Simon Sebag Montefiore

intr-o noapte de iarnX

Traducere din englezi de Lucian Niculescu

Cuprins

Simon Sebag MontefioretS

1973.......... ...............515lstorie .....536

Mullumiri... ...............543

546ficti@ connecti@

Lista personajelor

Personaiele principale sunt subliniate; personaieleistorice reale sunt marcate cu asterisc.

coPilr $r PARTNTil LOR

Fltr.nrn Rou.l$xrNKonstantin Romagkin, scenarist Ei poet, cisltorit cu

Sofia ,,Mouche" Ghedeonovna Zeitlin, vedetd decrnema.

Serafima Romatkina, 18 ani, unicul lor copil.Saqenka Zeitlin, verigoara Sofiei, arestatl in 1.939, soartl

necunoscutX.

Faunn SertNov gr sUITA

Herkules (Erakle) Satinov, membru al Biroului Politic,secretar al Comitetului Central, vicepregedinte al Consi-

liului de Minigtri, ctrsltorit cu:

,,Tamriko", Tamara Satinova, profesoarX de

limba englezi la $coala nr. 80L.Mariko Satinova, 6 ani, fiica lor.

Simon Sebag Montefiore

Fiii lui Satinov dintr-o precedentd cdsXtorie in Georgia:,,Yania" ,Ivan Satinov, pilot, mort in 1943;

David Satinov, 23 deani, pil&;,George". Gheorghi Satinov, L8 ani;

Marlen Satinov, L7 ani, qeful organizaliei deComsomol pe gcoall.

Colonelul Loga Babanava, geful gdrzii personalea tovarlqului Satinov.

Valerian Ciubin, aghiotantul tovarSgului Satinov.

Fauu,n DonovGhenrih Dorov, pregedintele Comisiei Centrale de

Control gi ministru al Controlului de Stat,cXsltorit cu:

..Da$ka", dr. Daria Dorova, ministru al SIn[tX;ii, mediccardiolog.

Copiii lor:Serghei Dorov, 20 de ani, ofiler in armat5;

.,Minka", Marina Dorova, 18 ani, colegl de EcoalX gipdeten5 a Serafimei;

Demian Dorov, ,,$obolanul",17 ani, geful organizalieide pionieri;

,,Senka", Semion Dorov, ,,Profesoragul", L0 ani.

Feunn Buc.cov

,Nikola$a". Nikolai Blagov, 18 ani.Ambasadorul Vadim Bla$bv, tat5l lui, diplomat.

Ludmila Blagova, mama lui.

I o fiction connection

intr-o noopte de iornd

F.lunm $.lxoRoza $ako, L8 ani, colegi de gcoal5 gi prietenl a

Serafimei.Mareqalul Boris $ako, tatll ei, comandantul Forlelor

Aeriene Sovietice.Elena $ako, mama ei.

Fltrant.l TltonnNxoVladimir Titorenko, 1.7 ani.

Ivan Titorenko, tat5l lui, ministru al Industriei deAvioane.

Irina Titorenka, mama lui.

F.lunu KunnsxtAndrei Kurbski, L8 ani, nou-venit in gcoali.

Piotr Kurbski, tatll lui, dugman al poporului, arestat in1938, condamnat Ia 25 de ani de inchisoare, ,,fIri drept

de corespondenfd".Inesa Kurbskaia, mama lui.

PROFESORT Ar SCOLII NORMALENR.8O1 ,,IOSIF STALIN'

Kaoitolina Medvedeva, directoare gi profesoard deistorie.

Innokenti Rimm, director adiunct, profesor de gtiinlepolitice gi eticX marxist-leninist5.

Benia Golden, profesor de limbX gi literaturi rus5.

Simon Sebag Montefiore

Tamara Satinova, profesoarl de englezl (vezi mai susFamilia Satinov).

Apostolon guba, profesor de educ\ie fizicd,.Agripina Begbulatova, profesoarX suplinitoare.

coNDUCArOnrIosif Stalin*, maregal, secretar general (Secgen) al parti-dului Comunist, pregedintele Consiliului de Miniqtri,

comandant-suprem,,,St5pdnul,,,,,Instanfa,,.,,Vaska", Vasili Iosifovici Stalin", 24 de ani, fiul stru,

ofi1er de aviafie, ,,Prinful mogtenitor,,.Svetlana Stalina*, L9 ani, fiica sa, student5.

Viaceslav Molotov*, ministru de Externe, membru alBiroului Politic.

Lavrenti Beria*, qeful polifiei secrete, ministru al Aface-rilor Interne (NKVD/MVD). 1938-1 945, vicepregedinteal Consiliului de Miniqtri, membru al Biroului politic.

Gheorghi Malenkov", membru al politbirouluiAndrei Viginski*, adiunct al ministrului de Externe.

,,Saqa", Alexandr Poskriobigev*, geful de cabinet al luiStalin.

Vsevolod Merkulov*, ministru al Securitlfii Statului(MGB).

Viktor Abakumov*, gef al Contraspionajului militar(SMERg: Moarte spionilor), ulterior ministru al securitl-

fii Statului (MGB).

MAREgALtMareqalul Gheorghi Jukov*, tomandant-suprem adjunct

Mareqalul Ivan Konev*.Maregalul Konstantin Rokosovski*.

12

lntr-o noopte de iornd

POLITTA SECRETAColonelul Pavel Moghilciuk, anchetator, Ministerul

Securitlfii Statului, Seclia Cazuri Serioase.Generalul Bogdan Kobulov", ,,Taurul", Ministerul Secu-

ritdlii Statului.Colonelul Vladimir Komarov*, anchetator, Contraspio-

naiul militar/Ministerul Securitdfii Statului.Colonelul Mihail Lihaciov*, anchetator, Contraspiona-

jul militar/Ministerul Securitllii Statului.

STRANIAverell Harriman*, ambasadorul SUA la Moscova.

Ctrpitanul Frank Belman, diplomat, adiunct al atagatu-lui militar, interpret.

Prolog

lunie 1945

La doar cAteva clipe dupl impuqcituri, in vreme ce

Serafima se uitd la trupurile colegilor ei de qcoald, o al-bea!5 ugoarl le glazureazd deia carnea sfdrtecatX. E ca uninvelig de omXt, insi vara e in toi gi ea igi dI seama cdtrebuie sX fie polen. Seminle de plop plutesc, salti gi factumbe prin aer cu miqc5ri arbitrare, intocmai ca o invaziede nave extraterestre micufe. Moscovifii o numesc ,,nin-soare de vard". in acea searX umedX, Serafima se luptX sX

respire, se luptl sI vadd.Mai tdrziu, atunci cdnd iqi depune mlrturia, igi do-

regte sI frvdzutmai puline, sX fi gtiut mai pufin. ,,.Lqtiamorli nu sunt nigte copii o*recare" , bolboroseqte unuldintre mililienii pe fumltate beli sosili la fala locului.CAnd acegti mililieni verifici actele de identitate ale vic-timelor gi ale prietenilor acestora, ochii le clipesc incer-cdnd sI evalueze primeidia gi pe urmd paseaz5 cazul maideparte cdt mai rapid cu putinlX. Aga incdt nu milifia, ci

,,Organele", poli;ia secreti, sunt cele care fac ancheta. ,,E

Simon Sebag Montefiore

vorba de crimI, de sinucidere sau de conspirafie?,, vorintreba.

Ce sI povestegti? Ce sI ascunzi? O grbgealS gi-fi polipierde capul. Nu doar tu, ci gi familia gi prietenii, toli ceilegati de tine. Ca o echipl de alpiniqti: dac5 se prlbuEegteunul, se prXbugesc tofi.

Miza Serafimei este mai presus de viafd gi moarte: eaare optsprezece ani gi iubegte. Cu ochii fintl la cei doiprieteni care fuseserX vii cu cdteva clipe inainte, infelegecI aceasta e problema cea mai mici gi are dreptate: oriceeveniment din viafa Serafimei se va defini de-acum in-colo ca,,inainte" sau ,rdupX" impugc5turi.

Uitdndu-se Ia cadavrele prietenilor sXi, vede intdm-pllrile de peste zi cu o intensitate mXritS. Este 24 iunie1945. Ziua in care Stalin trece in revistl parada Victoriei.Da, e una dintre zilele acelea speciale pe care gi le amin-tegte orice rus, intocmai ca 22 iunie 1941 , data invazieinazigtilor. Rlzboiul s-a sfdrqit, strdzile forfotesc de mul-|imi de oameni befi care cdntI. Toatl lumea e convins5ci o Rusie mai bund, mai lipsitl de griii va iegi la luminldupX rlzboi. Dar asta depinde de un om al clrui numenu este pronunlat de cei cu scaun la cap dec6t insofit derespectuoase elogii.

Serafimei nu-i pasx cdtugi de pufin de toate acestea,se gdndeqte numai la dragoste, chiar dacX igi fine iubitulsecret, gi pe bunl dreptate. De obicei, atunci cdnd eleveleau o astfel de tainI, le incredinleazl toate micile detaliiprietenelor celor mai apropiate. Nu-i insl stilul serafimei,care gtie din propria-i familie cd fleclreala se poate do-vedi fatalX in aceastl epocd de crincenX persecupie. $tietotodati cf, e cumva diferitl, chiar daci nu se prea poatehotlri din ce cauzd. Poate pentru cX se dezvolti in umbra

18

intr-o noopte de iornd

rnamei. Poate pentru cd a$a-i este felul. E convinsl cI ni-rneni, in decursul existenfei omenirii, n-a mai cunoscuttl pasiune ca a ei.

De diminea!5, o trezesc ritmurile cadenlate qi joase

ale fanfarelor militare care-qi exerseazd marqul de Glinkapc stradi, huruitul motoarelor tancurilor, tropotul cava-

lcriei pe caldardm qi se di jos din pat cu senzalia cd n-adormit mai deloc.

Tatil, Konstantin Romagkin, ii ciocdne la uq5.

- Te-ai trezit deja? Parada te entuziasmeazd?Fata se duce la fereastri.

-Yai, nu! Plou5.

- Se va opri pinl la paradi.Dar nu se opre$te.

- S-o trezim pe mama?Serafima porne;te pe coridorul cu parchet qi

candelabru spre dormitorul pirinfilor, pe ldngd afigulirrrlmat al filmului KatiuSa, dominat de o femeiesculptural5 in uniformd, care |ine o mitralierS, proiectati

l)e un fundal militar. Are p[rul negru ca abanosul 9irlire de unsoare de arm5 pe obraii, ca un viteaz indiancherokee. Litere de efect proclam5 cX steaua filmuluieste ,,SOFIA ZEITLIN" (mama Serafimei), iar scenariulii aparline lui ,,KONSTANTIN ROMA$KIN" (tat5lSerafimei). KatiuSa e filmul preferat al ostagilor sovietici,scris de scenaristul numlrul unu al lui Stalin. Serafimaeste ferm convinsf, c[ gra]ie unor astfel de scenarii a

cucerit-o tatil ei pe mama gi cu siguranfi cI a$a aptrstrat-o.

Dormitorul. Un morman de alternuturi mitisoase.Acolo e culcati KatiuSa insigi. Pir negru lung, un bra!gol durduliu. Serafima inspird aroma familiarl a mamei:

Simon Sebag Montefiore

parfum franfuzesc, figlri franfuzefti, creml franfuzeasclde fafI.

- MamI, fteze$te-te! 't

- Doamne! Cdt e ceasul? Trebuie sX arlt bine as-tIzi, trebuie sX arXt bine zi de zi. Aprinde-mi o figar5,Serafimocika.

Sofia se ridicl in fund; e dezbrlcatX; sdnii ii suntplini. Are lns5 deia figara pregltit5 intr-un port-,igaretde fildeg.

TatXl, tensionat gi nXzuros, umbl5 incoace gi-ncolo.EL: Nu trebuie sI intdrziem.EA: Nu mX mai bate Ia cap!EL: Tu int0rzii mereu. De data asta nu putem intdrzia.EA: Dacd nu-!i convine, divorleazX!in cele din urm5, s-au imbrXcat qi sunt gata. Serafima

descuie uga de la intrare in aceeaEi clipl in care ugile tutu-ror celorlalte apartamente spalioase, cu podea de parchetqi tavane inalte, se deschid in clXdirea Granovski (cunos-cutX gi ca ,,a Cincea casi a sovietelor"), care aratl ca untort roz de nuntX. Celelalte familii de elitX coboard gi ele.

Pe sc5ri, vocile copiilor tremurdnd de emofie, scir-faitul pielii bine lustruite, pocnetul blacheurilor cizme-lor; zornlitul medaliilor, pistoalele care se ating cu unclinchet de centurile cu catarame impodobite cu stele.Mai intii, plrinlii ii saluti pe Molotovii cei ingdmfali -el are costum negru de cioclu burghez gi monoclu pecapul rotund ca o ghiulea, iar sogia, Polina, cu chipulca un tomahawk, are blanl de vizon. Chiar in faga lor,maregalul Budionii, cu mustifile-i pom5date gi lungi canigte ghidoane de biciclet[, ftedoneazX un cdntecel cdzd-cesc (afumat la 8 dimineafa?), o noul gi frumoasi solieifindu-se in spatele lui.

20

lntr-o noopte de iornd

Pe primul palier, Herkules Satinov este in uniforma-itlc general de paradi, cu pantaloni cu vipugcX rogie gi

clrcleli stacojii cu stele aurite. Mama Serafimei il imbrX-

f lgeazX pe Herkules, prieten de familie de dinainte de

revolulie. Copiii Satinov ii fac semn din cap Serafimei cut'omplicitatea conspiratorilor qcolari.

- Ce-i nou? intreabi infocat George Satinov.Mereu zice asta. S-au intdlnit seara trecutd la restau-

rantul Aragvi, iar in dupX-amiazaaceasta vor face ceea ce

ltrc intotdeauna. Vor juca Jocul.

- Salutlri comuniste, Serafimocika, spune tovarlqul:iiltinov.

Serafima rlspunde din cap Ia salut. Pentru ea, acest

lrllrbat e o statuie imperturbabil5 gi rece, ca orice gtab

tlpic. Granit $i ghealI - gi pomad[ de pir. $tie cX el are

r,l1 stea cur0nd al5turi de Stalin in virful Mausoleului luil,t'rtin.

- Cred cI ploaia se va opri pentru tovarlqul Stalin, zice

Mariko, fiica de gase ani a Satinovilor. Are cosile imple-lltc ;i un c51el de jucXrie sub bra!.

- l)robabil ci da, rdde Tamara, solia tovarXquluiliatinov.

AfarI in parcare. Ploaie caldX de var5. Aerul incircatrlt.apropierea furtunii, de aromele pregnante de liliac gi

rrrlr inflorit. Serafima se teme c5, in umezeali, firele de

pllr i se vor increli ca nigte sfredele blonde, iar rochia bleut'obalt cu guleragul ei alb iqi va pierde forma. Dincolo de

loate tocurile inalte, pXllriite clopot gi chipiele cu cozo-roc stacojiu, poate s[ simti deja rdncezeala sudorii gi arallnului imbibat cu ap5.

(ltrrzile de corp in uniforme agteapt5, finind umbre-lelc deschise. Limuzinele blindate, cu faruri mari ca ni;te

21

Simon Sebag Montefiore

planete gi curbe ca ale dansatoarelor de cabaret, pornesc

degrabS, una cate una, sX-i transporte qe scurta distan!5pdnl la Marele Palat al Kremlinului. O cdadd de automo-bile blocate in trafic se incolScegte aproape de doud oriin iurul zidurilor sale rogii.

SERAFIMA: De ce mergem cu magina?TATA: Nu-s decit o sut5 de metri.MAMA: Ia incearcX tu sX mergi oriunde pe tocurile

astea inalte! Nu gtii nimic despre femei, Konstantin!Serafima se gdndeqte la iubitul ei. ,,Mi-e dor, te iu-

besc, te doresc", ii goptegte. Undeva, nu prea departe,face oare qi el la fel?

Maqina ii las5 in fala Marelui Palat al Kremlinului.Fortificaliile rogii crenelate, domurile aurii in formd de

ceapd, clXdirile somptuoase in ocru 9i alb ii sunt atit de

familiare incdt Serafima abia dacX le mai observd.Ceea ce vede atunci cdnd traverseazd Kremlinul re-

prezintd intreaga ei lume. Ea aiunge ldngd mausoleu, cate

seamdni cu un templu aztec. Fdcut din marmurX roqie,

pdtat ca pielea unei bXtrine, pare mult mai scund dec6tpe ecranul de cinema. Dincolo de bariere 9i girzi, s-a

montat o tribund centrali din lemn pentru protipendadabolEevicd. Serafima gtie cX totul in viefile lor e secret, darnimic nu-i privat. Ea este,,un copil de aur" gi tofi ,,copiiide aur" merg la aceleagi gcoli, igi petrec vacanlele in ace-

leagi stafiuni gi, cind cresc, se clsdtoresc intre ei. Fiecare

iEi cunoaqte locul gi orice cuvdnt are mai multe inlelesuri.Cea mai bund prieten[ a ei, Minka Dotova, o sdrut5.

E cu frXliorul ei, Senka, in virstl de zece ani. TatXl lor,Ghenrih, in uniformd qi 61, ii ofer5 Serafimei un surds

anost gi o strdngere de minl rece gi umedd. El e autori-tatea supremd in materie de ,,virtute bolqevici" qi opusul

22

intr-o noapte de iarnd

acesteia. Minka i-a mXrturisit o datX ci, atunci cdnd eramic[ de tot, tatSl ei i-a pus in pltul un portret al lui Stalin.

Ceilalli colegi de gcoal5 sunt !i ei acolo, la fel ca

aproape toli comisarii, mareqalii, exploratorii polari,compozitorii sau actrilele de care a auzit ea vreodat5. $iodraslele lor, majoritatea de la gcoala ei, numXrul 801.Un general face o pleclciune cuiva. Serafima priveqteatent pe dupX epolelii lui qi iat-o qi pe Svetlana, fiicamasiv5, pistruiat5 gi roqcovan5 a lui Stalin, aproape de

aceeaqi vArst5 cu ea. E cu fratele ei, care poartl uniformide general de aviafie gi soarbe dintr-o plosc5. Vasili Stalinii zdmbeqte stins Serafimei gi, chiar gi dupl ce se uitf, inaltX parte, ii simte privirea posaci alintitl asupra-i.

Cu mult inainte de ora 1.0, ea, pirinlii ei qi prieteniiacestora se afl5 la locurile lor din tribuna de I6ngX ma-usoleu. Mullimile uriage gi regimentele b5loase amufesccomplet atunci cind un bltrdn crXcf,nat qi cu mers de

rtr1oi, in uniforml de mareqal, urci treptele mausole-ului, urmat de camarazii s5i de rXzboi: Molotov, Beriagi, intr-adevir, vecinul ei, Satinov. Degi Serafima se afl5suficient de aproape incdt si vadd ploaia qiroindu-i ma-regalului Stalin de pe cozoroc pe obraz gi sX observe cX

Satinov discutl cu el, n-o intereseazl ce-qi spun. De-abiadacd-gi amintegte ceva despre parad[. ViseazX cum are

str-gi intilneasci iubitul mai tdrziu, cum are s5-l sirute.

$tie ci el e aproape qi asta o face dureros de fericitS.

Parada s-a terminat. A venit vremea Jocului. Desco-

torosindu-se de pXrinfi, Serafima igi croieqte drum prinimbulzeala de soldafi care danseazd Si civili care mergagale, ca si se intdlneascf, cu prietenii ei pe KamenniiMost, in apropierea Kremlinului. iqi cautl prietenii gi

Simon Sebag Montefiore

iati-i. Cdfiva s-au costumat deia. Pentru unii dintre ei,

Jocul reprezintX mai mult decdt un ioc; e o obsesie - maiadevirat decdt realitatea. o\

Ploaia se opre;te brusc; aerul e inlesat de polen sufo-cant, iar Serafima igi pierde din ochi prietenii, inghion-titd de gloata chefliilor. Mirosul de vodci gi de pomi in-florifi, bubuitul asurzitor gi fumul purtat de vdnt al unorsalve de tun, o sutd de coruri stradale improvizate, care

cdntl romanfe din vremea rdzboiului in miilocul salvelorde orioare pornite din cincizeci de tunuri o inconjoarigi o amefesc. Apoi, dou5 impufcXturi sacadate, foarteaproape.

Serafima Etie cd prietenii ei au pIlit ceva incd inainteca sunetul si fi incetat si ricogeze din zidurile Kremlinu-lui. in timp ce mullimea se trage inapoi, ea porneqte infugd spre zgomot, ciocnindu-se de oameni, impingdndu-ila o parte. O vede pe Minka Dorova cum igi trage fr51iorulin clldura protectoare a iachetei gi se uitd fix in plmdntca o stanX de piatrS. in iurul ei s-au adunat colegii degcoald dispugi intr-un ciudat de protocolar semicerc.Tofi au privirea afintitl in jos spre ceva anume; toli suntfoarte rezervali gi ticufi.

Minka iqi ridic5 mdna in dreptul fefei.

- SX nu te uili, Senka, ii spune fratelui s5u. SI nu teuili!

Serafima este, pre! de cdteva clipe, impietritl de ogroazd. de nedescris produsl de ceea ce vede. Fata e cea

mai aproape de ea. Zace nemigcatd, insi tot pieptul ei,invegmdntat in faldurile pelerinei, scdnteiaz5 de sdngelerogu aprins care curge ca un guvoi pe o stdnci. E moartl,Serafima gtie, dar a murit doar de cdteva clipe gi sdngelei se imprdqtie incl pe trup, domolindu-se, impregndnd,

24

lntr-o noapte de iornd

inchegdndu-se in timp ce ea pdvefte. Dar privirea ii r5-rnine acolo doar o secund5, inainte de a zbura Ia biiatultle al5turi. O jumltate a fefei ii este neatinsl, insi cealaltd,spulberatl de glonlul care a sf6giat-o, e spintecatd gi largrleschis5. Ea observl flrdme de craniu, fdqiufe de carnerozalie qi materie albi care luceqte ca o cocl proaspdtl qi

rrrned5. Un ochi i-a ajuns bdiatului pe obraz.il vede zvdcnind.

- O, Doamne! Hristoase! !ipd. Uitali-v5, e viu!DI fuga sI ingenuncheze ldng5 el, sd-i cuprindd

rnAna, conqtientX ci i se imbibl de sdnge genunchii,lrchia; are sdnge intre degete. Pieptul lui... eEarfa gi ca-tifc.aua redingotei lui de bal mascat sunt incl imaculateliindcl au culoarea vinului de Burgundia, remarc5 eairafional. El gdfdie foarte iute, geme, apoi, intr-un modr rr totul de neuitat, suspin5 - un suspin gdlgdit qi pre-Irrng, ce pare sI vinl direct din gitlelul care, intr-o parte,st'confundX cu chipul s5u. Se infioarl tot gi dupf, aceea

lricptul i se linigteEte. Nu mai e un biiat, nici micar opt'rsoand, nici urml de prietenul pe care-l cuno$tea atattlt' bine, iar in starea lui actuali pare incredibil cd a exis-tut vreodat[

Minka vomiti. Cineva pldnge in hohote acum; alt-cineva a leginat gi zace intins la plmdnt. Niqte oamenirtrlini se ndpustesc gi se retrag la fel de rapid, ingrozili.St'rafima aude un lip5t puternic gi ascufit foarte aproapetlc ea. Este lipltul ei. Se retrage, dar simte ceva ascufit carrrr spin sub talpl qi, cdnd se ridicS, fine in m6nd doi dinfiirrsAngerali.

Cdliva soldali qi un marinar v5d ce s-a int6mplat1i ii cuprind pe elevi in brale cu bunltatea necioplitdl fXranilor care au trecut prin rlzboi. ii duc deoparte,

Simon Sebag Montefiore

ii protefeazi. Unul dintre ei ii dX Serafimei o dugci devodci, iar ea inqfacl sticla din nou qi soarbe cu llcomiepdnl aproape ci i se face r5u. Dar arsuia din stomac ocalmeaz5. Pe urmX, forfele de ordine - milifia - se afl5acolo. Rogii la fafd, intrerupli din cdntece gi ur5ri, milifi-enii au un aer confuz qi vulgar, dar cel pulin preiau con-trolul mulfimii gi o indepirteazl pe Serafima de cadawelepe care nu se poate opri si nu le priveascX.

Fata se duce la prietenii ei, care se lin strdns unii dealfii. Dar e minjitl de sdnge qi toli se trag inapoi.

- Doamne, Serafima, e sdnge pe tine! Ai peste tot!Serafima ridicl miinile gi-i murd5regte.Scdntei argintii ii trec valvArtej prin fafa ochilor cAnd

se uiti iar la cadavre qi pe urm5 in sus, cdtre stelele canigte rubine ce strllucesc in vdrful turnurilor Kremlinu-lui. Ea qtie cI foarte curdnd, undeva in Kremlin, Stalinva fi informat cI doi elevi de la $coala nr. 801 au muritviolent gi c[ acea for!5 feroce, viclean[, neobositl va ci-uta si dea un sens acestei morli, un sens care sI serveascd

propriilor scopuri inalte gi misterioase.Pe cdnd cerul cu cripituri rczalli se intunec5, Sera-

fima cap5t5 dintr-odat5 cea mai insuportabili certitu-dine: este ultima noapte a copil5riei lor. Aceste focuride arml le vor face viefile harcea-parcea gi vor scoate laluminX secrete care, altfel, n-ar fi fost descoperite nicio-dati, mai cu seamX al ei.

PARTEA I

,Cl u bul romantici lor fatali"

. Fiecarc ceas i-o bucurie,La tnvdldturd Si rdgaz,

Dragr copii, fiiirdcd ne este StalinNoud cel mai bun piieten azi,

De copildrta noastrd fericitiiDd de Etire lumii, cdnt voios!Mulfumim tov ardsului Stalin

Cd ne e prezentul luminos!

,,Murluuna rovantrgurur SrALrld'

cunoscutd melodie sovieticl

Cu c6teva slptdmdni inainte

Cea mai bunl ;coa15 din Moscova, qi-a zis AndreiKurbski in prima sa zi la $coala nr. 801 de pe strada Os-tojenka, Ei, prin cine gtie ce miracol binecuvintat, amreulit si ajung aici.

El gi mama lui sosiseri mult prea devreme, iar acumziboveau sub un portal vizavi de porfile qcolii, ca doitirani cu gurile clscate. A blestemat ingrijorarea mameivizdnd-o cum finea o listl qi verifica toate accesoriilepe loptite: ghiozdan - este; cXmagX albl - este; hainlbleumarin - este; pantaloni gri - avem; un volum dePu5kin; doui caiete; patru creioane; pachefelul cu sand-rjciuri... Acum se holba la el incruntdndu-gi sprdncenelein cel mai enervant mod cu putinle.

- Vai, Andriuqa, ai ceva pe fa15!

Scoldnd o batistl mototolitl din pogeti, a udat-o cusalivi gi a inceput s5-i curele obrazul.

Aceasta a fost prima lui amintire de la gcoal5. Erauprezente acolo toate firele care aveau sI ducX la m5cel,daci gtiai si le urmlregti. $i incepeau cu mama, care-l

Simon Sebag Montefiore

l]

curlfa, in weme ce el incerca s-o indepdrteze ddnd dinmdni, ca qi cdnd ar fi fost o muscd innebunindu-l cubdzditul intr-o zi devard.

- TerminX, mamS!I-a impins mdna la o parte gi qi-a aranjat }anlo$ oche-

larii la loc. Chipul ei scobit qi uscat de dinapoia ochelari-lor cu rame metalice il scotea din slrite, dar a izbutit si se

controleze, gtiind bine cI ghiozdanul, sacoul gi pantofiiproveneau din cergit pe la vecini, rug[min]i pe la verigori(care-i l5saserl balt5, firegte, cdnd tatXl lui displruse),pescuit prin tdrgurile de vechituri.

Cu patru zile inainte, la 9 mai 1945, mama lui i se

aliturase in stradd la sdrbitorirea clderii Berlinului gi acapitulirii Germaniei naziste. ins5, chiar gi-n acea af.abu-loasX, lucrul cel mai uimitor era cI, nu se gtie cum, intr-operioadi mai relaxati a rlzboiului, li se permisese sd revinlla Moscova. $i nici mlcar asta nu se compara cu adev5-

, ratul miracol: el se inscrisese la toate gcolile din centrulMoscovei agteptdndu-se sd fie respins peste tot, dar, dintretoate, fusese acceptat la cea mai bun5 - $coala normalinr. 801 ,,Iosif Stalin", unde invlyaserd chiar copiii lui Sta-lin. Numai cI aceastl veste uluitor de bunl ii pricinuisede furdatI mamei sale, Inesa, o noui avalangl de griii: cumavea sI plXteasc5 taxele gcolare din leafa ei de bibliotecarX?

- Uite, mamI, se pregltesc si deschidi porlile, a spusAndrei, in timp ce un tadiik bXtrin qi mXrunlel, intr-ouniformd de portar maronie, zbircit ca o castand prdiitl,zXnglnea o leglturl de chei.

- $i ce po4i!

- Au vdrfurile aurite, zise Inesa.Andrei a cercetat portretele masive cioplite pe cei doi

pilaqtri in stilul Stalin imperial. Fiecare coloanl fusese

30

intr-o noapte de iornd

impodobitX cu o placi de bronz pe care, in siluete aurite,i-a recunoscut imediat pe Marx, Lenin gi Stalin.

- Restul Moscovei e o ruin5, dar uit5-te la qcoala.sta pentru elite! a exclamat el. Se pricep, nu glum5, sIsengrijeasci de-ai lor!

- Andrei! line minte, ai grii5 ce spui...

-Vai, mam[!Era de fapt la fel de prudent ca qi ea. Cdnd fi-a dispX-

rut tatil qi familia ta a pierdut totul, iar tu te afli chiar pemuchia distrugerii, nu mai e nevoie s51i se reaminteascXsi fii atent. A simfit-o pe mama lui ca pe un sac de oasecind a cuprins-o in brafe. Alimentele erau rafionalizate5i abia dac5-qi puteau permite sX se hrlneascX.

- Haide, i-a spus el. Sosegte lumea.DeodatS, copii in uniforma gcolii - pantaloni gri gi

cimagi albl pentru biieli, fusti gri qi bluzX albl pentrufute - veneau din toate plrfile.

- Mama, uiti-te la magina aceea! Oare cine o fi iniuntru?Un Rolls-Royce a incetinit l6ngd bordurX. Un qofer

or chipiu a slrit afarl qi a dat ocol in fugd maqinii sX des-chidl uqa din spate. Andrei qi Inesa au privit cu ochi maricrun o femeie voluptuoas5, cu buze de un rogu aprins, cumaxilarul puternic gi pirul negru ca abanosul, a apirutdin maginX.

- [a uite, Andriuga! a exclamat Inesa. $tii cine e?

- Sigur cd da! Este Sofia Zeitlin. imi plac filmele ei. Ertrila mea preferat5.

O gi visase: buzele acelea clrnoase, formele acelea. Se

trezise foarte ienat. Era bXtrini - peste patruzeci de ani,ce Dumnezeu!

- Uite cum e imbrdcat5! se minuna Inesa, cercetdndeminunfit taiorul ecosez gi tocurile inalte ale Sofiei.