institutii de drept procesual penal.doc

Upload: kristen-hoffman

Post on 01-Jun-2018

235 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    1/38

    R E F E R A T

    INSTITUTII DE DREPT PROCESUAL PENAL

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    2/38

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    3/38

    !rmarirea penala se efectueaza de catre procuror care in principal are rolul de supraveghere a acesteiactivitati si de catre organele de cercetare penala avand la baza principiile unitatii de actiune ,subordonariiierarhice,legalitatii ,impartialitatii si controlului ierarhic.

    &onform art.+ &.pr.pen. urmarirea penala se realizeaza obligatoriu de catre procuror in urmatoarelecazuri :

    )reptul pe care l are procurorul de a efectua urm/rirea penal/ i confer/ pozi0ia procesual/ de principalorgan de urm/rire penal/. &a orice drept, exercitarea lui este l/sat/ la aprecierea lui astfel nc1t competen0aprocurorului de a efectua urm/rirea penal/ n orice cauz/ e facultativ/ 2i n practic/ se aplic/ cu titlu de excep0ie.Legea stabile2te ns/ cauzele n care efectuarea urm/ririi penale de c/tre procuror e obligatorie. 3n aceste cauzeurm/rirea penal/ poate fi efectuat/ n locul procurorului de c/tre organul de cercetare penal/, de asemenea legeafiind imperativ/ 2i referindu-se la efectuarea urm/ririi penale, procurorul trebuie s/ efectueze personal ntreagaurm/rire penal/ 2i nu numai cele mai importante acte de urm/rire penal/.

    &auzele date n mod obligatoriu n competen0a de urm/rire penal/ 2i a procurorului sunt stabilite at1tdup/ criteriul naturii 2i gravit/0ii infrac0iunii $competen0a material/% c1t 2i al calit/0ii persoanei $competen0apersonal/%.

    *stfel potrivit art + al. 4 c. pr. p. urm/rirea penal/ se efectueaz/ obligatoriu de c/tre procuror n cazul:a% infractiunilor prevazute de &odul Penal la art.566-574,578-577,57,59 alin.4,5,55,+55 alin

    4,+5+,+4,+4$5%,+49,+4,+4$5%,+6,+6+,+68,+66,+67,+6,+,+7,+7$5%,+9,+74-+7,+7$5%,+9,+9$5%,4+$+%,457 , 46-45

    b%in cazul infractiunilor aratate in art.+,pct.+ , lit a - infractiuni contra bunurilor aflate in administratia

    sau folosinta M*P ,M"'* ,Ministerului

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    4/38

    Lucr/rile efectuate n astfel de cazuri se trimit de ndat/ prin procurorul care exercit/ supraveghereaactivit/0ii organului ce le-a efectuat, procurorului competent.

    b%#rganele de cercetare speciale.

    =unt asemenea organe ofi0erii anume desemna0i de comandan0ii unit/0ilor militare, de 2efiicomenduirilor de garnizoan/ 2i de comandan0ii centrelor militare, precum 2i ofi0erii politiei de frontiera, 2ic/pitanii de porturi. &ompeten0a ofi0erilor anume desemna0i de comandan0ii de unit/0i militare, prive2te at1tinfrac0iuni comise de militarii n subordine c1t 2i infrac0iuni s/v1r2ite n leg/tur/ cu serviciul de persoane civilencadrate n aceste unit/0i. &ercetarea penal/ n cazul men0ionat mai poate fi efectuat/ 2i de comandan0ii unit/0ilormilitare. )ac/ infrac0iunile sunt s/v1r2ite de militari n afara unit/0ilor militare, competen0a de cercetare revineofi0erilor desemna0i de 2efii comenduirilor de garnizoan/ $art. +9 al 5 lit.b c. pr. p.%. )in cuprinsul art. +9 al.5lit.c c. pr. p. rezult/ c/ ofi0erii anume desemna0i de comandan0ii centrelor militare pot cerceta infrac0iuni care intr/n competen0a instan0elor militare s/v1r2ite de persoane civile n leg/tur/ cu obliga0iile lor militare. &ercetareapoate fi efectuat/ 2i personal de c/tre comandan0ii centrelor militare.

    *ceste organe speciale au o competen0/ nedublat/ de competen0a organelor de Poli0ie. =pecificarea nu enecesar/ ca n cazul celorlalte organe de cercetare special/; exist/ posibilitatea ca urm/rirea s/ fie efectuat/ deorganele de Poli0ie.

    Pentru infrac0iunile de frontier/, competen0a de cercetare revine ofi0erilor Politiei de rontiera, anumedesemnati pentru infractiunile de frontiera 2i ofi0erilor anume desemna0i de Ministerul "nternelor si 'eformei*dministrative $art. +9 al 5 lit.d c. pr. p. %. Potrivit art.+9 al 5 lit.e c.pr.p. c/pitanii de porturi sunt competen0i s/

    cerceteze infrac0iunile contra siguran0ei naviga0iei pe ap/ 2i contra disciplinei 2i ordinii la bord precum 2iinfrac0iunile de serviciu sau n leg/tur/ cu serviciul s/v1r2ite de personalul navigant al marinei civile dac/ fapta apus sau ar fi putut pune n pericol siguran0a naviga0iei.

    *ctele incheiate de alte organe de constatare:

    &1nd se constat/ anumite fapte penale, pentru combaterea eficient/ a acestora, legea a dat dreptulefectu/rii unor acte procesuale 2i a altor organe dac1t cele de urm/rire penal/. =unt organele de constatare potrivitart. +58 2i +56 c. pr. p:

    a% organele inspectiilor de stat, alte organe de stat, precum si ale unitatilor la care se refera art. 586 din&odul penal, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o

    controleaza potrivit legii; b% organele de control si cele de conducere ale administratiei publice, ale altor unitati la care se refera

    art. 586 din &odul penal, pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine ori subcontrolul lor.

    c% ofiterii si subofiterii din cadrul

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    5/38

    &ind infractiunea a fost savirsita pe o nava sau aeronava, termenele de mai sus curg de la ancorarea naveiori aterizarea aeronavei pe teritoriul roman.

    Procesele-verbale ?ncheiate de aceste organe constituie mijloace de proba.

    &.S!pr'e$(erea e)erci#a#a %e proc!ror in ac#i'i#a#ea %e !rmarire penala .

    Principala sarcin/ a procurorului n timpul urm/ririi penale e supravegherea desf/2ur/riiacestei activit/0i.ormele referitoare la supravegherea urm/ririi penale sunt nscrise n art. +5-++ c. pr. p. la care se

    adaug/ 2i dispozi0iile cuprinse n Legea +@5+ pentru organizarea judec/toreasc/. =upravegherea exercitat/ deprocuror urm/re2te realizarea scopului general al procesului penal, prev/zut de art. 5 c. pr. p. precum 2irespectarea cu stricte0e a legalit/0ii procesuale.

    =upravegherea urm/ririi penale de c/tre procuror vizeaz/ realizarea scopului procesului penal ncondi0iile respect/rii tuturor dispozi0iilor care disciplineaz/ nf/ptuirea actului de justi0ie penal/. Perimetrul ncare se nscriu activit/0ile ce fac obiectul supravegherii urm/ririi penale e marcat prin dispozi0iile art. +5 c. pr. p.din care prevede c/ procurorul vegheaz/ ca orice infrac0iune s/ fie descoperit/, orice infractor s/ fie tras lar/spundere penal/, 2i nici o persoan/ s/ nu fie urm/rit/ penal f/r/ s/ existe indicii temeinice c/ a s/v1r2it o fapt/prev/zut/ de legea penal/. )e asemenea vegheaz/ la respectarea libert/0ii individuale a cet/0enilor astfel ca nici opersoan/ s/ nu fie re0inut/ sau arestat/ dec1t n cazurile 2i condi0iile prev/zute de lege. Pentru a evita luarea unorm/suri gre2ite 2i pentru a asigura o aducere la ndeplinire n c1t mai bune condi0ii a m/surilor dispuse de procuror,legea prevede expres $+5 al. 8 c. pr. p.% c/ procurorul ia m/suri 2i d/ dispozi0ii n scris 2i motivat.

    # modalitate prin care procurorul asigur/ obiectivitate 2i operativitate rezolv/rii cauzelor penale n faza

    de urm/rire penal/, este aceea c/ procurorul are posibilitatea de a dirija cauzele penale de la un organ de cercetarela altul. Potrivit art. +57 al. 5c. pr. p. procurorul poate s/ dispun/ dup/ necesitate, ca ntr-o cauz/ n carecercetarea penal/ trebuie efectuat/ de un anumit organ de cercetare, s/ fie efectuat/ de un alt asemenea organ. #asemenea m/sur/ poate fi determinat/ de mprejur/ri c/ n cauza penal/ s-a f/cut o cerere de ab0inere saurecuzare, ori adunarea probelor s-ar putea face n condi0ii mult mai bune de c/tre organul c/ruia i se trimite cauzapenal/ n vederea efectu/rii urm/ririi.

    Posibilit/0ile de trecere a unei cauze penale ca urmare a dispozi0iei procurorului de la un organ decercetare la altul sunt delimitate de circumscrip0ia judiciar/ n care se exercit/ supravegherea. *ceasta presupunec/ at1t organul de cercetare de la care se ia cauza c1t 2i cel la care se trece, s/ se afle sub supravegherea aceluia2iprocuror. *2a dup/ cum rezult/ din prevederea art. +57 al. + c. pr. p. preluarea unei cauze de c/tre un organ decercetare penal/ ierarhic superior se dispune de procurorul de la parchetul care exercit/ supravegherea acesteia pebaza propunerii motivate a organului de cercetare penal/ care preia cauza 2i dup/ ncuno2tiin0area procurorului

    care exercit/ supravegherea.3n vederea sporirii operativit/0ii urm/ririi penale 2i pentru a nu obliga procurorul s/ fac/ multe deplas/ri

    n afara localit/0ii n care are sediul, legea permite acestuia s/ poat/ dispune n cazul n care intr/ n competen0a saobligatorie, ca anumite acte de cercetare s/ fie efectuate n localit/0i din afara sediului unit/0ii de procuratur/ dec/tre organul de poli0ie din acele localit/0i $art. +57 al.8 c. pr. p.%. *rt. +57 al.8 c. pr. p permite procuroruluidelegarea numai anumitor acte de cercetare. #rganul delegat nu poate efectua ntreaga cercetare pentru c/ s-areluda art. + c. pr. p. care d/ n competen0a exclusiv/ a procurorului urm/rirea acelor infrac0iuni.

    Pentru asigurarea respect/rii regulilor de baz/ privind legalitatea procesului penal procurorul arendatorirea s/ conduc/ 2i s/ controleze activitatea de cercetare penal/ a Poli0iei 2i a altor organe 2i totodat/ s/supravegheze ca actele de urm/rire penal/ s/ fie efectuate cu respectarea dispozi0iilor legale $art.+59 al.5 c. pr. p.%.

    La r1ndul lor, organele de cercetare penal/ sunt obligate s/ ncuno2tiin0eze procurorul despre infrac0iuneade care au luat cuno2tin0/ $art. +59 al. + c. pr. p.%. )in dispozi0ile articolului +59 al.4 c.pr. p. rezult/ c/ procurorul

    poate s/ asiste la efectuarea oric/rui act de cercetare penal/ sau s/-l efectueze personal, de asemenea poate s/cear/ spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penal/ care e obligat s/-l trimit/ cu toate actelemateriale 2i datele privitoare la faptele care formeaz/ obiectul cercet/rii.

    Potrivit art. +5 c.pr. p. procurorul poate s/ dea dispozi0ii cu privire la efectuarea oric/rui act de urm/rirepenal/. )ispozi0iile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penal/. )ac/ acest organ are def/cut obiec0ii poate sesiza procurorul ierarhic superior f/r/ a ntrerupe executarea dispozi0iilor. &u privire laobiec0ii procurorul sesizat este obligat a se pronun0a n termen de 4 zile.

    Pentru realizarea unei supravegheri eficiente legea acord/ procurorului dreptul s/ intervin/ c1nd constat/nelegalitatea unui act sau m/suri procesuale. *rt. ++ c. pr. p. prevede posibilitatea infirm/rii motivate de c/treprocuror a acestor acte. *ctele de urm/rire nelegale vor fi infirmate n m/sura n care au produs o v/t/mare ce nupoate fi nl/turat/ dec1t n acest fel. Potrivit dispozi0iilor privind nulitatea, nu este nevoie ca cel v/t/mat n

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    6/38

    drepturile sale s/ cear/ infirmarea actului nelegal. Procurorul infirm/ actul din oficiu, dac/ aceasta se impunepentru aflarea adev/rului 2i justa solu0ionare a cauzei.

    *.Efec#!area !rmaririi penale .

    )esf/2urarea urm/ririi penale constituie partea central/ a acestei faze nsum1nd n general cel mai mare 2icomplex volum de activit/0i. )esf/2urarea urm/ririi penale presupune efectuarea tuturor actelor procesuale 2iprocedurale necesare pentru realizarea obiectului urm/ririi, motiv pentru care majoritatea activit/0ilor seconcentreaz/ n jurul str1ngerii 2i administr/rii probelor referitoare la existen0a infrac0iunii, la identificareaf/ptuitorului 2i la stabilirea r/spunderii acestuia, n a2a fel nc1t s/ se poat/ decide dac/ este sau nu cazul s/ fietrimis n judecat/.

    Punerea in miscare a actiunii penale.!rm/rirea penal/ ncepe +in rem,pentru declan2area cercet/rilor nefiind necesar/ cunoa2terea

    f/ptuitorului. &1nd acesta devine cunoscut5apare posibilitatea punerii n mi2care a ac0iunii penale. *c0iuneapenal/ se exercit/ numai +in personam,tragerea la r/spundere penal/ av1nd n vedere o persoan/ cert/.

    )up/ nceperea urm/ririi penale organul de cercetare poate ajunge la concluzia c/ n cauz/ exist/ temeiuripentru punerea n mi2care a ac0iunii penale. 3n acest caz, face propuneri corespunz/toare pe care le nainteaz/procurorului $art. +48 c. pr. p. %.

    Propunerea organului de cercetare penal/, materializat/ ntr-un referat, se nainteaz/ spre rezolvareprocurorului. )ac/ propunerile sunt judicioase procurorul dispune de ordonan0/ punerea n mi2care a ac0iuniipenale $art. +46 c. pr. p. %. #rdonan0a de punere n mi2care a ac0iunii penale cuprinde toate men0iunile generale

    indicate n art. +4 c. pr. p. 2i n plus date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este nvinuit 2incadrarea juridic/ a acesteia+. 3n aceast/ situa0ie ordonan0a e un act de inculpare n baza c/ruia nvinuitul devineinculpat A parte n proces.

    )ac/ procurorul nu este de acord cu propunerea de punere n mi2care a ac0iunii penale, restituie dosarulorganului de cercetre cu indica0ia de a se continua cercet/rile, ori de c1te ori ele sunt necesare. 3n celelalte cazuri,procurorul dispune, dup/ caz, clasarea cauzei, scoaterea de sub urm/rire sau ncetarea urm/ririi penale; c1nd suntntrunite condi0iile din art. +4 c. pr. p. se dispune suspendarea urm/ririi penale, potrivit art. ++ pc. + lit. b. c. pr.p.

    3n cauzele penale care potrivit art. + c.pr.p. sunt urm/rite de procuror acesta poate pune n mi2careac0iunea penal/ personal, ordonan0a respectiv/ nefiind supus/ confirm/rii procurorului 2ef al unit/0ii sauprocurorului ierarhic superior. >xercitarea ac0iunii n continuare n fa0a instan0ei nu scap/ ns/ de sub control,rechizitoriul de trimitere n judecat/ fiind supus confirm/rii organelor superioare $art. + al. ultim c.pr.p.%.

    &ontinuarea cercetarii penale.3n urma rezolv/rii propunerii organului de cercetare, indiferent c/ acesta a dus sau nu la punerea n

    mi2care a ac0iunii penale, procurorul dispune, dac/ este cazul, continuarea cercet/rii penale, restituind dosarulorganelor de cercetare cu eventuale indica0ii obligatorii.

    )up/ primirea cauzei cu ac0iunea penal/, organul de cercetare cheam/ pe inculpat, i comunic/ faptapentru care este nvinuit 2i i d/ explica0ii cu privire la drepturile 2i obliga0iile pe care le are. Legea instituie astfelun contact obligatoriu ntre organul de cercetare 2i inculpat. #rganul de cercetare pune n vedere inculpatului aflatn libertate c/ este obligat s/ se prezinte la toate chem/rile 2i c/ are ndatorirea s/ comunice orice schimbare deadres/. $art. +47 alin. 4 c. pr. p.%. *ceast/ obliga0ie permite luarea f/r/ greutate a contactului ulterior cu inculpatul.

    Pentru ca absen0a imputabil/ inculpatului s/ nu constituie o piedic/ n desf/2urarea urm/ririi penale art.+47 alin. 8 c. pr. p. precizeaz/ c/ organul de cercetare penal/ va continua urm/rirea penal/ 2i f/r/ a-l asculta peinculpat c1nd acesta este disp/rut, se sustrage de la cercetare, sau nu locuie2te n 0ar/.

    )in dispozi0iile +4 al. 5c. pr. p. rezult/ c/ atunci c1nd procurorul a fost sesizat potrivit art. +48 c. pr. p. 2iel a dispus punerea n mi2care a ac0iunii penale dac/ constat/ c/ sunt ntrunite condi0iile prev/zute de lege pentruluarea m/surii arest/rii preventive a inculpatului va proceda n sensul art. 58B52i urm/toarele din c. pr. p. *stfel,el trebuie s/-l asculte 2i pe inculpat nainte de luarea m/surii arest/rii 2i afar/ de cazul c1nd acesta e disp/rut, seafl/ n str/in/tate sau se sustrage de la urm/rire. )up/ ascultarea inculpatului dac/ consider/ necesar, procuroruld/ ordonana0/ prin care dispune luarea m/surilor 2i emite de ndat/ mandat de arestare.

    3n situa0ia n care nvinuitul e arestat potrivit art. +44 c. pr. p. el va fi ascultat de procuror nainte deexpirarea termenului de arestare $+4 al + c. pr.p.%.

    5

    +

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    7/38

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    8/38

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    9/38

    )in aceast/ dispozi0ie art. +85 c. pr. p.rezult/ c/ n cazul n care este prezentat astfel cum a fost modificatprin legea 86@54 s-a dispus scoaterea de sub urm/rire penal/ n termenii art. 5 lit. b5c. pr. p.executareamustr/rii 2i mustrarea cu avertisment prev/zut de 595c. pr. p. cercetarea penal/ se realizeaz/ de c/tre procurorpotrivit cu dispozi0ia +87 c. pr. p.. *dic/ procurorul l dojene2te pe cel n cauz/ odat/ cu dispunerea m/suriirespective. )ac/ sanc0iunile nu pot fi executate de ndat/, procurorul fixeaz/ un termen la care va fi adusnvinuitul pentru a pune n executare respectiva ac0iune. 3n cazul n care cel sanc0ionat e minor la termenul fixatde procuror pentru aducerea minorului vor fi cita0i p/rin0ii ori, tutorele sau curatorul ori persoana n ngrijirea sausupravegherea c/reia se afl/ minorul.

    Punerea n executare a ordinului prin care s-a aplicat sanc0ionarea amenzii se face dup/ expirareatermenului de 6 zile de la ncuno2tiin0are iar dac/ a f/cut pl1ngere 2i a fost respins/ dup/ respingerea acesteia.

    >xecutarea propriu zis/ a amenzii se face n conformitate cu art. 88+ 2i 884 c. pr. p. adic/ de c/treprocuror prin trimiterea unui extras de pe partea din ordonan0/ care prive2te aplicarea amenzii, organul carepotrivit legii execut/ amenda penal/.

    3mpotriva ordonan0ei prin care s-a dispus scoaterea de sub supraveghere se poate face pl1ngere n termende 6 zile de la n2tiin0area persoanei interesate.

    *tunci c1nd procurorul nu e de acord cu propunerea organului de cercetare penal/ sau c1nd dispunescoaterea de sub urm/rire penal/ numai pentru anumi0i nvinui0i sau numai pentru anumite fapte ale cauzei vaproceda la restituirea dosarului organului de cercetare penal/, cu dispozi0iile de a continua cercetarea penal/.

    &lasarea cauzei .Potrivit art. 55 pct. 5 lit. a c. pr. p. c1nd se constat/ existen0a vreunuia din cazurile prev/zute n art. 5 c.

    pr. p. 2i c1nd nu e nvinuit n cauz/, n cursul urm/ririi penale se dispune clasarea pentru a putea fi dispus/. Pentru

    solu0ionarea clas/rii trebuie realizate cumulativ condi0iile:s/ existe vreunul din cazurile prev/zute n art. 5 c. pr. p.s/ nu existe nvinuit n cauz/&u privire la prima condi0ie trebuie remarcat faptul c/ existen0a unora din cazurile prev/zute n art. 5 c.

    pr. p. exclude inexisten0a nvinuitului n cauz/. *stfel nu se poate spune c/ fapta nu a fost s/v1r2it/ de nvinuit sauinculpat 2i n acela2i timp n aceea2i cauz/ nu exist/ nvinuit; de asemenea n cazul n care intervine decesulf/pta2ului, nu se poate spune c/ Dnu a existat nvinuit n cauz/E.

    3mprejurarea c/ ntr-o urm/rire nu exist/ nvinuit sau inculpat, luat/ singur/, nu duce la clasare ntruc1turm/rirea penal/ se ncepe 2i poate continua p1n/ la un moment in rem. )ac/ cercet/rile ntreprinse nu duc lastabilirea f/ptuitorului cauza nu se claseaz/, ndeplinindu-se toate actele de urm/rire realizabile p1n/ la ultimeleposibilit/0i, dup/ care urm/rirea se am1n/ f/r/ termen, p1n/ la descoperirea f/ptuitorului. =ingura limitare n timpa acestei am1n/ri este mplinirea termenului de prescrip0ie. )ispunerea de ndat/ a clas/rii are loc numai c1nd

    lipsa nvinuitului sau incupatului se datoreaz/ mprejur/rii c/ fapta nu este rezultatul ac0iunii sau inac0iunii uneipersoane. 3n celelalte cazuri, din punct de vedere practic mai numeroase, clasarea survine numai dup/ ndeplinireatermenelor de prescrip0ie ale exercit/rii ac0iunii penale, care reprezint/ intervale de timp ndelungat.

    Ferminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare.3n cazurile n care sunt realizate condi0ii de punere n mi2care a ac0iunii penale, organul de cercetare

    penal/ potrivit art. +48 c. pr. p. face propuneri n acest sens procurorului care g/sind ntemeiate propunerilerespective dispune prin ordonan0/ punerea n mi2care a ac0iunii penale.

    3n ipoteza n care urm/rirea penal/ s-a desf/2urat cu ac0iunea penal/ pus/ n mi2care, organul de cercetarepenal/ nainteaz/ procurorului dosarul privind pe inculpat.

    &ercetarea penal/ se consider/ terminat/ potrivit art. +69 c. pr. p., dac/ este complet/ 2i a avut loc, c1ndeste cazul, prezentarea materialului de urm/rire penal/. 3n aceast/ situa0ie, organul de cercetare nemaiav1nd dendeplinit activit/0i legate de proba0iune sau alte acte de urm/rire penal/ nainteaz/ dosarul la procuror, nso0it de

    un referat.Ferminarea urmaririi penale fara punerea in miscare a actiunii penale.3n cazul n care urm/rirea penal/ de organ de cercetare s-a desf/2urat f/r/ punerea n mi2care a ac0iunii

    penale distingem 4 momente principale 2i prin care e marcat/ activitatea final/ a organelor de cercetare penal/ 2ianume:ascultarea nvinuitului nainte de terminarea cercet/rii, naintarea dosarului priv1nd pe nvinuit 2iprezentarea materialului de urm/rire penal/ nvinuit de c/tre procuror, dac/ acesta apreciaz/ c/ e necesar.

    . Trimi#erea in /!%eca#a .

    Frimiterea n judecat/ reprezint/ ultimul moment al fazei de urm/rire penal/. )e ndat/ ce trimiterea njudecat/ se realizeaz/, urm/rirea este complet epuizat/ iar organele de urm/rire penal/ se dezinvestesc. Prinnaintarea dosarului la instan0/ este investit ace st organ 2i ncepe faza judec/0ii.

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    10/38

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    11/38

    >xaminarea dosarului de c/tre procuror implic/ 2i verificarea competen0ei organului de urm/rire. )ac/procurorul constat/ c/, urm/rirea unor infrac0iuni sau infractori prev/zu0i n art. +7-+9 2i + alin. 4 2i 8 c. pr. p.s-a f/cut de alt organ dec1t cel indicat, trimite cauza organului competent.

    >fectuarea urm/ririi penale de c/tre organul c/ruia procurorul i trimite dosarul dup/ verificare, ridic/probleme n leg/tur/ cu valabilitatea actelor deja ntreprinse. *rt. +9 alin. + c. pr. p. prevede c/ din actele anteriorndeplinite r/m1n valabile:

    m/surile asiguratorii luate;actele sau m/surile procesuale confirmate sau ncuviin0ate de procuror;actele procesuale care nu pot fi ref/cute#rganul c/ruia i se transmite dosarul ascult/ nvinuitul sau inculpatul, dup/ care hot/r/2te asupra

    activit/0ilor care trebuie efectuate n completarea cercet/rii penale

    0. RELUAREA URMRIRII PENALE .

    aza urm/ririi penale ia sf1r2it n urma aprecierii procurorului prin dispunerea solu0iei de trimitere njudecat/. Pe parcursul urm/ririi penale ori la sf1r2itul acesteia procurorul poate da una din solu0ii de scoatere desub urm/rire penal/, nceperea urm/ririi , clasarea cauzei. &u toate c/ prin solu0iile de mai sus ia sf1r2it urm/rireapenal/ sunt totu2i anumite cazuri prev/zute de lege c1nd aceasta poate fi reluat/ situa0ie n care terminareaurm/ririi penale are un caracter relativ. *stfel e posibil ca dup/ ce s-a dispus trimiterea n judecat/ 2i instan0a s-ainvestit cu judecata cauzei aceasta s/ constate c/ sunt temeiuri pentru a proceda la restituirea cauzei procuroruluipentru completare ori refacere a urm/ririi penale, ori ca urmare a extinderii activit/0ii penale sau a procedurii

    penale s/ fie necesar/ reluarea urm/ririi penale c1nd se va putea proceda la nceperea urm/ririi penale 2i dup/ ces-a dispus ncetarea sau scoaterea de sub urm/rire penal/, se constat/ c/ temeiul legal care a determinat luaream/surii nu a existat sau a disp/rut.

    Poate fi reluat/ 2i c1nd desf/2urarea procesului a fost ntrerupt fie nainte de a ajunge cauza n fa0ainstan0ei, fie dup/ aceea.

    *ceasta e o instan0/ procesual/ complementar/ cu caracter excep0ional care asigur/ aducerea proceduriipenale pe linia de desf/2urare normal/ prin reactivarea cursului urm/ririi penale n cazul prev/zut de lege.

    3n art. +7 c. pr. p. sunt prev/zute trei situa0ii de reluare a urm/ririi penale:ncetarea cauzei de suspendare;restituirea cauzei de c/tre instan0a de judecat/ n vederea refacerii sau complet/rii urm/ririi, ori ca urmare

    a extinderii ac0iunii penale sau a procesului penal;redeschiderea urm/ririi penale

    Pentru a se putea relua urm/rirea penal/ trebuie ntrunite cumulativ mai multe condi0ii:a%=/ fi intervenit una din ipotezele legale reluarea urm/ririi neput1ndu-se dispune dec1t n situa0iile

    limitativ reglementate de cod. &onstituie asemenea ipoteze urm/toarele situa0ii:urm/rirea a fost suspendat/;s-a dispus scoaterea de sub urm/rire sau ncetarea urm/ririi penale;s-a constatat n cursul judec/0ii c/ urm/rirea este incomplet/ sau au fost efectuate de un organ

    necompetent s-a dispus n cursul judec/0ii extinderea ac0iunii penale sau extinderea procesului penal.b%=/ se fi dep/2it ntr-un anume sens urm/rirea penal/ ca faz/ procesual/. *ceasta presupune o

    rentoarcere n faza urm/ririi penale fie dintr-o faz/ superioar/ $de exemplu, restituirea cauzei de c/tre instan0/ laprocuror% fie dintr-un cadru extraprocesual

    c%=/ existe un act de dispozi0ie a relu/rii urm/ririi penale, care s/ provin/ de la organul competent.#rganele de cercetare nu pot dispune iar p/r0ile nu pot ini0ia reluarea urm/ririi. =ingurii subiec0i care decid

    reluarea urm/ririi penale sunt: procurorul pentru cazurile c1nd nceteaz/ cauza de suspendare sau are locredeschiderea urm/ririi penale 2i instan0a c1nd cauza se restituie din faza judec/0ii.

    d%# ultim/ condi0ie rezult/ din art. +7 alin. + c. pr. p. care prevede c/ reluarea urm/ririi penale nu poateavea loc dac/ se constat/ c/ ntre timp a intervenit unul din cazurile prev/zute n art. 5 c. pr. p. )eci reluareaurm/ririi penale este posibil/ numai n m/sura n care ac0iunea penal/ mai este exercitabil/.

    3ntr-o urm/rire penal/ reluat/ se pot dispune m/suri preventive indiferent dac/ n urm/rirea anterioar/ aufost sau nu luate asemenea m/suri.

    )ac/ n urma relu/rii urm/ririi penale prev/zute n art.+7 lit. a 2i c c. pr. p. $ncetarea cauzei desuspendare 2i redeschiderea urm/ririi penale% se dispune arestarea inculpatului, termenul de o lun/ privitor laaceast/ m/sur/ curge de la data lu/rii m/surii. u aceea2i este situa0ia c1nd reluarea urm/ririi este determinat/ derestituirea cauzei de la instan0/ $art.+7 lit. b c. pr. p.% 2i inculpatul se afla arestat. 3n cursul judec/0ii m/suraarest/rii inculpatului nu este limitat/ n timp. 'estituindu-se dosarul la procuror 2i inculpatul fiind arestat n

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    12/38

    continuare n condi0iile unei urm/riri aflate n curs, problema duratei arest/rii se pune din nou. 3n acest caz,termenul de o lun/ prev/zut de lege nu se socote2te din momentul n care m/sura de preven0ie a fost luat/ ci de lanivelul datei primirii dosarului de c/tre procuror $art. +78 c. pr. p.%.

    &1t prive2te prelungirea arest/rii inculpatului aceasta poate avea loc n condi0ii obi2nuite legea preciz1ndc/ se aplic/ reglement/rile comune din art. 566 2i 56-5 c. pr. p. privind prelungirea mandatului de arestare.

    'eluarea n caz de restituire a cauzei de c/tre instan0a de judecat/

    )ac/ n cursul judec/0ii se constat/ c/ urm/rirea penal/ s-a aflat de un organ necompetent sau c/ nu aufost l/murite toate aspectele necesareunei juste solu0ion/ri a cauzei se procedeaz/ la restituirea cauzei primare nvederea relu/rii urm/ririi penale .

    3n asemenea situa0ie, n baza art. +7+ instan0a de judecat/ trebuie s/ dispun/ restituirea cauzei proceduralen vederea refacerii sau complet/rii urm/ririi penale ori ca urmare a extinderii ac0iunii penale sau a procesuluipenal.

    'estituirea cauzei de c/tre institu0ie poate fi dispus/ n urm/toarele situa0ii:n vederea refacerii urm/ririi penale c1nd se constat/ nainte de terminarea cercet/rii judec/torului c/

    pentru vreuna din infrac0iunile sau infractorii ar/ta0i n +7, +9, + al. 4 2i 8c. pr. p. urm/rirea penal/ s-a f/cutde un alt organ dec1t cel prev/zut n textele men0ionate. )up/ ncetarea dezbaterii cauza nu se mai restituie $art.44+ al 5 2i + c. pr. p.%

    n vederea complet/rii urm/ririi, atunci c1nd din adunarea probelor sau din dezbatere rezult/ c/ nu au fostl/murite toate aspectele necesare pentru o just/ solu0ionare a cauzei 2i c/ n fa0a instan0ei o asemenea completarenu ar putea fi efectuat/ dec1t cu o mare nt1rziere $art. 445 al 5 c. pr. p.%.

    n vederea extinderii actelor penale c1nd n cursul judec/0ii se descoper/ n sarcina inculpatului date cuprivire la $s/v1r2ire unei alte fapte prev/zute de legea penal/ % alte materiale care intr/ n con0inutul infrac0ionalpentru care a fost trimis n judecat/ $446 al. 5 c. pr. p.%.

    d% n vederea extinderii procesului penal, la cererea procurorului sau din oficiu, c1nd n cursul urm/ririipenale se descoper/ n sarcina inculpatului date cu privire la s/v1r2irea unei alte fapte prev/zute de legea penal/av1nd leg/tur/ cu infrac0iunea pentru care este trimis n judecat/ $art. 44 c. pr. p.%.

    e% n vederea extinderii procesului penal, c1nd n cursul judec/0ii se descoper/ date cu privire laparticiparea 2i a unei alte persoane la s/v1r2irea faptei prev/zute de legea penal/ pus/ n sarcina inculpatului saudate cu privire la s/v1r2irea unei infrac0iuni de c/tre o alt/ persoan/, dar n leg/tur/ cu fapta inculpatului, situa0ien care procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoan/.

    'eluarea n caz de redeschidere a urm/ririi penale'eluarea urm/ririi penale are loc 2i prin redeschiderea acesteia, dac/ ulterior ncet/rii urm/ririi sau

    scoaterii de sub urm/rire penal/, se constat/ c/ nu a existat n fapt cazul care a determinat luarea acestei m/surisau a disp/rut mprejurarea pe care se ntemeia ncetarea sau scoaterea de sub urm/rire penal/ $+74 al. 5 c. pr.p.%6.#rganul de cercetare penal/ dac/ constat/ existen0a vreunei situa0ii prev/zute de art. +74 c. pr. p. face propuneriprocurorului in acest sens.

    &u aceasta ocazie organul de cercetare intocme2te un referat cu asemenea propuneri pe care mpreun/ cudosarul, l nainteaz/ procurorului pe care-l supravegheaz/ pentu a decide. 3n urma verific/rii dac/ constat/ c/sunt ndeplinite condi0iile cerute de lege, procurorul dispune prin ordonan0/ redeschiderea urm/ririi penale. )ac/n cursul urm/ririi penale s-a dispus m/sura clas/rii cauzei 2i ulterior se constat/ c/ nu au existat cazul ori adisp/rut mprejurarea pe care se ntemeia clasarea, atunci nu se redeschide urm/rirea penal/, deoarece actele nu aufost f/cute fa0/ de nvinut ci se continu/ n vederea descoperirii f/ptuitorului.

    2. Pl3n$erea 4mpo#ri'a ac#elor i m5!rilor %e !rm5rire penal5 .

    Pl1ngerea mpotriva actelor si m/surilor de urm/rire penal/ ale organului de cercetare penal/.3n dispozi0ia art. +76 c. pr. p. orice persoan/ poate face pl1ngere mpotriva m/surilor 2i actelor de

    urm/rire penal/ dac/ prin aceasta s-a adus o v/t/mare intereselor sale legitime.Pot face pl1ngere nu numai persoanele care particip/ n calitate de p/r0i n procesul penal, ci orice

    persoan/ ale c/rei interese legitime au fost v/t/mate printr-un act sau m/sur/ procesual/.Pl1ngerea se adreseaz/ procurorului care supravgeheaz/ activitatea organului de cercetare penal/ 2i se

    depune fie direct la procuror, fie la organul de cercetare penal/.3n vederea rezolv/rii operative a pl1ngerii, organul de cercetare c1nd pl1ngerea a fost depus/ la acesta, e

    obligat ca n termen de 89 de ore de la primirea ei s/ o nainteze procurorului mpreun/ cu explica0iile sale.

    6

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    13/38

    Primind pl1ngerea procurorul e obligat s/ rezolve n termen de cel mult + zile de la primire 2i s/comunice de ndat/ persoanei care a f/cut pl1ngerea, modul n care a fost rezolvat/.

    Pl1ngerea contra actelor procurorului

    3n cadrul reglement/rii prevederilor art. +79 c. pr. p legea distinge dou/ categorii de acte ale procuroruluimpotriva c/rora cei interesa0i pot face pl1ngere:

    e prev/zut/ posibilitatea atac/rii actelor efectuate de procuroriar pe de alt/ parte, pot fi atacate acte efectuate de organe de cercetare penal/ pe baza dispozi0iilor date de

    procuror.Pl1ngerea mpotriva actelor procurorului se rezolv/ de c/tre prim-procurorul parchetului. 3n cazul n care

    m/surile 2i actele sunt ale prim-procurorului ori luate sau efectuate pe baza dispozi0iilor date de acesta, pl1ngerease rezolv/ de c/tre procurorul ierarhic superior.

    3n codul de procedur/ penal/ fost introdus art. 58B5 care are ca obiect special de reglementare, pl1ngereampotriva m/surilor preventive luate de procuror .

    3n art. 58B5 al. 5 c. pr. p. A mpotriva ordonan0ei de arest preventiv sau a aceleia de a nu p/r/si localitaease poate face pl1ngere la instan0a c/reia i-ar reveni competen0a s/ judece cauza n fond. *ceast/ pl1ngere serezolv/ conform unei proceduri urgente.

    Pl1ngerea mpreun/ cu dosarul cauzei va fi trimis/ instan0ei competente n +8 de ore iar invinuitul sauinculpatul arestat va fi adus n fa0a instan0ei 2i asistat de un ap/r/tor.

    Pl1ngerea se va cerceta n camera de consiliu, instan0a pronun01ndu-se n aceea2i zi dup/ ascultarea

    nvinuitului sau inculpatului, procurorul particip1nd n mod obligatoriu."nstan0a n cazul n care consider/ ca m/sura preventiv/ luat/ e ilegal/, dispune revocarea arest/rii 2i

    punerea n libertate a nvinuitului sau inculpatului ori dup/ caz, revocarea m/surii oblig/rii de a nu p/r/silocalitatea.

    3n cadrul reglement/rii privind eliberarea provizorie sub control judiciar sau pe cau0iune mpotrivaordonan0ei procurorului prin care e respins/ cererea de eliberare provizorie, se poate face pl1ngere la instan0ac/reia i-ar reveni competen0a s/ judece cauza

    II.PROCEDURA PLAN6ERII PREALA7ILE.

    Pl1ngerea prealabil/ constituie o institu0ie de drept penal, lipsa ei reprezent1nd o cauz/ de nl/turare ar/spunderii penale. "n cazul infrac0iunilor pentru care legea prevede necesitatea pl1ngerii prealabile a p/r0ii

    v/t/mate, ac0iunea penal/ nu se poate exercita n lipsa acestei pl1ngeri, art. +7 &od de procedur/ penal/ .)ispozi0iile art. +7 se coroboreaz/ 2i cu cele prev/zute de art. 5 &od de procedur/ penal/ unde se

    prevede c/ ac0iunea penal/ nu poate fi pus/ n mi2care, iar dac/ a fost pus/ n mi2care, nu mai poate fi exercitat/dac/ lipse2te pl1ngerea prealabil/ $ lit. f% sau aceasta a fost retras/ $lit. h%.

    =esizarea directa a instantei de judecata prin plangerea prealabila a persoanei vatamate numai poate avealoc , doar inceperea urmaririi penale si punere in miscare a actiunii penale fiind conditionata de plangereaprealabila.

    &odul penal actual prevede ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila apersoanei vatamate in cazul urmatoarelor infractiuni:

    - lovirea sau alte violente - art. 59;- vatamarea corporala - art. 595;- vatamarea corporala din culpa - art. 595 alin. $5% si $4%;

    - violarea de domiciliu - art. 5+ alin $5%;- violarea secretului corespondentei - art. 56;- divilgarea secretului profesional - art. 5;- violul - art. 57 alin. $5%;- furtul pedepsit la plangerea prealabila - art. +5;- abuzul de incredere - art. +54;- gestiunea frauduloasa - art. +58;- distrugerea - art. +57 alin. $5%;- abandonul de familie - art. 46;- nerespectarea masurilor privind incredintarea minorilor - art. 47;- tulburarea folosintei locuintei - art. 4+.

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    14/38

    =unt situatii cand in unele legi cu dispozitii penale, actiunea penala se pune in miscare la plangereaprealabila a persoanei vatamate: de exemplu art. +7 alin $+% si $8% din Legea nr. 65@56 priviind organizarea siexercitarea profesiei de avocat.

    Fitularii plangerii prealabile

    Potrivit art. +7 alin. $5%, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangereaprealabila a persoanei vatamate pentru infractiunile pe care legea le prevede in acest sens.

    aptul ca numai persoana vatamata este titularul plangerii penale rezulta si din dispozitiile art.545 &. pen., potrivit caruia in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale esteconditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlaturaraspunderea penala.

    *ceste reglementari fac ca dreptul de a introduce plangerea sa aiba un caracter personaldeterminat, indivizibil si netransmisibil, raportat la caracterul infractiunilor pentru care &odul penal prevede caeste necesara o astfel de plangere.

    =fera titularilor plangerii prealabile este amplu reglementata de &odul de procedura penala.u pot fi titulari ai plangerii prealabile:

    - copilul major pentru parintele sau;- un sot pentru celalalt sot.

    Persoana vatamata fiind singura care are dreptul exclusiv de a trage la raspundere pe o altapersoana pentru care a savarsit una din acele infractiuni pentru care este necesara plangerea prealabila.

    &onform art. 545 alin. $4% &. pen., fapta care a adus o vatamare mai multor persoane va atrageraspunderea penala chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine numai de catre una dintre ele.

    Potrivit art. 545 alin. $8% &. pen., fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor lasavarsirea unei infractiuni chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine numai cu privire la unul dintreei.

    Legea prevede posibilitatea introducerii plangerii prealabile si de catre alte persoane.Plangerea prealabila poate fi formulata si de o persoana juridica ce a suferit o vatamare printr-o

    infractiune pentru care legea conditioneaza punerea in miscare a actiunii penale de o astfel de plangere.Potrivit art. +98 alin. $+%, daca persoana vatamata este un minor sau un incapabil, plangerea prealabila va

    fi introdusa de persoana indreptatita a reclama."n conformitate cu dispozitiile art. 54+ alin. $4% &. pen., reprezentantul legal al persoanei lipsite

    de capacitate de exercitiu poate introducere plangere si totodata se poate impaca cu inculpatul.

    Plangerea prealabila poate fi formulata si de reprezentantul legal al persoanei vatamate carepotrivit legii pot fi, parintii, tutore, curator, sau prin mandatar.

    Mandatul trebuie sa fie unul cu caracter special iar procura va fi atasata la dosar."n cazul in care persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de

    exercitiu restransa, in conformitate cu prevederile art. 545 alin. $6% &. pen., actiunea penala se pune in miscare dinoficiu.

    )aca dupa introducerea plangerii prealabile a intervenit decesul persoanei vatamate, procesulpenal va continua intrucat decesul acesteia nu constituie o cauza din cele sa conduca la stingerea actiunii penale.

    "n situatia in care plangerea prealabila a fost formulata de o persoana fara calitate, persoanavatamata si-o va putea insusi printr-o declaratie daca organelor de cercetare penala sau dupa caz in fata instanteide judecata in termen de doua luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul $art. +98 alin. $5%

    &ontinutul plangerii prealabile

    Potrivit art. +94, plangerea prealabila trebuie sa cuprinda:- descrierea faptei;- indicarea autorului;- aratarea mijloacelor de proba;- indicarea adreselor partilor si a martorilor;- precizarea daca persoana vatamata se constituie sau nu parte civila si cand este cazul indicarea

    persoanelor raspunzatoare civilmente.Legea nu cere ca persoana vatamata sa arata si incadrarea juridica a faptei pe care o reclama.Plangerea prealabila se face printr-o cerere scrisa dar si oral in cazul in care persoana vatamata nu

    stie sa scrie.Plangerea prealabila va fi semnata de persoana vatamata.

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    15/38

    Fermenul de introducere a plangerii prealabile

    Potrivit art. +98 alin. $5%, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara oplangere prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de doua luni, din ziua in care persoana vatamata astiut cine este faptuitorul. )epasirea termenului de introducere a plangerii prealabile atrage solutii de fondrespectiv incetarea urmaririi penale si incetarea procesului penal, nu anularea sesizarii organului de urmarirepenala sau a instantei de judecata.

    "n acest sens este si dispozitia din art. +96 care prevede ca plangerea prealabila gresit indreptata la organulde urmarire penala sau la instanta de judecata se demite organului competent. "n aceste cazuri, plangerea seconsidera valabila daca a fost introdusa in termen la organul competent.

    Fermenul de doua luni se calculeaza potrivit dispozitiilor art. 59 - 597 &. proc. pen., exceptie facand,potrivit art. 599, doar termenele privitoare la luarea, mentinerea sau revocarea masurilor preventive.

    Pl1ngerea prealabil/ introdus/ la organul de cercetare penal/ sau procurorului

    *rticolul +7 alin. + &od procedur/ penal/ stabile2te c/ Gpl1ngerea prealabil/ se adreseaz/ organului decercetare penal/ sau procurorului, potrivit legii, G aceasta este modificarea adus/ prin Legea nr.46@+ privindmodificarea 2i completarea &odului de procedur/ penal/, urm1nd ca n toate cazurile n care legea prevedecondi0ia ca ac0iunea penal/ se pune n mi2care la pl1ngerea prealabil/ toate aceste pl1ngeri se vor adresa organuluide cercetare penal/ 2i procurorului.

    3n aceste cazuri, urm/rirea penal/ se desf/2oar/ obi2nuit, procesul penal av1nd forma tipic/. #rganul decercetare penal/ sau procurorul, primind pl1ngerea, procedeaz/ potrivit dispozi0iilor art. ++9 &od de procedur/penal/, dispun1nd, dup/ caz, nceperea sau nenceperea urm/ririi penale.

    >ste posibil s/ fie s/v1r2ite mai multe infrac0iuni n stare de indivizibilitate sau de conexitate, din careunele sunt de competen0a organului de cercetare penal/, altele de competen0a organului de urm/rire penal/competent dup/ calitatea persoanei f/ptuitorului.

    3n caz de infrac0iune flagrant/, organul de urm/rire penal/ este obligat s/ constate s/v1r2irea acesteia,chiar n lipsa pl1ngerii prealabile, astfel ar putea fi obstaculat/ aflarea adev/rului prin dispari0ia mijloacelor deprob/.

    )up/ primirea pl1ngerii prealabile, organul de cercetare al poli0iei judiciare sau procurorul procedeaz/potrivit regulilor de procedur/, dispun1nd nceperea urm/ririi penale 2i efectuarea cercet/rii sau dispun1ndnenceperea urm/ririi penale dac/ exist/ vreo cauz/ de mpiedicare a punerii n mi2care a ac0iunii penale $art. 5

    &od de procedur/ penal/%. !rm/rirea penal/ se desf/2oar/ cu participarea persoanei v/t/mate, care are un drept dedispozi0ie asupra ac0iunii penale prin retragerea pl1ngerii prealabile sau prin mp/carea cu inculpatul. )up/terminarea cercet/rii penale, cauza se rezolv/ de c/tre procuror potrivit regulilor de procedur/ cu finalizareaurm/ririi penale.

    >ste posibil ca, n cursul urm/ririi penale, pentru o infrac0iune pentru care s-a dispus din oficiu ncepereaurm/ririi penale, s/ se ajung/ la schimbarea ncadr/rii juridice ntr-o infrac0iune pentru care se cere pl1ngereaprealabil/ a persoanei v/t/mate.

    3n aceast/ situa0ie, organul de cercetare penal/ sau procurorul cheam/ persoana v/t/mat/ 2i o ntreab/dac/ n0elege s/ fac/ pl1ngere prealabil/, n caz afirmativ, organul de urm/rire, dup/ caz, continu/ cercetarea . 3ncazul n care persoana v/t/mat/ declar/ c/ nu face pl1ngere prealabil/, dosarul se nainteaz/ procurorului cupropunerea de a se nceta urm/rirea n temeiul art. 5 lit. f &od de procedur/ penal/.

    &alitatea pe care o are f/ptuitorul n momentul s/v1r2irii infrac0iunii poate atrage competen0a unui anumit

    organ de urm/rire penal/ . Legea prevede, pentru o asemenea situa0ie, competen0a prioritar/ 2i exclusiv/ a unuianumit organ de urm/rire penal/, c/ruia trebuie s/ i se trimit/ pl1ngerea datorit/ faptului c/ aceasta fuseseadresat/ altui organ de urm/rire sau instan0ei de judecat/.

    "nfrac0iunile pentru care pl1ngerea prealabil/ se introduce la organele de cercetare penal/ sau laprocuror, infrac0iunile care prev/d aceast/ obliga0ie sunt prev/zute at1t n &odul penal precum 2i n alte legispeciale .

    *mintim c1teva articole: lovirea sau alte violen0e $art.59%, v/t/marea corporal/ din culp/ $ art. 595%,violarea de domiciliu $art. 5+%, amenin0area $ art. 54%, -art595-v/t/mare corporal/; art.598 alin. 4-v/t/marecorporal/ din culp/; art.5+-violare de domiciliu; art.56-violarea secretului coresponden0ei; art.5-violareasecretului profesional; art.57 alin.5 A violul; art.+57alin.5 -distrugere; art.46-abandonul de familie; art.47-nerespectarea m/surilor privind ncredin0area minorului; art.4+ Atulburarea folosin0ei locuin0ei 2.a..

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    16/38

    *l/turi de aceste prevederi ale &odului penal mai sunt dispozi0iile din legile speciale pentru care ac0iuneapenal/ se pune n mi2care la pl1ngerea prealabil/, cum sunt cele prev/zute de art. 6 din Legea nr. 55 din+.5.55 privind combaterea concuren0ei neloiale, de art. 58, 585 2i 58+ lit. a, c, j, l, n 2i o din Legea nr.9@5privind dreptul de autor 2i drepturile conexe $M.#f. nr.@5% 2.a.

    3n aceste cazuri, urm/rirea penal/ se desf/2oar/ obi2nuit, procesul penal av1nd forma tipic/. #rganul decercetare penal/ sau procurorul, primind pl1ngerea, procedeaz/ potrivit dispozi0iilor art. ++9 &od de procedur/penal/, dispun1nd, dup/ caz, nceperea sau nenceperea urm/ririi penale.

    >ste posibil s/ fie s/v1r2ite mai multe infrac0iuni n stare de indivizibilitate sau de conexitate, din careunele sunt de competen0a organului de cercetare penal/, altele de competen0a organului de urm/rire penal/competent dup/ calitatea persoanei f/ptuitorului.

    3n aceast/ situa0ie, urm/rirea penal/ revine organului de urm/rire competent dup/ calitatea persoanei,c/ruia i se trimite cauza privitoare la toate faptele 2i to0i f/ptuitorii.

    3n caz de infrac0iune flagrant/, organul de urm/rire penal/ este obligat s/ constate s/v1r2irea acesteia,chiar n lipsa pl1ngerii prealabile, astfel ar putea fi obstaculat/ aflarea adev/rului prin dispari0ia mijloacelor deprob/.

    )up/ primirea pl1ngerii prealabile, organul de cercetare al poli0iei judiciare sau procurorul procedeaz/potrivit regulilor de procedur/, dispun1nd nceperea urm/ririi penale 2i efectuarea cercet/rii sau dispun1ndnenceperea urm/ririi penale dac/ exist/ vreo cauz/ de mpiedicare a punerii n mi2care a ac0iunii penale $art. 5&od de procedur/ penal/ %. !rm/rirea penal/ se desf/2oar/ cu participarea persoanei v/t/mate, care are un dreptde dispozi0ie asupra ac0iunii penale prin retragerea pl1ngerii prealabile sau prin mp/carea cu inculpatul. )up/terminarea cercet/rii penale, cauza se rezolv/ de c/tre procuror potrivit regulilor de procedur/ cu finalizarea

    urm/ririi penale.>ste posibil ca, n cursul urm/ririi penale, pentru o infrac0iune pentru care s-a dispus din oficiu nceperea

    urm/ririi penale, s/ se ajung/ la schimbarea ncadr/rii juridice ntr-o infrac0iune pentru care se cere pl1ngereaprealabil/ a persoanei v/t/mate.

    3n aceast/ situa0ie, organul de cercetare penal/ sau procurorul cheam/ persoana v/t/mat/ 2i o ntreab/dac/ n0elege s/ fac/ pl1ngere prealabil/, n caz afirmativ, organul de urm/rire, dup/ caz, continu/ cercetarea .

    3n cazul n care persoana v/t/mat/ declar/ c/ nu face pl1ngere prealabil/, dosarul se nainteaz/procurorului cu propunerea de a se nceta urm/rirea n temeiul art. 5 lit. f &od de procedur/ penal/.

    Pl1ngerea prealabil/ introdus/ la organul de urm/rire penal/ competent

    &alitatea pe care o are f/ptuitorul n momentul s/v1r2irii infrac0iunii poate atrage competen0a unui anumit

    organ de urm/rire penal/, fie organe de cercetare penal/, fie procuror. Legea prevede, pentru o asemenea situa0ie,competen0a prioritar/ 2i exclusiv/ a unui anumit organ de urm/rire penal/, c/ruia trebuie s/ i se trimit/ pl1ngereac/ aceasta fusese adresat/ altui organ de urm/rire sau instan0ei de judecat/.

    &alitatea prev/zut/ de lege este cea de judec/tor, procuror, , militar, controlor financiar de la &urtea de&onturi sau contra uneia dintre persoanele ar/tate n art. + pct. 5. &od de procedur/ penal/. *rticolul + pct. 5din &odul de procedur/ penal/ se refer/ la competen0a de judecat/ a 3naltei &ur0ii de &asa0ie 2i

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    17/38

    Legislativ, *vocatul Poporului, 2efi ai cultelor religioase 2i al0i membri ai 3naltului &ler cu rang de arhiereu sauechivalent al acestuia, chestorii de poli0ie etc.

    'a0iunile pentru care exist/ forme speciale de competen0/ n func0ie de calitatea f/ptuitorului constau fien regimul special al unor anumite domenii $n cazul infrac0iunilor s/v1r2ite de militari%, fie n pozi0ia pe caref/ptuitorul o de0ine n cadul autorit/0ilor publice $n cazul demnitarilor% fie pentru nl/turarea unor suspiciuni cuprivire la modul de nf/ptuire a justi0iei, av1nd n vedere profesia juridic/ a f/ptuitorului $ n cazul magistra0ilor%.

    =ub aspectul competen0ei personale, are relevan0/ numai calitatea f/ptuitorului. 'ezult/, n concluzie, c/pentru determinarea competen0ei personale a unui anumit organ judiciar nu prezint/ interes calitatea celorlaltep/r0i.

    >sen0ial n stabilirea competen0ei personale este ca respectiva calitate a f/ptuitorului s/ existe lamomentul s/v1r2irii infrac0iunii.Per a contrario, dob1ndirea calit/0ii dup/ s/v1r2irea infrac0iunii nu determin/schimbarea competen0ei penale $art. 8 alin. + &od de procedur/ penal/%. Prin excep0ie de la aceast/ regul/, art.8 alin. + &od de procedur/ penal/ a fost completat cu reglementarea potrivit c/reia dob1ndirea vreunuia dincalit/0ile prev/zute n art. + pct. 5 &od de procedur/ penal/ va conduce la schimbarea competen0ei. *stfel, nipoteza n care ulterior comiterii faptei inculpatul a dob1ndit calitatea de general de divizie, competent/ s/solu0ioneze cauza n prim/ instan0/ va fi 3nalta &urte de &asa0ie 2i

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    18/38

    de urm/rire. *2adar, se prorog/ competen0a la organul de urm/rire competent pentru toate infrac0iunile conexe 2iindivizibile cu una din infrac0iunile de competen0a acestui organ.

    # dat/ sesizat cu pl1ngerea prealabil/, pentru una sau mai multe persoane cu calitatea care atrage oanumit/ competen0/, organul de urm/rire penal/ competent desf/2oar/ o activitate obi2nuit/ de urm/rire penal/,ca orice alt organ de urm/rire penal/, cu precizarea c/ urm/rirea nu poate ncepe sau continua f/r/ autorizareaprealabil/, dup/ caz, a &amerei din care face parte, pentru senatori sau deputa0i, a Pre2edintelui 'om1niei sau auneia din &amere, pentru un ministru, a avizului Pre2edintelui 'om1niei, pentru judec/torii de la 3nalta &urte de&asa0ie 2i

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    19/38

    - procurorul participa obligatoriu la sedintele care se desfasoara la judecatorie daca inculpatul estearestat $cand in cauza sunt mai multi inculpati, este suficient ca unul din ei sa se judece in stare de arestpentru ca prezenta procurorului in sedinta sa devina obligatorie%;

    - procurorul participa in mod obligatoriu si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepseiamenzii cu cea a inchisorii $art. 885%.

    La sedintele de judecata priviind alte infractiuni, procurorul participa atunci cand consideranecesar.

    "n desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor procurorul exercita rolul sau activ invederea aflarii adevarului si respectarii dispozitiilor legale.

    Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinandseama de probele administrate.

    &ererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.&and cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreo una din cauzele

    de incetare a procesului penal prevazute in art. 5, procurorul pune, dupa caz, concluzii de anchetare ainculpatului sau de incetare a procesului penal.

    "ncalcarea dispozitiilor priviind participarea procurorului la judecata la prima instanta estesanctionata cu nulitatea absoluta $art. 57 alin $+% %.

    Prin urmare, activitatea de judecata in prima instanta are drept scop aflarea adevarului cu privirela fapta si persoana cu care a fost sesizata instanta de judecata.

    "n toate cazurile in care asistenta juridica a inculpatului este obligatorie, participarea aparatoruluieste obligatorie.

    Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu este sanctionata cu nulitateaabsoluta a hotararii, potrivit dispozitiilor art. 57 alin. $+%.

    )aca aparatorul ales nu se prezinta la termenele de judecata, cand prezenta sa este obligatorie siacesta nu-si poate justifica lipsa, instanta poate aplica aparatorului o amenda de la 6 lei la 6. lei.

    *laturi de organele judiciare si de parti, la judecata in prima instanta participa si alte persoaneprecum: martori, experti, interpreti.

    Prezenta acestor persoane este asigurata prin intermediul institutiei citarii partilor.Lipsa nejustificata a martorului este sanctionata cu o amenda judiciara de la +6 lei la 6. lei.

    ".O:iec#!l /!%eca#ii in prima in#an#a

    *sa cum rezulta din dispozitiile art. 457, judecata se margineste la fapta si la persoana aratata inactul de sesizare al instantei, iar in caz de extindere al procesului penal, si la fapta si persoana la care serefera extinderea.

    "n acceptiunea art. 457, prin fapta aratata in actul de sesizare nu se poate intelege numai simplareferire la o anumita fapta mentionata in rechizitoriu ci la descrierea acelei fapte intr-un mod susceptibilde a produce consecinte juridice, de a investi instanta.

    )aca o astfel de conditie nu este indeplinita nu se poate sustine ca instanta a fost investita cu ofapta aratata in actul de sesizare.

    #biectul judecatii il poate forma si faptele si persoanele pentru care, in conditiile art. +795 alin $9%litera c%, judecatorul care a examinat plangerea persoanei interesate impotriva solutiei procurorului denetrimitere in judecata a dispus desfiintarea acesteia si a retinut cauza spre judecare.

    &.E)#in%erea o:iec#!l!i /!%eca#ii ;ar#. && ar#. &&0 ar#. &&2lementele noi se pot referi la alte acte materiale, alte infractiuni savarsite de inculpat, altepersoane participante la savarsirea infractiunii ce face obiectul cauzei.

    "n toate aceste situatii legea permite extinderea obiectului judecatii cu respectarea anumitorreguli.

    >xtinderea obiectului judecatii poate avea loc numai in cursul judecatii in prima instanta.

    *. Defa!rarea /!%eca#ii in prima in#an#a

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    20/38

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    21/38

    presedintele inmanand copia actului respectiv si ingrijindu-se de a mentiona in incheierea de sedinta acestfapt.

    )upa apelul partilor presedintele completului cere martorilor prezenti sa paraseasca sala desedinta, panandu-le in vedere sa nu se indeparteze fara incuviintarea sa.

    Legea prevede ca expertii pot ramane in sala de sedinta, afara de cazul instanta dispune altfel.Martorii, expertii, interpretii pot fi ascultati chiar daca nu au fost citati sau nu au primit citatie,

    insa numai dupa ce s-a stabilit identitatea lor."n exercitarea rolului activ, presedintele completului de judecata are obligatia sa explice persoanei

    vatamate ca se poate constitui parte civila sau poate participa in proces ca parte vatamata.Presedintele completului intreaba pe procuror si pe parti daca au de formulat exceptii, cereri sau

    propun efectuarea de probe noi.&ererile si exceptiile ridicate de procuror sau de parti, precum si exceptiile ridicate din oficiu

    capata caracter de chestiuni incidente asa cum sunt denumite de art. 4+."nstanta este obligata sa puna in discutie chestiunile incidente si sa se pronunte asupra lor prin

    incheiere motivata.'etractarea totala sau partiala a declaratiilor anterioara nu este de natura prin ea insasi sa inlature

    acea declaratie, deoarece s-ar lipsi de eficienta probe administrate in mod legal."nstanta poate totusi inlatura declaratiile asupra carora s-a revenit dar, numai in masura in care

    retractarea este temeinic motivata si imprejurarile cauzei formeaza convingerea ca relatarile anterioare nureprezinta realitatea+.

    "n cazul cand se propun noi probe, trebuie sa arate faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi

    dobandite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar ince priveste martorii si expertii, identitatea si adresa acestora.

    *tat procurorul cat si partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetariijudecatoresti.

    0.Cerce#area /!%eca#oreaca

    )upa ce au fost indeplinite toate masurile premergatoare si instanta constata ca nu exista vreo unimpediment pentru buna desfasurare a procesului va constata cauza in stare de judecata $art. 4+5%.

    "n cadrul acestei activitati denumita si Iancheta judiciaraI, instanta va readministra probele careau fost administrate in faza de urmarire penala putand administra si probe noi.

    #rdinea de efectuare a actelor de cercetare judecatoreasca poate fi schimbata pentru buna

    desfasurare a procesului penal.)aca inculpatul este prezent, schimbarea ordinii nu poate fi dispusa decat dupa ascultarea

    acestuia.Presedintele dispune ca grefierul sa dea citire sau sa faca o prezentare succinta a actului de

    sesizare a instantei dupa care explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce.Fotodata, instiinteaza pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i

    atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa, precum si cu privire la dreptul de a puneintrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor, expertilor si de a da explicatii in cursul cercetariijudecatoresti cand socoteste ca este necesar.

    =e trece apoi la ascultarea inculpatului dupa ce se verifica identitatea acestuia.)eclaratiile orale ale inculpatului se consemneaza de catre grefier in scris la persoana intai la

    dictarea presedintelui4si se semneaza dupa lectura de cel in cauza.

    "nculpatul este lasat sa spuna tot ce stie despre fapta pentru care este trimis in judecata, apoi i sepot pune intrebari de catre presedinte si in mod nemijlocit de catre ceilalti membri ai completului, de catreprocuror, de partea vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati si deaparatorul inculpatului a carui ascultare se face.

    "ntrebarile se pun prin intermediul presedintelui completului de judecata care poate proceda larespingerea acelora ce nu sunt necesare pentru justa solutionare a cauzei.

    &and inculpatul face declaratii care nu corespund cu cele date anterior, i se cer explicatii asupracontrazicerilor, iar daca refuza, instanta va dispune citirea declaratiilor anterioare.

    +

    4

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    22/38

    "n cauzele cu mai multi inculpati, regula este aceea ca fiecare inculpat se asculta in prezentacelorlalti.

    )aca instanta considera necesar ii poate asculta pe inculpati separat iar dupa terminarea audierilorle vor fi citite in mod obligatoriu declaratiile date de ceilalti inculpati.

    "nstanta de judecata poate proceda la reascultarea unuia sau mai multi inculpati in prezentacelorlalti.

    "ncalcarea dispozitiilor priviind ascultarea inculpatului pot atrage nulitatea hotararii daca se vadovedi ca inculpatul a suferit o vatamare in sustinerea apararilor

    sale.Ascultarea celorlalte parti (art. 326)

    )upa ascultarea inculpatului se procedeaza la ascultarea partii vatamate, partii civile, partiiresponsabil civilmente.

    'egulile de ascultare a inculpatului se aplica si in cazul ascultarii celorlalte parti.

    Ascultarea martorilor (art. 327 - 328)

    "n vederea audierii, martorii sunt chemati pe rand in sala de judecata.)upa identificare si prestarea juramantului protrivt normelor din partea generala a codului, se

    trece la audierea acestora.Martorul este lasat sa declare tot ce stie cu legatura la faptele si imprejurarile pentru dovedirea

    carora a fost propus.

    Martorului i se pot pune intrebari de catre instanta si de catre procuror, de partea care l-a propus,precum si de celelalte parti.

    Martorul care poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta poate sa-l citeasca in instanta, iarinscrisul poate fi retinut la dosar in original sau in copie.

    "n situatia in care un martor numai poate fi audiat din motive bine intemeiate instanta poatedispune citirea depozitiei date in cursul urmaririi penale.

    )aca cu ocazia audierii, martorul face afirmatii contradictorii, instanta poate dispune citireadeclaratiilor date la organul de urmarire penala.

    "n asemenea cazuri urmeaza a retine numai acele declaratii care, in raport cu toate elementelecauzei, pot fi considerate ca exprima adevarul, indiferent in ce stadiu al procesului ai fost facute8.

    Lipsa martorilor poate conduce la concluzia ca audiera acestora numai este necesara astfel cajudecata va continua.

    "n caz contrar, se va dispune amanarea cauzei in vederea audierii martorilor a caror lipsa nu estejustificata.

    *tat procurorul cat si partile care au propus audierea unor martori pot renunta in masura in carenumai este necesar audierea acestora, insa instanta este obligata sa puna aceasta chestiune in discutiapartilor.

    "n urma ascultarii martorii raman in sala la dispozitia instantei pana la terminarea cercetariijudecatoresti care se efectueaza in sedinta aflata in curs.

    )aca instanta constata cu numai este necesar reaudierea martorului poate permite plecareaacestuia din sala de sedinta.

    "n continuarea cercetarii judecatoresti se procedeaza la prezentarea mijloacelor materiale de probaatunci cand acestea exista si la administrarea de probe noi.

    *stfel daca sunt necesare lamuririle unui expert se va proceda la ascultarea acestuia, sau daca

    anumite dovezi pot fi facute prin inscrisuri ele vor fi prezentate pentru a fi examinate de instanta.&ercetarea judecatoreasca poate necesita uneori efectuarea unei cercetari la fata locului sau a unei

    reconstituiri, caz in care sunt aplicabile dispozitiile din partea generala a &odului $art. 5+ - 545%."nstanta indeplineste aceste activitati in conditiile proprii fazei de judecata, cu deplasarea

    intregului complet, a grefierului, prezenta procurorului cand aceasta este obligatorie, citarea partilor s.a..Foate aceste activitati efectuate se desfasoara ca o continuare a sedintei de judecata6."n cursul cercetarii judecatoresti, pot interveni anumite situatii cand in urma administrarii unor

    noi probe sau in urma readministrarii probelor din dosar instanta sa dispuna restituirea cauzei la procurorpentru ca urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent sau pentru completarea urmaririi

    8

    6

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    23/38

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    24/38

    &and dezbaterile se prelungesc ele pot fi intrerupte dar nu mai mult de 6 zile.!ltimul cuvant al inculpatului personal este reglementat de art. 485."nainte de a se incheia dezbaterile, presedintele completului de judecata da ultimul cuvant

    inculpatului personal."n timp ce inculpatul are ultimul cuvant nu i se pot pune intrebari.&u aceasta ocazie inculpatul poate aduce noi argumente, noi precizari esentiale, ultima sa aparare

    pentru justa solutionare a cauzei.eacordarea ultimului cuvant inculpatului personal poate atrage nulitatea hotararii pronuntate

    daca se va constata ca exista o vatamare ce nu poate fi inlaturata.)upa terminarea dezbaterii judecatoresti se declara inchisa sedinta de judecata trecandu-se la

    deliberarea si solutionarea cauzei."nstanta poate dispune ca partile sa depune concluzii scrise care sa cuprinda sustinerile facute

    oral.

    >. Re#i#!irea ca!zei la proc!ror

    "nstanta poate sa restitue cauza pentru refacerea urmaririi penale sau pentru completarea ei.Pentru refacerea urmaririi penale instanta poate intr-un singur caz sa restituie cauza la procuror,

    cand constata inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, cand cauza respectiva s-a efectuat cercetareapenala de alt organ decat cel competent.

    &erinta refacerii urmaririi penale este determinata de faptul ca normele de competenta materiala

    si personala sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute.&auza nu se restitue la procuror in doua situatii:a% cand constatarea competentei organului de cercetare penala s-a facut dupa inceperea dezbaterii

    si aceasta pentru ca terminarea cercetarii judecatoresti a acoperit neregularitatea cercetarii penale.b% cand competenta organului de cercetare penala este urmarea schimbarii incadrarii juridice a

    faptei pe baza probelor administrate in cursul judecatii.Pentru completarea urmaririi penale instanta poate restitui cauza la procuror daca constata in

    cursul judecatii ca urmarirea penala nu este completa si daca completarea nu se poate face in cursuljudecatii.

    )esi in art. 44+ s-a prevazut, un singur caz de restituire pentru refacerea urmaririi penale, inpractica instantelor o astfel de restituire s-a dispus si atunci cand au fost incalcate alte dispozitii legaleaflate sub sanctiunea nulitatii absolute, in cazul in care materialul de urmarire penala a fost prezentat unui

    inculpat minor sau detinut fara a se-i fi asigurat asistenta juridica obligatorie, ori in cauzele cu inculpatiminori nu se efectuase ancheta sociala in cursul urmaririi penale.

    Prin legea nr. 4+@+ a fost completat art. 44+, in sensul ca instanta se desesizeaza si restituecauza la procuror pentru refacerea urmaririi penale in cazul nerespectarii dispozitiilor privitoare lacompetenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta invinuitului sau ainculpatului si asistarea acestuia de aparator.

    oua reglementare face astfel precizari provenite din jurisprudenta, in sensul ca pentru lipsa decompetenta teritoriala a organului de urmarire penala nu este cazul sa se restitue cauza la procuror;incalcarea dispozitiilor privind sesizarea instantei are in vedere regularitatea desfasurarii urmaririi penale,prin trecerea cauzei prin stadiile procesuale obligatorii $punerea in miscare a actiunii penale, prezentareamaterialului de urmarire penala, intocmirea rechizitoriului in conditii legale de catre procurorulcompetent%7.

    "n cazurile in care dispune restituirea instanta se pronunta si asupra masurilor preventive, asupramasurilor de siguranta si a masurilor asiguratorii.

    Prin Legea 46@+ au fost abrogate dispozitiile art. 444, care prevedea restituirea cauzei laprocuror pentru completarea urmaririi penale, in concordanta cu principiile directoare ale &onventieieuropene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care pune accentul peactivitatea de probatiune efectuata de un tribunal independent si impartial, chemat sa verifice invinuireaprin probele care se administreaza in fata sa, in conditii de oralitate, contradictorialitate si publicitate9.

    'estituirea cauzei pentru refacerea urmaririi penale poate fi dispusa la cererea procurorului apartilor din proces sau din oficiu de catre instanta de judecata.

    7

    9

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    25/38

    'estituirea cauzei la procuror este o dezinvestire a primei instante si se dispune prin sentinta dedezinvestire care va cuprinde motivele restituirii si actele ce trebuie refacute de catre care organ deurmarire penala.

    "ndicatiile pe care le da instanta prin sentinta sunt obligatorii pentru procuror, iar daca procurorulnu este de acord cu punctul de vedere al instantei in termen de 4 zile de la pronuntare poate face recurs,drept pe care il are atat inculpatul si orice persoana ale carei interese au fost vatamate prin hotarare.

    Efectele restituirii

    a% urmarirea penala se reia;b% actul initial de sesizare a primei instante inceteaza sa mai produca efecte, iar dupa refacerea

    urmaririi penale, procurorul va intocmi un nou rechizitoriu prin care va sesiza instanta cu faptele sipersoanele la care se refera chiar daca difera de rechizitoriul initial.

    Procurorul dupa refacerea urmaririi penale poate dispune scoaterea de sub urmarire penala sauincetarea urmaririi penale atunci cand constata existenta vreo unuia din cazurile prevazute de art. 5.

    1?.Sc(im:area inca%rarii /!ri%ice ;ar#. &&*)# a constatat nc/lcarea unor drepturi 2i potrivit legii rom1ne persoana estendrept/0it/ la o repara0ie, fie 2i numai par0ial/, pentru preju-diciul ce i s-a cauzat.

    - Poate fi exercitat numai de c/tre procurorul general al Parchetului &=

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    35/38

    - )ac/ procurorul 2i retrage recursul n anulare, la cererea p/r0ii, instan0a poate s/ continuejudecata.

    III. Con#e#a@ia 4n an!lare=e caracterizeaz/ prin atributele rezultate din reglement/rile cuprinse n art. 457-4+5, &.pr.civ.>ste o cale extraordinar/ de atac pentru c/ poate fi exercitat/ numai mpotriva anumitor hot/r1ri

    2i numai pentru motive expres 2i limitativ prev/zute de lege. )e asemenea, este o cale de atac comun/, pentru c/se afl/ la dispozi0ia p/r0ilor 2i este o cale de atac de retractare, pentru c/ se adreseaz/ chiar instan0ei care apronun0at hot/r1rea atacat/.

    3n principiu, e o cale de atac nesuspensiv/ de executare, instan0a put1nd totu2i s/ dispun/suspendarea hot/r1rii atacate la cererea p/r0ii 2i cu plata unei cau0iuni.

    Legea reglementeaz/ dou/ forme de contesta0ie n anulare:a% #bi2nuit/ $de drept comun%b% =pecial/=itua0iile $motivele% exercit/rii c/ii de atac a contesta0iei n anulare obi2nuite sunt:5. &1nd partea nu a fost citat/ sau nu a fost citat/ legal pentru ziua c1nd s-a judecat pricina.+. &1nd instan0a a nc/lcat regulile cu privire la competen0/, indiferent dac/ ar fi vorba de

    competen0a general/, material/ sau de cea teritorial/ excep0ional/.&ontesta0ia n anulare special/ prive2te numai hot/r1rile instan0ei de recurs 2i poate fi exercitat/

    pentru unul dintre urm/toarele motive:5. &1nd instan0a de recurs care a pronun0at hot/r1rea a s/v1r2it o gre2eal/ ma-terial/ $o gre2eal/

    de procedur/, nu de fond, dar care a determinat o solu0ie gre2it/%.>x: "nstan0a de recurs a respins ca tardiv recursul pentru c/ a fost introdus n cea de-a 5 zi.+. &1nd instan0a de recurs, resping1nd recursul sau admi01ndu-l numai n parte a omis s/

    cerceteze unul dintre motivele de recurs care ar fi fost determinante pentru solu0ionarea cauzei, cu condi0ia caacest motiv s/ fi fost invocat de parte 2i el s/ fi avut relevan0/ pentru solu0ionarea recursului.

    #biectul contesta0iei n anulare l constituie hot/r1rea irevocabil/, adic/ cele ar/tate expres de art.447 $+%, &.pr.civ. )ac/ partea are la dispozi0ie mai multe moti-ve pentru contesta0ia n anulare, ea trebuie s/ leinvoce deodat/, nefiind posibil exercitarea contesta0iei n anulare n mod repetat, pentru diverse motive.

    Fermenul n care poate fi exercitat/ contesta0ia n anulare este, dup/ caz:5. 3n cazul hot/r1rilor judec/tore2ti susceptibile de executare silit/, contesta0ia poate fi exercitat/

    naintea de nceperea execu0iei, pe toat/ durata execu0iei, p1n/ la ultimul act de executare.+. 3n cazul hot/r1rii judec/tore2ti nesusceptibile de executare silit/, contesta0ia n anulare poate fi

    exercitat/ n 56 zile de la data c1nd partea a cunoscut hot/r1rea, dar s/ nu fi trecut mai mult de 5 an de la datac1nd a devenit irevocabil/.

    3nt1mpinarea la contesta0ie este obligatorie.3n raport cu motivele contesta0iei solu0ia instan0ei poate fi urm/toarea:- Pentru lips/ de citare sau citare defectuoas/ se rejudec/ fondul litigiului 2i se pronun0/ o alt/

    hot/r1re.- Pentru nc/lcarea reglement/rilor cu privire la competen0/, admi01ndu-se contesta0ia, cauza se

    trimite la instan0a competent/.- Pentru s/v1r2irea unei gre2eli materiale, admi01ndu-se contesta0ia, se reju-dec/ calea de atac a

    recursului.- Pentru omiterea unui motiv de recurs, se completeaz/ hot/r1rea n urma examin/rii 2i a acestui motiv.3n cazul contesta0iei n anulare, p/r0ii care a recurs la aceast/ cale nu i se poate agrava situa0ia n urma

    rezolv/rii contesta0iei. Kot/r1rea dat/ n urma rezolv/rii contesta0iei n anulare poate fi atacat/ prin acelea2i c/i deatac prin care a fost atacat/ 2i hot/r1rea care a f/cut obiectul contesta0iei.

    I. Re'iz!irea>ste reglementat/ de art. 4++-4+9, &.pr.civ. *tributele acesteia sunt:- >ste o cale de atac de retractare, ndrept1ndu-se mpotriva instan0ei a c/rei hot/r1re se atac/;- >ste o cale de atac comun/, pentru c/ st/ la dispozi0ia p/r0ilor;- >ste o cale de atac extraordinar/, pentru c/ poate fi exercitat/ numai pentru unul dintre cele opt

    motive prev/zute expres 2i limitativ prin lege.3n principiu, este nesuspensiv/ de executare, dar executarea poate fi suspen-dat/ la cererea p/r0ii

    2i cu plata unei cau0iuni.

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    36/38

    Poate fi exercitat/ mpotriva unei hot/r1ri irevocabile sau definitive, dac/ prin aceast/ hot/r1re s-a solu0ionat fondul sau s-a trasat un diferend juridic ntre p/r0i. Legea prevede aici o singur/ excep0ie, 2i anume c/nu pot face obiectul revizuirii hot/r1rile de divor0 sub aspectul desfacerii c/s/toriei, Jor putea face ns/, obiectulrevizuirii hot/r1rile pronun0ate n leg/tur/ cu cererile accesorii sau hot/r1rile prin care se rezolv/ partajulbunurilor.

    Motivele revizuirii pot fi invocate separat, prin cereri succesive, atunci c1nd competen0a derezolvare a acestora apar0ine unor instan0e diferite. &ele opt motive de revizuire ar putea fi grupate n urm/toarelecategorii:

    5. !nele motive sunt intrinseci hot/r1rii atacate. )ispozitivul hot/r1rii cu-prinde elementepotrivnice, instan0a s-a pronun0atplus2iultra petitan una 2i aceea2i cauz/ sau s-au pronun0at dou/ hot/r1ripotrivnice.

    +. *lte motive sunt extrinseci hot/r1rii atacate.*stfel, putem nt1lni situa0ii n care obiectul pricinii nu se mai afl/ n fiin0/ 2i, prin urmare, nu se

    poate executa silit hot/r1rea. )e asemenea, se poate ca un jude-c/tor, un martor sau un expert s/ fi fost condamnatpentru o infrac0iune n leg/tur/ cu pricina sau ca partea s/ fi fost mpiedicat/, dintr-un motiv de for0/ major/, s/ seprezinte la dezbateri 2i s/ n2tiin0eze despre aceasta instan0a de judecat/.

    4. !nele motive sunt de ordin procesual A Lipsa de ap/rare a statului, a altor persoane de dreptpublic sau utilitate pu-blic/, a minorilor, a interzi2ilor judec/to-re2ti ori a absen0ilor sau ap/rarea lor cu viclenie.

    8. Motive de fond A aptul c/ hot/r1rea cuprinde dispozi0ii potrivnice.Fermenul de revizuire este, dup/ caz:a% )e regul/, termenul este de o lun/, care ncepe s/ curg/ de la data comu-nic/rii sau pronun0/rii

    hot/r1rii, de la ultima hot/r1re, n cazul pronun0/rii a dou/ hot/r1ri cu acela2i obiect, de la data descoperirii unuinscris nou $n n0eles restrictiv, nu o alt/ prob/, cum ar fi un martor%, decisiv pentru solu0ionarea cauzei.

    b% Fermenul este de luni de la data dob1ndirii capacit/0ii n cazul lipsei de ap/rare sau dac/ap/rarea incapabilului sau a absentului s-a f/cut cu viclenie.

    c% Fermenul este de 56 zile, c1nd partea a fost mpiedicat/ s/ se prezinte la instan0/ 2i s/n2tiin0eze despre aceasta instan0a. &ele 56 zile curg de la ncetarea cazului de for0/ de major/.

    Procedura revizuirii se caracterizeaz/ prin:- &ompeten0a rezolv/rii cererii de revizuire apar0ine, de regul/, instan0ei c/reia a pronun0at

    hot/r1rea atacat/. Fotu2i, pentru motivul de revizuire const1nd n existen0a a dou/ hot/r1ri judec/tore2ticontradictorii, competen0a apar0ine instan0ei ierarhic superioare acelora care au pronun0at hot/r1rea.

    - Partea trebuie s/ fac/ o cerere de revizuire, ar/t1nd 2i motivele de revizuire.- 3n condi0iile art. 54, &.pr.civ., partea poate s/ solicite repunerea n termen de revizuire.

    - 3nt1mpinarea este obligatorie.- 3n principiu, dac/ nu se face o cerere, judecata unei cereri de revizuire, nu suspend/ executarea

    hot/r1rii judec/tore2ti atacate. &ererea de revizuire va fi rezol-vat/ de aceea2i instan0/ care a pronun0at hot/r1reaatacat/ 2i n aceea2i compunere a completului de judecat/.

    =olu0ia instan0ei de revizuire n raport de motivele de revizuire va fi, dup/ caz:5. Pentru situa0ii de minus petitase completeaz/ hot/r1rea.+. Pentru situa0ii deplussauultra petitase modific/ hot/r1rea.4. )ac/ obiectul pricinii nu mai exist/, va fi obligat/ partea la plata contrava-lorii acestuia.8. Pentru motiv de condamnare a judec/torului cu privire la o infrac0iune ce are leg/tur/ cu

    pricina, se va pronun0a o nou/ hot/r1re.6. =e pronun0/ o nou/ hot/r1re n cazul descoperirii unui nscris, n cazul m-piedic/rii p/r0ii s/ se

    prezinte la instan0/ sau n cazul lipsei de ap/rare sau de ap/rare cu viclenie.

    . 3n cazul n care exist/ dou/ hot/r1ri potrivnice, instan0a ierarhic superioar/ va anula cea de-adoua hot/r1re pronun0at/.

    Kot/r1rea instan0ei de revizuire va putea fi atacat/ prin acelea2i c/i de atac prin care poate fiatacat/ 2i hot/r1rea care face obiectul revizuirii.

    . Rec!r!l 4n in#ere!l le$iiPrezint/ urm/toarele caracteristici:1. u e propriu-zis un recurs calificat ca 2i cale de atac, pentru c/ nu se atac/ o hot/r1re

    judec/toreasc/ determinat/, ci se urm/re2te doar interpretarea 2i aplica-rea unitar/ a legii $pe ntreg teritoriul'om1niei%.

    ".Prin defini0ie, recursul n interesul legii nu pune n cauz/ hot/r1rile ob0inute de anumite p/r0i,ci modul n care diferite instan0e au interpretat 2i au aplicat legea ntr-o situa0ie determinat/.

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    37/38

    'ecursul n interesul legii poate fi exercitat numai de c/tre procurorul general al Parchetului"&&

  • 8/9/2019 Institutii de Drept Procesual Penal.doc

    38/38

    b% c1nd o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an, executarea pedepsei se am1na sau sentrerupe p1na la ncetarea cauzei care a determinat am1narea sau ntreruperea.c% c1nd din cauza unor mprejurari speciale, executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentrucondamnat, familie sau unitatea la care lucreaza, executarea se poate am1na numai o singura data si cel mult treiluni. >videnta ntreruperilor admise este tinuta de catre instanta de executare si administratia locului de detinere.

    =ingura diferenta ntre am1nare si ntrerupere este aceea ca am1narea are loc nainte de a fi nceputexecutarea pe c1nd ntreruperea executarii presupune ncepereaexecutarii pedepsei.

    Potrivit art.66 alin.+ din &od procedura penala, n cazul n care cel condamnat la pedeapsa detentiei peviata a ndeplinit v1rsta de de ani, n timpul executarii pedepsei, detentia pe viata se nlocuieste cu nchisoareape timp de +6 de ani.P!nerea 4n e)ec!#are a pe%epei amenzii

    *ceasta pedeapsa se executa prin plata unei sumei respective de catre persoana condamnata. *ceasta, lapedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, n termende 4 luni de la ram1nerea definitiva a hotar1rii. La cererea condamnatului se poate dispune esalonarea platii, pecel mult doua luni n rate lunare.Inloc!irea pe%epei amenzii

    )aca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate nlocui aceastapedeapsa cu pedeapsa nchisorii n limitele prevazute de lege pentru infractiunea sav1rsita, tin1nd cont de parteade amenda ce a fost achitata.

    PUNEREA N EBECUTARE A PEDEPSELOR COMPLEMENTARE

    In#erzicerea e)erci#i!l!i !nor %rep#!riPe l1nga una din pedepsele principale instanta poate dispune ca pedeapsa

    complementara si interzicerea unuia sau mai multor drepturi:- dreptul de a alege si de a fi ales n autoritatile publice sau n functii elective publice;- dreptul de a ocupa o functie implic1nd exercitiul autoritatii de stat;- dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la sav1rsireainfractiunii;- drepturile parintesti;- dreptul de a fi tutore sau curator.

    Pedeapsa interzicerii unor drepturi se pune n executare prin trimiterea de catre instanta de executare aunei copii de pe dispozitivul hotar1rii, consiliului local n a carei raza domiciliaza condamnatul, precum siorganului care supravegheaza exercitarea acestor drepturi.

    )egradarea militara consta n pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma. Pedeapsa esteobligatorie pentru condamnatii militari si rezervisti daca pedeapsa principala stabilita este nchisoarea maimare de 5 ani sau detentia pe viata si este facultativa daca acestia au sav1rsit infractiuni cu pedeapsaprincipala stabilita de cel putin 6 ani si cel mult 5 ani.Punerea n executare a pedepsei degradarii militare se face prin trimiterea de catre instanta de executare a

    unei copii de pe dispozitivul hotar1rii de condamnare, comandantului unitatii militare sau comandantuluicentrului militar n raza caruia domiciliaza condamnatul.