte arhive ' păstrătoare de documente haretiene sunt: Arhivele Statului ale Municipiului Bucureşti Fondul Muzeul Universităţii Bucureşti care cuprinde acte 'şi documente originale cu caracter de familie începând din anul 1840 şi Arhiva Facultăţii de matematică din Buc~eşti fondul fostei Facultăţi de ştiinţe (1863 - 1911) care cuprinde cataloagele facultăţii de ştiinţă, acte" personale şi oficiale reflectând activitatea lui Spiru Haret ca student şi cea de cadru didactic la Facultatea de ştiinţe din Bucureşti.

9

Important este şi fondul Arhivelor 'Statului ale Municipiului Iaşi 'cu unnătoarele fonduri: Fondul Universitatea "Al. 1. Cuza~; Rectorat. Fondul Liceul Naţional, . Fondul ' Judecătoria laşi. Fondul Primăria Iaşi, Fondul Comitetul central de inspecţiune şcolară, Fondul Divanul domnesc al Moldovei, Fondul ' Ministerul 'de Justiţie al Moldovei, fondul Teatrul Naţional din Iaşi. Colecţia de stare civilă - opisuri alfabetice pentru născuţi, morţi, căsătoriţi (1865-1899).

În ceea ce priveşte muzeele, cele mai importante muzee, deţinătoare de documente sunt: 'Muzeul Universităţii din Bucureşti (Fondul de documente Spiru Haret cu originalele actelor de familie precum şi 'acte oficiale privind diversele denumiri ca profesor, ministru, fotografii personale; vitrină omagială şi obiecte personale), Muzeul Arhivelor ' din Bucuresti(detine Ţeproduceri după acte şi fotografii personale şi de familie) Muzeul literaturii române (deţine reproduceri după corespondenţa .purtată între Spiru Haret şi scriitorii noştri clasici). . .

Cel mai important fond de documente şi manuscrise Spiru Haret se găseşte la Biblioteca Academiei şi Biblioteca Naţională.

Biblioteca Academiei deţine Arhiva Spiru Haret(in· cadrul secţiei de manuscrise şi carte rară) şi . cuprinde 168. de dosare cu materiale numerotate: acte, adrese, oficiale. memorii ale diferitelor cadre didactice, rapoarte, circulare. rezoluţi·i, proiecte de legi, regulamente. orare şi programe şcolare, brevete personale de licenţă. acte şi planuri de hotărnicie; fotocopii, decupaje din ziare · . etc.; Fondul Spiru ' Haret (mss româneşti; mss. nr. 1669-1672. 3080-3088 . 4394, 5817-5822); mss. franceze; mss. nr. 156-162. 282); Fondul Corespondenţă (în care Spiru Haret este emitent şi . destinatar) care include Fondurile Ioan Bianu, Ion Ciocîrlan, George Coşbuc, Mihail Dragomirescu, Petre Gîrboviceanu, Spiru Haret, Nicolae Iorga. dr. N. Leon, Titu Maiorescu, Simion Mehedinţi, Dimitrie Onciul, Ştefan Popescu, T.P. .Rădulescu, I.V. Socec, Grigore Tocilescu, Ion Ursu. Alexandru Vlahuţă; . Cabinetul de stampe; Fondul de fotografii şi reproduceri; Cabinetul numismatic; Fondul de medalii şi pachete.

La Biblioteca Naţională - Serviciul colecţii specialG - se află Fondurile ConslantinIstrati, C. Mironescu, Spiridon . Popescu; Al. Gh. Raicoviceanu, Colecţia Kogălniceanu şi Al. Saint -Georgescu. conţin documente şi corespondenţă Spiru Haret~ emitent şi destinatar.

Din pUnctul de. vedere al · conţinutului. documentele şi manuscrisele haretiene sunt din domeniul stiintelor exacte (articole. studii, teza de doctorat, 'rap~arte şi comunicări la Academia Română, manuale şcolare de matematică, note de curs, programe, lucrări de hotărnicie şi de cad astru) , din domeniul probfemelor ' social-politice (circulare, . studii, lucrări ' extinse). din .domeniul invăţământului de toate gradele . (proiecte de' legi, expuneri de motive. legi.

rapoarte circulare. discursuri. regUJ.amente. memorii. caiete ' de lucru). din domeniul bibliolecilor. cultelor şi teatrului.

Un loc aparte îl ocupă actele personale. de familie ,' şi oficiale care acoperă perioada 1840-1912.

Revenind la manuscrise şi documente. cel mai interesant manuscris cu caracter ştiinţific este cel al tezei de doctorat. teză datorită căreia Spiru Haret este considerat primu1.' romăn care obţine acesl titlu la Universitatea din Paris. în domeniul matematicii. Prin originalitatea temei pe care o tratează (Invariabilitatea marilor axe ale orbi lei planelare) un crater de pe faţa ascunsă a Lunii primeşte în 1976. numele lui Spiru Haret. Manuscrisul tezei de doctorae cuprinde trei variante. toate trei elaborate în perioada 1877-1878. teza fiind dedicată memoriei tatălui. mamei şi lui Nicolae Cretzulescu. Anexate tezei sunt: notele: calculele pregătitoare pentru problemele orale cerute de Facultatea de ştiinţe din Paris. pentru a fi susţinute in cadrul tezei de doctorat. Se poate reconstitui in acest fel. procedura de susţinere a unui doctorat în acea vreme la Sorbona. precum şi efortul întocmirii, ei. Pentru reconstituirea unei atmosfere ştiinţifice a Universităţii din Paris din ac:::ea vreme; edificatoare şi interesante sunt notele de curs luate de Spiru Haret în timpul shidenţiei după profesori celebri ,în acea vreme ca : Jean Gaston Darboux. Mecanique rationelle2 . Paul Painvin. st. Germain .. Mecanique physique et experimentale,,3 ' . I-Ienri Puiseux .. Mecanique celeste,,4 . Ch. Briot .. Theorie des fonctions elliptiques5 . Ch. Hermite. . .Algebre superieure"6 . J . Bertrand ... Theorie des ecuations aux derivee partielles et leurs applications 7 •

Aceleaşi probleme de mecanIca cerească şi de astronomie abordează şi manuscrisele rapoartelor şi comunicărilor făcute de Spiru Haret la Academia Romănă .. Despre acceleraţiunea seculară a mi scării medii a Lunei,,8 ; .. Pata cea mare roşie de pe planeta Jupiter,,9 .

Tot pe linia preocupărilor ştiinţifice ale lui Spiru Haret şi poate mai puţin cunoscute sunt şi manuscrisele lucrărilor de cadastru şi de hotămicie. În acest sens ni se pare interesantă .. Nota cu privire la elaborarea unui plan topografic al oraşului Constanţa"l0 şi .. Nota cuprivire la elaborarea unui plan topografic şi de nivelment al oraşului CăIăraşi II in care Haret expune procedura de lucru şi operaţiile topografice pe care le va efeclua. justificănd in acest fel preţul de 15.000 lei pe care l-a cerut pentru efectuarea lucrării.

Interesant este şi .. Proiectul de stat de cheltuieli necesare pentru ridicarea planului oraşului Bucureşti 12 . proiectul înscriindu-se în operaţiile viitoare de sistematizare a oraşului Bucureşti.

Documentele şi manuscrisele ne oferă şi alle date. puţin cunoscute despre preocupările şliinţifice ale lui Haret cum ar fi cele 5 brevete de

10

invenţie pentru generatorul inexplozibil cu vaporizare , instantanee eliberate de Ministerul -agriculturii. industriei şi lucrărilor publice din Belgia 13 . de ' , Biroul federal al propietăţii intelectuale din Elveţia14 . de Biroul de patente din Austria şi Ungaria 15 • de Oficiul de librete si patente străine din Marele Ducat de Luxemburg l6 . de Oţlciul pentru autentificarea patentelor din Germania 17

Dintre manuscrisele cu caracter , social-politic semnalăm lucrarea .. Mec~nique sociale l8 . .lucrare datorită' căreia Spiiu Haret este considerat promotorul aplicării matema'ticii in domeniul 'ştiinţelor sociale.

Deosebit de edificatoare pentru stilul de muncă. pentru problematica preocupărilor de ministru al învăţămăntului ni se par a fi cele 47 caiete de lucru 19 care cuprind notele;: zilnice ale lui Spiru Haret ca ministru. precum şi registrul de condoleanţe20 din perioada 1'8-19 dec. 1912 care cuprinde semnăturile a aproximativ 2000 de oameni care au prezentat condoleanţe la moartea lui Spiru Haret. ' ,

În ceea ce priveşte actele personale. de familie şi oficiale ale lui Spiru Haret semnalăm actele familiei Haret. ale bunicului , si tatălui acoperind perioada 1840-1866.2l . indentlficând în acest fel rangurile dobăndite şi o problematică de familie cu repercursiuni asupra viitorului matematician şi ministru al învăţămăntului.

Interesante şi preţioase ca valoare. păstrate în original sunt actul de naştere22 . diploma de bacalaureat23 • diploma de licenţă in ştiinţele flZico-matematice si matematică24 . diversele numiri ca profesor şi numirea de profesor plin25 la catedra. de mecanică a facultăţii de ştiinţe din Bucureşti. adresele de , numire ca ministru al învăţămăntului. adrese care certifică cel mai lung

, ministeriat , la ministerul Instrucţiunii din acea perioadă. adresele de conferire a diverselor ordine şi medalii. adresele de numire ca preşedinte . membru de onoare al diferitelor societăti. comisii si comitete27. . , . O menţiune specială merită testamentul28

lui Spiru Haret scris în ziua de ,8 ianuarie 1910. Acesta cuprinde dispoziţii privind drepturile soţiei şi ale nepoţilor asupra bunUIilor şi veniturilor sale. mulţumeşte soţiei pentru cl,imatul de linişte

:şi încredere creat în tot timpul vieţii sale. concluzionănd " .... plec din lume cu mulţumirea că nu am pierdut vremea şi că mi-am indeplinit datoriile 'atât pe cât puteam să mi le indeplinesc în împrejurările în care am trăit şi în ,marginea puterilor flZice şi intelectuale. Aceasta să fie măngâierea acelora care m-au iubit şi care vor rămăne după mine". '

Acest ultim paragraf din testament este menţionat 'şi pe soClul bustului de bronz a lui Spiru Haret. -realizat în 1934 de Jolea. aflat în curtea liceului industrial din Tecuci.

Informc;tţia oferită pe baZa manuscriselor şi documentelor lui Spiru Haret acoperă toate

domeniile activitătii sale ca om de stiintă cadru didactic, ministru' al învăţămăntului', pr~~otor al culturii şi ştiinţei româneşti. Se obţine, totodată, o viziune de ansamblu asupra ştiinţei, istoriei şi culturii Romăniei începutului de secol .xx. Istoria matematicii, istoria astronomiei, istoria primelor lucrări de hotărnicie şi de topografiere, istoria teatrului, istoria bisericii, istoria Academiei Romăne, istoria vieţii parlamentare şi a partidelor politice; istoria învăţămăntului romănesc nu se poa te face fără a se valorifica datele, documentele şi materialele de arhivă privind viaţa şi activitatea unuia dintre ctitorii României moderne, care a fost Spiru Haret,

NOTE: 1, BibL Acad" Fond mss fr., ms. nr. 161 2 , BibL Acad., Fond mss fr., ms. nr. 282, ms, 156 3. BibL Acad. , Fond mssfr., ms. nr. 156 4. BibL Acad., Fond mssfr. , ms. nr. 157 5 . BibL Acad., Fond mssfr., ms. nr. 158 6. Bibt Acad., Fond mss fr., ms. nr. 160 7 . Bibt Acad., Fond mssfr., ms. nr. 159 8. Bibt Acad., Fond mss rom. , fond Spiru Haret, ms. nr. 5882 9. Bibl. Acad. , arh. Spiru Haret, 1 mss. 12 10. Bibt Acad., Arh. Spiru Haret, dos. 151 11 . Bibl. Acad., Arh. Spiru Haret, dos. 151

12. Bibl. Acad., Arh. Spiru Haret, dos. 138 13. Bilil. Acad., Arh. Spiru Haret, dos. 108 14. idem 15. idem 16. idem I7. idem 18. Bilil. acad., Fond mssfr. nts. nr. 153 19. Bibt Acad., Arh. Spiru Haret, II (2), ms. 1 20. Bibt Acad., Arh. Sniru Haret, II (l) , ms. 1 /22

'21 . ~ . Arh. St. Iaşi; ' Fond. ,SecretariauJJ de stat, dos.

653, dos. 345, Arh. ,St. Iasi, Fond Divanul Domnesc, tr. 995, op. 11 ~2, dos." 110, Arh. St. Iaşi, Cod de stare civiLă, reg. nr. 616, Arh. Municip. Bucureşti, Fond Muz. Univ. Bu,cureşti doc. 154, 151 , 158,155,164. 22 . Muz. Univ. Bucureşti, Fond Spiru Haret, doc. 486 23 " , , . idem, doc. 490

'24. idem, doc. 481,482, 491. 25. idem, dac. 350, 485, 483, 349. 26. idem, dac. 343,342, 348 , 27. Bilil. Acad. Arh. Spiru Haret, dac. 64, 69, 166, 64, Muz. Univ. Bucureşti, Fond Spiru Haret, doc. 333, 332, 343, 341,342, 306, 347, 215,' 346, 344, 228, 329, 306, 334, 227; 288, 287, 284, 283, 282, 281,279,214,222, 167. 28. Muz. univ. Bucureşti, fond Spitu Haret, doc. 196. Copie autentificată.

MĂRTORII , ROMÂHEŞTI PESTE HOTARE

11

acad. Virgil CÂNDEA

(continuare din numărul 2)

[ ... ] După vremelnica experienţă a impiimeriei sud-slave de la ' sfirşituf secolului al XV-lea, românii au deţiilUt mult timp aproape în exclusivitate privilegiul tiparului din Europa de sud-est. , pînă în Orientul Apropiat. Acest fapt explică prezenţa noastră prin cărţi. pînă la Athos, în Anatolia, la Ierusalim. Sinai şi Alexandria, în ţoată Iugoslavia. Ucrama şi în , vechile mănăstiri ruseşti, pînă la Munţii' Urci.J.i şi Marea Caspică. Tiparul slavon inaugurat de Macarie în Ţara Român'ească în 1508 a folosit tuturor popoarelor slave de est si sud-est care utilizau această limbă liturgică. D~ în 1680, Gheorghe Duca. voievodul Moldovei, a întemeiat la mănăstirea Cetăţuia din [aşi o tiparniţă grecească la cererea patriarhului Ierusalimului, Dositei. În 1700, Antim lvireanul. din îndemnul lui Constantin B,rîncoveanu şi la cererea ierarhului sirian Athanasios Debbas. a înfiinţat tiparniţa arabă de la Snagov, mutată succesiv la Bucureşti. la Alep (în Siria), apoi la mănăstirea .. Sf. Ioan" din Suwalr (Liban). unde a funcţionat pînă la sfrrşitul secolului al XIX-lea. desfăşurind astfel activitatea cea mai îndelungată

a unei tipografii arabe. aproape două secole. 1 În fi consemnat · negreşit .acest fapt şi semnificaţia 1709. apărea în Gruzia. la Thilisi. un Evangheliar lui. imprimat de Mihai. fiul lui Ştefan. ucenic al lui Frecventele campanii habsburgice în Ţările Antim lvireanul. care-l trimisese aici pentru române. ocuparea Transilvaniei în 1691. apoi a înfiinţarea unei tipografii .în ţara sa de origine. la Banattţlui şi Olteniei în 1718 explică. prezenţa în cererea adresată lui Constantin BIincoveanu de colecţiile Austriei a atîtor aritichităţi romane regele Vahtang al VI-lea. O altă imprimerie de descoperite la noi. manuscri&e ' şi cărţi ' rare limbă arabă. înfiinţată de principele Constantin româneşti.. "Este dureros a constata - remarca în Mavrocordat. a funcţionat în anii 1745 şi 1749 la .1924 acelaşi Coriohm Petranu - Cît de puţin s-au Iaşi, apoi Ia Bucureşti. fiind. probabil. " păstrat pînă acum în Ardeal din comorile de artă transferată. ulterior. la Veirut. 2 . La mijlocul ale trecutului. Ceea ce vedem azi în muzeele secolului al XVIII-lea se publicau în Ţările române ardelene ' nu ne poate . oferi decît o prea palidă cărţi karamanlidikâ (în limba turcă. dar cu icoană şi în unele cazuri ne po'ate induce în caractere greceşti). pentru comunităţile ortodoxe eroare în privinţa bogăţiei artistice a trecutului. turcofone din Anatolia, În 1806 apărea la Cea mai mare parte a comorilor de, artă găsite în Rîmnicu Vîlcea un Nedelnik (sau Kiriacodromion) Ardeal a fost distrusă sau înstrăinată. in tradus de învăţatul bulgar Sofronie Vraceanski. timpurile mai vechi. chiar pînă în ~ecolul al XIX-cea dintîi carte tipărită în bulgara modernă. Dar lea. nu. a existat pietatea ce-o avem azi pentru şi culturile albaneză. arlneană. ebraică au monumentele. de artă si cele istorice. Comorile de capitole la fel de importante rezervate vechilor lor metal preţios adeseori "au fost sfăriÎnate şi topite tipăIituri in limbile proprii. realizate în Ţările pentru a fi transformate în monedă. Cea mai române. Răspîndite la mari distanţe . prentru a . mare crimă a comis-o în privinţa aceasta sluji scopurilor ·spirituale. educative şi politice ale . Ferdinand al Austriei care. după dezastrul de la unor naţiuni care vroiau. prin . carte. sa-şI Mohâcs. a bătut monedă din o însemnată parte a păstreze identitatea. să-şi afirme aspiraţiile la tezaurului regal de la Buda. în care se gi:l.seau şi libertate. tipăriturile realizate la nof în limbi atit comori de origine ardeleană. Cele şaptezeci de de diferite sînt. totodată. mesaje ale culturii nave încărcate cu tezaurul ungar. pe care regina româneşti in împlinirea vocaţiei ei universale. . '. :Maria a Ungariei le-a dus la Buda. au fost

TeIitoIiu de civilizaţie şi cultură productiv spoliate.. în parte. pe drum; două au fost pe plan material şi spiritual. România a fost în scufundate. Ca instructiv exemplu al devastărli anii - din nefericire numeroşi - ai campaniilor comorilor de artă ne serveşte soarta tezaurului militare pornite impotriva ei din toate punctele catedralei din Alba Iulia. Tătarii şi · saşii au cardinale. şi sursă bogată de bunuri înstrăinate despuiat biserica de obiectele sale · preţioase in prin jaf. "Ieşirea de pe teritoriul provinciei şi secolul al XIII-lea. turcii. în secolul al XV-lea. înstrăinarea comoIilor de artă ale Transilvaniei - protestanţii. în secolul al· XVI-lea. devastind scria istoricul Coriolan Petranu - se ·începe de altarele. sculpturile. şi tablourile'; trupele lui curind [sec. XIII. n.n.) şi sub difeIite forme. ValoIi Gheorghe Râcz. ale lui Bethlen şi Szekely Moise. de interes artistic şi ştiinţific întodeauna s-au unite cu cele ' turceşti. şi incendiul. ' între 1600 şi descoperit la noi. Aceasta reiese dintr-un 1603; la 1568. iarăşi turcii. Soldaţii lui Râcz au document de la 1229. în care se iau dispoziţii în spoliat chiar şi mormint~le prindare de bijuteIii şi pIivinţa comoIilor găsite; ele sînt nu ale podoabe. aruncînd osemintele. Multe obiecte de aflătorului. ci ale regelui Ungariei. Cum în vremea artă au căzut jertfă vremurilor " nelinişti te: aceasta sediul regilor unguri era la Buda. reiese . tătarilor. turcilor. · volniciil()r princiare. că înstrăinarea pentru noi se începe [de. atunci). inovaţiunilor Reformaţiei şi numeroaselor incendii Un libellus de la finea [siC) secolului al XV-lea din mari. Astfel de incendii mari au fost. de exemplu. Laurenziana ne relatează că regele Matei Corvinul :cele din 1556. 1570 la Sibiu. în 1689 la Braşov. a adus din Ardeal la Buda pietre romane cu în 1438 la Sebeşul Săsesc . Prin intorducerea inscripţii. dintre care învăţatul Bartolomaeus Reformaţiunii se îndepărtează aranjamentul Fontius a văzut trei pe malul Dunării, în Buda.,,3 bisericilor catolice. altarele. sculpturile. icoanele. in 1538 (la ocuparea Suceveil. oastea otomană ia cum s-a făcut de exemplu la Mediaş .în 1545. "bani de aur şi de argint. diademe de mult preţ. Oraşul.oradea şi-a topit. în 1609. pentru scopuri sceptre. cruci şi icoane cu multe pietre scumpe şi războinice cele patru statui de. bronz celebre ale le trimite la Constantinopol. fiind peste măsură . fraţilor Martin şi Ghe·orghe. din Klussenberch de multe. şi una' din aceste cruci . cu pietre (Cluj). Cînd Sigismund Bâthory· a părăsit scumpe se păstrează pînă acum în Palatul Ardealul,. el a nimicit toate obiectele ce nu le-a [sultanilor)".4 În secolul următor încep putut duce cu . sine".2~ Trebuie adăugat acestor înstrăiriările de manuscIise si odoare luate de pierderi faptul că cel ,mai important fond de cazaci5 • polonezi. austrieci.' Într-o asemenea manunscrise bIincoveneşti .şi cantacuzineşti. de imprejurare a fost dusă la Istanbul · spada lui la mănăstirea Hurez sau din biblioteca umanistă Ştefan cel Mare. aflătoare azi la Topkap Sarayi. de la . Mărgineni a stolni

ANUL f, Nil. 'S

Eugeniu de Savoia. comandant de oşti în slujba împăratului.

..În 1786. împăratul Iosif al II-lea ordonă topirea comorilor de aur şi argint ale bisericilor şi mănăstirilor ceea ce a însemnat o mare pierdere din punctul de vedere al istoriei artelor ardelene [ ... J. Multe obiecte de artă şi culturale au fost transporlate de Habsburgi la Viena. S-au păstrat însemnări că nu toate din acestea au ajuns la Viena. ci au dispărut ori s-au nimicit pe drum. Aşa. cu ocazia unui transport la Viena. o corabie în care se găseau obiecte antice din Ardeal. colecţionate de contele Arioste [arheolog italian. n.n .]. s-a scufundat în 1723 la Seghedin. Cu prilejul' unui alt transport din Banat. s~a scufundat în Dunăre. în 1755. în apropierea Budei. colectia adunată de ' baronul Engelshofen.,,7 'Splendidele antichităţi dacice de la Cioara. Poşaga. Marca. Moreda. Orăştie şi Someşu Cald. tezaurele de la Şimlew Silvaniei şi Sînicolau Mare. aflătoare azi la Muzeul Istoric şi de Artă din Viena. au fost strămutate acolo de autorităţile habsburgice. pe măsură ce erau descoperile .8

NOTE:

1. V. Căndea. Des 1701: DiaLogue roumano -Ubanais par Le Hvre et ['imprimerie, în Camille Aboussouan (ed.). Le Hvre et Le Liban. Paris. 1982. p. 281-293.

2'Wahid Gdoura, Le Debut de L 'imprimerie arabe il. IstanbuL et en Syrie. EvoLution de renvironement culturel (1706-1787), Tunis. 1985. p. 180-185.

3. Contribuţiuni privitoare 'la, ÎIlStrăinarea şi distrugerea comorilor de artă ardelene. în "Revista istorică". 10. 1924. p. 89.

4. AthaJ'!.asios Komnen Hypsilanti .. Ta meta ten al.Osin. Constantinopol. 1870. p. 67. ef. N. Iorga. Notiţe. în "Revista istorică română". 20. 1934.;>. 415. '

. Emil Turdeanu. Manuscrisele robite de cazaci la, 1653. în "Fiinţa romănească". 4. 1966. p. 118-148; 5. 1966. p. 95-97. ,

6, C. Petranu. op. cit.. p. 87~88. 7, Ibidem. 8. Radu Florescu. Ion Miclea. , Tezaure

transilva.n,e la Kunsthistoriches Museum din Viena. Bucureşti. 1979.

UJClfiH BLAGA SAU FASCIHAŢIA DIPLOMAŢIEI

Teofil BĂLAJ

mai bine

CE! i aşa s-a şi întîmplat. marele nostru gînditor, " , Observator şi analist profund al ' tainelor ~Înţelegînd încă de la început şi apoi dovedind unei Europe traumatizate de ascensiunea

li prin tot ceea ce a făcut că diplomatul trebuie fascismului şi de fariseismul jO,curilor de culise să intruchipeze persoana investită cu cea mai din marile cancelarii ale celor trei imperii nobilă şi de invidiat funcţie la care ar putea retrograde vecine şi prietene cu minciuna aspira un spirit luminat şi un suflet ales. aceea pergamentelor măsluite la adresa hărţii fIZice şi de a reprezenta în străinătate demnitatea spirituale a acestei ţări; el şi-a scris şi transcris culturală. interesele fundamentale şi drepturile de fiecare dată dragostea de ţară cu aceeaşi legitime ale patriei sale. simplitate calmă. lucidă şi profundă a faptelor

Poetul miracolelor lumii şi al metaforei revelatoare fi~ că s-a aflat în misiune la Varşovia. revelatoare. dramaturgul. eseistul şi filosoful la Praga. Berna 'sau Lisabona. ' Lucian Blaga. a lucrat 15 ani în diplomaţie. fiind A gîndit şi a trăit ' şi în diplomaţie la fel de şi în această artă. un model de probitate şi romăneşte Ca în viaţa sa de toate zilele. adică aşa profesionalism. El a dat misiunii sale 'de lucrător cum ne mărturiseşte atît de simplu după la mai buna cunoaştere şi -mai ales -înţelegere încheier~a ultimei sale misiuni' ca Trimis in lume a realităţilor României de ' după Marea Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Unire de la Alba Iulia. din 1918. o dimensiune României la Lisabona: ..... În anul 1939. şase luni demnă de osteneala marilor săi înaintaşi şi ctitori înainte de începerea celui de-al doilea război ai Unirii Principatelor care au fost Vasile 'mondial. m-am întors în ţară. după cincisprezece Alecsandri. Mihail Kogălniceanu. Alexandru ani de absenţă. Presimţeam izbucnirea flagelului Odobescu sau ai hamicilor săi contemporani. şi nu doream deloc să rămîn pe undeva pe Tilu Maiorescu şi Duiliu Zamfirescu. meleagUri străine. Voiam să fiu în spaţiu. în timp.

13

BIBLIOTECA

spaţiu, in timp, în istorie, alături de poporul din care fac parte, voiam să mă împărtăşesc din suferinţele şi bucuriile lui".

Volumul "Lucian Blaga sau fascinaţiaiplomaţiei" publicat de profesorul Constantin 1. Turcu, este prima carte despre activitatea diplomatică a marelui nostru, poet şi filosof. Editura Enciclopedică a onorat cu acest titlu în mod cu totul remarcabil centenarul naşterii poetului.

~TNOS

Şi fie ca asemenea sărbători ale lecturii să 'ne oprească tot mai des din drumul fără nici-un rost către căutarea bucuriilor leCturii în altă parte decît acolo unde se găsesc cu adevărat. Astfel de cărţi sînt nu numai frumoase şi importante dar mai ales folositoare într-o ţară cu atît de m:ulte paşapoarţe diplomatice pe cap ' de locuitor cum este România ultimilor ani.

.OBICEIORILE DE IflRrtĂ ALE ROMÂrtlLOR - COLlrtDflTOL .

(continuare din numărul 2)

[ ... J Colindatul propriu zis, forma cea mai arhaică, se manifestă prin grupe de ···tineri,variate regional ca structură, ca scenariu (amplu sau simplu). ca stadiu evolutiv. Sunt mai multe tipuri de grupe , numite: ceată, juni, bere, bute, ceată de juni, juni, dubaşii :

a. ceată alcătuită de câte un membru al fiecărei familii din sat, de vârste diferite, având obligaţii limitate la zilele ciclului;

b. ceată formată numai din tineri, rar şi din tineri căsătoriţi, a căror obligaţii se întind pe tot anul. deoarece tot ei organizează jocurile duÎ11inicale şi ale altor · sărbători. ei scot fetele mari la Joc, după un protocol variat regional. ei trebuie să se abţină de la relaţii sexuale, de la băutură.

Ambele tipuri de grup sunt · organizate riguros (bţrău, primar et

le continuă. intrănd după ~fârşitul melodiei sau pe motivul cadenţial sau. în formă strănsă (Tămave). imediat cum începe primul grup. de unde rezultă un canon. ceea ce nu dăunează înţelegerii textului poetic. deoarece gazda cunoaşte textul. Urmează a doua colindă . cerută de gazdă sau după alegerea tinerilor. Uneori colindătorii cunosc situaţia familiei şi din proprie iniţiativă. mai căntă o piesă pentru fata din casă. sau pentru fecior. sau pentru copil etc.

Camera mare a casei este frumos împodobită şi pregătită pentru primirea oaspeţilor: în mijlocul odăii. este aşezat" un colac frumosi ca pieliţa lui Cristos ... ". o bucată de carne ("pecie").cârnaţi. o sticlă de vin. (uneori şi un f uior de cănepă sau de Iănă). Cănd gazda doreşte ceva în plus (de exemplu. are un ·fiu mic. de săn). ii cere: "ziceţi şi pentru copil".

După ce termină programul. . unul din colindători scadează "Mulţumita". versuri umoristice. de mulţumire pentru fiecare dar primit: colac. carne. bani. vin (sau rechie). Fiecare text este urmat de intonarea "Mulţi ani trăiască". Cănd în familie este şi o fată(de măritat sau mai mică). ceremonialul se încheie cu un joc. în casă (pe alocuri afară. în timp ce o parte din grup colindă in casă). În unele locuri fafa este jucată pu~in de fiecare colindător. După urările pentru sănătate. bucurii. belşug. grupul pleacă in ritmul dobelor pe drum. la altă casă. scandănd versuri · de dragoste sau. uneori. legate de sârbătoare: "Dă pă dobă. săraca/c-acu i-a venit vremea ..... sau: "Haide. hai. cu dobele/pe la toate casele". În adevâr trebuie colindate toate casele din sat. pentru a le asigura prosperitatea. sănătatea. după cum susţin locuitorii. bună dispoziţia.

După ce se· termină satul de . colindat. urmează o mare petrecere - la "Gazdă" aleasă pentru ai îndruma şi găzdui. "Gazda" colindătorilor este aleasă fie în familia cu locuinţă încăpătoare . fie prin licitaţie. Colindătorii aduc acestei gazde lemne pentru foc. alimentele primite în dar. din care se pregăteşte un ospăţ la care participă. alături de actanţi. fetele care au primit urările tinerilor. însoţite sau nu de familia lor. Aici se colindă un colind special dedicat "gazdei" (dacă nu i s-a căntat mai înainte de a începe să plece în sat). Ospăţul este continuat cu căntece şi jocuri. totul într-o atmosferă de veselie. de bună dispoziţie.

InstrumentistuI (fluieraş. cimpoier. în trecut. clarinetist sau violonist este plătit din banii căştigaţi. de către şef (vătaf).

Ceata. formată din 10-12 (sau mai mulţi) tineri. căntă la fiecare casă două sau mai multe colinde. fiecare adresată unuia sau mai multor membrii ai familiei. În unele zone. se căntă "Zorile" . cu text special. fie pe drum. fie în faţa

bisericii. fie în clopotniţă. În unele sate (Teleorman -. Mavrodin sau în Hunedoara .-Cerbăl. Alba). melodia· zorilor este executată în ţnişcare lentă. care creiază o atmosferă solemnă .

. În unele sate din nordul Transilvaniei. se cântă şi o colindă de plecare înainte de a ieşi pe uşă: "Colindiţa nu-i mai multă/Să trăia' cine-o ascultă; Colindiţa-i atâta/CineJo ascultă să trăia· .. ...

Textele colindelor sunt individualizate. : diferenţiindu-se după: vârstă (de copil. tănăr. adult. bătrăn). după sex (fată. fecior). după profesiune (vănător. păstor. agricultor. pescar). după starea socială (preot. primar. văduv. gospodar). cu sau fără copii. tineri logodiţi sau căsătoriţi etc.

Textele poetice. epice. sunt · pro[ane (cele mai vechi) sau religioase. Temele profane sunt descrieri hiperbolice ale vieţii de familie şi ale muncii. in imagini de înaltă realizare artistică.

Versurile colindelor se înrudesc cu cele de nuntă şi de baladă. În colindele de fecior (flăcău) este frecventă tema luptei (cu lupul, cu bourul. cu cerbul. cu "fata din cetate" cu marea). În colindele de fată; sunt descrise hiperbolic. calităţile fizice şi morale ale viitoarei mirese al cărei căntec tulbură apele. prezintă faze ale ceremoniei nupţiale (sosirea peţitorilor. alegerea soţului. cererea :zestrei. facer~a cununei de mireasă etc). În colindele qe cioban. este lăudată bogăţia acestuia. preferinţa fetei pentru cioban. lupta cu marea care-i ameninţă turma. · etc. În colindele de preot. se descrie slujba acestuia în mănăstirea uriaşă. fabu,loaţ5ă. adesea asistând şi Maica Domnului cu Fiul în braţe etc. Prin . conţinutul · său optimist. colindele oglindesc latura luminoasă a vieţii. avănd rolu), de a susţine speranţa într-o viaţă mai bună · şi realizarea dorinţelor. Belşugul, bunăstarea. etoismul. căsătoria sunt înfăţişate ca ceva real sau care se va realiza cUrând. Fabulaţia. acţiunile se petrec în atmosferă legendară.

·fantastică: animale cu . coarne de aur. lănă de argint . .leul este adus de tănărul învingător. legat-nevătămat. spre uimirea şi admiraţia întregului sat etc.

Spre . deosebire de textele baladei. în colind . desfăşurarea epicii este concentrată. accenlul căzănd pe urare care apare întodeauna la sfârşitul . textului poetic. iar tema poetică constituie numai pretextul pentru înfăţişarea celor colindaţi.

15 ·

Colindele religioase au origine mal nouă şi sunt puternic influenţate de manuscrisele religioase şi apocrife. Poporul el adaptat religia la preocupările şi munca lui. conform mentalităţii şi fanteziei. lui. creînd o Biblie populară. după viziunea despre .viaţă şi cosmos.

ARTA PEISA)OUJI ÎN BIBLIE . .

Iată cum de sub pragul templului (Iezechiel. 47) curgea o apă spre răsărit. Pentru că templul era cu faţa spre răsărit. Apa curgea de sub

partea dreaptă a templului. pe partea de miazăzi a jertfelnicului. O mie de coţi spre răsărit - vezi că apa e până la genuchi. După încă o mie de coţi. apa iljunge până la brâu. După încă o mie de. coţi. erau ape de trecut înotând - un fluviu care nu se putea trece. Pe o parte şi pe alta a râului. mulţi arbori. Această apă ce curge in partea de răsărit a ţării. va coborî in şes şi va intra în mare. şi apele din mare se vor face sănătoase. Toată vietatea care mişună acolo pe unde va trece râul. va trăi. Frunzele arborilor nu se vor veşteji şi se vor intrebuinţa ca leacuri. Fructele nu se vor isprăvi şi se vor intrebuinta ' ca hrană. ' Domnul Dumnezeu trage co'ncluzia: Iată hotarele pământului pe care-l veţi împărţi ca moştenire celor douăsprezece seminţii ale lui Israel etc. Etc. - ne aparţine. Va să zică nimic din acest peisaj nu e lipsit de rost. Nici o frunză! Economia mijloacelor stilistice cu care operează tatăl ceresc în tot cuprinsul cârţii sfinte este exemplară!

Încă ' din primele versete ' ale Facerii pragmatismul divin îşi arată înfăţişarea în toată poezia sa lapidară. Dumnezeu se purta pe deasupra apelor. bunăoară. căci pământul era

D.R. POPESCU

netocmit şi gol. Fantastic. nu?! Un pământ gol-goluţ. şi întuneric peste tot. şi" a zis Dumnezeu: "Să fie lumină". Şi a fost lumină. Se ştie apoi cum pământului i s-a poruncit să dea din sine verdea-ţă: iarbă. cu sămânţă intr-n-sa. şi pomi roditori. care să dea rod cu sămânţa în sine. Apoi au venit la rând fiinţele cu. viaţa in ele .etc. etc. Şi mai :încolo. omul. Pe care Dumnezeu l-a pus în grădina din Eden. ca s-o lucreze şi s -o păzească.

Aici ne-am Întreba. lăsând peisajul să-şi dezvăluie nemuritoarele-i splendori: de cine să păzească Adam aceste spelndori? De sine însuşi. desigur, dacă i s-a dat pon,mcă să nu mănânce din pomul cunoştinţei etc. .

O primă întrebare ar . fi: putem concepe Biblia lips.ită de nenumăratele şi mirificele-i peisaje? Poate fi ea doar o tablă de legi? Pot fi aventurile atâtor regl povestite modern. fără prezenţa peisajului? Ar putea fi. desigur. dar ar fi păcat. Cred că s-ar putea scrie o carte senzaţională ' despre "peisaj ele" din Biblie. Dar cine e astăzi chinez să se înhame . zece-cin:cisprezece ani la o asemenea' întreprindere?! E mai. uşor să scuipi în dreapta şi ' în stânga. din vârful buz~lor: ptiu-ptiu!

Să revenim pentru câteva' clipe la cartea Facerii: Dumnezeu îşi începe creaţia construind pământul; apele. lumina. întunericul. iarba. pomii etc. Va să ZIca întâi tatăl ceresc construieşte peisajul. scenografia' marelui său spectacol viitor. Iar apocalipsul ce este altceva decât o' do construcţie a peisajului. sau în primul rând a cadrului scenografic universal?! Peisajul interior se va ivi în cursul paginilor cărţii fundamentale din 'asumarea lumii exterioare. desigur. Lecţie . . pe care mulţi condeieri o vqr învăţa. În fond. Cehov; în "Livada' cu vişini", nu ne vorbeşte despre o nostalgie a paradisului? Nu este livada cu visini un roi al tinereţii şi al copilăriei, şi al 'Rusiei de altăda~ă? Asaltul civilizatiei, al noilor clase sociale, asaltul securilor şi fierăstraielor' asupra grădinii ' edenice o vor transforma într-un infern (interior, pentru unii), într-un paradis dedasat, sau mai bine zis într-un :ihfern prosper pentru noi săi locatari ... Uciderea

. peisajului indoliază zilele "bătrânei (!) doamne" ce vine de la Paris parcă pentru a-şi vedea începutul sfârsitului. Cehov nu se sfieşte să le propună pers~najelor sale învinse să plângă.: 'in fond, aceste ·lacrimi nu murdăresc lumea, cum se întâmplă în "Macbeth"; unde ' jalea criminalilor maculează universul!

16

Biblioteca Municipală Ervin Szabo, Budapesta,

Domnului Florin Rotaru director Biblioteca Municipală M. Sadoveanu Bucureşti

Dragă domnule Rotaru;

Decembrie 12/1997

INTAMEL este un organism internaţional care reuneşte bibliotecile publice din marile oraşe cu o populaţie mai mare de 400.000 de locuitori. Această organizaţie autonomă, inji.nţată in anul 1968 şi funcţiort.ănd şi ca ' un for de dezvoltare pentru programele IFLA, reuneşte 92 de biblioteci metropolitane 'membre, ceci mai mare parte localizat(? în Europa d e Vest şi America de Nord. Din Europa CentraLă şi de Est, membre ale acestei organizaţii 'sunt bibliotecile publice din Praga, Zagreb, Bratislava, Bucureşti şi Budapesta.. Activităţile INTAMEL s-au concentrat, încă diri. anii de început ai organizaţiei, asupra posibilităţilor de a se oferi membrilor săii şansa de ci comunica, ,de a-şi cunoaşte reciproc activitatea, de a realiza schimburi. de experienţă, de a desbate problemele profesionale proprii unor biblioteci municipaLe de mari dimensiuni. INTAMEL coLectează date statistice anuale despre .activitatea bibliotecilor membre. cu scopul de a se realiza inveştigaţii comparative. de a se eva~ya activităţile şi serviciile la scară internaţională.

Anul acesta . Conferinţa INTAMEL va avea loc la ' Budapesta, iar Biblioteca Metropolitană "Ervin Szabo" are onoarea de a găzdui lucrăriLe ei. De comun acord cu INTAMEL am ales. pentru acest an. ca temă principală a Conferinţei relaţiile d intre această organizaţie internaţionaLă şi bibliotecile din Europa CentraLă şi de Est. Tema va fi prezentată prin intermediul unor s tudii pregătite şi susţinute de directorii câtorva biblioteci din acest spaţiu. Agenda Conferinţei mai cuprinde şi aspecte organizaţionale şiji.nanţarea serviciilor de lectură publică existente in sistemele de biblioteci v izate. (Limba in care se vor desfăşura lucrărjle Conferinţei (?ste engleza). ,

Î n ult imii 6 - 8 ani. regiunea noastră a cuhoascut schimbări politice, sociale şi econom,ice radicale care au afectat şi sistemele de biblioteci şi activitatea cicestora.. Suntem convinşi că in cadrul Coriferinţe;i va exista posibilitatea ca bibLiotecarii care activează in ambele zone ale Europei să discute probleme de interes comun. ,Biblioteca Ervin Szabo dat fi ind experienţa pe care a acumul.at-o timp de 20 de ani, in calitate de membră INTAMEL. credem că poate constitui o gazdă potrivită pentru. participanţii la Conferinţă. ,

INTAMEL a aprobat şi propunerea noastră de a invita să participe la Conferinţă şi pe directorii unor biblioteci care nu sunt încă membre ale acestei organizaţii, dar care este de presupus, că sunt interesate în problematica marilor biblioteci s ituate în marile aglomerări urbane.

În încheiere. doresc să vă invit să participaţi la lucrările Conferinţei ce va avea loc' la Budapesta în perioada 30 august - 4 septembrie. 1998. Anexăm programul preliminar al Conferinţei şi informaţii privitoare la , condiţiile ' de participare. " ' ' ,

Am luat legătura cu Fundaţia Soros şi aceasta şi-a exprimat deschiderea de a sponsoriza participarea directorilor d in bibliotecile mari din Estul şi Centrul Europei la Lucrările Conferinţei. Fundaţia ne va furniza un răspuns d efini t iv. în momentul în care listafermâ cu participanţii la Conf~rinţă va fi, completată şi prezentată.

De aceea, vă rog să-mi comunicaţi dorinţa dumnf?av,oastră de participare La Conferinţă, prin completarea formuLarului d e cerere anexat şi expedierea lui nu mai târziu de 15 ianuarie. 1998.

Am speranţa că răspunsul dumneavoastră va fi afr.rma.tiv şi că: voi avea posibilitatea să vă urez bun venit dumneavoastră şi celorlalţi participanţi la Conferinţa INTAMEL. în perioada menţionată, ,la Budapesta..

Al dumneavoastră, Jeflo Kiss,Director, Biblioteca Municipală Budapesta

CONFERINŢA INTAMEL 1998

Tema Conferinţei: INTAMEL şi marile oraşe din Europa Centrală şi de Est.

Date : 30 August - 4 Septembrie, 1998 Locul de desfăşurare: Budapesta. Biblioteca

Metropolitană Ervin Szabo Adresa: H - 1088 Budapeşt. Szab6 Ervin ter.: (Adresa Poştală : H -1371 Budapest 5 : Pf. 487). Tel./Fax: 36 - 1 - 1185815 sau 1185914. E- m ail: H 8505tit.aella.hu

H 7448 Kiss a ella.hu Kissj e a helka.iif.hu

PROGRAM PREliMINAR

3.0 august (duminică) • după amiază: sosire

17

, ,

• seara: primirea participanţilor. înregis-trarea acestora (la Bibli.oteca Ervin Szabo) 31 august (luni)

• dimineaţa: Deschiderea Conferinţei Misiunea şi ' şansele INTAMEL-ului în Europa Centra~ă şi de Est. (5-6 scurte , pre,zentări susţinute de preşedintele INTAMEL şi directori de biblioteci din zonă) . Discuţii

• după amiază: excursie în Budapesta 1 septembrie (marţi)

:Biblioteca Naţională Szechenyi • dimineaţa:

- Bibliotecile ungare după , schimbarea sistemului economic

- StraLegia dezvoltării bibliotecii în Ungaria (prezinLă ministrul culturii)

- Finanţarea culturii - Noi surse, noi metode (Fondul Cultural Naţional) ,

- Categoria partajată în Ungaria (Societatea Bibliotecilor - Library Consortium)

- Bibliotecarii şi activitatea acestora în bibliotecă (Asociaţia Bibliotecilor din Ungaria)

• după masă: Vizitarea Bibliotecii Naţionale Szecheny Vizitarea Castelului

2 Septembrie (miercuri) Biblioteca Ervin Szabo

• dimineaţă : - Politică Culturală şi dezvoltarea şanselor

lecturi i publice în Budapesta (domnul Gâbor Demszky , primarul Budapestei)

- Perspective şi strategii (Jena Kiss, Biblioteca Szabo Ervin)

- Proiecte de restaurare şi extindere a Bibliotecii Cen trale "(Istvan Papp, Biblioteca Szabo Ervin)

• după masă: Vizitarea unor filiale

3 Septembrie' ( joi} Kecskeme't

• dimineaţă: Vizită la biblioteca judeţeană şi orăşenească

J6zsef Kat6na , Vizitarea Instituţiei Kodely, Casei Pictorilor

Rurali, Muzeului de juării, Primăriei • după masă: '

Ex-cursie în pusta ungară 4 Septembrie (vineri)

• dimineaţa: I. Probleme ale bibliotecilor ' metropolitane (diSCUţie) ,

-:- Schimbările în structura oranizaţiqnală - Finanţarea bibliotecilor '

(participanţii sunt invitaţi să , prezinte , scurte studii referitoare la ambele teme) . .II. Întâlnire pe pe probleme ' de interes ale 'INTAMEL

• seara: Recepţie de bun rămas .

5. Septembrie (sâmbătă) Plecarea participanţilor

PROIECTE FlttfiHTfiTE DE COMISIA EU~OPEAHfi. DI~ECTO~ATUL XIII, . , ' P~OG~flMUL PEHT~U BIBLIOTECI

SPRINTEL (Creşterea vitezei .d.e regăsire a informaţiilor prin intermediul telefonultţi)

SCOPUl proiectului SPRlNfEL este elaborarea :~) unui sistem prototip de bibliotecă în care ~ competitivitatea şi creeativitatea să devină componente definitorii maj ore.

Prototipul va consta în constituirea unor baze de date ce pot fi accesate prin telefon oferind răspunsuri bazate pe recunoaşterea unor cuvinte cheie cuprinse în enunţul solicitărilor formulate de către utilizator. Serviciul va funcţiona pe baza unei Unităţi de Voce. de Răspuns, echipată cu interfaţă de voce şi de telefon pentru a face faţă solicitărilor telefonice şi C\,l hard disk care să le stocheze atât pe aces tea cât şi răspunsurile standard, Vor fi , de asemenea, instalate instrumentele necesa re producerii şi menţionării bazelor de date.

Conţinutul bazelor de date va include informaţii relevante pentru unele solicitări considerate tipice, dar instrucţiunile referitoare la comunitate sunt prioritare.

Bibliotecile publice care ati aderat la proiectul SPRlNTEL sunt localizate în Belgia, Irlanda, Germania şi Olanda. Este asociată şi o companie producătoare de Software din Belgia.

Proiectul SPRlNTEL operează pe o perioadă de doi ani, in patru faze diferenţiate pe obiective intermediare. Aces tea din urmă sunt: proiectarea sistemului şi rapor tul final. Fiecare fază include subdiviziuni în ca re sunt stabilite obiectivele ţintă

18

, '

şi rezultatele previzibile care vor sta la baza decizilor privitoare la faza următoare.

Raţiunea acestui proiect este dată de cerinţa de a se utiliza vocea ' în identificarea informaţiilor cerute de beneficiar. Proiectul va testa eficienţa acestui element în procedurile de căutare a informaţiilor în bibliotecile publice, prin asumarea noilor tehnologii care au un impact calitativ asupra extinderii serviciilor bibliotecii.

, Realizarea unui prototip de telefon accesat la serviciul de furnizare ' a informaţiilor il va duce la următoarele rezultate:

al ,asigurarea unui serviciu pe toată durata zilei (24 de ore) va extinde serviciile bibliotecii care, în alte ' condiţii sunt limitate doar la programul curent de lucru cu publicul; , b) extinderea serviciilor bibliotecii prin dezvoltarea unui sistem de informaţii care ' să poată fi accesat şi de către cei cu handicap fizic, cu dificultăţi de deplasare sau nevăzători;

c) furnizarea unui serviciu' rapid cu costuri foarte scăzute şi randament crescut, la un nivel :calitativ sporit;

d) , adăugarea de valoare colecţiilor bibliotecilor;

e) dezvoltarea unui sistem prototip independent, care poate fi utilizat şi gestionat de fiecare bibliotecă în parte, diversificându-se oferta de servicii în special în bibliotecile mai mici. '

Fiecare partener al · proiectului v-a elabora planuri proprii de exploatare a· sistemului adaptate la utilizatorii tintă . · Rezultatele intermediare ale diferitelor faz~ ale proiectului vor fi completate în folosul etapelor ulterioare .

Bibliofon, reteaua de serviciu de referintă prin telefon furniz'ate de bibliotecile publice din Olanda, acoperă întreaga suprafaţă a ţării şi oferă răspunsuri rapide şi concise la solicitările utilizatorilor, prin intermediul tehnologiei informaţionale.

Dublin Corporation Service din Irlanda este interesat de comunicarea rapidă a informaţiilor existente, de actualizarea permanentă a bazelor de date, de grupurile dezavantajate identificate în prealabil.

În Belgia, politica Bibliotecii Publică Centrală urmăreşte să realizeze· obiective strategice care să crească potenţialul bibliotecilor publice de dimensiuni mai mici. de· a răspunde solicitărilor telefonice ale utilizatorilor. Pe termen

lung. se vizează conectarea în reţea a tuturor bibliotecilor publice pentru furnizarea prin telefon a informaţiilor cerute de utilizatori indiferent de localizarea· acestora.

Proiectul SPRlNTEL va favoriza nu numai accesul la resursele de informare din intreaga ţară. ci şi formarea unei atitudini cooperante in utilizarea în comun a acestor resurse.

În Germania. participanţii la proiect intenţionează să utilizeze componentele acestuia nu numai în scopul furnizării informaţiilor din documentele colecţiilor · proprii ale bibliotecilor publice. acelor despre/pentru comunitatea locală sau regiomilă. dar ŞI pentru grupuri de utilizatori ţintă cu nevoi. speciale ( studenţi, străini, industria locală).

Proiectul SPRlNTEL. va stimula şi producerea şi vânZarea de tehnologie informaţională potrivită scopurilor sale.

PLAIL (public Libraries and Adult Independent Leamers) Bibliotecile Publice şi Educaţia Adulţilor

Necesitatea programului PLAIL derivă din creşterea substanţială a numărului de utilizatori ai bibliotecilor publice şi diversificarea domenilor de interes · faţă de acestea, cu referire directă la functia de educatie a adulţilor (care presupune furnizarea de inforn1aţii activitatea de informare şi existenţa materialului documentelor în colecţie).

Pentru a satisface această nevoie bibliotecile publice din Europa trebuie să înfiinţeze servicii bine organizate. al căror succes va depinde de următorii factOli:

a) experienţa şi competenţa .personalului biblioteCii;

bl posibilitatea de a aplica şi exploata noi lehnologii in bibliotecă, cu costuri minime pentru utilizatOri;

Proiectul PLAIL îşi propune să stabilească modele de servicii de acest gen, care pot fi âsimiliate de orice bibliotecă publică implicată în programe de educaţie a adulţilor. Elementele cheie ale programului PLAIL vor fi: - al Investigarea cerinţelor pe care cei interesaţi

de programe de educaţie a adulţilor le au faţă de biblioteca publică; serviciile pe care biblioteca poate să le ofere pentru a satisface aceste nevoi; programele de pregătire, pentru personal ·şi utilizatori, în noile tehnologii informaţionale (aici sunt incluse instruirea teoretică şi practică. contactele proactive cu · o mare varietate de instituţii şi organizaţiile specializate. seminarii. contacte cu utilizatorii pontenţiali). .

bl Definiţia - vizează definirea precisă a unei serii de standarde cheie şi a unor nivele de competenţă (aplicabile la nivelul Comunităţii), care să aibă în vedere aptitudinile profesionale pe care bibliotecarii din bibliotecile publice trebuie

19

să le deţină pentru a fi apţi să ofere o asistenţă specializată celor implicaţi în educaţia ·adulţilor. Tot aici este prevăzută şi elaborată · recomandări

. practice şi îndrumare privi·nd utilizarea şi exploatarea noilor tehnologii în aceste servicii, precum . şi ·elaborarea indicatorilor de evaluare a performanţei acestora.

c) Elaborarea, producerea şi difuzarea unor materiale pilot pentru · asemef.1ea · programe de educaţie. O . suită de mijloace şi o varietate de mecanisme vor fi utilizate în acest scop. cum sunt. de exemplu:

seminariile/ demonstraţiile, . educaţia la distanţă prin intermediul resurselor mass-media, informatizarea programelor etc.

d) Evaluarea impactului acestor programe de educaţie cu scopul perfectionării lor ulterioare.

e) Utilizarea extensivă a rezultatelor proiectului, participanţii consideră comunicarea constatărilor şi recomandărilor programului PLAIL, .către comunitatea bibliotecilor ·europene. ca fiind un element . conciliant · al acestuia. Acceptarea şi adoptarea recomandărilor va fi benefică serviciilor bibliotecilor publice destinate educaţiei adulţilor şi utilizării noilor tehnologii.

Efectele majore ale rezultatelor proiectului PLAIL inchi.d :

a) Stabilirea clară a standardelor şi nivelelor de competenţă ale biliotecarilor din . bibliotecile publice care au atribuţiuni în educaţia adulţilor.

b) Recomandări priVind eficienţa şi utilizare noilor tehnologii pentru atinger·e·a standardelor şi nivelelor rrienţionate.

c) Elaborarea de îndrumare privind necesităţile de pregătire profesională a bibliotecarilor din

bibliotecile publice care aiI responsabilităţi în activitatea de educaţie a adulţilor.

d) Comunicarea rezultatului proiectului, atât în ţările implicate cât şi în celelalte ţări membre ale Comunităţii Europene.

Cercetarea şi experimentarea practică asumată de partenerii angajaţi în proiect vor oferi bazele pentru dezvoltare rapidă a serviciilor de

educaţie a a