ip ssm oxigen

3- NSSM pentru fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului şi azotului/ 1994

I. PREAMBUL

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a muncii a activitătilor din economia naţională.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă de răspundere pe cei ce desfăsoară aceste activităţi dacă nu au prevăzut alte măsuri necesare asigurării securităţii muncii în conditiile locale de desfăşurare a activitătii. Aceste măsuri se regăsesc în instrucţiunile de protecţie a rnuncii elaborate de către agenţii economici.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind securitatea muncii care cuprinde:

- Norme generale de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii general valabile pentru orice activitate;

- Norme de igienă a muncii cuprinzând prevederile de igiena muncii general valabile pentru orice activitate;

- Norme specifice de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii specifice unor anumite activităţi, altele decât cele stipulate în "Normele generale de securitate a muncii ".

Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ, si au valabilitate indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desfăşoară activităţile.

Structura sistemului de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte legarea cât mai strânsă a prevederilor de pericolele specifice unei activităţi sau comune mai multor activităţi pentru gruparea acestora în aceeaşi normă.

Structura/cuprinsul "Normelor generale de securitate a muncii" şi "Normelor specifice de securitate a muncii" au la bază abordarea sistemică a securitătii muncii în cadrul proceselor de muncă, conform căreia elementele constitutive ale oricărui proces de muncă (activităţi) sunt: EXECUTANT; SARCINA DE MUNCĂ, MIJLOACE DE PRODUCTIE, MEDIUL DE MUNCĂ.

Prevederile sistemului de reglementări constituie, alături de celelalte reglementări juridice privitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, baze pentru: ,

- activităţile de concepţie a echipamentelor si a tehnologiilor; '

- autorizarea funcţionării unităţilor;

- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;

- cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor si responsabilităţilor.

Proprietăţile chimice şi fizice ale oxigenului şi azotului gazos sau lichid, precum şi ale degresanţilor utilizaţi, cu influenţă directă asupra securităţii muncii la folosirea, transportul şi depozitarea oxigenului

şi azotului.

Oxigenul gazos

- este mai greu decât aerul, având drept consecinţă acumularea în părţile inferioare ale încăperilor, în subsoluri, canale etc.;

- în atmosfera îmbogăţită cu oxigen gazos, materialele organice se aprind în contact cu corpuri incandescente (ţigări aprinse, scântei, flacără);

- în amestec, în anumite proporţii cu acetilena, formează amestecuri explozive.

Azotul gazos

- este mai uşor decât aerul si se acumulează în părţile superioare ale zonelor de lucru;

1


- produce asfixierea.

Oxigenul lichid

- produce oxidări violente ;

- în contact cu pielea produce distrugerea ţesuturilor;

- în contact cu uleiurile sau grăsimile provoacă explozii;

- produce barbotări puternice şi deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei în vasele cu oxigen lichid.

Azotul lichid

- în contact cu pielea produce distrugerea ţesuturilor;

- produce barbotări puternice si deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei în vase cu azot lichid.

Degresanţii (tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă):

- sunt toxici;

- pătrund în organism prin tegumente si mucoase

- la temperaturi >120° C se descompun în fosgen si acid clorhidric;

- expusi la lumină pun în libertate acidul clorhidric (numai tricloretilena);

- reacţionează violent cu metalele uşoare sau atiajele acestora, producând explozie (numai tricloretilena).

- provoacă dermite la atingere îndelungată;

- vaporii de tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă sunt mai grei decât aerul si se acumulează în partea inferioară a încăperilor.

II. PREVEDERI GENERALE

Domeniu de aplicare

Art.1 Prezentele norme se aplică la activităţile de fabricare, transport şi depozitare a oxigenului şi azotului desfăşurate în unităţile producătoare. De asemenea, prezentele norme se aplică institutelor de proiectare şi întreprinderilor care proiectează, produc sau repară instalaţii de fabricare a oxigenului şi azotului, utilaje de transport sau instalaţii de depozitare a oxigenului sau azotului.

Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea oxigenului şi azotului în diferite ramuri de activitate (sudură, metalurgie, fabricarea sticlei etc.) se regăsesc în normele specifice ale acestor activităţi.

Art.2 Normele specifice de securitate a muncii la fabricarea oxigenului prin electroliza apei sunt prezentate în normele specifice pentru fabricarea hidrogenului.

Instrucţiuni de securitate a muncii

Art.3 Unităţile au obligaţia de a elabora, prin efort propriu sau prin colaborare cu instituţii de speciatitate, instrucţiuni de securitate a muncii pentru uz intern, ţinând seama de particularităţile locale la fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea oxigenului şi azotului gazos sau lichid.

Echipament individual

Art.4 Dotarea salariaţilor cu echipatnent individual de protecţie se va face conform "Normativului- cadru pentru acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie", ed. 1991 aprobat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu consultarea organelor sindicale.

Întreţinerea echipamentului de lucru

2


Art.5 Personalul care lucrează la instalaţii şi cu recipienţi de oxigen şi azot va avea îmbrăcămintea şi mâinile curate, fără urme de uleiuri sau grăsimi.

Art.6 Salariaţii care lucrează la fabricarea, transportul, depozitarea oxigenului şi azotului gazos sau lichid vor fi numiţi prin decizie de către conducerea unităţilor, după ce au fost instruiţi special asupra proprietătilor oxigenului şi azotului, problemelor tehnologice şi normelor de securitate a muncii.

Art.7 Este strict interzis accesul, persoanelor străine în unităţile şi instalaţiile de oxigen şi azot, cu excepţia personalului de control autorizat şi a persoanelor autorizate de unitate şi însoţite de un reprezentant al acesteia. Beneficiarii au acces numai până la locurile de predare-primire a recipienţilor-butelie de oxigen sau azot.

III. FABRICAREA OXIGENULUI SI AZOTULUI PRIN FRACŢIONAREA AERULUI LICHEFIAT

A. Priză şi filtru de aer

Controlul prizei şi filtrului de aer

Art.8 Priza şi filtrul vor fi menţinute permanent în perfectă stare de funcţionare. In acest scop, săptămânal se vor controla şi, dacă este cazul, se vor curăţa priza şi filtrul. In cazul în care instalaţia este prevăzută cu un singur filtru, pentru controlul şi curătirea acestuia se va opri în prealabil compresorul. În cazul în care sunt mai multe filtre în paralel, controlul se va face individual, după deconectarea filtrului respectiv.

Art.9 Controlul şi curăţirea prizelor şi filtrelor se va face în conformitate cu prevederile din Cartea tehnică a instalaţiei elaborată de furnizori.

B. Compresoare de aer

Ungerea compresoarelor de aer

Art.10 Pentru ungerea compresoarelor de aer se va folosi numai ulei de catitatea şi în cantitatea prescrisă în Cartea tehnică a instalaţiei. Punctele de ungere vor fi marcate prin vopsire pe compresor şi pe schema de ungere afişată în sala compresoarelor.

Art.11 Lubrifianţii care nu s-au utilizat se vor păstra în vase închise, într-o magazie special construită în acest scop.

Punerea în funcţiune

Art.12 Înaintea pornirii compresorului, se va verifica starea lui, precum şi asigurarea ungerii şi răcirii.

Art.13 În timpul funcţionării compresorului se vor supraveghea permanent aparatele de măsură a temperaturii apei de răcire. Temperaturile măsurate vor fi înregistrate din oră în oră în registrul pentru evidenţa funcţionării.

Repunerea în funcţiune

Art.14 Este interzisă repunerea în funcţiune a compresorului dacă acesta se opreşte datorită intrării in funcţiune a sistemului automat de oprire în cazul intreruperii circuitului de răcire. Repunerea în funcţliune a compresorului se va executa numai după remedierea defecţiunii şi răcirea compresorului. Orice oprire sau pornire se va nota în registrul de evidenţă a functionării compresoarelor, specificându-se cauza opririi.

Art.15 Pentru prevenirea pericolului datorat pătrunderii apei de răcire în cilindri se va observa apa de răcire care nu trebuie să aibă spumă.

Art.16 În timpul functionării compresorului se vor urmări temperaturile şi presiunile măsurate, care vor fi notate din oră în oră în registrul de evidenţă a funcţionării instalaţiei.

Art.17 În timpul funcţionării compresorului se interzice orice intervenţie la acesta.

Art.18 În cazul în care în timpul functionârii compresorului se constată o dereglare sau defecţiune acesta se va opri şi se va reduce presiunea la zero în instalaţie.

3


Art.19 În cazul când umplutura din decarbonatoare sau scrubere se murdăreşte cu ulei, antrenat de aerul din compresor, ea trebuie curăţată prin spălare.

Purjare

Art.20 Pentru evitarea pătrunderii uleiului şi apei în instalaţii, separatoarele de apă şi ulei, prevazute înaintea uscătoarelor de aer, precum şi scruberele şi decantoarele trebuie să fie purjate la intervalele prevăzute în Cartea tehnică a instalaţiei.

C. Purificarea şi uscarea aerului

Art.21 Înaintea introducerii adsorbantului (silicagel, aluminogel, etc.) în coloanele de uscare, acesta se va cerne cu site conform STAS 1077-67, astfel încât granulaţia lui să fie cea prescrisă de furnizorul instalţiei.

Art.22 Filtrele pentru reţinerea silicagelului existent pe conducta de evacuare a aerului din uscătoare se vor curăţa şi verifica periodic în conformitate cu Cartea tehnică a instalaţiei.

Art.23 Regenerarea adsorbantului din uscător se va face la temperatura, presiunea şi debitul stabilit în Cartea tehnică a instalaţiei.

Art.24 După regenerarea adsorbantului, acesta se va răci lent până la temperatura prescrisă înainte de a comuta coloana de uscare în circuitul de aer.

Art.25 Adsorbantul trebuie să fie înlocuit când nu mai poate fi regenerat sau când granulaţia lui devine mai mică decât cea prevăzută în Cartea tehnică a instalaţiei.

Art.26 La exploatarea regeneratoarelor pentru uscarea aerului se va urmări functionarea corespunzătoare a supapelor comandate de la capătul cald, a supapelor automate de la capătul rece şi a supapelor de egalizare.

Art.27 Încălzirea ventilelor se va face numai cu aer cald (fără urme de ulei), abur sau apă caldă curată.

Art.28 Instalaţia de purificare a aerului se va revizui şi curăţa periodic în conformitate cu Cartea tehnică a instalatiei. Adsorberele de acetilenă se vor comuta, încălzi şi regenera în conformitate cu instructiunile din Cartea tehnică a instalatiei.

D. Instalaţia de răcire (detentor)

Ungerea detentoarelor

Art.29 Ungerea detentoarelor se va face cu ulei de calitatea şi în cantitatea prescrisă de furnizorul instalatiei.

Art.30 Supapele de sigurantă ale detentoarelor trebuie să fie purjate periodic. Se va avea grijă ca ele să nu îngheţe şi se vor curăţa periodic de brumă sau gheaţă depusă.

Pornirea detentorului

Art.31 Înaintea pornirii detentorului se va verifica sistemul lui de ungere.

Art.32 Admisia aerului comprimat în detentor se face numai după ce detentorul a ajuns la turatia de regim.

Art.33 Functionarea detentoarelor va fi astfel reglată încât lichefierea aerului să nu se producă în maşină.

Oprirea detentoarelor

Art.34 La oprirea detentorului se deschide robinetul de aerisire şi se închide imediat admisia aerului comprimat.

Pornirea turbodetentorului

Art.35 Înaintea pornirii turbodetentorului, conductele de alimentare se vor sufla cu aer pentru evacuarea eventualelor impurităti, umiditătii, şi se va verifica sistemul lui de ungere.

4


Art.36 Dacă turbodetentorul este cuplat direct cu turbocompresorul, se pune în functiune mai întâi turbocompresorul, apoi se deschide admisia aerului în turbodetentor.

Art.37 În timpul functionării turbodetentorului, se vor supraveghea continuu presiunea, temperatura şi nivelul uleiului din rezervor, temperatura lagărelor, temperatura aerului la intrarea şi ieşirea din turbodetentor (aceasta se ţine cu 2-3° mai ridicată decât temperatura de lichefiere a aerului la presiunea aerului din turbodetentor), rezistenţa pe filtrul turbodententorului, circulatia apei de răcire, şi se ascultă functionarea turbodetentorului dacă nu apar zgomote sau vibraţii suspecte.

E. Lichefierea şi fractionarea aerulului

Art.38 La deservirea blocului separator se vor respecta instructiunile de exploatare elaborate de furnizor.

Art.39 Instalaţia va fi ferită de grăsimi, uleiuri sau alte materiale organice.

Art.40 Se interzice depozitarea sau folosirea în încăperile sau locurile în care sunt montate instalaţii de lichefiere şi fractionare a aerului a oricărui material combustibil sau care se poate încărca electa electrostatic, a flăcării deschise sau a obiectelor incandescente, precum şi fumatul.

Art.41 La verificarea periodică a etanşeităţii instalatiei, se va utiliza o soluţie de săpun neutru în apă fără impurităti.

Manevrarea instalaţiei

Art.42 Manevrarea ventilelor se va face cu atenţie şi numai lent şi treptat. Se interzice manevrarea bruscă, forţarea sau lovirea ventilelor şi conductelor.

Luarea probelor

Art.43 Luarea probelor şi transvazarea oxigenului sau azotului se va executa cu deosebită grijă şi se va evita vărsarea lichidului pe pardoseală, stropirea personalului sau îmbibarea cu oxigen a îmbrăcăminţii. Luarea probelor de oxigen lichid se face în vase speciale tip Dewar.

Evacuarea impurităţilor

Art.44 Aerul aspirat în instalatiile de oxigen şi azot, care lucrează prin separarea aerului, trebuie să fie lipsit de impurificări periculoase de hidrocarburi şi în special de acetilenă. Acetilena şi sulfura de carbon trebuie să fie separate şi evacuate continuu, în conformitate cu prevederile din Cartea tehnică elaborată de furnizorul instalaţiei. În functie de valorile atinse de concentratiile de impurităti, se iau măsuri corespunzătoare

Art.45 Toate piesele şi sculele care pot veni în contact cu oxigenul, chiar şi numai temporar sau întâmplător, trebuie degresate şi uscate înainte de montare sau utilizare şi ferite permanent de ulei şi orice grăsimi sau materii combustibile.

Art.46 Lubrifianţii utilizati vor fi de calitatea şi în cantitatea prescrisă în Cartea tehnică a instalaţiei. Se admite utilizarea de lubrifianţi asimilaţi în conditiile legale.

Art.47 Se interzice depozitarea, chiar şi temporară, în spatiile cu instalatii sau recipienţi oxigen, a oricărui material combustibil.

Art.48 Analizele de laborator pentru verificarea conţinutului de ulei, acetilenă, sulfură de carbon se vor executa în conformitate cu instructiunile din Cartea tehnică a instalaţiei.

Art.49 În cazul în care prin analize se constată o depăşire a conţinutului maxim admis de impurificări se vor lua imediat măsurile de remediere indicate în instructiunile din Cartea tehnică a instalaţiei (încălzire, suflare, schimbare adsorbant etc.). De asemenea, se va determina cauza care duce la impurificarea aerului aspirat în instalatie.

Art.50 Este interzisă exploatarea instalatiei cu aparatele de protectie împotriva acumulării acetilenei sau a altor substanle explozive, decuplate (filtrul adsorber de aer lichid, adsorber de oxigen lichid, vaporizator ratiid, condensator-vaporizator).

Art.5l . Condensatorii instalatiilor de separare trebuie să functioneze permanent în regim umed.

5


Art.52 Aparatele în care se concentrează substanţe explozive (filtru-adsorbant de aer lichid, adsorber de oxigen lichid, vaporizator ratiid, condensator-vaporizator) vor fi încălzite periodic, canform instructiunilor de exploatare.

Art.53 Se interzice determinarea naturii gazelor care scapă din neetanşeitate cu ajutorul ţigărilor aprinse sau cu foc deschis.

Art.54 În cazul regenerărilor sau răcirilor azot nu se admite eliminarea acestora în hala secţie, ci în exterior.

Art.55 Obligatoriu, cel puţin o dată pe săptămână sau înainte de golirea oricărui lichid, colectorul de scurgere, prevaporizatorul ratiid vor fi încălzite şi suflate.

Art.56 Nu se admite functionarea blocului peste presiunea de lucru înscrisă în instrucţiunile de exploatare ale furnizorului.

Art.57 Este interzisă folosirea aparatelor de măsură şi control defecte sau cu termen de verificare metrologic depăşit.

Art.58 Se vor utiliza manometre verificate şi sigilate, iar pentru oxigen şi aer lichid se vor utiliza manometre vopsite albastru şi având inscripia "OXIGEN".

Art.59 Supapele de siguranţă se vor regla la presiunea prescrisă în instructiunile de exploatare ale furnizorului şi se vor sigila.

Art.60 În cazul purjării sau deschiderii unor ventile, personalul de deservire va actiona numai din lateral.

Art.61 Carcasele aparatelor, flanşele etc. vor fi legate la instalaţia de punere la pământ pentru eliminarea încărcăturii electrostatice.

F. Compresoare de oxigen si azot

Art.62 La compresoarele cu pistoane unse cu apă se va regla debitul apei de răcire astfel încât temperaturile finale să nu depăşească limitele prevăzute în Cartea tehnică a instalaţiei.

Art.63 Cilindrii compresoarelor cu pistoane unse cu apă se vor unge numai cu apă distilată sau cu apă dedurizată în compoziţia căreia intră şi glicerina. Apa utilizată va fi curată şi fără impurităţi. Manşetele pistoanelor vor fi degresate.

Art.64 Compresoarele cu o putere efectivă până la 3,67 KW (5 CP) şi a căror presiune finală de comprimare nu depăşeşte 300 bar pot fi unse cu un amestec de apă distilată cu glicerină într-un raport de 10:1.

Art.65 La compresoarele cu autolubrifiere se va avea grijă ca uleiul să nu pătrundă în cilindri.

Art.66 În cazul în care presgarniturile devin neetanşe se va opri compresorul.

Pornirea compresorului

Art.67 Înaintea punerii în functiune a compresorului se va verifica buna funcţionare a instalaţiilor anexe şi a dispozitivelor de siguranţă prevăzute în Cartea instalaţiei.

Art.68 Pornirea turbocompresoarelor pentru oxigen sau azot se va face cu aer fără urme de ulei cu azot.

Art.69 În tot timpul functionării compresoarelor de oxigen sau azot, acestea trebuie să fie supravegheate.

Art.70 Separatoarele de apă vor fi purjate la intervale stabilite de producătorul instalaţiei.

Ungerea compresoarelor

Art.71 Ungerea părţilor compresoarelor care vin în contact cu oxigenul se va face cu lubrifianţi de calitatea şi cantitatea prescrisă de către constructor prin suflarea de azot din interior spre exterior prin sistemul de etanşare (labirinţi).

6


G. Recipiente-butelii pentru oxigen şi azot

Primirea recipientelor butelie

Art.72 La primirea recipientelor-butelie pentru umplere o persoană autorizată (instruită şi numită prin decizie în acest scop) va verifica fiecare recipient în parte şi nu va admite să fie umplute recipientele la care se constată:

a) la inscripţionare:

- lipsa inscripţiei sau inscripţie incompletă

- depăşirea scadenţei verificării;

- nepotriviri între valoarea presiunii de încărcare indicată pe butelie şi presiunea gazului din rezervorul de stocare;

- rectificări ale inscripţiilor poansonate;

b) la părţile exterioare:

- pereţii prezintă lovituri, deformări, tăieturi, coroziuni avansate sau orice altă degradare care poate periclita siguranţa funcţionării;.

- urme de ulei pe pereţi şi pe robinete;

- robinetul cu ventil defect sau incomplet;

- încercări de sudură pe corpul recipientului;

- lipsa sau deteriorarea capacului de protecţie sau a inelelor de protecţie de cauciuc;

- vopsirea nu corespunde prescripţiilor

c) la interior:

- lipsa presiunii remanente

- prezenţa altui gaz în recipient.

Art.73 Conţinutul fiecărui recipient-butelie se va controla organoleptic sau cu aparatură specializată pentru gaze combustibile. Recipientele la care se constată că gazul remanent este butan, etan etc. sau care nu mai prezintă presiune remanentă se vor trimite la atelierul de verificare pentru remedierea deficienţelor.

Art.74 În depozitul de recipiente-butelie se depozitează numai recipientele-butelie admise pentru umplere.

Art.75 În cazul demontării robinetelor înfundate sau deformate se va lucra cu deosebită grijă, luându-se toate măsurile de precauţie pentru prevenirea aruncării robinetului.

Spălarea recipientelor butelie

Art.76 Spălarea recipientelor-butelie se face cu soluţie de hidroxid de sodiu 10% până când soluţia care se scurge din recipient este curată.

Verificarea recipientelor-butelie

Art.77 După spălare, verificarea interioară a recipientelor-butelie se execută cu ajutorul unui bec electric alimentat la tensiunea de 12 V

Art.78 Din 6 în 6 luni recipientele-butelie vor fi golite de apă, iar data evacuării apei se poansonează pe postament.

Încercarea recipientelor-butelie

Art.79 Recipientul care urmează să fie încercat la presiune se introduce în boxa specială, se umple complet cu apă, se aşează în poziţie verticală şi se asigură împotriva răsturnării prin legare cu lanţul.

Art.80 Pompa, racordurile şi manometrele montate în exteriorul boxei de încercare se vor menţine în perfectă stare de functionare şi etanşare.

7


Art.81 Se interzice accesul în boxa de încercare cât timp recipientul este sub presiune.

Art.82 Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se ung. Ele se vor feri de ulei sau alte substanţe grase.

Art83 Pentru realizarea etanşeitătii îmbinării filetate dintre recipient şi robinet se permite numai utilizarea unui chit preparat din litargă (oxid de plumb) cu apă distilată, apă de sticlă (silicat de sodiu) bandă de teflon sau cositorire.

Vopsirea recipientelor-butelie

Art.84 Vopsirea şi inscripţionarea se execută conform STAS 5189-80 (albastru pentru oxigen şi argintiu pentru azot) după încercarea recipientului şi în aşa fel încât inscripţionările să poată fi uşor citite. Nu se va utiliza vopsea cu ulei de in.

Art.85 Se interzice vopsirea recipientelor-butelie când acestea se află sub presiune.

Art.86 Pentru vopsire, recipientul-butelie se aşeză în nişă pe un suport rotativ.

Art.87 Vopsirea se face din afara nişei prin pulverizare.

Încărcarea recipientelor-butelie

Art.88 Se interzice accesul persoanelor străine în boxele de umplere.

Art.89 După ce recipientele-butelie se încarcă în poziţie verticală pe cărucioarele platformă, se asigură cu lanţuri împotriva căderii.

Art.90 Recipientele-butelie cu oxigen utilizate vor avea inscripţionate cu vopsea albă pe corpul buteliei şi poansonat pe suportul recipient numele firmelor proprietare. Astfel de recipiente-butelie încărcate cu oxigen, vor fi returnate numai la firma proprietară. Aceste recipiente-butelie încărcate cu oxigen nu vor fi distribuite în alte ramuri de activitate şi în alte scopuri.

Art.91 Recipientele-butelie introduse în boxe pentru umplere se racordează la conductele flexibile ale distribuitorului, după care se deschid robinetele cu ventil ale recipientelor.

Art.92 Robinetul de admisie al oxigenului sau al azotului în distribuitor se va deschide încet numai după primirea semnalului dat de operatorul din sala compresoarelor de oxigen sau azot, după care se părăseşte încăperea şi se închide uşa boxei.

Art.93 Când presiunea oxigenului sau azotului a ajuns la 75...100 bar, operatorul va controla după zgomotul produs de oxigen sau azot la trecerea acestuia prin robinete şi încălzirea recipientelor, dacă umplerea acestora se face normal. După efectuarea controlului, va părăsi boxa şi va închide uşa acesteia.

Art.94 În cazul când se constată că la unul sa mai multe recipiente-butelie nu pătrunde oxigenul sau azotul (nu se încălzeşte), se izolează recipientul-butelie respectiv prin închiderea ventilului de pe racordul distribuitor şi a robinetului cu ventil al tubului, se scoate tubul şi se trimite la atelierul de reparat.

Art.95 Dacă în timpul umplerii, unul şau mai multe recipiente-butelie se încălzesc în aşa măsură încât nu permit atingerea lor cu mâna, se va deschide robinetul complet. În cazul în care robinetul este blocat, recipientul-butelie va fi izolat şi trimis la atelierul de reparat.

Terminarea încărcării

Art.96 Când manometrul montat în exteriorul boxei indică presiunea de umplere prescrisă sau declanşează alarma, se închide încet robinetul de admisie de pe conducta boxei şi se anunţă sala compresoarelor de oxigen sau azot; numai după efectuarea acestor operatii se permite deschiderea uşii boxei.

Art.97 După închiderea robinetelor cu ventil ale recipientelor, se deschide robinetul de descărcare a distribuitorului şi se observă indicatorul manometrului. Se permite desfacerea conductelor flexibile de racord numai după scăderea presiunii din distribuitor la zero.

Evacuarea recipientelor

8


Art.98 Înainte de a se evacua recipientele-butelie pline din boxa de umplere se vor monta capacele de protecţie pe robinete şi recipiente.

Art.99 Se va urmări etanşeitatea instalatiei de umplere a recipientelor prin aplicarea unei soluţii de săpun neutru.

Art.100 Remedierea neetanşeităţii se va face numai după închiderea admisiei oxigenului sau azotului şi descărcarea instalatiei.

Deficienţe la încărcare

Art.101 În cazul în care în timpul umplerii se aprinde robinetul cu ventil al unui recipient-butelie, se va opri imediat alimentarea cu oxigen, efectuându-se următoarele manevre:

- se închide robinetul de admisie a oxigenului în distribuitor;

- se închide robinetul principal al conductei de oxigen sub presiune şi se transmite semnalul la sala compresoarelor;

- se închid robinetele cu ventil ale tuturor recipientelor racordate;

- se evacuează oxigenul din distribuitor.

Înregistrarea recipientelor-butelie

Art.102 Pentru umplerea recipientelor-butelie trebuie ca firmele beneficiare de oxigen să completeze un aviz de expediere, în care să fie trecute seria de fabricatie a tubului, numărul de tuburi şi natura gazului din fiecare recipient.

Art.103 Firmele care încarcă recipiente-butelie vor avea un registru pentru fiecare tip de gaz îmbuteliat în care se va indica:

- data încărcării;

- numărul de fabricaţie al tubului

- data verificării şi scadenţa;

- presiunea de încărcare.

Art.104 Pentru firmele ce încarcă butelii cu mai multe feluri de gaze, pentru fiecare gaz trebuie ţinut un registru şnuruit şi numerotat.

IV. TRANSPORTUL OXIGENULUI SI AZOTULUI

A. Autocisterne

Art.105 Conducătorii de autocisterne sunt obligati să asigure autocisternelor o întreţinere exemplară din toate punctele de vedere şi să comunice şefilor lor ierarhici fiecare neregulă constatată.

Art.106 Toate accesoriile ca: pompa de transvazare, furtunurile de racord, sculele aferente autocisternei trebuie să fie în bună stare, curate şi lipsite de grăsimi.

Art.107 Conducătorul autocisternei va consemna în registrul de bord toate defectiunile, anomaliile şi intervenţiile efectuate la autocisterna utilizată la transportul oxigenului. Registrul va cuprinde de asemenea şi instructiuni de exploatare şi de protecţia muncii.

Art.108 În timpul transportului, conducătorul autocisternei şi ajutorul lui trebuie să respecte normele de tehnică a securitătii muncii, de p.s.i.; instrucţiunile de exploatare a autocisternei, decretul 328/1966, normele de circulatie pe drumurile publice şi regulamentul de ordine interioară.

Art.109 Operatiile de încărcare, descărcare transport ale oxigenului sau azotului lichid se vor face numai în prezenţa conducătorului autocisternei şi a ajutorului acestuia.

Obligaţiile conducătorului autocisternei la încărcare si descărcare

9


Art.110 Pentru încărcarea şi descărcarea cisternei cu oxigen lichid sau azot lichid, aceasta se va manevra cu atenţie la rampa de încărcare-descărcare unde se va actiona frâna de mână şi se va opri motorul.

Art.111 Pentru prevenirea deplasării involuntare a autocisternei în timpul încărcării, se vor aşeza saboţi la roţile din faţă.

Art.112 Înainte de a racorda futunul de umplere, se va conecta autocisterna la instalatia de legare la pământ a rampei.

Art.113 După ce s-au verificat, curăţat şi degresat piesele de legătură ale furtunului, respectiv racordul cisternei, se face racordarea furtunului la rezervor de către personalul sectiei şi la autocisternă de către personalul de deservire a acesteia în prezenţa şefului de schimb, conform instructiunilor de exploatare pentru autocisternă şi depozit.

Art.114 Înainte de încărcare sau descărcare se cuplează furtunul de evacuare a oxigenului sau azotului gazos al cisternei de conducta de preluare a oxigenului sectiei. În cazul în care sectia nu este prevăzută cu o conductă de preluare a oxigenului gazos, furtunul va fi orientat astfel încât evacuarea oxigenului sau azotului gazos să se facă în conditii de securitate. Numai după aceea se deschide robinetul conductei de evacuare şi se verifică presiunea zero a cisternei.

Art.115 Se interzice efectuarea transvazării prin două furtunuri îmbinate cap la cap.

Art.116 Furtunurile şi racordurile acestora nu vor fi solicitate la tractiune.

Art.117 Furtunurile nu vor fi supuse la deformări elastice cât timp sunt reci.

Art.118 Sub rampa de ventil a autocisternei şi sub racordul de furtun al rezervorului se vor aşeza tăvi pentru captarea eventualelor scurgeri.

Art.119 Manevrarea ventilelor se va face lent şi treptat. Se interzice forţarea lor.

Art.120 Remedierea scăpărilor de oxigen sau azot lichid se va face numai după oprirea transvazării şi golirea elementelor prin care se scurge oxigenul sau azotul.

Art.121 Oxigenul sau azotul lichid se transvazează la o presiune de cel mult 2 bar.

Art.122 Se interzice încărcarea autocisternei peste limita admisă marcată pe aparatura de măsură (cântar).

Art.123 În timpul transvazării se interzice fumatul, pornirea motorului, lucrul cu foc, executarea de reparaţii la autocisternă sau motor. Pornirea motorului este permisă numai după desfacerea racordurilor şi evaporarea eventualelor scăpări.

Art.124 După încărcarea sau descărcarea autocisternei, se vor închide ventilele în orinea prescrisă în instructiunile de exploatare, apoi se trece la depresurizarea furtunului care va fi demontat numai după evaporarea completă a oxigenului sau azotului lichid din interiorul acestuia.

Art.125 Furtunurile se vor introduce cu atenţie în tuburile lor de protectie care se încuie.

Art.126 Se desface legătura la instalaţia de punere la pământ.

Art.127 Sculele folosite 1a rampa de ventile se aşează în lădiţa special destinată pentru acestea şi se încuie.

Art.128 După verificarea rampei de ventile aceasta se încuie, se îndepărtează tava aşezată dedesubt, se scot saboţii de la roţi şi se scoate cu aţenţie autocisterna de la rampa de încărcare.

Art.129 Înainte de a începe descărcarea autocisternei, personalul statiei va opri circulaţia din zonă prin închiderea barierelor.

Art.130 La încărcarea şi descărcarea autocisternei se vor respecta instructiunile de lucru ale autocisternei, pompei şi rezervorului de stocare referitoare la aceste operatii.

Art.131 Se verifică piesele de legătură ale furtunului şi se realizează racordarea acestuia la autocisternă şi rezervor. Se va avea grijă ca furtunul să nu se lovească, să nu se deformeze şi să nu se curbeze la o rază mai mică de 1 m.

10


Art.132 Conectarea pompei la sursa de energie electrică se va face numai cu comutatorul pe poziţia "circuit hidraulic deschis", iar pornirea pompei se va face numai de la pupitrul de comandă. Aceste operaţii se execută de către electricianul statiei de stocare.

Art.133 Pornirea pompei se va face numai după răcirea şi umplerea ei cu oxigen sau azot lichid şi numai în prezenţa responsabilului numit de beneficiar.

Art.134 În tot timpul transvazării se vor urmări parametrii tehnologici respectiv presiunea şi nivelul oxigenului sau azotului, atât la cisternă cât şi la rezervorul de stocare, precum şi modul de functionare al pompei.

Art.135 În timpul transvazării se va urmări în permanenţâ să nu existe scăpări de oxigen sau azot lichid. În cazul în care se constată scăpări de oxigen sau azot lichid se va opri pompa şi se vor lua măsurile necesare pentru remedierea defectiunilor. Repornirea se va face numai după evacuarea totală a scăpărilor şi refacerea atmosferei din jur.

Art.136 În cazul când transvazarea oxigenului a azotului lichid din autocisternă în rezervorul de stocare se efectuează fără pompă, "prin presiune", se va urmări în permanentă ca presiunea din autocisternă să nu depăşească 2 bar.

Art.137 După terminarea transvazării se opreşte pompa şi se deconectează de la reţeaua electrică.

Art.138 Înainte de deplasarea autocisternei, se desface legătura de la instalaţia de legare la pământ, se îndepărtează tăvile colectoare, se încuie uşile rampei de ventile şi se îndepărtează saboţii de la roati.

Circulaţia autocisternelor

Art.139 Se interzice circulaţia autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid pe timp de ceaţâ, viscol, polei, pe drumuri accidentate sau când acestea sunt acoperite cu cantităţi mari de zăpadă.

Art.140 Se interzice admiterea sau transportul persoanelor străine în cabina de conducere a autocisternei.

Art.141 Se interzice staţionarea autocisternelor încărcate în locatităti, locuri publice sau locuri de parcare.

Art.142 Pe tot traseul, autocisterna încărcată va avea girofarul în functiune.

Art.143 În timpul functionării, rampa de ventile a autocisternei, furtunurile de racord şi sculele vor fiîncuiate.

Art.144 În timpul functionării se va urmări permanent presiunea din autocisternă care nu va depăsi presiunea limită admisă (2 bar).

Art.145 În cazul în care se constată creşterea presiunii din autocisternă peste limita admisă, se va duce autocisterna pe un drum lateral fără circulatie, departe de locuinţe, surse de foc, scântei, materiale inflamabile etc. şi după oprirea motorului se va evacua oxigenul sau azotul gazos în atmosferă până la scăderea presiunii sub valoarea limită. Se vor cerceta cauzele creşterii presiunii şi se vor executa intervervenţiile necesare.

Art.146 Se interzice eliminarea din autocisternă a oxigenului gazos în timpul alimeritării cu carburanţi sau lubrifianţi.

Măsuri de siguranţă 1a defectiuni apărute în timpul transportului autocisternei încărcate

Art.147 În cazul în care la autocisternă se vor constata scurgeri de oxigen sau azot lichid se vor lua următoarele măsuri:

- se trece autocisterna pe un drum lateral neasfaltat, fără circulatie sau în câmp deschis la cel puţin 50 m de şosea (se vor evita grămezile de nisip);

- se opreşte motorul;

- se amplasează tăblii indicatoare de securitate pe o rază de 50 m şi se evacuează materialele combustibile aflate în această zonă

- se interzice apropierea persoanelor, focul deschis, fumatul şi producerea de lovituri în zona delimitată;

11


- dacă nu se poate remedia defectiunea; se va evacua oxigenul sau azotul lichid din autocisternă prin folosirea evaporatorului aferent cu ·aerisirile deschise. Evacuarea lichidului prin evaporator se va face astfel încât presiunea din autocisternă să nu depăşească 2 bar;

- se interzice manevrarea armăturilor cu mâinile murdare de substanţe grase;

- după terminarea scurgerii oxigenului sau azotului se va aştepta cel puţin 2 ore pentru dispersarea în atmosferă a oxigenului sau azotului îninte de a porni din nou motorul şi a deplasa autocisterna.

Art.148 În cazul unei defectiuni la autocisternă se va anunţa imediat telefonic întreprinderea de care aparţine, comunicându-se următoarele:

- locul stationării (şoseaua, kilometrul) şi felul defectiunii;

- situatia încărcăturii (cantitatea, presiunea etc.);

- ce măsuri se întreprind;

- numărul de circulatie al autocisternei;

- numele şi prenumele celui care face comunicarea.

Art.149 La stationare în caz de pană se vor lua următoareel măsuri:

- se va semnaliza poziţia autocisternei cu triunghiuri reflectorizante şi girofar aprins;

- se va interzice apropierea persoanelor străine;

- se va evacua oxigenul sau azotul gazos dacă presiunea acestuia depăşeşte limita maximă admisă;

- dacă este necesară remorcarea autocisternei încărcate, se va apela la organele poliţei pentru însoţirea autocisternei până la locul de destinaţie.

Obligaţiile conducătorilor de unitate care deţin autocisterne pentru transportul oxigenului şI azotului

Art.150 Circulaţia autocisternelor se va face numai pe drumuri dinainte stabilite şi menţionate în foaia de parcurs. Pe cât posibil, se vor evita centrele aglomerate şi drumurile cu circulatie intensă.

Art.151 Pentru conducerea autocisternelor vor fi admişi numai angajaţi cu activitatea efectivă în meseria de conducător auto de cel puţin 5 ani pentru categoria respectivă, selectionati şi şcolarizaţi special de către deţinătorii de autocisterne pentru oxigen sau azot.

Art. 152 Maşinile care transportă oxigen sau azot trebuie să fie carosate, să fie prevăzute pe obloane cu zebră şi cu inscripţia "TRANSPORT OXIGEN sau AZOT", de asemenea să fie prevăzute cu covor de cauciuc.

Art.153 Se interzice plecarea în cursă a autocisternelor care prezintă defectiuni tehnice sau nu au fost verificate conform prescripţiilor din Cartea tehnică a autocisternei respective.

Art.154 Utilizarea autocisternei se va face de către conducător şi ajutorul acestuia care trebuie şi el să posede carnet de conducere pentru categoria respectivă.

Art.155 Se interzice încărcarea autocisternelor care au aparate de măsură şi control lipsă, defecte, necorespunzătoare sau neverificate de metrologie.

Art.156 La sosirea în fabrica de oxigen sau azot şeful de schimb va verifica starea autocisternei şi va decide încărcarea sau neîncărcarea acesteia.

Art.157 Staţionarea şi gararea autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid, atât la proprietar cât şi la beneficiar, se va face în locuri special amenajate (platforme betonate, curate, îngrădite şi prevăzute cu instalaţii p.s.i.).

Art.158 Autocisternele trebuie dotate cu o trusă de prim ajutor care va cuprinde şi alcool 75% şi oxicort.

Art.159 Autocisternele trebuie să fie dotate cu degresant, apă, săpun şi prosop.

B. Conducte pentru oxigen şi azot

12


Curăţirea conductelor

Art.160 Înainte de montare se vor degresa şi usca ţevile. În afară de aceasta, ţevile de oţel se vor curăţa în interior de rugină. La fel se va proceda şi cu accesoriile conductelor.

Art.161 Se interzice vopsirea interioară a aparatelor, recipientelor, armăturilor şi conductelor care vin în contact direct cu oxigenul.

Art.162 Se interzice vopsirea exterioară a conductelor pentru oxigen lichid.

C. Staţii de îmbutelie recipiente-butelie.

Art.163 Pardoseala rampelor se va menţine curată şi nealunecoasă. Pe timp de iarnă rampele se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă:

D. Recipiente-butelie

Încărcarea recipientelor-butelie

Art.164 Încărcarea recipientelor-butelie în vehicule se va face astfel încât robinetele lor să se găsească în aceeaşi parte (de preferinţă pe partea dreaptă). Recipientele vor fi stivuite în cel mult 4 rânduri şi nu vor depăşi înălţimea obloanelor.

Transportul recipientelor butelie

Art.165 Se interzice transportul recipientelor butelie în autobasculante, în autovehicule necorespunzătoare, precum şi în autovehicule cu remorci basculante.

Art.166 Se interzice încărcarea şi transportul recipientelor-butelie de oxigen impreună cu materiale combustibile, explozibile, substanţe grase sau care sunt incompatibile cu oxigenul.

Art.167 În timpul transportului şi manipulării recipientelor-butelie, trebuie să se ia măsuri împotriva căderii, lovirii sau murdăririi acestora.

Art.168 Vehiculele care transportă recipiente-butelie încărcate nu trebuie să staţioneze fără supraveghere. Conducătorii autovehiculelor în care se transportă recipiente-butelie încărcate cu oxigen sau azot trebuie să fie instruiţi asupra proprietătilor şi pericolelor pe care le prezintă oxigenul şi azotul.

Art.169 Transportul persoanelor în autovehicule încărcate cu recipiente-butelie de oxigen sau azot este permis numai în cabina conducătorului.

Art.170 Se interzice descărcarea recipientelor-butelie din vehicule prin căderea lor pe pat elastic (pneuri).

Transportul recipientelor-butelie în întreprinderi

Art.171 Pe distanţe scurte (între secţiile întreprinderii) transportul recipientelor-butelie se face pe cărucioare special construite în acest scop.

Art.172 Se interzice aruncarea, târârea sau rostogolirea orizontală a recipientelor-butelie, chiar şi pe distanţe scurte.

Art.173 Transportarea recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se permite numai dacă recipientele sunt bine fixate în containere care permit o prindere sigură de cârligul macaralei.

Art.174 Se interzice transportul recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat cu electromagnet de prindere.

Art.175 Operatiunile de încărcare şi descărcare trebuie efectuate cu deosebită atenţie luându-se măsurile necesare pentru prevenirea rostogolirii recipientelor şi evitându-se ciocnirile recipientelor între ele sau cu alte corpuri.

Art.176 Se permite deplasarea recipientelor-butelie pe distanţe scurte (cel mult 5 m) de către muncitori experimentati printr-o aplecare uşoară şi rostogolire a lor în această poziţie pe postament.

13


V. DEPOZITAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

A. Rezervoare cu clopot

Întreţinere

Art.177 Apa de închidere trebuie să fie curată, fără urme de ulei sau grăsimi şi ferită de îngheţ pe timpul rece. Se interzice folosirea flăcării pentru dezgheţare.

Art.178 Ghidajele părtii mobile trebuie să funcţioneze perfect chiar si în conduţii atmosferice nefavorabile. Pentru ungerea ghidajelor se vor utiliza numai lubrifianţi de calitatea şi în cantitatea prescrisă de fabricant.

Art.179 Se interzice încărcarea neuniformă a clopotului. În cazul încărcării clopotului cu greutăţi suplimentare, acestea se vor asigura împotriva deplasării.

B. Baterii de recipiente-butelie

Întreţinere

Art.180 Recipientele-butelie care formează bateria de recipiente şi care nu sunt scoase din baterie la încărcare sau descărcare se vor verifica periodic, interior, la cel mult 3 ani.

Art.181 Recipientele-butelie amplasate culcat în baterie se vor roti puţin, după fiecare verificare, pentru prevenirea coroziunii locale.

C. Staţii de stocare-evaporare a oxigenului sau a azotului lichid

Întreţinere

Art.182 Depozitarea şi distribuirea aerului lichid, a oxigenului sau azotului se vor face cu atenţie şi numai în recipienţi cu izolaţie şi protectie specială, ferindu-se de orice loviri sau încălziri peste temperatura de lichefiere.

Art.183 Piesele de schimb, garniturile şi accesoriile utilizate în statiile de stocare a oxigenului vor fi degresate înaintea folosirii lor.

Art.184 Toate materialele utilizate la întreţinere şi intervenţii (cârpe, degresant etc.) vor fi perfect curate.

Art.185 Se interzice depozitarea în incinta statiei a altor piese sau materiale, în afara celor necesare şi indicate. Se interzice efectuarea de alte lucrări care nu sunt specifice statiei.

Art.186 Se interzice lăsarea nesupravegheată a staţiei chiar şi pentru scurt timp.

Art.187 Se interzice primirea persoanelor neautorizate în incinta staţiei.

Art.188 Curăţenia staţiei trebuie menţinută în mod exemplar însă, în caz de nevoie, se va spăla pavimentul cu degresant.

Art.189 Pe timp de iarnă drumul de acces şi platforma staţiei trebuie să fie curătate de zăpadă. În caz de polei, pe drumul de acces se va presăra sare. Se interzice utilizarea în acest scop a nisipului, cenuşii, rumeguşului sau a oricărui alt material poros sau de natură organică.

Art.190 Rezervoarele de stocare pentru oxigen sau azot lichid se vor umple numai cu cantitatea prevăzută în cartea utilajului. În cazul când s-a introdus în rezervor o cantitate mai mare de oxigen sau azot lichid, surplusul se va evacua imediat în atmosferă.

Art.191 Strângerea presgarniturilor ventilelor se va verifica periodic şi dacă se constată că acestea sunt umede se vor înlocui cu altele originale, curate, degresate şi uscate.

Art.192 Pentru eliminarea reziduurilor, rezervoarele se vor curăţa periodic, în conformitate cu prescripţiile de exploatare şi în functie de cantitatea de oxigen sau azot vehiculată.

14


Art.193 În cazul în care se constată urme de ulei la rezervorul de oxigen, în sistemul de conducte sau pe armături, atunci rezervorul, conductele şi armăturile vor fi supuse unei spălări cu degresant, urmată, de o suflare cu gaz inert până la uscarea completă.

Art.194 Ca agent termic se vor utiliza, la evaporatoarele calde, numai fluide care nu pot produce reacţii periculoase în contact cu oxigenul sau azotul şi care nu au o actiune corozivă asupra materialului evaporatorului.

Art.195 Funcţionarea organelor de închidere care se manevrează rar se va verifica periodic.

Pompe pentru oxigen şi azot lichid

Art.196 Pompa pentru transvazarea oxigenului sau azotului lichid se va amplasa în aer liber lângă rezervorul de stocare sau pe autocisternă.

Art.197 Se interzice pornirea pompei înaintea răcirii şi a amorsării ei cu oxigen sau azot lichid.

Art.198 Se interzice functionarea pompei în gol. Trebuie să fie asigurată alimentarea permanentă cu lichid a pompei.

Art.199 Se interzice orice intervenţie la pompă în timpul cât aceasta este în functiune sau se găseşte la temperaturi scăzute.

Art.200 Statia trebuie dotată cu un post pentru intervenţii în caz de incendiu.

Obligaţiile deţinătorilor de spaţii de stocare a oxigenului sau azotului

Art.201 Staţia de oxigen sau azot lichid va fi dotată cu un număr suficient de tăvi etanşe, confecţionate din oţel inoxidabil, pentru captarea eventualelor scurgeri de oxigen sau azot lichid la operaţia de transvazare.

Art.202 În incăperea staţiei trebuie să se afişeze la loc vizibil:

- schema de functionare a statiei;

- instructiuni de lucru;

- instructiuni de protectia muncii şi prim-ajutor;

- instrucţiuni de prevenirea şi stingerea incendiilor.

Art.203 Staţia trebuie să fie dotată cu telefon.

Art.204 Staţia va fi dotată cu un post de prim ajutor cu materiale necesare din care să nu lipsească alcool etilic 75% şi oxicort pentru tratarea arsurilor provocate de contactul cu oxigenul sau azotul lichid.

Art.205 În încăperea staţiei trebuie amenajat un post de spălare cu degresant. Vasele cu degresant vor fi folosite şi pentru aprovizionarea personalului autocisternei.

Art.206 Sculele necesare pentru intervenţii trebuie să fie confectionate din materiale neferoase sau lemn şi trebuie să fie degresate înaintea folosirii lor.

Art.207 Toate piesele de schimb, garniturile, accesoriile şi sculele folosite la staţia de oxigen sau azot lichid se vor păstra în perfectă stare de curăţenie, în cutii închise sau rastele special amenajate.

D. Depozitarea recipientelor-butelie

Depozitare

Art.208 Recipientele-butelie pline sau goale vor fi depozitate cu capacul la racordul robinetului şi capacul de protectie înşurubate.

Art.209 Recipientele-butelie vor fi depozitate în poziţie verticală şi asigurate împotriva răsturnării.

Art.210 Este interzisă depozitarea recipientelor în locuri umede sau în mediu cu actiune corozivă asupra materialului din care este construit recipientul.

15


Art.211 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie în spatii liber accesibile, pe scări, culoare, ganguri sau camere cu circulaţie de persoane.

Art.212 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie de oxigen pline sau goale împreună cu materiale sau fluide inflamabile sau incompatibile cu oxigenul.

Art.213 Se interzice depozitarea recipientelor pline impreună cu cele goale.,

Art.214 În timpul depozitării se vor feri recipientele-butelie de intemperii precum şi de încălzirea excesivă (peste 40°C).

Art.215 Recipientele-butelie încărcate, aflate în încăperi trebuie să fie la cel puţin 1 m distantă de radiatoare de încălzire sau alte aparate încălzitoare şi la o distantă de cel puţin 10 m faţă de sursa de căldură cu foc deschis sau sobe.

Art.216 Personalul care transportă, manipulează, depozitează şi utilizează recipiente-butelie trebuie să fie instruit pentru aceste operatii şi trebuie să aibă mâinile şi hainele curate (lipsite de grăsimi).

E. Depozitarea lubrifianţilor, materialelor izolante, degresanţilor

Depozitare

Art.217 Lubrifianţii se vor depozita în locuri special amenajate, în afara încăperilor cu instalaţii sau recipienţi de oxigen, în vase închise şi inscriptionate cu calitatea lubrifiantului.

Art.218 Depozitarea degresaniţilor se face în încăperi separate bine ventilate.

Art.219 Depozitarea degresanţilor se va face în vase închise în locuri special amenajate în afara locurilor de muncă. Se interzice folosirea vaselor destinate degresantilor pentru depozitarea, chiar şi numai temporară, a altor substanţe.

Art.220 Depozitarea materialelor izolante se face în încăperi separate.

VI. UTILIZAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

A. Oxigenul gazos

Art.221 Toate încăperile şi locurile exterioare în care este posibilă îmbogătirea aerului cu oxigen, chiar şi numai temporar, trebuie să fie marcate prin tăblii indicatoare de securitate.

Art.222 Gropile de montaj, canalele pentru conducte şi altele similare trebuie să fie bine aerisite înainte ca personalul să intre în acestea.

Art.223 În încăperile şi locurile în care concentia oxigenului în atmosferă poate creşte peste 22% se interzice depozitarea materialelor organice, în afară de cele strict necesare pentru exploatarea curentă, zilnică. Se va evita orice apropiere de surse de aprindere şi se vor aerisi hainele şi părul până la îndepărtarea completă a oxigenului (cel puţin 30 minute).

Art.224 Persoanele care lucrează în zone în care este posibilă îmbogătirea atmosferei cu oxigen nu vor purta îmbrăcăminte din materiale care se pot încărca cu electricitate statică şi nici încălţăminte cu accesorii metalice.

Art.225 Se interzice utilizarea oxigenului pentru îmbunătăţirea aerului (ex. insuflare de oxigen în încăperile în care se lucrează).

Art.226 Se interzice utilizarea oxigenului pentru alimentarea măştilor izolante cu aductiune de aer proaspăt.

Art.227 Se interzice utilizarea oxigenului în locul aerului comprimat (ex. pentru vopsire prin pulverizare, antrenarea sculelor pneumatice, pornirea motoarelor, suflarea aşchiilor, prafului, hainelor etc.).

B. Azot gazos

16


Art.228 Toate încăperile şi locurile exterioare în care este posibilă îmbogăţirea aerului cu azot, chiar şi numai temporar; trebuie să fie marcate prin tăbliţe indicatoare de securitate.

Art.229 Încăperile în care pot avea loc scăpări de azot la exploatarea normală a instalaţiilor sau în caz de defectiune trebuie să fie ventilate astfel încât să poată avea loc o îmbogătire a aerului cu azot peste limita de 81%.

Art.230 În cazul în care se presupune că în încăpere atmosfera are peste 81% azot se va lucra numai cu mască cu aducţiune de aer curat.

Art.231 La spălarea şi suflarea instalaţiilor cu azot, acesta trebuie să fie evacuat în atmosferă, astfel încât în încăpere să nu aibă loc o îmbogătire a atmosferei cu azot.

C. Oxigen, azot şi aer lichid

Oxigen, azot, şi aer lichid

Art.232 La transvazarea aerului lichid şi a produselor lichefiate obţinute prin separare, se va evita contactul cu pielea şi se va purta echipamentul de protecţie prescris, care va fi curat şi fără urme de ulei sau grăsimi.

Art.233 În timpul lucrului cu gaze lichefiate, ochii trebuie protejaţi cu ochelari sau vizieră de protectie, hainele trebuie să fie bine închise, iar pantalonii să acopere încălţămintea.

Art.234 Se interzice turnarea gazelor lichefiate pe pardoseală.

Art.235 Se va evita contactul aerului şi oxigenului lichid cu materiale organice sau materiale poroase de orice fel (ex. nisip, lemn, cenuşă etc.)

Art.236 Pentru golirea vaselor cu gaze lichefiate, în incinta întreprinderilor trebuie să se prevadă locuri sau recipiente speciale, marcate cu tăblii indicatoare de securitate. Se interzice trecerea vehiculelor prin zone cu atmosferă îmbogătită cu oxigen.

Art.237 Gazele lichefiate (oxigen, azot) se vor păstra numai în recipiente de constructie specială, care trebuie să fie marcate conform prescriptiilor ISCIR. Aceste recipiente se vor feri de orice loviri sau încălziri peste temperatura de lichefiere, care creează pericol (creşterea bruscă a presiunii şi explozii).

Art.238 Încărcarea în mijloace de transport a recipientelor cu gaze lichefiate se va executa cu deosebită grijă, evitându-se barbotarea intensă.

Art.239 Se interzice încălzirea rapidă a gazelor lichefiate în vase cu gâtul îngust.

Luarea probelor

Art.240 Introducerea unor obiecte nerăcite în vase cu gaze lichefiate trebuie să se execute încet, astfel încât să se evite barbotarea intensă şi aruncarea lichidului din vas.

Art.241 Vasele pentru luarea probelor de gaze lichefiate trebuie să fie răcite în prealabil.

Manevrarea organelor de închidere

Art.242 Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se vor deschide brusc, ci progresiv.

Art.243 Nu se permite demontarea rozetei robinetui cu ventil şi manevrarea lui cu chei sau cleşti.

Art.244 Se interzice executarea oricărei reparatii la robinetul cu ventil sau la recipientul-butelie (inclusiv vopsire sau inscripţionare). Reparatiile se execută numai de ateliere autorizate de ISCIR.

Art.245 În cazul când robinetul cu ventil a îngheţat, dezgheţarea se va face numai cu cârpe curate muiate în apă caldă curată, cu aer cald sau apă caldă, lipsite de grăsimi. Se interzice utilizarea flăcării sau a oricărui alt mod de dezgheţare. Operatia de dezgheţare se va executa numai de către personalul de speciatitate.

Art.246 În cazul în care la locul de consum gazul nu poate fi scos din recipient datorită robinetului defect, recipientul trebuie să fie înapoiat întreprinderii care a executat încărcarea.

17


Art.247 Consumarea oxigenului din recipientul-butelie se va face numai prin intermediul unui reductor de presiune destinat exclusiv pentru oxigen.

Art.248 Reductorul de presiune, manometrele şi robinetul cu ventil se vor feri de ulei sau alte materii grase.

Art.249 Se interzice transportul recipientelor-butelie cu reductorul de presiune montat.

Art.250 Verificarea etanşeităţii robinetelor ventil şi a reductoarelor de presiune se va face numai cu o soluţie de apă şi săpun neutru.

Art.251 În timpul consumului de oxigen se va asigura stabilitatea recipientului-butelie în poziţie verticală sau se va aşeza înclinat cu robinetul în partea de sus.

Art.252 La locul de utilizare nu se permite depozitarea recipientelor-butelie.

Presiune remanentă

Art.253 Recipientele-butelie nu se vor goli complet de oxigen sau azot ci se va asigura un conţinut rezidual de oxigen sau azot cu o presiune de cel puţin 3 bar, pentru a se evita pătrunderea altor gaze în interior şi pentru a permite verificarea conţinutului din recipientele-butelie înainte de umplere.

Art.254 Instalatiile de oxigen nu vor fi folosite ca legătură cu pământul a aparatului de sudură electrică.

D. Degresanţi (tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă)

Degresanţi

Art.255 La efectuarea operatiilor de lucru cu degresanţi este interzis cu desăvârşire fumatul.

Art.256 La locurile de muncă cu expunere la tricloretilenă, se vor respecta recomandările medicale la angajare şi se va face examen medical periodic.

Art.257 Este obligatorie realizarea unui control sanitar al personalului expus, prin prelevarea eşantioanelor de aer la sfârşitul procesului de muncă şi prin dozajul regulat al acidului tricloracetic în urină.

Art.258 Se interzice degresarea pieselor din metale uşoare sau aliajele acestora cu tricloretilena nestabilizată.

Art.259 La lucrul cu degresanţi se va folosi echipamentul de protectie prevăzut în norrnativ.

Art.260 Vaporii degresanţilor fiind mai grei decât aerul, se acumulează în partea inferioară a locurilor de muncă. Canalele, gropile de montaj, subsolurile etc. trebuie să fie bine ventilate. Pardoselile stropite accidental cu degresanţi se vor spăla bine cu apă.

Art.261 Piesele, conductele şi instalatiile spălate cu degresanţi vor fi bine curăţate şi suflate cu aer sau azot curat şi uscat, până ce dispare orice urmă sau miros de degresant.

Echipament de protectie

Art.262 Personalul pentru care expunerea la degresanţi este inevitabilă trebuie să fie echipat cu echipamentul de protectie prevăzut şi să cunoască efectele nocive ale degresanţilor asupra organismului uman, măsurile de prevenire a intoxicatiei şi de prim ajutor.

Art.263 Muncitorii care au lucrat cu degresanţi, îşi vor spăla mâinile, iar apoi le vor unge cu un amestec de glicerină cu apă.

Art.264 Personalul trebuie instruit să-şi facă toaleta înaintea meselor şi la sfârşitul lucrului.

E. Materiale termoizolante

Materiale termoizolante

18


Art.265 În timpul lucrului cu materiale termoizolante se va purta obligatoriu echipamentul de protectie prevăzut în Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului-individual de protecţie.

Art.266 După terminarea lucrului, se va curăţa bine echipamentul de protectie.

Art.267 Muncitorii care au lucrat cu materiale termoizolante vor face duş cu apă caldă după terminarea lucrului.

Art.268 Toate materialele termoizolante folosite la instalaţiile de oxigen şi azot trebuie să fie lipsite şi ferite de umiditate şi de orice substanţe grase sau combustibile.

Art.269 Conţinutul în elemente organice se limitează la materialele termoizolante la 0,5% din greutate.

VII. REPARAŢII

A. Instalaţia de fabricare a oxigenului şi azotului

Când se efectuează reparaţiile

Art.270 Instalaţiile sub presiune vor fi exploatate, verificate şi reparate conform prescripţiilor tehnologice, ISCIR şi prevederilor prezentelor norme. Intervenţiile şi reparaţiile,la instalaţiile sub presiune se vor face numai după evacuarea totală a presiunii şi cu luarea de măsuri pentru prevenirea reintroducerii sau apariţiei accidentale a presiunii..

Art.271 Se interzice strângerea racordurilor, şuruburilor, flanşelor şi executarea oricăror lucrări de remedieri sau reparatii atât timp cât instalaţia este sub presiune. Nu se admite deschiderea şi repararea părţilor reci ale instalaţiei înainte de încălzirea lor.

Art.272 La executarea reparaţiilor şi intervenţiilor se vor utiliza tăblii indicatoare de securitate.

Art.273 Oprirea instalaţiei , încălzirea, golirea, spălarea şi curăţirea ei, precum şi punerea în funcţiune a instalaţiei se va face cu respectarea instrucţiunilor de exploatare.

Art.274 Reparatiile utilajelor şi instalaţiilor care au continut sau puteau să contină oxigen vor începe numai după suflarea lor cu aer curat, lipsit de ulei până ce conţinutul de oxigen sau azot al aerului din interiorul lor este cuprins între 19 şi 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea conţinutului de oxigen sau azot se face prin prelevarea de probe şi analiza în laboratorul fabricii de oxigen sau azot.

Art.275 Încălzirea instalatiilor se va face numai după evacuarea totală a lichidului, urmată de suflarea atentă şi lentă cu azot sau aer curat şi uscat la temperatura ambiantă.

Art.276 Încălzirea din exterior a conductelor, ar măturilor, aparatelor de oxigen sau azot etc. se va face numai cu aer cald, apă caldă, care nu vor fi impurificate cu ulei sau grăsimi. Se interzice încălzirea cu flacără sau corpuri incandescente.

Art.277 Încălzirea parţială este permisă numai la instalaţiile care sunt prevăzute pentru aceasta din constructie. Încălzirea se va face cu mare atenţie, pentru a nu pătrunde aerul de suflare în spaţiile instalaţiei negolite (pericol de explozie).

Reparaţii în interiorul vaselor

Art.278 Lucrările din interiorul aparatelor şi a mantalelor blocurilor de separare se vor efectua numai după stabilirea unei atmosfere cu 19... 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea conţinutului de oxigen sau azot se face în laboratorul fabricii de oxigen sau azot. La reparare vor participa 2 muncitori. Cel care lucrează în interior va fi echipat cu echipamentul de protectie corespunzător, va purta centură de sigurantă cu frânghie de salvare şi va fi supravegheat de celălalt muncitor, din exterior, prin gura de vizitare. Frânghia de salvare va fi legată în exterior lângă gura de vizitare.

Art.279 Scoaterea materialului termoizolant pentru asigurarea accesului necesar la adsorberele de acetilenâ şi la filtrele aerului lichid se va efectua numai după încălzirea acestor aparate şi a izolaţiei din jur până la atingerea temperaturilor pozitive.

19


Art.280 Deschiderea adsorberelor pentru înlocuirea sau verificarea stării agentului adsorbant se va efectua după încălzirea lor prealabilă până la temperatura de 20-30° C şi suflarea lor timp de 20-30 minute cu azot sau aer lipsit de ulei.

Art.281 La efectuarea oricăror reparaţii la blocurile de separare însoţite de îndepărtarea parţială sau totală a izolatiei se va examina cu atenţie starea reazemelor şi a elementelor de fixare ale aparatelor şi conductelor. În cazul în care se constată defecţiuni, se vor lua măsuri de remediere.

Art.282 La executarea reparaţiilor în care trebuie să se desfacă o parte din izolatie, se vor lua măsuri pentru prevenirea deplasării stratului izolant prin sprijinirea acestuia.

Art.283 Pentru sprijinirea materialului izolant în cazul îndepărtării lui parţiale de la blocul separator se vor utiliza opritoare din azbociment sau alte materiale, cu condiţia ca după terminarea reparatiei aceste materiale să se îndepărteze.

Art.284 Dacă în timpul reparaţiilor materialul termoizolator s-a murdărit cu substanţe grase, s-a udat sau s-a îmbibat cu degresant, acesta va fi înlocuit cu material termoizolant curat şi uscat.

Operaţii după reparaţiile instalaţiei de oxigen

Art.285 După terminarea lucrărilor de reparatii se vor evacua din interiorul blocului de separare toate sculele şi elementele ajutătoare auxiliare (schele, scări etc.), iar şeful sectiei va examina locul de efectuare a lucrului înaintea închiderii gurilor de acces.

Art.286 Aparatele şi conductele pentru oxigen la care în timpul reparatiilor a existat posiblitatea murdăririi cu ulei sau grăsimi se vor degresa, apoi vor fi suflate cu azot sau gaze inerte fără urme de ulei, până la evacuarea totală a degresantului. Se vor lua măsurile pentru prevenirea pătrunderii şi vehiculării în instalatii a impuritătilor mecanice care pot produce încărcări electrostatice.

Trebuie să se sufle un volum de gaz egal cu cel puţin de 100 de ori volumul conductei. Gazele utilizate pentru suflare trebuie să fie în aşa fel evacuate în aer liber, încât să nu fie periclitate persoane sau să poată provoca incendii (datorită particulelor de rugină incandescente antrenate).

Art.287 Verificarea etanşeitătii se va face cu aer sau gaz inert, fără urme de ulei la presiune de lucru, utilizând soluţie de apă cu săpun neutru.

Art.288 Pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la înălţime se vor amenaja platforme prevăzute cu balustrade. Se interzice efectuarea reparaţiilor la înălţimi, stând pe scări, conducte sau balustrade.

Art.289 Începerea lucrărilor de reparatii se face numai după încălzirea în totatitate a instalaţiei la temperatura mediului ambiant.

Art.290 Înaintea începerii operatiilor de reparaţii la instalatiile de fabricare a oxigenului şi azotului se va încheia un proces verbal de predare-primire a instalatiei de la atelierul exploatare la întreţinere în care se vor menţiona defectele constatate în timpul functionării instalaţiei precum şi măsuri de protectie a muncii pentru evitarea producerii accidentelor de muncă (unde se vor monta blinduri şi armături care nu se pot manevra, prevăzute cu tăbliţe "Nu se va manevra").

Art.291 La lucrările de reparatii se va lucra cu haine curate, scule degresate şi vopsite albastru.

B. Compresoare

Repararea compresoarelor

Art.292 Instalaţiile de oxigen sau azot care au compresoare de aer cu ungere cu ulei şi maşini de expansiune cu ungere cu ulei, precum şi tancurile şi recipienţii pentru depozitarea sau transportul oxigenlui sau azotului lichid, gazificatoarele reci, pompele de oxigen sau azot lichid şi conductele, armăturile, filtrele etc. trebuie verificate şi curăţate periodic pentru eliminarea impurificărilor cu ulei, apă etc., în conformitate cu instructiunile de exploatare.

20


Art.293 Lucrările de reparare a compresoarelor pot începe numai după ce s-a redus presiunea la nivelul celei atmosferice în toţi cilindrii, toate conductele şi toate răcitoarele, s-a efectuat deconectarea de la reţea, şi s-au stabilit indicatoare de securitate cu inscripţia "Nu conectaţi, se lucrează".

Art.294 Sculele utilizate la repararea compresoarelor şi instalatiilor de oxigen sau azot vor fi degresate în prealabil.

Art.295 La repararea compresoarelor se va acorda o atentie deosebită îndepărtării calaminei de pe pistoane, cilindri, supape şi din conductele de refulare.

Art.296 La depanarea compresoarelor pentru oxigen sau azot se vor degresa cu deosebită grijă, înainte de montare, toate piesele care vin în contact cu oxigenul.

Art.297 Înaintea punerii în functiune a compresorului după o reparatie, se va controla dacă sunt scoase toate flanşele oarbe care au fost montate iniţial.

Art.298 Pentru repararea compresoarelor se vor utiliza numai materialele recomandate de furnizori. Art.299 La asamblarea compresoarelor se vor degresa şi usca cu deosebită atenţie piesele şi părţile

compresorului care vin în contact cu oxigenul. Se va lucra cu mâinile şi sculele curate, lipsite de grăsimi.

C. Rezervoare de oxigen şi azot

Repararea rezervoarelor

Art.300 Orice interventii şi reparaţii (sudură etc.) la rezervoarele de oxigen se vor face numai după golirea completă a rezervorului sau recipientului şi suflarea lui îndelungată cu azot, urmată de o spălare cu aer pentru evacuarea azotului, şi în prezenţa şefului de schimb. La rezervoarele de azot se face suflarea numai cu aer.

Art.301 Intrarea în rezervoare sau recipiente se va face numai cu aprobarea conducătorului unităţii, sub supraveghere şi cu respectarea măsurilor de mai jos.

Art.302 Înaintea intrării în rezervor acesta va fi spălat un timp îndelungat cu aer, până ce concentraţia oxigenului va fi cuprinsă între 19 şi 22%. Verificarea conţinutului de oxigen se efectuează prin prelevări de probe şi analize de laborator.

Art.303 Furtunul de aer trebuie să fie în aşa fel amplasat, încât capătul lui să se găsească în partea opusă gurii de vizitare, pentru asigurarea unei aerisiri a înregului spatiu.

Art.304 Prin analize de aer, în prezenţa şefului de schimb, trebuie să se determine prezenţa unei atmosfere normale cu un procent de oxigen de 19 - 22%.

Art.305 Conductele prin care poate pătrunde oxigen sau azot în rezervor trebuie să fie separate cu flanşe oarbe.

Art.306 Şeful sectiei va decide asupra necesităţii montării de flanşe oarbe. Montarea şi demontarea flanşelor oarbe se vor face numai în prezenţa şeful sectiei. Se vor utiliza numai flanşe oarbe cu coadă.

Art307 În timpul efectuării lucrărilor de revizie reparaţii interioare se va insufla aer proaspăt (în nici un caz oxigen) în rezervor şi se vor echipa muncitorii cu măşti izolante neautonome (cu aspiraţie liberă sau aducţiune de aer comprimat).

Art.308 În cazul executării de lucrări cu flacără (sudură etc.), în interiorul rezervorului trebuie să se realizeze insuflarea de aer proaspăt.

Art.309 Muncitorul din rezervor trebuie să fie echipat cu centură de sigurantă şi frânghie de salvare cu care să fie posibilă tragerea lui până la gura de vizitare, în caz de pericol.

Art.310 În tot timpul lucrului, în interiorul rezervorului muncitorul va fi supravegheat de un muncitor lăsat în afara rezervorului, lângă gura de vizitare unde se va lega şi capătul frânghiei de salvare.

Art.311 Iluminatul interior se va face cu lămpi portative antiex, atimentate la tensiunea de 12 V, sau lanterne, prevăzute împotriva spargerii becului. Izolatia cablului electric de alimentare trebuie să fie în perfectă stare.

21


D. Repararea pompei de transvazare

Repararea pompelor

Art.312 Pentru repararea pompei se vor utiliza numai piese originale livrate de furnizorul pompei. Art.313 La montarea pompei se vor degresa şi usca toate piesele care vin în contact direct cu oxigenul.

Art.314 Pentru ungerea pompei se va utiliza numai lubrifiantul de calitatea şi cantitatea prescrisă de furnizor sau lubrifiant asimilat în condiţii legale.

Art.315 În vederea reparării sau întreţinerii demontarea scruberelor, decarbonatoarelor, uscătoarelor, separatoarelor şi filtrelor se va face numai după ce acestea au fost golite, iar presiunea redusă la presiunea atmosferică.

Art.316 Cu ocazia deschiderii şi reparării scruberelor şi decarbonatoarelor se vor curăta şi umpluturile de depuneri. De asemenea, se va verifica buna functionare a supapelor de reţinere de la decarbonatoare.

Art.317 După executarea de reparaţii la blocul separator, se vor îndepărta toate elementele şi materialele auxiliare utilizate pentru despachetarea, în pachetarea şi sprijinirea materialului termoizolant.

Art.318 Reparaţiile la instalatia de fabricare a oxigenului şi azotului se vor efectua la intervalele şi întregul volum prevăzute în instructiunile întreprinderii constructoare.

Art.319 Înaintea începerii lucrărilor de reparaţii, se va determina concentratia oxigenului în atmosfera zonei de lucru. În cazul în care concentratia oxigenului este sub 19%, nu se va stationa sau lucra decât cu mască izolantă alimentată cu aer curat, cu concentraţia oxigenului cuprinsă între 19% şi 22%. Dacă concentratia oxigenului din atmosfera zonei lucru depăşeşte 22%, nu se va începe lucrul. În timpul lucrului se va supraveghea în permanentă concentraţia oxigenului, iar când aceasta depăşe 22% se va întrerupe lucrul şi se vor lua măsurile necesare pentru readucerea la normal a compoziţiei aerului.

Art.320 Lucrul cu foc se permite numai în cazuri speciale, pe bază de permis de lucru cu foc, după ce au fost luate toate măsurile de prevenire (separare, dezgheţare, golire, spălare etc.) şi cu supravegherea continuă a concentratiei de oxigen în zona de lucru care nu va depăşi 22%. Lucrările se vor efectua numai în prezenţa şefului unitătii şi a responsabilului P.S.I.

E. Activităţi generale la reparaţiile instalaţiilor de fabricat oxigen

Organizarea activităţii de reparare

Art.321 Sculele utilizate pentru reparatii vor fi confectionate numai din materiale neferoase.

Art.322 În instalatiile şi statiile de oxigen trebuie evitate toate sursele de aprindere.

Art.323 La fabricile, sectiile şi staţiile de oxigen se interzice folosirea focului, flăcării, a corpurilor incandescente şi a fumatului, cu excepţia locurilor nepericuloase, marcate special în acest scop cu tăblii idicatoare.

Art.324 Exploatarea şi repararea instalaţiilor electrice se va face numai de către electricieni calificati şi instruiţi, cu respectarea normelor de electrosecuritate în vigoare.

Art.325 Repararea armăturilor pentru oxigen se va efectua numai de ateliere specializate.

Art.326 La fiecare post de utilizare se va prevedea o tăblie indicatoare de securitate cu inscripţia "OXIGEN".

Art.327 Sudarea conductelor de oxigen se va executa numai de sudori autorizaţi.

Art.328 Înaintea punerii în functiune a conductelor, acestea se vor supune unei verificări de etanşare cu oxigen gazos. Presiunea de verificare nu va depăşi presiunea maximă admisă de exploatare a conductei.

Art.329 Conductele pentru oxigen gazos pozate în canale se vor vopsi ca şi conductele pozate aparent.

22


VIII. CERINTE DE PROIECTARE - CONCEPŢIE LA FABRICAREA, ŢRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

A. Fabricarea oxigenului şi azotului prin fractionarea aerului lichefiat

a. Clădiri şi încăperi

Amplasare clădiri

Art.334 Amplasarea fabricilor de oxigen şi azot, a staţiilor de îmbuteliere, de stocare-evaporare şi a staţiilor de distribuie se face în conformitate cu prevederile normativului departamental pentru proiectarea fabricilor de oxigen şi azot P.D. 43-88.

Art.331 Ieşirile din încăperile sau locurile în care se produce, comprimă, transvazează, depozitează şi evaporă oxigen şi azot, trebuie să fie în aşa fel dispuse încât să permită o evacuare rapidă a personalului în caz de pericol. Căile de evacuare vor fi menţinute in permanenţă libere, iar uşile se vor deschide spre exterior.

Art.332 Încăperile în care pot avea loc scăpări de oxigen sau azot la exploatarea normală a instalaţiilor sau în caz de defectiune trebuie să fie prevăzute cu un sistem de ventilare care să asigure o concentratie de oxigen în atmosferă cuprinsă între 19 şi 22%.

Art.333 În locurile unde există posibilitatea creşterii concentratiei de oxigen în atmosferă peste 22% şi îmbibării îmbrăcăminţii cu oxigen trebuie să se prevadă un număr suficient de duşuri cu apă pentru salvare în cazul aprinderii îmbrăcămintii. În locul duşurilor se pot prevedea şi căzi cu apă.

Art.334 Duşurile de salvare trebuie să fie mentinute în perfectă stare de functionare, iar căzile trebuie să fie permanent pline cu apă curată. Căzile amplasate în aer liber vor fi umplute iarna cu o soluţie de apă sărată.

Art.335 Se interzice ca în asemenea locuri să se utilizeze pături pentru stingerea îmbrăcămintii.

Art.336 Tipul, numărul şi amplasarea extinctoarelor şi a instalatiilor de stingere a incendiiilor se stabilesc în conformitate cu prevederile N.P.S.I.

b. Amplasarea utilajelor

Amplasare utilaje

Art.337 Amplasarea utilajelor în fabricile de oxigen şi azot, statiile de îmbuteliere, stocare şi evaporare şi statiile de distribuţie se face conform prevederilor normativului PD. 43-88.

Art.338 Distanţele dintre utilaje şi instalatii, respectiv dintre acestea şi pereţii clădirii, trebuie să fie astfel alese încât să nu fie stingherite deservirea, transportul intern, respectiv operatiile de întreţinere şi reparatii.

Art.339 Distanţa dintre două blocuri separatoare va fi de cel puţin jumătate din înălţimea blocului separator mai înalt.

Art.340 Încăperile în care pot avea loc scăpări de oxigen şi azot la exploatarea normală a instalatiilor sau în caz de defectiune trebuie să fie prevăzute cu un sistem de ventilare corespunzător, încât să nu poată avea loc o îmbogătire cu oxigen sau azot a aerului peste limita de 22% oxigen şi respectiv 81% azot.

Art.341 Toate părţile metatice ale instalatiilor care pot ajunge accidental sub tensiune sau care se pot încărca cu electricitate statică trebuie să fie legate la pământ, conform normelor în vigoare.

Art.342. Pentru asigurarea deservirii şi circulatiei pe timpul întreruperilor de curent şe va realiza iluminat electric de siguranţă.

Art.343 Instalatiile electrice, instalatia de legare la pământ şi instalatia de protectie împotriva descărilor electrice din atmosferă se vor executa conform normativului PD. 43-88.

c. Instalaţii de răcire (detentoare)

23


Prescriptii de conceptie pentru detentoare

Art.344 Detentoarele trebuie să fie astfel concepute încât să nu fie posibilă pătrunderea uleiului în instalatie.

Art.345 Pe cât posibil, se va evita utilizarea detentoarelor cu piston unse cu ulei.

Art.346 În cazul în care se utilizează detentoare cu piston unse cu ulei, pe conducta de evacuare buie să fie prevăzut un separator de ulei care trebuie curăţat periodic.

Art.347 Detentoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să prevină depăşirea turatiei maxime admise.

Art.348 Pe conducta de evacuare a detentoarelor cu piston trebuie să se prevadă o supapă de siguranţă.

Art.349 Organele exterioare în mişcare ale detentoarelor trebuie să fie protejate corespunzător.

d. Priza de aer

Prescriptii de conceptie pentru prize de aer

Art.350 Priza de aer se amplasează în conformitate cu condiţiile de puritate a aerului de proces impuse de tehnologie şi de platforma industrială.

Art.351 În funcţie de mediul în care lucrează fabricile de oxigen, se pot prevedea atât prize locale cât şi prize la distanţă (chiar două, diametral opuse, interschimbabile după direcţia de propagare a vântului).

Art.352 Limitele maxime admise de impurităţi pentru aerul atmosferic:

a) praf 10 mg/m3;

b) acetilenă 0,25 cm3/m3 ,

c) omologi ai acetilenei 0,01 mgc/m3;

d) hidrocarburi saturate şi nesaturate C5 -C6 0,05 mgc/m3

e) hidrocarburi saturate şi nesaturate C3 -C4 0,3 mgc/m3

f) sumă etan, etilenă şi propan 10 mgc/m3 ,

g) sulfură de carbon 0,03 mg/m3

h) oxizi de azot 1,25 mg/m3.

Art.353 Priza de aer va fi astfel concepută încât să nu fie posibilă pătrunderea ploii sau a impurităţilor mari (frunze, hârtii) în conducta de aspiraţie.

e. Filtrarea aerului

Prescriptii de conceptie pentru filtre

Art.354 Se interzice utilizarea de electrofiltre.

Art.355 Pe cât posibil, nu se vor utiliza filtre cu circulatie de ulei.

Art.356 Pentru curăţirea aerului, la filtrele în mişcare se utilizează un amestec de glicerină cu apă.

f. Compresoare de aer

Art.357 Compresoarele trebuie să fie prevăzute pe fiecare treaptă de comprimare cu supape de sigurantă, manometre şi termometre, precum şi cu dispozitive pentru controlul ungerii şi răcirii.

Prescriptii de conceptie pentru compresoare

24


Art.358 Compresoarele cu ungere cu ulei trebuie să fie prevăzute, cel puţin la evacuarea ultimei trepte de comprimare, cu un răcitor de aer şi un separator de apă şi ulei.

Art.359 Compresoarele trebuie să fie prevăzute cu protectori sau îngrădiri la toate părţile exterioare în mişcare.

Art.360 Compresoarele de aer trebuie să fie prevăzute cu un sistem automat de oprire în cazul întreruperii circuitului de răcire.

g. Compresoare de oxigen şi azot

Prescriptii de conceptie pentru compresoare de oxigen si azot

Art.361 Fiecare etaj de comprimare trebuie să fie prevăzut cu o supapă de sigurantă. Pe racordul supapei nu se va monta un organ de închidere. Supapa de sigurantă va fi astfel dimensionată şi reglată încât să nu fie posibilă depăşirea presiunii finale de comprimare a etajului respectiv cu mai mult de 10%. Reglajul supapei de siguranţă trebuie asigurat împotriva dereglării.

Art.362 Fiecare etaj de comprimare trebuie să fie prevăzut cu un manometru corespunzător pe cadranul căruia să fie marcată vizibil presiunea finală de comprimare.

Art.363 În cazul în care etajul se compune din mai mulţi cilindri care pot fi deconectati individual, trebuie să existe câte un manometru şi câte o supapă de sigurantă pentru fiecare cilindru în parte.

Art.364 Turbocompresoarele pot functiona fără supape de sigurantă şi manometre în cazul în care curba lor caracteristică nu permite depăşirea presiunii finale de comprimare cu 1,1 ori şi nu este posibilă suprasaturarea lor.

Art.365 Piesele compresoarelor cu pistoane cu ungere cu apă care vin în contact cu oxigenul umed trebuie să fie confectionate din cupru, aliaje de cupru sau oţel inoxidabil.

Art.366 Compresoarele cu pistoane unse cu apă trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o ungere permanentă şi suficientă. Ele trebuie să fie astfel concepute încât să fie prevenite loviturile de berbec.

Art.367 Compresoarele cu pistoane unse cu apă în amestec cu glicerină trebuie să fie prevăzute la primul etaj de comprimare cu un dispozitiv de supraveghere a alimentării cu apă de ungere şi cu apă de răcire care să deconecteaze compresorul şi să declanşeze un semnal acustic la întreruperea alimentării. Trebuie să fie exclusă reconectarea automată a compresorului.

Art.368 Instalaţiile de ungere ale compresoarelor trebuie să fie prevăzute cu dispozitive automate de deconectare care intră în functiune când presiunea uleiului scade la valoarea minimă prescrisă.

Art.369 Piesele compresoarelor cu autolubrifiere şi a turbocompresoarelor care vin în contact cu oxigenul trebuie să fie confecţionat din materiale care nu produc scântei.

Art.370 Fiecare etaj al compresoarelor cu autolubrifiere trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de alarmă care intră în functiune şi deconectează motorul de antrenare în cazul depăşirii temperaturii finale de comprimare.

Art.371 Instalatiile de răcire prevăzute cu organe de închidere trebuie să fie dotate cu dispozitive care să prevină depăşirea presiunii admise pentru lichidul de răcire.

Art.372 Pe conducta de aspiratie a turbocompresorului trebuie să fie prevăzut un filtru care să reţină particule solide mai mari de 40 m.

Art.373 Filtrul trebuie să aibă un dispozitiv care să indice permanent buna lui functionare, respectiv etanşeitatea carcasei filtrului (ex. manometru diferenţial).

Art.374 Instalatia trebuie să fie astfel concepută, încât în timpul functionării să existe permanent în conducta de aspiratie o suprapresiune de cel puţin 100 mm col. H20.

25


Art.375 Conducta de aspiratie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru măsurarea suprapresiunii cuplat cu un sistem de alarmă care să declanşeze un semnal sonor când presiunea din conductă scade sub valoarea prescrisă.

Art.376 Turbocompresoarele trebuie să fie prevăzute cu cel puţin urrnătoarele dispozitive de sigurantă: a) ventil pentru închiderea rapidă a admisiei oxigenului şi deschiderea concomitentă a admisiei

gazului de spălare.

b) dispozitiv de supraveghere a deplasării axiale;

c) dispozitiv de sigurantă împotriva temperaturii prea ridicate a gazului;

d) dispozitiv de supraveghere a presiunii uleiului;

e) dispozitiv de supraveghere a gazului de protectie pentru presetupe;

f) dispozitiv de supraveghere a apei de răcire;

g) duşuri de sigurantă la rezervorul de ulei;

h) dispozitiv de supraveghere a temperaturii lagărelor;

i) extinctoare suficiente în apropierea compresorului;

j) panouri de protecţie mobile pentru prevenirea extinderii incendiului;

k) vane cu actionare de la distantă;

l) dispozitiv pentru supravegherea temperaturii oxigenului.

Art.377 Dispozitivele de la punctele b, d, e şi f din Art.376 trebuie să comande deconectarea compresorului în cazul abaterilor de la starea normală functionare.

Art.378 Dispozitivele de la punctele h şi l trebuie să comande deconectarea de avarie în cazul creşterii temperaturilor peste valorile limită stabilite.

Art.379 Deconectarea de avarie trebuie să fie posibilă de la distanţă. Instalaţia respectivă trebuie să fie amplasată într-un loc protejat sau într-o încăpere separată.

Art.380 Între hala compresoarelor şi staţia de îmbuteliere trebuie să existe un sistem de semnalizare acustică şi optică în perfectă stare de funcţionare.

h. Baterii de recipiente-butelie

Prescriptii de proiectare la amplasarea si dotarea cu aparatură a bateriior de recipiente-butelie

Art.381 Amplasarea bateriilor de recipiente-butelie se face în aer liber sau în încăperi separate. Bateriile de recipiente-butelie amplasate în aer liber trebuie să fie ferite, prin acoperire, de intemperii şi în special de actiunea razelor solare.

Art.382 Între bateria de recipiente-butelie şi organul de închidere a acesteia trebuie să fie prevăzută o supapă de siguranţa.

Art.383 Atelierul pentru verificarea recipientelor-butelie trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de prindere a recipientelor care să asigure o fixare rigidă şi sigură a acestora, în vederea demontării robinetului cu ventil.

Art.384 Dispozitivul de prindere trebuie astfel amplasat încât robinetul ce urmează a fi demontat să fie îndreptat spre un perete plin.

Art.385 Pentru spălarea recipientelor-butelie, atelierul pentru verificarea recipientelor trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de basculare care să permită o fixare sigură a recipientului.

Art.386 Pardoseala rampelor, depozitului de recipiente goale, depozitului de recipiente pline, boxelor de îmbuteliere şi atelierelor-anexe trebuie să fie netedă şi din materiale rezistente la uzură şi care nu produc scântei.

26


Art.387 Pentru verificarea greutăţii recipientelor butelie, atelierul de verificare va fi dotat cu un cântar basculă.

Vopsirea recipientelor-butelie

Art.388 Vopsirea şi inscriptionarea recipientelor-butelie se execută în atelierul de vopsire amplasat într-o încăpere separată, special amenajată.

Art.389 Atelierul de vopsitorie trebuie să fie înzestrat cu o nişă prevăzută cu o instalaţie de absorbţie şi un separator de vopsea.

Prescriptii de proiectare pentru depozite cu recipiente-butelie

Art.390 Recipientele-butelie goale şi recipientele-butelie pline se depozitează în depozite separate, în poziţie verticală, în grup de 20-25 bucăti, şi să fie asigurate împotriva căderii.

Art.391 Între grupele de recipiente-butelie precum şi între acestea şi pereţii depozitului trebuie să fie treceri libere, pentru circulaţie, cu o lăţime de cel puţin 1,5 m.

Art.392 Distanţa dintre recipientele-butelie depozitate şi boxele de umplere trebuie să fie de cel puţin 2 m. Recipientele vor fi astfel dispuse încât să nu fie stingherită ieşirea personalului în caz de pericol.

Art.393 Proba hidraulică a recipientelor-butelie se execută numai într-o boxă specială cu pereţi rezistenţi, continui şi înalţi de 2,00-2,30 m a cărei ieşire nu va fi îndreptată către locurile de muncă din atelier.

B. Depozitarea oxigenului şi azotului gazos

Art.394 Depozitarea oxigenului gazos se face în rezervoare cu clopot, rezervoare balon, baterii de recipiente-butelie şi recipiente stabile.

Prescriptii de proiectare pentru rezervoare de oxigen şi azot gazos

Art.395 Rezervoarele şi recipientele metatice se vor amplasa în aer liber şi se va asigura o zonă de protectie în jurul lor, conform prevederilor normativului PD. 43-88.

Art.386 Rezervoarele şi recipientele trebuie să fie prevăzute cu organe de închidere atât pe conducta de admisie cât şi pe cele de evacuare a gazului. Organele de închidere trebuie să fie amplasate deasupra nivelului solului şi să fie uşor accesibile.

Art.397 Rezervoarele şi recipientele pentru depozitarea oxigenului şi azotului gazos trebuie să fie protejate împotriva pătrunderii impurităţilor, să fie etanşe şi asigurate contra depăşirii limitelor de presiuni prescrise.

Art.398 Rezervoarele cu clopot şi recipientele sub presiune pentru depozitarea oxigenului şi azotului gazos trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv pentru evitarea depresiunii.

Art.399 Rezervoarele cu clopot şi recipientele metalice trebuie să fie protejate împotriva descărcărilor electrice din atmosferă şi legate electric la o instalatie de protectie prin punere la pământ.

Art.400 Fiecare rezervor cu clopot trebuie să fie prevăzut cu cel puţin un indicator de nivel amplasat în loc vizibil şi bine iluminat. Nivelele maxim şi minim admise ale clopotului trebuie să fie marcate vizibil.

Art.401 Rezervoarele cu clopot tebuie să fie prevăzute cu o supapă de sigurantă.

Art.402 Rezervoarele cu clopot trebuie să fie prevăzute cu un sistem de afarmă care să intre în functiune la atingerea nivelelor maxim şi mininim admisibile ale clopotului.

Art.403 Pentru prevenirea îngheţării trebuie prevăzut un sistem de încălzire a apei la rezervorul de clopot pe timp friguros.

Art.404 În cazul în care clopotul nu este demontabil, acesta trebuie să fie prevăzut cel puţin cu o gură de vizitare şi un racord de aerisire.

Art.405 Rezervoarele cu clopot se vor proteja anticorosiv, prin vopsire cu vopsele anticorosive speciale (pe bază de silicati de zinc sau răşină P.C.).

27


b. Rezervoare balon

Art.406 Rezervoarele balon din fibre sintetice se amplasează în încăperi separate în care raportul dintre suprafeţele ferestrelor şi pardoselii să fie de cel puţin 1/10, iar geamurile să fie termoabsorbante. Aceste încăperi vor fi încălzite pe timp friguros la + 5° C şi dotate cu termometre.

Art.407 Rezervoarele balon trebuie prevăzute cu manometre cu contacte electrice conectate la un sistem de alarmă.

Art.408 Rezervoarele balon trebuie prevăzute cu supape de sigurantă.

Art.409 Evaporatoarele calde trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv automat de reglare a temperaturii agentului termic din baie, care să comande un sistem de alarmă în cazul depăşirii limitelor da temperatură.

Art.410 Evaporatoarele calde trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv automat de supraveghere a temperaturii oxigenului şi azotului gazos la ieşirea din evaporator, care să comande un sistem de alarmă în cazul depăşirii valorilor prescrise.

Art.411 Toate elementele statiei, rezervor, evaporator, pompă vor fi legate la o instalatie de punere la pământ.

c. Depozitarea recipientelor-butelie

Prescriptii de proiectare la depozitarea recipienielor-butelie

Art.412 Depozitarea recipientelor-butelie pline sau goale se va face în încăperi sau aer liber (constructie semideschisă de tip şopron îngrădit, executat din materiale incombustibile, care protejează recipientele-butelie împotriva razelor solare, intemperiilor şi intervenţiei persoanelor străine).

Art.413 Depozitele trebuie să se găsească la parter, în constructii independente neetajate şi să fie construite din materiale necombustibile. În cazul depozitării recipientelor butelii în încăperi, uşile trebuie să se deschidă în afară, iar geamurile să fie mate sau vopsite în alb.

Art.414 Pardoselile din depozite trebuie să fie plane, nealunecoase şi construite din material care să excludă posibilitatea producerii de scântei în caz de lovire.

d. Staţii de îmbuteliere

Prescripţii de proiectare pentru staţii de îmbuteliere

Art.415 Statiile de imbuteliere se amplasează şi construiesc luându-se seama de prevederile normativului departamental P.D. 43-88.

Art.416 Rampele de încărcare trebuie să fie prevăzute cu manometre înregistrative, pentru verificarea presiunii de încărcare a tuburilor.

Art.417 Rampele pentru încărcarea şi descărca recipientelor-butelie se amplasează în lungul depozitelor de recipiente goale şi recipiente pline.

Art.418 Rampele pentru încărcarea şi descărcarea recipientelor-butelie vor fi prevăzute cu acoperiş.

Art.419 Distanţa dintre două boxe de umplere amplasate paralel trebuie să fie de cel putin 2,5 m (măsurată între centrele recipientelor-butelie alăturate).

Art.420 Pentru presiuni de încărcare diferite trebuie să se amenajeze boxe diferite.

Art.421 Bateriile de recigiente sau vehiculele (remorci) cu recipiente legate între ele se vor încărca numai în boxe de umplere special amenajate în aer liber.

Art.422 Consumarea oxigenului sau azotului din recipientul-butelie se face numai prin intermediul unui reductor de presiune destinat exclusiv pentru oxigen sau azot.

28


Art.423 Camera de joasă presiune a reductorului trebuie să fie prevăzută cu un manometru construit şi marcat special pentru oxigen sau azot şi cu o supapă de siguranţă cu arc, reglată la presiunea maximă de lucru a aparatului consumator. Camera de înaltă presiune trebuie să fie prevăzută, de asemenea, cu un manometru special pentru oxigen sau azot.

Art.424 Amplasarea staţiilor de stocare-evaporare a oxigenului sau azotului lichid se face în conformitate cu prevederile normativului departamental P D. 43-74. .

Art.425 La amplasarea statiilor de stocare-evaporare se va avea grijă ca aceasta să nu se facă în zone cu vibratii sau şocuri puternice (de ex. lângă sectiile de forjă).

Art.426 Terenul pe care se amplasează staţia, inclusiv rampa pentru autocisterne, trebuie să fie acoperit pe întreaga suprafaţă cu un strat de beton antiscântei cu calcar.

Art.427 Se interzice utilizarea pe perimetrul staţiei a asfaltului, bitumului sau a materialelor poroase cu nisip, rumeguş etc.

Art.428 Întreg perimetrul staţiei trebuie să fie îngrădit, pentru prevenirea accesului persoanelor străine şi marcat cu indicatoare de securitate (pericol de explozie, interzicerea focului etc.)

Art.429 În cazul în care statia este amplasată pe lângă un drum de circulatie curentă se vor instala bariere pentru oprirea circulatiei în zona respectivă în timpul transvazării sau la executarea unor interventii.

Art.430 Pentru păstrarea pieselor de schimb, a sculelor şi degresantului trebuie să fie prevăzută cel puţin o încăpere pentru fiecare din aceste grupe.

Art.431 Pentru personalul de deservire a statiei se va prevedea o încăpere din interiorul căreia trebuie să fie posibilă supravegherea statiei.

Art.432 Evaporatoarele reci sau calde trebuie să fie prevăzute pe conducta de evacuare a oxigenului sau azotului gazos cu o vană de închidere şi un manometru.

Art.433 Evaporatoarele reci sau calde trebuie să fie prevăzute cu o supapă de siguranţă.

e. Depozitarea oxigenului şi azotului lichid

Art.434 Rezervoarele de stocare a oxigenului şi azotului lichid trebuie să fie de constructie specială, cu pereţi dubli. Spaţiul dintre rezervor şi mantaua exterioară trebuie să fie vidat şi să conţină material termoizolant.

Art.435 Rezervoarele de stocare se amplasează deasupra solului, în aşa fel încât să fie posibilă verificarea mantalei exterioare.

Art.436 Rezervoarele de stocare se amplasează în aer liber.

Art.437 Rezervoarele pentru oxigen şi azot trebuie să fie prevăzute cu supape de sigurantă, manometre pentru măsurarea presiunii oxigenului sau azotului gazos, vacuumetre pentru măsurarea vidului din spaţiul dintre rezervor şi mantaua exterioară a acestuia, aparat indicator al cantitătii de oxigen sau azot lichid din rezervor, regulator de presiune cu sistem de alarmare.

Art.438 Aparatele de măsură şi control, precum şi organele de închidere şi de reglare trebuie să fie prevăzute cu inscripţii clare.

Art.439 În instalaţiile cu compresoare de aer şi detentoare unse cu ulei se vor prevedea, în conducta pentru oxigen lichid dintre blocul separator şi rezervorul de stocare, filtre suplimentare din materiale necombustibile.

Art.440 Pardoseala locurilor de transvazare a aerului şi oxigenului sau azotului lichid trebuie să fie din materiale anorganice care nu produc scântei, fără pori si fără crăpături.

f. Autocisterne pentru transportul oxigenului şi azotului lichid

Prescripţii de proiectare pentru autocisterne utilizate la transportul oxigenului lichid

29


Art.441 În conformitate cu prevederile Decretului 328/86, autocisternele pentru transportul oxigenului sau azotului lichid fac parte din categoria autovehiculelor care transportă încărcături periculoase şi trebuie să fie dotate şi inscriopţionate ca atare.

Art.442 Autovehiculele pentru transportul recipientelor-butelie încărcate cu oxigen sau azot trebuie să fie dotate cu: covor de cauciuc, teavă de eşapament în fată şi inscripţionare pe obloane.

Art.443 Autocisternele pentru transportul oxigenului sau azotului lichid trebuie să fie autorizate special de către organele în drept ale Ministerului de Interne.

Art.444 Autocisternele pentru transportul oxigenului şi azotului lichid trebuie să fie astfel construite încât cisterna şi rampa de ventile să fie protejate de constructia şasiului în caz de accident de circulţie.

Art.445 Autocisterna trebuie să fie dotată cu evaporator propriu, supapă de sigurantă, manometru pentu măsurarea presiunii oxigenului sau azotului gazos, vacuummetru pentru măsurarea vidului din spaţiul izolator, aparat indicator al cantitătii de oxigen azot lichid din autocisternă.

Art.446 Elementele rampei de ventile trebuie să fie prevăzute cu inscripţii clare.

Art.447 Rampa de ventile trebuie să fie prevăzută cu uşi dotate cu încuietori.

Art.448 Autocisternele trebuie să fie prevăzute cu un manometru care să indice presiunea oxigenului sau azotului. Acesta trebuie amplasat în aşa fel încât să poată fi citit din cabina conducătorului în timpul deplasării.

Art.449 Pe cabina conducătorului trebuie să fie instalat un girofar de culoare galbenă care va fi pus în functiune când autocisterna circulă încărcată.

Art.450 Pe partea din spate a autocisternei se va scrie vizibil cu litere înalte de cel puţin 100 mm "Transport de oxigen lichid. Păstraţi distanţa" sau "Transport de azot lichid. Păstraţi distanţa".

Art.451 Autocisternele trebuie să fie prevăzute cu 2 tuburi metatice de protectie pentru transportul şi păstrarea furtunurilor necesare transvazării.

Art.452 Pompele pentru transvazare vor fi prevăzute cu un manometru şi un dispozitiv de sigurantă împotriva depăşirii presiunii.

Art.453 Autocisternele trebuie să fie dotate cu saboţi pentru calarea roţilor.

Art.454 Autocisternele trebuie să fie dotate cu scule care nu produc scântei, pentru interventii la rampa de ventile şi racordarea furtunurilor.

g. Conducte pentru oxigen sau azot

Prescriptii de proiectare la conductele pentru transport oxigen sau azot

Art.455 Conductele pentru oxigen se vor confecţiona numai din materiale anorganice.

Art.456 Conductele pentru oxigen confectionate din oţel vor fi prevăzute cu tronsoane din cupru opritoare de flacără dispuse orizontal, conform prevederilor normativului departamental P.D. 43-88.

Art.457 Materialele garniturilor de etanşare ale conductelor pentru oxigen sau azot precum şi izolatiile vor fi din materiale necombustibile.

Art.458 Vopsirea conductelor pentu oxigen sau azot gazos se va face cu o vopsea sau lac, conform prevederilor normativului P.D. 43-88.

Art.459 Posturile de utilizare a oxigenului sau azotului trebuie să fie realizate conform prevederilor din art.461, 462, 463, 464.

Art.460 Ţeava de coborâre a postului de utilizare va fi racordată la partea superioară a conductei de oxigen sau azot, prin intermediul unei bucle, pentru prevenirea pătrunderii apei de condens şi a impurităţilor.

Art.461 Ţeava de coborâre va fi prevăzută cu un ventil de închidere.

30


Art.462 Robinetul de serviciu cu ventil, împreună cu reductorul de presiune, se vor monta în avans de ventilul de închidere cu ajutorul unui racord în formă de "T".

Art.463 Capătul ţevii de coborâre va fi închis cu un dop filetat pentru a se putea efectua evacuarea impuritătilor din ţeavă.

Art.464 Se interzice pozarea conductelor de oxigen sau azot sub tencuială.

Art.465 Se interzice pozarea conductelor de oxigen sau azot în canale împreună cu conducte pentru gaze sau lichide inflamabile, în medii corosive sau conductori electrici.

Art.466 Suporţii conductelor pentru oxigen sau azot trebuie să fie din materiale anorganice.

Art.467 La pozarea conductelor de oxigen sau azot pe pereţi şi stâlpi împreună cu alte conducte distanţa dintre pereţii conductelor va fi cel puţin 250 mm.

Art.468 Conducta pentru oxigen sau azot nu va fi prevăzută cu o îmbinare cu garnitură de etanşare în punctele de încrucişare cu alte conducte. Distanţa minimă de la îmbinare la punctul de încrucişare va fi de 3 m.

Art.469 Trecerile conductelor prin pererţi se vor face prin tuburi de protectie.

Art.470 Conductele pentru oxigen sau azot trebuie să fie pozate în pantă de cel puţin 3. În punctele cele mai joase trebuie să fie prevăzute dispozitive de drenare protejate împotriva îngheţului.

Art.471 Conductele subterane trebuie să fie îngropate sub nivelul de îngheţ.

Art.472 Conductele îngropate vor fi protejate împotriva curenţilor vagabonzi prin măsuri adecvate (ex. protecţia catodică).

Art.473 Schimbarea de directie a conductelor pentru oxigen sau azot se va realiza numai prin curbe cu raza interioară cuprinsă între 5-20 x D, (D fiind diametrul exterior al conductei).

Art.474 Conductele pentru oxigen sau azot lichid prevăzute la ambele capete cu organe de închidere trebuie să fie prevăzute cu supape de sigurantă.

Art.475 Rezistenţa electrică de trecere dintre, flanşe nu trebuie să depăşească 0,03 .

Art.476 Conductele care duc la boxele de umplere trebuie să fie prevăzute după organul de închidere principal cu:

- supape de sigurantă în cazul în care presiunea de umplere a recipientelor este inferioară presiunii din reţea;

- manometre de contact legate la un sistem de alarmă care se declanşează la atingerea presiunii maxime admise;

- robinete de închidere.

Art.477 Robinetele de închidere, de pe conductele care duc la boxele de umplere, trebuie să fie amplasate în spatele unor scuturi de protecţie traversate numai de tijele lor.

Art.478 În aval de robinetele de închidere, conductele trebuie să fie prevăzute cu câte un manometru şi robinet de descărcare.

Art.479 Conducta de oxigen sau azot sub presiune trebuie să fie prevăzută înainte de intrarea ei în staţia de imbuteliere cu un organ de închidere principal uşor accesibil.

Art.480 Pe conducta de evacuare a azotului din uscătorul de silicagel trebuie să fie prevăzut un filtru pentru reţinerea prafului de silicagel.

C. Armături

Art.481 Armăturile pentru evacuarea oxigenului sau azotului lichid se vor executa, pe cât posibil, cu comandă de la distantă. Dacă aceasta nu este posil armăturile vor fi amplasate în spatele unor scuturi de protectie.

Prescripţii de proiectare a armăturilor la oxigen

31


Art.482 Armăturile pentru oxigen se vor livra şi monta numai degresate.

Art.483 Armăturile pentru oxigen trebuie să fie marcate ca atare (de ex.: prin imprimare în relief, plăcuţe etc.).

Art.484 Armăturile pentru oxigen trebuie să fie robuste şi, în funcţie de presiunea şi temperatura de lucru, să fie din cupru, bronz, alamă sau oţel inoxidabil etc., conform prevederilor normativului P.D. 43-88.

Art.485 Conductele de purjare trebuie să fie astfel dispuse încât să nu fie posibilă accidentarea persoanelor în timpul purjării.

Art.486 Manometrele de oxigen trebuie vopsite în culoarea albastră, vor purta inscriptia "OXIGEN", "A SE FERI DE ULEI ŞI GRÂSIMI", şi trebuie protejate în aşa fel ca la eventuale defectiuni să nu accidenteze personalul, iar presiunile maxime admise să fie marcate cu roşu.

Art.487 Conductele şi recipienţii de oxigen şi alte fluide din instalatii de oxigen se vor marca distinctiv prin vopsire în culori convenţionale, conform standardelor în vigoare (STAS 5189-69).

Art.488 Se vor utiliza supape de siguranţă de constructie închisă. Aceste supape de siguranţă trebuie să fie prevăzute cu conducte de evacuare care să asigure o evacuare nepericuloasă a gazului (de ex. în conducta de aspirare a compresorului, deasupra acoperişului etc.)

Art.489 Armăturile, aparatele de măsură şi control şi dispozitivele de siguranţă trebuie să corespundă prevederilor din instructiunile ISCIR C4; C5 şi C25.

Art.490 Aparatele de măsură şi control vor fi centralizate în tablouri de comandă. În instalaţiile unde sunt trepidaţii şi zgomote intense, tablourile de comandă se vor instala în camere fonoizolante.

Art.491 Tijele de actionare ale robinetelor şi ventilelor trebuie să fie asigurate împotriva deşurubării lor complete.

D. Degresanţi

Prescripţii de proiectare la utilizarea degresanţilor

Art.492 Proiectantul va prevedea pentru spălarea personalului care lucrează cu degresanţi (tetraclorură de carbon, tricloretilenă, tetracloretilenă) săli de baie şi instalaţii sanitare.

Art.493 Lucrul cu degresanţi (solvenţi ai grăsimilor) se va executa de preferinţă în aer liber sau în încăperi ventilate, astfel încât concentraţia de vapori în atmosferă să se menţină sub valoarea concentraţiei maxime admise de N.PM.

Se va ţine seama că vaporii degresanţilor sunt mai grei decât aerul şi se acumulează în partea de jos a locurilor de muncă.

E. Materiale termoizolante

Art.494 Materialele termoizolante utilizate trebuie să fie necombustibile.

32

ip ssm oxigen

Documents