,,TACEREA FACB $I EA PARTE DIN POEZIE"I

Dialog cu Leopold S6dar Senghor

S6dar Senghor -

L"rainte de-a le scrie, imi. trdies_c poe{me1e. Astadureazi citevi zile, sag sipti,mini, sau chiar ani intregi. Sint poeme pecare le trdiesc demult, clar pe care nu le-am scris inci. Cfuid m6 incearcio emoiie deosebitd, sint sigur cd voi scrie ceva..

sorescu -

$,i incepeli sa-i faceti curte acelei ernofii, acelei trairi.L.S.S.

-

Da, intocmai. incerc s-o p6strez cu griji, sa-i prind vibra-!ia... Nu sint vizual. Sint mai mult muzlcal.

M.S. -

Ne apropiem de spinoasa intrebare in legaturi cu inspirafia.Toat[ poezia dumrfgavoastri se caracterizeazi prin muzicalitate, prin-tr-un ritm deosebi,t. Pana durnneavoastri are in spate o generoasd cutiede rezonanti : Africa. Toatd Africa. Ea v-a investit cu ancestrale ecouri'

L.SS. -

Am scris de curind o conferinli despre inspirafie. Nu+niiau note pentru un poem. Vi dad un exemplu concret. CEnd prietenulmeu Pornpiclou a decedat, m-a d.urut foarte tare._ Ag fi vrut sd scriu opoezie. M-am temut insa, poate a lucrat qi inhibitia,. gindindu+n5 ci'aceasta ar fi ceva pte. potlti*. Dar, intr-o dirnineafi liberi, dintr-o datiim inceput si scriu etelia despre Pompidou, pe care arn tertninat-o ini"Ai", la Madras, printie negrii din I1liia. Iati un exemplu de modulciudai in care funclioneazi inspirafia. Un alt exemplu. Errfi intr-o cam-d"ig eiectorala pnlziden1iala. in Senegal poezia, cintecul, conteazi rnulti" ir'tf.f de imprejuriri. Intr-o localitate, nigte tinere

.fete m-a-u prirnitc-un cintec imirovizat. Eu am scris apoi ul P9gm, r6spunzind acestori"t". Oe"i lucrurile, gindurile intime ne irnbcgifesc cu sugestii venitedin afar6.

l{"S. -

Sintefi, dup.i pirerea mea' un caz ti'pic de pmt reprezcnta-tiv. Aqa cum splrnearn adineauri, lirica dumneavoastra se simte respon-sabilfl in sensul cel mai notril al cuvintului, de destinul unei generoasecolectivitifi. o poezie sare este, ca si zic a4a, gravida de AJrica. Ease naEte in Africa qi trlieqte de acolo.

L.S.S. -

Pentru negri, arta e hranS spiri'tuala prin 'excel,entd. Nufilosofia Ei nici qtiinla, ci poezia ocupi locul principal' O tinirl fat5, casd se realizeze, sd atingd idealul cle frttmusete, trebuie s6 fie 9i poet5, qisi cinte frumgseiea iubitului ei. Poefii sint cunasculi in toati fara' Poe-zia conferd noblele qi nortorietate. Pe de altd parte, in ehria mea' unmijloc cle a te face rernarcat, ca b6rbat, este lupta, trinta, in piala sa-

121

tului, la un foc zdravin'de: buqteni; Dar, 'ca uA tindr sd ;fie intplinit,nu-i_de-ajuns sd-qi trinteasci adversarul in pulbere. El trebuie si qtieto'todati sd joace Ei si compuni poeme.

M.S. -

Asta imi amintegte de lurptele retorice ale grecilor in agora;L.S.S.

-

Exact. Le-am spus odatd senega'leziior m-bi: ,,Noi trebuiesi fim Grecia neagre.'r A n a,proape o adorafie misticd pentru Greciaantici.

M.S. -

Care vi e prograrnul de lucru ?L.S.S.

-

Am ,rdmas un liran. Mi scol Ia cinci dirnineala Ei mi culcdevreme, pe la zeee seara. In tirnpul ziiei, iau din cind in cind clte ocafea, ca sd mi inviorez. Scriu diminea{a, intre 8,30

-

1.2,90. Dupd-amiazi, dictez scrisori, citesc. (Ri,zind) Sint intr-adevir un liran.Sf.- Ul tirq4 afrisan, bineinteles.., IlrS,S, -, Pa, siht, gi foarte african. Dupi micu| dej,un mi lungesc qidorm un' sfe+ de qrd, E un mod mediteraneah qi'african de a t6ia ast-fel2iua, cu o micd odihn5._ ,VrS, -: D,l.a greci si trecern la romani, perrtru a ajunge la romAni-$tiu cd afi vizitat'RomAnia. :-' L.S.S.:- Da; cind eram pr"eqedinte. Am rdmas incintat de lara dum-neavoastrS. Nu spun asta de complezen!5: Mi-a fdcut o puternicd im-prcsie. Romdnii sinJ foar:te aproape .de rnornani lntr-adevir, nu nirmaiprin nume; li"prin obiceiuriie pe care le-am putut ved'sa acolo gi ,bine.ingel.es prin' limbd. Ca,. fost profesor 'de greaci gi 1atin6, pot spune astain cunoqtintd de cauzd. . :

.M.S. : T'imla rornAnd a conservat din tratini din care a evoluat, pelingi vocabular, virtuli de logi'cd Ei claritate.L.S.S. -.1 In Senegal, noi avem o secliune clasicd, unde elevii trebuiegi alesgi int--se,latin6"-gieg,cd $i, pe de alii parte, ur"'be clasici.35ols aleglatina,$i gleaca-

-In dgpartamentul de greacS. toli profesorii sint femejmusulmale. Dar noi. invdfdm qi,alte limbi, printre care qi rusa. invdldarntoate limbile neola'tine, engleza, germana qi nrsa. In ce priveqte lirnbadugnneavogstri sd vi .spur-r, un lucru. Sint preEedintele societdlii ,,Astu-rias'1, care studiazd ci.rltura latino-americani gi cultura africani. Vreaus5,'inlegrez in programul nostru fdrile.neolatine de la lVlediteranS-1,. M.S. '+' S5.nu. uitali limba rom6nd. Sintem mediteraneeni prin PontulEuxin Ei prin,latineas,ca lui Ovidiu, pe care eu il consider primul poetromAn. : .,

.L.$.S:; ..- ".4.sta.voiarn sd spun: n-o si uit.Reoreaca qi limba romdnd,care in'tr-adevdlr merite sd fie inclusd tot mai m,ult in circuit. conside-

rali-md un bun prieten al Romdniei.' M.S.

-

Revenind la poezie. Md aflu pentru prima'dati intr-o lardafrican5. o iume fascinantd, pe care aE dbri s-o cunosc mai bine. riici,pe s9t african, cred cd mi s-au lumina,t mai bine une'le aspecte din poe-zia dumneavoastrd..se infelege mai bine.impontanfa pe c-are o acoidaliritmglui, polifoniei. $Iroi, existd in lirica dumneavoastrd un anumit felde e4ergiq : o- e4ergie in acelaEi timp misterioasi gi transparentd. Miste-rioasi, pentru cd e poezie, trdnsparenlS, pentru ci piin ea s6 r.ede circulindun mesaj profund, plin de umanism. Consider opeia lui Senghor ca unelogiu adus Africii de fiecare zi; Africii umile, oamenilor simfti. Indrep-t6firea, la arti. qi la viagi a, tuturor tri,buril,or, Poezia dumneavoastrd. e,122

intr-un sens, withmaniani : e poezia unui continent. Cu,m'.se iqpac,a reve-

"iu, "o"t*-pf"rea,,cu:aceastd 6nergie teluricf,, vitalistil Amindoui aceste

aideete slnt viri'Uile, dupd.mine, ii tot ceea ce ssrieli.iO nohternplare-carese bucwa de,ea i#agi,-dar se ii tr.aduce in mod'$eneros, intr-un tluviltpentru allii. Cu:n reugili aceasta ?' L,S.S.'- naspunh,spgninrdu-y5 citeva lueruri din. biografia scriswlui meu. Am inceput si scriu inci din liceu, cum se inti'mpli de,obl'oei :i*ititta adici poefi, pe care-irciteam. Pe rorrnanti'ci Ei pe sinaboliEti.

M.S. -

Cred c-a fost o bunf, qcoali' " :.L.S.S.:-'Exact. La 35 de ini eram profesor de:frangez6,'latini qigreac5. Ahrnci mi-arn ars,toate poeziile. - ] \: ': "t'"' :- M.S.

-

Ee ce? : ' ' ":'i: ''i.S.S.

-.Pentru.ci erau.foarte f,ranceze ! Mi-am.dat searr*a'cd pen'

tru a fi eu lnsumi trebuie s6 apuc alt[ ca'Ie. M-am intors la Ecoala po,e-{i1or popqlari afripani. Am studiat _poemele popurlare, le-arn' ahali-zat stiiui. Aee.sta corespundea intr-ad6vdr felului 'meu de-a fi.'M'amipcopiut tot mai *,r,tt a.-u noui estetica, cea a.negtilor africani, bazatlii-iir#in.; meioaie,lr, ritn..Cind scriu 'un:. poem'-efectul rnelodieil'a!i;ieralieilai asonanta se -a*tuttq*"i in' mo'd. nitura]- (ZimWnd)'Ctnd scriu;;-ffiil*;. tienui* sd qteng mereu, penJtru'c6. irn'i v'in' ip[r''una' ima$ihipqetircs, -. .,. :r"'" ;: : I :"'

,Da,. r,i,tm,uL e aproa'pe, toh.rll la rnine. El vine oa:gi"irn'aginea f6r6 si mignnuesc..Dlrp6.ce scriri, la,a d,oua, a trei'a }oobur6, i,nai' dau saarna.ci,1u-iet",

"tit"tu,tii,.tottrt s-a organiza.!,ayna zvfibnirea-unui ritrnr aq zilce;:in-

terioi. Un ribrni instinctiv,'riloEtenit. timrba senegalezd-e, poate,.o Poqt"":nitOaxe a liknbii veChilor eglpteni. Oritcrum; se innudeste cu llrnlba 'tor' In

"..fri*e; negrii ""Jp* toiia anrica. Cuceririle antice, anai' bles gele'ge-r-

*u"i"u -

iandalii ostrogo4ii -

i-au irnrpins pe negri.-in inteirion. Aualbit coasta meoitei.aneanX. E"i"te inrudiri intre limbile din India de"*i-qiffiL-ai"-edi"u"-ti,*hi

aglutinate. ln Africa "-"isla

doud rase' Dei" fvl"Oit

"""i pi"a fu iunglf -" s1'14. De aoolo - prin jyngla,- alti rasd.

FiC*il. M-^ fasio*at"stu,"AluL antro,po'logiei so'ciologlce. Sflnt de meseriepr6fesor, nu potirtlci;an.

M.S. ._ Aceastd disculie este pri'lejuiti de cel de .al vll-lea Coggresmondial de poezie

-

cu"u' u' adunat ii,ci'rep"e'entanti ai tu'turor continen-telor.---

i.S.S. -

Spe,cia,l am ales Maro,cull, pentru ci el face legitura intre"".fi qi ""gri. ifiaro,canii sint metiqi'cind citeam Aristofan, aveam irnpresia cd m5 gdsesc in satul meu'gi ta inceput nu E;;;;;". apoi milam dat searnJci pricina ena corul'eo""f dansa, Si n;;ba ;it*i".'satele noastre qi _acum joaci un Aristo-fan a,l tor. R5'daci*r" u'*ut i arte sinrt foarte vechi. $i medicii- qi-au datseama de importaii;;iil;1"i. U_n mii'loc de a vindeca un bolnav denervi era sa-t puna:'sa-d"nu*"". Ritmui se gese$t,pflird qi-n rugeciuni'Imi adrrc aminte iin copil6rie : oafitenii se iuga' dansin! Ei cintind.cadurnnezeu

"a vi"a p"i" ^"i"tiu" qi dans. I,at6 de ce consider ci ritmul e

foarte important qi in poezie. De aceea mi striduiesc si scriu un poempolifonic.

Cind eram studentc5 nu exist[ Poezie in123

I

la Institutul de Etnologie d'in Pari's, am invhlatliteraturile orale africine Ei c-ar fi vrorb& doar

*".,,p"o? ritrnatd". (ca qi cind n-ar.fi aceasta chiar definilia poeziei !)!t1-o zi, studiind' -a,te cum spuneam, poemele *"negitur., am ince,pu,tsi le pun in formule matematic. Ele;au o metricd ierecia. Realitatea$* p4 complexi. Pot exista in versuri eontratirnrfi Ei sincope,

"ai"atdceri. Td'cerea face qi ea parte din poezie...V.st

-

Ali vorbit in comuniea*" ""*

a inaugurat congresur desprepolifonie.L.s.s-

-

In Africa neagri cintecur po.purar inseamni intotdeaunacintec pe mai multe voci. Andr6 Gide a- oLservat ,asta, printre prirnii.E o earacteristicd a intreg"r,r'lui continent. in ce p"i"u+tu'pb*aile, ere poifi pe.rind cintate qi psalmodiate. clnd sint psalmocllat", duea ce conteazdin rifun nu este numdrul de silabe, ci numiiu.l de sila,be acrentuate. AEase petreceau lrrcrurile qi in vechea poezie egipteand, gi la fel in vecheapoezie semi,td sau vechea poezie gerrnanicd.

$!.- Ati vorbit de revolufi-a din 1&89. Ce inplegeti prin asta ?Ls.s. -

Este data apariliei cdrlii lui Bergson': rsidi 'wr les Donrwes.immbdiates de la conscierrce. o consider o aita irnportanti, pentru ed asclirnbat unghiul diur qare eraar privi.fu lirteratura qi ^.,"t* s-a dat din noupriorirtate ragiunii, intuititte as:upra ragilmlt als*uitfui. spo" ai, ,ou, p.rr-t* _"e grebii, Pl,aton. qi Aristoiel, cgnogteau acest luerl.r. Aga se tjd-"adu,pi abeasti revolu.fie din 1889,'Afrir'a a pu.tut intra in concertul nati-uni,lor cu rnalor'i'le sra,le estetiee, infl,uenflnd, aga

"uon ,. Eti", urt"r. piu"-tice.

-

cuEismul qi expresionismur. Idr iir poezie, a inittienlaa ;,ii;;-realismul. ca si nu mai vonbesc de muzicd, de cintecul negro-african,de- jaz7, de blues. Rdspindindu-se in toat6 rumea, acest metrd, od"t; ;iitehlicile noi, a adus Ei o viatd spirituald noud.M.{.

-

Ati amintit o frumoasd defini,fie pe care senqarezii o danpoeonului : ,,cuvinte care incintd inima qi urech^ea,,. prin urriare la inimise_ajunge prin urehe. Poezia trebuie sd aib6 o mane incdrcdturd m,uzi-cald... o vrajd ritmicd. considera{i ritmrul african ,,nigte repetilii carenll se repetd"..

Ls.s. -

intr'-adev5, acelagi cuvint este reluat, aceeaqi sintagrnd sauagegasi exipresie, dar ru.r in aceeasi manierd. ceva se adaugd nreieu. cu-vlntul este situat intr-un alt loc a[ versu]ui sau este lrson ia"difiieat. Amexemplifiica't cg un pogm irnnic dirr senegai. Arelagi lrrcru se poate ob-serva Ei la egipteni. Iatd un text din Carteo MoitiLor :

.,fat5, am adunat toateCuvirrtele pimintuluiDe peste tot unde se afl6$i din inima intregii sufldri omene;ti.Le caut gi le adunMai iute ca lumina soareluiMai zelos decit un ogar.Sint cel care faee sd ie iveasc6. zeii,Adincului

' Fi -p" care odati implinindu-;i menir.eaIi fac sd se rostogoleasci-r Neant

S, t.n pieirea pri.n foc.

124

Iatii arn adunar toate euvintelePuteriiPe care le-am cdutart mai irlte decitLrrmi,na soarelui,IWai zelos decit ogarml..."

be l'epeta qr arcr criteva cuvinte fdri si se rerpete.....-Si care eontribnrie rriult la crearea unei a,tmorsfere puterni.be, rneni'ti si

irrspire in cazul de fati i,nfnieoqarea in fa{a unei irna,nen{e, ce func{ioneazdca o roati de moard, mdcinind cind mai incolo cind mai incoace.

M.S. -

$i in literatura noastri popuilari, blestemele, descintecelefu:rctioneazd pe baza aLstui ,principiu enunlat de durnneavoastri, avflndniqte noduri de cuvinte, uneori inteligibile, ce revin plesnind auzul.Il@zia pe cane o scriefi fructifici acest strat arihaic, pierdut demult inlitenahrii'te prea lustrutte cu mijloace ca si zie aqa maqinisrte, orchestrfntlbogilia de mijloace artistice emanind din traditie, intr-o polifonie intr-a-devf,r pldcutd urechii qi inimii. Md gindesc la poernele Fe,meie nmgrd,Mascd neagrd. I,mi vine in minte Totem'ul:

,,Se mi-l ascllnd cit mai adinc in singeStrdmogul cu pielea cle furtund scrijelita cle fulgere Ei tunete

Anirn.a'lnrl rneu de paze sd n'rii'-l ascundStavilarul nenorociri'lor sd nu se rurp6.E singele melr creCincios care cere creclintlDe paz[, la orgoliul meuDe mine insumi md Pdzeqte"

Dornnul Seng,hor este desigur un interlocutor neobiqnuit, un ,parteneridea;I pentru o Jiscugie despre poezie. Prarctisian cu o intdelungati expe-rien$j cunoscitor die interioni'i cercr:tlui rnagi'c at tradifiei poeti'ce afri-""r* "i din interioru{ ceqcului s6'i ziC tot

magi'c, dar o rnagie mai. ,,natio-nalisti" a tr,adifiei e'uropene, incerclnd, dupi cum s-a observat, o sintezi aacestol:a, d^omnia sa are totodatd gi_un ;yifr apetlt teore'tic.,pentru aserneneachestiuni. in teorie se sirmte arcas6. E cel mai indicat si pdrhineascS, i;r sen-sul cel bun aI cuvintului, experienla continentului s[-u, care se zice ci ai*t p"i*"1 leagen al ornenirii, aicj s-ar fi ridicat-omul la condiliq bipeda.Un ,i.rtitt"nt d"e bam,bus qi de fitcleq, continuind Ei azi o- antichitate vieqi-un clasircism oral autentirc, dispirut aiurea de doui rnrii de ani' Prin tr'a-Oltiil"-p. care dornnia sa 16 aphri ca un glaCialor in-anrnat cu o floal'e,atrta Lttiutioa de astizi este contem'poran6 cu llesiod, cu tragiCii gr'gei-,;; V;giti;tEi O.r1ai,r. Cuvintul prirnonclial, care plutea peste ape, cinclacestea-s-au retras, s-a aninat de b creangi fermecatd d-e palmier, a c-az-ut;i

"-;;;;- in goiul unui tam-tam. E suficient ca pielea de caprd, bine

i"ti"*{ ru" pielei de Earpe, bine arglsiti, sau mai Etiu eu ce piele de- duhEi.tpirla"E, intinsa p" L.r

"iur sau pJ o tobS sd fie atinsl de degetele cintd-

125

.Marrake ch,, actombrie L9 8 4