intrebari politici publice licenta ap

7/25/2019 Intrebari Politici Publice licenta AP

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-politici-publice-licenta-ap 1/21

1

Întrebări –“Politici publice”

Capitolul 1 – Ce sunt politicile publice?

1. Care este în concepţia liberală clasică temeiul distincţiei dintre sfera publică şi cea privată?a) distincţia dintre viaţa în familie şi viaţa în societate; b) distincţia dintre acţiunile care cauzează şi cele care cauzează vătămareaaltcuiva;c) distincţia dintre economie şi politică.

2. Ce condiţie trebuie să îndeplinească ac ţiunea statului asupra intereselor unor indivizi pentru a deveni legitimă, în concepţia lui J. St. Mill?

a) să nu vatăme pe altcineva; b) să fie efectuată în sfera publică pentru a asigura protejarea celorlalţi cetăţeni;

c)

să fie adaptată de la caz la caz.

3. Câte criterii presupune distincţia dintre sectorul public şi sectorul privat în concepţialui J. E. Lane?

a) 6; b) 5;c) 4.

8. Care sunt caracteristicile care fac diferenţa între bunurile publice şi cele private?a) accesibilitatea şi rivalitatea; b) exclusivitatea şi durarata folosirii;

c)

rivalitatea şi exclusivitatea.

9. Probabil că cea mai cunoscută cercetare în domeniul politicilor publice care apelează la ideea de model este cea analizată de G. Allison (1971). Care sunt modelele propusede Allison în interpretarea crizei cubaneze din 1962?

a) modelul actorului raţional şi modelul birocratic; b) modelul organizaţional, modelul actorului raţional şi modelul birocratic;c) modelul birocratic şi modelul structural.

10. În ipoteza determinării economico-tehnologice, de ce depind politicile publice?a) de dezvoltare a societăţii în ansamblul ei; b)

de raporturile dintre actorii şi instituţiile care participă la procesul deelaborare

c) de dezvoltarea societăţii, în particular de dezvoltarea ei tehnologică.

11. Ce fel de bun este peştele care poate fi pescuit în Marea Neagr ă ?a) bun vămuit; b) bun public ;



2

d) bun comun.

12. Care din următoarele exemple este un bun privat?a) un post de radio naţional; b) un pod cu taxă;

c)

o casă.

13. Ce fel de bun este apărarea naţională ?a) bun vămuit ; b) bun public;c) bun comun.

14. Ce argumente se aduc pentru a sus ţine că existenţa bunurilor publice face necesar ă intervenţia statului ?

a) f ăr ă intervenţia statului bunurile publice ar fi consumate numai de uniimembri ai societăţii ;

b) f ăr ă intervenţia statului bunurile publice nu s-ar produce în cantităţ isuficiente, fiindcă oamenii ar adopta comportamentul raţional al ‘blatistului’ ;c) f ăr ă intervenţia statului bunurile publice nu s-ar produce în cantităţ isuficiente, fiindcă oamenii s-ar comporta iraţional ca nişte ‘blatişti’.a) pentru că prin intermediul lor pot fi corectate imperfec ţiunile pieţei şi pot fi

promovate valorile acceptate social.

15. Să presupunem că într-o societate compusă din numai trei persoane: A, B, C putemmăsura pe o aceeaşi scală beneficiile (sau utilităţile) pe care fiecare din cele trei persoane le ob ţine prin cooperarea socială. Presupunem de asemenea că în aceasocietate există doar trei scheme de cooperare socială, anume politicile 1, 2, 3. Care din

cele trei politici este acceptabilă, potrivit criteriului lui Rawls?

Utilităţi individualeA B C

Politica 1 120 120 60Politica 2 105 105 75Politica 3 150 120 45

a) politica 1; b) politica 2;c) politica 3.

16. Consideraţi acelaşi exemplu ca mai sus. Care din cele trei politici este acceptabil ă, potrivit criteriului lui Nash?

a) politica 1; b) politica 2;c) politica 3.



3

5. Care este aspectul cel mai important al politicilor publice în raport cu activităţileadministrative?

a) în cazul unei politici publice, rolul central îl are acţiunea, planul sauobiectivul de atins;

b) faptul că atât planul, obiectivul, cât şi respectarea normelor, a regulilor sunt

importante;c) faptul că accentul cade exclusiv pe mijloacele ce pot fi folosite.

6. De ce este nevoie de politici publice? b) pentru a reuni eforturile concentrate ale factorilor responsabili;c) pentru a limita influenţa hazardului în evoluţia pieţei;d) pentru că prin intermediul lor pot fi corectate imperfec ţiunile pieţei şi pot fi

promovate valorile acceptate social.

38.Ce se înţelege, în gândirea liberală tradiţională, prin sfera publică?a) a-şi întemeia o familie şi a se comporta în cadrul ei;

b)

a crea condiţii pentru manifestarea liber ă a fiecăruia;c) a desf ăşura activităţi economice.

39. Care sunt relaţiile dintre public şi privat în gândirea liberală clasică?a) interesul public este opus celui privat; b) nu există nici un fel de rela ţie;c) interesul public nu este opus celui privat.

41. Cui îi apar ţine metafora “mâna invizibil ă”?a) John Stuart Mill; b) Adam Smith;

c)

John Maynard Keynes.

42. Sectorul public vizează?a) deciziile statului; b) maximizarea profitului agentului economic;c) gestionarea resurselor de către menaje.

43. Care este prima etapă în procesul de înf ă ptuire a politicilor publice?a) stabilirea agendei; b) evaluarea politicilor;

c)

formularea politicilor.22. Care au fost politicile cel mai des aplicate de institu ţiile guvernamentale pentru acombate informaţia asimetrică?

a) limitarea subsidiilor; b) promovarea informaţiilor relevante;c) delimitarea consumului de produse afectate.



4

Capitolul 2 – Ce este analiza politicilor?

7. După H. Lasswell (1951), ştiinţa politicilor are trei tr ăsături definitorii. Care suntacestea?

a) are mijloace proprii de investigare, metode proprii şi o obiectivitate explicită;

b)

este multidisciplinar ă, oreintată spre rezolvarea de probleme şi este explicitnormativă asumându-şi faptul că nu poate fi absolut obiectivă ;c) are un domeniu propriu de cercetare, metode multidisciplinare şi este absolut

obiectivă.

17. Care din următoarele tr ăsături sunt definitorii pentru a înţelege statul?a) are un monopol formal al for ţei pe teritoriul său; b) exprimă politic interesele unei naţiuni;c) îţi extinde suveranitatea asupra tuturor indivizilor aflaţi pe teritoriul său.

18. Care din următoarele funcţii caracterizează statul modern?

a) furnizarea unor bunuri şi servicii publice; b) menţinerea competiţiei;c) rezolvarea şi reglarea conflictelor de grup.

19. Pe ce se bazează statul din perspectiva neo-pluralismului?a) pe interesele de afaceri şi pe politicile economice; b) pe sensibilitatea la presiunea grupurilor, reglementând conflictele în societate

şi mediind interesele diferitelor grupuri;c) pe suportul grupului celui mai activ.

20. Care sunt caracteristicile birourilor moderne, după Max Weber?

a)

există o separaţie fermă între poziţia în cadrul biroului şi persoana care ode ţine;

b) activitatea birocratică este caracterizată prin complexitatea administraţiei, prin specializarea func ţională a sarcinilor şi prin secretul operaţiunilordesf ăşurate;

c) majoritatea celor angajaţi în birouri obţin cea mai mare parte a veniturilordintr-o altă slujbă.

21. După Brewer, stadiile ciclului politicilor sunt ordonate logic. Care este succesiuneacorectă?

a)

iniţierea politicii, estimarea alternativelor, selecţia obţiunii, suplimentarea politicii, evaluarea politicii şi terminarea politicii; b) suplimentarea politicii, selecţia opţiunii, estimarea alternativelor, iniţierea

politicii, evaluarea politicii şi terminarea politicii;c) estimarea alternativelor, selecţia opţiunii, iniţierea politicii, suplimentarea

politicii, evaluarea politicii şi terminarea politicii;



5

44. Care dintre următoarele funcţii nu apar ţine statului modern?a) statul stabileşte salariile angajaţilor, inclusiv ale celor din domeniul privat; b) statul rezolvă şi reglează conflictul de grup;c) statul protejează resursele naturale.

45. În ce concepţie despre societatea democratică modernă “grupul reprezintă principalul element al procesului politic, iar puterea este distribuită uniform însocietate”?

a) elitistă; b) pluralistă;c) marxistă.

46. Prin ce se caracterizează, potrivit pluraliştilor, procesul de înf ă ptuire a politicilorîntr-o societate democratică modernă?

a) prin negociere între o gamă largă de interese organizate în grupuri;. b) prin aceea că fiecare persoană îşi poate exprima public preferinţa pentru o

anumită politică;c) prin aceea că statul, prin instituţiile sale, reglementează conflictele în

societate, mediază, balansează şi armonizează interesele diferitelor grupuri.

47. Ce este pluralismul ca abordare a procesului de înf ă ptuire a politicilor publice?a) teoria potrivit căreia politicile publice reflectă puterea exercitată de un număr

redus de interese bine organizate; b) teoria după care politicile publice exprimă interesele unor grupuri de interese;c) teoria care susuţine că politicile publice exprimă într-o mare măsur ă

preferinţele formulate de grupruir provenind dintr-o diversitate de domenii.

48. Prin ce se caracterizează, potrivit elitiştilor, procesul de înf ă ptuire a politici lor într-o societate democratică modernă?

a) prin rolul determinant al instituţiilor statului în acest proces; b) prin competiţia dintre elite pentru a accede la decizie, prin obţinereasprijinului electoral al maselor;c) prin concentrarea puterii de înf ă ptuire a politicilor în cadrul elitelor.

49. Prin ce se caracterizează, potrivit marxismului, rolul statului în procesul deînf ă ptuire a politicilor?

a) prin promovarea acelor politici care exprimă interesele clasei burgheze,

dominante în societatea contemporană; b) prin promovarea acelor politici care exprimă interesele pe termen lung,fundamentale ale burgheziei;d) prin exploatarea clasei muncitoare din propria ţar ă şi din colonii.

50. În ce concepţie despre societatea democratică modernă, “puterea este concetrată înmâinile unei minorităţi”?

a) elitistă;



6

b) marxistă;c) pluralistă.

51. Cine a identificat “legea de fier a oligarhiei”?a) Gaetano Mosca;

b)

Vilfredo Pareto;c) Roberto Michels.

52. Prin ce se caracterizează, potrivit elitişilor, procesul de înf ă ptuire a politicilor într-osocietate democratică modernă?

a) statul balansează, mediază şi armonizează interesele diferitelor grupuri; b) prin competiţia elitelor pentru a accede la decizie;c) prin negociere într-o gamă largă de interese organizate;

53. Cărei concepţii îi apar ţine ideea că puterea este deţinută de o clasă dominantă careeste proprietara mijloacelor de producţie?

a)

marximul; b) elitismul;c) pluralismul.

54. Prin ce se caracterizează, potrivit marxismului, rolul statului de înf ă ptuire a politicilor?

a) puterea executivă este un comitet de gestionare a afacerilor burghezilor; b) rolul determinant al instituţiilor statului în acest proces;c) statul capitalist promovează interesele clasei muncitoare.

Capitolul 3 – Stabilirea agendei 23. În contextul politicii, ce presupune modelul coaliţiei de susţinere?

a) existenţa unor actori la toate nivelele, care să aibă opinii comune şi resurseimportante;

b) existenţa unor indivizi care să sus ţină aceiaşi idei, f ăr ă a fi în legătur ă unii cualţii (realizând o coaliţie tacită);

c) existenţa a cel puţin două coaliţii de susţinere, astfel încât fiecare să-imotiveze pe membrii celelilalte în a “strânge rândurile”.

24. Care este avantajul combinării criteriilor care ajută la stabilirea politicii?a) sunt evitate marile greutăţi în formularea unor politici care să r ăspundă cât

mai adecvat cerinţelor diverselor grupuri afectate; b)

politicile astfel formulate corespund altor situaţii decât acelea care fac partedin domeniul rezolutiv al politicilor unicriteriale;

c) politicile astfel stabilite sunt general aplicabile, cu rezultate întotdeaunasuperioare celor unicriteriale.

25. Care este rolul statului în elaborarea politicilor publice din perspectiva elitismuluidemocratic?



7

a) subordonarea birocraţiei, în sensul că oficialii îşi stabilesc obiectivele iarfuncţionarii publici au rolul de a găsi cele mai bune mijloace de a le atinge;

b) atragerea grupurilor organizate, din societate astfel încât să nu existe odistincţie fermă cu instituţiile sale şi pentru a le oferi un rol în aplicarea politicilor publice;

c)

impune interesele clasei dominante.

26. De care din următoarele dimensiuni depinde intrarea unei probleme pe agendă?a) nivelul de înţelegere a instituţiilor şi actorilor care participă la procesul de

elaborare a politicilor publice; b) nivelul de dezvoltare spirituală a societăţ ii respective;c) nivelul de dezvoltare economică a societăţii respective.

27. Care sunt cele trei “curente” care concur ă în concepţia lui J.Kingdon (1995) laajungerea problemelor pe agenda formală?

a)

curentul politic, curentul birocratic şi curentul for ţei de presiunea opiniei publice;

b) curentul politicilor, curentul birocratic şi curentul care vizează problemeleînsele;

c) curentul politic, curentul politcilor şi curentul care vizează problemele însele;

28. Cui apar ţine modelul coaliţiei de susţinere?a) a lui J. Kingdon; b) lui P. Sabatier;c) lui Katchanovski.

29. De ce depinde folosirea simbolurilor în stabilirea agendei?a) de precedentul istoric, de eficienţă şi credibilitate, de saturarea simbolică de

susţinerea simbolică şi de urgenţa simbolului; b) de for ţa exemplului, de faima celui care le-a formulat, de elocvenţa

simbolurilor şi de gradul de eficienţă scontat;c) de credibilitatea iniţiatorului, de susţinerea simbolică şi de semnificţia

simbolului.

30. Cum defineşte Dahl puterea, din perspectiva stabilirii agendei?a) A are putere asupra lui B, prin for ţa exemplului autorităţii pe care o

exercită asupra lui C; b)

A are putere asupra lui B, în măsura în care poate să-l facă pe B să facă ceva ce B nu ar fi f ăcut altfel;

c) A are putere asupra lui B, demonstându-I că are pârghiile să-lcostrângă în a face ce-i trasmite.

31. Ce susţine St. Lukes (1974) în legătur ă cu relaţiile de putere care au rol în stabilireaagendei?



8

a) avem relaţii de putere şi atunci când există un conflict ascuns întreactori (A şi B);

b) puterea poate fi definită nu numai ca abilitatea de a rezolva probleme,ci şi ca aceea de a le evita;

c) relaţiile de putere se exercită şi când nu există nici măcar un conflict

ascuns.

32. Care sunt strategiile, în concep ţia lui Cobb şi Ross, ce pot fi folosite pentru arespinge accesul la agendă?

a) strategiile cu cost redus, cu cost mediu, cu cost mediu şi strategii cucost ridicat;

b) negarea problemei, contraatacul, eschivarea şi ameninţări cu justiţia;c) strategiile cu cost infim, cu cost ridicat, cu cost foarte ridicat.

33. Care din următoarele întrebări fac parte din modelul listei de întrebări gândit deHogood şi Gunn în definirea problemelor?

a)

nu este prea târziu pentru a da o definiţie? b) cât de mult poate fi esenţializătă o problemă?c) este înţeleasă structura cauzală a problemei?

34. Care din următoarele sfaturi pentru o colecţie cât mai bună de criterii îi apar ţine luiMacRae şi Whittington?

a) să folosim criterii care vizează mijloacele mai degrabă decât scopurile; b) să prefer ăm măsuri calitative care facilitează negocieri mai concrete

între grupurile interesate;c) să nu folosim criterii care se suprapun.

35. Care sunt condiţiile minimale care, în concepţia lui J. Kingdon permit ca oalternativă să supravieţuiască?

a) oportunitatea, congruenţa cu valorile membrilor grupurilor implicate şilegitimate;

b) fezibilitatea tehnică, congruenţa cu valorile membrilor grupurilorimplicate şi anticiparea constrângerilor v iitoare;

c) oportunitatea, anticiparea constrângerilor viitoare şi legitimitatea.

36. Cum pot fi clasificate învăţămintele de pe urma procesului de formulare a politicilor publice, după R.Ross?

a)

în învăţămintele privind politicile şi învăţăminte privind procesul politic; b) în învăţăminte privind politicienii şi învăţăminte privind electoratul;c) în învăţăminte privind decidenţii politici şi învăţăminte privind

profesioniştii care vor aplica politicile.

55. Modelul de stabilire a agendei propus de P. Sabatier, al cadrului de coaliţiei desusţinere porneşte de la ideea că:



9

a) problemele intr ă pe agenda formală atunci când sunt însumate elemente a tericurente: cel politic, al politicilor şi al problemei;

b) problema depinde de comunitatea în care politicile vor fi aplicate şi de domeniulcăruia acele politici apar ţin;

c) problemele intr ă pe agenda atunci când ele sunt promovate de anumite partide

politice.

56. Care este modelul stabilirii agendei căruia îi corespunde schimbarea mecanismuluide finanţare a învăţământului preuniversitar (trecerea cheltuielilor de personal la bugetele locale)?

a) modelul iniţiativei exterioare; b) modelul mobilizării;c) modelul accesului interior.

57. Care din următoarele caracteristici ale problemelor fac ca ele să se bucure de oatenţie publică mai mare?

a) claritatea, lipsa lor de ambiguitate; b) semnificaţia socială ridicată;c) existenţa unor precedente.

58. În modelul ini ţ iativei exterioare, problemele sunt ridicate:a) în interiorul structurilor guvenamentale; b) de grupuri influente cu acces la persoane în funcţii politice;c) de grupuri negurvenamentale.

59. Care din următoarele strategii de respingere a unei probleme au un cost mediu?a) se susţine că problema nu reprezintă o preocupare publică legitimă;

b)

se respinge chiar ideea că acea problemă există;c) grupurile care susţin introducerea problemei pe agendă sunt ameninţate cu

justiţia.

60. Care din următoarele enunţuri nu este adevărat?a) modelul mobiliz ării descrie procesul de stabilire a agendei în care liderii politici

iniţiează o politică şi încearcă să excludă participarea publicului; b) costurile acţiunii şi analizei constituie un criteriu de filtrare a problemelor;c) potrivit lui Cobb şi Ross, există următoarele modele de trecere a unei problemede pe agenda publică pe cea formală: al iniţiativei exterioare şi al mobilizării.

61. Care este succesiunea firească a etapelor înf ă ptuirii unei politici?a) definrea problemei, stabilirea agendei, formularea politicii; b) formularea politicii, filtrarea problemelor, stabilirea agendei;c) stabilirea agendei, filtrarea problemelor, definirea problemelor.

62. Ce este metoda Delphi?a) o modalitate de respingere a problemei;



10

b) o tehnică managerială de stimulare a creativităţii individuale;c) un criteriu de filtrare a problemelor.

63. În cazul problemelor slab structurate rezultatele:a) sunt cunoscute cu siguranţă;

b)

sunt cunoscute, dar există oarecare nesiguranţă;c) nu sunt cunoscute;

64. Care criterii de evaluare comparativă a politicilor de soluţionare a unei problemesunt mai dezirabile:

a) cele care vizează mijloacele concrete de acţiune, mai degrabă decât celeabstracte, privind scopurile; b) cele care sunt uşor de surprins calitativ, mai degrabă decât cele care presupunmăsur ători complexe;c) cele care vizează cât mai multe variabile ale problemei respective.

Capitolul 4 – Formularea politicilor

65. Care este rolul brainstorming -ului?a) aplicare a unei tehnici sistematice de generare a unor alternative noi; b) mijloc de real izare a transferului de politici;c) instrument de evaluare şi acceptare a alternativelor.

66. Care din următoarele sunt condiţii minimale pentru ca o alternativă de soluţionare aunei probleme să supravieţuiască?

a) congruenţa cu valorile membrilor grupurilor implicate; b) noutatea;

c)

fezabilitatea tehnică.

67. Care dintre următoarele coordonate ale transferului de politici au fost formulate deDolowitz şi Marsh?

a) cine este implicat în transfer; b) cum se face transferul;c) către cine se face transferul;

68. Care pot fi sursele unei politici atunci când avem un transfer de politici?a) experienţa unei instituţii similare din altă ţar ă;

b) experien ţa chiar a aceleiaşi instituţii;c) poziţia adoptată de noul guvern instalat după alegeri.

69. Transferul de politici nu se face automat, ci în paşi care includ:a) trecerea în revistă a programelor proprii efectuate anterior, examinarea

programelor altora şi evaluarea prospectivă; b) examinarea programelor altor agenţi publici, crearea unui program şi

evaluarea prospectivă;



11

c) examinarea propriilor programe efectuate anterior, crearea unui program nouşi evaluarea prospectivă.

70. În cazul politici lor f ăr ă public prin ce model se realizează stabilirea agendei?a) modelul accesului interior;

b)

modelul iniţiativei exterioare;c) modelul mobilizarii.

Capitolul 5 – Raţionalitate şi decizie

71. În ce constă criteriul Pareto de alegere a unei alternative?a) alternativa aleasă de grup este cea pe care o prefer ă toţi membrii grupului; b) alternativa aleasă de grup este cea pe care o prefer ă majoritatea membrilor

grupului;c) dacă cel puţin un membru al grupului este împotriva alegerii unei alternative,atunci acesta nu poate reprezenta alegerea colectivă.

72. Care din următoarele situaţii exprimă procese de neluare a deciziei?a) neprivatizarea marilor întreprinderi industriale; b) întârzierea adoptării legilor de acreditare a universităţilor particulare;c) neadoptarea de legi privind violenţa în familie.

73. Care din următoarele tr ă sături sunt caracteristice actorului ra ţ ional ?a) are la dispoziţie un set de criterii cu ajutorul cărora poate să evalueze toatealternativele date; b) cunoaşte principiile logice ale raţionamentului corect;c) poate să aleagă între alternative pe cea mai bună, adică pe cea care permite cel

mai bine atingerea obiectivelor date.

74. Care din următoarele afirmaţii este o condiţie care, în concepţia lui Lindblomasigur ă raţionalitatea şi comprehensivitatea deciziei?

a) un decident individual sau colectiv trebuie să identifice o politică asupracăreia s-au manifestat pozitiv formatorii de opinie;

b) un decident individual sau colectiv trebuie să aleagă acea alternativă caremaximizează atingerea obectivului;

c) un decident individual sau colectiv trebuie să se asigure de suportul financiar.

75. Care dintre următoarele tr ăsături sunt caracteristice deciziei bazate pe ra ţ ionalitatealimitat ă?

a) decizia bună nu este una maximizatoare, ci una satisficientă; b) nu sunt căutate toate alternativele posibile, ci mai degrabă cele familiare;c) decizia bună este cea care permite atingerea cea mai eficientă a obiectivelor.

76. Care din următoarele critici aduse modelului deciziei raţionale îi apar ţine lui K.Arrow?



12

a) omul nu este raţional în sensul că se conduce numai după criteriul eficienţei,ci este mai degrabă vânat de pasiuni, instinct, anxietăţi, inconştient;

b) omul are atât intelect, cât şi afect, astfel încât în organizaţie este, dacă nu înîntregime raţional, cel puţin într-o bună parte astfel;

c) este imposibil să se respecte condiţiile teoriei raţionale a deciziei, pentru că

alegerile f ăcute de membrii unei societăţi nu pot fi agregate încât să construim o decizie care va fi cea mai bună.

77. Care din următoarele elemente nu fac parte din supoziţiile teoriei lui K. Arrow?a) domeniul limitat; b) criteriul Pareto;c) condiţia de nedictatur ă.

78. Care dintre următoarele tr ăsături nu sunt acceptate în cadrul modelului incrementalde luare a deciziei?

a) se ţine seamă de un număr limitat de consecinţe prevăzute ale alternativelor

considerate; b) sunt luate în discuţie numai alternativele care difer ă pu ţin de cea deja

practicată;c) sunt luate în discuţie numai alternativele care eficientizează soluţionarea

acelei probleme.

79. În care model al deciziei testul unei politici bune este cel mai potrivit mijloc pentrua atinge scopurile dorite?

a) modelul incremental; b) modelul raţional şi comprehensiv;c) modelul raţionalităţii limtate.

80. Care din următoarele enunţuri critică modelul incremental?a) presupune existenţa unui scop sau orientări a schimbării realizate; b) este prea inovator;c) este nedemocratic.

Capitolul 6 – Implementarea politicilor

81. Care este modelul propus de Wildavsky pentru implementarea politicilor?a) de jos în sus;

b)

de sus în jos;c) impelementare concomitentă la toate nivelurile.

82. Care din următoarele condiţii sunt necesare pentru ca implementarea unei politici să se realizeze potrivit modelului de sus în jos?

a) stabilirea unor obiective clare şi consistente ale politicii respective; b) asigurarea sprijinului grupurilor interesate şi al executivului;



13

c) inexistenţa unei distincţii clare între procesul de formare şi cel deimplementare a politicii respective.

83. Care dintre următoarele instrumente de implementare a politicilor sunt mixte?a) subsidiile;

b)

reglementările;c) taxele.

84. Care este criteriul care ajută la clasificarea instrumentelor folosite în implementarea politicilor publice?

a) intervenţia statului; b) voluntariatul coercitiv;c) eficienţa.

85. Din ce clasă de furnizare a bunurilor către instituţiile publice (Gaebler) face parterestructurarea pie ţ ei?

a)

alternative tradiţionale; b) alternative avant-garde;c) alternative inovative.

86. Ce argumentează O’Toole privitor la alegerea instrumentelor de implementare a politicilor publice?

a) în societăţ ile democratice sunt preferate instrumente mai pu ţin coercitive şi setrece la cele mai coercitive dacă celelalte nu sunt eficiente sau apar presiunisociale;

b) alegerea unui instrument se realizează în contextul unei reţele în care suntimplicaţi actori;

c)

alegerea unui instrument depinde de eficacitatea demonstrată anterior.

87. Din care categorii de factori implicaţi în încheierea unei politici face parte existenţaunor temeri şi a incertitudinii?

a) a constrângerilor cărora politica trebuie să le facă faţă; b) a mediului politic în care a fost implementată acea politică;c) a caracteristicilor intrinseci politicii respective.

88. În care tip de încheiere a unei politici se înscrie încheierea sistemului de plăţ icompensatorii din România?

a)

tip big-bang; b)

tip scrâncet îndelungat;c) tip drumuri naţionale blocate.

89. Care din următoarele elemente contribuie, în concepţia lui Geva-May şi Wildavsky,la procesul de încheiere a unei politici?

a) perioadele de pace socială; b) perioadele de turbulen ţă;



14

c) perioadele de maximizare a opoziţiei actorilor contrari încheierii politicilor.

90. Care din următoarele elemente constituie raţiuni pentru a nu încheia o politică, înconcepţia lui Geva-May şi Wildavsky?

a) activitatea iner ţială a maşinăriilor care au apărut pentru a implementa o

politică; b) recunoaşterea faptului că o nouă politică este la fel de eficientă;c) faptul că organizaţiile îşi creează o imagine schimbătoare.

91. În concepţia lui O’Toole reţelele în contextul cărora se formează instrumentele politicilor se caracterizează prin coeziune şi interrelaţionare. În ce raport se află celedouă tr ăsături?

a) sunt dependente între ele; b) se intercondiţionează doar temporal;c) sunt independente una de cealaltă.

92. Care sunt dezavantajele întreprinderilor publice?a) datorită poziţiilor lor de monopol, ele trec o parte a costurilor asupra

consumatorilor; b) informaţia necesar ă pentru a folosi acest instrument este mai mare decât cazul în

care s-ar fi dorit foloirea altora, precum reglementările;c) pierderile lor sunt adesea suportate din fonduri publice.

93. Care dintre următoarele caracteristici fac dificilă încheierea unei politici publice?a) longevitatea mare a organizaţiilor implicate; b) capacitatea organizaţiilor implicate de a fi vizibile pentru opinia publică;c) percep ţia din partea beneficiarilor politicii a importan ţei mari a beneficiilor

ob ţinute.

Capitolul 7 – Evaluarea politicilor publice

94. Evaluările de impact sunt de tip:a) juridic; b) administrativ;c) politic.

95. Care din următoarele tr ăsături caracterizează metodele experimentale de evaluare?

a)

sunt predominant calitative; b)

vizează rezultate nete pe termen scurt sau lung;c) fac în mod riguros apel la grupul de control.

96. Care sunt limitele metodelor experimentale de evaluare?a) unele persoane nu doresc să se facă experimente asupra lor; b) întotdeauna se omit factorii relevanţi ai situaţiei evaluate;



15

c) comportamentul subiecţilor care ştiu că se face experiment asupra lor se poatemodifica din acest motiv.

Partea a II-aCapitolul 8 – Metode şi tehnici de definire a problemei

97. Care sunt etapele strategiei de delimitare a unei meta-probleme?a) analiza prealabilă, selectarea variantei optime; b) eşantionarea saturată, selectarea reprezentărilor problemei şi eşantionarea

delimitării;c) clasificarea tendinţelor, structurarea rezolvărilor anterioare şi proiectarea

soluţiei prezente de cele vechi.

98. În clasificarea conceptelor , care din următoarele metode poate servi la determinarea pragului de săr ăcie?

a) metoda aproximării;

b)

metoda normativă; c) metoda analitică.

99. “ Falaciozitatea” constă în:a) încălcarea regulii potrivit căreia fiecare categorie şi subcategorie trebuie să se

bazeze pe un principiu unic de clasificare; b) încălcarea regulii potrivit căreia categoriile unui sistem de clasificare trebuie

să fie exclusive;c) încălcarea regulii conform căreia baza unei clasificări ar trebui elaborată

potrivit scopului analistului şi naturii situaţiei.

100. Ierarhizarea este o tehnică de identificare a posibilelor cauze ale unei probleme.Tipurile de cauze sunt:

a) probabile, foarte probabile şi certe; b) naturale, sociale şi certe;c) posibile, plauzibile şi provocate.

101. Care din următoarele analogii este folosită de analişti în structurarea problemelorde politică publică?

a) imagistice; b) fanteziste; c) indirecte.

102. Când trebuie să înceapă evaluarea ideilor în metoda brain-storming -ului?a) înanite de momentul epuizării gener ării tuturor ideilor; b) pe măsur ă ce ideile sunt generate de participanţi;c) după ce toate ideile au fost epuizate sub aspectul gener ării.

103. Pentru care tip de probleme este concepută expres metoda perspectivelor multiple?



16

a) slab structurate; b) sociale;c) bine structurate.

Capitolul 9 – Metode de analiză prospectivă pentru formularea politicilor

104. Care sunt presupoziţiile fundamentale ale extrapol ării?a) regularitatea, succesiunea şi ireversibilitatea. b) persistenţa, continuitatea, siguranţa şi valabilitatea datelor;c) regularitatea, persistenţa şi continuitatea.

105.Catastofele în analiza seriilor de timp non-liniare indică?a) deviaţii de liniaritate care apar cu o oarecare regularitate; b) deviaţii de liniaritate, dar numai la nivel de ani;c) deviaţii, discontinuităţi neaşteptate şi severe.

106. Care este tipul de autoritate folosit în metodele prospective bazate pe ra ţ ionament ?a) autoritatea epistemică; b) autoritatea deontică;c) autoritatea conferită de statut.

107. Care dintre următoarele principii este introdus în premier ă de tehnica Delphi?a) anonimatul; b) feed-back-ul controlat;c) structurarea conflictului.

108. Câţi paşi presupune corecta desf ăşurare a tehnicii Delphi?

a)

7 paşi; b) 6 paşi;c) 5 paşi.

109. Care din următoarele variante este o limită a analizei de impact transversal ?a) faptul că participă specialişti care îşi susţin iner ţial propria opţiune; b) faptul că se manifestă o accentuare nerealistă asupra consensului dintre

specialişti;c) faptul că există tendinţa transfer ării problemei într-un timp prea scurt, graţie

pregătirii profesionale a specialiştilor.

110. Câte tipuri de scenarii pot fi realizate pentru a defini o problemă,şi care suntaceştia?

a) 2, preferenţiale şi proiective; b) 4, preferenţiale congruente, schematizate şi circulare;c) 3, preferenţiale, tendenţiale şi contrastate.

Capitolul 11 – Monitorizarea politicilor publice



17

111. Indexul Gini face parte din tehnicile de monitorizare?

a) da, împreună cu histogramele; b) nu, împreună cu seriile temporale;c) nu, indiferent de orice altă asociere.

Capitolele 12 - Evaluarea politicilor publice

112. Care sunt, după Jean Turgeon, abordările metodologice în evaluarea de politici publice?

a) scepticismul, negativismul şi permisivismul; b) pozitivismul, negativismul şi indiferenţa;c) pozitivismul şi constructivismul.

113. Cărei abordări îi sunt subsumate metodele “prèt-à-porter”?a)

permisiviste; b) pozitiviste;c) constuctiviste.

114. După Jean Turgeon, ce tip de metode se folosesc pe filier ă pozitivistă, în evaluareade politici publice?

a) metode “sûr-mesure”; b) metode “prèt-à-porter”;c) metode “haute-couture”.

115. Care din următoarele forme apar ţine, în concepţia lui W. Dunn, procesului deevaluare decizional-teoretică?

a) aprecierea parametrilor evaluării; b) analiza finalităţii;c) analiza utilităţii.

116. Ce presupune evaluarea sumativă a politicilor publice?a) analiza cost-beneficiu şi analiza cost-eficienţă; b) analiza costului şi analiza rezultatelor;c) analiza argumentelor pro şi contra.

117. Ce vizează evaluarea de impact a politicilor publice?a)

aprecierea resurselor unei intervenţii publice; b) aprecierea instrumentelor unei intervenţii publice prin realizarea unor proiec ţii semnificative;c) aprecierea efectelor unei interven ţii publice prin realizarea sistematică a unorcomparaţii semnificative.

118. Din ce fel de indivizi sunt alcătuite grupurile de control din cadrul evaluărilor deimpact?



18

a) incluşi în politica respectivă; b) neincluşi în politica respectivă;c) cu o experienţă temeinică în domeniu.

Varianta de raspunsNumărul

întrebării a b c1 x2 x3 x4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 x12 X13 x14 X15 x

16 X17 x18 x19 X20 X

21 X22 X23 X24 X

25 X26 X27 X28 X29 X3031 X X32 X X



19

33 X34 X35 X36 X37 x

38 X39 x40 X41 x42 X43 x44 x45 X46 x

47 X48 x49 X50 x51 x52 X53 x54 x55 x56 x57 X

58 X59 x60 X61 X

62 x63 x x64 X6566 x x

67 xx68 x69 x70 x x71 X72 x x73 X



20

74 X7576 x77 X

X

78 X79 x x80 x x81 X82 X83 X84 X85 X86 x87 X

88 X89 x x90 x x91 x92 x x93 x x x94 X95 X96 x97 x98 X

99 X100 x101 X102 x103 x104 X105 x106 X107 x108 X

109 X110 X111 X112 X113 x114 X115 x

intrebari politici publice licenta ap

Documents