ipa jurnal - decembrie 2012
DESCRIPTION
Revista oficiala a Asociatiei Internationale a Politistilor, Sectia RomanaTRANSCRIPT
IPA Jurnal și Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română vă urează
Sărbători fericite și un An Nou plin de realizări!
La Mulți Ani 2013!
SECȚIA ROMÂNĂ
ASOCIAȚIA
INTERNAȚIONALĂ
A POLIȚIȘTILOR
IPA JURNAL
SERVO PER AMIKECO!
Decembrie 2012
PRECIZARE: Dl. Florin Zagoneanu, ales pentru unul din posturile de
vicepreședinte, a încetat activitatea în cadrul Secției Române a IPA la data de 15
noiembrie 2012, demisionând din motive personale.
COMITETUL EXECUTIV NAȚIONALIPA SECȚIA ROMÂNĂ
TREZORIER NAȚIONAL Ec. dr. Florian Safta
VICEPREȘEDINTE Marcel Ostafi
PREȘEDINTE Prof. univ. dr. Costică Voicu
SECRETAR GENERAL Dr. Ion Mircea Gherghiță
VICEPREȘEDINTE Gheorghe Moldovan
VICEPREȘEDINTE Florin Olaru
Mesajul Președintelui Internațional, Pierre‐Martin Moulin
Congresul Mondial de la Eilat în imagini
Biroul Executiv Permanent (PEB)
Congresul IPA Secția Română, Ediția a V‐a
Regiunea 1 Bistrița Năsăud. 10 ani de colaborare. IPA Warren Germania ºi IPA Regiunea 1 Bistriþa
Nãsãud
Regiunea 1 Bacãu. Polițiștii din Perugia, întâlnire oficială la Bacău
Regiunea 1 Harghita. Ediția a VI‐a a taberei de vară. Prieteni fără limită de vârstă
Regiunea 1 Harghita. Relații interzonale. IPA Ungaria, competiție tactico‐aplicativă
Regiunea 4 Maramureș. Oaspete de vază. Asociația de protecție civilă din Jasz‐Nagykun‐Szolnik a
împinit 10 ani
Regiunea 2 Alba. Ungaria, Budapesta. Invitație la bal
Regiunea 1 Timiș. Colaborare și prietenie. Concurs de tir la Szeged
IPA Secția Română și Regiunea 6 București.M.A.I. a predat armele jurnaliștilor. Cupa presei la tir
� ediþia 2012
IPA Pol Cap. Pescuit pe balta Nucetu 1
Regiunea 1 București. Cei mai buni în Croația. Locul I la fotbal pentru IPA Regiunea 1 București
Regiunea 1 Alba. Cinci luni de fotbal la campionatul ”Liga polițiștilor”
Regiunea 2 Alba.Minifotbal și tenis de câmp. Alba 2, iubitoare de activități sportive
Regiunea 2 Argeș. Cupa 13 septembrie. Minifotbal în cinstea Zilei pompierilor din România
Regiunea 1 Ialomița. Poliția Urziceni, campioană la ”Cupa prieteniei la fotbal”
Prefectul Poliþiei Capitalei, generalul (rez.) Gabriel Marinescu
Infracþiuni specifice mediului penitenciar. Introducerea de obiecte interzise
Hobby. Culturist de performanță. George Preda,
profil de învingãtor
Hobby. Din dragoste pentru apă. Ion Țurcan, un
sportiv de excepție
Hobby. Record personal. Dan Gârleanu, membru
al Regiunii 1 Bacãu, a strãbãtut în fugã creasta
munților Făgăraș în mai puțin de 24 de ore
Hobby. Portret de artist. Andrei Marian Moga
Regiunea 4 Maramureș. IPA Regiunea 2
Maramureș susține artiștii români
Recenzie. �Criminalitatea corportatistã, între
criza economico‐financiară și frauda
transnațională”, autori: dr. Costică Voicu, dr.
PetricãMihail Marcoci, dr. Adriana Camelia
Voicu
Recenzie. �Adevãruri încã nespuse�, autor col.
(r) Dorin Oidã
Recenzie. �Pândã neîntreruptã�, autor gr. (r)
Lazãr Cârjan
Regiunea 1 București. Susținătorii lecturii. IPA
Regiunea 1 București, premiată la Salonul de
carte al M.A.I.
Dispoziþia Biroului Executiv Permanent
1. Îmbunătățirea impactului
social al IPA printro mai bunã
recunoaștere a Asociației în lume
și mai mult sprijin pentru secțiile
care au nevoie.
2. Furnizarea de sprijin pentru programul de case, IPA prin simplificarea
și modernizarea documentelor oficiale.
Dragi prieteni IPA,
Congresul Mondial și Săptămâna Prieteniei desfășurate în
Eilat, Israel, au rãmas deja în urmã.
Trebuie să mulțumesc prietenilor noștri pentru
ospitalitatea lor și pentru profesionalismul demonstrat în
organizarea acestor evenimente. A fost un mare succes!
Am plecat �pe mare" cu o nouã echipã a Biroului Executiv
Permanent (PEB). Velele sunt înălțate și trebuie să găsim
acum vântul potrivit pentru a porni întro croazierã ce
îndeplinește așteptările tuturor membrilor.
Sãptãmânile ce vor veni vor permite ca fiecare membru
PEB să își stabilească obiective simple, concrete, realiste și
realizabile în timp, bazându‐se pe următoarele direcții:
În numele boardului internațional vă mulțumesc pentru încrederea pe care ne‐o acordați. Fiți siguri de motivația și dorința
noastră de a dezvolta Asociația. Comunicarea și transparența trebuie să fie crezul nostru comun. Nu ezitați să comunicați cu
noi în orice moment! Sunt deschis la dialog total în spiritual IPA și spre binele comun al Asociației!
Servo per Amikeco!
PierreMartin Moulin
Președinte Internațional
IPA
CONGRESULMONDIAL DELA EILAT ÎNIMAGINI
PierreMartin Moulin (Elveția) –
Președinte Internațional IPA (IP)
Gal Sharon (Israel) – Vicepreședinte
1 & Președinte al Comisiei
Internaționale Sociale (ISC)
Werner Busch (Germania) �
Vicepreședinte 2 & Președinte al
Comisiei Relații Externe (ERC)
Kees Sal (Olanda) – Vicepreședinte 3
& Președinte al Comisiei
Profesionale Internaționale (IPC)
Georgios Katsaropoulos (Grecia) �
Secretar General Internațional &
Președinte al Comisiei Internaționale
Interne (IIC)
Stephen Crockard (Marea Britanie)
� Asistent al Secretarului General
Internațional & Președinte al
Comisiei Internaționale Culturale
(ICC)
Romain Miny (Luxembourg) �
Trezorier Internațional (IT)
Wolfgang Gabrutsch (Austria) �
Asistent al trezorierului
internațional (AIT)
Michael Odysseos (Cipru) �
Consilier IPA
Michael Walsh (Irelanda) � Auditor
Intern
Demetris Demetriou (Cipru) �
Auditor Intern
Deoarece toți membri PEB sunt membri IPA, ei vor servi Asociația independent de intresele propriilor secții și vor acționa
exclusiv pentru bine acesteia.
La cel de‐al XX‐lea Congres Mondial IPA, desfășurat în perioada 4‐9 septembrie 2012 la Eilat, Israel, au fost aleși membri
noului Birou Executiv Permanent Internațional, fostul președinte, Michael Odysseos (Cipru), fiind ales pentru funcția de
consilier.
Biroul Executiv Permanent (PEB) este format din membri ai Asociației
Internaționale a Polițiștilor aleși pe o perioadă de trei ani la Congresul
Mondial IPA. PEB răspunde de managementul Asociației și de
implementarea deciziilor luate de către Consiliul Executiv Internațional
(IEC). De asemenea, are puterea de a acționa pe baza deciziilor IEC în
orice problemã necesitã rezolvare imediatã.
Întâlnirile PEB sunt găzduite cel puțin o dată pe an de Secțiile Naționale și au
rolul de a verifica modul de administrare al Asociației.
BIROUL EXECUTIV
PERMANENT
PEB
COMPONENȚA PEB
CONGRESULIPA SECȚIA ROMÂNÃA AJUNS LA CEA DEA
V‐A EDIȚIE
Anul acesta, ediția a V‐a a
Congresului Național al IPA Secția
Românã a adus la un loc peste 300
de reprezentanți din 151 de regiuni
teritoriale (delegați și observatori).
Alături de aceștia, la evenimentul ce
a avut loc la Rin Grand Hotel din
București, în perioada 14‐15
septembrie, au luat parte și invitați
ai Secțiilor Naționale IPA din Cipru,
Cehia, Franþa, Grecia, Letonia,
Republica Moldova, Serbia ºi
Turcia.
Activitatea a început cu intonarea
imnului de stat al României, urmat
de cel al IPA. La propunerea
Preºedintelui Comitetului Executiv,
care ia evocat pe membrii
organizaþiei trecuþi în nefiinþã în
perioada scursã de la precedenta
reuniune naþionalã ºi în special a
fostului Secretar General ºi membru
fondator al Secþiei Române, dl.
generalul lt. (r) Iulian Medrea, sa
pãstrat un moment de reculegere.
Domnul chestor de poliþie Doru
Dumitrescu, adjunct al șefului
Departamentului Ordine ºi
Siguranþã Publicã, a dat citire
cuvântului adresat de dl. Mircea
Duºa, ministrul Administraþiei ºi
Internelor, participanþilor la
aceastã importantã manifestare. I
au urmat la microfon reprezentanþii
secþiilor IPA Turcia, IPA Lituania,
IPA Serbia ºi IPA Rep. Moldova, care
au þinut sã adreseze salutul
membrilor IPA din þãrile pe care le
reprezentau, pentru secþia noastrã
naþionalã.
Conform ordinei de zi, dl.
preºedinte prof. univ. dr. Costicã
Voicu a prezentat în sintezã
Raportului de activitate pentru
perioada supusã analizei.
Similar a fost prezentat bilanþuleconomicofinanciar de cãtre dl.
trezorier naþional, ec. dr. Florian
Safta.
În finalul acestui moment, dl.Nicolae Chesnoiu, preºedintele
Comisiei de cenzori, a expus
concluziile organismului pe carel
Delegaþii regiunilor IPA din întreaga þarã au avut la dispoziþie un amplu
chestionar referitor la propunerile de modificare ale Statului ºi
Regulamentelor ce guverneazã activitatea curentã a Asociației.
În ziua de 15 septembrie, dupã
prezentarea candidaþilor pentru
funcþiile din Comitetului Executiv
Naþional ºi din Comisia de cenzori,
sa procedat la prezentarea
modalitãþii de votare ºi a aplicaþiei
digitale ce urma sã prezinte în timp
real numãrarea voturilor. Totodatã
sa stabilit comisia de numãrare ºi
validare, au fost distribuite
buletinele de vot ºi sa efectuat
alegerea propriuzisã. În urma
acestei operaþii minuþioase,
Comitetul Executiv Naþional al
Secþiei Române a primit urmãtoarea
configuraþie: Preºedinte Costicã
Voicu, Secretar General � Ion Mircea
Gherghiþã, Trezorier naþional �
Florian Safta, Vicepreºedinte 1 �
Florin Zagoneanu, Vicepreºedinte 2 �
Gheorghe Moldovan, Vicepreºedinte
3 Florin Olaru, Vicepreºedinte 4 �
Marcel Ostafie. În Comisia de cenzori
au fost aleºi dl. Nicolae Chesnoiu �
Preºedinte, dl. Ilie Cãlãraºu ºi dna
Carmen Þuicu membri.
La cina festivã ce a încheiat
activitatea, dl. preºedinte Costicã
Voicu ia prezentat pe membrii
noului Comitet Executiv Naþional ºi a
oferit delegaþilor strãini diplome de
participare. Având în vedere cã
lucrãrile Congresului al Vlea al
Secþiei Române sau desfãºurat sub
egida celor douã decenii scurse de la
înfiinþarea acesteia, mai mulþi
membri fondatori au primit
Certificate de merit.
Premiul Tinereþii, instituit pentru
celebrarea Zilei IPA România, a fost
acordat subinspectorului George
Octavian Nicolae, membru IPA, care
sa distins prin rezultatele la
învãþãturã de la Academia de Poliþie
A.I.Cuza, absolvitã în toamna acestui
an.
Un moment special a fost rezervat unui invitat strãin, dl.
Loic Thetio, membru al Secției Franceze. Acesta a primit
din partea presedintelui Asociației Internaționale a
Polițiștilor, dl. Costică Voicu, o plachetă de onoare pentru
recunoașterea celor peste 21 de ani de când realizeazã o
lungã serie de acțiuni umanitare în județul Maramureș.
De menţionat este și gestul colegilor de la Regiunea 1
Galaþi, care au realizat un reuºit bust al celui care a fost
generalul Iulian Medrea, membru fondator ºi Secretar
general al Secþiei Române a IPA. Lucrarea se afã expusã la
sediul central al Asociației.
Acordarea plachetei de onoare de cãtre
dl. gr. prof. dr. Costicã Voicu dl. Loic Thetio
În zilele ce au precedat Congresul, a ieºit de sub tipar ºi cartea «Pândã neîntreuptã», scrisã de dl. prof. univ. dr. Lazãr
Cârjan, pe baza memoriilor generalului Iulian Medrea. Volumul, realizat cu sprijinul Secþiei Române, a fost distribuit
participanþilor la reuniune.
Dr. Ion Mircea Gherghiță
Secretar General IPA Secția Română
,,Printre aceºti funcþionari
poliþieneºti, atât din serviciile
centrale, cât ºi exterioare, sunt
mulþi buni ºi bravi, niºte adevãraþi
chinuiþi ai datoriei, ai celei mai
trudite slujbe, care au înþeles ºi au
ºtiut adeseori sã înlocuiascã
lipsurile ºi neajunsurile serviciului
cu frânturi rupte din sufletul lor
românesc, din acel suflet care nu
cunoaºte ceva mai presus decât
îndeplinirea cu sfinþenie a
datoriei, împinsã pânã la
sacrificiul suprem pentru rege ºi
þarã!
Aceºtia [sunt] soldaþi devotaþi ai
ordinei româneºti, slujbaºii
serviciului nostru plin de
abnegaþii ºi vicisitudini, dar fãrã
glorie, criticaþi adesea cu o
regretabilã ºi culpabilã
superficialitate, din care mulþi pot
fi asemãnaþi ºi ar merita
titulatura de �eroi fãrã nume��.
Dr. Eugen Bianu, subdirector
PREFECTUL POLIÞIEI CAPITALEI
GENERALUL (REZ.) GABRIEL
�GavrilãBerilã�Generalul în rezervã Gabriel Marinescu. �Gavrilã�, aºa lau ºtiut
contemporanii. Sau �Prefectul poliþiei�. Toatã lumea a vorbit
despre el. e la puºtii care vindeau ziare la Piaþa Rosetti ori pe bd.
Regina Elisabeta, în faþa Eforiei, la simplii trecãtori pe la biserica
Zlãtari, microbiºtii ºi fotbaliºtii interbelici, curvele de pe
Griviþei, unde fãcea Prefectura Poliþiei razii, ºi matroana de la
,,Crucea de Piatrã�, ori ºefii partidelor politice, miniºtrii ºi
afaceriºtii vremii, cine na auzit de Gavrilã Marinescu? Cine nu
ia rostit mãcar odatã numele? Cu teamã, cu recunoºtinþã, cu
admiraþie, cu urã de moarte, cu invidie�
Curajos luptãtor, acoperit de glorie în primul rãzboi mondial,
cavaler al Ordinului ,,Mihai Viteazul�, Marinescu a fost primul
carea construit pentru poliþie clãdiri, astfel încât, pentru prima
oarã în istorie poliþiºtii nu au mai trãit precum câinii de pripas.
Preºedinte al Federaþiei Române de Fotbal, al Clubului ,,Venus�,
sforar politic, om de lume, manipulator de informaþii, un dur.
ªirul funcþiilor sale din poliþie este impresionant ºi ciudat:
prefect al Poliþiei Capitalei (11 iunie 1930 � 27 februarie
1937), prefect al Poliþiei ºi subsecretar de stat la Interne (27
februarie 1937 � 21 septembrie 1939), prefect al poliþiei ºi
ministru de Interne (21 septembrie � 28 septembrie 1939),
prefect al poliþiei ºi ministru de al Ordinii Publice (de la 28
septembrie 1939 ºi pânã la 27 noiembrie 1939, când predã
P.P.C. în mâinile generalului Rodrig Modreanu), Gavrilã a fost
fiecare în parte ºi toate la un loc.
Din viesparul de profitori de la Palatul Regal, în noaptea de 6/7
iunie 1930 sa ridicat ºi
el, pentru cã, cel mai mult a fost cunoscut sub ipostaza de
membru al camarilei regelui Carol al IIlea, de ,,poliþist� care ia
stat aproape suveranului.
�Epoca� ascensiunii lui sa suprapus peste cea a suveranului. ªi
dacã regele are o biografie care a nãscut ºi încã mai genereazã
controverse, cea a lui Gavrilã Marinescu nu avea cum sã fie
altfel. Cu toate aceste, în cazul lui nu au curs râuri de cernealã�
A fost ºi el unul din acei atât de huliþi �Homo regius�. Mai
vârstnic cu ºapte ani decât regele, la sprijinit în revenirea în
þarã, prin lovitura de stat (713 iunie 1930), ceea ce ia asigurat
un ascendent.
Ia stat aproape toatã perioada, inclusiv în timpul dictaturii
regale (19381940). Ia coperit afacerile murdare ºi
asasinatele. I se mai zicea ºi �Berilã�. Gavrilã era în floarea
vârstei când a ajuns prefect. A sfârºit groaznic, dupã zece ani,
îmbãtrânit, suferind, urât la faþã ºi la suflet, blestemat. În
apusul regimului, a tras totuºi linie, a rememorat trecutul sãu
murdar ºi sa dezis de rege ºi clica sa. Din pãcate, a fost prea
târziu. Încercând sã fugã din þarã, generalul a fost prins de
legionarii pe carei vânase. Sfârºitul lui Carol a însemnat ºi
sfârºitul lui Gavrilã. Numai cã regele a supravieþuit ºi a trãit
ca un paºã, în vreme ce generalul, câinele lui de pazã, a ajuns
deþinut la Jilava, a pierit ciuruit de gloanþe legionare, la 26/27
noiembrie 1940. De aceea zis, neprofesionalismul unora,
murdãrirea uniformei, sincopele în activitate, abuzurile,
influenþa nefastã a politicului trebuie cunoscute, pentru cã
istoria se scrie ºi pentru ca greºelile sã nu se mai repete.
,,Nimic nu se poate construi durabil, fãrã cunoaºterea
temeliilor, reprezentate de moºtenirea istoricã�, scria acad.
Florin Constantiniu.1
Gabriel Marinescu a vãzut lumina zilei la 7 noiembrie 1886, în Tigveni, un vechi satargeºean. Mama viitorului prefect, Joiþa (Zoe), a fost o femeie simplã, casnicã. Înschimb tatãl, Marin, a fost un strãlucit învãþãtor, atât în comunã, cât ºi în Bucureºti.Marin ajuns printro eroare de scripte sã poarte numele de Marinescu, cãci tatãl sãuse numea dupã familie Trandafir. Gavrilã a avut doi fraþi: cel mai mare, generalul dr.Nicolae Marinescu (18841963), a fost ministru al Sãnãtãþii ºi Asistenþei Sociale înmeteoricul guvern al patriarhului Miron Cristea (1938), în cel al generalului Gheorghe Argeºanu (1939), în guverul lui Constantin Argetoianu (1939) ºi, dupã rãzboi,în efemerul cabinet Constantin Sãnãtescu (23 august � 4 noiembrie 1944). Înguvernul Argeºanu a fost coleg chiar cu fratele sãu, Gavrilã, cel care ia reprimat pelegionarii asasini ai primministrului Armand Cãlinescu. Cel mai mic, Victor (18891953), a fost ofiþer în unitãþi militare bucureºtene, general ºi comandant al Regimentului de Jandarmi Pedeºtri Bucureºti, cu sediul lipit de cel al Prefecturii Poliþiei Capitalei, pe strada Eforiei Spitalelor Civile, strãmoaºa Ministerului Sãnãtãþii.
Fiu deînvãþãtor
Copilãria trezeºte amintiri ºinaºte ambiþii. Copil fiind, Gabriela cunoscut Bucureºtii, copilãrindla început întro modestã casãþãrãneascã de pe Calea Griviþei, înfaþa ªcolii de Poduri ºi ªosele,apoi pe strada ce poartã numeleboierilor Buzeºti, în casele unuianume Bãlu, proprietatemãrginitã de strada Polizu ºiCalea Griviþei, imobil aflat pelocul unde mai târziu a fostgrãdina Coºna.
Familia trãia modest, întro Capitalã care, laînceput de secol, îºi cãuta un drum înnoitor. Întoatã casa, toþi cinci se îngrãmãdeau doar întrocamerã ºi o biatã bucãtãrie strâmtã. Uneori, Marinescu ºi cei deo seamã cu el coborau la linia detramvai cu un cal de pe Buzeºti ºi aºezau câte opiatrã pe ºine, ori se luau adesea dupã Nicu, undeºirat pierdevarã, în redingotã ºi joben, cu aerede poet, care bãtea strãzile spre a vinde foi cupoezii compuse de el, recitândule în gura mare, ºitot hãlãduind captivat de tiradele neînþelesuluigeniu, viitorul prefect sa rãtãcit, fiind gãsit abiadupã câteva zile, adus de un negustor la ocircumscripþie de poliþie. A fost primul sã contactcu o branºã carei va da totul ºi îi va lua tot pe atât.
În mahalalele
Bucureºtilorsfârºitului deveac XIX
Copiii învãþãtorului dãdeau iama în porumbiºtile din apropiere, de unde se întorceau cu cãmãºile pline de ºtiuleþi, umblau pelângã Fabrica Luther, pe la Hala de vinuri, la �Regie�, ori la podul �La trei lulele�, la biserica Sf. Voievozi ale cãrei împrejurimi saupãstrat în mare parte, ori fãceau baie în Dâmboviþa, lângã uzina electricã, de unde ieºeau cãniþi de pãcurã ºi constatau cã li saumai furat ºi hainele. Înainte de a pleca la slujbã, tatãl sãu îi lua câteodatã dimineaþa la Piaþa Matache Mãcelaru unde fãceacumpãrãturi din cele necesare traiului ºi viitorul ministru a cunoscut aceastã lume de cartier muncitoresc ºi oarecum mãrginaºpe atunci.
1 În ,,Prefaþa�� la cartea lui HansChristian Maner, Parlamentarismul în România 19301940, Bucureºti, Ed. Enciclopedicã, 2004, p. V.
În 1890 familia sa mutat pe Calea Victoriei, în douã camere modeste din curtea bisericii Sf. NicolaeTabacu (azi la nr.180),situatã peste drum de Academia Românã, preotul paroh Ion Lãcureanu fiind consãtean, leat ºi absolvent de seminar teologiccu Marin Marinescu, iar bãieþii învãþãtorului petreceau cu cei doi bãieþi ai pãrintelui, umblând dupã lilieci în podul bisericii,trãgând clopotele ºi bãtând toaca, alergânduse prin grãdinile cu pomi ale megieºilor, petrecând în curtea Academiei ºi în cea
a Regiei Monopolului ori pe strada Emigrantului.
Viitorul prefect al Poliþiei Capitalei a fãcut
studii la Bucureºti, îndrumat de chiar
tatãl sãu, apoi la ªcoala Militarã din Iaºi
(intrã în clasa a Va la 20 august 1902 ºi
terminã clasa a VIIa la 17 iunie 1904).
Reiese clar din carnetul lui de rezervist cã
a trãit de mic printre militari. Urmeazã
apoi (din 16 iunie 1905), ªcoala Militarã
de Infanterie ºi Cavalerie din Dealul
Spirii, situatã pe locul unde se aflã Palatul
Parlamentului, aceasta din urmã
absolvitã cu rezultate foarte bune, la 1
iulie 1907, cu gradul de sublocotenent,
ºef al celei dea cincizecea promoþii.
Dupã absolvire, tânãrul sublocotenent afãcut parte din ofiþerii Batalionului 6Vânãtori. Pe umerii sãi tineri ºi pe cei aicamarazilor se sprijinea viitorul unei întregi armate. Trei ani mai târziu a fostavansat locotenent (1 iulie 1910), iar înpragul intrãrii României în rãzboi estecãpitan (1 aprilie 1915), în cadrul Regimentului 2 Vânãtori. Aºadar, un tânãrmilitar, am spune, de excepþie.
Cinstea de a servi înArmia Þãrii
2 Fl.ªinca, Gabriel Marinescu, ctitor, demon ºi prefect al poliþiei, ,,Adevãrul��, 2 iunie 2007. Gabriel Marinescu, vãtaf peste þara regelui Carol al IIlea, ,,Adevãrul��, 9 iunie
2007.
În vara anului 1913 locotenentul Marinescu a participat la ,,Campania dinBulgaria�, adicã cel deal doilea rãzboibalcanic, fiind mobilizat cu Regimentul6 Vânãtori. A fost comandant de companie mitraliere, la 23 iunie 1913,înapoinduse ºi fiind demobilizat la 27august 1913. Pentru aceasta a primitmedalia ,,Avântul Þãrii�. Dupãdeclaraþia de rãzboi a României faþã deAustroUngaria (14/27 august 1916),începând cu 15 iulie 1916 Marinescu afost iarãºi mobilizat cu întregul regiment ºi a plecat pe frontul primuluirãzboi mondial, cu Regimentul 2Vânãtori. Participã la rãzboi ºi este�demobilizat ºi menþinut sub arme� la1 iulie 1918, pentru ca în toamnaaceluiaºi an, la 28 octombrie sã fieiarãºi �mobilizat ºi trecut pe picior derãzboi�.Este o chestiune esenþialã în biografia
sa: viitorul prefect a luptat ºi evident a
ucis pentru þarã! Ieºea aºadar ,,cãlit
sufleteºte� din rãzboi. De aici însã ºi
sechelele, care ies la luminã târziu.
Avanseazã maior (1 aprilie 1917),locotenentcolonel (1 octombrie1921), colonel (1 octombrie 1926).Aºadar ia gradele oarecum la termen.Chiar ºi din postura de protejat alregelui Carol al IIlea ºi membru devazã al camarilei, abia dupã ºapte anide la numirea ca prefect al Poliþiei Municipiului Bucureºti (adicã în 1937),primeºte steaua de general, ceea ce, sãrecunoaºtem, în zilele de acum, cu,,ploaia de stele�, e cu totul de neconceput! Marinescu sa numãrat printrecei 310 ofiþeri care au primit OrdinulMilitar �Mihai Viteazul�, adicã ,,cel mai
Gabriel Marinescu a fost unbãrbat impozant, robust, care degajaenergie ºi putere. Pe când era colonel, în 1930, la o înãlþime de 1,75 m,avea 96 kg. Dacã nar fi fost descrisdin punct de vedere al semnalmentelor în carnetul ofiþerului în rezervã,ai fi jurat cã avea cel puþin 1,85, dacãnu mai mult. În fotografii ºi filmepare mai voinic. Un pãr castaniu închis, des, strãlucitor, uºor ondulat, pecarel pieptãna spre spate, iar maitârziu, când sa rãrit, îl purta cucãrare, încadra o faþã smeadã, maitârziu buhãitã ºi urâþitã, cu o fruntebombatã ºi înaltã ºi un nas drept. Doiochi cãprui ºi bulbucaþi te priveauporuncitor ºi tãios întotdeauna, chiarºi atunci când râdeau. Sprâncenelebine desenate, arcuite, întrebãtoare,perciunii întotdeauna tãiaþi la nivelulsuperior al lobului urechii, acolounde pune tâmplarul creionul. Dinarmatã ºia lãsat mustaþã, pe careºia purtato întotdeauna rãsucitã.Nu a avut semne particulare. Avea unscris frumos, înclinat spre dreapta, ocaligrafie îngrijitã, mãrturie aeducaþiei ºi a aplecãrii cãtre carte,cãpãtatã cu deosebire de la tatãl sãu.
Întrun interviu din 1934, declara:,,Apreciez foarte mult miºcareasportivã ºi sunt bucuros de sufragiiledin ce în ce mai numeroase care seadunã în jurul ei�. Sportul este un�tonic�; individul trebuia �sã fie permanent ocupat ºi sã vie seara acasãobosit ºi fiziceºte ºi intelectualiceºte,pentru a se culca imediat�. Gavrilãajunsese la 115 kg, dar nu demult,�când nu colecþionasem decât 85 kg,fãceam exerciþii de gimnasticã la Tirºi ridicam la haltere 100 kg cu ambele mâini�.
Portretrobot de
poliþist
Aceasta este funcþia sub care afost cel mai cunoscut Gavrilã � jupânal poliþiºtilor ºi gardienilor publici dinBucureºti. De fapt mulþi au scris cã elera, simplu ºi cuprinzãtor, �ºefulPoliþiei�, sau �prefectul poliþiei�, ceeace este greºit, pentru cã în ierarhie,superior lui, cel puþin teoretic, eradirectorul general al Direcþiunii Generale a Poliþiei (D.G.P.), instituþiacorespunzãtoare azi InspectoratuluiGeneral al Poliþiei Române. Practic,nimeni nu mai era deasupra lui, cuexcepþia regelui.În documente, colonelul în rezervã
Marinescu apare numit prefect al
Poliþiei Capitalei de la 1 iunie
(probabil pentru a se evita
similitudinea datei cu restauraþia
carlistã), însã este delegat efectiv cu
conducerea Prefecturii Poliþiei la 11
iunie 1930, fiind apoi titularizat la 8
mai 1931 ºi confirmat definitiv la 24
septembrie 1932.
A fost numit prin Decretregal,fãrã aprobarea prealabilã a guvernului, avantaj de care prefectul se vafolosi atunci când i se va cere demisiade cãtre þãrãniºti. Imediat dupã urcarea pe tron a lui Carol, Iuliu Maniudeclarase cã nu are încredere în prefectul poliþiei. Gavrilã Marinescu varãmâne doar prefect al Poliþiei Capitalei pânã la 23 februarie 1937.
În rãzboiul
balcanic
Prefect al Poliþiei
Capitalei
3 Fl. ªinca, Din istoria Poliþiei Române, Vol. 3, p. 211.
4 Potrivit ,,Carnetului ofiþerului în rezervã��, a fost delegat la prefecturã la 11 iunie 1930. În lucrarea G.Marinescu, Trei ani de prefectorat: 12 iunie 1930 � 12 iunie
1933, Bucureºti, Tipografia ,,Oltenia��, 1933, este aºadar precizatã explicit, chiar din titlu, data de 12 iunie.
Prefectura Capitalei
Potrivit art. 80 din Legea poliþiei, prefectul Poliþiei Municipiului Bucureºti, secretarul general al prefecturii, inspectorii ºi subinspectorii,chestorii ºi ºefii de poliþie, din oraºele de reºedinþã, se numeau prin Decret regal. Interesant este cã Gavrilã Marinescu a fost numit derege prefect al Poliþiei Bucureºtilor fãrã îndeplinirea cerinþelor legale. Imixtiunea suveranului a fost evidentã. Regele avea dreptul sãnumeascã numai pe ºeful guvernului ºi pe miniºtri, nicidecum sã se coboare la nivelul unui ºef de poliþie, fie el ºi al capitalei regatului.
Potrivit unui act normativ din 30 octombrie 1929, �Comisiunea instituitãpentru încadrarea ºi repartizarea funcþionarilor din administraþia centralã ºiexterioarã a ministerelor�, trebuia sã fie compusã din secretarul general alPreºedinþiei Consiliului de Miniºtri, secretarul general al ministerului respectiv ºi un funcþionar superior delegat special. Dar, potrivit art.16 al regulamentului, Direcþiunea Generalã a Poliþiei nu intra în atribuþiile comisiunii, ci în ceaprevãzutã în art. 211 din Legea poliþiei. În conformitate cu aceasta, PrefecturaPoliþiei Municipiului Bucureºti se afla în subordinea D.G.P., însã, odatã suit înscaun, Gavrilã Marinescu, uzând de numirea sa ºi de relaþia privilegiatã curegele, nu sa supus decât ministrului de Interne. Uneori nici acestuia. Depildă, o confruntare dintre ministru de Interne și prefectul Poliţiei Capitaleinu a dus la demiterea fireascã a prefectului, ci a marcat sfârºitul �coabitãrii�dintre Iuliu Maniu ºi rege.În ianuarie 1933, ministrul de Interne Ion Mihalache a cerut înlocuirea comandantului Jandarmeriei Constantin Dumitrescu, a generalului Ion Stângaciu , directorul D.G.P. ºi a prefectului Poliþiei Capitalei, întrucât, cu ocaziaAnului Nou, au acuzat guvernul de situația grea a țării și de dificultățile cucare s‐au confruntat angajații celor două instituții.
Șofer pedepsit
pentru cã a încãlcat legea
5 Este vorba de ,,Regulamentul pentru organizarea ºi funcþionarea comisiunii instituitã pentru încadrarea ºi repartizarea funcþionarilor din administraþia centralã ºi
exterioarã a ministerelor��, din 30 octombrie 1929, sancþionat prin Decretul 3605/1929 publicat în Monitorul Oficial nr. 242/ 30 octombrie 1929.
6 Potrivit Legii pentru organizarea ministerelor, din 2 august 1929, D.G.P. fãcea parte din M.I. C.Hamangiu, Codul General al României, vol. XVII, Bucureºti, Ed. Librãriei
,,Universala��, Alcalay & Co, p. 877.
7 Ion Stângaciu (1876, Iaºi?), studii militare, ofiþer în Batalionul 4 Vânãtori (19001904), luptãtor în primul rãzboi mondial, decorat cu Ordinul �Mihai Viteazul��, avansat
colonel (1917), comandant al ªcolii Superioare de Rãzboi (19221924), comandant al unor mari unitãþi din Bucureºti, director al D.G.P. (19311934), trecut în retragere
(1944).
Gabriel Marinescu a intrat în elitistul, pe atunci, corp al generalilor de Ziua Naþionalã, la 10 mai 1937, dupã ºapte ani de�prefectorat�, când deja fusese numit subsecretar de stat la Interne ºi la o vârstã rezonabilã � 51 de ani � nu cum avem în zilelede acum, generali fãrã armatã ºi pe deasupra doctori fãrã operã, avansaþi pentru merite închipuite, la câþiva ani peste 30.Trebuie sã spunem cã, fãrã a avea experienþã poliþieneascã, încã din primele zile ale mandatului sãu de poliþist bucureºtean,Marinescu a luat mãsuri drastice pentru combaterea bandelor care terorizau capitala în 1930, tâlhãrind, furând, luând taxe deprotecþie, fãcând scandaluri în locuri publice. Aºa cum rezultã dintrun articol de presã, desigur subiectiv, în ultimii ani aiconducerii lui Eracle Nicoleanu, toate cãpãtaserã amploare. Trãilã din Tei, Vasile Galben din Iancului, Tase Cuþitarul dinFerentari, Ghiþã ªtaif din Griviþei, Niþã Ciucã din Vãcãreºti, Buftea din Vitan erau tot atâþia interlopi lãsaþi sãºi facã mendrele.
Mai mult, colonelul Marinescu a infirmat public zvonurile potrivit cãrora urma sã fie schimbat: ,,Sunt ºi rãmân prefect al Poliþiei
Capitalei numit prin decret regal ºi numai prin decret regal pot fi înlocuit�.
Suveranul a refuzat sã semneze proiectul de decret de demitere. De fapt, regele lar fi dorit ministru de Interne chiar pe Gavrilã,
pentru cã era ,,mai supus ºi mai de încredere decât Mihalache�. Jignit, la 8 ianuarie, ministrul a demisionat ºi în semn de
solidaritate, la 12 ianuarie premierul Iuliu Maniu a înaintat regelui demisia cabinetului sãu.
Subsecretar destat ºi ministru
al OrdiniiPublice
Marinescu a îndeplinit doar funcþia de prefect al Poliþiei Capitalei din 11 iunie1930 ºi pânã la 23 februarie 1937, când este numit subsecretar de stat laMinisterul de Interne, ºef al Departamentului Internelor, dar cumulândtotodatã ºi vechea funcþie10. În lipsa altor surse, credem cã aceasta sa fãcut lacererea expresã a lui, dorind sã aibã controlul nemijlocit al Poliþiei Capitalei.La remanierea guvernului din 27 februarie 1937, premierul Tãtãrescu apreluat ºi portofoliul Internelor, iar Gavrilã Marinescu a fost numit subsecretar de stat aici. A ocupat aceastã demnitate pânã la 14 noiembrie 1937,ministru de Interne fiind liberalul Gheorghe Tãtãrescu, care, la rândul sãu,cumula ºi funcþia de preºedinte al Consiliului de Miniºtri11. Un cabinet deindispensabili ai regelui. Prin intrarea lui Gabriel Marinescu în guvern seoficializa de fapt intrarea ,,gãºtii de la palat� la guvernare. În cel deal IVleaguvern prezidat de Gheorghe Tãtãrescu (17 noiembrie � 28 decembrie 1937),generalul Marinescu este menþinut subsecretar de stat la Interne, ministru deInterne fiind alt om de încredere al camarilei, liberalul Richard Franasovici.
I.Scurtu, Gh.Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, p.254.
9 N.Cosma, Culisele palatului regal, p.158.
Dupã cum se ºtie, un eveniment cu mai ample efecte sa produs la 18 ianuarie 1938, când regele decreteazã dizolvarea
partidelor politice (�Dictatura Regalã�). Aproape imediat, la 15 aprilie este promulgat Decretullege pentru apãrarea ordinii
în stat, prin care erau vizate în special activitãþile legionare. Generalul Marinescu este numit din nou subsecretar de stat
laInterne, în perioada 1 februarie � 21 septembrie 1939, în guvernele prezidate de Patriarhul Miron Cristea ºi de Armand
Cãlinescu.
La 21 septembrie 1939, Gavrilã Marinescu este numit ministru de Interne în cabinetul de o sãptãmânã al generalului
Gheorghe Argeºanu, fiind, în esenþã, însãrcinat cu represiunea, dupã asasinarea de cãtre o echipã legionarã a preºedintelui
Consiliului de Miniºtri Armand Cãlinescu (Podul Elefterie din Bucureºti, 21 septembrie 1939). Deºi ministrul de Externe
Grigore Gafencu a cerut ,,sã nu se mai verse sânge între Rege ºi þarã�, în ºedinþa Consiliului de Miniºtri din noaptea de 21/22
septembrie 1939, desfãºuratã sub conducerea primministrului Gheorghe Argeºanu ,,generalul Marinescu nea lãsat sã
înþelegem, fãrã a ne cere sfatul, nici aprobarea, cã represiunea va fi straºnicã�. Asasinii premierului au fost prinºi, executaþi de
poliþiºti ºi expuºi trei zile la locul asasinatului, ceea ce a constituit desigur un tablou macabru. La locul asasinatului a fost
fixatã o pancartã cu textul: ,,Aceasta va fi de azi înainte soarta asasinilor trãdãtori de þarã�. De asemenea, au fost prinºi ºi
executaþi dupã instrucþii sumare aprox. 250 de legionari din toatã þara. Alte surse dau numãrul morþilor la aprox. 500.
Metodele folosite, conducând mai mult spre rãzbunare decât spre instaurarea ordinii publice, au avut un efect
invers celui scontat, nãscânduse un sentiment de compasiune, în rândul populaþiei, pentru cei uciºi15.
Potrivit lui Nicolae Crãcea, fost preot
ortodox în satul prahovean Pietriceaua,
împuºcarea a 35 legionari în fiecare judeþ
sa fãcut �dupã listele ce fuseserã întocmite
dinainte de Armand Cãlinescu ºi Gavrilã
Marinescu16�, în timp ce Cristian Troncotã
crede cã ,,generalii Gheorghe Argeºanu ºi
Gabriel Marinescu au fost la rândul lor
simpli executanþi ai deciziei luate de rege.
Fiind un regim autoritar, voinþa suveranului
era lege�17.
Þãrãnistului Ioan Hudiþã, Gavrilã ia
declarat la 30 septembrie cã ,,vina lui în
represiunea sângeroasã contra
legionarilor, dupã asasinarea lui Cãlinescu,
e foarte micã, ea reducânduse numai la
vina de a nu fi demisionat din postul sãu, ca
protest�18. �Regele � a continuat Gavrilã �
na întrebat pe nimeni ºi a procedat dupã
capul lui; vina mea, zice el, se reduce la
faptul cã nam protestat ºi am rãmas mai
departe la postul meu�. ,,Aflu de la Radio cã
Gavrilã Marinescu a fost numit ministru plin
de Interne. Carol e la mare strâmtoare dacã
a recurs la aceastã soluþie, trecând peste
capul lui Urdãreanu�, nota Ioan Hudiþã la 22
septembrie 1939.19 Vizitat de afaceristul
Costicã Mihãescu ºi soþia, aceºtia sau
arãtat consternaþi de cele întâmplate.
Prietenul lui Hudiþã ºi Mihãescu,
inspectorul de Siguranþã ªtefan
Bungeþianu, lea mãrturisit cã nici el nu
înþelege cum Gavrilã, Iamandi ºi Argeºanu
au fost în stare sã aprobe ,,aceste acte
necugetate ale regelui�20. �Faptul cã ei sunt
ameninþaþi personal de cãtre legionari, ia
spus Bungeþianu, nu justificã deloc
atitudinea regelui, ca ºef al puterii
executive�. El recunoºtea cã la Palat ºi la
Ministerul de Interne domnea �o
nemaipomenitã panicã� ºi cã execuþiile din
þarã ,,depãºesc orice închipuire�. Iatã unde
se ajunsese.
La 28 septembrie 1939 sa înfiinþat
Ministerul Ordinii Publice, �ministru
secretar de stat cu Ordinea Publicã� fiind
numit generalul Gavrilã Marinescu.
Titulatura instituþiei sa schimbat la 23
noiembrie 1939, odatã cu cãderea celui de
al doilea guvern Argeºanu ºi revenirea la
putere a guvernului Tãtãrescu (dupã alte
surse, la 3 octombrie 1939).
10 În 1936 Ministerul de Interne avea sediul pe str.Academiei nr. 34, Prefectura Poliþiei Capitalei se afla pe Calea Victoriei nr. 17 ºi tot pe Calea Victoriei, în Palatul Cantacuzino, se afla Preºedinþia Consiliului de
Miniºtri.
11 Vezi I.Surtu ºi alþii, Enciclopedia de istorie a României, p. 138.
12 C.Gheorghe, M.ªerbu,Miniºtrii de Interne (18622007), Bucureºti, Ed.M.I.R.A., 2007, p. 269.
13 Gr.Gafencu, Însemnãri politice, ed.de Stelian Neagoe, Bucureºti, Ed.Humanitas, 1991, p. 337.
14 Este vorba de legionarii Mihail Polihroniade, Valeriu Gârdu, Al.Cristian Tell, Virgil Rãdulescu, Nicolae Totu ºi Bãnicã Dobre.
15 C. Gheorghe, M. ªerbu,Miniºtrii de Interne (18622007), p. 269.
16 N.Crãcea, Dezvãluiri legionare, Bucureºti, Ed.Fundaþiei Buna Vestire, 1994, p.246.
17 C.Troncotã,Mihail Moruzov ºi frontul secret, p.140.
18 I.Hudiþã, Jurnal politic 1939, studiu introductiv ºi note Dan Berindei, Iaºi, Institutul European, 1998, p.210.
19 Ibidem, p.200.
20. Ibidem
În rândul þãrãniºtilor persista întrebarea
de ce în cabinetul Argetoianu a fost numit
N.Ottescu la Interne, considerând cã
numirea sa fãcut la cererea lui
Urdãreanu, ,,care a þinut neapãrat sã
scape de Gavrilã Marinescu de la acest
minister; regele la trecut ministru la
Ordinea Publicã�.21
Funcþia de prefect al Poliþiei Capitalei a
fost predatã de Marinescu generalului
Rodrig Modreanu întro ceremonie
desfãºuratã în sala de festivitãþi a P.P.C.,
la 27 noiembrie 1939.
Prefectul Poliþiei a fost un pasionat
susþinãtor al rugbiului ºi al fotbalului. Cu
primul se întâlnise în tinereþe, la fel ca ºi
cu oina, sportul nostru naþional. În 1939
vicepreºedinte al Comitetului Federal al
Federaþiei Române de Rugby era
chestorul de poliþie Alfred Paximade.
Federaþia avea 13 asociaþii ºi 750 de
membrii legitimaþi, iar Cupa General
Gabriel Marinescu se desfãºura în 1939
pe terenul de la Floreasca, sau la �Tennis
Club Român�.
În plus, era adesea zãrit la Hipodromul
Baneasa, unde paria la cursele de cai,
întrucât ºtim sigur cã în 1940 el avea în
proprietate cel puþin un cal. Acum
vorbim în România noastrã �sãracã� ºi
în plinã crizã de terenuri de golf, dar
navem decât un hipodrom, ºi acela
doar cu numele, la Ploieºti. Vã vine sã
credeþi cã avem atâþia bogãtaºi la pungã,
dar sãraci la suflet ºi þinând seama de
istoria noastrã legatã de acest animal
nobil, capitala þãrii nu mai are astãzi un
biet hipodrom? O altã lucrãturã
postdecembristã.
Despre �futbol�, Gavrilã Marinescu
spunea cã este �sportul cel mai modern,
bãrbãtesc, democratic�, dar cã �numai în
calitate de preºedinte activ [�] mã
consider cu adevãrat, util�. Cu alte
cuvinte, dorea pâinea ºi cuþitul. Era
evident cã, þinând seama de influenþa sa
din al doilea deceniu interbelic, multe
echipe ºil doreau preºedinte. El a intrat
astfel întrun fel de rivalitate cu viitorul
primar ºi prefect al Poliþiei Bucureºtilor
din perioada de dupã cãderea lui Carol
al IIlea, 19401948, adicã generalul
Victor Dombrovski.
În 1936 a ajuns preºedinte al echipei de
fotbal Venus Bucureºti, echipã înfiinþatã
în anul 1915. Prefectul Poliþiei
Bucureºtilor nu a luat o echipã situatã
jos, pe care so ridice pe podium.
În campionatul de 12 echipe al diviziei A
din 19341935, Venus se clasase pe
locul trei, cu 29 de puncte, dupã
Ripensia ºi C.A.O., celelalte echipe fiind
Universitatea Cluj, Chinezul, România
Cluj, Criºana, Gloria Arad, Unirea
Tricolor, C.F.R., Juventus ºi A.M.E.F.A.
Totuºi, Gavrilã a înregistrat o anumitã
performanþã, dacã þinem seama cã, de
pildã, în ediþia 1938/1939 Venus sa
clasat pe primul loc, atât la seniori, cât ºi
la juniori. Venus a câºtigat campionatul
României în 1929, 1932, 1934, 1937,
1939 ºi 1940, fiind, alãturi de Rapid,
singura echipã capabilã sã lupte de la
egal la egal cu Ripensia Timiºoara.
Jucase în Cupa Europei Centrale, dar nu
luase Cupa României, câºtigatã de Rapid
de ºase ori consecutiv. În anul urmãtor
a terminat pe locul cinci. �Marinescu
umblã dupã Bodola. Vrea echipã mare��
Pânã la urmã, prefectul la transferat la
echipa patronatã de el pe excelentul
atacant al C.A.O.
În centru, la Obor, ori pe stadionul
,,Ciocanul�, Gabriel Marinescu era
demnitarul care era prezent la toate
meciurile echipei Venus. Credem cã îi
fãceau plãcere nu atât jocul în sine, ci
mai degrabã puterea pe care io
conferea statutul de protector, pe care
ºi la asumat ºi, cu deosebire, prezenþa
pe stadioane, în acea atmosferã
interbelicã unicã, pe care astãzi nu o
mai regãsim, în mijlocul oamenilor de
diferite condiþii, când avea prilejul sã
cunoascã opiniile acestora, sã ia
pulsului strãzii, al celor de jos, pe care
nui întâlnea în saloane ºi la Palatul
Regal.
Aproape concomitent cu ocuparea
funcþiei de preºedinte al Venusului, în
martie 1936, colonelul Marinescu a
devenit vicepreºedinte al Federaþiei
Române de FotbalAsociaþie (F.R.F.A.),
iar la 31 ianuarie 1939 a fost ales
preºedinte. Sosirea ,,temutului Gavrilã
Marinescu�23 la conducerea forului
fotbalistic a însemnat o schimbare
radicalã a modului de exercitare a
funcþiei.
Preºedinte al Clubului�Venus� Bucureºti ºi al
F.R.F.
21 Ibidem, p.201.
22 I.Chirilã, Glasul roþilor de tren, Bucureºti, Ed.C.N.E.F.S., 1968, p.29.
23 B.Popa, �Naºul� fotbalului interbelic, în ,,Historia��, 2010.
Deciziile sale erau tranºante, de multe ori anunþate public prin scrisori publicate în presã, scrisori în care nu se ferea de unton direct. Generalul Gabriel Marinescu fãcea parte ca ,,membru� din Comitetul de Conducere al Uniunii Federaþiilor de Sportdin România (U.F.S.R.), preºedinte fiind senatorul George A. Plagino24, al cãrui tatã fusese poliþist. Printre cele 22 de federaþiise numãra ºi F.R.F.A., cu sediul în str. Batiºte nr. 33. 25
Dupã venirea la putere a generalului Ion Antonescu, prin DecretulLege nr. 3225/23 septembrie 1940 sa înfiinþat
�Comisia specialã de anchetã criminalã�, cu misiunea de a cerceta pe cei care au comis ilegalitãþi în timpul
regimului carlist. La 30 septembrie sa luat mãsura fixãrii domiciliului obligatoriu pentru Gheorghe
Tãtãrescu, Gavrilã Marinescu, Victor Iamandi, Mihai Ghelmegeanu, generalii I.Bengliu ºi
Gh.Argeºanu, Ilcuº, Þenescu, scriitorului Cezar Petrescu ºi alþii, motivul fiind cã se aflã în
cercetarea comisiei ºi sunt puºi la adãpost de violenþe, o mãsurã consideratã de fapt �de
salubritate moralã�26. La 11 octombrie 1940 comisia a emis un numãr de 33 de mandate de
arestare. În capul listei, generalii Marinescu, Bengliu ºi Argeºanu. Mandatele au fost emise
pentru Penitenciarul Vãcãreºti, dar col.(rez.) ªtefan Zãvoianu, prefectul legionar al Poliþiei
Capitalei, a obþinut privarea de libertate la Închisoarea Militarã Jilava, unde Fortul 13 era pãzit de
legionari. Fraudele care i se puneau în sarcinã lui Marinescu pe timpul când a fost prefect al poliþiei ºi ministru depãºeau
15 milioane. Soþii Giosanu îl compãtimeau pe Gavrilã, care na reuºit sã fugã din þarã între timp. ,,Greºelile se plãtesc în
viaþã; nu trebuie uitat rolul important pe care la avut în lovitura de stat prin care Carol ºia ocupat tronul ºi nici funcþiunile
importante deþinute de el în cei zece ani de dictaturã�, considera convivul sãu, Ioan Hudiþã.
Un sfârºittragic
24 Straja Þãrii � U.F.S.R. Straja Þãrii sau Strãjeria a fost organizaþia de tineret patronatã de regele Carol al IIlea, creatã prin desfiinþarea Cercetãºiei (care data din 1914!) ºi pentru
a contrabalansa miºcarea legionarã. Avea sediul pe str.Gogu C. Cantacuzino nr.33, Bucureºti. A luat fiinþã la 15 decembrie 1938 ºi în ea intrau toþi bãieþii între 718 ani ºi toate
fetele între 721 ani. Avea imn, uniformã, drapel, devizã ,,Credinþã ºi muncã pentru þarã ºi rege��, însuºi regele fiind ,,Marele Strãjer��. Sa desfiinþat la abdicarea regelui (6
sept.1940).
25 Anuarul sporturilor � U.F.S.R., 19391940, Bucureºti, f.e., p.32.
26 I.Hudiþã, Jurnal politic (19401941), p. 70.
La 22 octombrie comisia nu terminase decât dosarele generalilor
Marinescu, Bengliu, a colonelului Zeciu ºi a maiorilor Dinulescu ºi
Macoveanu. Sa cerut extrãdarea din Spania a lui Urdãreanu (nu
sa reuºit), iar din Iugoslavia a inspectorului de poliþie Vasile
Parizianu (a fost adus). Încã de la 14 septembrie 1940 legionarii
fuseserã cooptaþi în cabinetul lui Mihai Antonescu. La 18
noiembrie, se aflau deja încarceraþi la Jilava Gavrilã Marinescu,
fostul secretar de stat la Interne Victor Iamandi ºi alþii. Joi, 18
septembrie 1940, în cercurile politice deja se anunþa prinderea în
oraºul de pe Bega a lui Gavrilã, care încerca sã treacã fraudulos în
Iugoslavia pe la Ada Kaleh28. De fapt el nu a fost arestat de
autoritãþi, ci prins de legionari, probabil de agenþi ai poliþiei
legionare. Horia Sima spune cã a fost recunoscut de legionari ºi
prins la Bãile Herculane. Care a fost parcursul lui în ultimele zile
de viaþã? La dejun de la familia Giosanu, familia Hudiþã constata cã
aceasta era foarte afectatã de cele întâmplate lui Gavrilã, care,
arestat, fusese adus la Bucureºti. I sa dat apoi drumul, dar ,,e sigur
cã toþi colaboratorii apropiaþi ai lui Carol vor fi arestaþi ºi judecaþi�.
,,A fost arestat generalul Gavrilã Marinescu, fost prefect al poliþiei
capitalei ºi pe urmã sub dictatura lui Carol al IIlea ministru de
interne�� a scris în romanul �Delirul� Marin Preda29. Întruna din
zile, vizitând deþinuþii politici încarceraþi la Jilava, prefectul
poliþiei, ªtefan Zãvoianu, ºia manifestat ,,pornirea ºi ura contra
acestora ºi în special a colonelului Gherovici ºi a generalului
Gabriel Marinescu�30. Poliþistul regelui Carol al IIlea a sfârºit în
celula nr. 4 de la Închisoarea Jilava, la 27 noiembrie 1940. Mai
exact a fost împuºcat în ,,Noaptea Sf. Bartolomeu�, de
marþi/miercuri, 26/27 noiembrie 1940, cãtre orele unu. Asasinul
lui Marinescu a fost mecanicul de 28 de ani Tudor M. Nicolae,
originar din satul Jilava, Ilfov, înscris de curând în Miºcarea
legionarã, care fusese angajat �agent secret� la Prefectura Poliþiei
Capitalei, la 30 octombrie 1940, fiind aºadar agent al anacronicei
poliþii legionare. Ca un blestem, el a murit la exact un an de la
predarea funcþiei de prefect al Poliþiei Capitalei generalului
Modreanu. Trei gloanþe iau strãpuns craniul ºi alte ºapte iau
ciuruit corpul generalului de 56 de ani împliniþi. Un ultim gest mai
aminteºte de curajosul ofiþer care, pe vremuri, na avut a se teme
de moarte, luptând pentru reîntregirea trupului þãrii; potrivit
unor relatãri, îi primeºte pe asasini drept, bãrbãteºte, cu un scaun
în mânã ºi, cu ultime vorbe, îi înjurã birjãreºte. ,,Mi sa relatat cã
victimele ºiau pus pãturile în cap, sã nu vadã� Numai Gabriel
Marinescu a stat drepþi ºi a primit gloanþele înjurândui. Ãstuia nui
pãsa: ºtia de mult, încã de pe vremea când executase ordinele lui
Carol al IIlea, ce soartã îl aºteaptã�, sunt cuvintele din �Delirul�,
puse de scriitorul Marin Preda pe seama generalului Ion
Antonescu, care se confesa mamei sale31. Informat de asasinate,
Antonescu sa arãtat indignat ºi a condamnat orice act de justiþie
privatã. Potrivit poliþistului Gheorghe Cristescu, fratele lui Eugen
Cristescu (directorul S.S.I.), ,,în urma uciderii lui Gavrilã Marinescu
ºi a altor funcþionari superiori din poliþie, aceastã instituþie (S.S.I.,
n.n.) intra în panicã, rãmânând fãrã conducere�. Moruzov avea 53
de ani, Marinescu 56. Ei ar fi fost mai utili în viaþã. Uciderea lor
nea privat de un izvor informativ de primã mânã al epocii.
Oricum, dacã nar fi fost asasinaþi de cãtre legionari, negreºit ar fi
fost lichidaţi, mai lent şi mai dureros, de comuniști. Generalul
Gabriel Marinescu a fost înmormântat la 30 noiembrie 1940, mai
mult pe fugã, fãrã pompã, în zona centralã a Cimitirului ªerban
Vodã (Bellu Ortodox). Pe frontispiciul cavoului este scris:
�Generalul Gabriel Marinescu 18861940�. Devastat de legionari,
mutilarea cavoului a fost desãvârºitã în vremea comunistã, de
cãtre anchetatori, în cãutarea aurului ascuns aici, pe care lau
gãsit. O altã mãgãrie ºi asta. Dincolo de realizãrile sale absolut
notabile, care nu pot fi nicidecum trecute cu vederea, generalul
Gabriel M. Marinescu nu poate fi luat nicidecum drept un exemplu
de poliþist ºi un reper de moralitate. În aceeaºi mãsurã, el nu
trebuie nici demonizat ºi în nici un caz nu trebuie privit doar din
perspectiva ultimei pãrþi a vieþii, absolut negativã, cu efecte
funeste asupra istoriei noastre. Gavrilã rãmâne totuºi o mare
figurã a lumii interbelice bucureºtene. Ca poliþist nu pot sã nu
remarc faptul cã �Berilã� sa zbãtut pentru a da Poliþiei Capitalei
sedii durabile, existente ºi azi, pe care abia dacã le vãruim, a
întreprins unele mãsuri administrative, a dat cele mai frumoase
uniforme, a þinut ca instituþia pe care o conducea sã aibã un
pavilion propriu la �Luna Bucureºtilor� (iulie 1935), a sprijinit
publicarea de cãrþi cu istoria instituþiei ºi înfiinþarea unui �Muzeu
al Prefecturii de Poliþie� (1935).
28 Ibidem, p.33.
29 M.Preda, Delirul, prefaþa de Eugen Simion, Jurnalul naþional ºi Curtea Veche, Bucureºti, 2009, p.167.
30 Comandamantul Militar al Capitalei, Asasinatele de la Jilava, Snagov ºi Strejnicul: 2627 Noemvrie 1940, Bucureºti, Monitorul Oficial ºi Imprimeriile Statului, 1941, p.29.
31 M.Preda, op.cit, p.169.
32 C.Troncotã, Eugen Cristescu asul serviciilor secrete româneºti. Memorii, mãrturii, documente 19161944, Bucureºti, Ed.R.A.I., 1995, p.59. S.S.I. a avut sediul pe str.I.Saita 812
(ulterior str.Lotusului, acum str.Ivo Andrici), alte sedii ale instituþiei fiind pe str.Maria Rosetti nr.30, str.Icoanei nr.60, nr.12.
Florin Șinca
Membru IPA Regiunea 4 PolCap București
Acestor abateri disciplinare le sunt asociate sancþiuni administrative
disciplinare, sancþiuni care se aplicã în mod gradual de la avertisment
pânã la izolarea de colectiv. Trebuie subliniat faptul cã sancþiunile nu
au caracter penal, ºi nu pot agrava durata pedepsei; practica a
demonstrat faptul cã unei persoane condamnate spre exemplu, cu 20
de ani închisoare pentru omor deosebit de grav, clasificatã în regim de
executare maximã siguranþã aplicarea unor astfel de sancþiuni este
puþin probabil sã atingã un scop educativ. Dificultãþile practice reliefate
de aplicarea prevederilor art. 70 din Lege, au determinat legiuitorul sã
detalieze, prin H.G. nr. 1897/2006 � de aprobare a Regulamentului de
aplicare a Legii nr. 275, în art. 63, interdicþiile persoanelor private de
libertate. Regulamentul prevede cã procurarea sau deþinerea de bani,
medicamente, telefoane mobile, bunuri sau alte valori în alte condiþii
decât cele admise � constituie abatere disciplinarã ºi se sancþioneazã
disciplinar. Astfel, telefoanele mobile au dobândit un statut distinct, de
obiect interzis la deþinere ºi folosire de cãtre persoanele private de
libertate. Este de apreciat faptul cã, întrun timp relativ scurt,
legiuitorul a recunoscut capacitatea telefoanelor mobile de a se
constitui întrun veritabil accesoriu infracþional; înºelãtoriile prin
metoda Altex, ameninþãrile adresate diferitelor persoane, conducerea
reþelelor de prostituþie sau trafic de droguri, precum ºi celelalte
infracþiuni comise prin intermediul telefoniei mobile, din interiorul
penitenciarelor în timpul privãrii de libertate, au accentuat necesitatea
de reglementare a deþinerii ºi folosirii telefoanelor mobile de cãtre
persoanele private de libertate.
Axioma conform cãreia infractorii nu suntopriþi de privarea de libertate îºi aratã, încão datã, dacã mai era cazul, veridicitatea. Înpaleta de infracþiuni ce constituie preocupare permanentã a celor �certaþi� cunormele penale a fost recunoscut ºi de sistemul românesc penal un fenomen ceaduce atingere valorilor sociale: folosireamijloacelor de comunicare ca veritabile instrumente infracþionale. Astfel, dacã la începuturile comunicãrii GSM, telefoniamobilã se afirma ca un mijloc benefic derelaþionare socialã, în prezent, a ajuns sãpoatã fi consideratã un instrument propiceinfracþiunilor impersonale. Eforturile depuse de personalul ºi sistemul execuþionalsau dovedit, în timp, ineficiente prin prisma mãsurilor ce aveau doar caracter administrativ. Legea nr. 275 din 4 iulie 2006privind executarea pedepselor ºi amãsurilor dispuse de organele judiciare încursul procesului penal, la art.70, prevedeaºi sancþiona ca abateri disciplinare ale persoanelor private de libertate :
(1) procurarea sau deþinerea de bani, bunuri
ori de alte valori, în alte condiþii decât cele
prevãzute de lege;
(2) comunicarea cu exteriorul prin mijloace de
comunicare la distanþã, în alte condiþii decât
cele prevãzute de lege.
INFRACÞIUNI SPECIFICE MEDIULUI PENITENCIAR
INTRODUCEREA DE OBIECTE INTERZISE
Mediul penitenciar, conglomerat ºi amalgam al tipologiilor infracþionale, dobândeºte, prin prisma ralierii demersurilor legislative la cotidian, o nouã valenþã cu urmãri penale: infracþiuni la activitatea subiecþilor ce interacþioneazã cu persoanele private
de libertate.
Din pãcate, aºa cum recunoºteam la început, eforturile depuse pe aceastã linie pentru împiedicarea continuãrii activitãþii infracþionale
sau dovedit insuficiente; modernizarea metodelor infractorilor din penitenciarele româneºti sa înscris, în ultimii ani, pe un trend
ascendent; deþinerea unor instrumente moderne ºi facilitarea comunicãrii între infractori ºi mediul infracþional de suport a devenit un
standard ce pune presiune atât pe lucrãtorii administraþiilor penitenciare cât ºi pe poliþiºtii care instrumenteazã diverse cauze.
Sinteza activitãþii ultimilor ani a concluzionat o creºtere exponenþialã a deþinerii ºi folosirii telefoanelor mobile de cãtre persoanele
private de libertate � reglementarea obiectelor interzise doar din punct de vedere administrativdisciplinar avea nevoie urgentã de un
sprijin suplimentar din partea legiuitorului.
Sprijinul sa materializat prin Legea nr. 83 din 13 mai 2010 (de modificare a Legii nr. 275). Aliatul cu forþe proaspete a
introdus în lupta cu fenomenul infracþional, prin art. 42, o nouã secþiune : infracþiuni. Secþiunea modificã art. 74 din Legea
nr. 275, introduce un nou concept ºi prevede referitor la introducerea de bunuri ºi obiecte interzise în penitenciar:
Introducerea în mod ilicit în penitenciar a bunurilor ºi obiectelor interzise a se afla în posesia persoanelor private
de libertate, în scopul utilizãrii de cãtre acestea, se pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 2 ani sau cu amendã;
Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a fost sãvârºitã de personalul din sistemul administraþiei penitenciare, la maximul
pedepsei se poate adãuga un spor de pânã la 2 ani."
Strãmutarea luptei, din administrativ în penal deschide noi
subiecte ce urmeazã a fi detaliate în practicã; instrumentarea
noilor infracþiuni din mediul penitenciar coopteazã în luptã ºi
poliþiºtii, cãrora le revin prin efectul legii, sarcini specifice.
Noile prevederi legale nu detaliau tipologia obiectelor
interzise; administraþia penitenciarã avea, pe cale de
consecinþã, obligaþia de a fixa limite (tip, cuantum,
periodicitate) ale deþinerii bunurilor.
Necesitatea detalierii a fost soluþionatã tot de legiuitor, prin
HG nr. 1113/2010 de completare ºi modificare a HG nr.
1897/2006 � Regulamentul legii.
Astfel, a fost introdusã anexa nr. 1 a Regulamentului, careprevede categoriile de bunuri a cãror deþinere este interzisãpersoanelor private de libertate, categorii structurate în 5tipologii:(1) arme ºi obiecte periculoase;(2) alimente ºi bãuturi;(3) aparaturã electronicã (incluzând telefoanele mobile ºicomponentele acestora);(4) substanþe toxice, medicamente;(5) bunuri a cãror deþinere este interzisã de alte legi speciale.
Legiuitorul nu a prevãzut ca
infracþiune decât introducerea în
penitenciar a obiectelor interzise,
obligând, dintrun anumit punct de
vedere, subiectul la o anumitã calitate;
deþinerea obiectelor interzise nu este
sancþionatã penal, un procent
semnificativ al cazuisticii practice
rãmânând în sfera administrativã. De
lege ferenda, deþinerea consider cã ar
trebui sancþionatã penal, deoarece
lipsa unei asemenea sancþiuni penale
conduce, în ansamblu, la lipsa
finalitãþii de stopare a continuãrii
activitãþilor infracþionale. Doar
consecinþa directã a deþinerii ºi
folosirii unor obiecte interzise
(droguri, telefoane mobile, arme,
º.a.m.d.) de cãtre persoanele private
de libertate � de lege ferenda
sancþiune penalã � poate avea un efect
vizibil asupra fenomenului. Din punct
de vedere strict juridic, legiuitorul a
prevãzut o condiþie obligatorie pentru
constituirea caracterului penal al
infracþiunii de: în scopul folosirii de
cãtre persoanele private de libertate.
Condiþia lipseºte, de multe ori, fapta
concretã de caracterul penal,
descoperirea faptelor petrecânduse
cu mulþi paºi înainte de reliefarea unei
legãturi cauzale directe. Îndeplinirea
condiþiei cauzale, în practicã, este de
multe ori prezumatã (un vizitator este
descoperit în penitenciar cu obiecte
interzise asupra sa; i se prezumã
intenþia de a preda obiectele
persoanei private de libertate pe care
o vizita).
Analiza pe concret a textului legal relevã unele aspecte
pe care le considerãm insuficient reglementate
practic: sintagma în penitenciar: penitenciarele sunt
prevãzute cu posturi de control acces, unde se
efectueazã control specific obligatoriu; prin
penitenciar se înþeleg toate locurile unde se desfãºoarã
activitãþi cu persoanele private de libertate (instanþe,
spitale, puncte de lucru exterioare, spitale civile, etc);
tentativa nu se pedepseºte; majoritatea cazurilor
concrete se rezumã la introducerea obiectelor pânã în
posturile control, loc în care sunt descoperite cu ocazia
controlului obligatoriu specific � de regulã parchetele
ºi instanþele considerã cã nu sa produc infracþiunea
de introducere ºi, astfel, fapta nu este consideratã
penalã; sintagma în mod ilicit înlãturã din sfera
penalului o cazuisticã destul de largã ºi anume a
bunurilor care nu sunt interzise prin natura lor, ci prin
depãºirea cuantumului legal: ca exemplu arãtãm
situaþia în care un aparþinãtor se prezintã la sectorul
vizitã cu unele articole vestimentare în vederea
înmânãrii acestora cãtre persoana privatã de libertate
neºtiind câte bucãþi din fiecare articol mai are dreptul
sã primeascã persoana privatã de libertate; bunurile în
exces faþã de cuantumul legal sunt considerate
interzise dar introducerea lor de cãtre aparþinãtori nu
capãtã în sensul legii caracter penal. În astfel de cazuri
nu se poate considera cã sa produs infracþiunea de
introducere, deºi celelalte condiþii sunt îndeplinite.
Un aspect pe care îl consider interesant ºi demn de
adus în dezbatere este acela al clasificãrii obiectelor
interzise, dintrun anumit punct de vedere, în douã
mari categorii: obiecte interzise confecþionate în
interiorul penitenciarului ºi obiecte interzise
introduse în penitenciar din exteriorul
penitenciarului. Astfel, dacã anumite obiecte
descoperite frecvent în penitenciar cum ar fi cuþitele
confecþionate artizanal, reºourile ºi fierbãtoarele
improvizate, pot fi prezumate a fi confecþionate de
persoanele private de libertate în penitenciar din
materiale avute la dispoziþie, alte obiecte cum ar fi
telefoanele mobile, aparatele electronice sau
substanþele toxice se prezumã clar a fi confecþionate în
exteriorul penitenciarului.
Ion Viºanu
Regiunea 6 Dolj
La împlinirea a zece ani de colaborare între IPA Warren, Germania și Regiunea 1 BistrițaNăsăud, o delegație germană a vizitat România. Delegația, compusă din zece persoane, a
fost condusă de Manfred Dachner, membru IPA și președintele Comisiei de Petiții din cadrulParlamentului Landului Mecklenburg‐Vorpommern. Anterior, Dachner a fost șef al Direcțiunii de
Poliție Neubrandenburg. Datorită implicării sale în dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaboraredintre polițiștii din România și Germania, cu acest prilej, Manfred Dachner a fost desemnat cetățean de onoare alorașuluii Bistrița.
10 ANI DE COLABORARE
IPA WARREN GERMANIA ªI IPA
REGIUNEA 1 BISTRIÞA NÃSÃUDREGIUNEA 1BISTRIÞANÃSÃUD
La un deceniu de colaborare, secțiile din Warren și Bistrița Năsăud au decis înființarea unei asociații de prietenie, care să asigure dezvoltarea
pe cât mai multe planuri a relațiilor dintre cele două state. Președintele IPA Regiunea 1 Bistrița Năsăud, Liviu Olariu, a primit titlul de
președinte de onoare al Asociaţiei de Prietenie Româno‐Germane Neubrandenburg‐Bistriţa, ca o recunoaștere a contribuției sale
substanțiale la dezvoltarea legăturilor de colaborare dintre politiștii din cele două țări.
Pe timpul vizitei au fost organizate întâlniri cu politiști din cadrul Inspectoratului Bistrița, cu președintele Consiliului Județean, cu prefectul
și cu primarul municipiului. Totodată au fost demarate proiecte de parteneriat cu Forumul German Bistrița, cu Liceul de Muzică ”Tudor
Jarda”, cu grădinița nr. 13, cât și cu echipa de copii a Clubului de Fotbal Gloria Bistrița.
Primarul orașului, dl. Ovidiu Crețu, a mulțumit colegilor germani pentru implicarea în proiectul de reabilitare al Bisericii Evanghelice din
Bistrița, cât și în alte programe cu scop educativ. Acesta a apreciat rolul politiștilor bistrițeni în dezvoltarea relațiilor de colaborare cu
autoritățile germane, precum și facilitarea de parteneriate economice și sociale între cele două state.
În cadrul conferinței de presă organizată de către șeful delegației germane, dl. Manfred Dachner a declarat:
Relaþiile dintre Neubrandenburg ºi Transilvaniasunt deja o tradiþie. Regret cã în ultimii 20 de anirelaþiile nu sau întãrit, dar vreau sã facem cevaîn acest sens. Eu sunt încântat de frumuseþeaacestei tãri, de ospitalitatea oamenilor. Am fostpoliþist timp de 40 de ani dupã care am intrat înpoliticã, sunt parlamentar ºi vreau sã îmi folosesc aceastã funcþie pentru a întãri relaþiile noastre de parteneriat.
Între planurile de viitor sunt dezvoltarea si
consolidarea parteneriatelor realizate, initțerea unor
proiecte comune cu finanțare europeană, precum și
facilitarea unor schimburi de experiență între
autoritățile din județul Bistrița‐Năsăud și Landul
MecklenburgVorpommern.
Liviu Olariu
Președinte Regiunea 1 Bistrița Năsăud
Secþia Românã dezvoltã relaþii de
prietenie cu secþii din toate statele
afiliate. Președintele Regiunii 1 Bacău,
Ionel Miricã, colaboreazã deja cu Italia.
Delegaþia din provincia Perugia a fost
prezentã la Bacãu pentru un schimb
intercultural ºi profesional cu Poliþia
judeþeanã, în obiectivele proiectului
fiind cuprinsã ºi întâlnirea cu
oficialitãþile locale.
Alãturi de colonelul Caputo Giuseppe, la
întâlnirea cu prefectul au luat parte ºi
mareºalul Brunelli Alessio ºi
locotenentul Santi Carlo, precum ºi
reprezentanți ai conducerii
Inspectoratului Judeþean de Poliþie
Bacãu.
Prefectul minicipiului, dl. Claudiu
Șerban, a primit cu deschidere şi interes
vizita reprezentanþilor din Italia ºi ia
asigurat de tot sprijinul ºi suportul
Instituþiei pe care o reprezintã pentru
realizarea unui schimb de experienþã
benefic, în avantajul românilor de pe
teritoriul Italiei, cât ºi al italienilor de pe
teritoriul României.
A fost pus în discuție şi aspectul
cetãþenilor români certaþi cu legea, care
nu sunt sub nicio formã reprezentativi
pentru țara noastră, pentru care trebuie
sã se impunã mãsuri stricte.
Exprimânduºi aprecierea pentru
calitatea ºi profesionalismul poliþiºtilor
bãcãuani ce pot permite realizarea
acestui schimb fructuos de experienþã,
colonelul Caputo Giuseppe a subliniat
importanța contribuţie cetăţenilor
responsabili de origine românã la
creºterea nivelului de dezvoltare
economicã a Italiei, acesta fiind aspectul
definitoriu pentru românii din Italia.
Prefectul Claudiu Octavian ªerban ºia
exprimat convingerea că relația de
prietenie și colaborare dintre Bacău și
Perugia și respectiv dintre România și
Italia nu va fi influențată negativ de
aceste elemente negative.
REGIUNEA 1BACÃU
POLIȚIȘTII DIN PERUGIA
ÎNTÂLNIRE OFICIALÃ LA BACÃU
Prefectului Bacãului,
dl. Claudiu Șerban
Ionel Miricã
Președinte Regiunea 1 Bacău
REGIUNEA 1
HARGHITA
EDIȚIA A VI‐A A TABEREI DE VARĂ
PRIETENI FÃRÃ LIMITÃ DE VÂRSTÃ
LA REGIUNEA 1 HARGHITA
Pentru al șaselea an consecutiv, Regiunea I Harghita a organizat o nouă ediție a
taberei de vară. Între 25 iulie și 4 august, copii din Harghita și Wrzenia (Polonia),
au petrecut o vacanță de neuitat la malul Mării Negre, în stațiunea Costinești. În
tabãra partea a programului de colaborare privind schimbul de vizite dintre copiii IPA
din Harghita și cei din Wrzenia s‐au înscris 15 copii și șapte însoțitori din Polonia și 11 copii
și cinci însoțitori din România.
La sosirea și la plecarea din țara noastră, participanții din Polonia au fost cazați în cadrul Complexului pentru Sport
și Tineret din stațiunea Izvoru‐Mureșului.
În intervalul 16‐19 august 2012 s‐a desfășurat la Kalacsa, Ungaria, cea de‐a XV‐a
ediție a competiției tactico‐aplicative organizate de către Secția Magheară.
România a fost reprezentată la această manifestare de către Gabriel Tușa,
Vasile Ilie, Cristian Chiperi și Călin Nechiti, toți membri IPA din cadrul
Poliției Cristuru‐Secuiesc.
În concurs sau înscris 25 de echipe din Ungaria, Polonia, Slovacia,
Slovenia, Cehia, Germania și România. Probele au constat în exerciții de
tragere cu diferite tipuri de armament, precum și în parcurgerea unui
traseu cu obstacole și rezolvarea unor situații tactice.
IPA UNGARIA,
COMPETIȚIE
TACTICO
APLICATIVÃ
Mircea Ștefan Butnaru
Președinte Regiunea 1 Harghita
REGIUNEA 4MARAMUREȘ
ASOCIAȚIA DE
PROTECȚIE CIVILĂ DIN
JASZNAGYKUNSZOLNOK
Asociația de Protecție Civilă a județului Jasz‐Nagykun‐Szolnok a
celebrat 10 ani de existență. La eveniment a luat parte și o
delegație a Regiunii 4 Maramureș, cu care partea magheară
colaborează cu succes pentru soluționarea situațiilor de
urgență.
Cu această ocazie a fost subliniat rolul protecției civile în
societate, precum și importanța activității desfășurate de către
pompieri pentru salvarea și protejarea vieților omenești, a
bunurilor materiale și a mediului înconjurător. Lt. Col. (r) Antal
Kovacs, președintele asociației din Szolnok, a amintit de
Protocolul de colaborare cu IPA Regiunea 4 Maramureș și de
multitudinea de activități desfășurate în comun pe linie
profesională. În semn de recunoștință și respect, dl. Adrian
Sabou, președintele Regiunii 4 Maramureș, a oferit omologului
sãu o plachetã aniversarã.
Prezentarea principalelor evenimente produse în anii 2011
2012 a scos în evidenþã faptul cã accidentele rutiere ºi
feroviare, inundaþiile sau seceta au produs pagube importante
Întâlnirea cu conducerea Asociaþiei de Protecþie
Civilã a judeþului JaszNagykun
Szolnok a fost un bun prilej de a
discuta planul de acþiuni pentru
anul 2013, care sã vizeze atât
activitãþi profesionale, cât ºi de
recreere pentru membri
De asemenea, membri IPA au vizitat și expoziția cutitlul �De la apãrare pasivã contra atacurilor aeriene la
apãrarea împortiva dezastrelor”, unde se află expuse și douăobiecte care în timpul celui deal doilea Rãzboi Mondial sauaflat pe teritoriul țării noastre:o trusã de primajutor fabricatãla Budapesta și folosită la Cluj șio mascã de gaze produsã înRomânia.
Prin multitudinea activitãþilor desfãºurate în cele trei zile de vizitã au fost atinse numeroase obiective ale IPA
Secþia Românã, dintre care amintim: promovarea ºi dezvoltarea activitãþilor sociale ºi culturale, dezvoltarea
schimbului de experienþã profesionalã, precum ºi crearea unei imagini favorabile României, pe plan extern.
În plus, acest schimb de experienþã a oferit ºansa de a cunoaºte noi tehnici de prevenire a inundaþiilor folosite
în Ungaria.Adela Fulop
Secretar IPA Regiunea 4 Maramureș
Regiunea Alba 2 își consolidează relațiile de prietenie în pași de dans.
INVITAȚIE LA BAL
REGIUNEA 2ALBA
Astfel, o delegație condusă de secretarul Ștefan Duru a luat
parte în data de 17 noiembrie la balul de sfârșit de an organizat
de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Budapesta.
În cadrul vizitei de trei zile (16‐18 noiembrie), reprezentanții
români au vizitat Parlamentul maghear, obiective istorice din
capitala țării vecine, dar și muzeul IPA Budapesta, ce
găzduiește printre alte exponate și ținute militare din toate
colțurile lumii.
Delegația română nu s‐a remarcat doar prin mișcările de dans,
ci și prin noile relații de colaborare stabilite. Cu sprijinul IPA
Gyula și al reprezentantei acesteia, dna. Boldizsarne Varadi,
Regiunea 2 Alba a discutat semnarea în luna martie a anului
viitor a unui parteneriat cu IPA Novi Sad (Sebia), ce vizeazã
derularea de activități comune. Prima acțiune ce va fi
întreprinsă este concursul internațional de pescuit sportiv de
la Gyula (Ungaria), din perioada maiiunie 2013.
Ștefan Duru
Secretar Regiunea 2 Alba
REGIUNEA 1TIMIȘ CONCURS DE TIR
LA SZEGED
Concursul Internațional de Tir de la Szeged a ajuns la ceade‐a treia ediție. Organizat în cadrul Școlii de Agenți dePoliție Szeged, în data de 3 noiembrie, el a atras participanțidin Ungaria, Serbia și România. Din partea Regiunii 1 Timișs‐au înscris în competiție două echipe, una din cadrul In‐spectoratului de Poliție Județeană și o alta din cadrulPoliției Locale. Acestea au încheiat concursul pe locurile IIIși IV. De la concursul de la Szeged, membri IPA din țaranoastrã sau mai întors cu douã premii individuale, locul I
obținut de Valentin Galu și locul II obținut de GeorgianaVelicu.Cupele au fost înmânate de către șeful IPJ Csongrad, gl. Brig.Dr. Luckacs Jonas și de către președintele IPA RegiuneaCsongrad, dr. Ozcald Imre.
Gheorghe MOLDOVAN
Vicepreședinte IPA Secția Română
Ministerul Administrației și Internelor, în colaborare cu IPA
Secția Română și Regiunea VI București, a organizat
duminicã, 14 octombrie, Cupa Presei la Tir � Ediþia 2012. La
competiția ce a avut loc la Poligonul Băneasa, aparținând
Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, au
participat și au demonstrat abilități de trăgători jurnaliști
acreditați în cadrul Ministerului de resort.
În baza punctajelor finale obținute au fost alcătuite
urmãtoarele clasamente:
Topul Jurnaliștilor Fete:
LOCUL I: Ramona Alexăndrescu, Radio România Actualități
(42 pct.);
LOCUL II: Raluca Ciobanu, Digi 24 (40 pct.);
LOCUL III: Vali Cupã, TVRInfo.ro (35 pct.).
Topul Jurnaliștilor ‐ Băieți:
LOCUL I: Dragoș Stoica, TVR (46 pct.);
LOCUL II: Constantin Pogonaru, Digi 24 (45 pct.);
LOCUL III: Rãzvan Durlan, Puterea (44 pct.).
Topul Comunicatorilor M.A.I.:
LOCUL I: Alexandru Nicolae, D.G.P.M.B. (48 pct.)
LOCUL II : Andra Chesaru, D.I.R.P. (47 pct.) și Florin
Hulea, I.G.P.R. (47 pct.);
LOCUL III: Mircea Preda, D.I.R.P. (46 pct.) și Sorin
Anghel, Revista „Poliția Capitalei” (46 pct.).
Mențiuni:
Petrișor Cană, Evenimentul Zilei (43 pct.);
Mihai Ozumschi, Agerpres (43 pct.);
Sorin Voinea, RomâniaPress (41 pct.);
Paul Marinicã, TVR (40 pct.);
Cristian Ciobanu, R.R. Actualități (40 pct.);
Eduard Pascu, Pagina I (39 pct.);
Cristea Rãzvan, Chronos Trade (36 pct.);
Elena Dumitrache, Lumea Justiției (34 pct.);
Cristian Ionescu, Jurnalul Național (30 pct.).
IPA SECȚIAROMÂNÃ
REGIUNEA VIBUCUREȘTI
CUPA PRESEI
LA TIR
IPA – Secția Română a fost reprezentată de către secretarul general, dr. Ion Mircea Gherghiță,
care a asigurat și premierea unor participanți. Din partea Regiunii VI București, la eveniment
a luat parte președintele acesteia, chestorul de poliție Vasile Popa.
IPA – Secția Română a fost reprezentată de către secretarul general, dr. Ion Mircea Gherghiță, care a asigurat și
premierea unor participanți. Din partea Regiunii VI București, la eveniment a luat parte președintele acesteia,
chestorul de poliție Vasile Popa.
Ediþia din acest an a �Cupei Presei la Tir� a fost organizatã de cãtre Direcþia Informare ºi Relaþii Publice,
Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ºi Inspectoratul General al Poliþiei Române, cu sprijinul
urmãtorilor parteneri:
� Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor – Secția Română (IPA),
� IPA Regiunea VI București (IPA),
� Discovery România,
� Corpul Național al Polițiștilor (CNP).
Ministrul Administrației și Internelor, Mircea Dușa
Dr. Ion Mircea Gherghiță
Secretar General IPA Secția
Dimineaþa ne îmbrãþiºeazã în frumuseþea ei, soarele ridicându
se din mal ca o cupa mare de nectar. Momim locul, aruncãm
undiþele ºi lansetele ºi aºteptãm. E aºteptarea care îþi aduce
pacea interioarã. Un plaure pluteºte de la un capãt la celãlalt al
lacului. Ascultãm în dreapta ºi stânga, doardoar unul dintre
noi sã dea semnalul cã e primul norocos. Adâncul lacului se
zbuciumã aducând la suprafaþã prima capturã. Doamna
Mihaela prinde cu fermitate lanseta ºi la vederea peºtelui prins
i se lumineazã chipul. Carasul de aproape jumãtate de kilogram
înnoatã acum în juvelnic. Soarele sa ridicat biniºor pe cer ºi a
început spectacolul. Peºtii dolofani se aruncã ºi bat cu cozile în
luciul apei, îndârjindune mai mult. �Baltã sã fie, cã peºte este�. Deodatã în dreapta mea se
aude un stigãt de surprizã ºi bucurie. La înþepat ºi acum îl aduce la mal. Sãrim în
ajutorul colegului nostru, Titus. Ne mândrim alãturi de el ºi ne lãsãm ºi noi
fotografiaþi, cântãrind în braþe frumuseþea asta a bãlþii: un crap buzat de 4, 760 kg.
La vreo 20 de metri mai în aval, Dobra, un pescar cu experienþã nu se lasã mai
prejos ºi prinde un alt crap de 3,830 kg. Sicã ºi Cãtãlin, parcã sau vorbit, în
juvelnice lor atârnã câte un crãpcean de 840 grame.
Festivitatea de premiere ne aduce alãturi, bucurândune de aceastã zi minunatã.
Îmbrăcăm tricourile și șepcile oferite de sponsorii ”Duna Guard” și ”Bograve”.
Câștigătorii sunt recompensați cu diplome și premii oferite cu generozitate de IPA
Regiunea 4 Pol Cap, cu sprijinul firmei de telefonie Vodafone.
Autostrada Soarelui în zori. Feþe cunoscute, prietenoase ne
întâmpinã la locul de întâlnire. Glume ºi încurajãri colegiale. Ziua
se anunþã caldã pentru acest început de toamnã. Coborâm cu
maºinile pânã în buza lacului Nucetu 1, unde suntem întâmpinaþi
cu ospitalitate de primarul comunei DorMãrunt, Ion Iacomi.
Ascultãm indicaþiile inginerului piscicol ºi regulile de concurs. Cu
înfrigurarea unor pescari concurenþi pornim cu rucsacii ºi husele
de pescuit sã ne gãsim standurile.
PESCUIT PE BALTA
NUCETU 1
RegiuneaIV Pol CapBucurești
LOCUL I:
Titus Munteanu Secþia 1
Poliþie
LOCUL II:
Dobra Ilie pensionar
membru IPA
LOCUL III:
Sicã Liviu Serviciul de Ordine
Publicã
Iosifescu Cãtãlin pensionar
membru IPA
MENÞIUNE:
Vrabie Mihaela Serviciul
Cazier
CLASAMENTFINAL
Partida de pescuit îºi trãieºte finalul apoteotic, fumul ºi aromele ne ademenesc în jurul
grãtarului pe care sfãrãie peºtele prins. Glumele pescãreºti ºi zâmbetele ne amintesc cã
avem în comun dragostea pentru pescuit ºi prietenia.Aura Daniela Hurmuz
Secretar Regiunea IV Pol Cap
București
#1
Turneul a fost organizat pe două categorii, sub 35 de ani și peste 35 de ani, din
această ultimă categorie făcând parte și echipa ”Victoria București”. În finală a
ajuns și echipa de fotbal a IPA Jandarmeria Cluj, care a înscris un sigur gol față
de cele trei ale bucureștenilor. Potrivit regulamentului competiției, câștigătorii
de la categoria peste 35 de ani sunt înscriși automat în semifinale împreună cu
grupul de vârstă sub 35 de ani. Echipa Regiunii 1 București s‐a impus și la
această categorie, într‐o finală pe care a disputat‐o cu IPA Sector 5 și pe care a
învinso cu scorul de 20.
Este pentru prima dată în istoria competiției de la Porec când aceeași echipă
câștigă trofeele la ambele categorii de vârstă. O premieră este și faptul că în cei
11 ani de desfășurare ai Turneului de fotbal ”Cupa Alpe Adria”, acesta nu a fost
câștigat niciodată de o echipă din România. Tot Regiunea 1 București și‐a
adjudecat și trofeul pentru cel mai bun portar.
2023 septembrie. Regiunea 1
București ia parte la cea de‐a XII‐a
ediție a Turneului de fotbal ”Cupa Alpe
Adria”, organizat de IPA Istria (Croația)
în colaborare cu IPA Dolomiti (Italia).
Competiția, ce s‐a desfășurat în
localitatea croatã Porec, a atras 40 de
echipe din 11 țări europene (România,
Italia, Germania, Polonia, Cehia,
Croația, Serbia, Slovacia, Slovenia,
Ucraina, Ungaria).
CEI MAI BUNI ÎN CROAȚIA,
LOCUL I LA FOTBAL PENTRU IPA
REGIUNEA 1 BUCUREȘTI
4 octombrie. Echipa de fotbal ”Victoria București”, ocupanta locului I la competiția anuală de la Porec, Croația, vizitează
sediul IPA Secția Română. Cu acest prilej, sportivii au prezentat trofeul obținut și au fost felicitați de către președintele
Asociației, dl. prof. univ. dr. Costică Voicu. Acesta le‐a înmânat diplome individuale și le‐a urat să continue pe calea
performanței. La eveniment au fost prezenți și ceilalți membri ai Comitetului Executiv Național.
Drumul spre victorie
CUPA ALPEADRIA
POREC CROAȚIA
În 2012, la campionatul de la Porec s‐au înscris 14 echipe din țara noastră: IPA Sector 5, IPA Caraș Severin, IPA Argeș, IPA Mureș 2, IPA
Regiunea 17 București, IPA Regiunea 1 Bihor, IPA Sălaj, IPA Teleorman – ”DINAMO ALEXANDRIA”, IPA Timiș, IPA Pol Front Timișoara
1, IPA Pol Front Timișoara 2, IPA Jandarmeria Cluj, IPA Sibiu – ”MEDENSIS” și IPA Regiunea 1 București – ”VICTORIA BUCUREȘTI”.
Succesul obținut de echipa de fotbal ”Victoria București” a avut largi ecouri în mass‐media, reușita sa fiind subiect
de presă al revistei ”Pentru Patrie” a Ministrului Administrației și Internelor, cât și pentru Evenimentul Zilei,
Realitatea TV sau Radio Zu, care a transmis ascultătorilor știrea cu titlul ”În sfârșit românii, cei mai buni din lume
la fotbal între polițiști!”.
Luigi Dincã
Președinte Regiunea 1 București
Sorin Silviu Finta
Președinte Regiunea 1 Alba
Clasamentul final a arãtat în
felul urmãtor:
LOCUL I � Poli Aiud
LOCUL II � Saturn Pol Cugir
LOCUL III � Blue Eyes
LOCUL IV � Apuseni Pol
LOCUL V � Inter City
LOCUL VI � Sport Plus
LOCUL VII � Frauda
LOCUL VIII – Poliția Sebeș
LOCUL IX – Poliția Alba Iulia
Festivitatea de premiere a avut
loc în data de 6 noiembrie, toate
echipele primind cupe, diplome,
medalii și mingii de fotbal. Cel mai
bun jucãtor al campionatului a
fost desemnat Adrian Popa, de la
Serviciul de Investigare a
Fraudelor. Golgeterii competiției
au fost Mihai Mocan, de la
Apuseni Pol și Andrei Sîrbu, de la
Poli Aiud. Adrian Sava, de la
echipa Blue Eyes, a câștigat titlul
Polițiștii din Alba și‐a disputat
supremația la fotbal în cea de‐a V‐a ediție
a competiției organizate de Regiunea 1
Alba, în parteneriat cu Organizația
Teritorială a Corpului Național al
Polițiștilor Alba, Asociația Apulum Pol și
Asociația Sportivă Dinamo Alba.
Campionatului de minifotbal �Liga
Polițiștilor” s‐a desfășurat în perioada
iunie‐noiembrie 2012, turul competiției
având loc în lunile iunie și iulie, iar returul
în septembrie, octombrie și noiembrie.
În concurs sau înscris nouã echipe,
formate din membri cotizați ai
entităților organizatoare. Loturile au
fost compuse din 15 jucãtori, partidele
desfășurându‐se într‐o componență de
5+1. Meciurile au avut loc în zilele de
miercuri și vineri, la Baza Sportivă
�Nichi Ardeal Construct�, din municipiul
Sebeș, Parcul Arini.
La finalul celor cinci luni de campionat,
titlul a fost adjudecat de echipa Poli
Aiud. Locurile II și III au fost ocupare de
Saturn Pol Cugir și de echipa Blue Eyes.
CINCI LUNI DE FOTBAL
LA CAMPIONATUL
”LIGA POLIȚIȘTILOR”
REGIUNEA1 ALBA
MINIFOTBAL ȘI TENIS DE CÂMP,
IPA ALBA � REGIUNEA 2,
IUBITOARE DE ACTIVITĂȚI
SPORTIVE
Competițiile sportive au fost la ele acasă în județul Alba, acolo unde
pe 3 noiembrie, la Sebeș, a avut loc un turneu de minifotbal și tenis de
câmp. Inițiatorii acestei manifestări au fost membri IPA de la Regiunea 2 Alba. Cupa la minifotbal a
fost câștigată de Regiunea 17 București, locurile II și III fiind adjudecate de către Regiunile 2 Sibiu și
1 Brăila. Golgeterul competiției a fost Dan Dedu – Regiunea 17 București, cu zece goluri înscrise.
REGIUNEA 2ALBA
Clasamentul final la minifotbal:
1. Regiunea 17 Bucureºti
2. Regiunea 2 Sibiu
3. Regiunea 1 Brãila
4. Regiunea 4 Arad
5. Regiunea 2 Alba
6. Regiunea 3 Cluj
7. I.J.J. Alba
La tenis de câmp, prima poziție a fost
adjudecatã tot de un membru al
Regiunii 17 București, Dorel Ștefan.
Lui i‐au urmat Nicolae Toader și
Marius Ștefan, ambii de la Alba 2.
Clasament final la tenis de câmp:
1. Dorel ªtefan � Regiunea 17
Bucureºti
2. Nicolae Toader � Regiunea 2 Alba
3. Marius ªtefan � Regiunea 2 Alba
4. Daniel Moga � Regiunea 2 Alba
Ștefan Duru
Secretar Regiunea 2
MINIFOTBAL ÎN CINSTEA ZILEIPOMPIERILOR DIN ROMÂNIA
Douã zile de fotbal pentru a celebra Ziua Pompierilor din România. Aceasta a fost deviza �Cupei 13 Septembrie laminifotbal”, desfășurată pe terenul din incinta Detașamentului de Pompieri Bradu, din cadrul Inspectoratului pentruSituații de Urgență Argeș ”Cpt. Puică Nicolae”.Astfel, între 11 și 12 septembrie, reprezentanți ai ISU Argeș, ai ȘcoliiMilitare de Maiștri și Subofițeri ”Basarab I”, ai Inspectoratului de Jandarmi Argeș, ai Penitenciarului Spital Colibați șiai Poliției Locale Pitești s‐au întrecut pentru marele trofeu. Câștigătoare a fost echipa Inspectoratului pentru Situațiide Urgență ”Cpt. Puică Nicolae”.
CUPA13
SEPTEMBRIE
Competiția a fost organizată de către IPA Regiunea 2 Argeș, al
cărui președinte este dl. Vasile Casapu, și de către Asociația
Sportivă a Pompierilor din România – Sucursala Argeș,
condusă de dl. Constantin Deaconu. Cei doi președinți au
oferit câștigătorilor diplome, plachete, cupe, medalii și tricouri.
În cadrul �Cupei 13 Septembrie la minifotbal� au mai fost
acordate distincții și pentru golgeterul competiției – Nicușor
Prunescu (ISU Argeș), pentru cel mai bun portar – Andi
Enache (Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș), dar și
pentru cel mai bun jucător al turneului – Daniel Nicoliță
(Școala Militară de Maiștri și Subofițeri ”Basarab I”).
Evenimentul piteștean a fost larg mediatizat în presa locală.
LOCUL I � Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã
�Cpt. Puicã Nicolae� Argeº;
LOCUL II � ªcoala Militarã de Maiºtri ºi
Subofiþeri �Basarab I� Piteºti;
LOCUL III � Inspectoratul de Jandarmi
Judeþean Argeº;
LOCUL IV � Penitenciarul Spital Colibaºi;
LOCUL V � Poliþia Localã Piteºti
CLASAMENT
FINAL
Dr. Ion Mircea Gherghiță
Secretar General IPA Secția Română
Pe 6 octombrie, polițiști ialomițeni,
membri ai Asociației Internaționale a
Polițiștilor, au renunțat la uniforme în
favoarea jambierelor și a
crampoanelor și s‐au înscris la mini‐
campionatul �Cupa prieteniei la
fotbal�.
Cinci echipe din județ au luat parte la
concurs: Poliția Slobozia, Poliția Urziceni,
Poliția Țăndărei, Postul de Poliție Grivița și o
echipã formatã din gardieni de la Penitenciarul Slobozia.
Mini‐campionatul s‐a desfășurat în stațiunea Amara.
Echipa care a trimis cele mai multe goluri în poartă și a
reușit să câștige marele trofeu a fost cea din Urziceni.
Locurile II ºi III au fost ocupate de poliþiºtii din Griviþa ºi
Þãndãrei.
REGIUNEA 1
IALOMIȚA
POLIȚIA URZICENI, CAMPIOANĂ LA
�CUPA PRIETENIEI LA FOTBAL�
CLASAMENT
FINAL
LOCUL I � Poliția Municipiului Urziceni
LOCUIL II � Secția de Poliție Grivița
LOCUL III � Poliția Orașului Țãndãrei
LOCUL IV � Poliția Municipiului Slobozia
LOCUL V � Penitenciarul SloboziaSebastian Savu
Președinte Regiunea 1 Ialomița
GEORGEPREDA,
CAMPION LACULTURISM
Munca și devotamentul s‐au
transformat în cupe și medalii
Sportivul și‐a trecute în palmares
cinci titluri de campion la
concursuri din București,
Călărași, Cluj, Mediaș și la
Competiția Masters ‐ Veterani,
trei de vicecampion, la
întrecerile de culturism de la Tg.
Mureș, Bistrița Năsăud și
Slobozia, și trei medalii de bronz,
la finalele de la Reghin, Cluj și
Brașov.
George Preda a trasmis pasiunea
sa pentru sport și fiului său,
Rãzvan. În vârstã de 20 de ani,
acesta este triplu campion
național la arte marțiale, stilul
Budokai.
În prezent, George Preda este
membru al Regiunii 1 București
și antrenor la Institutul de Studii
pentru Ordine Publicã (ISOP). De
formație psihopedagog, Preda
studiază acum pentru a obține și
o diplomă de master, bineînțeles
tot în sport, prima sa mare iubire.
În vârstã de 48 de ani, George Preda se poate lãuda cu multe
realizãri pe linie profesionalã, dar mai ales pe linie sportivã. De
fapt pasiunea sa pentru sport este cea care la adus unde este
astăzi: polițist, instructor, profesor de educație fizică, antrenor
de culturism (categoria a II‐a) și maseur.
Cei 25 de ani de sport își spun cuvântul, George Preda fiind tot
timpul într‐o formă de concurs de zile mari. Între 1987 și 2012,
a participat la numeroase demonstrații sportive, ediții de
calificare, finale ale Campionatelor Naționale și ediții ale Cupei
României.
CULTURIST DE PERFORMANȚĂ
GEORGE PREDA, PROFIL DE ÎNVINGÃTOR
Devotamentul pentru sport și disciplina și‐au spus cuvântul,
Preda clasându‐se pe primele poziții ale podiumului la multe
dintre competițiile la care a luat parte.
Drd. Diana Mihailã
Editor coordonator IPA Jurnal
Originar din București, Ion Țurcan (49 ani) și‐a petrecut
tinerețea practicând sport la Clubul Dinamo, la secțiile de
înot și polo pe apă. În 2005 devine membru al Asociației
Internaționale a Polițiștilor, activând la Regiunea 2 Galați.
Palmares de învingãtor
Palmaresul sãu vorbește foarte bine despre calitățile sale de
sportiv. În 2006, Țurcan a participat la concursul de înot al
Ministerului de Interne, unde a obținut două medalii, una de
aur și una de argint. Un an mai târziu se înscrie în competiția
de la Reșița, susținută de Ministerul de resort, unde câștigă
locul I la 100 metri bras. În 2008, Ion Țurcan mai adaugă în
vitrina cu trofee alte șase medalii: aur și argint la
Campionatul de înot al Ministerului de Interne, aur la stilul
liber și la ștafetă, argint la stilul fluture și bronz la înot pe
spate la Campionatul Național de înot.
DIN DRAGOSTE PENTRU APÃ
ION ÞURCAN, UN SPORTIV DE EXCEPȚIE
În perioada 2009‐2012, membrul IPA a ocupat poziții fruntașe la toate
competițiile la care a luat parte. Anul acesta, Ion Țurcan a beneficiat de sprijinul
Asociației Internaționale a Polițiștilor – Secția Română, care a susținut financiar
participarea sa la Campionatul Național de înot Masters, unde a câștigat locul II la
proba spate și locul IV la stilul liber.
Prof. univ. dr. Costicã Voicu
Președinte IPA Secția Română
RECORD PERSONAL,
DAN GÂRLEANU, MEMBRU AL REGIUNII 1 BACÃU, A
STRĂBĂTUT ÎN FUGĂ CREASTA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ
Agentul principal de poliție Dan Gârleanu (30
ani), membru al Regiunii 1 Bacãu, este pasionat
de tot ce înseamnă activități în aer liber. De
aceea, anul acesta el și‐a propus să îmblânzească
munții și a decis să străbată în alergare creasta
Făgărașului în mai puțin de 24 de ore. Lungimea
traseului: 82,5 km. A luat startul pe data de 25
august. Conform datelor GPS, a parcurs traseul
în 21 de ore, 17 minute și 47 de secunde, ceea ce
înseamnã cã a avut o vitezã medie de aproape 5
km/h.
Iubitor de munte și drumeții, Dan Gârleanu a
vrut sã arate tuturor cã o pasiune se poate
transforma întro disciplinã sportivã. Alergarea
a făcut parte din proiectul ”Susține sub 24”,
inițiat de Clubul de Ecologie și Turism ”Veniți cu
noi”, unde Gârleanu este vicepreședinte.
Acesta nu este doar un alergător de anduranță
foarte bun. El este și un alpinist și un ciclist cu
rezultate apreciabile.
Curriculum Vitae
Absolvent al Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile
Lascăr” din Câmpina, promoția 2003, Dan
Gârleanu a fost repartizat la IPJ Bacãu, unde
lucrează și în prezent. Gârleanu este membru al
Asociației Internaționale a Polițiștilor –
Regiunea 1 Bacău și vicepreședinte al Clubului
de Ecologie și Turism ”Veniți cu noi”.
În 2004 a escaladat vârful Elbrus din munții
Caucaz, cel mai înalt din Europa (5.644 m) și a
participat la patru expediții montane de vară în
Făgăraș, Retezat, Parâng și Leaota. În același an a
realizat șase ture alpine de iarnă în munții Piatra
Craiului, Ceahlãu, RarãuGiumalãu, Bucegi,
Ciucaș și Postăvaru. De asemenea a străbătut și
studiat Avenul pionierilor, Avenul fãrã fund,
Peștera galbenă, avenele și peșterile din zona
”Lumea pierdută” din Carpații Occidentali, dar și
peștera Raței din munții Bucegi. Tot în 2004,
agentul de la IPJ Bacău a realizat o expediție
ciclisticã de 4 zile, în care a parcurs 650 km. Un
an mai târziu, Gârleanu a efectuat un traseul de
verificare cu potențial cicloturistic pe ruta Bicaz
� Neagra � Piatra Surã � Vf. Dochia � Fârntânele
� Durãu.
În 2006, el pleacã în �Turul Românie�, pe un
traseu de 1.200 km, efectuat în opt zile alãturi de
alte șase persoane. În 2007 ia parte la expediția
”Drum spre Europa”, Mesageri ai Comunității
Bacãu, unde timp de 40 de zile parcurge pe
bicicletã un traseu de dificultate mare de 4.525
km.
Anii de uncenicie și
începuturile carierei artistice
Pictura face parte din viața luiAndrei Moga (nãscut pe12.08.1985) încã din aniicopilãriei. La vârsta de 12 ani,pleacã uncenic la o familie deartiști care, de‐a lungul unui an,îl învață tainele picturii pepânză și tot ce ține de culori,cromatică, materiale și stiluri.La 13 ani are prima expozițiepersonalã.
În prezent, Andrei Moga este
cadru militar al ISU Banat
Timișoara – Detașamentul 2,
iar în timpul liber picteazã
pentru a se recreea. În viitor își
dorește să facă un master în
pictură și să expună lucrări în
marile galerii de artă din țară și
din strãinãtate.
În perioada 21 septembrie � 4
octombrie 2012, Moga și‐a
prezentat lucrãrile întro
expoziție organizată în
Timișoara.
HOBBY DEPOMPIER
Născut în Beiuș, Bihor, unde a și copilărit,
Andrei Marian Moga a absolvit liceul de Arte
Plastice, apoi Universitatea de Științe Agricole
și Medicină Veterinară a Banatului din
Timișoara, secția Arhitectura Peisajului.
Totodată, Moga a urmat cursurile Facultății de
Drept și are o diplomă de master în drept
penal.
PORTRET DE ARTIST,
ANDREI MARIAN MOGA
Din dragoste pentru folclor, Comitetul Executiv al Regiunii IPA 4
Maramureș a susținut prin prezența sa spectacolul de muzică
populară ”Moștenitorii și muguri de tezaur”. Evenimentul a fost
organizat de Ansamblul Folcloric Național Transilvania Baia Mare,
al cărei președinte, dna. Iuliana Dăncuș, este membru simpatizant
IPA, și cu care Regiunea 4 Maramureș întreține relații de bună
colaborare.
REPREZENTANȚI DE SEAMĂ AI
FOLCLORULUI ROMÂNESC
PREMIAȚI DE IPA REGIUNEA 4
MARAMUREȘ
În cadrul spectacolului a fost sãrbãtorit maestrul Dumitru
Dobrican, la aniversarea a 45 de ani de carierã artisticã. În
semn de apreciere pentru efortul depus în promovarea
folclorului maramureºean în þarã ºi peste hotare, dar ºi ca
mulþumire pentru sprijinul acordat în organizarea unor
activitãþi artistice de cãtre regiune, acesta a primit din
partea Asociației Internaționale a Polițiștilor o diplomă de
excelență și o statuetă. Nu doar Dumitru Dobircan a fost
sãrbãtorit pe scena Ansamblului Transilvania Baia Mare,
ci și doamna Marioara Murărescu la împlinirea a 30 de ani
de când realizeazã emisiunea �Tezaur folcloric�, difuzatã
de Televiziunea Românã.
În cadrul spectacolului de muzică populară au susținut
recitaluri artiștii Dumitru Fărcaş, Nicolae Furdui Iancu,
Nicolae Mureºan, Cristian Pomohaci, Mariana Ionescu
Cãpitãnescu ºi Gheorghe Turda.
Adela Fulop
Secretar IPA Regiunea 4 Maramureș
REGIUNEA 4MARAMUREȘ
Cursul universitar
�Criminalitatea Corportatistã,
între criza economicofinanciarã
și frauda transnațională”
reprezintã o realizare meritorie a
colectivului de autori, care
introduce cititorul în universul
mai puțin cunoscut al
corporațiilor transnaționale.
Complexă și sofisticată datorită
metodelor și tehnicilor utilizate
pentru fraudarea fondurilor
financiare, criminalitatea
corportatistã este abordatã de
autori în manierã
interdisciplinarã, fiind prezentate
coordonatele pe care trebuie
desfășurată activitatea
informativinvestigativã, precum
și cea de anchetă penală.
Destinat pregãtirii celor
angrenați în ampla activitate de
prevenire și combatere a
criminalității economico‐
financiare, volumul prezentat
constitutie un reper semnificativ
în literatura de specialitate, rod al
unei cercetări științifice
remarcabile.
RECENZIE
�CRIMINALITATEA
CORPORATISTÃ, ÎNTRE CRIZA
ECONOMICO‐FINANCIARĂ ȘI
FRAUDA TRANSNAȚIONALĂ”
Dr. Ion Mircea Gherghiță
Secretar General IPA Secția Română
RECENZIE
Volumul �Adevãruri încã nespuse�
reprezintã o carte document, scrisã
cu talent de colegul nostru colonel în
rezervă Dorin Oaidă și publicată cu
sprijinul IPA Secția Română –
Regiunea 1 Alba și al Corpului
Național al Polițiștilor – Biroul
Executiv Central și Biroul Teritorial
Alba.
Înzestrat cu darul de a reconstrui și
povesti, autorul fixeazã în paginile
acestei cărți imaginile
cutremurãtoare ale evenimentelor
produse la finalul sângeros al anului
1989, în județul Alba. La 23 de ani de
la aceste evenimente, autorul ne
invitã sã aducem omagiul nostru
eroilor adevărați ai Poliției Române.
Tinerii polițiști au nevoie de o
asemenea carte, fixatã pe
coordonatele adevãrului, redat de
autor cu detașarea necesară
descrierii unei secvențe dramatice
din istoria Poliției Române.Prof. univ. dr. Costicã Voicu
Președinte IPA Secția Română
În ziua de 29 noiembrie 2012, la Casa de Culturã a
Ministerului Administrației și Internelor a avut loc
lansarea romanului �Pândã neîntreruptã� � autor prof.
univ. dr. general maior (r) Lazãr Cârjan.
Scris în memoria fostului Secretar General al IPA Secția
Românã � general locotenent (r) Iulian Medrea,
romanul înfățișează biografia unui simbol al Poliție
Române și al Asociației Internaționale a Polițiștilor.
În cadrul acestei manifestări au prezentat opinii și
aprecieri laudative la adresa autorului, precum și a
eroului romanului, scriitorul Nicolae Breban, prof.
univ. dr. Vladimir Alexandrescu, prof. univ. dr. Costicã
Voicu – președinte al IPA Secția Română.
În numele tuturor membrilor IPA Secția Română în felicităm pe autor pentru această remarcabilă realizare literară, aducând
totodatã un pios omagiu celui care a fost Iulian Medrea.
In memoriam
General � locotenent dr. ing. IULIAN MEDREA,
fost Secretar General al IPA Secția Română
21 iunie 1936 � 10 aprilie 2012
Drd. Diana Mihailã
Editor coordonator IPA Jurnal
RECENZIE
Priviți, el este ce nu mai este,
Cel care pentru unii va deveni poveste,
Dar pentru toți, în viața cea reală, el a existat,
Ca brav român și ca un demn bărbat.
Iar dacă unii din cei ce supraviețuiesc
Încearcã azi, postum, orice sã zicã,
Eu, unul, da capo îndrãznesc
Sã propun tuturor: �Remember Nea Iulicã!�
Moise Bãdilã
Regiunea 1 București,premiatã la târg
În cadrul aceluiașieveniment, Regiunea 1București a expus șicupele câștigate laTurneul de fotbal �CupaAlpe Adria�.
Acesta a fost organizatde IPA Istria, Croația șiIPA Dolomiti, Italia – șicea de la �CupaPrieteniei� de la Govora– competiție susținutăde Regiunea 11București.
Standul IPA Regiunea 1
București a fost vizitat și
de reprezentanți ai
M.A.I., care au oferit o
diplomă de excelență
pentru contribuția adusă
la organizarea acestui
eveniment.
IPA REGIUNEA 1
BUCUREȘTI,
PREMIATÃ LA
SALONUL DE CARTE
AL M.A.I.
Regiunea 1 București a luat parte la cea de‐a XVI‐a ediție a
”Salonului de carte juridică, civică, polițistă și administrativă al
M.A.I.�. Manifestarea a fost gãzduitã de Centrul Cultural al
Ministerului Administrației și Internelor în perioada 7‐10
noiembrie.
IUBITORI DE CARTE
Salonul de Carte juridică, civică, polițistă și administrativă al M.A.I Ediția a XIV‐a
Alături de alte 15 edituri din țără, Regiunea 1 București a
expus 20 de titluri. Invitat special al acestei ediții a fost dl.
general dr. Emil Strãinu, membru IPA, premiat de organizatori
cu trofeul salonului de carte. Operele sale au ca subiect teoriile
și cercetările neconvenționale.
Detectivi din Europa s‐au întâlnit în luna decembrie la București. Misiunea lor, deși nu a fost una secretă, a fost extrem
de importantă: participarea la cel de‐al XVIII‐lea Congres al Federației Internaționale a Asociațiilor de Detectivi
Particulari. Manifestarea, un preambul pentru congresul mondial din 2013 ce va fi organizat la Londra cu ocazia
împlinirii a 100 de ani de la înființarea Asociației Investigatorilor Britanici, a reunit participanți din peste 20 de țări
europene ‐ criminaliști, experți, profesori universitari și oameni de știință.
În plinã crizã economicã, principala preocupare a celor
prezenți la Congres a fost prevenirea și stoparea fraudelor,
creșterea gradului de siguranță a comunicațiilor, dar și
dezvoltarea de practici corecte și participarea activă la viața
economică a societății. Totodată au mai fost avute în vedere
reconversia profesionalã a persoanelor care se retrag din
activitatea instituțiilor de autoritate ale statului, servicii
speciale și armată, precum și crearea și dezvoltarea de noi
locuri de muncă pentru tinerii absolvenți de drept, psihologie
sau studii tehnice.
Cum puteți deveni detectiviPentru a primi licența de detectiv particular trebuie să aveți
minimum studii medii, să absolviți școala postliceală
(înființată de ANDR) de doi ani și apoi un stagiu de cel puțin
trei ani într‐o agenție de profil. Persoanele cu studii superioare
trebuie să urmeze cursuri de specializare și să aibă o
experiență practică de minim trei ani. În cazul celor care
provin din domeniul apărării, al serviciilor speciale, al poliției
sau jandarmeriei, este obligatoriu sã ia parte la cursuri
specifice detectivilor particulari.
Investigarea fraudelor bancare, a celor din asigurãri sau
dispariția de persoane sunt doar câteva dintre spețele curente
din aceastã profesie. Astãzi, sectorul afacerilor, bãncile,
societățile comerciale nu își mai concep activitate fără
existența unui departament antifraudă.
Fondatã în anul 2000, la inițiativa mai multor juriști,
profesori universitari, polițiști și experți
criminaliști, Asociația Națională a Detectivilor din
România (ANDR) se implicã activ în dezvoltarea
cadrului de pregătire profesională, cât și în
reglementarea cadrului legal necesar exercitãrii
profesiei (legea 329/2003). Printre realizãrile cu
care Asociația se poate lăuda se numără Școala
Postlicealã de Detectivi Particulari. Mai multe detalii
puteți găsi accesând
http://www.adetro.eu/index.php/scolarizare
Derulat între 6 și 9 decembrie, la hotelul JW Marriott,
Congresul a cuprins numeroase sesiuni de discuții pe
teme precum frauda, etica profesională sau legislația.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Națională a
Detectivilor din România (ANDR), membră a Federației
Internaționale a Asociațiilor de Detectivi Particulari (în
germanã Kommission der Internationale Detektiv
Verbande IKD).
DETECTIVII EUROPENI, ÎN
MISIUNE LA BUCUREȘTI
Invitați de onoare au fost dl. Ion Iliescu,
fost președinte al României, dl. Teodor
Meleșcanu, directorul Serviciului de
Informații Externe și dl. Sorin Oprescu,
primarul Capitalei. În cadrul
congresului au mai avut expuneri
vorbitori din Anglia, Germania, Turcia,
Ucraina, Spania, Pakistan.
IPA Secția Română a fost reprezentată
la Congresul Detectivilor de cãtre
președintele său, dl. prof. univ. dr.
Costică Voicu, care de altfel a și a fost
coordonatorul uneia dintre sesiunile de
discuții.
Federația Internațională a Asociațiilor de Detectivi Particulari (IKD) a fost fondată în anul 1964 la Viena, având la bază trei entități: Asociația Detectivilor
din Austria (înființată în 1959), Asociația Detectivilor din Germania (înființată în 1955) și Asociația Detectivilor din Elveția (înființată în 1956). În prezent,
Federația include 27 de Asociații, dintre care 25 sunt constituite în Europa. Cu sediul central la Viena, ea este condusă de către englezul Tony Imossi
(Secretar General), austriacul Georg Hirtl (Vicesecretar General) și de elvețianul Markus Wegst (Trezorier). Federația Internațională a Asociației de
Detectivi Particulari are în componență comisiile: Comisia de etică, Comisia de standarde profesionale și Comisia de organizare și dezvoltare. Pentru a
deveni membru este nevoie de depunerea unei solicitări, dar și de un stagiu de minim un an pentru analiza activității și întrunirea votului Asociațiilor deja
membre. De asemenea, entitatea care solicită calitatea de membru trebuie să aibă o formă de organizare, un cod etic și să respecte modul de acces în profesie
impus de standardele IKD.
Federația Internațională a Asociației de Detectivi Particulari s‐a născut din ideea unificării standardelor și practicilor profesionale, dar și din dorința de a
crea o rețea de lucru globală, bazată pe căi de comunicare globale. IKD se axează pe menținerea standarde profesionale și pe implementarea a unor practici
corecte în munca investigatorilor privați. Prin Convenția de la Zaragosa, din 2007, s‐au stabilit norme comune de etică la nivelul tuturor asociațiilor membre,
15 ani de activitate în slujba prietenilor ar putea fi considerați de
unii o perioadă normală, de alții poate prea lungă...Cei din
apropierea mea spuneau cã se mai putea merge înainte. Eu cred cã
a fost de ajuns! Fizic există o limită și să nu mai vorbim de așa‐zisa
“uzură morală”. Este normal să ai simțul realității și să te retragi.
Anul acesta ma marcat foarte mult moartea prietenului meu Iulicã
Medrea. Un om cu care discutam orice problemă și ne sfătuiam
reciproc, este adevãrat, în ultimii 45 ani mai mult în legãturã cu
sănătatea. Ne înțelesesem să ne retragem împreună în 2012. Numai
că el trebuia să o facă mai devreme, pentru a mai fi în viață și acum.
NOSTALGIE...
Colegii mei din Comitetul Executiv al IPA Regiunea 4 București‐
Polcap știu că în toți acești ani am încercat să fiu aproape de politiști,
să îi ajut pe cât posibil pe ei și pe familiile lor. Sunt convins că n‐am
reușit decât într‐o mică măsură și acest lucru este un mare regret
pentru mine, întrucât cunosc greutățile care îi apasă atât profesional,
dar și în viața lor particulară. Pe de altă parte, însumând toate
acțiunile întreprinse în întreaga perioadă în favoarea polițiștilor, îmi
oferã mie amintiri dintre cele mai plãcute la care mã gândesc cu
nostalgie.
Sigur, rãmânând cu o astfel de preocupare, dupã pensionare cred cã
mi‐am prelungit viața și aici devin din nou nostalgic când mă gândesc
la foști colegi și prieteni care s‐au dus. Unii mult prea devreme, așa cum a fost Vasile Luican, Emil Secu, Ion Dobre și mulți alții.
Același sentiment omenesc încerc și atunci când merg la Asociația Pensionarilor M.A.I. (de regulă la 6 luni), când mi se spune că
a mai disparut cineva din rândul nostru.Revenind la colegii mei din conducerea Regiunii, trebuie sã spun cã îmi vor lipsi mult
timp vorbele calme și sigure, dar calde și sincere ale dnei Elena Scutaru. O femeie de o probitate profesională deosebită, serioasă
și plină de respect cum rar am avut ocazia să văd de‐a lungul vieții mele. Zâmbetul de un optimism molipsitor, tenacitatea, dar și
ideile bune ale dnei Aura Hurmuz îmi vor lipsi tot atât de mult. Cu dl. Alexandru Tătar (“nea” Sandu) și cu cele două doamne am
făcut o adevărată echipă, cu care am reușit marile acțiuni realizate: marcarea an de an a Zilei Poliției, a Zilei femeii și copilului, a
sărbătorile de iarnă, simpozione sau spectacole, vizite la muzee ori acțiuni de pescuit sportiv.
În calitatea mea de președinte al celei mai mari Regiuni IPA din
țară, îmi exprim cu sinceritate mulțumirile mele pentru sprijinul
acordat permanent de către Comitetul Executiv Național, dar în
mod deosebit dlui prof. univ. dr. Costică Voicu, președintele IPA
Secția Română, pe care îl consider un prieten adevărat, dlui
trezorier național ec. dr. Florian Safta și dlui secretar general dr.
Ion Mircea Gherghiță.
Pe toți îi prețuiesc și le port o respectuoasă amintire. Aceleași
sincere sentimente de respect și prețuire am și pentru doamnele
Dragomir, Tănasă și Savu și pentru ceilalți lucrători din staff‐ul
tehnic la care, întotdeauna am găsit solicitudine și
promptitudine în rezolvarea problemelor curente vizând
situația membrilor IPA din regiunea condusă de mine.
Rămân în marea familie IPA, dar regret că mă despart de niște
oameni minunați cu care am lucrat un deceniu și jumătate. Îmi
vor lipsi foarte mult întâlnirile de la Conferințele și Congresele
Naționale ale IPA, manifestări pe care le așteptam cu nerăbdare,
unde legam noi prietenii și mă simțeam extrem de bine și
împlinit. Cuvintele realiste și sincere ale Președintelui mi‐au
făcut întotdeauna bine și au însemnat pentru mine un imbold, o
încurajare pentru o muncă susținută în continuare.
Vă rog să mă credeți că spun aceste lucruri cu sinceritate. În fond
nu mai am nevoie de nimic pentru a spune cã �perii� pe cineva.
Așa gândesc și mă bucur că rămân cu astfel de amintiri despre oameni adevărați cu care am lucrat o perioadă importantă de timp.
Aș vrea să întorc anii înapoi, dar nu se mai poate! De aceea, omului îi este dat să fie nostalgic permanent la o anumită vârstă.
Amintirile frumoase îl fac să trăiască mai mult, să fie mai bun și să iubească oamenii așa cum sunt ei, cu bune și cu rele….
Viorel Croitoru
Președinte fondator al IPA Regiunea 4 București‐Polcap
DISPOZIÞIA BIROULUI EXECUTIV PERMANENTNr. 1592 din 26 noiembrie 2012
BIROUL EXECUTIV PERMANENT format din prof. univ. dr. COSTICĂ VOICU, președintele Comitetului Executiv Național și dr. ec.
FLORIAN SAFTA, trezorier național, din cadrul ASOCIAȚIEI INTERNAȚIONALE A POLIȚIȘTILOR SECȚIA ROMANĂ, având în vedere
faptul că sigla I.P.A. Secția Română este protejată la copiere conform Certificatului de înregistrare a mărcii nr. 116825 emis de Oficiul
de Stat pentru Invenţii şi Mărci la data de 31.03.2011, iar potrivit art. 36 alin. (1) din legea 84/1998 cu modificările și completările
ulterioare ,,Înregistrarea mãrcii conferã titularului sãu un drept exclusiv asupra mãrcii�, în baza prevederilor art. 24 din O.G. nr. 26/2000
cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 17 din Statutul Asociației Internaționale a Polițiștilor
Secția Română,
DISPUNE
�Prezenta Dispoziþie are drept scop prevenirea faptelor de folosire fãrã drept a siglei ºi denumirii I.P.A. de cãtre diverse persoanefizice sau juridice în calitatea lor de utilizatori, producãtori sau distribuitori de asemenea însemne, prin încãlcarea dispoziþiilor
prevăzute de art. 36 și art. 90 din Legea 84/1998 cu modificările și completãrile ulterioare privind mãrcile ºi indicaþiile geografice.
�Dreptul de a folosi sigla ºi/sau denumirea I.P.A. îl au numai Regiunile ºi membri I.P.A. Secþia Românã.
�Denumirile ce pot fi folosite în cadrul unei Regiuni sunt:a. Asociaþia Internaþionalã a Poliþiºtilor Secþia Românã Regiunea _________;
b. I.P.A. Secþia Românã Regiunea _________.
�Sigla I.P.A. ce poate fi folositã de cãtre Regiuni ºi membri ei trebuie sã respecte forma ºi culorile originale, aºa cum se aflã modelulpostat pe siteul www.iparomania.ro.
� Utilizarea denumirii ºi/sau siglei I.P.A. fãrã acordul prealabil al I.P.A. Secþia Românã ºi fãrã respectarea modelului de contract stabilit,
constituie conform art. 90 din Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mãrcile ºi indicaþiile geografice republicatã, infracþiune ce se
pedepseºte conform prevederilor legale, caz în care persoanele în culp` vor putea fi obligate si la plata de dauneinterese cãtre I.P.A.
Secþia Românã.
� În cazul în care Regiunea are cunoștiință despre existenţa unor persoane juridice care produc sau comercializează sigla şi/sau
denumirea I.P.A., aceasta are obligaþia de înºtiinþa de îndatã, în scris, I.P.A. Secþia Românã, comunicând datele de identificare ale
societãþii în cauzã.
7. În cazul în care Regiunea are cunoștiință despre existenţa unor persoane fizice care produc sau comercializează sigla şi/sau
denumirea I.P.A., aceasta are obligaþia de a le comunica cã fapta lor intrã sub incidenþa Legii nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind
mãrcile ºi indicaþiile geografice republicatã, care prevede atât sancþiuni civile cât ºi penale.
8. Începând cu 01 decembrie 2012, orice persoanã juridicã care doreºte producerea sau comercializarea de articole cu
însemnele ºi/sau denumirea I.P.A. are obligaþia încheierii unui contract de furnizare cu I.P.A. Secþia Românã, sub sancþiunea
nulitãþii absolute ºi numai cu respectarea întocmai a modelului, inclusiv a culorilor siglei originale I.P.A. În acest sens, societatea
în cauzã are obligaþia de a înainta cãtre I.P.A. Secþia Românã o solicitare la care va anexa modelele de însemne I.P.A. ce urmeazã
a fi produse ºi/sau comercializate.
9. Începând cu data prezentei decizii, orice contract încheiat la nivel regional cu societãþile ce produc sau comercializeazã
însemne cu denumirea ºi sigla I.P.A. se declarã nul, acest drept revenind în exclusivitate I.P.A. Secþia Românã.
10. Dupã încheierea contractelor, I.P.A. Secþia Românã va posta pe site societatea autorizatã a produce ºi comercializa articole
cu denumirea ºi/sau sigla I.P.A., concomitent cu transmiterea unui exemplar cãtre Regiunea din zona geograficã corespunzãtoare.
11. Orice însemn ce conþine denumirea ºi/sau sigla I.P.A. se va realiza de societatea cu care I.P.A. Secþia Românã are contract
încheiat, numai pe bazã de comandã scrisã lansatã de Secþia Naþionalã sau orice Regiune din structura sa.
12. Membri I.P.A. nu au dreptul, în nume propriu, să dea comenzi furnizorului de produse ce poartă denumirea și sigla I.P.A..
Pentru aceasta, ei trebuie sã se adreseze cu o solicitare scrisã regiunii I.P.A. din care fac parte ori cãtre I.P.A. Secþia Românã.
13. Orice model de însemn I.P.A. aplicat pe mijloacele de transport trebuie sã fie aprobat de I.P.A. Secþia Românã, sã fie
personalizat cu seria RO ºi numãrul legitimaþiei de membru al I.P.A. Secþia Românã. Orice însemn personalizat este valabil
numai cu prezentarea legitimaþiei de membru al I.P.A. Secþia Românã.
14. Se interzice aplicarea pe mijloacele de transport a oricãror feluri de abþibilduri ce conþin sigla ºi /sau denumirea I.P.A.,
purtarea lor fiind consideratã ilegalã.
La prezenta Dispoziþie anexãm o copie a Certificatului de înregistrare a mãrcii emis de Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci
sub nr. 116825 din 31.03.2011.
BIROUL EXECUTIV PERMANENT
PREȘEDINTE TREZORIER NAȚIONAL
Prof. univ. dr. COSTICÃ VOICU Dr. ec. FLORIAN SAFTA
SECRETARIAT
TEL: 0372713840
0755098698
0213321754
FAX: 0213321754
EMAIL:[email protected]
COLEGIUL EDITORIAL
Prof. univ. dr. COSTICÃ VOICU
Dr. ION MIRCEA GHERGHIȚĂ
Dr. Ec. FLORIAN SAFTA
CORESPONDENȚI
Membri IPA și ai Comitetelor
Executive Regionale Secția
Românã
COORDONATORI
PROIECT
DIANA MIHÃILÃ
LAURA SAVU
OVIDIU BADEA
ADRESA
Șos. Olteniței 158‐160, sector
4, București
Cod poștal 041323
TREZORERIE
TEL: 0372713839
0213321756
0314055694
FAX: 0314055693
EMAIL:
Pentru mai multe informații privind activitatea
IPA Secția Română accesați site‐ul
www.iparomania.ro