T. I. CONSTITUIREA I EVOLUIA COMUNITILOR EUROPENE. Descriei condiiile istorice care au favorizat formarea comunitilor europene;Ideea crerii unei Europe unite dateaz de secole, ns abia dup cel de-al doilea rzboi mondial s-au format premisele necesare demarrii unui proces de integrare european. Bazele procesului de integrare europeana - care a dus la apariia actualei structuri a Uniunii Europene au fost puse in 1950 de ctre Jean Monnet, pe atunci ef al Organizaiei Naionale a Planificrii din Frana si Robert Schuman,ministrul de externe al Franei. Declaraia lui Robert Schuman de la 9 mai 1950, ce propunea fondarea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (C.E.C.O.) este momentul istoric care a lansat procesul integrrii europene. Scopul crerii acestei comuniti era nlturarea cauzelor apariiei unor noi rzboaie n Europa prin exercitarea controlului comun asupra produciei crbunelui i oelului de ctre cele ase state semnatare. Crbunele i oelul erau materiile prime fr de care declanarea unui conflict militar era inimaginabil. C.E.C.O., prima comunitate european a fost condus de Jean Monnet, considerat unul din prinii fondatori ai Uniunii Europene. n 1957, dup modelul C.E.C.O., la Roma sunt fondate celelate dou comuniti europene: Comunitatea Economic European (C.E.E.) i Comunitatea European a Energiei Atomice (EURATOM). C.E.C.O., C.E.E. i EURATOM sunt cele trei comuniti europene, care au stat la baza actualei Uniuni Europene. Iniial, fiecare comunitate avea propriile instituii, ns n 1967 are loc fuziunea instituionala i din acel an Comunitile Europene funcioneaz pe baza unor structuri comune. Aceste instituii nu au suferit modificri substaniale, regsindu-se n structura instituionala a Uniunii Europene. Anul 1989 marcheaz cderea comunismului n Europa de Est, peste doi ani a urmat prbuirea Uniunii Sovietice. n aceast perioad ncep transformrile n Europa Occidental ce vor culmina n 1992, cu semnarea Tratatului de la Maastricht. Abia din 1992 discutm despre Uniunea European, pentru c n acest Tratat termenul Uniunea European este menionat pentru prima dat.Definii etapele de realizare a cooperrii n cadrul Comunitii Economice Europene;CEE este cea mai important dintre Comunitile Europene, Tratatul su de constituire fiind semnat la Roma, la 25.03.1957, i intrat n vigoare la 1.01.1958. La baza naterii sale stau Conferina de la Messina, din 1955 i raportul elaborat de ctre ministrul de externe al Belgiei, Paul-Henri Spaak, n 1956. Tratatul CEE,ncheiat pentru o perioad de timp nedeterminat, stabilete drept obiective principale ale noii organizaii crearea n piee comune i armonizarea progresiv a politicilor economice ale statelor membre care s duc la dezvoltarea economic a ansamblului Comunitii. Piaa comun comport cteva caracteristici definitorii: o uniune vamal ntre rile membre, introducerea celor patru liberti pe ntreg teritoriul comunitar (libera circulaie a bunurilor, lucrtorilor, serviciilor i capitalului) i crearea mai multor politici comune (politica agricol, politica comercial i politica de transporturi). Evoluia ulterioar a fenomenului integrrii europene a fcut ca obiectivele iniiale s fie mult depite, astfel nct astzi componenta economic a UE reprezint doar o parte din complexul edificiu comunitar. Comunitatea econ.-europ. Este o structura cadru care include toate sferele commercial-econ. inclusive agricultura care este o ramura trad.si solicita subventii.Tratatele de la roma nu sunt limitate in timp iar obiectivul declarat al comunitatilor a fost edificarea Uniunii vamale in timp de 12 ani.Insa uniunea vamala a fost create in 10 ani si a intrat in vigoare la 1 iulie 1968.Tratatele de la roma au fost ratificate de catre parlamentele celor 6 state fondatoare in decursul anului 1957 si au intrat in vigoare la 01.01.58.Obiectivul urmarit a fost crearea Uniuni vamale apoi a pietii commune.In general,aprofundarea cooperarii regionale include urmatoarele trepte de parcurs:-uniunea vamala presupune omogenizarea taxelor externe si abolirea taxelor interne pt realizarea circulatiei libere a marfurilor,serviciilor si capitalelor;zona de liber schimb,prevede promovarea politicilor commercial-econ.simetrice si eliminarea barierilor descriminatorii;-piata comuna se exprima prin formarea spatiului commercial comun;-Uniunea econ.si monetara presupune formarea spatiului econ.unic si introducerea monedei unice;-unificarea politica prevede formarea unei singure entitati prin unirea mai multor component.Determinai caracterul comunitilor europene.Uniunea European mplinete n prezent mai mult de jumtate de secol de existen.Extinderile succesive au adus n graniele sale peste jumtate dintre statele Europei, state printre care se gsesc cele mai ntinse, mai populate, mai prospere i mai avansate tiinific i tehnologic ri ale continentului.Pornit ca o iniiativ de natur preponderent economic, spaiul Comunitii Economice Europene a evoluat spre o unitate n domenii diverse: politici sociale, culturale i educaionale, justiie i poliie, politic extern i chiar ncercri de constituire a unei strategii comune de aprare.Ororile celui de al doilea rzboi mondial au impus, n mediul politic i diplomatic internaional, iniierea unei dezbateri serioase pe tema crerii unui cadru instituional care s previn n viitor utilizarea rzboiului ca principal mijloc de soluionare a conflictelor ntre state i care s evite apariia posibilitii escaladrii violenelor ctre o nou conflagraie generalizat. O prim manifestare a acestei preocupri a fost nfiinarea Organizaiei Naiunilor Unite.Comunitatea europeana,sub aceast denumire este astzi cunoscut ansamblul celor trei Comuniti Europene (CECO, CEE i CEEA). Comunitatea europ.econ a carbunelui si otelului a fost create prin tratatul de la Paris din 18.04.1951 de catre cele 6 state fondatoare (Fr.,germ, italia,belgia, olanda, Luxemburg).Comunitatea carbunelui si ot.este o structura sectoriala intrucit vizeaza cooperarea in citeva domenii concrete(minerit si siderurgie).Comunitatea a functionat pina la 20 iulie 2002 cind s-a autodizolvat in cadrul UE.Importanta ei consta in faptul ca a initiat cooperarea multilateral commercial-econ. dar in acelasi timp a avut si semnificatie politica angajind alianta franco-vest-germ.La 25.03.57 la Roma sunt semnate 2 tratate cu privire la Comunitatea econ.pt energie atomic si comunitatea europ.Comunitatea europ.pt energie atomic este o entitate sectoriala si spre deosebire de de comun.carb.si otel. viza nu o ramura traditional ci de perspective pt dezvoltarea economica.Comunitatea reglamenta folosirea energiei atomic in scopuri pasnice si nu se referee la aplicarea ei in scopuri militare.Com.economica europ.este o structura-cadru care include toate sferele commercial econ. inclusive agricultura care este o ramura traditional si solicita subventii.Tratatul sau de constituire a fost semnat la Roma la 25.03.57.si a intrat in vigoare la 01.01.58.Asadar in anii 50 s-au format 3 comunitati europ.care au cuprins spectrul intreg de activitati economice.Com.carb.si otelului si Com.pt energie atom.au fost institutii sectoriale,iar Com.econ. este o institutie-cadru care a trasat liniile directorii de cooperare commercial-econ.Datorita acestui fapt Com.econ.europ.a inregistrat cele m.mari succese comparative cu celelalte 2.Tema II. TENTATIVE I PROCESE DE TRECERE LA INTEGRARE.Explicai oportunitile de realizare a integrrii n cadrul Uniunii Europene concepia geometriei n schimbare.Integrarea European este, terminologic, un proces de integrare politic, juridic, economic (i n unele cazuri sociale i culturale) ale unor state care se afl parial sau total n Europa. Termenul de integrare european a aprut n primul rnd prin intermediul Uniunii Europene i al Consiliului European.Uniunea European este asocierea a 27 state membre suverane, care prin tratat i-au delegat cteva dintre competenele lor unor instituii comune pentru ca acestea s le coordoneze politicile n mai multe domenii. Oficial este stabilit prin Tratatul de la Maastricht n 1993 pe baza Comunitii Economice existente. Extinderea Uniunii Europene se refer la aderarea pe parcursul timpului a noi state la Uniunea European. Extinderea este un proces sui generis n comparaie cu celelalte provocri ale UE. Ca politic, extinderea este mai mult dect o preocupare a organelor comunitare. Procesul de extinderea depinde de pregtirea intern a rilor candidate, pregtirea intern a UE i negocierile de aderare propriu-zise.Premisele extinderii UE Procesul de extindere a UE a pornit din dorina clar de a crea premisele necesare unei uniuni ct mai strnse a popoarelor europene. Condiiile de baz pentru extinderea Uniunii Europene au fost stipulate prin Tratatul privind Uniunea European care prevede c: "orice stat european poate cere s devin membru al Uniunii". n acest sens, statul interesat i adreseaz cererea de aderare Consiliului UE, care se pronun n unanimitate, dup consultarea Comisiei Europene i obinerea avizului conform din partea Parlamentului European. Decizia Legislativului european se adopt n condiiile ntrunirii majoritii absolute a membrilor si. Uniunea European de astzi, are 27 de state membre i o populaie de aproximativ 500 de milioane de locuitori, este mai sigur, mai prosper, mai puternic i exercit o mai mare influen dect Comunitatea Economic European de acum 50 de ani, cu 6 state membre i o populaie de mai puin de 200 de milioane de locuitori. Uniunea European este deschis oricrui stat european care ndeplinete criteriile democratice, politice i economice pentru dobndirea calitii de membru. De asemenea, naintea fiecrei extinderi, UE elaboreaza capacitatea de absorbie a noilor membri, precum i abilitatea propriilor instituii de a funciona corespunztor n continuare. Extinderile succesive au ntrit democraia, au conferit securitate Europei i au sporit potenialul su comercial i de cretere economic.Motivele extinderii UE Extinderea UE este rezultatul hotrrii de a mpri cu alte state beneficiile obinute de Europa Occidental prin crearea unei zone stabile, unde rzboiul a devenit imposibil. UE are responsabilitatea de a ajuta rile vecine s se dezvolte din punct de vedere economic i democratic, n paralel cu promovarea stabilitii i securitii. Acest ideal i are rdcinile n experiena acumulat datorit tulburrilor manifestate pe continentul european n anii interbelici, a distrugerilor cauzate de ultimul rzboi i a optimismului care a nceput s se manifeste n perioada de dup rzboi. Pacea i stabilitatea constituie premisele unei economii prospere, reciproca fiind n egal msur valabil. Raionamentul prinilor fondatori ai UE s-a bazat pe logica faptului c integrarea economiilor din Europa Occidental ar preveni rzboiul i ar crea pace, stabilitate i prosperitate pentru toi cetenii, pretutindeni n Europa. Aceast viziune este n continuare important, dup cum a demonstrat-o i dezintegrarea violent a fostei Iugoslavii. Extinderea prin primirea de noi state membre va defini cadrul politic i economic al UE pentru mai bine de o generaie de acum ncolo.Determinai generalul i particularul n coninutul teoriilor de realizare ale integrrii n cadrul Uniunii Europene.La incep.anilor 90 mai multe tari post-socialiste din Europa Centr.si de sud-est au exprimat dezideratul de a se integra in Comunitatea econ.europ.pt a avea acces la libertatile de circulatie,a reforma economia si structurile de stat;a edifice societati democratice si in asemenea maniera a ridica nivelul de trai al oamenilor.Insa UE nu putea sa accepte statele post-socialiste si pt a facilita acest process de integrare a intreprins citeva cursuri de preaderare:Programul PHARE(1989) care oferea asistenta asistenta financiara si tehnologice de character sectorial.La sumitul de la Copenhaga au fost propuse 3 principii de preaderare pe care statul pretendent trebuia sa le respecte:capacitate sporita de functionalitate a institutiilor puterii de stat,separarea puterilor in stat,independent justutiei,asigurarea si garantarea drepturilor si libertatilor omului,inclusive ale minoritatilor ; economia functional de piata pt a acoperi costurile de integrare si a face fata competitiei pe piata comunitara,precum si buna guvernare.Respectarea acestor criteriii permite de a semna acordul de asociere care la rindul sau ofera posibilitatea de a obtine calitatea de stat candidat.Procedeul de integrare in cadrul UE include urmatoarele etape:1.semnarea actului comunitar care permite deasemenea de a avea acces la fondurile de asociere si stabilizare;2.daca negocierile au fost finalizate cu success UE vine cu invitatia de aderare,insa aceasta trebuie confirmata la nivel de referendum national pt ca sa se convinaga referitor la faptul ca hotarirea guvernului de integrare se afla in concordant cu starile de spirit ale oamenilor;3.daca s-a confirmat prin referendum national acceptul de integrare aceasta se produce in mod official prin semnarea tratatelor corespunzatoare.Pronosticai eventualitile realizrii ale uniunii monetare i unificrii politice n cadrul Uniunii Europene.Promovarea unui progres economic i social echilibrat i durabil, n special prin stabilirea unei uniuni economice i monetare cuprinznd n viitor o moned unic este un obiectiv important alTratatului de la Maastricht. UEM presupune realizarea a 3 tipuri de politici care se exprima prin 3 uniuni: Uniunea Economica, Uniunea monetara ( euro in calitate de singurul mijloc legal de plata introdus in 17 state din 27), Uniunea Bugetar-fiscala. Prin urmare, UEM a fost gindita pt a asigura circulatia libera a marfurilor,serviciilor si capitalurilor, precum si pt a transforma Europa intr-un spatiu al stabilitatii, bunastarii si certitudinii. n temeiul raportului Delors, Consiliul European reunit la Madrid n 26-27 iunie 1989 a hotrt ca prima etap a realizrii Uniunii Economice i Monetare s debuteze la 1 iulie 1990. Prima etap presupune desvrirea pieei interne, precum i stabilirea orientrilor comune ale politicii economice (n domeniul bugetar i monetar). n principiu, la 1 iulie 1990 au fost eliminate toate restriciile privind circulaia capitalurilor ntre statele membre. n vederea realizrii etapelor a II-a i a III-a i pentru a pune bazele structurii instituionale necesare, se impunea revizuirea Tratatului CEE. n acest scop, n 1991 a fost convocat o Conferin Interguvernamental (CIG), dedicat Uniunii Economice i Monetare, care s-a desfurat n acelai timp cu o Conferin Interguvernamental privitoare la Uniunea Politic.Tema I. PROIECTE POSTBELICE DE ANGAJARE A COOPERRII EUROPENE.Descriei situaia internaional din jumtatea a doua a anilor '40 ai secolului XX. Incheierea celui de-al II rezboi mondial a lasat sa se inteleaga despre posibilitatea cooperarii la nivelul global in general si in plan European in particular,dat fiindca la 5 aprilie 1945 ONU a fost create de 60 state , iar Germania a fost impartita In 4 zone de ocupatie ,insa dj in 1946 si 1947 Winston Churchill declara ca Uniunea Sovietica nu doreste sa promoveze reformele democratice sis a coopereze cu statele Occidentale , asemanindu-se cu o Cortina de fier ,pozitia lui Churchill se baza pe: 1)Uniunea Sovietica a refuzat in iunie 1947 sa participle la realizarea planului Marshall initiat de SUA in august 1945 in scopul acordarii existential in scopul acordarii ajutoarelor finanicare si tehnologice statelor europene. 2) Uniunea Sovietica a primit direct loviturile de stat in zona sa de ocupatie asigurind preluarea puterii de partidele communiste in Polonia , Bulgaria ,Romania , Ungaria , Cehoslovacia. 3)Uniunea Sovietica a sustinut statele de stinga organizatoare a razboaielor civile in Turcia , Iran si Grecia.Ca rezultat al acestor actiuni Uniunea Sovietica si alte 7 state autointitulate ,socialiste refuzind sa participe la realizarea planului Marshall,formeaza Consiliul de ajutor economic reciproc care a functionat in perioada 1949 1991 exprimat prin asistenta economica al Uniunii sovietice catre statele socialiste din Europa Centrala si de sud Vest.Este de precizat de asemenea ca in urma acceptarii Germaniei de Vest in alianta Atlanticului de Nord , Tarile socialiste in semn de protest in mai 1955 formeaza organizatia tratatului de la Varsovia care a funcionat din (1955 1991) fiind o structura militara politica a statelor socialiste in frunte cu URSS. In jumatateaa 2-a a anilor 40 au fost propuse 2 planuri importante menite sa contribuie la unificarea europeana. Definii oportunitile de creare ale unor organizaii internaionale guvernamentale n regiunea occidental a Europei.n anii 1948- 49 n Europa Occidental au fost create 3 structuri de cooperare sectorial: 1. Organizaia Europei Occidentale: 8 state vest europene, urmnd s-i asigure securitatea naional formeaz aceast structur militaro-politic, fiind conteni c numai cu eforturi comune vor putea riposta. 2. Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) Statele membre ale organizaiei europene occidentale contientiznd totui slbiciunea lor se adreseaz ctre SUA pentru a crea un spaiu trans atlantic de securitate fapt care se produce prin tratatul de la Wasington din 4 Aprilie 1949 . Articolul chee din tratat este sub numrul 5 care presupune c insecuritatea unui stat membru este echivalent cu insecuritatea tuturor statelor membre. 3 Consiliul Europei a fost creat la 5 mai 1949 pentru a contribui la edificarea statutului de drept, asigurarea drepturilor omului i promovarea multiculturalismului prin principiul unitate prin diversitate.Argumentai semnificaia Planului Marshall i Proiectului R.Schiman/J.Monnet pentru angajarea cooperrii europene.n anii 1940 au fost propuse dou planuri importante de angajare a cooperrii: Dup Al doilea Rzboi Mondial, Europa era distrus i srcit aproape complet. Era nevoiede un plan de reconstrucie, de ajutor economic i tehnic.Planul Marshall este cel care urmas rezolve problemele existente pe continentul european la acea dat. Planul generaluluiSecretarul de stat american George Marshall vine cu o propunere ingenioas,inspiratdinideileluiKennan,carerezolvatotodatdivergenelefranco-germane.nprincipal, Marshall, pebaza conceptului de,,ajutoreconomicreciprocacordat statelor europene, propunea ajutorarea de ctre Statele Unite ale Americii pentru refacerea economiilor statelor europene, economii distruse de rzboi. Condiia era ,,integrarea i coordonarea programelor economice ale acestor ri, la nivelul fiecrui guvern din statele careeraudeacordsparticipelaproiect.Planului Marshall ( Dup numele secretarului de stat american John Marshal care n august 1945) a solicitat tuturor statelor europene participante la rzboi s prezinte proecte comune de restabilire a economiilor ruinate de rzboi. Planul Marshall a funcionat n Europa din 1948- 1951 i a prevzut asisten financiar i tehnologic de 12,3 miliarde de dolari americani acordate la 16 ri care au participat n rzboi.R.Schumann - Dup numele minisrtului francez al afacerilor externe care la 9 mai 1950 totaliznd activitatea consiliului Europei a propus unificarea politicilor Franei i Germaniei de Vest n domeniul crbunelui i oelului, care ulterior a servit n calitate de prototip pentru comunitatea european a crbunelui i oelului.Raionamentele lui S. Vizau urmtoarele: 1.S eleimine un spaiu de conflict dintre cele dou ri, provinciile Alzacia i Lorena nzestrate cu bogii subpmntene enorme, dat fiind c aceast zon a figurat n calitate de catalizator a rzboiului franco-prusian, 1870- 71 i a celor dou rzboaie mondiale. 2. Se prefigura o alian franco- vestic german sporind n asemenea msur importana geopolitic i geoeconomic a europei occidentale. Ca rezultat la 18 aprilie 1951 prin semnarea tratatului de la Paris se formeaz comunitatea european a crbunelui i oelului. Dup ratificarea tratatului de ctre parlamentele naionale, tratatul a intrat n vigoare la 20 iulie 1952 fiind prevzute pentru 50 de ani i urmrind unificarea politicilor statelor membre n minerit i siderurgie adic: carbine, fier vechi, oel. Propunerea lui se baza pe actiunile:1948 este formata organizatia europei occidentale de catre 8 state vest europene pentru a-si asigura securitatea si cooperarea.Insa vest europenii nu erau siguri de potentialul lor militar si se adreseaza statelor unite pentru a forma o alianta trans atlantica.1949 4 aprilie s-a semnat acordul de la Washindton cu privire la formarea Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord care e o politica structurala militara de aparare.Promoveaza si activitati nemilitare in domeniul cercetarilor stiintifice si protectiei mediului ambient.Relatiile dintre RM si NATO sunt legate de programul parteneriat ,semnat la 16 martie 1944,actiunile concretizindu-se prin planurile individuale de actiune semnat la 16 august 2006 si planurile individuale de actiuni II 18 august 2010.Tema II. ISTORIA IDEILOR DE INTEGRARE EUROPEAN.Definii tipurile de idei care au contribuit sub aspect istoric la realizarea unificrii europene.Integrarea european a fost precedat de expunerea unor idei cu statut unificator pe continantul european. Totodat au fost interprinse unele aciuni de caracter unificator reflectnd aspiraiile unor conductori de dominaie.Cele mai relevante realizri de unificare prin cucerire in de imperiul roman (sec.I IV d.Hr). Imperiul lui Carol Cel Mare sf.sec. al VIII-lea, prima jumtate a sec.al IX- lea i tentativa lui Napoleon sec. Al XIX- lea. Revenin la ideile de unificare printre primii protagoniti ar fi Dubois care n sec. al XIV a propus a forma un stat european catolic, juristricia papei de la Roma. Este de notat c ideea supremaiei papalitii asupra lumii cretine a fost format nc de la Sf. Augustin, iar din sec.al XI- XIV sunt atestate unele tentative de realizare a ei. Ideea unui stat european condus de pap i-a pierdut din actualitate n trma tratatelor de la Westfalia 1968 care a proclamat unic actor internaional statul iar ali agrni, precum papalitatea au fost exclui din circuitul internaional. Nicolae Milescu i D. Cantemir de asemenea au fost apologei ai celor 4 monarhii mondiale prin intermediul cruia se justific dreptul papalitii de a guverna europa. M.Sptaru i Cantemir considerau c a 4 monarhie mondial este imperiul rus. La mijlocul sec. XIX-lea Victor Iugo, a exprimat sperana c va veni timpul cnd popoarele Europei vor fi unificate. n 1914 W. Churchill din alt perspectiv a statelor a venit cu lozinca Statelor Unite a Europei care prevede formarea unei confederaii europene n cadrul creia statele membre i unific politicile externe i politicilor de securitate pentru a-i asigura aprarea. Determinai esena ideilor de integrare european elaborate n perioada interbelic;n perioada interbelic renate ideea uniunii europene i au loc o serie de evenimente care intr prin natura lor n istoria proceselor de integrare vest- european. n 1923, la iniiativa contelui Richard Coudenhove-Kalergi, se constituie la Viena micarea Pan-European. Rolul ei era s militeze pentru crearea unei confederaii europene pe fondul reconcilierii franco-germane n scopul aprrii de dou pericole: unul politic la Est (Rusia Sovietic) i unul economic la vest (Statele Unite ale Americii). n prezent, micarea se constituie ntr-o alternativ confederal la unificarea pe baze federaliste a Comunitii Europene. Un alt eveniment avea ns s marcheze aceast perioad: propunerea prezentat de Aristide Briand (ministrul de externe al Franei) n 1929, Adunrii Societilor Naiunilor privind elaborarea unui proiect de creare a Statelor Unite ale Europei. Scopul urmrit consta n meninerea pcii i prosperitii prin stabilirea unei legturi federale ntre popoarele europene. Climatul specific nceputului de deceniu patru face ca proiectul Briand s fie lipsit de finalitate; a rmas totui, ca moment de referin,un fel de debut n planul procesului de constituire a Comunitii Europene. Argumentai rolul i locul ideilor de unificare european n realizarea / implementarea cooperrii n cadrul Uniunii Europene.Ideea c popoarele au valori i rdcini culturale comune, care au supravieuit n istorie tuturor antagonismelor naionaliste, a generat, chiar din secolul trecut, sperana ntr-o Europ unit, de la Atlantic la Urali i de la Marea Mediteran la Marea Nordului.O contiin european, dat de unitatea cultural i intelectual axat pe universalismul cretin, constituie, dup, G. Usctescu, nsi ideea de Europa. Ea este cea care a animat spiritele luminate ale secolului XIX i le-a fcut s simt posibilitatea unitii n diversitate pe spaiul european. Sub forma unor simple idei i nu de puine ori a unor proiecte concrete, scriitori, filosofi, reprezentani ai bisericii, oameni politici i-au prezentat speranele i viziunile lor despre viitorul continentului european. Pot fi citate diverse lucrri religioase, scrierile din epoca luminilor, ideile Revoluiei franceze, memoriile lui Napoleon (1815), discursul lui Victor Hugo despre Statele Unite ale Europei (1848), concepiile lui Paul Valry despre spiritul european (1817-1945)Se poate observa c: ideile de unificare a rilor Europei sunt generate determinant de factori politici, respectiv de dorina de a menine pacea i stabilitatea; proiectele propun o unificare politic ntr-un domeniu restrns, n cadrul unor aliane confederative care s respecte suveranitatea popoarelor; participarea la alian presupune opiunea pentru aprarea unor interese generale i acceptarea unei limitri a suveranitii; se propun instituii independente, cu reprezenani ai statelor membre, dar care s acioneze n favoarea interesului general; uniunea va genera un drept comun care se va impune rilor membre; uniunea va funciona pe baza principiului proporionalitii; sistemul de vot limiteazi independena i suveranitatea rilor membre. Practic, se regses.c n aceste proiecte idei i principii care i-au dovedit justeea i realismul prin aplicarea efectiv n procesul de integrare, ce-i drept, dup dou secole.Tema I. FORMAREA UNIUNII EUROPENE. Descriei conjunctura internaional care a favorizat formarea Uniunii Europene.Dup al Doilea Rzboi Mondial, micarea integrrii europene a fost vzut de muli ca o scpare din formele extreme de naionalism care au devastat continentul de dou ori n acelai secol. Una din aceste ncercri de a-i unii pe europeni a fost Comunitatea European a Crbunelui i Oelului care a fost declarat drept primul pas ctre o Europ federal, pornind cu dorina de a elimina orice posibilitate pentru rzboaie viitoare ntre statele membre prin intermediul schimburilor intre industriile grele naionale. Membrii fondatori ai Comunitii au fost Belgia, Frana, Italia, Luxemburg, rile de Jos i Germania de Vest. Primii susintori ai Comunitii au fost Jean Monnet, Robert Schuman, Paul-Henri Spaak, Alcide De Gasperi i Konrad Adenauer. n 1957, ase state au semnat Tratatul de la Roma, care extinde cooperarea anterioar din cadrul Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului i creeaz Comunitatea Economic European, nfiinnd o uniune vamal i Comunitatea European a Energiei Atomice pentru cooperarea n dezvoltarea energiei nucleare. A doua etap (mijlocul anilor 70 nceputul anilor 90), se caracterizeaz prin adoptarea programului de colaborare valutar i constituirea unui mecanism eficient de consultri. n aceast perioad a fost adoptat Actul Unic European i au continuat eforturile de formare a Uniunii Europene. A treia etap (1992 - 2004), caracterizat prin constituirea i evoluia n continuare a Uniunii Europene. A fost semnat Tratatul Uniunii Europene, s-a constituit Uniunea Economic i Monetar, trecndu-se la valuta unic euro. n cea de-a patra etap (2004 2007) contemporan, a fost elaborat Constituia European i propus spre aprobare Tratatul de la Lisabona., care are drept scop consolidarea capacitii de funcionare a UE prin sporirea eficienei instituiilor comunitare. Definii structura Uniunii Europene.Uniunea European reprezint o uniune de state suverane (27 la numr), care delegheaz o parte din competenele sale instituiilor europene, create special pentru luarea deciziilor n privina anumitor chestiuni de interes comun ntr-un mod democratic la nivel european.Uniunea Europeana a fost fondata la 7 februarie 1992 prin tratatul de la Mastricht (Olanda).UE este compusa din trei piloni, dupa cum urmeaza. Primul pilon este Comunitatea Economica(CE) alcatuita la rindul ei din trei comunitati. Comunitatea economica a carbunelui si otelului(CECO), fondata la 18 aprilie 1951 prin tratatul de la Paris. Comunitatea economica pentru energia atomica(CEEA), fondata la 25 martie 1957, prin tratatul de la Roma. Comunitatea economica europeana (CEE) fondata la 25 martie 1957, prin tratatul de la Roma. Obiectivul CE este formarea uniunii economice si monetare indreptata spre crearea unui spatiu economic comun. La rindul ei uniunea economica si monetara (UEM) se clsifica in alte 3 tipuri de politici. Uniunea economica(UE) a fost anuntata la 1 ianuarie 1995 prin formarea spatiului enocomic unic. Uniunea monetare(UM) s fost create la 1 ianuarie 1999, prin introducerea monedei unice in sfera bancara si in circulatia libera in 2002. Actualmente 27 de state sint membre. Uniunea bugetar-fiscala(UB-F)la 27 noiembrie 2011 a fost institutionalizata pentru a sincroniza bugetele si taxele. Al doilea pilon este Politica externa si de scuritate comuna (PESC)a fost indreptata ca Europa sa devina un spatiu al securitatii, iar statele membre sa promoveze politici externe commune.La 1 decembrie 2009 a fost create functia de presedinte al Consiliului European, una din prerogative fiind reprezentarea UE in relatiile international PUE si PCE. Tot la 1 decembrie 2009 a fost create functia de Inalt Reprezentant pentru Politica si Securitate sau altfel-zis Ministru Afacerilor Externe al UE abilitat cu prerogative de a exercita politica externa a UE. Al treilea pilon este justitia afacerilor interne(JAI) a fost fondat pentru a asigura cooperare prin structurile politenesti, judecatoresti din statele membre si asociate prin anii 60.Justitia afacerilor interne asigura securitate si in zona Schengen din ducatul Luxemburg.Actualmente la aceasta zona au aderat 22 de state membre ale UE si 4 state cu statut de asociat si deci sint 26 de state.Argumentai rolul i locul Uniunii Europene n cadrul relaiilor internaionale contemporane.Uniunea European este unul din actorii principali n domeniul cooperrii internaionale i promovrii dezvoltrii. Uniunea European este principalul donator de asisten umanitar la nivel mondial, care asigur 11% din fondurile mondiale de asisten. Obiectivul principal al programului de dezvoltare a UE adoptat n 2000 este eradicarea srciei. Pentru a spori eficiena asistenei acordate, UE i concentreaz eforturile pe cele ase direcii prioritare: comerul i dezvoltarea; integrarea i cooperarea regional; susinerea politicilor macroeconomice i asigurarea accesului echitabil la servicii sociale; transportul; securitatea alimentar i dezvoltarea durabil a localitilor rurale; dezvoltarea capacitii instituionale; administrarea de stat eficient i principiul supremaiei legii. UE menine relaii diplomatice cu aproape toate rile din lume. A ncheiat parteneriate strategice cu principalii actori internaionali, colaboreaz ferm cu rile emergente i a semnat acorduri bilaterale de asociere cu mai multe ri vecine. n lume, UE este reprezentat printr-o reea de 136 de delegaii, care ndeplinesc un rol similar cu cel al unei amabasade. Uniunea European joac un rol important pe scena internaional, prin meninerea de relaii diplomatice, derularea de schimburi comerciale, acordarea de ajutor umanitar i colaborarea cu organizaiile internaionale. Acestea sunt doarcteva argumente care demonstreaz rolulul i loculpe care Uniunea European l joac pe scena mondial:Prin sprijinul politic, material i economic adus, UE a jucat un rol crucial n consolidarea pcii n regiunea Balcanilor de Vest; UE este cel mai important donator de ajutor pentru dezvoltare n 2010, valoarea total a ajutorului acordat de UE i statele membre s-a ridicat la 53,8 miliarde de euro, contribuind la mbuntirea vieii a milioane de oameni pe tot globul;Uniunea European este membru alCvartetului, din care mai fac parte ONU, SUA i Rusia, n cadrul cruia se iau msuri pentru continuarea procesului de pace n Orientul Mijlociu; UE s-a angajat s promovezedrepturile omuluii depune eforturi pentru a garanta respectarea lor peste tot n lume; UE colaboreaz ndeaproape cuONUn mai multe domenii;n baza politicii de securitate i aprare comun (PSAC), UE desfoar misiuni civile i militare peste tot n lume, de la gestionarea frontierelor, la formarea forelor locale de poliie, etc. STRUCTURA INSTITUIONAL A UNIUNII EUROPENE. Descriei sub aspect structural instituiile comunitare europene.Instutional comunitatea a inclus urmatoarele structure: Consiliul European a fost format in 1974 la propunerea Frantei si intrunesti sefi de state si sefi de guverne, in dependent de forma de guvernamint si tipul de republica.Exista doua forme de guvernamint :monarhia si republica, iar republicile la rindul lor sunt de alte 3 tipuri: prezidentiale, parlamentare si mixte.Actualmente functia de presedinte este exercitata de catre Herman Van Rampuy.Din 1 ianuarie 2013 presendentia Consiliului European este exercitata de catre Irlanda.Comitetul de ministri care era o institutie legislativa care adopta legi si se intruneste lunar in sedinte la nivel de ministri ramurali (de profil).Parlamentul European .Tratatele de constituire a comunitatilor europene prevedeau Adunarii Parlamentare abilitate cu functii consultative, component lor se forma prin delegarea deputatilor din parlamentele statelor membre care se reuneau in sesiuni si informau alte institutii comunitare despre problemele alegatorilor. Legislatura parlamentului este de 5 ani si urmatoarelor alegeri vor avea loc in 2014.Deputatii alesi formeaza in parlament fractiuni fiind necesar 15 membri pentru a o crea, acestea mai fiind numite partied.Cele mai representative fractiuni sint : partidul European popular, partidul socialistic European, partidul liberalilor si democratilor din Europa, partidul European de stinga, partidul scepticilor, partidul European al verzilor. In fruntea parlamentului se afla un presedinte ales pentru 2,5 ani de la 1 ianuarie 2012 functia de presedinte este exercitata de germanul Martin Schultz.Curtea de justitie este prevazuta de catre tratatele comunitare iar dupa unificarea institutionala din 1965 a ramas o singura curte cu sediul in orasul Luxemburg.Actualmente curtea judeca urmatoarele tipuri de cauze: personae fizice impotriva institutiilor comunitare, state membre impotriva statelor membre, state membre impotriva institutiilor comunitare. Curtea de conturi a fost create in 1975 pentru a controla corectitudinea cheltuieli banicar comunitari deoarece annual curtea prezinta dari de seama consiliului de ministri iar din 1998 parlamentlui European.Curtea de conturi poate prezenta rapoarte din anumite motive:la solicitarea parlamentului, la solicitarea altor institutii, prin autosesizare.Rapoartele curtii vizeaza cheltuielile curecte dar si indeplinirea bugetului in ansamblu. Curtea de conturi supravecheaza cheltuielile effectuate de catre intitutiile comunitare insa atentia de baza ii revine bugetului prevazut de obicei pentru 7 ani.Comisia europeana este o structura executive din cadrul UE sau in alti termini guvernul UE, insa comisia este abilitata nu numai cu functii executive dar si de ordin legislative ocupind o pozitie intermediara in procesul de adoptare a deciziilor intre parlamentul European si consiliul de ministri.In component comisiei aleasa in 2009 sint inclusi 26 comisari ramurali avind in frunte un presedinte.Din 2004 functia de presedinte al Comisiei europene este indeplinita de Jose Manuel Durao Baroso.Comitetul social economic este o structura consultativa din cadrul UE care se reuneste de 5 ori pe an la Bruxelles si intruneste reprezentanti ai circurilor de afaceri, oameni de cultura, oameni ai profesiei libere etc.Obiectivul acestora era de a familiariza alte institutii comunitare cu starile de spirit si solicitarile opiniei publice.Comitetul este condus de un preedinte ales pentru 2 ani fara dreptul de cumulare de alte mandate. Comitetul regiunilor a fost creat in 1995 si reflecta aspiratia UE de a aprofunda cooperarea la nivel local si regional.Acest comitet intruneste reprezentanti ai puterilor locale si regionale si se reuneste de 5 ori pe an la Bruxelles si pune in discutie probleme de initiere a parteneriatelor si aprfundare a cooperarii la nivel regional, transfrontalier, subregional.Banca Europeana de Investitii a fost create in 1958 pentru a credita cu predilectie proiecte de infrastructura si de dezvoltare a agriculturii.Banca este abilitata cu 2 structuri supreme : comsiliul directorilor si consiliul de administratie.Ea acorda in termini 2 tipuri de asistente financiara: credite de lunga durata si granturi care de obicei nu sint rambursabile.Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare a fost creata in 1989 cu sediul la Londra pentru a acorda suport financiar restructurarii economice a statelor socialiste. Banca este o institutie pur comerciala care nu se ocupa de acte de caritate si deci, cota parta a granturilor e foarte mica in cadrul politicilor de finantare.Banca central Europeana In 1971 si are ca obiectiv gestionarea Monedei Unice , in sensul ca Banca omite 7 nominale in hirtie si 8 nominale in metal.Ea este condusa de un consiliu, director si un presedinte ales pentru 5 ani. Din octombrie 2012, presedinte a Bancii Europene este italianul Mario Draghi. Determinai locul i rolul Consiliului de Minitri n cadrul instituiilor comunitare europene.Consiliul de ministri (Consiliul Uniunei Europene) este structura legislativ suprema a crei componenta este formata prin delegare de catre ministrii guvernelor statelor membre.O perioada indelungata Parlamentul European, care prin definiie trebuia sa aib functie legislative, in realitate dispunea de functii consultative si numai in ultimul timp parlamentul are drept de a adopta legi, dar numai in prima instant.Votul hotaritor si deci dreptul de corectare revenind Consiliului de ministri. La reuniunile lunare ale Consiliului de Ministri participa numai acei ministri ramurali care sunt responsabili de problemele care vor fi in discutie la sedinta .In acest sens daca se anunta o agenda in probleme de ecologie la sedinta vor participa ministrii mediului.Actualmente consiliul de ministri include 345 de voturi, iar repartizarea mandatelor fiecarei tari se realizeaza in conformitate cu numarul populatiei:Cea mai mare reprezentare revine Germaniei,iar cea mai redusa Maltei. In dependeta de subiect Sedintele consiliului de ministri sunt prezidate de ministrul guvernului statului care pentru moment asigura presidential consiliului European.In general este primita regula potrivit careia, pentru ca o decizie de principiu sa intre in vigoare cum ar fi spre exemplu extinderea, este nevoie ca aceasta decizie sa fie adoptata de consiliul de ministri .Prin urmare dat fiindca in cadrul UE rolul legislativ determinant revine Consiliului de Ministri, atunci UE este o structura centralizata, deoarece ministrii nu sunt independenti de guvernele crora apartin si frecvente sunt situatiile cind interesele nationale sunt promovate in dauna intereselor comunitare. Consiliul de ministri este o structura care a fost creata concomitant cu fondarea celor 3 comunitati si daca in cadrul comunitatii carbunelui si otelului se plasa erarhic pe locul al 2 ,in celelalte 2 comunitati iar apoi si in cadrul UE, Conciliului de ministri ii revine intietatea legislative-normativ. Argumentai, lund ca baz Tratatul de la Lisabona (2007), oportunitatea transformrilor structurale n cadrul Uniunii Europene.Dupa esecul Proiectului Constitutiei Europene la summitul consiliului European de la Berlin din 22-23 iunie 2007 s-a hotarit de a elabora un nou proiect de tratat ,care mai este numit Proiect scurtat de constitutie. Sarcina elaborarii i-s revenit Portugaliei care exercita presedentia Consiliului Europei in perioada 1 iulie -31 decembrie 2007.Intr-o perioada relative scurta Portugalia a reusit sa perfecteze continutul Tratatului nou care a fost semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007. Tratatul prevedea aceleasi compartimente ca si proiectul de constitutie, cu exceptia insemnelor de stat, excludea acestui compartiment cu privire la drapel si imn presupune ca UE a refuzat la obiectivul major de unificare politica prin formarea unui stat federativ. In plus Tratatul a prevazut citeva aspecte cu titlul de noutate: 1)Lista institutiilor comunitare a fost completata de Banca Central Europeana.2)Au fost legiferate inca 2 functii: a)presedinte al consiliului European sau altfel zis presedinte al UE ,prerogativele lui fiind reprezentarea UE in relatiile internationale ;pregatirea agendei si prezidarea summiturilor Consiliului European.Presedintele este ales pentru 2 ani si jumatate cu dreptul de a acumula 2 mandate consecutive .Din 2 decembrie 2009 presedinte al UE este Hermann Van Rampuy b)a fost create functia de inalt Reprezentant pentru politica externa si securitate sau in alti termeni Ministru al Afacerilor Externe.Prerogativele Inaltului Reprezentant sunt exercitarea politicilor externe si in domeniul securitatii ale UE .Daca presedintele UE dispune de functii reprezentantive ,Inaltul Reprezentant este abilitat cu functii executive .Din 2 decembrie 2009 functia de Inalt Reprezentant este detinuta de catre Catherin Ashtone .In contextual ca Inaltul Reprezenant este ales pentru 2 ani jumatate cu posibilitatea de a acumula 2 mandate consecutive.Proiectul Tratatului urma sa fie ratificat pe 2 cai:Pe cale parlamentara :acesta a fost ratificat de 26 state membre UE Prin referendum s-a realizat in Irlanda pentru ca asemenea sunt cerintele constitutionaleA fost nevoie de referendum repetat si numai din a doua tentative proiectul a fost ratificat. Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare la 1 decembrie 2009 si reprezinta actualmente principalul document politico juridic de care se conduce UE. Tratatul prevedea edificare UEM(Uniunii Economice si Monetare) dar totodata a deschis posibilitatile pentru noi aderari la UE.Tratatul de la Lisabona reglementeaza activitatea UE, ofera posibilitati pentru extindere el fiind prevazut pentru 10 ani.Tema I. UNIUNEA EUROPEAN STRUCTUR SUPRANAIONAL.Descriei funciile pilonilor Uniunii Europene.Uniunea European este rezultatul unui proces de cooperare care a nceput n anul 1951, ntre ase ri europene. n 50 de ani au avut loc cinci valuri de extindere. n prezent UE este compus, dup cel de al aselea val, din 27 de state membre.Primul pilon, Comunitile Europene, permite instituiilor Uniunii s coordoneze politici comune n diverse domenii (piaa unic, transporturi, concuren, moneda unic, etc.) urmrind coeziunea economico-social. Al doilea pilon, Politica extern i de securitate comun, reprezint cadrul aciunilor comune ale statelor membre n acest domeniu. Al treilea pilon, Cooperare poliieneasc i judiciar n materie penal, este cadrul cooperrii dintre organele de poliie i de justiie din statele membre pentru consolidarea securitii interne.UE a fost fondata la 7 febr 1992, prin tratatul de la Maastricht.UE e compusa din 3 piloni: Comunitatea Economica, alcatuita la rindul ei din 3 comunitati:- CECO (TRATATUL Paris,18.04.1951),- CEEA(25.03.1957,tratatul de la Roma),- CEE(trat Roma,25 mart 1957).Obiectivul CE este formarea UniuniiEconomice si Monetare indreptata spre crearea unui spatiu economic comun.La rindul ei, Uniunea Econom Monetara presupune realizarea a 3 tipuri de politici care se exprima prin 3 uniuni: UN econom, Un monetara, Un bugetar-fiscala- creata pt a sincroniza bugetele si taxele.UN ECON Monetara a fost creata pt a asigura circulatia libera a marfurilor, serviciilor,capitalurilor, pt a transforma Europa intr-un spatiu al stabilitatii,bunastarii si corectitudinii.Politica Externa si de Securitate Comuna(PESC) a fost indreptata ca sa devina un spatiu al securitatii,iar statele membre sa promoveze politici externe comune.Prin urmare, pilonul al 2-lea a fost indretat spre transformarea UE intr-un centru global,important de putere in contextul incheierii razboiului rece dintre USA si URSS.Justitia Afacerilor Interne(JAI) al 3-lea pilon a fost fondat pt a asigura cooperarea prin structurile politienesti-judecatoresti din statele membre si asociate.De asemenea JAI promoveaza actiunile de asigurare a securitatii in spatiul comunitar,inclusiv in spatiu unic fara vize(zona Schengen)Conventiile semnate la Schengen reglementeaza circulatia libera a persoanelor. Uniunea European a dezvoltat o pia unic n cadrul unui sistem standardizat i unificat de legi care se aplic tuturor statelor membre. n cadrulSpaiului Schengen(care include state membre UE i state non-UE) controalele vamale au fost desfiinate.Politicile UE sprijin i garanteaz libera micare a persoanelor, bunurilor, serviciilor i a capitalului, au fost emise legi n domeniul justiiei i afacerilor interne i se pstreaz politici comune n domeniul comerului, agriculturii, n domeniul pescuitului i dezvoltarea regional. A fost nfiinat de asemenea i o uniune monetar,Zona Eurocare este compus n prezent din 17 state. PrinPolitica Comun pentru afaceri externe i securitate, UE si-a dezvoltat un rol limitat n relaiile internaionale i de securitate. Au fost nfiinate i Misiuni Diplomatice Permanente n mai multe state din lume, iar UE este reprezentat n cadrulOrganizaiei Naiunilor Unite,Organizaia Mondial a Comerului,G8iG-20.

Uniunea European

Primul pilon (supranaional-federaie)Al doilea pilon (interguvernamental-confederaie)Al treilea pilon (interguvernamental-confederaie)

Comunitile Europene(CE)Politica extern i de securitate comun(PESC)Cooperarea poliieneasc i judiciar n materie penal(JAI)

Politica agricol comun Uniune vamaliPiaa intern Politica n domeniul conncurenei,Subvenii de stat Politic structural Politic comercial Uniunea Economic i Monetar Cetenia european EducaieiCultur CercetareiMediul nconjurtor Reele transeuropene Sntate Protecia consumatorului Politic social Politica comun de imigraie Politica n domeniul azilului Protecia frontierelorPolitica extern: Cooperare Meninerea pcii Observatorii electoraliiTrupele comune de intervenie Drepturile omului Democraie Asistena acordat statelor terePolitica de securitate: Politica european de securitate i aprare Dezarmarea Aspectele economice ale dezarmrii Sistemul european de securitate Trafic de droguriiTrafic de arme Trafic de carne vie Terorismul Infraciuni mpotriva minorilor Crim organizat Corupie,coruptibilitatein

Determinai particularitile formrii Uniunii Economice i Monetare.Uniunea economic i monetar (UEM) reprezint un pas major n procesul de integrare a economiilor UE. UEM presupune coordonarea politicilor economice i fiscale, o politic monetar comun i o moned comun - euro. Cu toate c toate cele 27 state membre UE particip la uniunea economic, unele ri au dus integrarea mai departe prin adoptarea monedei unice. mpreun, aceste ri formeaz zona euro.Decizia de a forma o Uniune economic i monetar a fost luatde Consiliul European n oraul olandez Maastricht, n decembrie 1991, fiind mai trziu prevzut n Tratatul privind Uniunea European (Tratatul de la Maastricht). Uniunea economic i monetar reprezint un pas nainte pentru UE n procesul de integrare economic, nceput n 1957, odat cu crearea Uniunii. Integrarea economic aduce beneficii mai mari, eficien intern i soliditateeconomiei UE, n general i economiilor statelor membre, n particular. Acest lucru ofer i oportuniti pentru stabilitate economic, pentru intensificarea creterii economice i pentru un grad mai mare de ocupare a forei de munc de care beneficiaz direct cetenii UE. n termeni practici, UEM nseamn: Coordonarea elaborrii politicilor economice ntre statele membre Coordonarea politicilor fiscale, n special prin stabilirea de limite pentru datoria i deficitul public O politic monetar independent coordonat de Banca Central European (BCE) Moneda unic i piaa unic

Definii caracterul Uniunii Europene (structur supranaional / organizaie internaional guvernamental).UE este o structura supranationala in virtutea urmatoarelor: - este creata de catre guvernele,statele membre.dar nu se supune lor si din contradeciziilor pe care le adopta sint obligatoriu de indeplinit de catre statele memre,cu exceptia cind acestea anunta ca nu vor participa la anumite programe.UE funcioneaz printr-un sistem de instituii supranaionale independente i interguvernamentale care iau decizii prin negociere ntre statele membre. Cele mai importante instituii ale UE suntComisia European,Consiliul European,Consiliul Uniunii Europene,Curtea European de JustiieiBanca Central European.Parlamentul Europeaneste ales la fiecare 5 ani decetenii europeni.Statele membre UE menin puterile i atribuiile care nu au fost acordate expres Uniunii Europene. n anumite zone, UE se bucur de competene i atribuii exclusive. Acestea sunt domeniile n care statele membre au renunat la capacitatea de a emite legislaie. n alte domenii UE i statele membre mpart competena legislativ. Dei ambele pot emite legislaii, statele membre pot emite legi pn la limita la care UE nu poate. n alte domenii i politici, UE poate doar coordona, ajuta i suplini aciunile statelor membre dar nu poate emite legislaie.Caracterul supranational/suprastatal urmareste ca UE sa promoveze politici comune,in interesul tutror statelor membre si sa margineasca egoismul national statal.UE isi desfasoara activitatea in baza a trei principii: princ proportionalitatii care prevede partajarea componentilor intre UE i statele-membre.princ subsidiaritatii- presupune Ca UE se implica in afacerile interne ale statelor membre numai atunci cind este solicitata.princ solidaritatii- prevede desfasurarea politicilor in baza valorilor comune ale popoarelor europene.Tema II. RELAIILE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA I UNIUNEA EUROPEAN.Determinai etapele din cadrul relaiilor Republicii Moldova - Uniunea European.Relaiile dintreRepublica MoldovaiUniunea Europeanau fost formal lansate odat cu semnarea la28 noiembrie1994a Acordului de Cooperare i Parteneriat, care a intrat n vigoare la1 iulie1998.n prezentUEdezvolt o relaie din ce n ce strns, aceasta merge dincolo de cooperare, pn la integrarea economic treptat i o aprofundare a cooperriipolitice. Integrarea European rmne obiectivul ireversibil al agendei interne i externe a Republicii Moldova.1994-2009Acordul de Parteneriat i Cooperare reprezint baza juridic arelaiilordintre Republica Moldova i Uniunea European. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 i a intrat n vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durat iniial de 10 ani. Acest aranjament asigur baza colaborrii cu UE n domeniulpolitic,comercial,economic,juridic,cultural-tiinific.Totodat, dialogul politic ntre RM i UE este asigurat prin intermediul reuniunilor n formatul Dialogului Politic UE-Moldova (COEST, COPS, Directorii Politice) n cadrul crora se discut parcursul reformelor n RM, relaiile RM-UE i subiecte de interes comun n domeniul politicii externe i de securitate. Pe parcursul anului sunt organizarea vizite reciproce, ntlniri i consultri la toate nivelele.nmai2004Republica Moldova a fost inclus nPolitica European de Vecintatea UE. Planul de Aciuni RM-UE a fost semnat la22 februarie2005. La4 mai2006, RM a fost acceptat n calitate de membru cu drepturi depline n cadrulProcesului de Cooperare n Europa Sud Est, ceea ce confirm nc o data apartenena Republicii Moldova la spaiulSud-Est Europeani deschide noi perspective cadrului de relaii ntre RM i UE.Pe6 octombrie2005a fost instiuitDelegaia Uniunii Europene n Republica Moldovapentru a facilita mai mult relaiile moldo-comunitare, primul ambasador al UE n Moldova a devenitCesare de Montis(octombrie 2005 - noiembrie 2009), iar dinnoiembrie2009ambasador esteDirk Schuebel.niunie2008 a fost lansat Parteneriatul de Mobilitate RM-UE.2009-prezentncepnd cu7 mai2009Republica Moldova particip la iniiativaParteneriatului Esticca contribuind activ la dezvoltarea dimensiunii bilaterale si celei multilaterale.ncepnd cu1 ianuarie2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Tratatului Comunitii Energetice.La15 iunie2010a fost lansat Dialogul RM-UE n domeniul liberalizrii vizelor. nianuarie2011, Republica Moldova a primit Planul de aciuni privind liberalizarea vizelor, care conine dou seturi de condiii, care odat implementate vor contribui la instituirea unui regim fr vize ntre RM i UE.La1 mai2011a fost definit protocolul privind principiile generale pentru participarea RM la programele UE. Primul program UE la care RM planifica s participe este FP7.Pe26 iunie2012a fost semnat acordul privind aderarea Republicii Moldova laSpaiul Aerian Comuncu Uniunea Europeana.Definii coninutul Acordului de Parteneriat i Cooperare.RelaiileRepublicii MoldovacuUniunea Europeanau fost formal lansate odat cu semnarea la 28 noiembrie 1994 Acordul de Cooperare i Parteneriat (APC), care a intrat n vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioad iniial de 10 ani cu posibilitatea prelungirii tacite. Documentul stabilete cadrul juridic al relaiilor actuale ntre Moldova i UE n domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-tiinific i are ca obiective susinerea Moldovei pentru: consolidarea democraiei i statului de drept cu respectarea drepturilor omului i a minoritilor prin asigurarea cadrului corespunztor al dialogului politic; dezvoltarea durabil a economiei i finalizarea procesului de tranziie spre economia de pia prin promovarea schimburilor comerciale, investiiilor i relaiilor economice armonioase.n conformitate cu prevederile APC-ului dialogul instituionalizat ntre Republica Moldova i UE se realizeaz prin intermediul urmtoarelor structuri de cooperare:Nivelul politic:Consiliul de Cooperare RM UE, care se organizeaz anual la nivelul nalilor oficiali (Prim-ministru/Comisarul pentru Afaceri Externe i PEV, naltul Reprezentant al Consiliului UE/Preedinia UE) i are scopul trasrii direciilor strategice a dezvoltrii relaiilor RM-UE;Comitetul de Cooperare RM-UE se reunete anual la nivelul funcionarilor publici de nivel nalt n vederea examinrii tendinelor directorii ale cooperrii sectoriale RM-UE;Comitetul de Cooperare Parlamentar RM-UE, care se reunete anual la nivelul efilor delegaiilor Parlamentului Republicii Moldova i Parlamentului European.Dup intrarea n vigoare a APC la1 iulie 1998, relaiile Republicii Moldova cu UE au fost plasate ntr-un cadru legislativ oficial, care a pus i baza juridic a aplicrii programului TACIS de asisten n Moldova. APC, instituit pentru o perioad de 10 ani, avea urmtoarele obiective: continuarea dialogului politic; promovarea comerului i a investiiilor; cooperarea n domeniul legislativ, economic, social, financiar i cultural; susinerea eforturilor Moldovei de a consolida democraia, a dezvolta economia i de a finaliza tranziia la economia de pia.Pronosticai perspectivele relaiilor Republica Moldova Uniunea European.Relaiile diplomatice dintre Republica Moldova i UE au devenit mai intense odat cu lansarea PEV. Pe de o parte, rspunznd apelurilor repetate ale Republicii Moldova (dar i ale Parlamentului European), UE a luat decizia de principiu de a deschide Delegaia Uniunii Europene la Chiinu. Pe de alt parte, dup cum s-a mai menionat, prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova la sfritul anului 2004 a fost instituit misiunea diplomatic a Moldovei pe lng UE.i relaiile diplomatice bilaterale cu rile europene iau n permanen amploare. Dup instituirea n 2004 a ambasadei Republicii Moldova n Marea Britanie, la nceputul lui 2005 Preedintele Republicii Moldova a anunat deschiderea misiunilor diplomatice n Suedia, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania i Serbia i Muntenegru.n acest fel, la nceputul anului 2005 cndncepe implementarea Planului de aciuni, n ar sunt create condiiile necesare pentru ca acest proces s fie lansat i s ia amploare.Republica Moldova este vecinul apropiat al UE care i-a manifestat interesul cu privire la aderarea i integrarea UE. Realitile de azi au artat c pn la aderarea Moldoveila UEeste o cale lung, aceasta este demonstrat i prin faptul c ea face parte din Politica European de Vecintate care se refer la statele care pe termen mediu nu vor aderala UE. Cutoate aceasta, Republicii Moldova i s-au recunoscut aspiriile i valorile europene i depune efort pentru a ajunge la nivelul statelor membre ale UE.n acest acord, Atenia principal este acordat relaiilor comerciale i cooperrii economice. UE i Moldova i acord reciproc statutul de cea mai favorizat naiune n schimburile comerciale i limiteaz posibilitatea impunerii unor restricii la importuri i exporturi. APC prevede posibilitatea crerii unei zone de liber schimb dintre UE i Moldova n cazul n care Moldova nregistreaz progrese n reformele de pia. APC mai prevede armonizarea legislaiei Moldovei cu cea a UE i instituionalizarea dialogului n domeniile de cooperare, inclusiv cel politic, prin crearea unor instituii comune pentru implementarea APC:Consiliul de Cooperare UE-Moldova este compus din membri ai Consiliului European i ai Comisiei Europene, pe de o parte, i din membri ai Guvernului Republicii Moldova, pe de alt parte, i se ntrunete o dat pe an.n contextul PAUEM integrarea european nu nseamn aderarea RMla UE, ci mai curnd un proces de ajustare la modelul de guvernare european, bazat pe principiile statului de drept i ale economiei de pia, de aliniere a normelor i standardelor naionale la cele ale UE, de participare gradual la programele i politicile UE i de aprofundare a interdependenei dintre procesele i politicile comunitare i cele promovate la nivel naional.PAUEM, formuleaz 80 de obiective i 294 de aciuni/ msuri de urmat prevede o serie de msuri pe termen scurt i lung in apte domenii generice de cooperare.Implementarea PAUEM i APC a adus numai beneficii Republicii Moldova, mai ales la capitolul relaii comerciale. 50 % din importurile Republicii Moldova vin din UE, iar principala pia de desfacere a exporturilor reprezint Romnia, stat membru UE, cu care recent au fost normalizate relaiile. Chiar recent a fost semnat Acordul cu privire la micul trafic de frontier cu Romnia ce prevede o serie de faciliti pentru cetpenii Republicii Moldova care se afl pe o raz de 30 de km de grani s-i manifeste activitile pn la50 kmde la grania Romniei. Semnarea unui acord asociere trunchiat n2010 apus mai mult n eviden aspiraiile cetenilor Republicii Moldova cu privire la integrarea n UE.Tema I.APROFUNDAREA COOPERRII EUROPENE.Descriei coninutul Tratatului de la Amsterdam (1997).Tratatul de la Amsterdama fost adoptat de efii de stat i de guvern aiUniunii Europene(UE) la16-17 iulie1997i semnat la2 octombrie1997. A intrat n vigoare la1 mai1999.Prevederile cele mai importante ale Tratatului sunt: Aspectele ce tin de azil si refugiati au fost transferate din cadrul pilonului al 3-lea in primul pilon (CE)Prin Tratatul de la Amsterdam a fost instituit aanumitul Spaiu de libertate, securitate i justiie. n acest context au fost extinse drepturileOficiului European de Poliie(EUROPOL) i a fost integrat n actele comunitare Tratatul de la Schengen. Marea Britanie i Irlanda i-au rezervat totui dreptul de a nu adera la Acest tratat.Statele membre au convenit i asupra unei colaborri mai strnse n domeniul vizelor, azilului i imigrrii.Tratatul de la AMSTERDAM a racordat activitatile UE la exigentele realitatilor noi dicatte de criteriile de preaderare de la Kopenhaga si de prevederile de acquis comunitar.Este un document alcatuit din 90 000 pagini,sectionat in 31 capitole conform domeniilor concrete de activitate,iar legislatia nationala a statului-candidat in fiecare domeniu trebuie sa corespunda si sa fie racordata la exigentele prevazute.Din aceasta cauza, tratat de la Amsterdam mai e numit Trata. Reiinoit de la Maastricht, insa cel mai important e ca a autorizat extinderea UE.Definii semnificaia Tratatului de la Nisa.Tratatul de la Nisaeste un Tratat care modificTratatul privind Uniunea European, tratatele de instituire aComunitilor Europeneprecum i anumite acte conexe.A fost semnat de efii de stat i de guvern ai statelor membreUEla26 februarie2001, n cadrulConsiliului Europeande laNisa(Frana) i a intrat n vigoare dup ncheierea procesului deratificare: 1 februarie 2003.Cele mai importante modificri: Deciziile se iau prin ntrunireamajoritii calificate(se renun launanimitate) Se introducemajoritatea dubl, care cere, pe lng majoritatea calificat, majoritatea statelor membre (pe principiul c fiecare stat ar avea un vot). Aceast formul trebuia s intre n vigoare la1 ianuarie2005, ns data a fost modificat prinTratatul de aderare 2003pentru1 noiembrie2004.Compoziia i funcionarea organelor europene a fost modificat foarte puin din anii 1950, dei numrul de state membre a crescut de la 6 la nceput pn la 15 i Uniunea European are astzi mai multe atribuii dect la nceputurile integrrii europene.Oextindere a Uniunii Europenecu pn la 12 state fr adaptarea instituiilor acesteia ar fi trimis Uniunea n colaps.ntr-o uniune de 27, cu regulile de pn atunci, Comisia European ar fi avut 33 de membri, numrul membrilor Parlamentului European ar fi depit cifra de 800, iar procesul de luare a deciziilor ar fi fost astfel puternic ncetinit.Dup ncheierea procesului de ratificare pentru nouaconstituie european, aceasta din urm va nlocui Tratatul de la Nissa. Procesul de ratificare a fost ns blocat din cauza rezultatelor negative ale referendumurilor dinFranaiOlanda.Taratatul de la Nisa urma sa stabileasca structura institutiilor comunitare dupa aderarile care trebuiau sa se produca, insa intrarea in vigoare a tratatului a durat peste 2 ani din cauza ca in Irlanda a fost nevoie deun referendum repetat.Cele mai importante prevederi ale tratatului de la NISA: A fost extinsa componenta numerica a unor institutii comunitare dupa cum urmeaza:COMITETUL de Ministri trebuia din 2004 sa-si mareasca nr de mandate de la 89 la 345,iar majoritatea calificata s-a marit de la 69 la 255. A fost legiferata lista celor 12 state candidate care urmau sa se integreze in UE, adica tarile din cele 2 grupuri(Helsinki, Luxemburg). PARLAMENTUL European si-a extins din nou prerogativele, in sensul ca: fiecare candidat la functia de comisar trebuie sa fie validat de catre comisiile parlamentare de profil.Asadar, Tratatul de la NISA, a actualizat politicile UE, a admis extinderea si a intreprins unele reforme structural-institutionale.Semnificatia tratatului e enorma, din cauza ca 12state au putut sa adere la UE.Argumentai eecul prevederilor proiectului de constituie european.Tratatul care instituie Constituia European (TCE), n mod obinuit denumit Constituia European, este un tratat internaional care are ca scop creearea unei Constituii pentru Uniunea European. Acest Tratat a fost semnat n 2004 de ctre reprezentani ai Statelor Membre, dar dou dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au fost nlocuirea suprapunerilor existente n actualele tratate care alctuiesc actuala "constituie" a Uniunii, s dea o formul comprehensiv drepturilor omului pe teritoriul UE, i s fluentizeze procesul de luare a deciziilor n actuala organizaie de 25 de State Membre. TCE a fost semnat de ctre reprezentani ai Statelor Membre pe 29 Octombrie 2004, i a fost supus procesului de ratificare de ctre Statele Membre pn cnd, n 2005, votanii francezi (29 Mai) i olandezi (1 Iunie) l-au respins n cursul referendumurilor. Eecul nregistrat de constituie n a ctiga sprijinul popular n aceste dou ri a fcut ca i alte ri s amne sau s opreasc procedura de ratificare, iar actualmente viitorul Constituiei este foarte incert. Dac ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat n vigoare pe 1 Noiembrie 2006. ncepnd din Mai 2006 Tratatul Constituiei Europene este ratificat n urmtoarele ri: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia i Spania.Constitutia europeana reprezinta un pas important in constructia europeana. Este gandita sa raspunda provocarilor unei lumi in schimbare, provocari cu care se confrunta o Uniune care traverseaza cea mai mare extindere si, nu in ultimul rand, a unei Europe unite cu peste 450 de milioane de locuitori. Constitutia europeana trebuie sa creeze cadrul pentru democratie, libertate si transparenta, pentru o Europa eficienta care lucreaza mai aproape de fiecare cetatean.Constitutia Europeana inlocuieste tratatele existente cu un text unicConstitutia Europeana coexista cu constitutiile nationale si institutiile tarilor europene, in nici un caz nu le inlocuieste. Constitutia asigura continuitatea legala a Comunitatilor, simplificand instrumentele legale si adaptand procesul decizional la provocarile actuale.Cauza principala a esecului proiectului de Constitutie consta in faptul ca unele popoare europene nu s-au dovedit a fi pregatite pt a refuza la statele lor nationale contra unui stat atot-european.Europenii nu s-au pronuntat impotriva integrarii euopene ca fenomen,dar in acelasi timp au respins implicatiile peste masura ale institutiilor comunitare in afacerile statelor nationale.Tema II. EXTINDERILE COMUNITILOR EUROPENE I UNIUNII EUROPENE.Descriei particularitile extinderilor din anii 1973-1995.Extinderile din 1973-1995 au cunoscut urmatoarele etape:(Comunitatile formate in aceasta perioada au inclus 6 state fondatoare.)I extindere (1973) au fost acceptate Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, prin urmare in perioada 1951/57-1972 Comunitatea Europeana cuprindea 6 state, in 1973 numarul s-a extins pina la 9 state.Aceste 3 state pot fi impartite in 2 grupuri:Marea BRITANIE si Danemarca ele corespundeau tuturor cerintelor sau chiar m mult nivelul lor de dezvoltare depaseste cu mult nivelul mediu de dezvoltare in cadrul comunitatii.Irlanda care la incep. an. 70 era o tara agarar de la periferia Europei, dar care e un model de folosire eficienta a fondurilor comunitare, devenind actualmente una dintre cele mai dezvoltate tari din Europa la capitolul PIB.II extindere ( 1973- 1981) Grecia Noutatea problemei consta in faptul ca grecii sunt crestini-ortodocsi, pina acum fiind numai catolici si protestanti, alt aspect tine de faptul ca distanta de restul tarilor comunitare e mare.III extindere Spania si Portugalia( 1981-1986) Aceste 2 tari s-au aflat in conditiile dictaturilor militare si deci aveau restante serioase la capitolul functionalitatea statului de drept.In aceasta maniera s-au format Europa celor 12 care au fost semnatare ale tratatului de la Maastricht din 7 febr 1992, cu privire la formarea UE. IV extindere (1995) au fost acceptate AUSTRIA, FINLANDA, SUEDIA a caror integrare s-a produs foarte usor din cauza ca ele corespundeau tuturor exigentelor majore.Prin urmare, in 1995 in urma celor 4 extinderi realizate, UE era formata din 15 state care uneori mai sunt numite STATE ALE Europei vechi.In tarile care s-au integrat, atestam economie functionala de piata, dar sunt unele diferente la capitolul functionarea institutiilor puterii de stat.Definii criteriile de la Copenhaga/Madrid, semnificaia lor.Criteriile pe care o tara trebuie sa le indeplineasca pentru aderareala Uniunea Europeana sunt cunoscute sub denumirea de" Criteriile de la Copenhaga" datorita faptului ca au fost enuntate in urma Consiliului European din capitala Danemarcei. Criteriile de aderare la UE au fost formulate atunci in urmatoareaforma: "tara candidata trebuie sa detina stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului,respectarea si protectia minoritatilor, existenta unei economii de piata functionale ca si capacitatea de face fata presiuniicompetitionale si fortelor de piata din cadrul Uniunii. Calitatea de membru presupune abilitatea tarii candidate de a preluaobligatiile statutului de membru, inclusiv adeziunea la scopurileuniunii politice, economice si monetare". Criteriile obligatorii pentru aderarea la Uniunea European formalizate la summitul de la Copenhaga sunt urmtoarele [Tratatul asupra UE, art. 49]:1. Criteriul politic: existena unor instituii stabile, care ar fi garante ale democraiei, supremaia legii, drepturile omului i protecia minoritilor. Acest criteriu a fost desfurat mai trziu n Tratatul de la Amsterdam, declarndu-se c Uniunea este fondat n baza condiiilor de libertate, democraie, respectarea drepturile omului i a libertilor fundamentale, supremaiei legii, principii care sunt comune pentru toate statele membre (art.6). Orice stat european care respect aceste principii poate deveni membru al Uniunii.1. Criteriul economic: existena unei economii de pia funcionale, capabile s fac fa presiunilor competitive i forelor de pia din cadrul UE.1. Capacitatea de adoptare integral a acquis-ului comunitar; aderarea la obiectivele politice, economice i monetare ale UE.Ulterior la Consiliile Europene, care au urmat celui de la Copenhaga, criteriile de mai sus au fost completate cu nc unul:1. Existena unor structuri administrative i judiciare car vor permite adoptarea i aplicarea acquis-ului comunitar.Aceast condiie urma s asigure c extinderea Uniunii Europene nu va periclita realizrile Comunitii i procesul de integrare, convenit la Maastricht. Consiliul European de la Luxembourg, din decembrie 1997, a decis completarea criteriilor de la Copenhaga cu o nou condiie capacitatea UE de accepta noi membri, aceasta nsemnnd sporirea angajamentului UE n procesul de extindere.Criteriile expuse la summitul de la Copenhaga vin s completeze condiia de baz pentru a deveni membru al UE o constituie identitatea european, care a fost consacrat prin Tratatul de la Roma din 1958, art. 237 (orice stat european poate deveni membru al Uniunii Europene). ndeplinirea criteriilor de aderare de ctre statele candidate este monitorizat de Comisia European, care anual public Rapoarte de ar privind succesele nregistrate de statele candidate n acest domeniu.Condiia naintat UE: Capacitatea UE de a absoarbe noii membri i de a menine, n acelai timp, procesul de integrare.- Extinderea nu trebuie s fie mai costisitoare dect procesul de integrare - Extinderea nu trebuie s pericliteze realizrile Comunitii i procesul de integrare convenit la Maastricht.Uniunea i rezerv dreptul de a decide momentul la care va fi pregtit pentru a accepta noi membri.La summit-ul de la Madrid , 15 noiembrie 1995 a fost adaugat al 4-lea criteriu de aderare la UE si anume buna guvernare pt ca autoritatile puterii de stat sa pregateasca eficient tara pt aderare.Respectarea acesor criterii permite de a semna acordul de asociere care la rindul sau ofera posibilitatea de a obtine calitatea de stat candidat si a initia negocieri pe marginea celor 31 de capitole a acquis-ului comunitar.La summit-ul Consiliului European din 22-23 iunie 1993 de la Kopenhaga, au fost propuse criterii de preaderare.In sensul ca: pt a primi calitatea de stat candidat,pretendentul trebuia sa corespunda celor 3 criterii: Capacitatea sporita de functionalitate a institutiilor puterii de stat, separarea puterii in stat, independenta justitiei, descentralizarea mass-media. Asigurarea si garantarea drepturilor si libertatilor omului, inclusiv ale minoritatilor, Economie functionala de piata pt a acoperi costurile de integrare si a face fata competitiei pe piata comunitara.Ca rezultat al finalizarii negocierilor la summit-ul Consiliului European de la Kopenhaga din decembrie 2002 au fost invitate sa adere 10 din cele 12state oficial nominalizate: Polonia, Ungaria, Cehia, Cipru, Slovacia, MALTA, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia.La summit-ul de la Copenhaga s-a stabilit ca problema Romaniei si a Bulgariei este aminata pt alta reuniune din cauza ca negocierile pe marginea acquis-ului comunitar n-au fost finalizate.Argumentai oportunitatea extinderilor Uniunii Europene n anii 2004 i 2007.La incept. An . 90 mai mule tari post-socialiste din Europa Centrala si de SUD-EST au exprimat dezideratul de a se integra in CEE pt a avea acces la libertatile de circulatie,a reforma economia si structurile de stat, a edifica societati democratice si in asemenea maniera de a ridica nivelul de trai al oamenilor.La rindul ei, UE nu putea sa nu tina cont de aceste stari de spirit, dar totodata nu putea sa accepte statele post-socialiste in conditiile cind: Institutiile puterii de stat functionau insuficient si nu se formase o economie functionala de piata. Pt a pregati eventualii candidati, au fos intreprinse: 1989- a fost lansat programul Phare( asistenta in reformarea economica a Poloniei si Ungariei).Treptat acest program a fost extins pe contul altor state post-socialiste, dar si a celor 3 state Baltice( Estonia, Letonia,Lituania).Programul PHARE a oferit asistenta financiara si de caracter sectorial, in special acordate agriculturii, sferii bancare, infrastructurii si ecologiei.Oferirea calitatii de stat candidat nu presupune regim expres initierea negocierilor, insa aceasta trebuie confirmata la nivel de referendum national pt ca sa se convinga referitor la faptul ca hotarirea Guvernului de integrare se afla in concordanta cu starile de spirit ale oamenilor.Daca s-a confirmat prin referendum national acceptul de integrare, aceasta se produce in mod oficial prin semnarea tratatelor corespunzatoare.Prin urmare, extinderile din 2004-2007 au largit substantial frontierele UE si reamintesc de Imperiul lui Carol cel Mare din I jumat. Al sec. Al IX-lea.Tema I.CONSTITUIREA I EVOLUIA COMUNITILOR EUROPENE.Descriei raionamente care au favorizat formarea Asociaiei Europene a Comerului Liber.Asociaia European a Liberului Schimb (AELS; European Free Trade Association, EFTA) a fost nfiinat n 1960 prin semnarea Conveniei de la Stockholm.Scopul iniial al acestei organizaii internaionale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale n comerul dintre statele membre. Prin convenia AELS, statele AELS au stabilit o zon de liber-schimb pentru comerul mrfurilor. Convenia a fost completat ulterior printr-un acord de integrare economic pentru sectorul de servicii. Spre deosebire de UE ns, AELS nu este o uniune vamal, ceea ce nseamn c fiecare stat membru AELS poate stabili n principiu liber taxele vamale i politica comercial extern privind state tere.Determinai trsturile definitorii ale schemei pentagonale de realizare a cooperrii regionale.Comunitatea econ.-europ. Este o structura cadru care include toate sferele commercial-econ. inclusive agricultura care este o ramura trad.si solicita subventii.Tratatele de la roma nu sunt limitate in timp iar obiectivul declarat al comunitatilor a fost edificarea Uniunii vamale in timp de 12 ani.Insa uniunea vamala a fost create in 10 ani si a intrat in vigoare la 1 iulie 1968.Tratatele de la roma au fost ratificate de catre parlamentele celor 6 state fondatoare in decursul anului 1957 si au intrat in vigoare la 01.01.58.Obiectivul urmarit a fost crearea Uniuni vamale apoi a pietii commune.In general,aprofundarea cooperarii regionale include urmatoarele trepte de parcurs:-uniunea vamala presupune omogenizarea taxelor externe si abolirea taxelor interne pt realizarea circulatiei libere a marfurilor,serviciilor si capitalelor;zona de liber schimb,prevede promovarea politicilor commercial-econ.simetrice si eliminarea barierilor descriminatorii;-piata comuna se exprima prin formarea spatiului commercial comun;-Uniunea econ.si monetara presupune formarea spatiului econ.unic si introducerea monedei unice;-unificarea politica prevede formarea unei singure entitati prin unirea mai multor component.Argumentai definirea Comunitii Economice Europene ca fiind Piaa Comun.Tratatul CEE, semnat la Roma n 1957, reunete Frana, Germania, Italia i Beneluxul ntr-o Comunitate care are drept scop integrarea prin intermediul schimburilor n vederea dezvoltrii economice. n urma Tratatului de la Maastricht, CEE devine Comunitatea European, exprimnd astfel voina statelor membre de a extinde competenele comunitare dincolo de domeniile economice. Prin instituirea CEE i prin crearea pieei comune sunt urmrite dou obiective. Primul urmrete transformarea condiiilor economice n care se realizeaz schimburile i producia pe teritoriul Comunitii. Cel de-al doilea, mai politic, face din CEE o contribuie la construcia funcional a Europei politice i constituie un pas ctre o unificare mai larg a Europei. Tratatul CEE prevede crearea unei piee comune, a unei uniuni vamale i elaborarea unor politici comune. Aceast pia comun are la baz faimoasele patru liberti, care sunt libera circulaie a persoanelor, a serviciilor, a bunurilor i a capitalurilor.Ea instituie un spaiu economic unificat, introducnd libera concuren ntre ntreprinderi. Piaa comun pune bazele apropierii condiiilor economice de comercializare a produselor i a serviciilor, cu excepia celor la care fac deja referire alte tratate (CECO i Euratom). Piaa fiind fondat pe principiul liberei concurene, tratatul interzice nelegerile ntre ntreprinderi, precum i ajutoarele oferite de stat (cu excepia derogrilor prevzute de tratat), care pot afecta comerul ntre statele membre i care au ca obiect sau ca efect s mpiedice, s limiteze sau s distorsioneze concurena.n final, rile i teritoriile de peste mri sunt asociate la piaa comun i la uniunea vamal, n scopul intensificrii schimburilor i al continurii eforturilor comune de dezvoltare economic i social.Tema II. STRUCTURA INSTITUIILOR UNIUNII EUROPENE.Descriei funciile celor trei bnci comunitare.Banca European de Investiii este instituia financiar aUniunii Europene(UE), nfiinat n1958prinTratatul de la Roma, ce se implic alturi de alte instituii bancare, n finanarea programelor de investiii care sunt conforme cu obiectivele economice stabilite de UE i care servesc intereselor europene comune[1]. Are sediul nLuxemburg.Banca European de Investiii (BEI) este un institut de finanare al Uniunii Europene. Prin promovarea unei dezvoltri echilibrate a ntregului spaiu comunitar BEI contribuie la coeziunea economic, social i teritorial a UE.BEI a fost creata pt a credita cu predilectie proiecte de infrastructura si de dezvoltare a agriculturii.Treptat, sectoarele de finantare au fost extinse incluzind dezvoltarea regionala mai ales, dar in acelasi timp BANCA si-a largit activitatea pe contul statelor extracomunitare, inclusiv RM.Banca acorda in temei 2 tipuri de asistenta financiara: - credite de lunga durata(20-25 ani) cu o dobinda mica si cu o vacanta fiscala(5 ani).- granturi care de obicei nu sunt rambursabile.Treptat, BEI si-a extins aria de creditare, dar continua sa se concentreze pe proiecte de infrastructura si dezvoltare social-economica.Banca Europeana Pentru Reconstructii Si Dezvoltare - a fost creata in 1989 pentru a contribui la acordarea asistentei financiare, tehnologice si de consiliere(consultanta) a statelor socialiste din Europa centrala si de Sud-Est. In cazul Bancii de investitie, capitalul bancar este format in exlusivitate de catre statele membre a UE, cit despre banca de reconstructii si dezvoltare, in calitate de fondatori figureaza alaturi de statele comunitare, Japonia, Coreea de Sud, SUA si fondul monetar international. Banca pentru reconstructii si dezvoltare este o structura strict comerciala care nu se ocupa cu acte de caritate, de regula, nu o fera granturi iar creditele acordate trebuie sa fie garantate de catre statul beneficiar. Ca regula, finantarea unui proiect presupune ca: 50% revin statului beneficiar, si 50-60% bancii. Creditele acordate sint de lunga durata cu o dobinda mica, insa rareori este prevazuta o vacanta fiscala. Prin urmare, banca pentru reconstructii de dezvoltare este o institutie comerciala de profit si reprezinta o sursa de finantare de alocare a bugetului UE. Banca este gestionata de un Consiliu director compus din24 de persoane si un consiliu administrativ alcatuit din 11 persoane. Conditia de baza pentru creditare este garantarea de catre statul beneficiar. Banca a devenit institutie comunitara prin tratatul de la Maastricht. Banca central Europeana In 1971 si are ca obiectiv gestionarea Monedei Unice , in sensul ca Banca omite 7 nominale in hirtie si 8 nominale in metal.Ea este condusa de un consiliu, director si un presedinte ales pentru 5 ani. Din octombrie 2012, presedinte a Bancii Europene este italianul Mario Draghi. Banca Central European este responsabil pentru asigurarea stabilitii preurilor de pia n zona Euro i administreaz politica monetar. n acest context, Banca coopereaz cu bncile centrale ale rilor care fac parte din zona Euro.Definii rolul i locul Consiliului European n cadrul Uniunii EuropeneConsiliul European i-a nceput activitatea n 1974, ca forum de discuii ntre liderii europeni. A devenit rapid organism de sine stttor, asumndu-i rolul de a stabili prioriti i obiective pentru ntreaga Uniune.n 1992, a obinut statut oficial, iar n 2009 a devenit una dintre cele 7 instituii ale Uniunii Europene.Reuniunile Consiliului European sunt ntlniri la nivel nalt n cadrul crora liderii UE iau decizii privind prioritile politice generale i iniiativele majore. n mod normal, se organizeaz 4 astfel de reuniuni pe an, prezidate de un preedinte permanent. Din 2009 decembrie activitatea consiliului europeean este ghidata de 2 factori: 1)presedintele UE H.Van Rompuy ales pentru 2 ani jumate cu drept de a acumula 2 mandate consecutive .Aceasta functie fiind indeplinita Herman Van Rompuy(Belgian).Presedintele reprezinta uniunea europeana in relatiile internationale si prezideaza Summiturile consiliului European.2)In cadrul UE se realizeaza presedentia semestriala a consiliului European.In sensul ca un stat conduce cu UE in perioada fie 1 ianuarie 31 iuniea sau 1 iulie 31 decembrie.Initial a fost acceptata presidentia in ordinea alfabetica a numelor statelor member ins ape masura extinderii aceasta ordine a fost imposibil de implementat si in ultimul timp se realizeaza urmatoarrea practica :Un stat mare un stat mic un stat mijlociu .Din 1 ianuarie 2013 presidentia este exercitata de catre Irlanda.Consiliuil European este structura suprema din cadrul UE si este abilitat cu determinarea directiilor strategice de dezvoltare si cu identificarea solutiilor in conditiile situatiiilor de impas.Obiectivul consiliului European este : impulsiona activitatea UE si a trasa liniile directorii de dezvoltare.Consiliul nu adopta documente juridice cu caracter obligatoriu ci numai declaratii si recomandari care ulterior isi gasesc expresia normativa prin hotaririle altor institutii comunitare abilitate cu drept de adoptarea legilor.Consiliul European are un dublu rol stabilirea prioritilor i direciei politice generale a UE i abordarea problemelor complexe sau sensibile care nu pot fi rezolvate prin cooperare interguvernamental la un alt nivel.Dei poate influena stabilirea agendei politice a UE, nu are puterea de a adopta acte legislative.Argumentai necesitatea transformrilor funcionale n activitatea Consiliului European n conformitate cu Tratatul de la Lisabona (2007).Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea European i a Tratatului de instituire a Comunitii Europene a fost semnat n capitala portughez la 13 decembrie 2007 de reprezentanii celor douzeci i apte de state membre. Tratatul a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009, dup ce a fost ratificat de toate statele membre.Tratatul contine in forma prescurtata aceleasi compartimente ,insa cu exceptia compartimentului ce se refera la insemnele oficiale.In acest sens UE a refuzat pt moment la obiectivul unificarii politicii,si deci,a formularii unui stat federative,In hotarele sale.In acelasi timp au fost introduce si unele prevederi suplimentare : 1. Calitatea de institutie comunitara,i-a fost conferita si Bancii Central-europ.;2.Au fost institutionalizate 2 f-tii:Presedinte al cons europ.sau al UE,care este abilitat cuf-tia de reprezentare a UE in relatiile intern.,precum si de pregatire a agendei si prezidarii sumitului Cons.europ.Presedintele este ales pt 2,5 ani,cu dreptul de a cumuli 2 mandate consecutive.;si a doua ftie este inaltul reprezentat pt politica externa si securitate abilitat cu prerogative de a executa prevederile de politica externa si de politica in domeniul securitatii.Asadar,Traatatul de la Lisabona,prevazut pt 10 ani,actualmente este documentul politico-juridic principal,care reglementeaza activitatea UE,permitind noi extinderi,inclusive.Tema I. FORMAREA UNIUNII EUROPENE.Descriei prevederile Actului Unic European.Prevederile de baz ale actului Unic European sunt: 1) Au fost instituionalizate 3 principii de funcionalitate a comunitii: principiul proporionalitii, principiul subsideraritii i principiul solidaritii. 2)Au fost fixate 4 liberti de circulaie n spaiul comnuitar: Circulaia liber a mrfurilor, serviciilor,capitalurilor, persoanelor. 3)Pentru a asigura o prezen mai consecutiv a comunitii pe arena mondial sa decis de a unifica sau de a sincroniza politicile externe ale statelor membre astfel nct comunitatea sconomic european s fie conceput ca totalitate integr. 4) Pentru prima dat sa introdus principiul votului constructiv sau obinerii active: dacp pn n 1986 pn la actul unic european toate deciziile se adoptau n unanimitate, actul propune dreptul ca statele dac sunt de prerea c o program comunitar vine n contradicie cu interesele lor naionale, aceste state cnd are loc procedura de vot asupra programului vizat anun public c se abine i prin urmare nu vor participa la realizarea lui.n acest sens statele membre primesc dreptul de a nu participa la toate politicile comunitare i n consecin se modific i procedura de adoptare a deciziilor fiind prevzute 2 modaliti: 1)n unanimitate se aplic n probleme majore cum ar fi extinderea 2) Prin majoritate calificat care solicit votruri pro n intervalul 62% i 72% .Actul Unic European este un document de principiu alctuit din 34 de articole care au pus bazele politico-juridice de transformare a comunitilor europene n UE a crui obiectiv declarat a fost formarea uniunii economice i unificarea politic n form de federaie.Determinai cauzele dificultilor ratificrii Tratatului de la Mastricht (1992).Tratatul privind Uniunea European, semnat la Maastricht, la 7februarie 1992, a intrat n vigoare la 1noiembrie 1993. Acest tratat este rezultatul att al unor elemente externe, ct i interne. Ratificarea tratatului se produce prin adoptarea de catre parlamentele statelor semnatare, ratificarea-intrarea in vigoare. Prin urmare, tratatul Uniunii Europene a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993 , intervalele de mai mult de un an si jumatate, se explica prin unele dificultati care au aparut in procesul de ratificare in citeva tari :1)In Germania-s-a solicitat interventia Curtii Constitutionale pentru ca sa vina cu-n aviz referitor dac prevederile din tartat nu se afla in contradictie cu legislatia Nationala; 2) Marea Britanie, s-a pomenit intr-o criza guvernamentala deoarece primul ministru a anuntat ca guvernul va merge in demisie, in caz daca parlamentul nu ratifica tratatul.In ultima istanta parlamentul a ratificat tratatul, dar fara un document important- cartea drepturilor sociale-economice si civile, motivind ca drepturile sint prea multe si tara nu le putea asigura si garanta. Danemarca si Irlanda, au fost nevoite sa desfasoare referenduri repetate cu privire la Tratatul Unional in aceste tari tratatul trebuia adoptat nu de catre Parlament, ci prin referendum si prima data deciziile au fost negative. Prin urmare a fost nevoie de a repeat ca deciziile sa fie citeva procente pentru tratat.Argumentai oportunitile trecerii de la cooperare la integrare n cadrul Uniunii Europene.Tema II. RELAIILE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA I UNIUNEA EUROPEAN.Argumentai sintagma Republica Moldova stat european.Republica Moldova este recunoscut unanim ca un stat european, din toate punctele de vedere, att economic, cultural, ct i geopolitic. Obiectivul strategic al politicii interne i externe al statului este integrarea n Uniunea European. n acest sens, la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC). Acordul n cauz reprezint baza juridic a relaiilor dintre Republica Moldova i Uniunea European i a intrat n vigoare n anul 1998. Relaiile dintre Republica Moldova i Uniunea European snt instituionalizate prin intermediul urmtoarelor structuri: Consiliul de Cooperare; Comitetul de Cooperare; Subcomitetele de Cooperare ; Comitetul de Cooperare Parlamentar. n vederea avansrii Republicii Moldova pe calea integrrii europene i consolidarea poziiei sale, se impune realizarea complet a obiectivelor n termenii stabilii n Planul de aciuni. Din acest motiv se atribuie o importan sporit procesului de coordonare a reformelor cu standardele europene.Domeniile prioritare snt: reformarea sistemului naional al justiiei; elaborarea unei strategii de informare i cooperare n domeniul integrrii europene; asigurarea libertii de comunicare i exprimare; mbuntirea managementului frontierelor, inclusiv pe segmentul transnistrean; semnarea acordurilor de liberalizare aregimului de vizecu Uniunea European; obinerea preferinelor comerciale autonome cu comunitatea european.Definii coninutul Planului de Aciuni Uniunea European Moldova.Planul individual de Aciuni UE-RM reprezint un document politic ncheiat ntre UE i Republica Moldova i care stabilete programul, obiectivele strategice i prioritile relaiilor dintre UE i RM pentru 2005 2007. PA a fost semnat la 22 februarie 2004 pentru un termen de trei ani. Planul prevede intensificarea relaiilor politice, de securitate, economice i culturale i mprtirea responsabilitii pentru prevenirea conflictelor i reglementarea acestora, unul din obiectivele principale ale PA fiind sprijinirea de ctre UE a eforturilor de soluionare a conflictului transnistrean. n Plan snt recunoscute aspiraiile europene ale RM i se face referin la Concepia de Integrare European a Republicii Moldova pe care Chiinul a prezentat-o Comisiei Europene n septembrie 2003. n acelai timp, PA stipuleaz c nivelul relaiilor dintre UE i RM va depinde de ataamentul RM fa de valorile comune i de capacitatea acesteia de a implementa prioritile stabilite. Planul prevede o serie de perspective noi pentru dezvoltarea relaiilor de parteneriat dintre UE i RM:a. Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM la piaa intern a UE i la politicile i programele UE; b. Intensificar