• Caracteristicile istorice, geografice şi culturale ale civilizaţiei europene

• Conştiinţa europeană; • Creştinismul;• Democraţia europeană; • Statul şi naţiunea;• Valorile comune;• Evoluţia ideii europene;• Consiliul Europei;• Instituţiile de bază.• Extinderea europeană şi impactul ei asupra R. Moldova

(parteneriatul estic; politica de vecinătate). Acordul de asociere a R. Moldova

• Fără vize în UE, spre libertate şi demnitate (impactul regimului liberalizat de vize; condiţiile şi priorităţile; dinamica procesului)

• Integrarea economică: avantaje şi riscuri (piaţa comună, moneda unică europeană; politici economice comune; acordul liberului schimb, fonduri nerambursabile; mediu concurenţial; corespunderea standardelor de calitate etc.)

• Educaţie pentru integrare europeană (reforme în învăţământ; impactul implementării procesului Bologna; calitate şi performanţă; mobilitate)

• Clişee şi prejudecăţi (Vest sau Est?; depopulare; regres economic, pierderea identităţii naţionale şi culturale etc.)

• Concluzii (Cum să facem integrarea ireversibilă; riscuri generale şi specifice/naţionale)

• Ce reprezintă UE? Un continent cu o suprafaţă de 4423147 km2, populat de 507 mln. cetăţeni, ce reprezintă 28 de ţări – 5 ţări candidate – Macedonia, Muntenegru, Turcia, Serbia, Islanda.

• Astfel, UE este o comunitate politică, economică şi socială ce întruneşte 28 de ţări membre, care dispun de o serie de beneficii ale integrării (spaţiu economic comun, lipsa barierelor vamale, piaţă comună, politici tarifare comune, politici sociale comune, standarde de viaţă comune etc.)

• Spaţiul Schenghen – 25 ţări (implementat) – lipsa frontierelor, deplasarea liberă a cetăţenilor

• Zona euro 18 ţări• Istoria Europei este o istorie multimilenară la dezvoltarea

căreia şi-au adus o contribuţie toate popoarele Europei (mai vechi – grecii, italienii, francezii, spaniolii, englezii ş.a. mai noi – românii, bulgarii, ungurii, nemţii).

• Pe parcursul dezvoltării istoria a apărut şi s-a dezvoltat ideea şi tendinţele integrării europene (Grecia Antică, Imperiul Roman, Austro-Ungar) a apărut civilizaţia europeană cu o serie de valori comune:

• Conştiinţa europeană• Creştinismul• Democraţia europeană• Statul şi naţiunea – produs european (capitalismul)• Ideea integrării europene a evaluat pe parcursul istoriei şi-a căpătat

contururile de astăzi (din necesităţi practice)• Până la al doilea război mondial Liga naţiunilor• După al doilea război mondial tendinţele integraţioniste se intensifică• Din 1992 prin tratatul de la Maastricht se instituie UE în actuala

structură (componenţa ţărilor se schimbă (creşte) permanent 6-11- … 28)

• Părinţii fondatori (J. Monnet, R. Schuman, K. Adenauer, A. de Gasperi, P. Scpaak)

• 2 comunităţi economice: 1. Comunitatea Europeană a cărbunelui şi oţelului (1950), 2. EURATOM (1958)

• Iniţial au apărut o serie de organizaţii (neinstituţionalizate/pe baze obşteşti) europene. Cea mai mare organizaţie europeană este Consiliul Europei, care cuprinde practic toate statele europene (prin participare cu delegaţii, inclusiv R. Moldova).

• Funcţiile UE: consolidarea relaţiilor dintre ţări, unificarea europeană/apropierea, aplanarea conflictelor etc.

• Organele UE:• Mai apoi începând cu 1992 a fost creată UE (comunitate de

state cu anumite instituţii şi legislaţie comunitară)• Instituţiile de bază ale UE:• Legislative (funcţia)• Parlamentul UE (2 camere) 75 deputaţi• Inferioară vocea poporului• Superioară

• Executive• Comisia Europeană (28 comisii/comisari pe

domenii (agricultură etc.), preşedinte I. Junchers

• Consiliul European (Întâlnirile şefilor de state)• Consiliul de miniştri/interesul statelor• Juridice: Curtea europeană de justiţie• Există şi instituţii consultative (comitetul

economic, comitetul regiunilor

• Alegerea Europei (2014)• Majoritatea (dreapta): • Partidul Popular European (PPE) – 214 • Socialiştii şi democraţii – 191 • Alianţa liberalilor şi democraţilor – 64 • Verzii – 52 • Conservatorii şi reformiştii – 46 • Eurointegraţie (≈70%)• • Stânga – 45• Europa Libertăţii şi democraţiei – 38 • Neafiliaţii – 41• Alţii – 60 • Eurosceptici (≈25-30%)

• Cu toate că în condiţiile unui euroscepticism pronunţat problema extinderii UE este una foarte discutabilă această tendinţă există.

• De ce extinderea este disputată• Apare un decalaj dintre ţări mai dezvoltate şi mai puţin

dezvoltate;• Ţări donatoare – ţări beneficiare;• Creşterea şomajului şi migraţia forţei de muncă (Anglia

e reticentă şi alte ţări);• Mulţi migranţi inclusiv ilegali;• Nu se mai pun termeni concreţi şi ţări nominalizate

pentru aderarea în viitorul apropiat;• Se opune vehement Rusia etc.

• Şi totuşi în 7 mai 2009 a fost iniţiat Parteneriatul Estic (P.E.).

• P.E. este un acord de asociere pe care UE l-a încheiat cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, R. Moldova, Ucraina şi Belarus (ţări estice din ex-URSS). El completează dimensiunea nordică a UE. În 2011 Belarus a refuzat colaborarea.

• Germania şi Franţa de la bun început au avut rezerve faţă de această tendinţă integraţionistă (în special pentru Ucraina).

• Totuşi în 2013 s-a asistat la aderare pentru Ucraina, R. Moldova şi Georgia. Ucraina a refuzat aderarea în 2014. Ce a urmat este cunoscut. Însă au semnat acordul de asociere în iunie 2014 (Ucraina, R. Moldova şi Georgia). A ratificat acordul doar R. Moldova.

• Pentru a favoriza/stimula aderarea R. Moldova la UE au fost întreprinse, în condiţiile unei opoziţii intense/agresive, unele acţiuni preventive:

• Granturi, inclusiv nerambursabile (numai 250mln. euro pentru întreţinerea economică), învăţământ (100mln. etc.);

• Asistenţă juridică şi consultanţă economică;• Implementarea începând cu 28 aprilie 2014 a

regimului liberalizat (simplificat) de vize.

• Care sunt prevederile regimului liberalizat (simplificat) de vize?• Este necesar paşaport biometric;• Durata şederii/aflării – 90 zile autorizate;• Valabil pentru toate statele UE în afară de Marea Britanie;• Intrarea în spaţiul UE este condiţionată:• Un scop concret justificat: studii, călătorie, cercetare ştiinţifică,

vizită particulară etc.• Dovada mijloacelor de subzistenţă (cu excepţia conferinţelor

asigurate)• Asigurare medicală (de dorit)• Nu dispui de dreptul de angajare• Nu are cazier juridic etc.• Persoana dispune de dreptul de călătorie Schengen.• Au beneficiat de acest drept circa 100000 cetăţeni ai R.

Moldova.

• UE s-a constituit preponderent din interese economice, fără a le diminua şi pe cele politice şi de apărare.

• Piaţa comună• Depăşirea barierelor tarifare• Circulaţia liberă a forţei de muncă• Diminuarea crizelor economice de

supraproducţie şi financiare• Divizarea muncii≡eficienţă economică• Mobilizarea resurselor şi rezistenţa

concurenţială faţă de SUA, ulterior China şi rechinii asiatici (Japonia, Coreea, Malayezia) etc.

• Interesul de integrare a R. Moldova este la fel de ordin economic

• Falimentul URSS şi a pieţii estice;• Tehnologii moderne;• Investiţii (agricultură, infrastructură);• Ajutor şi sprijin financiar;• Exemplu (exportul de vin ţi producţie agricolă

s-a intensificat pe piaţa europeană).• Piaţa europeană şi puterea economică a UE:

Criterii Uniunea Europeană Uniunea Vamală

Piaţă de consum 503 milioane consumatori (*3) 165 milioane consumatori

PIB total de 15,3 miliarde USD 2, 74miliarde USD

PIB cap locuitor 34000 USD (*2) 14866 USD

Comerţ exterior 3,7 trilioane USD 1 trilion USD

Investiţii anuale interne 2,88 miliarde USD 603 milioane USD

Cheltuieli anuale cercetare inovare

240 miliarde USD 15,3 miliarde USD

Investiţii directe străine în Uniune

7972 miliarde USD 435 miliarde USD

Investiţii directe în străinătate 9524 miliarde USD 330 miliarde USD

Salariu mediu 2500 USD 750 USD

Pensii 1700 USD 150 USD

Burse 500 USD 150 USD

Speranţa de viaţă 75 ani 63 ani

Numărul de deţinuţi la 100 mii locuitori

97 569

• Magna Charta Universitatum Bologna, 1988• Obiectiv:• Transformarea universităţilor în centre de cunoaştere şi

cercetare;• Asumarea efortului de formare continuă.• Principii:• Autonomia /independenţa Universităţilor;• Coeziunea activităţii didactice şi cercetării;• Libertatea cercetării a învăţământului şi a formării;• Cercetare şi inovaţie;• Depăşirea barierelor geografice şi politice.• Convenţia de la Lisabona (1997)• Recunoaşterea calificărilor – element-cheie;• Accesul la studii pe baza recunoaşterii/echivalării studiilor

anterioare.

• Procesul de la Bologna. Declaraţia comună de la Sorbona• 4 ministere din Franţa, Germania, Italia şi Regatul Unit (Paris, Sorbona

– 25 mai 1998).• Universităţile au apărut n Europa vreo 250 ani în urmă.• În prezent ea trebuie să fie şi Europa cunoştinţelor.• Suntem datori să propunem studenţilor un sistem de studii superioare

care să le ofere oportunităţi pentru a căuta şi găsi domeniul de interes propriu.

• Domeniul European deschis pentru studii superioare aduce perspective pozitive, desigur respectând diversităţile fiecăruia, dar creând eforturi comune de a lichida barierele şi de a dezvolta o reţea pentru predare şi învăţare ce va spori mobilitatea şi cooperarea mai strânsă.

• Recunoaşterea internaţională se va referi la accesibilitatea lui externă şi internă.

• Apare un sistem cu două cicluri principale universitar şi postuniversitar ce trebuie să fie recunoscute pentru comparare şi echivalare.

• Originalitatea şi flexibilitatea în sistem va fi atinsă prin utilizarea creditelor (ECTS) şi semestrelor.

• La ambele nivele studenţii vor fi încurajaţi să petreacă cel puţin un semestru în universităţile din altă ţară.

• De asemenea şi cadrele didactice ar trebui să lucreze în alte ţări europene decât cele din care provin.

• Convenţia de recunoaştere a calificărilor studiilor superioare în Europa (Lisabona - 1997).

• Apelul către statele membre ale uniunii şi altor ţări europene să se alăture la obiectivele propuse.

• Declaraţia comună, Convenţia Bologna• Semnată de către miniştrii educaţiei din 29 ţări (18-19 iunie 1999).• Obiectivele:• adoptarea unui sistem de diplome lizibile şi comparabile şi crearea

unui supliment la diplomă, pentru a favoriza integrarea cetăţenilor europeni.

• adoptarea unui sistem de două cicluri universitare: I ciclu – de licenţă; II ciclu – de masterat.

• implementarea Sistemului de Credite Transferabile (ECTS) pentru a îmbunătăţi mobilitatea studenţilor.

• promovarea mobilităţii studenţilor, cadrelor didactice şi cercetărilor.• promovarea cooperării europene în materie de asigurarea calităţii,

în perspectiva elaborării unor criterii şi metodologii comparabile.• promovarea dimensiunii europene a programelor de studii şi a

cercetării.

• Există riscul că nu vom face faţă reformelor economice şi nu vom rezista concurenţei europene. Depinde de acţiunile noastre şi eficienţa lor.

• Orice schimbare provoacă sentimente de nelinişte, frică, disconfort. Iar integrarea europeană, bineînţeles, ne va obliga să ne schimbăm – să nu furăm, să nu minţim, copiem, să nu lenevim, să fim mai eficienţi. Nu se va schimba identitatea, dar se vor schimba năravurile, pe undeva, şi standardele de viaţă.

• În condiţiile unei tensiuni sociale şi confruntări politice se nasc unele prejudecăţi (înţelegere greşită, răspândită conştient), care urmează a fi interpretate/înţelese corect. Ele se referă

• La acordul de asociere:

• AA nu va submina suveranitatea şi independenţa. Fals. Legislaţia UE nu supranaţională, ci internaţională (consens). În URSS (tot o uniune, suveranitatea practic era subminată).

• Va trebui să renunţăm la cultura şi tradiţiile naţionale. Fals. UE promovează unitatea în diversitate (protecţia minorităţilor etc.). Se vor păstra tradiţiile.

• Vom deveni catolici. În UE mai există state ortodoxe (Grecia, România, Bulgaria, Cipru) cu drepturi egale. Europa e cam ateistă (≈60%).

• Se va depopula ţara. Acest pericol există, dar UE ne va ajuta să ne dezvoltăm şi să nu plecăm toţi, decât în călătorii de vacanţă.

• Nu vom putea face vin de casă, tăia porcul de Crăciun. Individual vom putea, cu scopul de export nu.

• Moldova va adera la NATO, va creşte tensiunea cu Tiraspolul. Nu e obligatoriu, dar se poate întâmpla.

• Moldovenii nu sunt capabili să trăiască după standardele europene. În prezent parţial e aşa, dar pe viitor va trebui să ne adaptăm, altfel nu se va schimba spre bine nimic.

• La zona de liber schimb (ZLS)• Fostele ţări socialiste au avut numai de pierdut aderând la

UE. Fals. Au beneficiat de fonduri de preaderare nerambursabile. Dar probleme există în Bulgaria, România, mai puţin în Ţările Baltice, Polonia, Cehia, Ungaria.

• Se vor scumpi produsele alimentare şi medicamentele. Cu părere de rău, ele astăzi sunt mai scumpe decât media europeană. Carnea – Europa 2-3 euro/kg, Moldova – 6-7 euro, si altele la fel, medicamentele importate sunt mai scumpe. De aceea ne vom adapta la Europa.

• UE va transforma agricultorii în şomeri. Pericolul există, dar trebuie să ridicăm productivitatea şi calitatea.

• Se vor deteriora relaţiile economice şi umane cu Rusia. N-ar trebui să se întâmple aşa, dar depinde şi de atitudinea Rusiei.

• Gazele în Uniunea Vamală ar fi mai ieftine. Fals. Preţurile sunt mondiale, dar poate fi şi o atitudine provocatoare a Rusiei.

• Vom deveni o colonie, o piaţă de desfacere a UE. Dacă nu vom munci şi nu ne vom dezvolta, e posibil.

• ZLS ne va crea dificultăţi, pe când Uniunea Vamală nu. Dificultăţi de adaptare ar exista în ambele cazuri. În cazul UE avem o perspectivă mai bună şi un ajutor real.

• Deschiderea pieţelor va afecta sectorul agrar. Probleme într-adevăr vor apărea, dar ele pot fi depăşite prin dezvoltare.

• Mobilizarea societăţii în susţinerea Acordului de Asociere cu UE prin lansarea unei largi mişcări sociale de solidarizare, ce ar cuprinde factori relevanţi ai societăţii, de la reprezentanţi ai cercurilor academice până la bancheri sau personalităţi ale vieţii culturale;

• Semnarea unei declaraţii prin care reprezentanţii partidelor politice parlamentare, ai Guvernului, ai cercurilor academice, ai comunităţii de afaceri, ai societăţii civile vor exprima susţinerea lor pentru orientarea europeană fermă a R. Moldova;

• Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Codului Audiovizualului pentru a asigura transparenţa proprietăţii mass-media, cu adoptarea ulterioară a noului Cod;

• Condiţionarea, de către UE, a asistenţei sale economice cu înregistrarea unor progrese substanţiale în investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt şi condamnarea vinovaţilor;

• Identificarea şi iniţierea unor noi forme de dialog cu minorităţile naţionale pentru a evita înstrăinarea lor de procesele de reforme ce au loc în contextul agendei de eurointegrare;

• Elaborarea unei strategii de reintegrare a ţării ce ar ghida toate instituţiile statului şi societatea în aplicarea prevederilor sale;

• Reevaluarea ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii naţionale în contextul evenimentelor din Ucraina şi al ameninţărilor Rusiei la adresa R. Moldova. Intensificarea dialogului şi a cooperării în domeniul asigurării securităţii regionale cu statele vecine Ucraina şi România;

• Studierea experienţei statelor membre ale UE, Finlandei, Austriei şi Suediei de asigurarea a securităţii naţionale, valorificând principiul neutralităţii şi non-alinierii active.