introducere În islam

7/21/2019 Introducere În Islam.

http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-islam 1/33

Introducere în Islam

Islamul este a doua mare religie a lumii având peste un miliard de adepti

numiti musulmani. S-a desprins din familia semita si a fost raspândita de profetulMohamed (Muhamad) în sec. VII în Arabia. in punct !"#!"$!!"%v de vedereetimologic termenul arab de &&islam' înseamna supunere& revelându-ne astfel ideeafundamentala a acestei religii& aceea ca musulmanul trebuie sa se supuna vointei luiAllah& singura divinitate creatoare si atotputernica a lumii. Voia lui Allah& careia trebuiesa i se supuna fiecare este cunoscuta prin intermediul scrierilor sfinte& cuprinse în oransi revelate de Allah profetului Mohamed cu secole în urma. n Islam Mohamed esteconsiderat ultimul profet al lumii& pe lânga alti importanti profeti precum Adam& Moisesau Iisus iar mesa*ul sau completea+a ceea ce au transmis ceilalti.

aracterul monoteist si practicile religioase stricte s-au dovedit a fi benefice pentruraspândirea Islamului e,tin+ându-se astfel din rientul Mi*lociu în Africa& uropa&

subcontinentul Indian& peninsula Mala/esia si o parte a hinei.Istoria Islamului

Islamul a aparut odata cu profetul Mohamed& nascut în orasul Mecca în anul %01 siramas orfan de la vârsta de sase ani. n anul 2"1 Mohamed a avut prima serie de revelatii&ce aveau sa se continue pe o perioada de !3 de ani& fiind memorate si dictate deMohamed învatatilor. Aceste revelatii aveau sa compuna oranul& cartea sfânta.

Mesa*ul lui Mohamed nu a fost bine primit de toti oamenii din Mecca deoarece era

contrar intereselor negustorilor din acea +ona& ce se bucurau de o mare influenta. AstfelMohamed& familia si adeptii sai s-au mutat în orasul 4atrib în anul 2!!& oras ce mai târ+iua primit denumirea de Medina &&orasul profetului'. Acest eveniment& cunoscut sub numelede Hijra (emigrarea)& este considerat punctual de plecare al religiei islamice. in acestmoment& Mohamed si-a consolidat în mod treptat puterea în acea regiune. n anul 2!0 afost respins atacul cetatii Mecca asupra cetatii Medina iar in anul 2!5 Mohamed a reusitsa se impuna si în Mecca. 6âna la moartea sa în 23! reusise sa detina controlul asupraîntregii Arabii.

A doua mare perioada a istoriei islamice este aceea a primilor califi (23!-22").6rimul dintre acestia a fost Abu-7a8r (23!-23#). Al doilea a fost 9mar ibn-al-:attab(23#-2##)& în timpul caruia teritoriul arab a sporit cucerindu-se Siria& Ierusalim& 6ersia sigipt. Sub conducerea celui de-al treilea calif& 9thman ibn Affan (2##-2%2)& teritoriul s-ae,tins înspre est si vest& a*ungând pâna în ;unisia. n timpul celui de-al patrulea calif& Aliibn Abi ;alib(2%2-22")& varul si ginerele lui Mohamed& comunitatea islamica a avut partede puternice conflicte în interiorul sau& care au dus la asasinarea lui Ali. alifatul a fost preluat atunci de Mu<a$i/a& guvernatorul Siriei.

A treia perioada este cea a califilor omeia+i din amasc(2%"-201). omnia luiMu<a$i/a a schimbat caracterul califatului astfel încât& spre deosebire de primii patrucalifi& care fusesera alesi de comunitate& cei ce au urmat au preluat conducerea pe cale



ereditara& fiind urmasii lui Mu<a$i/a. alifatul a devenit proprietatea dinastiei omeia+ilor.n aceasta perioada teritoriul arab s-a e,tins înspre V hinei si India de = si respectivAfrica de = si Spania. esi din acest punct de vedere era o perioada de glorie& disputeledin interior erau din ce în ce mai numeroase. 6e musulmanii ce nu erau arabi îinemultumea faptul ca toata puterea se afla în mâinile arabilor. Sustinuti astfel de

musulmanii ce nu erau arabi& clanul abassi+ilor a preluat puterea în anul 0%1. lanulabassi+ilor a fondat orasul 7agdad& ce a devenit centrul puterii arabe. 6erioada câtdinastia abassi+ilor a fost la putere (0%1-"!%>) constituie a patra perioada din istoriaaraba. ;imp de cinci secole s-a produs e,pansiunea civili+atiei islamice. n 0%" armatachine+a a fost înfrânta la ;ranso,ania& lasând astfel Asia entrala deschisa influentelor islamice. ?a începutul secolului @& cultura islamica a patruns în usia iar în secolul @I auaparut primele comunitati islamice în Indone+ia& stapânind astfel o mica parte dinteritoriul Indian. n aceasta perioada marele imperiu s-a divi+at în mici provincii. n 0%2Abdu-Ahman& urmas al clanului omeia+ilor& a pus ba+ele dinastiei omeia+ilor în Spania.giptul a devenit independent în >2> dupa care a fost condus de califii siiti între >25 si""0". n 5>> regiuni ca Afganistan si 6un*ab s-au declarat independente de abassi+i.

onducerea abassi+ilor a luat sfârsit odata cu e,pansiunea imperiului Mongol si cucerirea7agdadului în "!%>.n nordul Africii& familia abassida a pus ba+ele unei noi dinastii& cu capitala la airo.

n "!2"& unchiul ultimului conducator abassid al 7agdadului& a fost dus la airo de7a/bars& sultanul giptului& unde el si urmasii sai au purtat titlul de califi pâna ce a fostcucerit de Imperiul toman în "%"0.

Sfârsitul conducerii omeiade în Spania a fost cau+a unui ra+boi civil ("11>-"1!>) siîmpartirea teritoriului în mai multe state. Acest fapt s-a dovedit a fi benefic pentru uropacrestina. n "#5! la Branada a fost înlaturat ultimul regat arab din Spania în timpulreginei Isabella de astilla.

n S uropei civili+atia islamica a continuat sa se e,tinda odata cu Imperiultoman. Acesta s-a e,tins rapid în Asia Mica& fiind cucerit Imperiul 7i+antin si orasulonstantinopol în "#%3. A continuat sa se e,tinda în 6eninsula 7alcanica. SfârsitulImperiului toman s-a produs dupa primul ra+boi mondial. n "5!# ;urcia a devenit statsub conducerea lui :emal Atatur8.

;ot în secolul @@ au luat nastere mai multe state în care populatia dominanta este ceamusulmanaC gipt("5!>)& Arabia Saudita("53!)& Ira8("53!)& Afganistan("533)&4emen("530)& Indone+ia("5#%)& Siria("5#2)& 6a8istan("5#0)& ?ibia("5%")& Sudan("5%2)&;unisia("5%2)& Maroc("5%2)& Buineea("5%>)& Senegal("521)& Somalia("521)& Mali("521)&:u$eit("52")& Mala/esia("523) si 7angladesh("50!). ?a acestea se numara si stateleaparute dupa caderea 9niunii SovieticeC A+erbaid*an& 9+be8istan& :a+ahstan& ;ur8menia&;ad*i8istan.

Caracteristicile religiei islamice



ivili+atia islamica are la ba+a patru principii fundamentale(usul)C oranul&Sunna(traditiile)& Ijma(parerea generala) si Ijtihad (gândirea individuala) .

oranul este considerat a fi cuvântul lui Allah& transmis lui Mohamed prinarhanghelul Bavril. ste împartit în ""# Surah (capitole) de dimensiuni diferite.apitolele scrise de profet la Mecca au o dimensiune etica si religioasa& facându-se

referire la Diua Eudecatii. apitolele scrise la Medina au un caracter social si politic.Sunna este formata din traditii si presupune urmarea e,emplelor profetului cuprinseîn Fadith. Fadith cuprinde faptele si învataturile profetului. Aceasta scriere are o mareimportanta pentru sunniti& siitii având alt Fadith.

octrina Ijma fost introdusa în secolul VIII pentru a uniformi+a teoria si practicadreptului si de a evita diferentele de opinie individuale sau regionale. n Ijma mai suntcuprinse si interpretari acceptate ale oranului.

Ijtihad a luat nastere pentru a gasi solutia *uridica sau doctrinara a unei probleme. nvechime e,istau astfel o multime de interpretari contradictorii dar la începutul mileniuluiII a fost înlocuita de qiyas (analogie)& o procedura formala prin care interpretarea se poateface pe ba+a te,telor din oran si Fadith.

ei cinci stâlpi ai religiei islamice sunt norme sociale si religioase care au rolul de puncte de reper pentru comunitate.

Shahadah sau marturisirea credintei este primul stâlp si trebuie facut de fiecaremusulman pentru a fi acceptat în comunitate. Marturisirea de credinta trebuie facuta cel putin o data în viata sub formaC &&Allah este singura divinitate iar Mahomed este profetullui Allah'. Aceasta trebuie spusa cu voce tare& corect si cu convingere. in marturisireade credinta deriva si credinta în îngeri (în special arhanghelul Bavril& îngerul revelatiei)&artile Sfinte(oranul)& profetii (inclusiv cei din alte religii cre+ându-se astfel cadivinitatea a trimis astfel mesa*e fiecarui neam) si Diua Eudecatii.

el de-al doilea stâlp îl constituie cele cinci rugaciuni +ilnice. Aceste rugaciuni pot fifacute individual deoarece nu toti au timpul necesar de a se duce la moschee. 6rimarugaciune este facuta înainte de rasaritul soarelui& a doua imediat dupa prân+& a treia maitâr+iu dupa-amia+a& a patra imediat dupa apus iar a cincea înainte de a se culca. nainte defiecare rugaciune sunt necesare ablutiunile (spalarea rituala a mâinilor& fetei si picioarelor). Mue+inul este cel ce face chemarea la rugaciune de obicei din turnul uneimoschei. ?a începutul rugaciunii imam-ul sta în fata tuturor& cu fata înspre Mecca iar congregatia sta în spatele lui urmarindu-I miscarile. ?a fiecare miscare este repetatafra+a &&Allah este mare'. rugaciune speciala a congregatiei este cea de vineri& ce constaîntr-o predica (klutbah)& facuta în limba locala dar care cuprinde si anumite formule înaraba. n timpul slu*bei sunt recitate versete din oran ce pot avea continut religios&social sau politic. Astfel sunt de+batute si importante probleme de interes general. esi nusunt obligatorii& rugaciunile nocturne (tahajjud), sunt încura*ate în timpul luniiamadanului. ele cinci rugaciuni trebuie respectate dar e,ista si e,ceptii. n ca+ de boala rugaciunile pot fi facute din po+itia culcat iar în ca+ul unei calatorii cele douarugaciuni de dupa-amia+a pot fi facute într-una singura& la fel si cele de seara. n practica&aceasta regula a rugaciunilor nu poate fi respectata întocmai dar musulmanii respecta +iuade vineri& când se duc la moschee.

el de-al treilea stâlp este ta,a numita zakat & singura ta,a preva+uta de oran.Aceasta este platita anual fie în bani& fie în produse& în functie de câstigul fiecaruia pe



acel an si de categoria sociala din care face parte. Zakat -ul este colectat de catre stat sieste folosit în special pentru saraci dar si în alte scopuri de întra*utorare. n cele mai multestate aceasta practica se face pe ba+a de voluntariat dar anumite state musulmane vor caaceasta sa redevina obligatorie.

6ostul din luna de amadan (a noua luna din calendarul musulman) constituie al

patrulea stâlp de credinta. 6ostul începe la rasaritul soarelui si se termina la apus& întimpul +ilei fiind inter+is consumul oricarui fel de mâncare sau bautura. onformoranului luna de amadan a fost luna primei revelatii& postul având astfel rolul de purificare spirituala. ,ceptie de la post o pot constitui cei în vârsta sau cei bolnaviincurabil. n acest ca+& postul poate fi substituit cu hranirea unui om sarac.

Al cincilea stâlp este peregrina*ul anual la Mecca& ce trebuie facut de fiecaremusulman macar o data în viata& în masura în care îsi permite sa-si asigure provi+iilenecesare calatoriei si sa asigure familiei lasate acasa un trai decent. procesiune specialaeste facuta în Moscheea Sacra pe data de 0 a lunii hu-al-Fi**ah (ultima luna acalendarului musulman). 6eregrina*ul începe pe > si se sfârseste pe "! sau "3. ;oti peregrinii intra în aceasta perioada în starea de ihramC acestia trebuie sa poarte un

vesmânt cât mai simplu& sa nu-si taie parul sau unghiile& sa nu aiba relatii se,uale etc.6rincipalele activitati ale peregrina*ului suntC mersul de sapte ori în *urul :a<bah(Moscheea Sfânta)& atingerea si sarutarea 6ietrei =egre (Fa*ar-al-As$ad) si escaladareade sapte ori a muntilor Safa si Mar$ah. n a doua fa+a a peregrina*ului& peregrinul mergede la Mecca spre Mina& ce se afla la câtiva 8m departare& unde asista la o procesiunespeciala.

Dreptul Islamic

onceptul de rept Islamic nu presupune un ansamblu sistematic organi+at de legisi practice *uridice& sfera sa este mult mai larga& e,tin+ându-se si în domeniul prescriptiilor etice& de comportare sociala& de igiena chiar si de ritual religios.



?a început reptul Islamic nu avea la ba+a o conceptie *uridica organica sau osistemati+are riguroasa& el avea un caracter empiricC pre+enta probleme& enunturi si prevederi în materie penala& de organi+are a vietii de familie& a dreptului de proprietate sia tran+actiilor comerciale.

e e,emplu& odul 6enal nu avea o conceptie de ansamblu& ci cuprindea fie

reglementari ba+ate pe te,tele coranice sau pe Fadith& fie pe legi noi date de califi&empiric si în functie de împre*urari. e pilda& rebeliunea si orice act care tulbura ordinea publica puteau fi pedepsite în mod cu totul arbitrar . muciderea sau ranirea voluntaradadeau familiei victimei dreptul la ra+bunare conform 'legii talionului' (care este permisasi în oran)& dar spre deosebire de obiceiul consacrat în societatea araba preislamicavendeta putea lovi numai pe cel vinovat& nu si pe orice membru al familiei sau tribuluisau. 6e de alta parte& actul de ra+bunare putea fi e,ecutat sub controlul cadiului. eobicei& reptul Islamic cauta sa înlocuiasca vendeta prin plata unui pret de rascumparare(dir*a)& dar numai pentru primul omor& nu si în ca+ul de recidiva. aci oranulrecomanda sa faci binele în locul raului& promitând celui ce iarta fericirea aiului.;otodata putem aminti& tot în material reptului 6enal& ca furtul se pedepsea cu taierea

mâinii drepte& iar tâlharirea cu moartea.reptul de proprietate era recunoscut tuturor (cu e,ceptia sclavilor)C barbati& femei&musulmani& sau nemusulmani (chiafiri). serie de prescriptii însa îi limitau e,ercitareaefectiva. Astfel erau dispo+itiile formulate e,treme de minutios care reglementauconditiile mostenirii si care vi+au în mod special prote*area femeilor si a anumitor categorii de mostenitori. n orice ca+& testatorul nu putea dispune liber prin testamentdecât de cel mult o treime din cuantumul succesiunii& restul era supus& inderogabil& unor forme precise si detailate parta*ari. rice testament si orice act de proprietate trebuia safie încheiat în pre+enta a doi martori.

;ran+actiile comerciale erau foarte riguroasa reglementate& caci prescriptiilereligioase islamice impuneau o corectitudine desavârsita. Astfel& în actul de vân+are-cumparare& trebuiau specificate& clar si e,act& natura si starea obiectului vândut. ?egeaislamica nu intervenea direct în viata economica& în stabilirea sau controlul preturilor& dar inter+icea acapararea marfurilor în scop de specula

.

Legislatia islamica

?egislatia islamica (saria sau seriat-ul) nu este legea reala ci legea ideala&semnificatia cuvântului nu se limitea+a la lege& la drept& ci adeseori este mai ampla&apropiindu-se de sensul de 'revelatie'. Astfel legislatia islamica este de origine divina.

Motivul pentru care musulmanii se supun acestor legi este pentru caumne+eu le comanda astfel. i sunt încura*ati sa înteleaga întelepciunea din spatelelegii& totusi acest lucru nu este obligatoriuG întelegerea fiind un dar aditional. e e,emplumâncatul carnii de porc este inter+is pentru ca asa a spus umne+eu. Musulmanii se abtinîn a mânca din acest motiv& si nu pentru ca s-a întâmplat sa se afle stiintific ca ea contine boli si este cea mai putin sanatoasa carne. hiar daca oamenii de stiinta au fost în staredin punct de vedere genetic sa stabileasca carnea de porc ca fiind libera de orice boala& tot



va fi inter+is a mânca carne de porc. societate islamica poate legisla orice fel de legi pentru îmbunatatirea vietii

(de e,emplu legislatia rutiera) atâta timp cât ele nu sunt în contradictie cu legislatiaislamica

Sursele legislatiei islamice

Acest ansamblu de norme& de prescriptii (legislatia islamica sau seriat- ul) estestabilit în primul rând în te,tul oranului. Aceasta carte este& în conceptia islamica& ofinala& infailibila& directa si completa înregistrare a cuvintelor e,acte ale ?ui umne+eu(Allah). u alte cuvinte oranul este cuvântul direct al ?ui umne+eu& nici un singur cuvânt din oran nu este al lui Muhamed& toate sunt cuvintele ?ui umne+eu& revelate profetului de catre îngerul Bavriil. a doua sursa este Sunnah 6rofetului Muhamed. asi oranul& este inspirata de la umne+eu prin profetul Sau. Spre deosebire de oran& eanu este direct literal cuvântul ?ui umne+eu. Sunnah se refera la +icerile& actiunile si

aprobarile tacite ale profetului Muhamed. ;ot în cadrul acestei pre+entari mai putemmentiona si Fadith-ul care repre+inta raportarile si naratiunile despre Sunnah si care sunt&la rândul lor& adunate în mai multe carti.

Acest ansamblu de norme& de prescriptii (legislatia islamica sau seriat -ul) afost amplu de+voltat& în perioada secolelor sapte-treispre+ece& si enuntat în principiile de *urisprudenta ale diferitelor scoli de drept& a+i aceste scoli sunt în numar de patru& de aicideducem e,istenta si a patru doctrine *uridice acceptate si aprobate în Islam. 6rima esteEurisprudenta Fenefi& aceasta a fost redactata pe ba+a culegerilor scrise de catre Abu4usuf& Dufar si alte mari personalitati ale religiei islamice. A doua este EurisprudentaSafii& ea este întemeiata de catre Muhammad Ibni Idrises Safii. A treia este EurisprudentaMali8a& întemeietorul ei este Mali8a Iban Anas. Iar ultima este Eurisprudenta Fambali&întemeietorul ei este Ahmed Ibin Fanbel.

;oate aceste patru doctrine *uridice au capatat contur apro,imativ dupadoua sute de ani de la moartea profetului. Maretia celor patru doctrine diferite estedeterminata de e,istenta unor realitati diferite& dar cum am mai preci+at toate cele patrusunt acceptate si aprobate.

Esenta si sensurile seriat-ului. Principiile seriat-ului

mul a fost în+estrat cu multiple însusiri& nu pentru a face rau& ci pentru a fi în permanenta în slu*ba binelui.

upa modul în care se folosesc de însusirile si calitatile lor oamenii se împartîn doua categoriiC cei care îsi folosesc intentionat denaturat însusirile lor& din care cau+aau de suferit atât ei însisi& cât si ceilalti oameni si cei care sunt sinceri si seriosi& dar dincau+a ignorantei lor sunt confruntati cu probleme.



ei care& intentionat& îsi folosesc calitatile pentru a face rau sunt& în conceptiaislamica& cei mai periculosi si pacatosi oameni. e aceea este nevoie ca acestia sa fietinuti sub control si sunt necesare masuri *uridice foarte serioase împotriva lor.

n ceea ce priveste pe cei care gresesc din cau+a ignorantei lor& acestia au nevoie safie educai si învatati sa aleaga calea cea buna si sa îsi foloseasca însusirile în cele mai

bune conditii. n aceasta privinta seriat-ul are o importanta deosebita.Seriat-ul este e,presia vointei ?ui umne+eu (Allah) si constituie o calau+a deosebitde importanta în ordonarea în cel mai bun mod a vietii oamenilor. ?egea ?ui umne+eueste numai în interesul oamenilor. e altfel seriat-ul descura*ea+a ascetismul& esteîmpotriva unui mod de viata caracteri+at prin austeritate e,trema& restrângerea la ma,im asatisfacerii trebuintelor& în scopul reali+arii unui ideal religios. Seriat-ul nu poate sa aibaasemenea pretentii& din moment ce aceasta lege este e,presia vointei ?ui umne+eu si lniciodata& în conceptia islamica& nu cere supusilor Sai o astfel de viata. Vointa ?uiumne+eu este ca omul& în armonie cu celelalte vietuitoare si cu natura& sa-siîndeplineasca menirea pe care o are în aceasta viata& acea de a actiona în asa fel încât sacree+e paradisul pe pamânt. Seriat-ul ca lege care e,prima vointa lui umne+eu& inter+ice

tot ce este în detrimentul oamenilor& în dauna lor si permite si încura*ea+a tot ce este înfolosul lor. 6rincipiul de ba+a al seriat-ului este de a veni în întâmpinarea tuturor

necesitatilor si dorintelor reale ale omului& de a apara toate interesele si de a facilita& înfinal& ca omul sa reuseasca în viata si sa fie fericit. n atingerea acestor idealuri nu estesuficient ca omul sa fie corect ci trebuie sa tina seama si de unele principii morale si eticeca solidaritatea& într-a*utorarea si cooperarea cu ceilalti semeni ai sai.

6rincipiul de ba+a al seriat-ului este de a veni în întâmpinarea tuturor necesitatilor si dorintelor reale ale omului& de a apara toate interesele si de a facilita& înfinal& ca omul sa reuseasca în viata si sa fie fericit.

Drepturile si îndatoririle omului dupa seriat

Sistemul de viata pe care îl concepe islamul este alcatuit dintr-un sir de drepturi siîndatoriri& pe care orice musulman se obliga sa le respecte si sa le aduca la îndeplinire. n principiu& islamul prevede patru tipuri de drepturi si îndatoriri.

6;9I? IVI=

nainte de toate trebuie sa clarificam principiul islamic care reglementea+a relatia dee,istenta între om si reatorul sau. el mai important si primordial drept al lui Allah esteacela ca omul sa se închine ?ui. mul trebuie sa accepte fara sovaire autoritatea lui si nutrebuie sa-l asemuiasca sau sa-l confunde cu absolut nimeni. erintele acestui drept divin&noi le îndeplinim aratând credinta trimisului sau pe pamânt si acceptând în întregimerolul lui calau+itor si îndrumator.

Al treilea drept al lui Allah asupra noastra este ca noi sa aratam o supunere adevarata



si sincera fata de el. erintele acestui drept noi le îndeplinim respectând întocmai legile si poruncile ?ui.

Al patrulea drept al lui Allah asupra noastra consta în aceea ca noi sa ne rugam ?ui.Acest drept noi îl rasplatim prin savârsirea salat-ului si prin celelalte modalitati de ruga.Aceste drepturi si îndatoriri le preced pe toate celelalte. Astfel& prima gri*a a unui

musulman este de a îndeplini toate îndatoririle pe care le are fata de Allah si numai dupaaceea el se îngri*este de îndeplinirea altor îndatoriri sau e,ercitarea altor drepturi& care vin pe planul al doilea. Asa spre e,emplu& un musulman trebuie& înainte de toate& sasavârseasca salat-ul& ori de câte ori este nevoie& sa tina post în luna rama+anului& sa dea+e8at-ul.

eea ce trebuie citit în timpul salat-ului este în asa fel chib+uit încât un salat& dupadorinta& poate fi scurtat sau lungit. ând omul este odihnit si dispus el poate sa citeascaun fragment din oran& iar în orele de ma,ima aglomerare a treburilor& el se poatemultumi prin citirea a câtorva versete din oran. Mai mult& la salat-urile care se suprapuncu orele de lucru si savârsite împreuna cu toata comunitatea& se recomanda în mod e,presaceste recitari din oran sa fie cât mai scurte. ntr-un cuvânt& islamul ne îndeamna sa

stabilim un echilibru între diferitele domenii de activitate ale vietii.si în ca+ul rama+anului (postului) lucrurile stau la fel. n decurs de un an avemobligatia de a tine post doar o luna. n timpul unei calatorii sau în ca+ de boala omul esteabsolvit de post& dar cu conditia sa-l recupere+e cu alte prile*uri. e asemenea sunt scutitede a tine post& cu conditia recuperarii lui în conditii normale& femeile în perioadele degraviditate& lehu+ie si menstruatie. 6ostul se tine e,act pâna în momentul general stabilitsi orice întâr+iere se considera a fi de rau augur. e la apusul soarelui pâna la sahar He,ista permisiunea de a mânca si a bea. 6ostul tinut în plus& si cu alte prile*uri este foarte pretios. Allah aprecia+a în mod deosebit acest sacrificiu al credinciosilor& dar& în acelasitimp& nu doreste& în nici un chip& ca cineva tinând post& fara întrerupere& sa a*unga într-unasemenea stadiu de epui+are încât sa nu-si mai poata îndeplini atributiile pe care le are înviata.

n ceea ce priveste +e8at-ul se pot afirma cam aceleasi lucruri. Allah a stabilit doar procentul minim pe care trebuie sa-l dea cineva din banii si bunurile pe care le detine&lasând la latitudinea lui cât la suta din bunurile detinute doreste sa le dea din milostenie.Allah aprecia+a în mod deosebit pe cei generosi& pe cei care fac bine altora. ar& înacelasi timp& Allah nu admite ca cineva sa-si epui+e+e toti banii& toate bunurile în scopuride binefacere& lipsind familia sa si pe sine însusi de anumite drepturi legitime. Allah nu vadori niciodata ca cineva sa saraceasca în acest mod. l porunceste oamenilor sa aiba& si înacest domeniu& o atitudine echilibrata.

am aceleasi lucruri putem spune si despre pelerina*. Acesta intra în obligatia celor care au destui bani pentru a suporta toate cheltuielile de deplasare si întretinere si& deasemenea& celor care sunt apti& din punct de vedere fi+ic& sa efectue+e o asemeneadeplasare dificila. Mai mult& cel care îndeplineste cele doua conditii are obligatia e,presade a desavârsi acest pelerina* o singura data în viata& indiferent de ce perioada îsi alege. nsituatii e,ceptionale ca starea de ra+boi sau orice alta stare care îi pune viata în pericol& pelerina*ul se poate amâna. n plus& trebuie sa e,iste si consimtamântul parintilor învârsta& care sunt în gri*a fiului care savârseste pelerina*ul. Scopul acestui consimtamânteste de a preîntâmpina unele situatii neplacute pentru acesti parinti în lipsa fiului caresavârseste pelerina*ul. si din aceste e,emple se poate lesne deduce ca îndatoririle si



obligatiile pe care le avem fata de Allah& nu le e,clud pe cele legate de viata& ba dincontra& se completea+a reciproc& într-un deplin echilibru.

6rinosul suprem adus de un musulman lui Allah este participarea la d*ihad (ra+boiulsfânt de aparare a islamului). ste asa& pentru ca un musulman& în timpul d*ihad -ului& nuse limitea+a numai la sacrificarea întregii sale avutii si *ertfirea propriei sale vieti& dar este

pus în situatia de a lua si vietile altora.Se poate afirma cu certitudine ca daca nu s-ar recurge& în ca+ de nevoie& la d*ihad&daunele suferite de islam si de lumea musulmana ar fi incomensurabil mai mari. eaceea& pentru a evita savârsirea unui asemenea de+astru& Allah porunceste ca unmusulman sa fie gata oricând sa îsi sacrifice viata si bunurile în numele apararii si propasirii credintei& care este islamul.

n acelasi timp& Allah averti+ea+a sa nu se verse sânge fara cau+e bine întemeiate simai ales inter+ice sa se faca vreun rau batrânilor& femeilor& copiilor& bolnavilor si ranitilor.6orunca ?ui este de a riposta împotriva celor care vin cu ra+boi asupra musulmanilor.Allah mai porunceste sa nu se angrene+e la distrugeri inutile& chiar si pe teritoriulinamicului si sa aiba o comportare umana fata de pri+onieri. Allah îi îndeamna sa

respecte tratatele încheiate cu inamicul si sa încete+e imediat lupta& de îndata ce acestinamic încetea+a confruntarea armata sau alte actiuni ostile împotriva islamului. Astfel&islamul îi îndeamna pe musulmani& cu *ertfe materiale si umane minime& sa asigureapararea si propasirea islamului. Aceasta este si voia lui Allah.

6;9I? I=IVI9A?

Iar acum sa anali+am care sunt drepturile omului. ste un adevar de necontestatfaptul ca omul constituie cel mai crud si cel mai nedrept dusman al sau personal. ?a prima vedere acest lucru s-ar parea ceva incredibil. um este posibil ca omul sa fienedrept fata de el însusi& mai ales ca sunt o sumedenie de e,emple care arata ca el seiubeste mai mult pe sine. um de poate fi propriul dusman Apar destul de ilogice acesteafirmatii& dar la o gândire mai aprofundata ne dam seama ca lucrurile& din pacate& stauasa.

6artea cea mai slaba a omului este ca el nu poate re+ista& întotdeauna& unor tentatii&devenind victima acestora& cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie. Suntoameni care sunt cuprinsi de patima bauturii. Acestia dupa ce consuma bauturi alcooliceîsi pierd *udecata si echilibrul. ei care sunt cuprinsi de acest viciu nu mai tin cont denimic& mergând pâna la distrugerea lor biologica. ,ista oameni care& consumândalimente în cantitati e,agerate& îsi periclitea+a propria lor sanatate. 9nii oameni suntsclavii propriei lor pasiuni se,uale& din ce cau+a se degradea+a în ultimul hal.

n acelasi timp mai e,ista un soi de oameni care sacrifica totul în numele asa-+iseiînaltari spirituale& ei negli*ea+a& în întregime& cerintele lor fi+ice& tin sub un control strict pasiunile& îsi leapada îmbracamintea& îsi abandonea+a casa si familia& refugiindu-se înmunti& în paduri. Acesti sunt animati de convingerea ca lumea nu are nici un sens pentruei si nutresc un sentiment de de+gust fata de orice este pamântesc.

Aceste e,emple repre+inta dove+i de necontestat& ale slabiciunii umane& care de celemai multe ori îi conduc la distrugerea personala. Asemenea dove+i de slabiciune ne este



dat sa întâlnim la tot pasul.Islamul propovaduieste numai si numai binele si prosperitatea omului. Scopul lui este

de a stabili un echilibru si o stabilitate în viata. ;ocmai de aceea este necesar sa aratam caseriat-ul are un rol aparte în modelarea sufletului fiecarui musulman.

Seriat-ul inter+ice cu desavârsire orice lucru care pre*udicia+a grav e,istenta fi+ica&

intelectuala si morala a omului. Se considera haram (spurcat& nepermis) consumareasângelui& bauturilor alcoolice& carnii de port& carnii animalelor de prada otravitoare simurdare si de asemenea consumarea mortaciunilor& întrucât toate acestea au efecte nociveasupra starii fi+ice intelectuale& morale si spirituale ale omului. Inter+icând consumareatuturor acestora& islamul& îndeamna& în acelasi timp& oamenii sa consume alimente si bauturi curate& salubre si folositoare.

Islamul inter+ice goliciunea si îndeamna oamenii sa se îmbrace decent. ondamnalenevia si viata fara munca& propovaduind necesitatea de a munci pentru asigurarea celor trebuincioase traiului.

Islamul nu îndeamna nici la înabusirea pornirilor& dorintelor se,uale. ere doar caaceste porniri sa se afle tot timpul sub control& subliniind în acest sens importanta

casniciei.Islamul inter+ice de desavârsire îngradirile morale si intelectuale pe care si le impuneomul singur. 6ermite& chiar porunceste ca fiecare om sa se bucure de binefacerile vietii&îndemnându-l sa lupte pe cai cinstite& sa dobândeasca o viata cât mai placuta.

=u e neaparat nevoie sa parasesti aceasta lume pentru înaltare spirituala& puritateamorala& apropierea de Allah si i+bavirea sufletului. ncercarea omului de catre Allah& sereali+ea+a aici& pe pamânt si de aceea el trebuie sa traiasca& supunându-se legilor ?ui.alea i+bavirii nu se afla în afara greutatilor vietii& ci se afla în mie+ul acestor greutati siîn modul cum noi ne achitam de datoriile noastre fata de Allah.

Islamul inter+ice cu desavârsire sinuciderea si îi înstiintea+a pe oameni ca viata lor apartine lui Allah. Viata este darul dat de catre bunul Allah oamenilor& pentru ca ei sa se bucure de ea o perioada de timp determinata. a nu ne-a fost data s-o prapadim fara niciun rost.

6;9I? A?; AM=I

Seriat-ul porunceste& pe de o parte& sa-si foloseasca drepturile lor personale si sa aibao atitudine corecta fata de propria lor persoana& iar pe de alta parte& trebuie sa respecte cusfintenie drepturile altora. a sa previna si sa evite conflictul între individ si societate&islamul s-a straduit sa stabileasca un echilibru între interesele individului si cele alesocietatii. ;oti oamenii trebuie sa colabore+e în vederea aplicarii legilor lui Allah.

Islamul respinge cu hotarâre minciuna sub orice forma s-ar manifesta ea& pentru ca eaîl degradea+a pe omul care minte& provoaca daune celorlalti oameni si constituie oamenintare împotriva societatii. Inter+ice cu desavârsire hotia& mita& falsul& înselaciunea&camata si camataria. âstigurile obtinute prin mi*loacele amintite mai sus sunt profiturireali+ate în detrimentul altor oameni. Sunt inter+ise& de asemenea& intriga& bârfeala sicalomnia& asa cum sunt inter+ise si toate *ocurile de noroc& sub orice forma s-ar manifestaele. Sunt inter+ise toate genurile de afaceri în care o singura parte câstiga. Sunt inter+isetendintele de a monopoli+a si a acapara bunurile oamenilor. 7ursa neagra este de



asemenea inter+isa. Se considera o vina grava crima& varsarea de sânge si proliferareacoruptiei.

Adulterul si orice fel de raport se,ual anormal sunt inter+ise& pentru ca cei care comitasemenea delicte nu se limitea+a numai cu degradarea lor morala si corporala& ei maimolipsesc si întreaga societate cu asemenea vicii si care& devin focare de infectii pentru

unele boli venerice& periclitând grav sanatatea publica& compromit sanatatea morala sifi+ica a tinerei generatii& vicia+a relatiile umane normale în societate si& în sfârsit& pre*udicia+a grav structura sociala si culturala a societatii. Islamul se lupta sa smulga dinradacini asemenea delicte abominabile.

?egea islamului orânduieste viata în asa fel& încât reuseste sa reali+e+e& simultan& atât prosperitatea individului cât si a societatii.

6entru reali+area unei depline afirmari a individului si a societatii& islamul a înfiintato serie de institutii.

;emelia societatii este familia. ;rasaturile de caracter fundamentale ale omului seformea+a în sânul familiei. e aceea& familia& din acest punct de vedere este leaganulcivili+atiei umane. Aceste roluri importante ale familiei impun& înainte de orice& sa

anali+am principiile seriat-ului în ceea ce priveste familia. familie este alcatuita din sot& sotie si copii. =ormele islamului în ceea ce privestefamilia sunt deosebit de clare. Islamul pune în sarcina barbatului întretinerea totala afamilie si apararea ei în fata unei situatii deosebite& iar sarcina femeii este de a asiguraadministrarea caminului& educarea în cele mai bune conditii a copiilor& asigurarea unuiclimat adecvat de viata sotului si copiilor. atoria copiilor este de a arata respect sisupunere fata de parinti& si apoi când devin si ei oameni mari sa fie un spri*in de nade*de pentru parintii lor. 6entru ca familia sa constituie într-adevar o institutie sociala de ba+a&islamul a preva+ut doua lucruri esentiale.

a) Sotului i se recunoaste rolul de sef al familiei. upa cum se stie& nici o institutie nufunctionea+a& în conditii optime& fara un conducator& un sef de cea mai buna calitate. =use poate concepe o scoala fara un director& sau un oras fara un conducator. n lipsaacestora apare de+ordinea si haosul. Asa s-ar putea întâmpla si în cadrul familiei& daca n-ar avea un sef. aca într-o familie fiecare membru al ei ar actiona dupa bunul sau plac&atunci s-ar întrona haosul în acea familie. a sa nu se întâmple asa ceva& islamul îlîmputerniceste pe barbat sa fie conducatorul familiei.

b) onducatorul& seful familiei este investit cu rJspunderi mai mari. l asigurJîntretinerea familiei si re+olvarea problemelor e,tracasnice. Kemeile sunt scutite dere+olvarea unor chestiuni în afara caminului& toate acestea revenind în sarcina barbatului.;oate problemele e,istente în camin& inclusiv educatia copiilor& revin în sarcina femeii.6entru ca treburile familiei sa se re+olve in cele mai bune conditii& islamul stabilesteaceasta divi+iune a responsabilitatilor în cadrul unei familii.

ar& acest lucru nu înseamna ca femeia trebuie sa stea închisa în casa. i este permis&la nevoie sa iasa afara. a poate sa iasa afara& cu conditia îndeplinirii unor conditii.

Islamul stabileste unele norme în relatiile între membrii unei familii. Aceste norme pot fi sinteti+ate în felul urmatorC

". ste inter+isa casatoria între unele grade de rudenie. Astfel& este inter+isa casatoriaîntre mama si fiu& tata si fiica& tatal vitreg si fiica vitrega& mama vitrega si fiul vitreg&frate si sora& frate de lapte si sora de lapte& unchi si nepoata& matusa si nepot& soacra siginere si bunic si nora.



Aceste interdictii au menirea de a consolida legaturile familiale. Acestea asigura puritatea relatiilor între membrii familiei. Acestia se pot întâlni între ei deschis& faragânduri ascunse& cu sinceritate.

!. Seriat-ul îi îndeamna pe musulmani sa încheie relatii de rudenie cu familiicumsecade si care într-un fel sunt& în multe privinte& apropiate între ele. ar acest lucru

nu înseamna& nicidecum ca nu e voie sa se încheie relatii de rudenie între familii care nuse cunosc sau familii din diferite paturi sociale.3. ntr-un grup familial& de regula e,ist 2 #i rude mai bogate si rude mai sarace.

ste un principiu al islamului faptul ca rudele au drepturi si îndatoriri mari reciproce.,presia araba silatul rahim (legaturi de rudenie) denumeste e,act relatiile e,istente întrerude. ,ista porunca de la Allah ca toti musulmanii sa arate respect fata de relatiile derudenie. ste un mare pacat infidelitatea& lipsa de consideratie fata de rude saunesocotirea unor drepturi ale rudelor. n ca+ul unor neca+uri& unor nenorociri care se abat pe capul unui om& atunci toate rudele si& în primul rând rudele mai înstarite trebuie sa saraîn a*utorul acestuia. ând cineva da +e8at (milostenie) sau face alte fapte de binefacere&trebuie sa se aiba gri*a în primul rând de rudele nevoiase.

?egile islamului în privinta mostenirii sunt în asa fel elaborate& încât ele stipulea+a caaceasta mostenire nu se poate concentra în mâinile unui singur om. Islamul împarte toatamostenirea& între rudele apropiate& în conformitate cu drepturile fiecaruia la aceastamostenire. Kiul& fiica& sotul& sotia& tata& mama si fratii sunt rudele cele mai apropiate si deaceea ele au prioritate la împartirea mostenirii.

n situatia ine,istentei acestora& mostenirea revine rudelor de gradul al doilea. ntoate aceste situatii se preîntâmpina acumularea întregii averi în mâinile unei singure persoane. Acest principiu de ba+a al islamului& în ultima perioada este adoptat& tot maimult& si de catre alte natiuni& apartinând altor credinte.

?egile islamului îi calau+esc pe musulmani si în ceea ce priveste relatiile lor cu prietenii& vecinii si cu consatenii lor. Islamul porunceste ca un musulman sa fie onest&corect& drept si amabil cu toti acestia. Islamul cere de la musulmani ca ei sa respectesentimentele altora& sa evite folosirea unui ton neadecvat& *ignitor fata de acestia& sa-ivi+ite+e pe bolnavi& sa-i a*ute pe cei nevoiasi& sa aiba gri*a de vaduve si orfani& sa-ihraneasca pe cei flamân+i si sa-i a*ute pe cei care nu au unde munci& ca sa-si gaseasca delucru.

Allah inter+ice folosirea unor vesele de aur si din argint& portul unor haine (dematase) deosebit de scumpe si efectuarea de cheltuieli e,agerate pentru a duce o viata înmare lu,.

Islamul considera ca este un act de cru+ime si de nedreptate flagrante faptul ca uniicheltuiesc uriase sume de bani doar pentru o simpla satisfacere a unor capricii egoiste& întimp ce în *urul lui e,ista o multime de oameni care traiesc de a+i pe mâine sau oameni sicopii care mor de foame. n acelasi timp& islamul nu are nici o lege care sa-l prive+e peom de avutia sa. 7unurile câstigate prin munca cinstita sau prin mostenire apartin lui sinumai lui. Islamul recunoaste dreptul acestuia la aceasta proprietate& îndemnându-l s-ofoloseasca în cele mai optime conditii. elor înstariti le recunoaste dreptul de a seîmbraca mai bine& sa locuiasca într-o casa mai buna îi sa duca o viata mai îmbelsugata.

sential pentru islam este ca omul& în actiunile sale& sa aiba în vedere& în permanenta&elementul uman& binele oamenilor. eea ce repudia+a cu hotarâre islamul este egoismulcare conduce& în cele din urma& la un individualism e,cesiv& ceea ce afectea+a grav binele



si prosperitatea celorlalti oameni. Islamul lupta& nu pentru propasirea câtorva oameni& ci pentru propasirea întregii comunitati umane. si în aceasta privinta islamul îi îndeamna pemusulmani sa fie cumpatati& masurati si echilibrati. Sunt îndemnati sa fie animati& tottimpul& de spiritul de bunatate si într-a*utorare frateasca.

Mai departe vom anali+a conceptia islamului privind societatea si ce fel de societate

doreste el sa întemeie+e.n acest sens este deosebit de important sa aratam ca& cineva când accepta islamul siintra în rândurile lui devine& implicit& si membru al comunitatii musulmane. Seriat-ul a preva+ut o serie de principii si norme care stipulea+a esenta fratiei musulmane. Aceste principii si norme sunt urmatoareleC

". n vederea prote*arii moralitatii societatii si asigurarii de+voltarii ei sanatoase& esteinter+isa întâlnirea libera a celor doua se,e. Islamul stabileste raspunderi si activitatispeciale pentru fiecare se,. Kemeile se dedica treburilor casnice& iar barbatii activitatilor social-economice. ntâlnirea persoanelor de se, opus& cu e,ceptia acelor rude care n-auvoie sa se casatoreasca între ele& este inter+isa. n ca+uri e,ceptionale& asemenea întâlniri pot avea loc& doar cu conditia ca femeia sa fie acoperita. ;ot asa& când femeile ies în

strada trebuie sa fie acoperite cu haine simple. Acest lucru are în vedere si acoperireafetei si mâinilor. n situatiile de forta ma*ora ele pot sa-si de+veleasca mâinile si fata& caapoi& imediat sa se acopere din nou.

Mai mult& barbatii nu au voie sa se uite la femei. ând un barbat se uita întâmplator la o femeie& el este obligat de îndata sa-si întoarca privirea în alta parte. Se considera oîncalcare a normelor islamului încercarea unui barbat de a vedea o femeie sau de a culegeinformatii în legatura cu ea. ade în sarcina fiecarui barbat si femeie de a nu-si pata înnici un fel onoarea.

asnicia este locul unde se satisfac dorintele se,uale ale oamenilor. =imeni nutrebuie sa încerce sa evade+e în afara ei. 9n musulman trebuie sa fie un om pur si înaceasta privinta.

!. si barbatii si femeile au obligatia de a se îmbraca în asa fel încât sa fie în limitele

decentei. e e,emplu barbatii nu au voie sa apara de+veliti de la genunchi pâna la brâu&iar femeile trebuie sa fie în întregime acoperite atunci când ies în societate. oar în pre+enta rudelor de gradul unu ea poate aparea cu fata si mâinile de+velite. Singura persoana în fata caruia ea nu are obligatia de a fi acoperita este sotul. n limba*ul seriat-ului aceasta situatie poarta denumirea de setr (acoperire& învelire). Aceste obligatiireligioase pe care trebuie sa le respecte fiecare musulman nu urmaresc altceva decât saeduce oamenii în spiritul puritatii morale si corporale.

3. Islamul înfierea+a distractiile si petrecerile care incita oamenii la erotism si lasen+ualitate. Acestea nu fac altceva decât sa tapete+e oamenii de bani& de timp si deenergie. le atentea+a grav la bunele moravuri.

#. Islamul porunceste tuturor musulmanilor sa lupte pentru reconciliere între totimusulmanii& sa mearga la o împacare sociala si sa evite orice fel de partitism în religie& înscopul apararii unitatii tuturor musulmanilor si pentru ca comunitatile umane sa aiba parte de prosperitate si fericire. Se recomanda ca toate neîntelegerile si conflictele sa sere+olve conform prevederilor oranului si Sunnahei. n ca+ ca partile nu a*ung la nici un



re+ultat& atunci& în loc de a se lupta între ele& au obligatia de a-si încheia neîntelegerile&lasându-le pe seama *udecatii lui Allah. Se cere ca în problemele care au în vedere bunastarea si prosperitatea întregii comunitati& toti musulmanii trebuie sa se a*ute între ei&sa evite orice fel de neîntelegeri si sa nu-si consume energiile fara rost& din cau+a unor chestiuni marunte. Asemenea conflicte si neîntelegeri constituie o rusine pentru

comunitatea musulmana si nu repre+inta altceva decât semnele slabiciunii acesteicomunitati. Asemenea neîntelegeri si conflicte trebuie evitate& cu orice pret.

%. Islamul considera ca stiinta si cunoasterea sunt un bun al întregii omeniri.Musulmanii se bucura de o deplina libertate si în a receptiona stiinta& ori de unde ar veniea. i au libertatea de a primi cunostintele stiintifice& indiferent de sursa lor& dar în acelasitimp islamul inter+ice imitarea culturii si modului de viata al altor popoare.

DREPTURILE TUTUROR FII!ELOR

Am a*uns la anali+a ultimelor drepturi. Allah l-a onorat pe om& acordându-iîmputerniciri deosebite asupra tuturor celorlalte fiinte. ?ui îi apartine dreptul de a sefolosi de ele& asa cum doreste. Acest privilegiu nu înseamna ca Allah îi da drepturinelimitate asupra lor. Islamul prevede anumite drepturi ale acestor fiinte fata de om.Astfel& omul nu are dreptul sa le foloseasca la munci inutile& sa le chinuiasca sau sa lefaca vreun rau. Atunci când le foloseste la diferite munci& sa fie cât se poate de atent& casa nu le istoveasca la culme sau sa nu le lase fara hrana sau apa.

Statutul si Drepturile Femeii în Islam

Allah nu i-a facut pe barbat si pe femeie identici& deci ar fi împotriva naturii sa e,isteo egalitate totala între barbat si femeie& afirma cu o logica aproape de necombatut un cre+colectiv islamic& un cre+ care *ustifica toate diferentele dintre se,e& diferente ce auconstituit sursa de interpretare critica pentru ccidentul ultrademocrati+at si europeni+at.Islamul îsi pune cre+ul în conflict cu gravele probleme ale celor care propovaduiescmodelul european de de+voltare socialaC fete de scoala însarcinate& cresterea avorturilor&divort& cau+e ale perspectivei mult prea tolerante asupra femeii. si tinde& în virtutea logicii bine structurate& sa câstige 'conflictul'.

eea ce primea+a în fata unei logici abstracte sunt însa drepturile si datoriile femeiiîn Islam& în concretetea aplicarii si e,ercitarii lor. Astfel& Islamul le-a dat femeilor dreptulla proprietatea personala si dreptul de a veni la mostenirea tatalui& sotului sau fratelui faracopii. ?egile în privinta mostenirii sunt în asa fel elaborate& încât ele stipulea+a ca aceastamostenire nu se poate concentra în mâinile unui singur om. ;otusi& se pare ca în unele tarimusulmane acest principiu a început sa fie dat uitarii. Spre e,emplu& în India si 6a8istan&fiicele sunt private de partea lor din mostenire& situatie calificata de promotoriiadevaratelor valori islamice ca un act flagrant de nedreptate si un act care încalca în modgrosolan poruncile oranului. incolo de aceasta& se afirma cu tarie ca îmbunatatiri



semnificative au fost aduse în ultima perioada situatiei femeii& printre acestea numarându-se si asigurarea unui sistem de succesiune în care femeile mostenesc de la tata& mama sirude colaterale în proportie de !L" fata de barbati. e altfel& o miscare de moderni+are întarile musulmane e,ista realmente& ea având ca parte integranta si miscarea deemancipare a femeii. ontroversate ramân discutiile despre statutul femeii ca sotie si mult

criticata a fost poligamia.;rebuie recunoscut totusi ca femeia are dreptul de a-si alege sotul& ca nimeni nu-i poate opune o deci+ie peste vointa ei& ca ea are dreptul de a cere separarea de sotul eidaca maria*ul lor devine imposibil de suportat. Kemeia este scutita de re+olvarea unor chestiuni în afara caminului& toate acestea revenind în sarcina barbatului& observându-seasadar ca Islamul stabileste raspunderi si activitati specifice pentru fiecare se,& în vedereaasigurarii unei de+voltari sanatoase a societatii. n consecinta& femeile se dedica treburilor casnice& iar barbatii activitatilor social-economice& în sensul ca toate problemele e,istenteîn camin& inclusiv educatia copiilor& revin în sarcina femeii. ar acest lucru nu înseamnaca femeia trebuie sa stea închisa în casa. i este permis& la nevoie& sa iasa afara. a poatesa iasa afara& cu conditia îndeplinirii unor conditiiG sa fie acoperita cu haine simple& de

e,emplu. Acest lucru are în vedere si acoperirea fetei si mâinilor. n situatiile de fortama*ora ele pot sa-si de+veleasca mâinile si fata& ca apoi imediat sa se acopere din nou.oar în pre+enta rudelor de gradul unu ea poate aparea cu fata si mâinile de+velite.Singura persoana în fata careia ea nu are obligatia de a fi acoperita este sotul. ricum& si barbatii si femeile au obligatia de a se îmbraca în asa fel încât sa fie în limitele decentei.

evenind însa la statutul femeii ca sotie si la institutia *uridica a casatoriei& trebuieremarcat ca legislatia musulmana concepe casatoria ca un contract de drept civil încheiat&în principiu& între viitorul sot si tutorele legal al viitoarei sotii (tutorele legal este în primul rând tatal& care îsi e,ercita dreptul de constrângere asupra fiicei pâna lacontractarea primei casatorii). 6rin contractul acesta& sotul se anga*ea+a sa plateasca osuma de bani& o 'dota' sotiei. n principiu& dota trebuie sa fie serioasa& nu simbolica& saapartina în întregime femeii si sa nu presupuna& în schimb& nici un fel de +estre din parteaacesteia. Kemeia are dreptul la dota întreaga în ca+ul în care casatoria a fost consumatasau daca sotul moare înainte de consumare si are dreptul la *umatate din dota în ca+ul încare casatoria se desface înainte de consumare. a nu are dreptul la dota când casatoriaeste anulata.

Sotia are dreptul la întretinere (hrana& îmbracaminte& locuinta& îngri*ire medicala)&dreptul la tratament egal cu al celorlalte sotii în ca+ de poligamie& dreptul de a face vi+ite parintilor si de a-i primi pe acestia& libertatea de a-si administra bunurile& fara control din partea sotului. Mama are dreptul la garda asupra copiilor câta vreme acestia au nevoie deîngri*irea ei. Acest drept se e,ercita din momentul nasterii pâna la sapte ani pentru baietisi noua ani pentru fete (vârsta varia+a la diferite rituri) si se e,ercita chiar în ca+ul în carecasatoria este desfacuta& cu conditia ca femeia sa nu se recasatoreasca în aceasta perioada.aca o face& îsi pierde dreptul la garda asupra copilului sau copiilor re+ultati din casatoriaanterioara.

Sotia poate cere divortul& de e,emplu& atunci când sotul este absent mai mult de unan sau când nu-i acorda întretinere la nivelul cerut de conditia sa sociala. 6e de alta parte&femeilor li se cere sa ramâna ascultatoare si caste. eea ce se numeste '*uramânt deanatema' este o formula prin care se cheama mânia lui umne+eu fata de femeia adultera(si dovedita ca atare)& ceea ce înseamna de+avuarea paternitatii fata de copilul care s-ar



naste si un divort irevocabil. e asemenea& o atentie speciala este acordata de legislatiamusulmana 'retragerii de continenta'& consecutive unei casatorii anterioare& perioada caredurea+a patru luni si +ece +ile si în ca+ul careia trebuie sa se retina de la orice raporturise,uale& cu scopul de a se evita 'confu+ia partilor'& cu alte cuvinte& cu scopul de a se putea stabili tatal adevarat al copilului care ar urma& eventual& sa se nasca.

Islamul permite unei femei maritate non-musulmane sa-si pastre+e propria religie& iar sotul nu se poate amesteca în aceasta libertate. ;rebuie remarcat totusi ca în ceea ce priveste piedicile în calea casatoriei& 'religia mi,ta' este o piedica numai în anumiteconditiiC nu este permisa casatoria unei musulmane cu un nemusulman& dar este permisacasatoria unui musulman cu o femeie apartinând uneia dintre religiile revelate (ceea ceînseamna& în primul rând& religiile crestina si iudaica).

Ideile ca barbatul si femeia sunt egali în Islam (cu mentiunea ca ei& fiind creatidiferit& au si roluri diferite)& ca sotul si sotia se completea+a reciproc& ca nici unul nu-ldomina pe celalalt& au ca scop& ca finalitate& crearea de familii linistite si fericite& ba+aunei societati unite si prospere. le alcatuiesc ceea ce se numeste fundamentul pragmatic& partea luminoasa& esenta oranului si a unei civili+atii larg raspândite. ar tot societatea

este cea care& într-o anumita masura& a deturnat respectiva finalitate& a*ungându-se la unstatut inferior al femeilor fata de barbati& adica la discriminare& la interpretarea normelor de conduita cuprinse de oran în afara conte,tului si cu anumite nuante e,treme& dee,agerare. esigur& Islamului nu i se poate reprosa aceasta tendinta de inferiori+are afemeii înainte de a i se reprosa si crestinismului propo+itii din 7iblie caC '=-a fost +idit barbatul pentru femeie& ci femeia pentru barbat'& '=u îngaduiesc femeii nici sa învete pealtul& nici sa stapâneasca pe barbat& ci sa stea linistita. aci Adam a fost +idit întâi& apoiva. si nu Adam a fost amagit& ci femeia' sau 'Kemeile voastre sa taca în biserica& caci lor nu le este îngaduit sa vorbeasca& ci sa se supuna& precum +ice si ?egea. Iar daca vor saînvete ceva& sa întrebe acasa pe barbatii lor& caci este rusinos ca femeile sa vorbeasca în biserica.' u specificarea ca amendamentele aduse 7ibliei nu au efectele afectarii perceptiei *uridice asupra realitatii sociale& de vreme ce în reptul omano-Bermanic& dee,emplu& e,ista o distinctie clara între normele *uridice& de rept& normele religioase sinormele de morala.

eferitor la poligamie& trebuie totusi avut în vedere ca o femeie care va deveni a douasotie poate refu+a sa se casatoreasca cu un barbat pe motiv ca acesta are de*a o sotie. Iar în +ilele de asta+i& poligamia este foarte rar practicata si inter+isa prin lege în ma*oritateatarilor islamice.

Kie ca privim situatia femeii în Islam cu un ochi critic& fie ca manifestam întelegere siapreciere pentru o societate care îsi conserva cu strictete valorile (se omite de multe ori cafemeile nu sunt pur si simplu sub*ugate de un sir nesfârsit de interdictii& ci mai degrabamândre de religia careia îi apartin) sau fie ca suntem de partea traditionalistilor& fie de ceaa modernistilor& ceea ce se admite fara nuantari menite a crea confu+ie este ca sunt multenea*unsuri în ceea ce priveste statutul femeii în societatea islamica. ar ceea ce se neagaeste stingerea valentelor care individuali+ea+a o cultura& o civili+atie& care n-ar maisub+ista în conditiile unei reforme ma*ore.



Declaratia Uni"ersala a Drepturilor Omului în Islam

Declaratia Uni"ersala a Drepturilor Omului în Islam

#$% septem&rie $%'$(

n numele lui Allah el Milostiv& ndurator

Pream&ul

Acum "# secole& Islamul a legiferat cuprin+ator si întemeiat 'drepturile omului'.6entru protectia lor& el le-a în+estrat cu garantii suficiente. Islamul si-a întruchipatsocietatea dupa reguli si principii fundamentale care sa spri*ine si sa consolide+e acestedrepturi. Islamul este ultimul dintre mesa*ele erului& pe care omnul ?umii le-aîmpartasit trimisilor sai - Slavit fie =umele ?or -& ca ei sa le dea mai departe oamenilor sub forma unor drepturi si îndemnuri& care sa faca viata mai buna si mai demna& însemnul *ustitiei& caritatii& dreptatii si mântuirii.

e aceea& musulmanii au considerat ca le revine obligatia sa cheme lumea la Islam(da<$a)& întru ascultarea celor lasate de omnul lorC 'Sa se faca din voi o comunitate (deoameni) care sa cheme la tot ceea ce este bun& sa porunceasca ceea ce este drept si saopreasca de la ceea ce este nedrept' (oran 3& "1#)& iar îndeplinind drepturile omenirii&ei vor contribui la i+bavirea lumii de toate nenorocirile care i-au napadit si vor elibera popoarele de toate plagile de pe urma carora tot plâng.

=oi& musulmanii din toate popoarele si tarile slavindu-l umil pe umne+eu cel unic siatotputernicG cre+ând cu tarie ca l este Stapânul ?umii de Aici si a celei de ApoiG ca nevom întoarce la l în ceasul de pe urmaG ca doar l singur poate duce omul pe calea bunasi dreapta& considerându-l înlocuitorul Sau de pe 6amânt si dându-i întreaga lume sa-istea la dispo+itieG cre+ând cu tarie în singura si adevarata eligie& adusa noua de trimisiiomnului nostru& care au pis fiecare câte o piatra întru înaltarea acestei eligii siridicând-o atât de sus încât însusi omnul umne+eu a desavârsit-o prin Mohamed(omnul sa-? binecuvânte+e si sa-? mântuiasca)& care a spusC 'u sunt ultima piatra sisigiliul 6rofetilor' (hadît dupa al-7uhârî si Muslim)G recunoscând fara nici o îndoialafaptul ca ratiunea omeneasca si revelatia ivina& cel mai bun drum în viataG asa cum bine



vedem noi asta+i - în lumina nobilei noastre arti - situatia oamenilor în aceasta e,istentasi scopului si întelepciunii pentru care a fost el creatG stiind ca reatorul i-a dat în egalamasura demnitate& onoare si l-a iubit mai mult decât pe toate celelalte creaturi ale saleGstiind ca omnul& ca mare este el si sublim& l-a lasat sa poata face atâta bineG

întelegând care este adevarata comunitate a musulmanilor (umma)& care repre+inta

totalitatea tuturor musulmanilor& din orice tara sau popor ar proveni eiG întelegând problemele si pacatele pe care lumea trebuie asta+i sa le îndureG dorind sa raspundemresponsabilitatilor pe care le avem fata de societatea umana& a carei membri suntemGdorind sa raspândim mai departe mesa*ul pe care ni l-a încredintat Islamul pentru a faceviata mai buna& o viata care sa se spri*ine pe virtuti si nu pe opresiune& pe coe+iune si nu pe indiferenta si pe fraternitate si nu pe ura& o viata în care sa domneasca coe+iunea simântuirea în loc de conflicte si ra+boaieG o viata în care omul sa adopte principii mai bune precum libertatea& egalitatea& fraternitatea& onoarea si demnitatea& în loc sa se laseîngenuncheat de servitute& de discriminarea de rasa si de clasa& de oprimare si în*osireGnumai asa îsi va putea îndeplini omul adevarata lui misiuneC slavirea reatorului sausublimG o viata care îl lasa pe om sa se bucure de lucrurile bune lasate de reatorul sau si

în care el poate face fapte bune în folosul umanitatii& care este pentru el ca o familie maimare& de care îl leaga originile comune si care *ustifica astfel înrudirea tuturor oamenilor de pe 6amântG considerând toate acestea noi& musulmanii& purtatori de drapel la chemarea(da<$a) oamenilor la umne+eu& proclamam acum& în secolul al @V-lea al hegira& înnumele Islamului& aceasta eclaratie a repturilor mului& care se spri*ina din nobiluloran si din Sunna cea pura a 6rofetului.

Aceste drepturi sunt& asa cum sunt scrise aici& eterne. =imic nu poate fi sters&modificat sau scos în afara legii.

Aceste drepturi au fost lasate de reator - slavit fie numele ?ui =ici un om& fie el câtde puternic& nu are dreptul sa le încalce. le sunt inalienabile si nimeni& nici oameni& niciinstitutii& nu poate hotarî sa nu le respecte. Barantarea acestor drepturi repre+inta caleacea dreapta în vederea constituirii unei societati islamice adevarateC

societate în care toti oamenii sunt egali si în care nu e,ista privilegii saudiscriminari în functie de origini& rasa& se,& culoare& limba sau religie.

societate în care egalitatea constituie fundamentul tuturor drepturilor si obligatiilor&o egalitate care provine din originile comune ale omeniriiC '& voi& oamenilor =oi v-amfacut dintr-un barbat si o muiere' (oran #5&"3)& si din marea onoare& pe care reatorul -caci sublim este l si mare - le-a facut-o oamenilorC 'si =oi a facut cinste fiilor lui Adamsi i-am purtat pe uscat si pe mare si i-am în+estrat cu bunatati si i-am ales cu totdinadinsul& înaintea multor fapturi ale =oastre' (oran "0& 01). societate în carelibertatea omului& cu care el s-a nascut& sa fie sensul vietii sale& el reali+ându-se prin prote*area ei& sigur în fata oprimarilor& constrângerilor& umilintelor si sclaviei.

societate care vede familia ca celula de ba+a a societatii& care o îmbratisea+a peaceasta protector onorând-o si îi ofera toate conditiile pentru a fi stabila si a ramânemereu importanta.

societate în care suveranii si supusii sunt egali& fara privilegii si fara discriminari&în fata sarî<a reatorului nostru - ?audat fie l

societate în care puterea este data stapânitorilor pentru a reali+a telurile preva+utede sarî<a asa cum le-a lasat ea.



societate în care toti oamenii sa fie convinsi ca doar omnul este stapânulîntregului univers si ca toate lucrurile din acest univers se supun creatiei lui umne+eu&asa cum a lasat el în marea ?ui bunatate& nimeni neavând drepturi mai mari decât altii.ste dreptul tuturor oamenilor sa aiba o parte din acest dar ivinC 'si l v-a dat înstapânire toate cele ce sunt în ceruri si pe pamânt& toate sunt de la l (oran #%& "3).

societate în care deci+iile politice din 9mma sunt luate prin consfatuire (sNrâ)& si încare e,ista puteri care aplica si e,ecuta aceste deci+ii politiceC 'care OsavârsescP afacerilecu sfat întreolalta' (oran #!& 3>).

societate în care toti oamenii dispun de aceleasi sanse& pentru ca fiecare sa poata prelua o parte din raspundere& conform capacitatilor si în+estrarilor sale. n aceasta lume&el este tras la raspundere de 9mma& iar incolo& de reatorul sauC 'Kiecare dintre voi esteun pastor care raspunde de turma lui' (hadît dupa al-7uhârî& Muslim& AbN â<Nd& ;irmidîsi =asâ<î).

societate în care suveranii si supusii sunt egali în fata *ustitiei. societate în care fiecare om repre+inta constiinta societatii din care face parte. l

are dreptul (hisba) sa acu+e orice om care încalca drepturile societatii. l mai are si

dreptul sa ceara spri*inul semenilor sai& care trebuie sa îi stea aproape si sa nu îlabandone+e atunci când acesta are cea mai mare nevoie de ei. societate care respinge toate formele de tiranie si care garantea+a tuturor oamenilor

siguranta& libertate& demnitate si dreptate& pastrând drepturile lasate de sarî<a luiumne+eu pentru oameni si veghiind ca acestea sa fie respectate.

Acele drepturi& anuntate lumii)*ceasta Declaratie)n numele ?ui Allah el Milostiv& ndurator Drepturile Omului în IslamDreptul la "iata

Viata omului este sfânta. =imeni nu are dreptul sa atente+e la eaC 'el ce omoara unsuflet& nu (ca rasplata) pentru un alt suflet& sau pentru ca face stricaciuni pe pamânt& esteasa ca si când ar fi omorât toti oamenii& si cel care sustine în viata un suflet e ca si când ar sustine în viata toti oamenii' (oran %& 3!). Aceasta sfintenie nu poate fi le+ata decât desarî<a si de procedurile preva+ute de ea.

Kiintarea materiala si imateriala a omului este prote*ataG sarî<a îl pa+este pe om atâtcât traieste& dar si dupa moartea sa. mul trebuie sa-si îngri*easca si sa-si onore+e trupulmuritorC 'ând unul din voi îsi înveleste în giulgiu pe fratele lui& el trebuie sa faca acestlucru cum se cuvine' (hadît dupa Muslim& AbN â<Nd& ;irmidî si =asâ<î). Kaptele sale relesi greselile lui trebuie sa fie acoperiteG '=u ocarâti mortii& ei vor fi a*uns de*a în locul pecare singuri si l-au pregatit' (hadît dupa 7uhârî).

reptul la libertate

?ibertatea omului este& la fel ca si viata lui& sfânta. a este cea dintâi trasaturanaturala cu care se naste omulC '=imeni nu se naste altfel decât îi este firea' (dupa AbN7a8r si <9mar).



Aceasta trasatura fireasca îl însoteste permanent pe om si este inalienabila. =imeninu o poate le+aC 'hiar daca faceti din oameni sclavi& mamele lor tot i-au nascut liberi'(dupa <9mar). ;rebuie create garantii suficiente pentru prote*area libertatii oamenilor.oar prin sarî<a si procedurile ei libertatile pot fi limitate.

=ici un popor nu poate ataca libertatea unui alt popor. 6oporul agresat poate sa se

apere în fata acestui atac si sa încerce sa-si redobândeasca libertatea prin orice mi*loaceC'si celora ce se ra+buna pentru nedreptate& împotriva lor nu este drum' (oran #!& #").omunitatea internationala trebuie sa a*ute toate popoarele care lupta pentru libertatealor. Musulmanii sunt obligati sa faca acest lucru& fara sa trebuiasca sa primeasca o permisiune (prealabila)C 'Acelora le a*uta care daca le-am dat noi locuri în tara& îsiîmplinesc rugaciunea si rostesc milostenii si poruncesc ce e drept si opresc ce e strâmb'(oran !!& #").

reptul la egalitate

;oti oamenii sunt egali în fata sarî<aC 'Arabii nu sunt cu nimic mai buni decât ne-arabii& ne-arabii& nici ei mai buni decât arabii& cei cu pielea colorata nu sunt mai bunidecât cei cu pielea alba si nici viceversa& decât prin piosenie' (spuse 6rofetul). =ici laaplicarea sarî<a nu este favori+at nimeniC 'si daca ar fura Kâtima& fiica lui Mohamed& si toti-ar fi taiata mâna.' (hadît dupa 7uhârî& Muslim& AbN â<Nd& ;irmidî und =asâ<î)G despre protectia pe care o ofera sarî<aC 'el mai slab dintre voi este pentru mine cel mai puternicatunci când îi fac dreptate& iar cel mai puternic devine cel mai slab atunci când îi daudrepturile' (afirmatie a califului AbN 7a8r cu oca+ia înscaunarii).

;oti oamenii au aceeasi valoare umanaC 'Sunteti cu totii de la Adam& iar Adam estedin praf' (afirmatia 6rofetului la plecarea în pelerina*). i se deosebesc prin fapteC 'si pentru toti sunt trepte pentru faptele lor' (oran #2&"5). =ici un om nu trebuie sa fiee,pus la pericole mai multe decât alti oameniC 'Sângele tuturor musulmanilor are aceeasiculoare' (Ahmed). rice gândire& lege sau stare care permite construirea unor deosebiri pe ba+a de rasa& culoare& limba sau religie& este o împiedicare directa a acestui principiuuniversal islamic.

;oti oamenii pot dispune în mod egal de folosirea resurselor materiale ale societatii&si de obtinerea unui loc de munca. 'plimbati-va pe tarâmurile sale (ale pamântului) simâncati din în+estrarea lui' (oran 20&"%). =u sunt permise deosebirile între persoaneatunci când sunt platiti pentru munca prestata& mai ales atunci când straduintele si muncasunt de aceeasi natura si dimensiuni. 'si cel ce a facut bine& cât un fir de colb& va vedea-o.si cel ce a facut rau& cât un fir de colb& va vedea-o' (oran 55&0->).

repturile economice

a) =atura si toate bogatiile ei sunt proprietatea lui umne+euC QQ omnul estestapân peste cer si pamânt si peste tot ce se afla în eleRR (oran !&"!1 ). l le-a datoamenilor împreuna cu dreptul sa u+e+e de eleC QQ si l a pus tot ceea ce este în cer si pe



pamânt în slu*ba voastraRR (oran "%& "3) .l a inter+is oamenilor sa le distruga. QQsi nu-i înselati pe oameni la averea lor si nu faceti dauna pe pamântRR (oran !2&">3 ). =imanui nu-i este permis sa e,cluda pe cineva de la u+ul acestora sau sa îi contestedreptul de a folosi resursele naturale necesare vietiiC QQ darurile omnului tau nu suntopriteRR (oran "0& !1 ) .

b) ;oti oamenii au dreptul sa lucre+e si sa produca pe cai cinstite pentru a-si câstigacele necesare traiuluiC QQsi nu este târâtoare pe pamânt de care nu s-ar îngri*iumne+euRR (oran ""& 2 ) G QQplimbati-va pe tarâmurile sale si mâncati din în+estrarealuiRR (oran 20& "% ).

c) 6roprietatea privata a unei singure persoane sau a unei comunitati este garantata.;oti oamenii au dreptul sa dispuna de cele câstigate de el prin muncaC QQ si ca lîmbogateste si îndestulea+aRR oran %3& #> ). 6roprietatea publica este legitima si

slu*este intereselor ummaC QQ eea ce a dat umne+eu ca prada trimisului Sau de la poporul cetatilor& aceasta este a lui umne+eu si a trimisului& si a rudelor & si a orfanilor&si a sarmanilor& si a fiului drumului& ca sa nu umble în schimb întru cei avuti dintre voiRR(oran %5& 0) .

d) Saracii din umma au drepturi la o parte din averea celor bogati& fi,ate înimpo+itul de milostenie (+a8at)C QQ din a caror avere o parte e hotarâta pentru cersetor sirusinosRR (oran 01& !#-!%) .

e) 6unerea la dispo+itie a mi*loacelor de productie întru binele umma este oobligatie. le nu trebuie negli*ate sau opriteC QQ Acel sclav al omnului& pe care l-a pusstapân peste o turma& care nu se va îngri*i de aceasta& nu va gasi calea spre 6aradisRR(dupa AbN 7a8r si <9mar). le nu trebuie sa fie puse în slu*ba unui lucru inter+is de sari<asau care sa aduca stricaciuni bunastarii comunitatii.

f) 6entru a arata calea cea dreapta de urmat în activitatile economice si pentru agaranta bunul mers al acestora& Islamul a inter+is urmatoareleC

". înselaciunile de orice fel C QQ cine însala nu este de-al nostruRR (hadît dupaMuslim) G

!. afacerile riscante si toate afacerile care pot duce la conflicte& atunci când nu potfi stabilite criterii obiectiveC QQ 6rofetul a inter+is vân+area pietrelor si a lucrurilor îndoielniceRR (hadît dupa Muslim& AbN â<Nd& ;irmidî si =asâ<i) G QQ 6rofetul a inter+isvân+area de struguri înainte ca acestia sa se înnegreasca si a grânelor& înainte sa seîntareasca (hadît dupa 7uhâri& Muslim& AbN â<Nd& ;irmidî si =asâ<î) .

3. e,ploatarea si favori+area e,cesiva în afaceriC QQVai de cei care scurtea+amasura& aceia care& daca lasa sa li se masoare pe oameni& voiesc masura plina& dar când eimasura si cântaresc dau mai putinRR (oran >>& "-!) .



#. monopolul si tot ce duce la o competitie inegalaC QQ =umai pacatosulstrângeRR (hadît dupa Muslim) .

%. camataria si profesiunile para+itare care profita de oamenii aflati la ananghie.QQ umne+eu a încuviintat negustoria si a oprit camatariaRR (oran !& "0%) .

2. publicitatea mincinoasa si înselatoareC QQ Vân+atorii si cumparatorii au dreptul

sa se ra+gândeasca& atâta vreme cât nu s-au despartit înca. aca sunt sinceri si se e,primaclar& afacerea lor negutatoreasca este binecuvântata& daca mint si încearca sa seamageasca& afacerea lor îsi pierde sfinteniaRR (hadît dupa 7uhârî& Muslim& AbN â<Nd&;irmidî si =asâ<î) .

g) singurele limitari aduse activitatilor economice din societatea musulmana suntrespectarea intereselorumma si a valorilor Islamului.

Dreptul la prote+area proprietatii

7unurile câstigate de pe urma e,ercitarii unor profesiuni permise nu pot fi decât în interesul suprem al societatiiC QQ=u istoviti averile voastre între voi cudesertRR (oran !& ">>) G si doar în schimbul acordarii unor despagubiri drepteC QQineia ceva pe nedrept va cadea în iadul cel mai negruRR (hadît dupa 7uhâri). Inviolabilitatea proprietatii publice este o porunca supremaG pedepsele pentru le+area acesteia trebuie safie cele mai aspre atunci când constituie un atac la adresa întregii societati si tradareaummaC QQAcela din voi caruia i-am dat un lucru si care ne va fura fie si un ac este unescroc& care va trebui sa dea socoteala de aceasta în +iua eînvierii.RR (hadît dupaMuslim) .

Drepturile si o&ligatiile muncitorilor

Islamul onorea+a munca pe care a hara+it-o societatiiC QQSpuneCKaceti RR (oran 5& "1%). aca munca adevarata este una temeinicaC QQomnului îi place& ca aceia dintre voi care muncesc& sa o faca cu temeinicieRR (dupa AbN 4a<lâ)&atunci drepturile muncitorilor sunt urmatoareleC

a). sa fie remunerati în mod drept si imediat în functie de straduintele lorCQQati muncitorilor bani care li se cuvin înainte de a li se fi uscat sudoarea de pefrunteRR (hadît dupa Ibn Maga)G

b). sa li se ofere viata demna care li se cuvine pentru straduintele lorC QQsi pentru toti sunt trepte dupa faptele lor & ca sa le plateasca umne+eu pentru faptele lorRR(oran #2& "5) G



c) sa li se acorde recunoasterea care li se cuvine din partea societatiiCQQ?ucrati si va primi umne+eu lucrul vostru si (asemenea) si trimisul Sau si ceicredinciosiRR (oran #2& "5) G

d). sa fie prote*ati pentru a nu fi e,ploatati. omnul spuneC QQn +iuaeînvierii voi fi dusmanul omului care a promis un lucru în numele Meu& dar nu s-a tinutde promisiuneG al omului care a vândut un om liber& îmbogatindu-se de pe urma luiG alomului care si-a luat un anga*at care a muncit din greu pentru el si care nu l-a platit pentru aceastaRR (hadît dupa 7uhârî) .

Dreptul de a dispune de cele necesare traiului

;oti oamenii au dreptul de a dispune de cele necesare traiuluiCmâncare& bautura& îmbracaminte si locuintaG în plus& de cele de care are trebuinta pentrusanatatea trupului& spiritului si mintii sale& în limitele celor permise de resursele umma.bligatia umma este aceea de a acoperi lipsurileC QQ6rofetul este mai aproape decredinciosi decât ei însisi loru-siRR (oran 33& 2) .

Dreptul de întemeiere a unei ,amilii

a) asatoria islamica este dreptul tuturor oamenilor. a constituie calea legalade întemeiere a familiei& de concepere a urmasilor si de pastrare a virtutilor spiritualeCQQ& voi& oamenilor temeti-va de omnul vostru& care v-a facut dintr-un suflet si anumefacând din el pe sotia sa si a raspândit din ei multi barbati si femeiRR (oran #& ") .

Sotii au drepturi si obligatii unul fata de celalalt& asa cum apar ele în sarî<aCQQaca voiesc împacare si se poarta cu ele dupa cuviintaC însa barbatii stau mai presus deeleRR (oran !& !!>). ducatia copiilor cade în sarcina tataluiC QQtrupeasca& morala sireligioasa& corespun+atoare credintelor si legilor sale. RRl raspunde pentru directiaaleasaC QQVoi sunteti pastorii si sunteti raspun+atori de turma voastraRR (hadît) .

b) Sotii trebuie sa se respecte reciproc în virtutea dragostei ce-i unesteC QQsi se tinede semnele ?ui& ca v-a facut voua din voi însiva sotii& ca sa va împreunati cu eleRR(oran31& !") .

c) Sotul trebuie sa-si întretina sotia si copiiiC QQel ce are avere& sa cheltuiascaG iar celui ce-i este masurata în+estrarea& sa cheltuiasca din ce i-a dat umne+euRR (oran 2%&



0) .

d) opiii au dreptul la o educatie buna. opiii nu trebuie sa lucre+e de la vârstefragede& si nici sa li se dea însarcinari care sa îi suprasolicite sau sa le întâr+ie cresterea

sau care sa îi prive+e de dreptul la *oaca si la învatatura.

e) aca parintii nu îsi pot îndeplini obligatiile fata de copii& acestea vor trece înraspunderea societatii. heltuielile de întretinere a copilului vor proveni din vistieriamusulmanilor (vistieria statului) .

f) ;oti oamenii vor primi în familie tot ce au nevoie pentru a dispune de siguranta

materiala& dragoste în copilarie si la batrânete si boala. 6arintii trebuie sa le ofere copiilor siguranta materiala si îngri*ire a trupului si sufletului.

g) Maternitatea trebuie prote*ata în familie.

i) ;inerii nu pot fi obligati sa se casatoreasca cu o persoana pe care nu o dorescC QQ fecioara a venit la 6rofet si i-a spus ca tatal ei a casatorit-o împotriva vointei ei. 6rofetul alasat-o sa aleagaRR ( hadît dupa Ahmad si Ab â<Nd) .

Dreptul la +ustitie

a) ;oti oamenii au dreptul sa se adrese+e sarî< a si sa fie *udecati numai pe ba+a eiC QQ si daca va certati pentru ceva& aduceti înaintea lui umne+eu si a trimisuluiRR ( oran #& %5) .

b) ste dreptul tuturor sa se apere în fata nedreptatilor C QQ =u-I place luiumne+eu vorba rea în obste& doar daca a patit cineva nedreptate RR ( oran #& "#> ) .;oti oamenii au obligatia sa-si apere semenii pe cât pot în fata nedreptatilorC QQmul sa-ia*ute pe cei ce fac lucruri nedrepte si pe cei care sufera de pe urma lorC daca acestia faclucruri nedrepte& pune-te în calea lor& daca sufera de pe urma lor& a*uta-i RR ( dupa AbN7a8r si <9mar si;irmidî ). ste dreptul tuturor oamenilor sa se adrese+e autoritatilor legale care sa îl apere si sa îi faca dreptate& sa îl apere în fata stricaciunilor si



nedreptatilor. Stapânilor musulman trebuie sa construiasca aceasta autoritate si sa îi deagarantii care sa o faca independentaC QQ 6entru ca imamu8 este un scut& în spatele lui seduc luptele si în el se gaseste scaparea RR ( dupa Ab 7a8r si <9mar ).

c) ste dreptul si obligatia tuturor sa apere drepturile celorlalti oameni sau dreptulcomunitatii ca QQ hisbaRR C QQ Sa va spun cine face cel mai bun martor Acela& care vinesa depuna marturie înainte sa fie întrebat RR (hadît dupa Muslim& Ab â<T& ;irmidî si =asâ<î ) ( l îsi e,ercita hisba de bunavoie& fara sa-l sileasca cineva ) .

d) reptul tuturor oamenilor de a se apara nu poate fi luat în nici o conditieC QQ6osesorul unui drept are voie sa vorbeasca RR ( hadît dupa Muslim& Ab â<T& ;irmidî & =asâ<î si 7uhârî ). QQ aca în fata ta stau doua parti adverse& tu trebuie sa hotarasti doar dupa ce le-ai ascultat pe amândoua& pentru ca doar asa poti sa fii sigur de hotarârea ta RR( hadît dupa Ab â<T si ;irmidî ) .

e) =imeni nu poate sili un musulman sa asculte de un ordin care vineîmpotriva sarî< a .Musulmanul trebuie sa spuna nu celor care îi ordona sa comita un pacat& indiferent cine este cel care da acest ordinC QQaca ordinul duce la pacat& tu nutrebuie sa asculti RR ( hadît dupa Muslim& Ab â<T& ;irmidî si =asâ<î ) .

Dreptul la un proces drept

a) 6re+umtia de nevinovatie primea+aC QQ;oti cei din comunitatea mea suntnevinovati& în afara de cei care îsi declara vina în mod deschis RR ( dupa Ab 7a8r si<9mar ) . Acest principiu ramâne valabil indiferent de acu+ele ce se aduc unei persoane&atâta vreme cât o *udecata dreapta nu a declarat-o vinovata.

b) =umai prevederile legale pot pedepsi un omC QQ si noi nu pedepsim înainte de ceam trimis un sol RR ( oran "0& "% ) . nici un musulman nu poate apela la scu+anecunoasterii celor ce trebuie cunoscute în mod obligatoriu prin religie& necunoasterea sa&daca este dovedita& va fi considerata o eroare de *udecata& si nu va suferi decât pedepselehudNdC QQsi nu va este pacat daca gresiti întru acesta doar daca o fac aceasta inimilevoastre cu tot dinadinsul RR ( oran 33& % ) .

c) =imeni nu va putea fi condamnat si pedepsit prin lege pentru fapte penale& cue,ceptia ca+ului în care o curte cu competente depline a dovedit ca el le-a înfaptuitC QQ &voi& ce faceti& daca vine la voi un netrebnic cu o veste RR ( oran #5& 2) .

d) n nici un ca+ nu este permisa depasirea unei pedepse preva+ute de sarî< aC QQ



Acestea sunt poruncile lui umne+eu. eci nu le calcati RR ( oran !& !!5 ) . 9nul din principiile sarî< a este ca circumstantele în care a fost comisa o fapta penala trebuie luateîn considerare pentru a evita aplicarea pedepselor hudNdC QQ aca puteti& nu folositi pedepsele hudNd pe musulmani& si daca e,ista o cale de a le evita& alegeti-o RR ( hadîtdupa al-7aihaUî si al-Fâ8im) .

e) =imeni nu va fi pedepsit pentru pacatele savârsite de altiiC QQ si nimeni nu va purta povara altuia RR ( oran "0& "% ). Kiecare om este responsabil de propriile-i fapteCQQ Kiecare este che+as pentru lucrul ce si l-a agonisit RR ( oran %!& !" ). n nici un ca+responsabilitatea nu va fi e,tinsa asupra membrilor familiei lui& a rudelor sau prietenilorCQQ oamne fereste& ca sa prindem pe altul decât acela la care am aflat lucrul nostruG dealtfel am fi nelegiuiti RR ( oran "!& 05 ) .

Dreptul la protectie ,ata de a&uurile de putere

;oti oamenii au dreptul sa fie prote*ati de gesturile samavolnice aleautoritatilor. =imanui nu îi este permis sa ceara unui om e,plicatii pentru faptele sauatitudinile sale sau sa ridice acu+e la adresa acestuia& cu e,ceptia ca+urilor în care e,istaindicii sustinute care dovedesc implicarea omului în faptele ce i se reprosea+aC QQ si ceicare îi scârbesc pe cei credinciosi si pe cele credincioase& fara sa o fi agonisit ei& aceia ausa poarte vina de ponegrire si pacat rasvadit RR ( oran 33& %> ) .

Dreptul la prote+are a onoarei si al &unelui renume

noarea si bunul renume al unei persoane nu pot fi atinse. =u este permisa le+areaacestoraC QQ Sângele vostru& bunurile voastre si onoarea voastra nu pot fi atinse RR( afirmatia 6rofetului la plecarea în pelerina* la Me88a). ste inter+isa de+valuirea punctelor slabe ale unei persoane si denigrarea personalitatii si fiintei sale moraleC QQ sinu va puneti la iscoada si nimenea sa nu cleveteasca pe altul RR ( oran #5& "!) G QQ si nuva defaimati întrelaolalta si nu va bat*ocoriti cu porecle RR ( oran #5& "") .

Dreptul la participare la "iata pu&lica

ste dreptul tuturor oamenilor din 9mma & sa se interese+e de ceea ce se întâmpla înviata acesteia si de lucrurile care vi+ea+a bunastarea comunitatii. onform principiuluiconsfatuirii& oamenii trebuie sa contribuie la acesta dupa masura capacitatilor si talentelor



lorC QQ afacerile cu sfat întrolalta RR ( oran #!& 3> ) . ;oti oamenii din 9mma pot ocupa po+itii si functii publice daca îndeplinesc conditiile legii. Acest drept nu le poate fi luat sinici limitat de considerente precum rasa sau clasa socialaC QQ Sângele musulmanilor areaceeasi culoareG ei se tin împreuna împotriva tuturor celorlaltiG chiar si cel mai simpludintre ei se straduieste întru siguranta tuturor RR ( dupa Ahmad ) .

onsfatuirea constituie fundamentul relatiilor dintre stapânitor si 9mma. ste dreptul9mma sa-si aleaga stapânitorul dupa vointa ei libera si pe ba+a acestui principiu. a aredreptul sa ceara socoteala acestuia si sa-l rastoarne& daca acesta se îndepartea+a de lasarî<aC QQ Am fost pus peste voi& chiar daca nu sunt cel mai bun dintre voi. ând vedeti cafac ceea ce este drept& atunci spri*initi-maG când vedeti ca fac lucruri nedrepteG îndreptati-ma. ati-mi ascultare atunci când si eu dau ascultare omnului si trimisului sauG atuncicând dau ascultare& atunci nici voi nu trebuie sa-mi mai dati mie RR ( dupa AbN 7a8r) .

Dreptul la li&ertate de gndire/ de religie si dee0primare

;oti oamenii au dreptul sa gândeasca& sa creada si sa e,prime ceea ce gândesc si ceeace cred& fara ca cineva sa intervina sau sa-i opreasca& atâta vreme cât ei se vor tine înlimitele prescrise de sarî<a (seriat-ul) . =u este permisa raspândirea neadevarurilor sie,primarea publica a ideilor ce vin sa raspândeasca nerusinarea si sa slabeasca 9mmaCQQ e ce nu vor înceta cei fatarnici si cei ce au boala în inimile lor si rasvratitorii înMedina& te vom atâta împotriva lor. Atunci& sa nu-ti fie vecini& decât numai pentru scurttimp. 7lestematii riunde vor fi aflati& sa fie apucati si macelariti RR ( oran 33& 21-2") .

?ibertatea gândirii atunci când cautam adevarul nu este simplu drept& ea este oobligatie C QQ u va îndemn cu privire la una& ca sa va ridicati înaintea lui umne+eu câtedoi sau câte unul& apoi cugetati ca în tovarasul vostru nu este un duh& l este numaiîndrumator& înainte de pedeapsa cea aspra RR ( oran 3#& #2 ) .

;oti au dreptul si obligatia sa-si declare aversiunea fata de nedreptati si sa se opunaacestora fara sa se teama de eventualele confruntari cu autoritatile& stapânitorii despoticisau regimurile tiranice actionea+a în mod samavolnic. Aceasta este cea mai buna metodaa a+boiului Sfânt ( gihâd ) C QQ ;rimisul lui umne+eu - domnul sa-l binecuvânte+e sisa-l mântuiasca - a fost întrebatC care a+boi Sfânt este mai bun l a spusC uvântuladevarat în fata unui stapânitor despotic RR (hadît dupa ;irmidî si =asâ<î) .

=imeni nu inter+ice raspândirea informatiilor si faptelor adevarate& cu e,ceptiaca+ului când aceasta repre+inta o amenintare la adresa societatii sau a statuluiC QQ e vine



la ei o afacere& fie de pace sau de frica& o raspândesc ( îndata ) . aca însa ar împartasi-otrimisul lor unuia dintre dregatorii lor& ar pricepe-o aceia care ar voi s-o scoata de la eiRR ( oran #& >3 ) .

espectarea credintelor necredinciosilor este o trasatura caracteristica musulmanilor. =imanui nu îi este permis sa ia în derâdere convingerile altor oameni& cu atât mai putin saatâte societatea împotriva acestoraC QQ =u probo+i ( idolii ) pe care îi cheama ei& afara deumne+eu& ca sa nu-? probo+easca ei pe umne+eu întru dusmanie si nepricepere. Astfeli-am împodobit =oi fiecarui popor faptele saleG apoi se vor întoarce la omnul lor si le vavesti rasvadit ce au facut ei. RR ( oran 2& "1> ) .

repturile sotiei

repturile sotiei suntC

a) sa traiasca acolo unde locuieste sotul eiC QQ?asati-le sa locuiasca undelocuiti voiRR ( oran 2%& 2 ) .

b) ca sotul sa o întretina pe timpul casatoriei si în lunile de asteptare dinainteadivortuluiC

QQ7arbatii sa fie înaintea muierilor& pentru ca si umne+eu i-a pus pe aceia înainteaacestora si ei le tin averile lorRR ( oran #& 3# ) G QQ si daca ele sunt îngreunate& cheltuiti pentru ele pâna vor depune sarcina lorRR (oran 2%& 2) G si ca barbatul de care s-adespartit sa preia cheltuielile pentru copiii comuni aflati în gri*a eiC QQ si daca alaptea+a pentru voi& dati-le simbria lor RR (oran 2%& 2) .

c) Sotia are dreptul la aceste cheltuieli indiferent de situatia ei financiara sau deaverea personala.

d) Sotia are dreptul sa îi ceara sotului încheierea amiabila a contractului matrimonial prin ' hul ' ( rascumpararea femeii din casnicie ) G QQ si daca va temeti ca amândoi( sotii ) nu vor împlini poruncile lui umne+eu& atunci nu este pacat asupra lor daca ea serascumpara cu ceva RR ( oran !& !55 ) G ea are dreptul sa ceara desfacerea casatoriei pecale *uridica& conform prevederilor seriat-ului.

e) Sotia are dreptul sa-si mosteneasca sotul. ?a fel& sa-si mosteneasca parintii& copii sirudeleC QQAsemenea si muierilor li se cuvine a patra parte din ceea ce ati lasat în urma&



daca n-aveti copiiG însa daca aveti copii& li se cuvine muierilor a opta parte din ceea ce atilasat în urma RR ( oran #& "! ) .

f) Sotii trebuie sa-si respecte reciproc sfera privata ( intima ) si nu trebuie sa

de+valuie secretele acesteia în ca+ul e,istentei unor defecte trupesti sau morale. Acestdrept trebuie respectat si dupa desfacerea casatoriei. QQeci nu uitati binefacerea întrevoi RR ( oran !& !30 ) .

reptul la educatie

a) opii au dreptul sa primeasca o educatie buna de la parintii lorG ei trebuie& înschimb& sa-si respecte si sa-si onore+e parintiiC QQsi omnul tau a orânduit ca sa-i slu*itinumai ?ui si sa va purtati bine cu parintii vostri& daca unul sau amândoi a*ung la batrânete

lânga tine. e aceea nu spune catre ei <6fui< si nu-i certa& ci vorbeste catre ei cuvinte binevoitoare. si pleaca înaintea lor aripa umilintei si îndurarii si spuneG QQoamne&îndura-;e de amândoi. aci ma crescura& când eram mic RR ( oran "0& !3-!# ) .

b) ducatia este un drept al tuturor oamenilor. 7arbatii si femeile sunt obligati saîncerce si si îsi desavârseasca cunostinteleC QQAcumularea de cunostinte este obligatiareligioasa a tuturor musulmanilor si nemusulmanilor RRInstruirea este dreptul pe care îlau cei nestiutori în fata stiutorilor.

c) Societatea trebuie sa ofere tuturor oamenilor posibilitatea de a învataC QQ6e aceioameni carora le vrea binele& umne+eu îi învata religia. u nu sunt decât un mi*locitor&omnul Atotputernic este el care daRR ( dupa Ab 7a8r si <9mar) . amenii pot alegesa învete lucrurile care le corespund talentelor si capacitatii lor.

reptul la protectia sferei private

oar reatorul cunoaste cele mai intime gânduri ale oamenilor. Afacerile private aleoamenilor sunt un domeniu prote*at& asupra carora nu trebuie sa se intervinaC QQ si nuspionati RR (oran #5& "! ) .



Codul de îm&racaminte în Islam

Islamul promovea+a modestia si cauta sa minimali+e+e viciile si imoralitatea în

societate. 9na dintre caile prin care face asta este cerând ca vestimentatia sa fie modesta.Islamul pune standarde de decenta pentru amândoi barbati si femei. n cele mai multetari vestice sunt legi definind ceea ce este decent. Aceasta de obicei totali+ea+a pentru barbat sa aiba acoperite organele genitale si pentru femeie sa aiba acoperite organelegenitale si sânii. aca aceste minime cerinte nu sunt îndeplinite cel mai grav lucru carese poate întâmpla poate fi pentru o persoana sa fie ta,ata pentru e,punere indecenta.Motivul citat pentru diferenta în cerintele îmbracamintii între barbati si femei în aceasta problema este diferenta în structurile lor anatomice.

Islamul prescrie un minim cod de îmbracaminte mai conservator pentru amândoi barbati si femei. n Islam& amândoi barbatii si femeile sunt asteptati sa se îmbrace simplu&modest& si cu demnitate. 9n barbat trebuie întotdeauna sa fie acoperit în haine largi si

netransparente de la buric pana la genunchi. Aceasta este cerinta minima absoluta deîmbracaminte. l nu trebuie niciodata& de e,emplu& sa iasa în public purtând un costumde baie tip sort. ând paraseste casa& o femeie musulmana trebuie macar sa-si acopere parul si corpul în haine largi si netransparente& ascun+ând detaliile corpului pentru publicG unele& de asemeni& aleg sa-si acopere fata si mâinile. ntelesul din spatele acestuicod de îmbracaminte este de a minimali+a atractia si degradarea se,uala în societate pecât de mult posibil pentru amândoi barbati si femei. A ne supune acestui cod deîmbracaminte este o forma de supunere lui umne+eu.

Islamul inter+ice orice se,-appeal si ispita fi+ica în afara casatoriei. n contrast&Islamul încura*ea+a se,-appeal si atractia fi+ica atât pentru barbati cât si pentru femei înintimitate în rândul cuplurilor casatorite. 9nii observatori vestici au presupus caacoperirea capului unei femei e menita sa arate inferioritatea ei fata de barbati. Acestaeste cum nu se poate mai neadevarat. n Islam& o femeie care se îmbraca în acest fel ceresa fie respectata& si prin modestia ei refu+a înrobirea se,uala. Mesa*ul pe care femeia îltransmite când poarta 'haina islamica' în societate esteC 'especta-ma pentru ceea cesunt. =u sunt un obiect se,ual.' Islamul învata ca& consecintele lipsei de modestie cad nunumai asupra individului dar si asupra societatii care permite femeilor si barbatilor sa seamestece liber& sa se e,puna& si sa se întreaca sau sa se ispiteasca unul pe altul prinatractia se,uala. Aceste consecinte sunt semnificative si nu pot fi ignorate. A transformafemeile în obiecte se,uale pentru placerea barbatilor nu este eliberare. e fapt& ea este oforma de+umani+ata de opresie respinsa de Islam. liberarea femeii musulmane e aceeaca ea este recunoscuta prin continutul caracterului ei mai bine decât prin etalareaatributelor sale fi+ice.

in punct de vedere Islamic& femeile vestice 'eliberate' - care trebuie de multe ori sase îngri*ore+e de loo8-ul lor& figura& si tinerete pentru multumirea celorlalti - sunt prinseîntr-o forma de sclavie.



Impresii

*urelianC 'Mi-a facut placere sa lucre+ alaturi de colegii mei de grupa& iar timpul petrecut alaturi de ei în scopul redactarii referatului a fost cu siguranta un timpcâstigat.a impediment pot aminti lipsa de timp& având în vedere ca am avut mult deînvatat pentru drept roman. '

TeodoraC 'n general& nu-mi prea place sa lucre+ în echipa& dar de aceasta data pot

spune ca m-am înteles destul de bine cu colegii mei. ;otusi& o problema a fost lipsatimpului& deoarece am avut foarte mult de învatat la celelalte materii& mai ales la dreptroman si drept civil. '

IonelaC 'M-am împrietenit foarte repede cu baietii si fetele din grupa& iar lucrul înechipa a fost destul de usor. problema a fost faptul ca eu sunt din provincie& iar lama*oritatea întâlnirilor echipei& care au avut loc în $ee8-end& nu am putut participa&deoarece a trebuit sa ma duc acasa . '

*linaC '?ucrul în echipa a decurs bine& dar mi-ar fi placut sa fi avut mai mult timp&

eventual sa fi predat referatul dupa vacanta.'

CristinaC 'Acest referat a fost o oca+ie de a-mi cunoaste mai bine colegii si de aforma legaturi de prietenie cu ei. M-am înteles cu toti si pot sa spun ca mi-au devenit prieteni. Mi-ar fi placut& totusi& sa fi fost mai putini în grupa & deoarece cred ca astfellucrul la referat ar fi mers mai repede. '

1ariaC ' Având în vedere ca fac parte din alta serie nu am putut participa la toateîntâlnirile echipei& dar la cele la care am participat am fost foarte activa si mi-am aduscontributia la redactarea referatului. '

CristiC ' ?ucrul în echipa a decurs destul de bine& dar& totusi& as fi vrut sa fi avut maimult timp. nsa pot spune ca referatul a iesit foarte bine& iar noi ne-am descurcate,celent. '



IonutC ' 6ot spune ca totul a iesit foarte bine. =u am nici o obiectie. '

*ndreeaC ' Sunt foarte multumita de felul în care a iesit referatul & dar totusi as fi vrutsa fi avut mai mult timp& eventual si vacanta& pentru ca as fi dorit sa ma fi documentatmai mult. '

2irginiaC ' Sincera sa fiu& initial& nu am fost prea încântata de faptul ca va trebui salucre+ în echipa& însa dupa ce mi-am cunoscut mai bine colegii& mi-am dat seama defaptul ca munca în echipa poate fi distractiva si constructiva& mai ales daca e formata dinoameni inteligenti si doritori de a munci. =u mi-a placut în schimb faptul ca au mai avutsi altii aceeasi tema. '

introducere În islam

Documents