introducere În limnologie

7/24/2019 Introducere n Limnologie

1/18

REFERAT LA OBIECTUL:

TEMA:Protecia apelor i a ecosistemeloracvatice.

Elaborat de :Frosineac Viorel,

Profesor :Aevschi Valentin,USPEE

2014-2015;

Facultatea de Ecologie i Protecia Mediului.

1


2/18

Obiective:

-Probleme i perspective nprotecia apelor.

1.Itrod!cere " Li#olo$ie

Limnologia - o ramur a hidrologieicare se ocup cu studiulfenomenelor care au loc n apele interioare stttoare: lacuri ibli, att cele naturale ct i cele artificiale (lacuri deacumulare).

2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrologie


3/18

Lacul Leman,

Elvetia. Limnologia, ca tiin a fost creat de Franois-Alponse Forel(!"#!-!$!%)

n cadrul studiilor sale cu pri&ire la Lacul Leman.

'n unele definiii se limitea domeniul limnologiei la apele interioare dulci.

Aceast limitare nu este n general acceptat de specialiti, din punct de&edere tiinific neeistnd niciun moti& de a eclude lacurile srate sausalmastre din domeniul limnologiei.

Limnologia este strns legat de idrobiologiei limnobiologie, care seocup cu studiul fenomenelor biologice care au loc n apelestttoare.

Adeseori limnobiologia este denumit n mod prescurtat limnologie i eist

adeseori cauri n care limnologia este definit ca o ramur a tiinelornaturii, care se ocup de ecologia apelor interioare stttoare. Acestedefiniii mai recente, in seama de faptul c limitele ntre ramuriletradiionale ale tiinelor tind s de&in mai puin rigide. 'n caul

limnobiologiei nu se pot studia formele de &ia din lacuri fr un studiu almediului ac&atic n care &ietile se de&olt. *ist ns fenomene care seproduc n lacuri i bli care sunt de natur fiic sau cimic i al crorstudiu nu este neaprat legat de analie de natur ecologic. +e aceea,limitarea limnologiei la studiile de natur ecologic este restricti&.

'n rile anglofone limnologia este considerat a include toate apele

interioare, att cele curgtoare ct i cele stttoare, fr a mai face

distincie ntre potamologie i limnologie. Aceast generaliare nu este niciea general acceptat.

3
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C3%A7ois-Alphonse_Forel&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Lemanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrobiologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C3%A7ois-Alphonse_Forel&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Lemanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrobiologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83


4/18

2.Resursele de ap

Resursele de apsunt surse de ap, care sunt utile sau ar putea fifolositoare pentru om. tiliarea apei se face n domenii ca agricol,

industrial, u casnic, agrement i acti&iti de mediu. ractic, toate aceste

utiliri umane necesit ap proaspt.

$/ din apa de pe mnt este apa srata i doar 0/ este ap dulce

din care puin peste dou treimi este ngeat n gearii i calotele de

gea. 1estul de ap dulce care nu este ngeat este n principalgsit n apele subterane, cu doar o mic preen deasupra solului sau

n aer.

tiai c? Apa sub multiplele ei forme,repreinta unul dintre cele mai

importante elemente ale peisa2ului geografic-atat pentru utiliareadirecta de catre om,cat si pentru acti&itatea normala abiosferei-,fiind,e&ident,idispensabila supra&ietuirii si bunastariioamenilor.ana la inceputul secolului 33,cererea de apa, calitateaacesteia si eficienta utiliarii ei pareau probleme de importantasecundara.

4nsa, in a doua 2umatate a secolului 33, apa dulce a de&enit omaterie prima critica.5pecialistii au apreciat ca la sfarsitulsecolului 33 populatia globului este intre 6 si miliarde delocuitori,dintre care 2umatate traiesc in mediul urban.*&ident,ne&oile &itale de apa &or fi pe masura acestei populatii. +eaceea nu este de mirare ca in ultimii ani s-a manifestatpreocuparea de a aborda aceasta problema nu numai la ni&el

national,ci si international.

4


5/18

7ea mai importanta manifestare unde s-au debatut multiplele

aspecte ale resurselor de apa ale omenirii a fost 7onferinta8atiunilor nite asupra resurselor de apa,care s-a tinut la 9ar dellata(Argentina) intre !# si % martie !$.;erra dispune de unimens &olum de apa.+in suprafata planetei noastre,de ! acea$tap"ate " eli)e!a!e neaut"!izat a $u)$tanel"! pe!icul"a$e #e la "

&nt!ep!in#e!e $au " c"ntamina!e, cauzat #e luc!!i a%!ic"le $auin#u$t!iale. Ace$t luc!u c"n#uce la p"lua!ea apel"! cu nit!ai, *"$*ai, i"ni#e metale %!ele t"+ice (i pe$tici#e.

Poluarea termic a apei

"lua!ea te!mic a apei e$te cauzat #e cent!ale elect!ice te!mice $aunuclea!e. "lua!ea te!mic e$te int!"#u$ &n )azinele acvatice #e aputilizat #e !ci!e. a u!ma!e a tempe!atu!il"! mai ma!i #e ap &n ace$te)azine acvatice $e p!"#uce " accele!a!e &n unele p!"ce$e )i"c0imice,p!ecum (i " $c#e!e a "+i%enului #iz"lvat &n ap. 7e &ncalc ciclul n #e!ep!"#uce!e ec0ili)!at a #i*e!itel"! "!%ani$me. n c"n#iii #e p"lua!ete!mic, #e !e%ul, $e ")$e!v " c!e(te!e pute!nic a al%el"! (i #i$pa! alte"!%ani$m, ca!e t!ie$c &n ap.


9/18

Poluarea apei este o problem serioas pentru

ecologia Pmntului. i ar trebui s fe rezolvat,

att pe scar larg la nivelul statului i

ntreprinderilor, ct i la nivelul fecrei fine

umane.

Apa este un factor important n ecilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este oproblem actual cu consecin?e mai mult sau mai pu?in gra&e asupra popula?ie @ibiodi&ersit?ii ac&atice.

".#iodi$ersi%a%ea e&osis%emelor a&$a%i&e

iodi&ersitatea ac&atic cuprinde di&ersitatea ecosistemului ac&atic idi&ersitatea genetica speciil"!din acest ecosistem. iodi&ersitatea

ac&atic este de % tipuri: $ege%al@i animal.

e#iul acvatic e$te mult mai c"mple+ #ecat me#iul te!e$t!u $iae!ian p!in inte!me#iul inte!#epen#entei #int!e me#iu $i"!%ani$m.E$te mult mai $t!an$a la vietuit"a!ele acvatice #ecat la celete!e$t!e.

@e$u!$ele me#iului acvatic $unt unele #int!e cele mai e$eniale

!e$u!$e pent!u #ezv"lta!ea uman (i ec"n"mic &n %ene!al,#e"a!ece ele $unt *un#amentale pent!u *unciile vitale ale
http://ro.wikipedia.org/wiki/Genetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Speciehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ecosistemhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Genetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Speciehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ecosistem


10/18

tutu!"!inel"! vii, plantel"!, pent!u p!"#ucia a%!ic"l, p!ecum(i pent!u multe p!"ce$e in#u$t!iale. /i$p"ni)ilitatea !e$u!$el"!#e ap ale "l#"vei #epin#e &n m"# #e"$e)it #e p"ziia%e"%!a c a !ii &n ca#!ul z"nei #e c"ntact a inBuenel"!

climatice ale Eu!"pei ent!ale (i #e E$t.A!auna acvatic

Biodiversitatea animal

acvatic" !lora acvativ

1


11/18

Biodiversitatea vegetal

acvatic

n u!ma p!"ce$ul #e p"lua!e a me#iului acvatic, $e $upun !i$cului#e pe!ic"l $au #i$pa!iie at&t *auna c&t (i B"!a #in me#iul acvatic."lua!ea apel"! e$te una #in p!")lemele cele mai ma!i la nivelm"n#ial. Ace$tui pe!ic"l $e $upune (i &nt!ea%a "meni!e, a$t*el la

etapa actual $e iau #ea msuri de ameliorare.

6.Protectia apelor

'n cadrul conferinei de pres care a a&ut loc la %% octombrie%

11


12/18

Aceast lege conform normelor de protec?ie a apelor peplan interna?ional pre&ede @i urmatoarele procese:

I. Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemeloracvatice areca obiect, mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale aleacestora in scopul evitarii unor efecte negative asupramediului, sanatatii umane si bunurilor materiale:

- Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si, in primul rand,a apelor reziduale, comunale si industriale.Acestea trebuie colectate si indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii local

e de coloectare;

- Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice poluante continute in apele reziduale ale localitatilor siunitatilor zootehnice inainte de eliminarea lor in apa;

- Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni con

tinuti inape reziduale ale unor institutii spitale!, abatoarele, unitatile industriei carnii;

- Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape reziduale;

- Construirea de statii sau sisteme de epurare speci"ce pentru apele reziduale ale unitatii industriale in vederea retinerii

si neutralizarii substantelorchimice potential to#ice;

- Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu "e antrenate sau purtate in sursele de apa de suprafata sau subterane.

12


13/18

II. Puri"carea apelor:

$e realizeaza prin procese "zice si "zico-chomice precum siprin procese biologice si biochimice. Acestea constau %n:

- sedimentarea materilor mai grele, sedimentare,care este in&uentata de temperatura, viteza de scurgerea apei etc.;

- prin actiunea radiatilor solare ultraviolete!cu efecte antibacteriene;

13


14/18

- prin reactii chimice de o#idare, reducere, neutralizare careau loc intre substantele chimice din apa si cele din apa poluata;

-

prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa poluata.

Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre &ora propriei ape si &ora poluanta patrunsa in apa.

Astfel, germenii propiiapei elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, ducand in celedin urma la disparitia suportului nutritiv de hrana algermenilor p

atogeni patrunsi prin poluare.

Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:

14


15/18

7.Protecia i gestionarea apei n UE

Uniunea European (UE) stabilete un cadru comunitar pentru proteciai gestionarea apei. ntr-o prim faz, statele membre trebuie sidentifice i s analizeze apele europene, inventariate dup bazin i

district idrografice. !poi, ele adopt planuri de gestionare i programede msuri adaptate fiecrui corp de ap.

SINTEZ

Uniunea European (UE) stabilete un cadru pentru protecia"

apelor interioare de suprafa, apelor subterane, apelor de tranziie i a apelor de coast.

#rezenta directiv-cadru urmrete mai multe obiective, cum ar fiprevenirea i reducerea polurii, promovarea unei utilizri durabile aapei, protecia mediului $ncon%urtor, $mbuntirea strii ecosistemeloracvatice i atenuarea efectelor inundaiilor i ale perioadelor de secet.

&biectivul su ultim este asigurarea unei 'stri bune, ecologice icimice, a tuturor apelor comunitare pn $n anul *+.

Dispoziii administrative

tatele membre sunt obligate s identifice toate bazineleidrografice care se afl pe teritoriul lor i s le aloce unor districteidrografice. /azinele idrografice care se afl pe teritoriul mai multor

state membre vor fi alocate unui district idrografic internaional.

tatele membre desemneaz o autoritate competent care s aplicenormele prevzute $n prezenta directiv-cadru $n cadrul fiecrui districtidrografic.

Identiicarea i ana!izarea ape!or

0el trziu $n *++1, fiecare stat membru trebuie s prezinte"

15


16/18

o analiz a caracteristicilor fiecrui district idrografic2 un studiu privind impactul activitii umane asupra apelor2 o analiz economic a utilizrii apelor2 un registru al zonelor care necesit o protecie special2

un inventar al tuturor corpurilor de ap utilizate pentru captareaapei potabile destinate consumului uman, care furnizeaz cel puin + m3pe zi sau deservesc cel puin + de persoane.!ceast analiz va trebui s fie revizuit $n *+4, apoi o dat la ase ani.

P!an"ri de gesti"ne i programe de m#s"ri

n *++5, adic dup 5 ani de la intrarea $n vigoare a directivei-cadru,

planurile de gestionare sunt elaborate $n cadrul fiecrui districtidrografic, innd cont de rezultatele analizelor i ale studiilor efectuate.!ceste planuri acoper perioada *++5-*+. Ele vor fi revizuite $n *+,apoi o dat la ase ani.

#lanurile de gestionare vor trebui s fie puse $n aplicare. Ele urmresc"

prevenirea deteriorrii, $mbuntirea i refacerea strii corpurilor

de ap de suprafa, obinerea unei stri bune, cimice i ecologice, aacestora pn cel trziu la sfritul anului *+ i reducerea poluriidatorate evacurilor i emisiilor de substane periculoase2

protecia, $mbuntirea i refacerea strii apelor subterane,

prevenirea polurii sau a deteriorrii acestora i asigurarea unui ecilibru$ntre captrile i realimentarea lor2

conservarea zonelor prote%ate.

tatele membre $ncura%eaz participarea activ a tuturor prilorinteresate de punerea $n aplicare a prezentei directive-cadru, $n special $nceea ce privete planurile de gestionare a districtelor idrografice. 6anivel european a fost elaborat o list de a substanelor poluanteprioritare, selectate dintre cele care prezint un risc semnificativ pentrumediul acvatic. !ceast list constituie ane7a 8 la prezenta directiv-cadru.

8.!"#$%&'

16


17/18

At&t pe plan nai"nal c&t (i pe plan m"n#ialp!")lema apei a luat ma!i imp"!tane. Dn ultimile 2#ecenii $au pu$ &n apclicaie le%i (i p!"iecte pent!u

ameli"!a!ea (i p!"tecia apel"!. :u putem ne%a*aptul c apele e!!ei $unt p"luate, "meni!ea in#&n *a cu p!")lema lip$ei #e ap p"ta)il."n$i#e! c p"lua!ea apel"! a! putea &nceteni

p!in ela)"!a!ea un"! n"i le%i mai $t!icte (i maia$p!e, p!in #ezv"lta!ea v"lunta!iatului &n !&n#ul

$tu#enil"! &n m&inile c!"!a $e aB viit"!ulec"l"%iei, c!ea!ea F:9u!il"! (i a %!upel"! #einte!e$ ce a! p!"m"va p"litici #e p!"tecie ame#iului (i a apel"!, p!"tecia me#iului, cu!a!ea)azinel"! acvatice, &nve!zi!ea te!it"!iil"! (i!ecicla!ea #e(eu!il"! &n*ptuite #e eca!e #in n"i a!#uce la &m)unti!ea $ituaiei me#iului (i a apel"!.Apa e$te $u!$a n"a$t! #e via (i at&ta timp c&t apae$te &n pe!ic"l, (i vieii n"a$t!e &i e$te $"!tit acela(i#e$tin.

1;


18/18

$P(&"S).9ntroducere $n limnologie*.:esursele de ap4.#oluarea apelor i a ecosistemelor acvatice1. ; cauze principale de poluare a apei./iodiversitatea ecosistemelor acvatice

;.#rotectia apelor

introducere În limnologie

Documents