instructiuni dulgher,tamplar,parchetar

Cunoştinţe specifice meseriei de dulgher-tâmplar-parchetar

CAPITOLUL IUNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

Domeniu de competenţă Nr. crt. Titlul unităţii

FUNDAMENTALE

1 Comunicarea la locul de muncă

2 Lucrul în echipă

3 Efectuarea unor calcule matematice simple

4 Dezvoltarea profesională proprie

5 Planificarea activităţii zilnice

GENERALE PE DOMENIUL DE

ACTIVITATE

6 Aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de PSI

7 Organizarea locului de muncă

8 Întreţinerea stării de funcţionare a echipamentelor de lucru

9 Asigurarea calităţii lucrărilor executate

SPECIFICE OCUPAŢIEI

10 Prelucrarea manuală a materialului lemnos

11 Prelucrarea mecanizată a materialului lemnos

12 Realizarea lucrărilor de cofrare/decofrare

13 Realizarea structurilor de rezistenţă din lemn

14 Executarea lucrărilor de construcţii din panouri lemnoase

Descrierea ocupaţiei

Dulgherul este muncitorul care îşi desfăşoară activitatea în ateliere specializate din cadrul şantierului de construcţii şi/sau în diverse puncte de lucru pe şantierul de construcţii. El realizează lucrări definitive (şarpante, pereţi, planşee etc.) şi provizorii (schele, eşafodaje, barăci etc.) utilizând scule şi unelte diverse: ferăstrău, teslă, maşină de găurit, ferăstrău electric etc.

Dulgherul transformă materialul lemnos brut manual sau cu mijloace mecanizate în produse semifabricate necesare realizării elementelor de construcţii cum ar fi: popi, moaze, căpriori, albaretrieri, şipci, solzi, astereală etc. În situaţiile în care materialul lemnos este prelucrat mecanizat, dulgherul fixează parametrii de lucru

1


ai maşinilor de prelucrat, verifică funcţionalitatea acestora şi supraveghează funcţionarea maşinilor pentru asigurarea cerinţelor de calitate privind lucrarea de executat.

Dulgherul realizează cofraje sau montează cofraje din elemente prefabricate în diverse forme conform proiectului de cofrare în vederea turnării betonului şi realizează lucrări de decofrare, recuperând cu atenţie materialul lemnos în vederea reutilizării. Pentru realizarea structurilor de rezistenţă din lemn, dulgherul execută elementele necesare structurii, execută îmbinări conform planurilor de execuţie, asamblează structurile de rezistenţă şi, în funcţie de situaţiile concrete, demontează structurile provizorii din lemn după finalizarea structurii de rezistenţă pentru care au fost prevăzute.

Dulgherul execută pereţi interiori şi exteriori şi planşee din panouri lemnoase pentru mansarde, barăci, cabane şi alte construcţii din lemn. În toate situaţiile de muncă, dulgherul este preocupat de respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă pentru desfăşurarea activităţilor în condiţii de siguranţă atât pentru propria persoană, cât şi pentru ceilalţi muncitori din raza de lucru. El verifică în mod constant calitatea lucrărilor executate şi intervine prompt pentru remedierea neconformităţilor constatate.

Dulgherul îşi organizează locul de muncă şi îl aprovizionează ritmic, cu mijloacele de muncă necesare desfăşurării fluente a activităţilor şi întreţine permanent starea de funcţionare a echipamentelor de lucru pentru menţinerea duratei normale de lucru a acestora.

Dulgherul dovedeşte capacităţi de lucru în echipă, de comunicare în diverse contexte profesionale în care este necesar să utilizeze corect limbajul de specialitate, efectueză calcule matematice simple pentru determinarea unor consumuri specifice de materiale şi manoperă sau diverse calcule pentru realizarea structurilor de rezistenţă din lemn etc. şi este capabil să-şi planifice corect etapele activităţii zilnice încadrându-se în timpul alocat fiecăreia în parte pentru respectarea termenului final al lucrărilor.

Utilizarea corectă a vocabularului tehnicpentru meseria de dulgher – tâmplar - parchetar

Cofraje - construcţii auxiliare, provizorii, care servesc pe timpul executării lucrărilor – la turnarea betonului proaspăt şi obţinerea formei şi dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton şi beton armat, precum şi pentru susţinerea acestora – pe timpul întăririi betonului – până la obţinerea rezistenţei mecanice necesare, folosite la realizarea lucrărilor de beton şi beton armat monolit;

Mese de turnarea planşeelor - ansambluri autonome de suprafaţă mare care cuprind cofraje şi

susţinerea acestora (stâlpi, grinzi, traverse, şi longrine anume realizate);

2


Juguri - elemente cu rol de susţinere a cofrajelor, împiedică desfacerea cofrajului sub presiunea betonului neîntărit şi a împiedica antrenarea în deplasarea lor pe verticală;

Tije de susţinere - sunt bare de oţel rotund care se reazemă pe elementul de beton armat de la nivelul de unde începe executarea pereţilor în cofraje glisante;

Sprijiniri - lucrări auxiliare alcătuite dintr-o cămăşuială, realizată din dulapi aplicaţi pe peretele săpăturii şi din elementele de sprijinire (spraiţuri, proptele),

- sunt sprijiniri speciale şi sprijiniri obişnuite; Elemente orizontale

de susţinere - grinzi metalice extensibile, grinzi articulate şi telescopice demontabile;

Pop metalic - element vertical de susţinere; Grinda - element principal de rezistenţă într-o clădire aşezată pe

orizontală sau înclinat - pot fi grinzi din lemn, metalice şi din beton armat;

Planşee - elemente de rezistenţă care au rolul de a compartimenta clădirea pe verticală şi de a prelua încărcările de la nivelele superioare şi de a le transmite grinzilor, stâlpilor, pereţilor;

Scări - elemente de construcţie alcătuite din plane orizontale denumite trepte, aşezate denivelat, la distanţe egale – plane pe care se circulă urcând sau coborând, asigură comunicarea între etajele clădirii;

Cioplirea - operaţie manuală ce se execută cu toporul, securea, toporişca, barda şi tesla, are ca scop fasonarea lemnului rotund în grinzi, scobirea şi tăierea la jumătate a buştenilor, despicarea lemnului, etc.;

Rindeluirea - operaţia de netezire a pieselor cu rindeaua;Răzuirea – operaţia de netezire a suprafeţelor făcută cu lama de răzuit;Dăltuirea - operaţie realizată cu ajutorul dălţii;Pana - elemente de legătură care asigură îmbinarea şi împiedică deplasarea

reciprocă a elementelor de construcţii îmbinate;Moază -fiecare dintre componentele unei perechi de grinzi care formează un

element de consolidare la o construcţie din lemn; Furură - piesă metalică sau de lemn care acoperă sau umple spaţiul dintre

două elemente de construcţie solidarizate între ele; Şpraiţ - piesă de lemn sau de metal servind ca element de sprijinire a

cofrajelor; Vinci - mecanism pentru ridicarea greutăţilor mari la înălţimi mici; cric; Vută - lucrare de zidărie în forma de boltă.

3


CAPITOLUL IISCULE ŞI UNELTE

1. Scule şi unelte folosite pentru măsurarea, trasarea şi verificarea pieselor

1.1. Scule şi unelte pentru măsurare

Măsurarea este operaţia prin care dulgher-tâmplar-parchetarul stabileşte dimensiunile materialului şi ale pieselor pe care le execută.

Operaţiunea constă în stabilirea lungimii (lăţimii), grosimii, unghiurilor, etc.Pentru determinarea lungimilor (lăţimilor) se folosesc: metru pliant, rigla gradată, ruleta pentru dimensiunile mari (cofrajele grinzilor, plăcilor, stâlpilor).

Aceste instrumente se aşează pe muchia piesei iar citirea se face de la zero în sensul crescător al gradaţiilor. Porţiunile măsurate se marchează la capete cu repere desenate cu creionul.

Pentru determinarea grosimii pieselor se foloseşte compasul de măsurat grosimi sau clupa, iar cu metrul sau rigla se măsoară distanţa dintre vârfurile compasului. Similar se determină diametrul găurilor cu compasul de măsurat găuri.

1.2. Scule şi unelte pentru trasarea pieselor

Operaţiunea de trasare constă în însemnarea pe material lemnos a tuturor liniilor necesare fasonării pieselor. Trasarea se face cu creionul de dulgherie sau cu creta, iar ştergerea cu hârtie sticlată sau cu rindeaua.

Trasarea liniilor drepte se face cu dreptarul (rigla) confecţionat dintr-o scândură rindeluită cu lungimea de 1,00 – 6,00 metri şi lăţimea de 0,10 – 0,15 metri. Dreptarul trebuie să aibă muchii perfect drepte, iar creionul să fie ţinut în aceeaşi poziţie alipit de conturul dreptarului. Pentru piesele de lungimi mai mari sau cele executate din lemn rotund, trasarea se face cu sfoara frecată în prealabil cu cărbune sau cretă, care este întinsă şi apoi lăsată să cadă pe piesă. Această operaţiune se poate executa şi cu sârma.

Trasarea unghiurilor se execută cu colţarul sau echerul. Unghiurile drepte sau liniile perpendiculare se trasează cu colţarul drept (vinclu). În acest scop se aşează pe una din feţele piesei talpa colţarului, potrivită la semn, de-a lungul muchiei colţarului trasându-se unghiul. La piesele cu grosimi mai mari trasarea se face mai întâi pe faţa piesei, apoi pe cantul ei. Unghiurile diferite se trasează cu colţarul pentru 45° (135°) sau cu colţarul cu braţ mobil.

4


1.3. Scule şi unelte pentru verificarea pieselor

Verificarea planeităţii se face cu ajutorul dreptarului care se aşează, în acest scop, perpendicular pe faţa respectivă, astfel încât să fie alipit perfect de suprafaţa piesei fără a rămâne spaţii libere. Operaţiunea se face în lungul, latul şi diagonala pieselor.

Verificarea perpendicularităţii se face cu ajutorul colţarului drept.Verificarea orizontalităţii şi a verticalităţii în timpul montajului se face cu

ajutorul nivelei cu bulă de aer (boloboc). Bolobocul se aşează pe latura mare a piesei respective şi se observă ca bula de aer să se găsească între cele două repere trasate pe tubul de sticlă. Dacă linia nu este orizontală, bula de aer se deplasează în partea în care ea este mai ridicată. Orizontalitatea se mai determină şi cu ajutorul echerului cu cumpănă alcătuit dintr-un colţar la care este montat un fir cu plumb (cumpănă). Piesa este orizontală atunci când cumpăna aşezată cu latura mare de-a lungul piesei, rămâne la reper. Verificarea verticalităţii se face folosind bolobocul şi firul cu plumb. Verificarea cu bolobocul se face aşezând latura mare pe linia care se verifică şi se observă nivela mică montată perpendicular pe latura mare, care indică prin orizontalitatea ei, poziţia verticală a laturii mari. Verificarea cu firul de plumb este mai precisă decât verificarea cu bolobocul. Firul cu plumb se foloseşte montat pe o cumpănă.

Trasarea şi verificarea liniilor şi planurilor orizontale se face folosind furtunul de nivel ce este alcătuit dintr-un furtun de cauciuc având câte un tub de sticlă la fiecare capăt.

2. Scule şi unelte pentru tăierea mecanică a lemnului

2.1. Tăierea lemnului cu fierăstrăul circular fix

Fierăstrăul circular (fig. 1) are ca unealtă tăietoare o pânză sub formă de disc, prevăzută cu dinţi de forme şi mărimi corepunzătoare felului tăieturilor care se execută.

Fierăstrăul circular pentru tăiat în lungime este fixat pe o fundaţie specială sau pe pardoseală. El se compune din batiu (cadru de susţinere), masa de lucru (din fontă sau lemn, se montează la partea de sus a batiului şi este prevăzută la mijloc cu un locaş în care se roteşte discul fierăstrăului), discul fierăstrăului fixat pe un ax montat pe batiu sub masa de lucru şi pus în mişcare de un motor electric, dispozitivul de ghidare. Pentru a preveni înfundarea tăieturii şi înfundarea părţii din spate a discului în timpul lucrului, această maşină unealtă este dotată cu un cuţit de despicat, montat în spatele discului (la 10 – 13 cm).

Pentru prevenirea accidentelor, fierăstrăul circular este prevăzut cu diverse dispozitive de protecţie:

dispozitive de ghidare, ecran de tablă sau de lemn, capotă de protecţie.

5


Caracteristicile tehnice ale fierăstrăului circular pentru tăiat în lungime sunt:

diametrul discului 400 – 500 mm; turaţia 2200 – 3000 rot/min; viteza de avans manuală 3 – 12 m/min; adâncime de tăiere 125 – 175 mm.

Formaţia de lucru la fierăstrăul circular este formată dintr-un dulgher şi un ajutor. Dulgherul manipulează unealta iar ajutorul prinde piesele tăiate, le aşează în stivă şi depozitează deşeurile în partea stângă a dispozitivului.

Fig. 1. Tăierea lemnului cu fierăstrăul circulara-fierăstrău circular staţionar pentru spintecat (1-batiu; 2-masă de lucru; 3-disc; 4-axul

discului; 5-şanţuri pentru fixarea dispozitivelor de ghidare; 6-cuţit de despicat; 7-dispozitive de protecţie); b-cuţit de despicat; c-împingător cu scobitură; d-schema de organizare a locului de muncă la fierăstrăul circular pentru tăiat în lungime (9-stiva cu material brut; 10-poziţia dulgherului; 11-circularul; 12-poziţia ajutorului; 13-materialul prelucrat; 14-poziţia deşeurilor).

2.2. Tăierea mecanică a lemnului pe şantier cu fierăstrăul circular portabil (fig. 2)

Operaţiunea este asemănătoare cu cea descrisă la fierăstrăul circular fix.Protecţia dulgherului este asigurată de o apărătoare constituită din două părţi:

una superioară fixă şi una inferioară mobilă, situată în jurul axei discului. La începerea tăierii, dulgherul trebuie să aibă grijă ca partea mobilă a apărătorii să fie oprită prin piesa din lemn iar pe măsură ce discul avansează, aceasta se roteşte în jurul axei discului intrând sub partea fixă a apărătorii.

Caracteristicile acestui utilaj sunt următoarele: diametrul discului 250 mm; turaţia 1500 – 3000 rot/min; grosimea de tăiere 20 – 100 mm;

6


viteza de avans 0,70 – 5,00 m/min.Operaţiuni ce se pot efectua cu acest utilaj:

tăierea longitudinală; tăierea transversală; tăierea falţurilor.

Fig. 2 Tăierea mecanică a lemnului de şantiera-fierăstrău circular portabil cu discul montat pe arborele motorului; b-tăiere

longitudinală; c-tăiere transversală; d-tăierea falţurilor şi a cepurilor; 1.-motor electric; 2-articulaţie; 3-talpă de sprijin; 4-disc; 5,6-mânere; 7-7,8-apărători.

Măsuri de protecţia muncii: Înainte de a începe lucrul, dulgherul trebuie să vegheze la buna fixare a

capacului de protecţie a fierăstrăului, să verifice poziţia corectă a discului, ascuţirea corectă şi direcţia dinţilor faţă de sensul de învârtire a discului, legătura motorului la pământ, contactul cu reţeaua electrică. Se fixează piesa de tăiat în partea din faţă a

7


tălpii şi se lasă motorul să funcţioneze în gol 2 – 3 minute până ajunge la turaţia normală şi numai după aceea începe tăierea.

Dulgherul nu trebuie să apese pe fierăstrău şi nici să forţeze înaintarea deoarece discul se poate înţepeni iar motorul se poate supraîncălzi.

În caz de înţepenire, circularul trebuie tras afară, lăsat să revină la turaţia normală şi numai după aceea se continuă tăierea.

Dulgherul nu remediază defecţiunile utilajului electric, acestea se remediază numai de electrician.

3. Scule şi unelte pentru găurirea mecanică a lemnului pe şantier

Operaţiunea se realizează în scopul asamblării elementelor din lemn cu buloane şi şuruburi şi se realizează cu ajutorul burghiului electric portabil şi cu maşina electrică portabilă pentru găurit şi înşurubat .

Burghiele electrice portabile (fig. 3) pot fi: cu dispozitive de ghidaj şi fără dispozitive de ghidaj.

Burghiul electric portabil cu ghidaj are un dispozitiv alcătuit din două coloane solidarizate printr-o piesă de bază, coloanele fiind prevăzute cu un arc ghidează şi susţin utilajul în timpul lucrului.

Elementele componente ale burghielor electrice portabile: mâner, motor electric, mandrină, burghiu, suport cu arc (pentru burghiul electric portabil cu ghidaj),

Operaţiuni ce se pot efectua cu ajutorul burghiului electric: găuri verticale şi orizontale cu diametrul de până la 50 mm şi adâncimi până la 500 – 1000 mm.

Maşina electrică portabilă pentru găurit şi înşurubat are alcătuirea asemănătoare cu a burghiului electric portabil fără ghidaj şi în plus este prevăzută cu o unealtă pentru înşurubat, cu care se strâng piuliţele buloanelor.

Măsuri de protecţia muncii în timpul găuririi: Verificarea direcţiei de găurire pentru a evita executarea găurilor

oblice sau ruperea burghiului cu toate consecinţele ulterioare; Atenţie la evacuarea talaşului, care se face la fiecare înaintare de 5 –

6 cm a burghiului care, obligatoriu, este scos afară prin rotirea mânerului spre stânga;

Reducerea vitezei burghiului când acesta se apropie de fundul găurii pentru a evita aşchierea lemnului pe faţa opusă a lemnului.

8


Fig. 3 Burghie electrice portabilea-cu ghidaj; b-fără ghidaj; 1-mâner; 2-motor electric; 3-mandrină; 4-burghiu;

5-suport cu arc.

4. Scule şi unelte pentru dăltuirea şi rindeluirea lemnului

4.1. Dăltuirea lemnului

Dăltuirea este operaţiunea de fasonare a lemnului şi de executare a scobiturilor adânci sau mai puţin adânci cu ajutorul dălţii. Dalta poate fi îngustă sau lată.

4.2. Rindeluirea mecanică a lemnului

Rindeluirea mecanică este operaţiunea de îndreptare şi netezire a suprafeţelor din lemn.

Operaţiunea se execută cu maşina de rindeluit staţionară sau cu rindeaua electrică portabilă (fig. 4).

Măsuri de protecţia muncii: Curăţirea suprafeţei care urmează a fi prelucrată de eventuale cuie

sau alte asperităţi; Verificarea montării maşinii şi a cuţitului; Funcţionarea în gol 3 – 5 minute a maşinii în poziţie răsturnată pentru

a ajunge la turaţia normală; Evitarea apăsărilor şi smuciturilor pentru a evita tocirea cuţitului sau

supraîncălzirea motorului.9


Fig. 4. Rindeluirea mecanică a lemnuluia-schema de lucru a maşinii de rindeluit staţionară (1,3-plăci metalice netede; 2-axul;

6-unealtă tăietoare; b-rindeaua electrică portabilă (7-organ de lucru; 8,9-mânere; 11,12-tălpi; 13-tambur;).

5. Scule şi unelte pentru baterea şi scoaterea cuielor

5.1. Baterea cuielor

Baterea cuielor se realizează prin utilizarea ciocanului, teslei, toporişcăi sau bardei.

5.2. Scoaterea cuielor

Operaţiunea se realizează cu cleştele de scos cuie, cu ciocanul cu vârful despicat, tesla sau dalta de despicătură.

6. Scule şi unelte pentru înşurubare şi bulonare Aceasta este operaţiunea de asamblare a pieselor de lemn cu ajutorul

şuruburilor sau al buloanelor.Montarea şuruburilor se execută cu şurubelniţa a cărei mărime trebuie să

corespundă mărimii şurubului, iar vârful să fie ascuţit corect. Montarea buloanelor se execută cu diferite tipuri de chei în vederea

asamblării pieselor. 10


CAPITOLUL IIIREALIZAREA COFRAJELOR PENTRU BETOANE

1.1. Prezentare generală

Cofrajele sunt construcţii auxiliare care servesc pentru a da forma dorită betonului proaspăt şi de a o menţine până la întărirea acestuia şi care influenţează calitatea suprafeţelor elementelor din beton.

Condiţii tehnice cu caracter general pe care trebuie să le îndeplinească orice cofraj:

să permită o execuţie cât mai simplă; să fie stabile, rezistente; să poată prelua greutatea şi împingerea laterală a amestecului proaspăt

de beton, precum şi a sarcinilor care apar în procesul de executare a lucrărilor;

să fie etanş; să asigure redarea corectă a formei, dimensiunilor şi amplasării părţilor

construcţiei una faţă de alta; să asigure o decofrare uşoară; să fie uşor de manipulat la transport şi montaj; să corespundă din punct de vedere al condiţiilor de tehnica şi

securitatea muncii.

1.2. Clasificare

1.2.1. După destinaţie: Cofraje pentru fundaţii (fig. 5a, 5b),

Fig. 5a – Cofraje pentru fundaţii continue1-ţăruş; 2-montant; 3-proptea; 4-scoabe; 5-dulap; 6-grindă; 7-pene.

11


Fig. 5b – Cofraje pentru fundaţii izolate-plan1-ţăruş; 2-montant; 3-proptea; 8-panouri de cherestea; 9-panouri cu placaj

Cofraje pentru stâlpi (fig. 6),

Fig. 6. Cofraje pentru stâlpi1-panou de cofraj cu placaj modulat; calot din ţeavă dreptunghiulară; 3-tirant; 4-zăvor; 5-plăcuţă

de ancoraj; 6-şipcă triunghiulară; 7-ramă de trasare şi rezemare; 8-scândură de asamblare şi aliniere; 9-scândură de asamblare şi aliniere.

12


Cofraje pentru pereţi (fig. 7),

Fig. 7. Exemplu de cofrare a pereţilor cu panouri modulate1-panaou de cofraj cu placaj; 2-talpă de rezemare şi aliniere; 3-moază; 4-plăcuţă; 5-zăvor; 6-tirant; 7-distanţier; 8-con de capăt; 9-sabot; 10-clemă; 11-pană; 12-beton.

Cofraje pentru grinzi, Cofraje pentru planşee, Cofraje pentru arce şi bolţi (cintre).

1.2.2. După dificultăţile în execuţie: Cofraje uşoare pentru betoane în fundaţii şi în radiere; Cofraje mijlocii pentru clădiri fără schelet de beton armat, având

planşee obişnuite, cu plăci drepte, fără vute; Cofraje grele la clădiri cu ziduri portante având planşee cu grinzi şi

nervuri sau plăci cu vute; Cofraje foarte grele la clădiri cu schelet de beton armat; Cofraje speciale pentru planşee casetate, scări drepte, cadre înclinate,

etc.; Cofraje grele pentru cupole, scări spirale, arce, turnuri de răcire, etc.;

13


1.2.3. După modul şi gradul de reutilizare: Cofraje fixe; Cofraje demontabile; Cofraje mobile : glisante şi rulante.

1.3. Alcătuirea cofrajelor

1.3.1. Elemente în care se toarnă betonul – cofrajul propriu-zis realizat din panouri

1.3.2. Elemente de solidarizare: chingi, cleşti, juguri (caloţi), rame, distanţieri.

1.3.3. Elemente care susţin, sprijină şi transmit toate încărcările la teren sau la construcţiile existente – scheletul de rezistenţă alcătuit din piese de rezistenţă numite popi, din piese orizontale, şpraiţuri, traverse şi contrafişe.

1.4. Materiale folosite la alcătuirea cofrajelor

Cel mai utilizat material pentru cofraje a fost lemnul de răşinoase, care se prelucrează uşor şi are greutate redusă. Aceste cofraje au început să fie înlocuite cu cofraje moderne care sunt realizate din metal şi permit un număr mai mare de reutilizări. Faţă de lemn, metalul prezintă dezavantajele următoare: rugineşte, are aderenţă mare faţă de beton fapt ce necesită o tratare specială a suprafeţelor de contact cu betonul, generând costuri suplimentare.

1.5. Decofrarea

Decofrarea se face cu respectarea următoarelor reguli:

1.5.1. Operaţiunea este supravegheată de către conducătorul tehnic al lucrării care va dispune măsuri pentru remedierea eventualelor defecte de turnare.

1.5.2. În prima etapă se decofrează stâlpii apoi plăcile şi grinzile.1.5.3. Susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii

elementului şi continuând simetric către reazeme.1.5.4. Slăbirea pieselor de fixare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat fără

şocuri.1.5.5. Decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a

încărcărilor de către elementele care se decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor şi susţinerilor.

1.5.6. În cazul elementelor cu deschidere mai mare de 3 metri se vor lăsa popii de siguranţă o perioadă mai lungă. Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranţă a unui planşeu aflat imediat sub altul care se cofrează sau se betonează. Nu este permisă depozitarea de materiale de construcţii pe elementele proaspăt decofrate.

14


1.5.7. Ordinea operaţiilor de demontare a pereţilor este: Desfacerea zăvoarelor şi scoaterea tiranţilor; Scoaterea moazelor şi aşezarea lor în zone necirculate; Scoaterea clemelor de asamblare; Scoaterea scândurilor de aliniere; Scoaterea fururii dintre panourile de cofraj; Demontarea panourilor de cofraj; Curăţirea şi ungerea cofrajelor.

1.5.8. Ordinea operaţiilor de decofrare a stâlpilor: Demontarea jugurilor; Desfacerea chingilor de legătură; Demontarea panourilor de cofraj; Curăţirea şi ungerea lor; Demontarea ramei de trasare.

1.5.9. Ordinea operaţiilor de decofrare a fundaţiilor: Demontarea şpraiţurilor; proptelelor, ţăruşilor, cleştilor şi montanţilor; Demontarea panourilor de cofraj; Curăţirea şi ungerea lor.

1.5.10. Ordinea operaţiilor de decofrare a grinzilor: Desfacerea jugurilor; Desfacerea scândurilor de aliniere; Desfacerea chingilor; Demontarea panourilor de cofraj a feţelor laterale; Curăţirea şi ungerea lor; Descintrarea din filet a popilor extensibili; Demontarea panourilor de cofraj de fund; Curăţirea şi ungerea lor; Demontarea contravîntuirilor simultan cu demontarea grinzilor

extensibile şi a popilor;1.5.11. Ordinea operaţiilor de decofrare a plăcilor:

Descintrarea din filet a popilor; Executarea unui eşafodaj de lucru pentru demontarea panourilor de

cofraj; Scoaterea fururilor dintre panourile de cofraj; Demontarea panourilor de cofraj; Curăţirea şi ungerea lor; Demontarea contravîntuirilor simultan cu demontarea grinzilor

extensibile şi a popilor.

15


CAPITOLUL IVORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Locul de muncă este spaţiul în care se desfăşoară procesele de lucru şi cuprinde spaţiul unde lucrează muncitorii, unde se depozitează materialele, unde funcţionează utilajele de construcţii şi se efectuează transporturile de materiale.

Dimensiunile locului de muncă depind de: Caracteristicile procesului tehnologic; Felul materialelor; Modul de aprovizionare şi punerea în operă a materialului; Gabaritele utilajelor şi ale mijloacelor de transport; Mărimea zonei de lucru necesară pentru o activitate eficientă a

muncitorilor;Organizarea raţională a locului de muncă impune întocmirea fişei tehnologice

de lucru cu caracter normativ pe care, obligatoriu, maistrul o prezintă muncitorilor, înainte de începerea lucrului.

O construcţie se împarte în plan orizontal, în sectoare de lucru, iar în plan vertical, în niveluri de lucru.

Un element important în organizarea locului de muncă îl constituie frontul de lucru care reprezintă porţiunea de lucrare care poate fi repartizată unei formaţii de lucru în cadrul unui schimb de lucru.

Mărimea optimă a frontului de lucru F depinde de mărimea formaţiei de lucru şi de felul procesului de lucru (manual sau mecanizat).

16


CAPITOLUL VTEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

Activitatea dulgherului se desfăşoară în condiţiile respectării normelor de securitatea muncii.

Montarea şi demontarea cofrajelor se face cu respectarea prescripţiilor tehnice şi a normelor de securitatea muncii.

Montarea şi demontarea cofrajelor la înălţime trebuie făcută de pe podine de lucru aşezate pe schele de susţinere prevăzute cu parapeţi reglementari. Pentru înălţimi mai mari de 1,80 metri se vor asigura podine de lucru executate pe toate feţele care se cofrează.

Platformele schelelor trebuie să se deplaseze şi să se ridice în condiţii uşoare şi simple şi să fie prevăzute cu scări de acces şi cu podine de lucru cu parapeţi de protecţie.

Este interzisă decofrarea de pe scări, indiferent de înălţimea la care se lucrează.

Montarea cofrajelor la unele elemente în exteriorul construcţiei se face pe schele în consolă prevăzute cu balustrade şi bordură de margine.

Podinele de lucru pentru cofrajele bolţilor şi cupoletelor din beton armat se montează pe moaze orizontale fixate pe stâlpii schelelor de susţinere, la distanţe care să permită lucrul în condiţii normale.

La cofrajele înclinate podinele de lucru pe care se montează cofrajul sunt construite în trepte, cu lăţime de cel puţin 0,40 m.

Cofrajele suspendate pentru planşee de beton armat la clădirile cu schelet metalic, se aşează numai după fixarea definitivă a pieselor ce constituie scheletul metalic şi trebuie să excludă posibilitatea deplasării sau balansării lor.

Cofrajul suspendat pentru planşee din beton armat la clădirile cu schelet metalic se montează de pe o podină provizorie pusă pe grinzile scheletului metalic şi asigurată pe contur cu parapeţi de protecţie.

Conturul exterior al planşeului cofrat şi al golurilor lăsate în planşeu se asigură cu parapeţi de protecţie ce se păstrează şi după demontarea cofrajului.

Conducătorul tehnic al lucrării este obligat ca înaintea începerii decofrării cofrajelor să ia măsuri de prevenire a căderii neprevăzute a elementelor cofrajelor.

Decofrarea construcţiilor din beton armat este admisă numai după întărirea suficientă a betonului, astfel: întâi părţile laterale ale elementului de construcţii, apoi celelalte elemente de beton cofrate.

Timpul de întărire este determinat ţinând seamă de prescripţiile tehnice în funcţie de marca cimentului, temperatura medie exterioară şi deschiderea elementului de construcţii, precum şi pe baza rezultatelor încărcărilor cuburilor de probă sau a unor încercări nedistructive.

17


Este interzisă utilizarea răngilor şi târnăcoapelor la decofrare, precum şi forţarea sau izbirea susţinerilor.

La construcţiile importante la care cofrajele se proiectează, proiectantul este obligat să dea indicaţii şi asupra modului de decofrare.

La decofrare se lasă sprijiniri (popi, eşafodaje) în conformitate cu prevederile normativelor tehnice în vigoare.

Încărcarea construcţiei decofrate cu încărcările totale prevăzute în calcule, se admite numai după ce betonul a atins marca prescrisă.

Operaţiunile de cofrare şi de decofrare sunt făcute sub directa supraveghere şi răspundere a maistrului şi şefului de echipă care urmăresc desfăşurarea operaţiilor în ordinea lor cronologică.

Decofrarea panourilor se face după ce betonul atinge rezistenţa de compresiune prevăzută de normativele tehnice.

După fiecare folosinţă, elementele cofrajului se vor curăţa de resturile de beton.

Personalul muncitor care participă la primirea sau evacuarea elementelor componente ale cofrajului, la marginea planşeelor clădirilor, va fi legat cu centuri de siguranţă de elementele fixe ale clădirii, în timpul efectuării acestor operaţiuni. Centurile de siguranţă cu care se dotează dulgherii se vor agăţa de ţevile de aliniere sau de montanţii superiori ai nivelului de lucru.

Elementele de cofraj aflate la marginea planşeelor clădirilor, în momentul primirii lor sau pentru a fi evacuate, vor fi asigurate împotriva unei eventuale dezechilibrări sau răsturnări spre exteriorul clădirii, pe toată durata operaţiunii de primire sau de evacuare.

Este interzisă aruncarea elementelor componente ale cofrajelor, atât la încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport, cât şi în timpul montării sau demontării lor.

Accesul la nivelul de lucru se face pe schele, platforme rulante sau fixe prevăzute cu scări de acces sau prin interiorul turnurilor de eşafodaj, prevăzute cu panouri cu trepte şi balustrade.

Schelele şi eşafodajele se vor contravântui corespunzător în plan orizontal cât şi vertical, pe ambele direcţii pentru a se împiedica orice deformare a structurii lor.

Schelele trebuie bine ancorate pe toată înălţimea lor de părţile solide ale construcţiei. Se interzice ancorarea schelelor de elementele instabile ale construcţiei, cum ar fi parapeţi, cornişe, coşuri.

La clădirile situate în lungul drumurilor publice, podinele de lucru vor avea prevăzută o vizieră înclinată cu lăţimea minimă de 1 m.

Se interzice accesul personalului muncitor pe schelă direct din clădire, prin golul uşilor, ferestrelor sau din logii şi invers. În acest scop toate golurile care dau spre schelă vor fi barate, înainte de montarea schelei şi desfăcute după demontare.

În cazul în care o schelă rămâne un timp nefolosită ea trebuie întreţinută în bună stare.

18


CAPITOLUL VISINTEZA MATEMATICA APLICATA

Unitati de masura pentru lungimi, transformari:

1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m

Pentru a transforma o unitate de masura in alta, utilizam urmatoarea schema:

- unitatile mari se transforma in unitati mici prin impartire la 10n;- unitatile mici se transforma in unitati mari prin inmultire cu 10n, n fiind numarul de

segmente dintre cele doua unitati;

Lungimile se masoara cu diverse instrumente de masurat lungimi: rigla gradate (folosita in proiectari si de scolari), metrul obisnuit (folosit in special la masurarea panzei), metrul tamplarului, metrul de croitorie, ruleta, lantul, sublerul, micrometrul etc.

Oricat de bun ar fi un instrument folosit, el masoara cu o anumita eroare. De aceea orice masurare presupune o aproximare.

Unitati de masura pentru suprafete, transformari:

1 km2 1 hm2 1 dam2 1 m2 1 dm2 1 cm2 1 mm2

10002

m21002

m2102

m21

m2

m2

21001

m2

m2

Alte unitati de masura pentru suprafete sunt hectarul (ha) si arul (ar):

1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.


- unitatile mari se transforma in unitati mici prin impartire la 102n;- unitatile mici se transforma in unitati mari prin inmultire cu 102n (n este numarul de

segmente dintre cele doua unitati).

Unitati de masura pentru volum, transformari:

1 km3 1 hm3 1 dam3 1 m3 1 dm3 1 cm3 1 mm3

10003

m31003

m3103

m31

m3

m3 m3 m3

19

km hm dam m dm cm mm

km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2


Multiplii metrului cub se utilizeaza foarte rar in viata practica.


- unitatile mari se transforma in unitati mici prin impartire la 103n;- unitatile mici se transforma in unitati mari prin inmultire cu 103n (n este numarul de

segmente dintre cele doua unitati).

Geometrie planaUnghiuri: se numeste unghi figura figura geometrica formata din doua semidrepte care au

aceeasi origine.

20

km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3

A

O

B

O = varful unghiului[OA si [OB = laturile unghiului

●

drept ascutit m(<O) = 90o m(<A) < 90o

O A

B

C

obtuz alungit m(<B) > 90o m(<C) = 180o


20

Triunghiul este figura geometrica formata dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necolineare.

Clasificare:1) dupa laturi a) echilateral, are toate laturile congruente b) isoscel, are doua laturi congruente c) scalar sau oarecare2) dupa unghiuri a) ascutitunghic, are toate unghiurile ascutite b) dreptunghic, are un unghi drept c) obtuzunghic, are un unghi obtuz

Liniile importante in triunghi sunt:1) mediana – segmentul care uneste varful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii

opuse, medianele sunt concurente iar punctul de intersectie se numeste centrul de greutate al triunghiului (G);

2) bisectoarea interioara – segmentul care imparte un unghi al triunghiului in 2 unghiuri egale. Orice punct al bisectoarei este egal departat de laturile unghiului respectiv;

3) inaltimea – perpendiculara dusa din varful unui unghi pe latura opusa;4) mediatoarea – perpendiculara construita pe latura unui triunghi, in mijlocul laturii.

Patrulaterul este figura geometrica care indeplineste conditiile:a) oricare trei puncte sunt necolineare;b) oricare doua dintre segmente n-au nici un punct interior comun.

Suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.

Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.

Paralelograme particulare:- dreptunghiul – paralelogram care are un unghi drept (toate unghiurile drepte).- rombul – paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt

congruente). Particularitate: diagonalele sunt perpendiculare si sunt bisectoarele unghiurilor lui.

21

convex

A

B

D

C

concav

F

E

G

H

B

A

C

Cunoştinţe specifice meseriei de dulgher-tâmplar-parchetar- patratul – dreptunghiul care are doua laturi consecutive congruente (toate laturile

congruente).- trapezul – patrulater care are doua laturi paralele si celelalte doua laturi neparalele (trapezul

cu laturile congruente se numeste trapez isoscel, trapezul cu un unghi drept se numeste trapez dreptunghic).

21

ARIINr. crt. Figura geometrica Aria Legenda1. Triunghi oarecare S = (a*ha)/2 = (b*hb)/2 = (c*hc)/2

S = p*

a, b, c = laturile triunghiuluiha, hb, hc = inaltimile pe laturile a, b, c2p = perimetru = a+b+c

2. Triunghi echilateral

b

S = (b*h)/2 b = bazah = inaltimea pe latura b

3. Triunghi dreptunghic

a

b

S = (a*b)/2 a, b = catete

4. Dreptunghi a

b

S = a*b a,b = laturi

5. Patrulater oarecareS= - (a*b*c*d*cos )

a, b, c, d = laturi2p = perimetruα, γ = doua unghiuri opuse

6. Poligon regulat n

1 2

S = = n*r2*tgφ

φ = 180o/n

n = numarul laturilorR = raza cercului circumscrisr = raza cercului inscrisa = laturaφ = unghiul de varf

7. Cerc S = π*r2 = (π*d2)/4L = π*d = 2* π*r

r = razad = diametruL = circumferinta

VOLUMENr. crt. Figura geometrica Volumul Legenda1. Cub

aV = a3 a = latura

2. Paralelipiped dreptunghic V = a*b*c a, b, c = laturile

3. Prisma dreapta V = Ab*h Ab = arie baza (baza = ΔABC)h = inaltimea

4. Piramida dreapta V = (Ab*h)/3 Ab = arie bazah = inaltimea

22

a

b

c

h


5. Sfera V = *π*R3 R = raza

23

instructiuni dulgher,tamplar,parchetar

Documents