issn 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/noi10 mic.pdf · toamna...
TRANSCRIPT
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
octombrie
10, 2 013MIRI DIN MAHALAUA MEAMelisa STRATICIUC, 12 ani
{coala de Arte Ialoveni
Doar amintiri au mai r=masDintr-o poveste de iubire,Iluzii triste f=r= glas.
pag.1-5
Cred c= oriunde ]n lume copiilor le place s= mearg= la circ, s= aplaude [i s= r]d= p]n= [i cu lacrimi al=turi de clovni. D=c= ]n capital= nu avem un circ, am aflat c= ]n satul |aul, de aproape dou= decenii, activeaz= unul.
pag. 10,11
}n fiecare diminea\= eram la poart= o dat= f=r= batist=, [i a doua oar= cu batist=. Abia apoi ie[eam ]n strad= ca [i cum odat= cu batista o aveam cu mine [i pe mama.
pag. 22,23
}n cas= erau scrisori, peste tot – pe o mas=, pe alt= mas=, pe un pat, pe alt pat, pe pervaz, pe noptier=, ]n sufragerie... Scrisori sosite de c]teva zile, de o lun=, de c]teva luni, de un an, de ani [i ani.
pag. 30
NOI
antologie noI
DESPRE MAREVuietul trosne[te parc=}n talazuri de aram=.Marea spune-o poezieDe iubire [i m= cheam=.
}n albastra sa fiin\=,Marea pl]nge, marea scrie,Sufer= de necredin\=, Sufer= de insomnie.
Cochiliile de piatr=Stau ]ntinse la parad=,Val de spume le aduceAdun]ndu-le gr=mad=.
Iar ]n zarea aurieSt= de veghe m]ndrul soare.Marea r]de, marea scrieDespre mare.
Ionela BEJENARU, cl. a XII-aBute[ti, Glodeni
APARE
Fotografie: Valerie VOLONTIR
2013, octombrie noI
CREUZETUL INSPIRA|IEI AUTUMNALE
capriciile muzei
I onela BEJENARU (Bute[ti, Glodeni). Un suflu proasp=t, formul=ri concise, originale, poetice
prin excelen\=. Se resimte, totu[i, lipsa unei serioase priviri de ansamblu. oricum, felicit=ri!
Cristian ANDRONIC (Ciulucani, Telene[ti). Vizi-unea este interesant=, dar textele sufer= de o anu-mit= rigiditate a exprim=rii.
Anastasia BUC+TARI, cl. a IX-a (Dondu[eni, Dondu[eni). Public=m poezia. ne-a pl=cut ]ns= mai mult scrisoarea pe care ne-ai scris-o cu dezinvoltur=, umor, autoironie [i sinceritate maxim=. Ai putea ]ncerca s= a[terni [i ni[te eseuri sau proze scurte. Succes!
Marinela LUPU{OR, cl. a VII-a (Cobani, Glodeni). Poezia [i eseul s]nt realizate cursiv, cu u[oare asperit=\i de expunere. A[tept=m [i alte lucr=ri.
Nicoleta NANI, cl. a VIII-a (Ulmu, Ialoveni). Eseurile cu elemente de proz= scurt= s]nt con-ving=toare [i bine structurate. }ncearc= s= iei ]n vizor [i alte subiecte.
Iuliana ROBU, cl. a IX-a (F=le[ti). Se pare c= nu ai pus punctul pe i ]n ceea ce prive[te tema abordat= (dragostea). Mai mult ingenuu, intuitiv te-ai apropiat de ea [i ai ]ncercat-o la rezisten\=. E o tem= veche de c]nd lumea, a fost abordat= de nenum=ra\i autori sub nenum=rate aspecte. De aceea e foarte greu s= vii cu ceva nou, original. Discursul trebuie controlat ri-guros [i evitate eventualele locuri comune [i confuzii.
Anastasia VORONA, cl. a VIII-a (F=le[ti). Te sf=tuim s= cite[ti mai multe poezii dedicate mamei.
Le po\i g=si la Eminescu, Vieru, Esenin [.a. Dup= aceasta viziunea ta asupra subiectului dat se va l=rgi considerabil. Vei ]n\elege c= o poezie despre mam= nu se rezum= la descrieri simple [i declara\ii de dra-goste. Ea se compune din elemente sentimentale, dar [i filozofice, chiar transcendentale: ”Iarba [tie cum te cheam=,/ Steaua [tie ce g]nde[ti” (Gr. Vieru, F=ptura mamei).
Anastasia VERDE{, 13 ani (Ialoveni). Poemul ]n-cearc= s= se desprind=, dar nu reu[e[te, de nivelul unei relat=ri.
Ion BAMBULEAC (Chi[in=u). o parad= de eru- di\ie care ar putea fi poezie, dar (]nc=) nu este.
Diana CVASNEI, cl. a IX-a (Cucioaia, Telene[ti). Mul\umim pentru poezia dedicat= revistei noI. Din p=cate, at]t aceast= poezie, c]t [i celelalte s]nt imper-fecte la capitolele logic= [i expresie artistic=. Dat= fiind abilitatea ta de a scrie, e bine s= faci o pauz= de lectur=, de acumulare a impresiilor [i subiectelor [i s= revii cioc=nind atent articula\iile poemului pen-tru a verifica dac= nu s]nt calpe.
Texte demne de aten\ie ne-au mai trimis Silvia MUNTEANU, 13 ani (Susleni, Orhei) [i Cristina SU-VEICA (Sudarca, Dondu[eni).
nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, dar r=m]nem ]n a[teptarea noilor ]ncerc=ri li-terare.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
1
ANOTIMPURIVara [i-a desprins pleteleDans]nd peste ape goal=Dup= ce prim=varaA l=sat jos toate florile.
Cur]nd toate se vor ]mbr=ca.Dar nu mult, c=ci frunzeleVor trage ]n jos toate hainele.Vor r=m]ne: Prim=vara, Vara, Toamna.
}n final cineva le va ]mbr=ca}nt-un palton alb [i curat.Prim=vara, Vara, ToamnaR=m]n ]mbr=cate doar iarna}ntr-un palton alb [i curat.
REG+SIREnebuna mea din poezii,Fecioar= dintre astre,Cu-adev=rat de te-a[ iubi,Din mine ai rena[te...
S-ar stinge-atunci din cer o stea,S-ar na[te-un om ]n lume –S-ar na[te-atunci iubita meaF=r= de chip [i f=r= nume.
Cristian ANDRONIC Ciulucani, Telene[ti
noI, octombrie 20132
cap ri ci ile mu zei
INIMA
APU
S P
E N
ISTR
U
Ga
bri
el C
RE
|, 1
0 a
ni{
coa
la d
e A
rte,
Co[
ni\a
, Dub
=sa
ri
Inim=,Ai curs, ai fugit [i ai l=sat urme.Ai t=cut.
C]nd, la u[=, a strigat cineva,Mi-ai astupat gura{i nu am putut s= ]ntreb”Cine e?”
Ai b=ut s]ngele meuCa pe o sticl= de alcool ieftin,Dar nu te-ai s=turat cu at]t {i ai plecat,{i nu \i-a p=satC= e[ti oaspetele cel mai gr=bit.
Inim=,Te-ai n=scut goal=S= te poat= iubi b=rba\ii,Dar te ascunzi ]n cutia cu surprize{i nu mai s]ntem copiiS= te c=ut=m printre dulciuri.
nu, nu te vreau din h]rtie.Destul cu mascarada etern=}n care te-am v=zut.
Te vreau umed={i ur]t=Ca o broasc= r]ioas=.S= te pot s=ruta, S= te pot iubiCa-n povestea cu prin\ul vr=jit.
Inim=, Maturizeaz=-te,Hot=r=[te-te ce vrei.Lumea nu e pentru tine f=cut=.nu te pl]nge de prea pu\ine favoruri.E[ti doar un organPompator.
Fii simpl= ca moartea,Lucrurile simple nu se pot ]nvinge,nu se pot dovedi...{i s]nt at]\ia mor\i ]n jur.
Ionela BEJENARU, cl. a XII-aBute[ti, Glodeni
DR
UM
{E
RPU
IT
Lilia
na I
AC
HIM
, cl.
a V
III-
aLi
ceul
Ale
xand
u ce
l Bun
,S
]ng
era
, Chi
[in=
uM+ G}NDESC LA TINE
Stau singur= privind la focTriste\ea s-a l=sat ]n mine{i lacrimi calde ][i fac loc,Iar g]ndul zboar= de la tine.
Doar amintiri au mai r=masDintr-o poveste de iubire,Iluzii triste f=r= glas.o lacrim= ]ncet coboar=Alunec]nd pe fa\a mea.{i-a[ vrea s= spunC= desp=r\irea e tare grea.
{i-a[ vrea s= fiu din nou cu tineS= te mai str]ng la pieptul meu.A ta privire m= alinte{i chipul t=u s=-l v=d mereu.A[ vrea s=-\i spun c= pentru mineA fost un vis ce s-a-mplinit,S= [tii mereu c= te-am iubit.
Anastasia BUC+TARI, cl. a IX-aDondu[eni, Dondu[eni
2013, octombrie noI 3
GUGU|+ }N |ARA ETERNEI PRIM+VERI
A cum aproape dou= luni, la Biblioteca na\io-nal= pentru Copii I. Creang= din Chi[in=u a
avut loc o expozi\ie neobi[nuit=. Gra\ie diasporei moldovene[ti din Portugalia, 40 de desene ale copii-lor compatrio\ilor no[tri care locuiesc ]n aceast= \ar= au putut fi v=zute ]n cadrul vernisajului Gugu\= ]n \ara eternei prim=veri. Ideea organiz=rii vernisa-jului apar\ine Ambasadei Republicii Moldova ]n Por-tugalia, Centrului de Cultur= [i Art= Trei Culori din ora[ul portughez Almada, Ministerului Culturii, Mi-nisterului Afacerilor Externe [i Integr=rii Europene din Republica Moldova [i Bibliotecii na\ionale pen-tru Copii Ion Creang=.
Domnul Valeriu Turea, Ambasadorul Republicii Moldova la Lisabona, ex-redactor-[ef al revistei noI (chiar afl]ndu-se pe acele meridiane ]ndep=rtate, Excelen\a Sa continu= colaborarea cu noI), spune c= ]n Portugalia nu exist= z=pad=, iar copiii de acolo au aflat ce ]nseamn= ”cu[m=” din c=r\ile lui Spiridon Vangheli. Ei [i-au dat fr]u liber imagina\iei [i l-au desenat pe Gugu\= ]n cele mai ]ndr=zne\e ipostaze. }n pagina de fa\= revista g=zduie[te c]teva lucr=ri de la aceast= expozi\ie.
Ali
na
LE
FT
ER
, 15
an
iLi
sab
ona
, Por
tug
ali
a
Ana
Mic
ael
a A
ND
ON
I, 1
0 a
niC
orro
ios,
Por
tug
ali
a
Ale
xan
dra
|U
RC
AN
, 7 a
ni
Sa
nta
Ma
rta
do
Pin
ha
l, Po
rtu
ga
lia
Ale
xan
dra
|U
RC
AN
, 7 a
ni
Sa
nta
Ma
rta
do
Pin
ha
l, Po
rtu
ga
lia
4 noI, octombrie 2013
cap ri cii le mu zei
C+TUNTatiana BUZURNIUC
Ocolina, Soroca
}MI PLACE TOAMNA
E ste toamn=. Soarele m]ng]ie p=m]ntul. P=s=rile c=l=toare pleac= v]slind ]n ]n=l\imi, pe cerul trist,
]n locuri mai c=lduroase, l=s]nd ]n urm= cuiburile [i locurile unde au stat ]n anotimpul cald. Lini[tea se ]n=bu[= ]n sunetul cristalin al r]ului. V]ntul adie u[or prin livezi, ]mpr=[tiind aromele dulci [i am=rui ale fructelor coapte. Dup= o var= cu zile minunate [i lungi, toamna se apropie cu hainele ei frumos colo-rate. Razele soarelui s]nt din ce ]n ce mai palide. Ma-rea de verdea\= se ]ng=lbene[te. Acest anotimp fru-mos mai d= startul unui nou an [colar. nu mi-a pl=cut toamna dintotdeauna, dar miracolul acestui anotimp ]nc= m= \ine captiv= ]n plasa lui. }mi place toamna pentru ploile sale reci, pentru ]nt]lnirile cu colegii [i pentru frumoasa zi ]n care am venit pe lume.
Marinela LUPU{OR, cl. a VII-aCobani, Glodeni
AMINTIRI DESPRE EL
DIALOG DESPRE VIA|+
L -am iubit [i ]nc= ]l iubesc. Zile ]n [ir am tr=it, am g]ndit [i l-am iubit ]n cea\=. Dar c]nd l-am cunos-
cut mai ]ndeaproape, am sim\it c= dragostea e alt-ceva... A intra ]n dragoste ]nseamn= s= consideri cu-vintele lipsite de sens, devenind astfel tu un p=m]nt al infinitului...
Zbor... zbor pe calea iubirii eterne; alerg... alerg prin labirintul misterios al iubirii; privesc... privesc ]n ad]ncul sufletului s=u, dar nu reu[esc s=-l descop=r. }mi lipse[te z]mbetul lui, nu pot f=r= lumea lui. {i nu ]l rog s= se ]ntoarc=, n-o pot face, dar nu mai pot rezista acestor t=ceri ad]nci, acestor priviri at]t de scumpe [i totu[i pierdute. Da, l-am pierdut f=r= a sim\i aceast= pierdere [i numai acum, c]nd au trecut at]\ia ani, mi-am dat seama c]t de mult l-am iubit [i c]t de mult a ]nsemnat pentru mine... S= fug, s= zbor, s= evadez... Doamne, c]t o s= mai dureze oare?! }n suf-letul meu se zbate o fiar= care-mi [opte[te ironic: ”nu ceda!”. nici nu mai [tiu ce s= fac, s= m= zbat, ne[tiind pentru ce m= zbat? S= lupt? o! da, [i ]nc= ]nfl=c=rat, dar pentru ce? pentru ce? Pentru acela pe care l-am pierdut dintr-o simpl= prostie? Dar cine [tie? Poate c= tocmai acesta e fabulosul enigmei c=utate ce nu se vrea descifrat=, aceasta este lumea mea care se zbate ]n-tre vis [i realitate!
o p]nz= de p=ianjen e fericirea mea! De ce atunci ]mi doresc ceva ce se poate rupe at]t de u[or?
Violeta CALARA{AN, cl. a XII-aLiceul Teoretic Mihail Sadoveanu, H]nce[ti
} ntr-o zi ]nsorit= de var=, pe plaja M=rii Medite-rane f=ceau un castel de nisip doi copii orbi.
S=rmanii copilandri munceau cu sufletul la gur= pentru a face castelul, chiar dac= nu pot admira rodul muncii lor.
V=z]nd aceasta, dou= femei cu inimi bune au ]nceput s= discute cu bl]nde\e:
— Doamne, c]t de dr=g=la[i s]nt ace[ti copii, mi se umplu ochii de lacrimi c]nd v=d a[a minuni! a excla-mat prima femeie.
— S]nt ]ntru totul de-acord cu tine, cred c= ace[ti copii duc o adev=rat= lupt= ]n fiecare zi.
— S]nt de-a dreptul uimit= c= s]nt cu z]mbetul pe buze, plini de voie bun=, c= ]mpr=[tie armonie ]n jur, a spus aceea[i femeie.
— C]nd m= g]ndesc c= copiii mei pl]ng de la o juc=rie, iar ace[ti copii orbi lupt= pentru via\a lor ]n cotinuu, dar totu[i z]mbesc, ]mi vine s= pl]ng de duio[ie. Cred c= avem multe de ]nv=\at de la aceste fiin\e dr=g=la[e.
— Da... ]ncep s= con[tientizez c= nu conteaz= c]\i bani ai ]n buzunar sau cum arat= casa ta, important este s= fii s=n=tos. S= po\i vedea lumea cu ochii t=i, dar s= nu stai ]ntr-o bezn= cumplit= o via\= ]ntreag=.
— Cred c= ace[ti copii ]mi vor r=m]ne pentru tot-deauna ]ntip=ri\i ]n mintea mea [i voi fi mai puter-nic= [i mai fericit=, at]ta timp c]t s]nt s=n=toas=.
La un moment dat, a doua femeie a exclamat:— Uite, valurile m=rii le-au distrus castelul, hai
s=-i ajut=m s= fac= altul!Astfel, femeile i-au ajutat s= fac= un nou castel, dar
copiii le-au oferit ceva mai mult dec]t at]t: un ]ndemn de a lupta ]n fiecare zi [i de a iubi necondi\ionat via\a!
Nicoleta NANI, cl. a VIII-aUlmu, Ialoveni
52013, octombrie noI
sarea g]ndirii
FOCUL LACRIMILORO lacrim= are ]ntotdeauna r=d=cini mai ad]nci
dec]t un z]mbet.
Emil CIORAN
Este primejdios s= ne l=s=m prad= volupt=\ii lac-rimilor; ea ne sl=be[te curajul [i chiar [i voin\a de a ne vindeca.
Henri-Frederic AMIEL
Cine pl]nge u[or se consoleaz= repede.
Paul Louis LAMPERT
Doar la cel fericit lacrimile s]nt un lux. Thomas MOORE
S]nt anumite lacrimi care ne ]n[al= adesea [i pe noi, dup= ce i-au ]n[elat pe al\ii.
François de La ROCHEFOUCAULD
C]nd cineva pl]nge, nu [tii cum s=-l ogoie[ti, cum s= te apropii de el. Este at]t de tainic t=r]mul lacrimilor!
Antoine de SAINT-EXUPÉRY
Venus nu z]mbe[te ]n casa unde-s lacrimi. William SHAKESPEARE
Lacrimile s]nt limbajul mut al durerii.VOLTAIRE
Cuvintele s]nt lacrimile celor care ar fi vrut a[a de mult s= pl]ng= [i nu au putut.
Lucian BLAGA
Adeseori ochii plini de farmec care sc]nteiaz= r=sp]ndesc [i cele mai multe lacrimi.
Victor HUGO
Trebuie s= tr=im [i s= cre=m. S= tr=im p]n= la lacrimi.
Albert CAMUS
n-ar trebui s= ne fie niciodat= ru[ine de lacrimile noastre, c=ci ele s]nt o ploaie binef=c=toare pe praful p=m]ntului care ne ]mp=ienjene[te privirea, ]mpov=-r]ndu-ne inimile ]n=sprite.
Charles DICKENS
Lacrimile s]nt tot at]t de molipsitoare ca [i r]sul.
Émile ZOLALacrimile s]nt ca focul, ard.
Alexandre DUMAS
Lacrimile s]nt ghea\a sufletului care se tope[te. Hermann HESSE
S]nt lacrimi a[a de grele [i de fierbin\i, ]nc]t ochii nu le pot pl]nge; ele zac ]n inim=, arz]nd-o.
Nicolae IORGA
PORTRETULV ia\a mea arat= ca un film alb-negru. Iar de at]tea
r=zuiri, azi mai c= nu po\i deslu[i o imagine bine conturat=. Totu[i, a luat cu\itul cunoa[terii [i a ]nceput s= ciopleasc=. Eu? nu eram dec]t un sunet melodios [i r=t=cit, un martor neobservat. Vedeam fiecare mi[care... Cu fiecare mi[care profund= at]t chipul, c]t [i sufletul se transform= ]nt-un ritm ame\itor [i atr=g=tor al perfec\iunii. Tr=s=turile deveneau mai fine, lumina mai alb= [i mai puternic=, pasiunea mai ad]nc=, cuno[tin\ele mai profunde. {i a pornit din oaza vie\ii, s-a f=cut trup [i suflet, om cu miros fin de p=m]ntean r=t=cit... La ]nceput era obi[nuit, f=r= con-tur de frumuse\e sau agonie ]n privire. Atunci... a luat pensula [i a ]nceput s= picteze. A desenat cele mai frumoase tr=s=turi ale corpului. A ]mbr=cat corpul ]n haine scumpe, a aruncat un foc al pasiunii ]n ochii adormi\i de necunoa[tere. }ncet... a pictat m=rg=ritare [i cele mai frumoase bijuterii. }n p=rul lung, b=lai i-a strecurat fluturi alba[tri pentru coroni\=, iar pe rochie a sc=pat o nuan\= de m=tase fin=, de culoarea ceru-lui. Pe corp a trecut cu un parfum de lev=n\ic=, care nici ast=zi nu poate fi uitat. }n picioare i-a pus pan-tofii r=bd=rii, ce aveau s=-i provoace r=ni, dar totu[i ar=tau at]t de frumos. Anii treceau, ploile [tergeau culorile, ar[i\a dezbr=ca ve[mintele, rutina scotea bi-juteriile, noroiul a furat p]n= [i r=nile l=sate de pan-tofii frumo[i... disp=ru\i. Iar tu st=teai ]n sanctuarul min\ii tale, priveam ambii aceea[i fiin\=... dar ]n tai-na g]ndului tu ai atins t=i[ul cu\itului, iar eu nu am mai recunoscut-o!
Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni
PRO
VIZI
ILi
viu
CER
TAN
, 15
ani
Cod
reni
, Cim
i[lia
noI, octombrie 2013
cu ta re r]nd mu[ c=
V acan\a de var= e a[teptat= de to\i copiii, dar, totodat=, e ne-
voie de mai multe activit=\i ca s= nu ne plictisim. De aceea, ]n iunie am mers la o [coal= de var= pen-tru perfec\ionarea limbii engleze. Dup=, a urmat [coala de matema-tic= organizat= pe litoralul Greci-ei. Un loc incredibil de frumos.
Am vizitat a[ezarea monastic= Meteora. Din cele 24 de m=n=stiri
existente ]n secolul al XVI-lea, ast=zi au r=mas doar [ase [i s]nt amplasate pe st]nci ]nalte [i acce-sibile prin sc=ri t=iate ]n roc=. Ceea ce a creat acea unic= aglo-mera\ie de st]nci r=m]ne un mister al naturii, [i asta ]n ciuda teoriilor avansate de oamenii de [tiin\=. Cuv]ntul meteora ]nseamn=, ]n limba greac=, “suspendat ]n aer” [i, desigur, se refer= la m=n=stirile
seculare ridicate aici de sfin\ii ortodoc[i. noi am vizitat doar do-u=. M-a impresionat M=n=stirea Marelui Meteor, este cea mai im-pun=toare m=n=stire de la Meteo-ra. }ntre zidurile sale se afl= verita-bile comori ale ortodoxiei: str=vechi artefacte, picturi, sculpturi [i, mai ales, documente originale (peste 640 de manuscrise), dintre care cel mai vechi dateaz= din anul 861.
Acolo ne-am sim\it mai aproape de ]ngeri. La ie[irea din m=n=stire parc= to\i am devenit mai buni.
Luna august am petrecut-o la bunici, unde am ]nv=\at [coala vie\ii. De la ei am deprins tot ceea ce nu este scris ]n curriculum, dar e la fel de valoros.
Cristian LAPTEACRU, cl. a VI-aLiceul Spiru Haret, Chi[in=u
Fotografie de autor
ME
TE
OR
A
FI|I VOI }N{IV+!
O fotografie bun= este una ca-re place, at]t \ie, c]t [i altora.
nu exist= formule, grade sau sco-ruri. Fotografia este pasiunea de a comunica altei persoane emo- \iile st]rnite de un subiect. Intere-sul contribuie la realizarea unor fotografii incredibile. Acest lucru l-au demonstrat participan\ii la concursul nostru de fotografie. Prin lucr=rile lor ei ne-au demon-strat ]nc= o dat= c= au talent. Au g=sit un sens ]n fiecare subiect fotografiat.
La mijloc de toamn= revista noI face bilan\ul concursului fotogra-fic. Iat= care s]nt c][tig=torii:
Doina COJOCARU, Liceul Ion Vatamanu, Str=[eni;
Nicoleta FUSU, 15 ani, B=l\i;Lilia {CHIOPU, 14 ani, Gan-
gura, Ialoveni.
C]stig=torilor li s-a oferit albu-mul foto Acas= Revenire de Mihai Pot`rniche sau Moldova – Spa\iu european (Colec\ia natura). Fe-licit=ri!
Dac= sim\i c= ai talent [i foto-grafiile tale s]nt reu[ite, le po\i tri-mite la adresa redac\iei. P=stra\i simplitatea ]n fotografiile voastre! Mai pu\in ]nseamn= mai mult. Toa-te lucrurile bune cer timp. Fi\i voi ]n[iv=! Fi\i pasiona\i [i ar=ta\i pa-siunea voastr=, nu ]ncerca\i s= o copia\i pe a altcuiva. Un bun foto-graf face fotografii bune chiar [i cu o camer= de unic= folosin\=, c=reia ]i cunoa[te posibilit=\ile [i limitele.
A[tept=m fotografii alb-negru sau color, formatul minim 10x15 cm, cu men\iunea “pentru concur-sul foto”. Pe versoul fotografiilor indica\i numele, v]rsta, adresa complet=, num=rul de telefon [i titlul lucr=rii. Bilan\ul ]l vom face ]n num=rul 10, 2014.
Succes!
NOI
IMPORTAN|A SINCERIT+|IIA [tept cu mare ner=bdare fie-
care num=r al revistei. noI este pentru mine un nucleu de idei ingenioase selectate cu mult= grij=. }mi place s= descop=r ceva nou, s= citesc c=r\i interesante. Re-cent am savurat Aripile bucuriei de Sri Chinmoy. M-a impresionat subiectul c=r\ii, ideea despre im-portan\a sincerit=\ii ]n via\a noas-tr=. Dup= ce am citit cartea, mi-am dat seama c]t ar fi de bine dac=
noi to\i am vorbi sincer despre tot ce avem pe suflet. Din cauz= c= nu spunem ceea ce sim\im, nu ]n\ele-gem corect, se pot isca anumite neclarit=\i. Acestea duc la sl=birea rela\iilor dintre oameni. De aici [i aceast= ambian\= uman= crud=. V= ]ndem pe to\i s= fi\i c]t mai sin-ceri unul cu altul.
Vadim DEREBCINSCHII, Chi[in=u
6
APROAPE DE }NGERI
calea spre olimp
Fotografia este arta de a fura timpu-lui o firimitur= de clip=.
Andreea TRIFU
2013, octombrie noI 7
noi [i voi
1. Ce p=rere ai despre profesorii t=i? De ce unii ]\i plac mai mult ]n compa-ra\ie cu al\ii? Prin ce te-au cucerit ace[tia?
2. Ce tr=s=turi de carac-ter trebuie s= aib=, dup= p=rerea ta, un profesor ideal?
3. Prin ce \i-a r=mas ]n me-morie prima ]nv=\=toare?
4. Cine e cel mai sever din-tre profesorii t=i? Dar cel mai ]ng=duitor/ tolerant?
5. Cuno[ti profesori care trateaz= elevii de la egal la egal?
6. Cine dintre profesorii t=i depune eforturi deose-bite pentru consolidarea clasei?
7. Ce surprize obi[nuie[ti s= le faci dasc=lilor t=i, dar de ziua profesorului?
8. Cine dintre profeso-rii t=i utilizeaz= frec-vent maxime, aforisme, parafraze, citate din mari personalit=\i?
9. Av]nd p=rin\i pleca\i peste hotare, se ]nt]mpl= s= apelezi tu sau colegii t=i dup= sfaturi la profe-sori? }n ce situa\ii?
10. Profesorii ]\i reco-mand= deseori c=r\i, arti-cole, emisiuni televizate, filme?
11. Prin ce contribuie, ]n primul r]nd, un profesor la modelarea personalit=- \ii elevilor s=i?
12. Scrie un mesaj scurt pentru profesorii t=i.
CHESTIO NAR
PE IARBA VERDE DIN FA|A CASEIL ocuri unde ne sim\im bine, ne reculegem sau reu[im s= alung=m g]ndurile
pesimiste nu s]nt at]t de multe. Cert e c= fiecare ][i are un loc, sau mai mul-te, unde se poate retrage dac= vrea s= viseze, s= contempleze, s= se izoleze de lumea ]nconjur=toare. Honoré de Balzac spunea: }nr]urirea pe care locurile o exercit= asupra sufletului este un lucru vrednic de luat aminte. Dac= negre[it s]n-tem cuprin[i de melancolie atunci c]nd ne afl=m pe \=rmul unei ape, o alt= lege a firii noastre impresionabile face ca, ]n mun\i, sentimentele s= ni se purifice, acolo pasiunea devine mai ad]nc=, pe m=sur= ce pare c= pierde din vioiciune. Care s]nt locurile preferate ale cititorilor no[tri, afla\i din r=spunsurile la chesti-onarul din nr.7 a. c.
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!
DRAGII NO{TRI
PROFESORI
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
1. Locul meu preferat era ]n spatele casei, unde priveam deseori la [esul ]ntins, sc=l-dat ]n amurgul ro[iatic al soarelui.5. Cred c= r]ul din apropiere e locul ce-mi aminte[te de copil=rie.11. A[ dori s= vizitez Catedrala notre-Da-me de Paris, deoarece ]nc= de mic= mi-a trezit impresii pl=cute [i interes din c=r\ile de istorie.
Vasilisa CIOBANUPruteni, F=le[ti
1. Locul meu preferat e la tab=ra de odihn=, ]ntruc]t s]nt comunicabil= [i-mi place s= cu-nosc oameni noi, s=-mi fac prieteni.12. Eu cred c= omul este autorul marilor transform=ri. Acolo unde se implic=, depu-ne suflet, totul prinde via\=.
Anastasia ARMA{Surchiceni, C=u[eni
1. Locul meu preferat este curtea din fa\a casei, acoperit= de iarba verde, deoarece anume acolo pot s=-mi adun g]ndurile [i s= m= relaxez.2. }mi place s=-mi petrec vacan\ele l]ng= sora [i mama mea ]n Italia sau undeva ]n s]nul naturii, unde pot s= inspir aer curat [i s= admir frumuse\ea naturii.3. Ador locurile aglomerate, iar c]nd m= aflu ]ntr-un loc retras, m= simt singur= [i ]n-su[i cuv]ntul singur=tate m= ]nfioar=.4. Locul ]n care m= simt ]n siguran\= este casa mea; c=ci m= simt neajutorat= ]n compania unor oameni care m= influen- \eaz= negativ. }n mijlocul naturii s]nt ]ntot-deauna inspirat=, m= simt puternic= acolo unde e familia mea, iar m]ndr= m= simt la [coal=.9. nu am locuit permanent ]n satul Ulmu. C]nd eram mai mic=, am tr=it ]n ora[ul Anenii noi. Dar [i ]n Ulmu m= simt ca acas=.11. A[ vizita toate ora[ele frumoase din lume – Viena, Roma, Berlin, Paris, Madrid etc.12. Expresia omul sfin\e[te locul sugereaz= c= omul trebuie s= pun= suflet ]n tot ceea ce face.
Nicoleta NANIUlmu, Ialoveni
1. Locul meu preferat este ]n c]mpie. Aici m= simt liber=, admir natura, m= plimb.11. A[ vrea s= v=d Luvrul, cred c= e o fru-muse\e rar= acolo.12. omul sfin\e[te locul ]nseamn= c= noi ne facem ziua bun=, trebuie s= ne sim\im bine oriunde ne-am afla, s= fim noi ]n[ine, s= ne comport=m decent, cu mult= demnitate.
Tatiana CIOBANULiceul M. Eminescu, Cahul
1. Cel mai bine m= simt la mare. E cel mai frumos [i mai romantic loc, dar e important s= fiu cu familia sau cu prietenii apropia\i.8. nu cred ]n supersti\ii de genul: dac= ]\i schimbi locul c]nd scrii un test po\i lua o not= proast=. Eu cred c= depinde de pre-g=tire [i de starea de s=n=tate, doar dac= nu ai ]nv=\at suficient sau te sim\i prost se poate ]nt]mpla acest lucru.
Ana UNGUREANUSire\i, Str=[eni
1. Locul meu preferat este ]n centrul satului, al=turi de sora mea [i al=turi de prieteni.11. A[ vrea s= zbor ]n cosmos, cred c= aco-lo te po\i sim\i cu adev=rat liber.
Constantin CACIUIne[ti, Telene[ti
2. Am dou= locuri preferate: la mare, deoa-rece ]mi place s= ]not, [i ]n s]nul naturii, ]n-truc]t e aer curat [i m= simt liber=.12. Sfin\e[te locul omul care le face pe toa-te cu mult suflet [i cu o mare credin\=.
Viorica CAPULEAPuhoi, Ialoveni
1. Cel mai bine m= simt acas=.11. A[ vrea s= vizitez Australia. }mi pare o \ar= fascinant=.
Gheorghe OLTEANU Crihana Veche, Cahul
1. Locul meu preferat e l]ng= cas=, pe ma-lul lacului, al=turi de fratele meu mai mic. 11. A[ vrea s= v=d Polul nord.
Lucia NEDELEA{olcani, Soroca
noI, octombrie 20138
poezie
É щ щ «» ç Ö ”””
DIALOG DE IARN+
Pe timpanul transparent al vremii,pe nisipul unei clepsidre sparte,cu cearc=ne grele la ochi,cu lacrimi pe obrajii inocen\i,cu furie ]n glas[i zbenguial= de l=custe ]n creier,cu tangen\a de a fi c]t mai bunne inund= fiin\agelozia.
Daniela FLOREA
DOR DE STELEDe ce tresari, inim=,{i la[i prin floriC]te un strop amar de durere?De ce tresari laLuciul stelelor{i al auruluiCare-mi umplu gr=dina sufletuluiCu at]ta lumin=?... Sau poate vrei S= faci din mine iarCopilul care vorbea cu stelele,Cu p=s=rile{i cu marginile drumurilor?...
GELOZIA
N=scut= la 26 februarie 1993. A absolvit Liceul Teoretic din satul Ign=\ei, Rezina. Student= la Facultatea de Jurnalism [i {tiin\e ale Comunic=rii a Uni-versit=\ii de Stat din Moldova. A debutat la revista NOI. Volum Aripa fr`nt= a dorului (2013).
Caut o explica\iepentru gelozia tavenit= din stele...Caut o explica\iepentru mine,Care nu [tiu s= iubesc.
* * *}[i g=sise suflarea]n dou= b=t=i de inim=[i tr=ia.Se hr=nea cu dragosteaunor porumbei degera\ide netimp.Amorf,inoportun,dorul colec\ionaoameni.
* * *Liliac [i zambile. miros de prim=var=]ntr-o gar= p=r=sit=.
* * * Sufletul se stinge.}ntr-o gar=stau doi –unul [i una,un EL [i o EASe \in de m]ini deta[at.{i sufletul se stinge.
* * *... lips= de cuvinte –festival t]rziual sufletului.
{I EU{i eu am vise.S]nt copia surorii mele mai mari.C]nd vine iarna,Plec ]n c=l=torii sentimentale,Dar revin{i m= ]nal\ spre idealuri,{i cresc ]n ochii p=rin\ilor.
Azi,C]nd am deschis albumul cu poze,Era c]t pe ce s= ard ochii unei
necunoscute.nimeni nu m= va ]ntreba,nimeni nu-mi va spuneC= aceea eram eu.
POETULDac=-l ]nt]lneam cu doi ani ]n urm=,probabil, eram so\ia lui;acum,prefer s=-i num=r amantelecu care-[i ]ndulce[te poezia.Bietul poet.
MI-E DORMi-e dor de tine, visul meuAmestecat ]n picuri de iubire,De elixirul t=u – mister,De tot ce-i sf]nt pe lume.
Mi-e dor c]nd luna se ive[tePe-obrazul cerului divinDe ochii t=i sc=lda\i ]n stele,De ape, flori, de chin.
Mi-e dor s= te privesc ]n tain=Cum ]\i creezi un suflet nou{i zbori \in]ndu-m= de m]n=Spre infinitul din zerou.
Mi-e dor cu inima mea bun=De z]mbetul ce m=-nso\eaLa pragul nop\ii ca o z]n=,La dulcea [i misterioasa-mi stea.
Mi-e dor s= c]nt amorul nostru}n note dulci de prim=var=,S-ag=\ cu sfiiciune, tandru,Pe bra\ul t=u o l=cr=mioar=.
Mi-e dor ]n fiecare sear=De chipul t=u pierdut ]n ploaieC]nd amintirile m= ]nconjoar=}n v=lul unei melodii vioaie.Mi-e dor...
}N C+UTARE
2013, octombrie noI 9
VEACUL ROBILOR
Ilu
stra
\ie:
Vio
leta
ZA
BU
LIC
+
Au aprins to\i cuciiLum]n=ri de cear=,C=ci sub semnul cruciinoi ie[im din \ar=.
{i plec=m departe,Casa noastr= [tie C=-n str=in=tateE[ti ca ]n robie.
Dar n-avem ce face –De nevoie, \ar=,Vom c=lca pe ace,Chiar de-o s= ne doar=.
Vai de noi \=ranii,L=s=m draga cas=,De[i [tim c= baniiPe ochi o s= ne ias=.
S=rut=m [i drumul –El, ]ntins pe spate,}[i ]nchide pumnul{i ]n piept se bate.
ne petrece p]n=ne vedem ]n zareC]t un fir de l]n=,El – c]t o c=rare.
noaptea s-a ]mpiedicat de apusv=rs]ndu-[i negrul pe umerii \=rii.Apoi [i-a ridicat fruntea galben=sus, sus,deasupra g]ndirii mele]mp=r\ind universuluiraze de veci.Am cules [i eu un m=nunchiS=-l prind de sc]nteia dorului t=uC]nd pe stele, alerg]nd spre mine, vei veni s= cuno[titaina r=s=ritului!
TAINA R+S+RITULUI
Eugenia V+RAVU
N=scut= la 27 iunie 1985 ]n Plop-{tiubei, C=u[eni. Absolve[te [coala gimnazial= din sat ]n 2000. Din 2001 p]n= ]n 2004 studiaz= la [coala de regente de la m=n=stirea Marta [i Maria din Hagimus.
Laureat= a concursului Comoara ]nchinat lui Alexei Mateevici (2004).Volume: Poeme pentru fiul meu (2010), Valsul lacrimilor (2010), Soarele cu m]na
lung= (2012).
CARANTIN+ DE DRAGOSTEUmbrele noastre r=mase sub cais dau ]n floare,vin albinele s= adune nectarulvorbelor noastre de iubire.Alearg= veacul descul\ prin \=r]nafierbinte,p]lcuri de praf ating cerul,Str=nut= norii peste ]ntreaga \ar=[i-o molipsesc de dragoste.
LUNA CU OCHI DE MIERE
Alerg...m= ]mpiedic de ]ndoiala sfioas=,[i totu[i cred c= voireu[i s= ajung la ]nceputulvisului t=u,acolo unde soarele dincoast= ][i modeleaz= iubirea face unire ]ntre hotare,iar luna cu ochi de mierena[te veacul – a c=rui soart=noi o vom hot=r]!
EU {I TU
SOARELE CU DIN|ISoarele cu din\im-a mu[cat de um=r,de durere i-am ]nnodat razele[i ]nv]rtindu-l de trei oril-am aruncatdup= orizont.De-atunci se uit=chior][ la mine, de-atunci e toamn=]n sufletul meu.
Eu m=runt=-s ca nisipulPrin iubirea ta m= cerne{i s= nu ne mint= timpulC=-ntre noi un veac se-a[terne.
Eu u[oar=-s ca cuv]ntulTu ]ntr-un poem m= scrieCa citindu-m= p=m]ntulR=stignit de timp s=-nvie.
Eu s]nt lacrim= curat=R=s=rit= ]n ne[tireLas=-\i fa\a aplecat=S= \i-o mirui cu iubire.
10 noI, octombrie 2013
pa uz= de g]ndi re
IREPETABILA VACAN|+A fost bine! Dar se pare c= s-a sf]r[it [i mult a[teptata vacan\=.
La ]nceput, parc= ne era cam dificil s= ne desp=r\im de zilele pline de activitate, parc= doream s= plec=m undeva departe pentru a sc=pa de agita\ia zilnic=. Acum ]ns= nici nu am observat c= deja s]ntem ]n b=nci, ]mpreun= cu dragii no[tri colegi. Unii dintre noi au f=cut lucruri deosebite, al\ii s-au relaxat ]mp=c]ndu-se cu g]ndul c= vacan\a mare va mai fi [i vor avea timp s= fac= ceea ce n-au reu[it. Din cele ce urmeaz= ve\i afla c]t de ]mplini\i se simt, dup= aceast= mare [i frumoas= var=, copiii care s-au odihnit la c]teva tabere de odihn=.
Mariana NICULA, 17 ani, Me-reni, Anenii Noi: Vara aceasta am reu[it s= citesc romanul Ro[u [i ne-gru de Stendhal. }mi plac romanele psihologice [i, c]nd a ]nceput vacan\a, primul lucru din lista mea de activit=\i a fost sa citesc aceast= oper=.
Alexandru BALAN, 15 ani, Chi[in=u: Am dorit ca ]n aceast= var= s= m= odihnesc ]ntr-o tab=r=, dar nu ]n una oarecare, ci anume la Camping, deoarece prietenii mi-au spus ca aici distrac\ia e pe m=sur=. Aceast= dorin\= mi s-a ]ndeplinit mul\umit= p=rin\ilor mei.
Nicolae BARGAN, 13 ani, {en-dreni, Nisporeni: Vacan\a aceasta am dedicat-o sportului, ceea ce ]n timpul anului nu-mi reu[e[te. nu am ]ndr=znit ]ns= s= dansez cu o fat=, lucru pe care mi-l doresc de foarte mult timp. Cine e ea, ram]ne a fi un secret.
Andreea CAZACU, 14 ani, Nispo-reni: Mi-a reu[it s= merg ]mpreun= cu familia [i cu prietenii ]n p=dure cu cortul. Am descoperit multe plan-te [i anim=lu\e pe care nu le cuno[team. Mi-ar pl=cea s= plec ]n astfel de expedi\ii [i ]n alte \=ri.
Mihail GRACU, 12 ani, One[ti, H]nce[ti: Am vrut mult s= primesc ]n dar o biciclet=, dar nu a fost s= fie. }n schimb am mers la mare [i la tab=r=, unde mi-am f=cut mul\i prieteni.
Cristina RO{CA, 13 ani, B=cioi, Chi[in=u: Din cauza unor probleme, nu am putut s= merg la mare. De aceea, cu prietenii, de c]te ori aveam posibilitatea, ne stropeam cu ap= rece din f]nt]n=.
Vasile M+LAI, 15 ani, Cimi[lia: C]nd a ]nceput vaca\a, mi-am zis c= trebuie s= citesc m=car c]te cinci c=r\i ]n fiecare lun=. nu am reu[it, ]ns= romanele de aventur= m-au f=cut s= m= simt de parc= a[ fi citit sute de c=r\i.
Crina CAPITAN, 13 ani, Soroca: Pentru prima dat=, ]n aceast= va-can\=, am mers cu scuterul. Acest lucru m-a f=cut s= am mai mult= ]n-credere ]n mine. A[ fi vrut s= sar [i cu para[uta, dar cred c= mai e mult timp p]n= c]nd voi avea ]mplinit [i un asemenea vis.
Maria POPA, 14 ani, Anenii Noi: }mpreun= cu bunica am adunat plante medicinale. Datorit= ei am ]nv=\at foarte multe denumiri de plan-te [i am cunoscut locuri pitore[ti.
Daniela CARABINOVICI, 11 ani, Zast]nca, Soroca: }n sf]r[it, am reu[it ]n aceast= var= s= merg cu vaporul. nu am avut posibilitate s= o fac ]n alt= \ar=, de aceea am c=l=torit pe r]ul nistru.
Corneli [i Marina GROZA, 12 ani, Chi[in=u: }n aceast= vacan\=, am petrecut zece zile de neuitat ]n tab=ra Floricica. Activit=\ile au fost diverse [i nu am avut timp s= ne plic-tisim. Starturile vesele, jocurile dis-tractive, plimb=rile cu vaporul erau cele mai a[teptate de noi. Doamna Adriana, directorul taberei, ne-a im-presionat prin memoria ei deose-bit=: [tia numele fiec=rui copil din tab=r=, ajuta at]t pe educatori, c]t [i pe buc=t=rese, care ne preparau bu-catele cele mai gustoase.
Pentru NOI – Olesea CURMEI
} n familia noastr= era o tradi- \ie frumoas= – ]n vacan\ele de
iarn= veneam la circ. o m=rturie vie e albumul cu fotografiile din copil=rie, ]n toate pozele e prezent [i un clovn cu un z]mbet larg. Tare ]mi era team= de el [i cu greu m= l=sam convins= s= pozez al=turi. }mi amintesc p]n= azi numele lui, F=nic=. Recent am citit c= atunci c]nd s-a ]nchis circul, F=nic= s-a ]mboln=vit. Dup= lungi recuper=ri [i-a g=sit de lucru ]ntr-un circ din Rusia. Cu siguran\=, chipul lui ve-sel e prezent ]n albumele mai multor genera\ii de copii.
Azi, ]n fiecare zi, ]n drum spre serviciu trec pe l]ng= cl=direa cir-cului, al c=rei aspect las= de do-rit... Spectacolele de circ au repre-zentat din toate timpurile o atrac\ie pentru ]ntreaga familie, de la pi-tici, la bunici. Momente de amu-zament, adrenalin= [i mister se contopesc pentru a oferi un spec-tacol extraordinar, parc= desprins din lumea basmelor. Cred c= ori-unde ]n lume copiilor le place s= mearg= la circ, s= aplaude [i s= r]-d= p]n= [i cu lacrimi al=turi de clovni. D=c= ]n capital= nu avem un circ, am aflat c= ]n satul |aul, de aproape dou= decenii, acti-veaz= unul.
Prin circul Ghiocel au trecut mai multe genera\ii de copii [i to\i au fost talenta\i. Plini de entuzi-asm, ei ]ncearc= s= fac= minuni, a[a cum e firesc la un circ ordinar. Antrenorul [i regizorul circului, Ana Melnic, e o fost= acrobat= r=-mas= [omer= dup= ce a fost ]n-chis circul din capital=.
“Avem 68 de membri ai echi-pei: acroba\i s=ritori, acroba\i ae-rieni, jonglori, reprezenta\ii mixte foarte mari [i clovnerii. Primim ]n cadrul circului copii ]ncep]nd cu v]rsta de cinci ani. Invit=m to\i do-ritorii s= se al=ture echipei noas-tre”, spune Ana Melnic.
Circul de copii din satul |aul este unicul de acest fel din Repu-blica Moldova. A colindat mai multe \=ri din Europa la diverse concursuri [i reprezenta\ii.
g]nduri ]n deriv=
REVEDERE
Fotografie: Valerie ANDREI
2013, octombrie noI 11
VINE CIRCUL!Chiar [i cei mai st]ngaci pot s=
fac= ceva, pentru c= se antre-neaz= de mici. nu vor s= plece acas= dup= antrenamente. S]nt uni\i, dac= cineva nu poate, to\i sar s=-l ajute.
Drept aren= le serve[te o sal= de sport, ]n calitate de utilaje pen-tru acroba\ii au ni[te funii, iar cos-tumele – h=inu\e cump=rate de la second hand sau cusute. Cu toate astea, acolo domne[te veselia [i este o atmosfer= exact invers= ce-lei din marele circ al capitalei, care st= s= se ruineze.
Copiii [i-ar dori mult s= prezin-te spectacole pe o aren= ade-v=rat=, chiar [i-au imaginat cum arat=. Pentru a pleca peste hotare nu au bani, iar aici nu au unde. nu peste tot s]nt condi\ii de a pre-zenta spectacole de circ.
Chiar [i a[a au o stim= fa\= de locul de munc=, atunci c]nd intr= [i c]nd ies din sala de antrena-ment, fac o plec=ciune.
“200 de copii au ocupa\ie [i aceasta e mai important dec]t sa-lariile mizere pe care le primim. C]nd ]mi iau concediu, nu pot s= stau mai mult de o s=pt=m]n=, co-piii vin la poart= [i m= roag= s= mergem la antrenamente”, ne spune dna Melnic.
Doina CARAU{, 10 ani: Mi se creeaz= impresia c= ]ntotdeauna am f=cut circ. Vreau s= st=p]nesc arta circului, s= plec ]n turnee ]n str=in=tate, s= fiu aplaudat=, iu-bit= [i respectat=.
Gabriela ZAMFIR, 10 ani: Cir-cul a devenit un mod de via\=. Magia circului este \esut= din munc=, din pasiune [i din dorul de a pleca ]n alte ora[e, s=li pline de spectatori [i aplauze.
Ecaterina G+LU{C+, 12 ani: Am ]nceput s= merg la antrena-mente la v]rsta de [apte ani. nu am s= uit niciodat= primele an-trenamente. F=ceam totul cu at]-ta st]ng=cie.
Ana–Maria MELNIC, 12 ani: De la v]rsta de trei ani s]nt ]n sala de antrenamente. Uneori,
PORT DE VOLAN
CLO
VN
ER
IE
GIM
NA
ST
IC+
PE
MA
S+
SALT
PAUZ+
simt un pic de team=, pentru c= facem totul f=r= siguran\=. Cir-cul e o lume superb= ]n care s]nt abolite regulile de afar=. Sub
cupola circului au loc miracolele.Iuliana BUNU
|aul, Dondu[eniFotografii: Valerie TUDOR
noI, octombrie 201312
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Mariana JITARI, profesoar= de limba [i literatura rom`n=
L umea ]n care tr=im este plin= de forme de comu-nicare. Prin ele ne facem pl=cu\i [i utili, prin ele
ne c][tig=m prietenii [i ne ]mpu\in=m du[manii – desi-gur, dac= [tim a le aplica armonios. Plantele comu-nic= prin culori [i parfumuri cu g]zele. P=s=rile – prin c]ntec, animalele – prin gra\ie [i sunete inconfundabi-le. oamenii, fiin\e superioare, au ales, pe l]ng= mijloa-cele nonverbale [i instrumente verbale de comunicare oral= sau scris=. Precum nu poate crinul s= miroase a ment=, iar privighetoarea s= amestece sunetele corbu-lui, ale g][telor de cas= [i ale cioc]rliei ]n c]ntecul s=u, noi, oamenii, trebuie s= ne ]ngrijim s= nu utiliz=m ]n exprimarea noastr= tot felul de unit=\i lexicale impro-prii limbii pe care o vorbim.
Tu, cel care cite[ti aceste r]nduri, e[ti grijuliu fa\= de propria exprimare [i ]\i dore[ti s= posezi o limb= elevat=, ba mai mult, e[ti responsabil pentru exprima-rea fra\ilor [i a surorilor mai mici, a colegilor [i priete-nilor. Concursul nostru ]\i vine ]n ajutor, aplec]ndu-te spre studierea formelor corecte [i m=sur]ndu-\i compe-ten\ele deja formate.
La Veni, Vidi, Vici (Am venit, am v=zut, am ]nvins) s]nt a[tepta\i elevii claselor a VI-a – a XII-a. ne vom ]n- t]lni ]n [ase etape, din luna octombrie p]n= ]n aprilie, iar ]n iunie ne vom bucura de bilan\ul [i de premiile concursului. }n acest an, 2013-2014, ele vor fi generoase:
Premiul I (unul): Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne (12 volume), Editura Litera. Donator: Editura Litera.
Premiul II (dou=): DEI Junior, Editura Cartier. Do-nator: Redac\ia NOI.
Premiul III (patru): Volumul Republica Moldova. Edi\ie enciclopedic=. Donator: Academia de {tiin\e a Republicii Moldova (Institutul de Studii Enciclope- dice).
Diploma revistei NOI se va acorda tuturor ]n-ving=torilor.
Fiecare etap= va cuprinde patru subiecte:
I. o problem= de limb=;II. Exerci\ii de cultivare a limbii;III. Un subiect de literatur=;IV. o lucrare creatoare (un microeseu).
Pentru fiecare subiect se acord= 10 puncte, adic= etapa va fi evaluat= cu maximum 40 de puncte.
ETAPA I
I. Corecteaz= gre[elile ]n urm=toarele enun\uri, motiv]ndu-\i op\iunea:
Am citit cu aten\ie fragmentul din opera literal=.Am identificat ]n prima prepozi\ie un numeral or-
dinar, apoi c]teva prenume nehot=r]te. Textul con\ine numeroase complimente exprima-
te prin adverbe prevenite din adjective. Propune enun\uri cu aplicarea corect= a acestor
forme.
II. Continu= proverbele: Cine vorbe[te seam=n=, ...; Limba oase n-are, dar
...; Lac de-ar fi, c= ...; Cui ]i este fric= de vr=bii ...; Capra care zbiar= ...; Dec]t o s=pt=m]n= vrabie, ...; Dac= ar cre[te mintea pe toate drumurile, ...; Vizitiul prost ...; Plopul e destul de mare, dar ...; Dec]t un car de frumuse\e, ... .
III. Completeaz= spa\iile din poezie cu cuvintele omise:
Asemeni ramului ce \ineLumina ... ]n pom,...-i osul sf]nt pe careTr=ie[te ... ]n om.
S=-\i fie-at]t de drag ...,}nc]t, atunci c]nd ]l ...,S= crezi c= ]nsu[i ...Ascult= ce [i cum ... .Cine este autorul versurilor? Nume[te 6 volume
de poezie ale acestuia. Motiveaz=, pe scurt, scrierea eviden\iat= a cuvintelor din ultima strof=.
IV. Cite[te cu aten\ie fragmentul propus:C]nd ne adun=m, prieteni mul\i, Robert ne vorbe[te
despre gloria lui, cea care neap=rat va veni. Eu ]l ]n-treb, b=nuitor, dac= munce[te cu adev=rat ca s-o ajung=.
Aceasta e deosebirea ]ntre mine [i el: unul vi-seaz= o fericire [i o a[teapt=, iar altul se chinuie s-o ajung=. (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop).
Reflecteaz=, ]n jum=tate de pagin=, asupra ferici-rii [i gloriei pe care \i-o dore[ti. }ncearc= s= r=spunzi la ]ntreb=rile:
- Ce faci pentru a atinge fericirea?- Ce rol au [coala/ familia/ prietenii ]n acest
drum?- Cum te ajut= c=r\ile s=-\i define[ti scopurile [i s=
te preg=te[ti pentru a le atinge?
A[tept=m r=spunsurile tuturor ]ndr=gosti\ilor de cuv]ntul [i de scrisul matern timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
V= dorim inspira\ie [i angajare performant=!
VENI, VIDI, VICI
2013, octombrie noI 13
SOL LUCET OMNIBUS
antiquitas recidiva
Rubric= sus\inut= de Lidia COLESNIC-CODREANCA, doctor ]n filologie
SO|IA LUI AUGUSTUSL ivia Drusilla (58 ].Hr. – 29 d.Hr) era fiica lui Marcus
Livius Drusus Claudianus, urma[ a dou= familii de patricieni, ilustre prin faptele lor de glorie [i prin p=strarea vechilor tradi\ii republicane. o sor= a bunicului ei a fost so\ia lui Tiberius Gracchus. Este cea de-a treia so\ie a lui octavian August [i mama viitorului ]mp=rat roman Tibe-rius.
Livia s-a c=s=torit la v]rsta de 15 ani cu senatorul Tibe-rius Claudius nero, cu mult mai ]n v]rst= dec]t ea, care a fost mereu rivalul lui August. }n anul 38 ].Hr., pe c]nd avea 19 ani, se c=s=tore[te cu octavian August, viitorul ]mp=rat roman, av]ndu-l deja de la primul ei so\ pe Tiberius de 4 ani [i fiind ]ns=rcinat= ]n luna a [asea cu cel de al doilea fiu, Drusus.
Scriitorii antici transmit c= Livia [i octavian erau domina\i de aceea[i dorin\= de putere, c= ambii erau vi-cleni [i f=\arnici [i c= anume acestei potriviri de caractere i se datoreaz= c=snicia lor de lung= durat=. Despre Livia se zice c= era o femeie frumoas= [i inteligent=, energic=, [ireat=. Ea se implica foarte mult ]n treburile statului, dar [tia [i s= creeze impresia de mam= binevoitoare, p=truns= numai de grijile c=minului familial, care respect= cu stric-te\e vechile tradi\ii patriarhale. n-au avut copii ]mpreun=, unicul lor copil s-a n=scut mort. }n schimb, ea a primit-o ]n casa lor pe Iulia, fiica lui August [i a Sribonei, care a crescut acolo ]nv=\]nd a \ese [i a toarce. }mp=ratul o iubea pe Livia [i o respecta foarte mult pentru moralitatea [i felul ei modest de trai, pre\uindu-i foarte mult mintea. }i cerea sfatul ]n luarea unor decizii importante. }n discu\iile cu Livia ]mp=ratul totdeauna ][i nota din timp ceea ce avea a spune, ca s= nu scape vreun cuv]nt ]n plus. }n anul 35 ].Hr. senatul ]i acordase Liviei un [ir de onoruri: elibera-re de tutel=, ridicare de statui, inviolabilitate personal= asemenea tribunilor.
Tacitus o nume[te ”mam= periculoas= pentru stat [i mam=-vitreg= rea pentru familia Cezarilor”. Gura lumii spunea c= Livia ar fi fost implicat= ]n moartea lui M. Cla-udius Marcellus, ginerele lui August (22 ].Hr.). Dup= care, ea a ]ncercat f=r= succes s=-l fac= pe Tiberius s= se r=zg]n-deasc= a pleca ]n exil benevol, din cauza c=s=toriei sale nereu[ite cu Iulia, fiica lui August. numai dup= exilarea Iuliei (2 ].Hr.), Livia a ob\inut ca lui Tiberius, pe insula Ro-dos, s= i se acorde statutul de trimis, insist]nd pe l]ng= ]mp=rat ca acesta s= fie re]ntors. Acest lucru a fost posibil numai datorit= sus\inerii lui Caius Cezar, nepotul lui Au-gust de la fiic=. }n cur]nd au murit doi dintre nepo\ii lui August, Lucius Cezar (]n anul 2), iar peste doi ani, moare [i Caius Cezar. De[i Livia era departe de Roma, lumea vorbea c= anume ea este de vin= de moartea lor. Sub influen\a Liviei, August a decis exilarea nepotului s=u Agrippina Maior (]n anul 7) [i a nepoatei sale Iulia Minor (]n anul 8), care s-a aflat ]n exil 20 de ani pe banii Liviei. De[i August ]l vizitase ]n tain= pe Agrippina Maior (]n anul 14), ]n timpul vizitei ambii pl]ng]nd mult, Livia a aflat des-pre asta de la so\ia lui Fabius, ]nso\itorul lui August, [i a gr=bit moartea ]mp=ratului.
Lui Tiberius nu i-a pl=cut s= conduc= statul al=turi de mama sa, [i ]n anul 27 se retrage pentru totdeauna pe in-sula Capri, rup]nd toate rela\iile cu ea. Livia a r=mas la Roma, p=str]ndu-[i atotputernicia.
}n anul 29, la v]rsta de 86 de ani, ea moare. Este ]n-morm]ntat= ]n mauzoleul lui August. Tiberius n-a luat par-te la funeraliile mamei sale, a interzis deificarea ei [i a declarat testamentul nevalabil.
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU, doctor ]n biologie, profesor universitar
N atura este o comoar= armonios compus= dintr-o sumedenie de rela\ii dintre componentele sale
de diferite niveluri care func\ioneaz= conform legit=- \ilor create. omenirea, pe parcursul secolelor, ]ncearc= s= p=trund= ]n secretele naturii pentru a le folosi ]n dezvoltarea civiliza\iei, ]ns= rezultatele ob\inute s]nt uneori modeste. omul prin activitatera sa, con[tient sau incon[tient, c=ut]nd s=-[i m=reasc= profitul din contul naturii, duce la degradarea ecosistemelor natu-rale prin dispari\ia componentelor-cheie. La prima ve-dere, s-ar p=rea c= aceasta nu afecteaz= direct s=-n=tatea omului. }ns= trebuie constatat c= anume acolo unde popula\ia nu respect= legile naturii, bumerangul este ]ndreptat asupra omului. omenirea are exemple de urmat, din unele state dezvoltate, cum trebuie pro-tejate mediul ambiant [i func\ionalitatea naturii. }n condi\iile noastre este necesar= o con[tientizare ]n mas= a popula\iei, prin acumulare a cuno[tin\elor despre dezvoltarea durabil= a naturii [i a societ=\ii. Genera\ia t]n=r= este veriga principal= cu capacit=\i colosale de acumulare a cuno[tin\elor noi ]n domeniul folosirii ra\ionale [i protec\iei naturii.
Concursul de fa\=, care se desf=[oar= mai mul\i ani la r]nd, are scopul de a atrage un contingent c]t mai mare de elevi, gimnazi[ti [i liceeni ]n procesul de acumulare a cuno[tin\elor despre natur= [i c=ile de protec\ie a ei. V= invit=m s= participa\i la el c]t mai activ.
Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Fiecare dintre ele con\ine trei ]ntreb=ri din domeniul biologiei [i al ecologiei.
}nving=torii vor ob\ine premii b=ne[ti [i colete de c=r\i cu tematic= ecologic=.
Locul I – 400 de lei; Locul II – dou= premii a c]te 350 de lei fiecare; Locul III – trei premii a c]te 300 de lei fiecare. Al\i cinci participan\i activi se vor ]nvrednici de pre-
mii de ]ncurajare – colete de carte cu tematic= ecolo-gic=.
Ministerul Mediului ]i va acorda liceului sau gimna-ziului cu cel mai mare num=r de participan\i [i c][- tig=tori Cartea Ro[ie a Republicii Moldova sau o alt= lucrare din domeniul protec\iei mediului.
Tuturor c][tig=torilor li se va acorda diploma revis-tei noI.
V= ur=m s=n=tate [i o participare activ= la concurs!
ETAPA I
1. Care specii de p=s=ri dup= modul de cuib=rit au ponta de culoare alb=? Exemplifica\i.
2. Care specie de plante parazite este r=sp]ndit= prin intermediul p=s=rilor? Caracteriza\i-o succint.
3. Defini\i no\iunea de v]rtej. Caracteriza\i-l suc-cint.
A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
ˇ
noI, octombrie 201314
nimic altceva
}N MUZICA MEA O S+ G+SE{TI TOATE R+SPUNSURILE
—Dvs. s]nte\i primul artist pe care
l-am v=zut pe viu ]n copil=ria mea. A\i con-certat pe stadionul din satul meu de ba[tin=, R=denii Vechi... V= mai aminti\i de acele tim-puri...
— Am cutreierat toat= Eurasia, dar cele mai fru-moase erau ]nt]lnirile cu oamenii de la \ar=, sin-ceri [i cura\i. Au fost tim-puri frumoase. D=deam spectacole ]n fiecare lo-calitate, de multe ori con-certam pe scene improviza-te, decorate cu frumoasele covoare moldovene[ti.
— }nc= mai c=uta\i copil=ria printre flori de salc]m?
— Am copil=rit ]n lo-curi deosebit de frumoa-se. Suslenii s]nt ]ncon-jura\i din trei p=r\i de Codrii orheiului. Chiar dac= m-am n=scut ]n Cotul Jurei (]n prezent Jura), ba[tina mea este satul Susleni, acolo unde am copil=rit [i am devenit fl=c=u. {tiam toate ierburile, toate ciupercile, ]nt]lneam c=prioare, mistre\i, cuno[team izvoarele cu cea mai rece [i bun= ap=, hoin=ream pe Dealul Chi-ri\oaiei, treceam nistrul ]not, pescuiam. Acum m= trec fiori c]nd v=d ce l=\ime are nistrul. }n aceast= prim=var= mi-am amintit de copil=rie admir]nd ace-le locuri, era vremea salc]mului ]nflorit. Am sim\it parfumul copil=riei.
— Cum e s= fii unicul copil la p=rin\i?— Tat=l meu a fost viceprimar [i poli\ist. nu era un
om sever, dar principial. Mama era profesoar=, a[a c= disciplina ]n casa noastr= era o norm=. Cartea, lectura erau pe primul loc. La bunici am p=scut oile [i g][tele, am pr=[it via [i cartofii, am c=rat c=rbuni, am f=cut de toate.
— V= aminti\i de lecturile din copil=rie?— }mi pl=cea Jules Verne, uneori citeam noaptea
[i, ca s= nu m= vad= p=rin\ii, luminam paginile cu lanterna sub plapum=.
— Ce rol au avut bunicii ]n educa\ia Dvs.?— nu m-au b=tut niciodat=. Bunicul meu era
me[ter vestit, avea multe instrumente. }mi d=dea voie s= le folosesc doar ]n cazul ]n care le puneam la loc. odat=, am l=sat o pil= la nimereal= [i am fugit la fotbal. C]nd jocul era ]n toi, cineva mi-a spus c= m= cheam= b]tu’ (a[a se spune bunicului). Sup=rat, m-am dus s= v=d ce vrea. El foarte calm mi-a zis s=
pun pila la loc [i dup= m= pot duce la joac=. Aceasta m-a ]nv=\at s= fiu un bun gospodar [i ]n via\=, s= duc orice lu-cru la bun sf]r[it. Me[te-ream tot felul de m=run- \i[uri, care pe urm= se t=v=leau prin unghere. Bunicul mi-a spus c= fac lucruri frumoase, p=cat c= nu \in la ele. Toat= via\a m= urm=resc aces-te cuvinte.
— S]nte\i [i Dvs. bu-nic, cum V= sim\i\i ]n acest rol?
— M= str=duiesc s= fiu ca bunicul. S]nt bun prieten cu nepo\ica mea S=ndu\a.
— Feciorii Dvs. nu V-au c=lcat pe urme?
— Eu am gustat din p]inea dulce-amar= de artist. }n meseria noas-tr= trebuie s= fii talentat
[i s= munce[ti mult. Ei au talent, unul c]nt= la acordeon, altul la fluier, ambii la chitar=, dar au ales s= mearg= pe alt drum. Iurie este inginer, Adrian – medic.
— Prin muzic= putem educa?— Lui Lev Tolstoi ]i pl=cea mult muzica. La Mosco-
va, Sankt–Petersburg, pe acele timpuri veneau piani[ti de talie mondial=. El ]i invita la Iasnaia Po-leana [i seara, ]mpreun= cu cei 12 copii ai s=i, ascul-tau muzic=. }i pl=cea mult Chopin, [i mie, de altfel, ]mi place acest compozitor. Dup= o s=pt=m]n=, c]nd pia-nistul urma s= plece, Lev Tolstoi ]i spune cu o triste\e ]n suflet: dac= omenirea [i civiliza\ia ar disp=rea ]n bezn=, cel mai mult mi-ar p=rea r=u de muzic=. Si-gur, muzica poate educa. Cu p=rere de r=u, unii co-legi, ]n goana dup= bani, fac muzic= proast=. Aceas-ta poate distruge sufletul.
— Talentul de la cine l-a\i mo[tenit? — De la str=-str=buni, de la tirage\i. neamurile
mele s-au n=scut pe ambele maluri ale nistrului. }n 1944 Filarmonica din Chi[in=u era distrus=, dar chiar [i a[a se organizau evenimente culturale. La un fes-tival a dansat [i mama mea. C]teva piese le-am com-pus la sugestia mamei. De c]nd o \in minte, avea un caiet ]n care nota versurile ce-i pl=ceau.
— Ce muzic= asculta\i ]n copil=rie?— Aveam un aparat de radio cu l=mpi [i cu ajuto-
rul lui [tiam tot ce se face ]n lume. Ascultam [i ce se c]nta la Bucure[ti. Folkul rom`nesc mi-a fost [coala. }mi pl=cea [i V]so\ki. |in minte, c]nd eram ]n sat,
Fotografie din arhiva personal=
DE VORB+ CU IURIE SADOVNIC – ORHEIANU
2013, octombrie noI
f=ceam orice ca s= am voce ca a lui V]so\ki. Mai nu m]ncam coji de nuci.
— Primii spectatori...— Prin anii ’60 a fost un val – copiii studiau acor-
deonul. Prin clasa a cincea am ]nceput s=-l studiez [i eu la Casa Pionierilor. Profesor era badea Gheor-ghe, fratele bunicului meu. Aveam un acordeon nem- \esc, ]n toate centrele raionale se vindeau acordeoa-ne. Dup= ce am ]nv=\at primul c]ntec, l-am interpre-tat la instrument [i cu vocea, a[ezat pe sc=unel, ]n fa\a rudelor.
— Ce pasiuni avea\i ]n copil=rie?— Eram pasionat de radio, de tehnica foto. Prima
chitar= electric= mi-am f=cut-o singur. Am g=sit sche-ma ]n revista Radio, cred c= aproape to\i copiii din fosta URSS erau abona\i la ea. Cu pu\in= fantezie [i cu ajutorul bunicului onofrei, mi-a ie[it o chitar= bun=.
— V-a purtat noroc? — Prin 1969 la un concurs raional, la orhei, am c]n-
tat la ea dou= piese ]n francez=. Eram pasionat de limba francez=. Ca acum ]mi amintesc natalie [i La femme de mon ami. Am luat locul I [i am mers la un festival republican la B=l\i. Fiind ]n scen=, nu puteam s=-mi cred ochilor, publicul a ascultat ambele piese ]n picioare [i m-au chemat la bis. }n prim=vara lui ’69 s-a f=cut o preselec\ie pentru soli[ti ]n grupul noroc. Din 60 de concuren\i am fost ales doar eu [i o feti\=. Doar c= m= p=[tea armata... L-am rugat pe tata s= m= scape cumva de ea. El mi-a r=spuns scurt [i clar: – Cum crezi c= \i-ar sta s= nu faci armata? {tii cum se uit= fetele din sat la b=ie\ii f=r= armat=? A fost conving=tor. Am f=cut armata la tancuri, ]n nikolaev, Ucraina. Deoarece c]ntam, m-am ]nscris ]n orchestra diviziei. A fost o experien\= bun=, nu mai lucrasem cu o orchestr= at]t de mare.
— Fiind ]n armat=, v-a\i cump=rat prima chi-tar=...
— Comandantul batalionului avea ni[te cuno[tin\e la Herson. A[a, contra 150 de ruble, am f=cut rost de o chitar= cehoslovac=, Iolana Start V. P=rin\ii au adunat b=nu\ cu b=nu\, era scump=, o leaf= de ingi-ner pe atunci fiind doar 110 ruble.
— V= aminti\i de piesa care v-a f=cut cunos-cut?
— }ntr-o zi Mihai Dolgan mi-a propus s= c]nt o pies=-dou= cu vocea [i chitara la un concert ]n Pala-tul na\ional. Sala era arhiplin=. Am interpretat M]n-dro, cui m= la[i pe mine, nu am putut ie[i din scen= p]n= nu am c]ntat-o ]nc= o dat=. Aplauzele au \inut minute ]n [ir. Regret c= atunci concertele nu se fil-mau.
— Cum a ap=rut Drag=, O Tee? — }mi place s= lucrez noaptea. To\i ai casei dor-
meau, eu r=sfoiam o carte cu poeziile lui Gr. Vieru [i am g=sit ni[te versuri care m-au impresionat ]ntr-un mod aparte. Pe loc mi-a ap=rut melodia. Am impri-mat-o [i, fericit, m-am culcat. Peste c]teva zile la un concert, fiind ]n camera de machiaj cu Anastasia La-zariuc, prietena [i cum=tra mea, fredonam Drag=, o
Tee, dulce mireasm=! La gur= femeie, La mijloc mi-reas=! ..., Anastasiei i-a pl=cut [i-a dorit s-o c]nte. Zis [i f=cut. Ea a inclus-o ]n primul ei CD, paralel o c]n-tam [i eu. Piesa a ajuns un [lag=r interna\ional.
— C]nd a ap=rut Legenda?— A fost visul meu de-o via\=. oficial a ap=rut ]n
1983, la Filarmonica din Chi[in=u, avea opt membri. Aveam material preg=tit cu 4-5 ani ]nainte de apari- \ie. Treptele spre Legend= au fost forma\ia Haiducii din Susleni [i Haiducii de la Institutul de Arte. Legen-da s-a bucurat de un succes binemeritat.
— Ne-a\i cam l=sat s= a[tept=m cel de-al [ase-lea album al Dvs...
— Lucrurile frumoase cer mai mult timp, s-a mun-cit [a[e ani la el. S= nu m= ]ntreba\i de ce Evadare. Asculta\i acest album [i neap=rat o s= g=si\i toate r=spunsurile acolo – ]n muzica mea. Pentru mine, acest album este o poveste cu 16 piese.
— Piesa Duminica de pe acest album ]\i r=s-cole[te sufletul...
— E scris= pe versurile maestrului Gr. Vieru. S]nt fericit c= am avut posibilitatea chiar ]n casa mea s= i-o c]nt. }nc= mai era ]n via\=. Uneori mi se pare c= nu eu am compus-o. Se [tie doar c= nu noi compunem, e un dar de sus.
— S]nte\i primul artist care a cîntat pe versurile lui Gr. Vieru?
— Am [i un disc }n limba ta doar cu piese pe ver-surile lui Gr. Vieru. Mergeam ]mpreun= cu maestrul la serate de crea\ie, el recita, eu c]ntam la chitar=. o f=ceam gratis, dar aveam o nespus= pl=cere.
— Nu a\i c]ntat piese la mod=, ci de suflet, care au devenit ]n mare parte [lag=re...
— Vreau ca atunci c]nd ]mpov=rat de ani voi sta pe o banc= ]n parc, s= nu-mi fie ru[ine de trec=tori pentru via\a [i munca mea. Vreau s= las ]n urm= va-lori [i pentru asta depun mult suflet [i munc= ]n fie-care melodie.
— Stilul de haiduc, p=l=ria... Aveti o colec\ie de p=l=rii acas=?
— nu, pentru c= obi[nuiam s= arunc p=l=ria ]n sal= dup= ce terminam de c]ntat. {i p=l=ria nu mi se aducea ]napoi. C]nd am v=zut c= am r=mas doar cu dou= p=l=rii, mi-am schimbat obiceiul – o arunc ]n scen=, peste um=r.
— Aprecierea vine cu ]nt]rziere...— Am fost ocupat toat= via\a: discuri, filme muzi-
cale, nu am avut timp s= m= ]ntreb de ce cuiva i-au dat o apreciere, [i mie nu... Am primit titlul de Artist al Poporului la 60 de ani. E bine [i a[a. }n crea\ie aceasta nu conteaz=. Important e ca oamenii s= te iubeasc= la 60 de ani a[a ca la 30 [i s= r=m]n= ]n urma ta c]teva melodii care s= r=sune [i peste ani.
— Mul\i copii se v=d arti[ti. Ce sfaturi le-a\i da?— E un drum interesant, dar greu. Trebuie s=
munceasc= mult pentru a avea succes.
Pentru NOI – Iuliana BUNU
15
noI, octombrie 201316
TRADI|IA DRUMULUI CRUCIIS tr=bunii no[tri nu [tiau at]ta carte c]t [tim noi,
dar inima le era ]nc=lzit= de flac=ra credin\ei ]n Dumnezeu. {i c]nd le d=deau ghes necazurile, c]nd nu ploua, c]nd venea l=custa sau oastea p=g]n=, ei luau Sf]nta Cruce, steagurile biserice[ti, icoanele, tr=geau din r=sputeri clopotele [i ie[eau – mic [i mare – cu lacrimi ]n ochi [i cu rug=ciunea pe buze, ]nconjur]nd c]mpiile [i glia. {i ajutorul Domnului nu ]nt]rzia s=-i cerceteze: venea ploaia [i uda p=m]ntul, v]ntul lua norul de l=cust= [i-l ducea pe pustii, iar osta[ii viteji biruiau oastea p=g]n=.
o tradi\ie veche prescria ca ]n fiecare sear= cre[tinul s=-[i ]nconjoare casa rostind rug=ciuni [i sfin\ind-o cu agheasm=. Acest obicei frumos s-a p=strat [i se s=v]r[e[te ]n toate m=n=stirile: maicile sau c=lug=rii ies cu icoane [i c]nt=ri [i merg pe peri-
metrul sf]ntului loca[, iar de s=rb=tori mari [i de hramuri se face ]nconjurul bisericii.
Ast=zi acest obicei a ren=scut ]n tot spa\iul orto-dox: mii [i mii de cre[tini particip= la Drumurile Cru-cii. Se fac Drumuri ale Cru-cii pe jos, cu barca, cu mo-tonava, cu trenul, cu avionul. o semnifica\ie important= a Drumului Crucii este m=r-turisirea dreptei credin\e. C=ci, atunci c]nd merg sute sau mii de credincio[i [i
]ntr-un g]nd ]n=l\= rug=ciuni c=tre bunul Dumnezeu, cer]ndu-I mil=, ]ndurare, ocrotire [i m]ntuire, este im-posibil ca cineva dintre l=turalnici s= r=m]n= indife-rent. Chiar [i o inim= de piatr= tresalt=: ochii se ume-zesc [i m]na se ridic= pentru a-[i face semnul crucii, doar sufletul omului este cre[tin de origine.
Rug=ciunile s=v]r[ite la Drumul Crucii ne sfin\esc [i ne cur=\=. {i dac= ]l iubim pe Dumnezeu [i \ara noastr=, atunci s= n-o p=r=sim, ci s-o ajut=m, fiindc= viitorul \=rii depinde de fiecare ]n parte, de sfin\enia personal= a fiec=rui om. Iar c]nd auzim c= undeva se adun= un Drum al Crucii, s= alerg=m [i noi, oste-nindu-ne pentru m]ntuirea sufletului nostru.
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
LECTUR+ PL+CUT+!
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXNOIEMBRIE
8 Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvor]torul de Mir; Cuv. Teofil.
21 Soborul Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil.28 Sf. Mc. Gurie, Samon [i Aviv; Cuv. Paisie de la
Neam\; Sf. Mc. Dimitrie. }nceputul Postului Na[terii Domnului.
P rimul salariu l-am c][tigat ]n anii de studen\ie fiind angajat= ]n calitate de bibliotecar=. Fondul de car-
te de acolo, unul foarte bogat [i valoros, a f=cut s= m= ]mprietenesc ]ntr-un fel aparte cu M=ria Sa Cartea. De atunci, dac= ]n m]inile mele este vreo carte deteriorat= sau sup=rat= (aten\ie, drag= cititor, adjectiv pe care ]l putem atribui [i c=r\ilor!), nu pot p]n= nu o ”aranjez” ca s=-i fie mai bine. Dup= mine, o bibliotec= modern= tre-buie s= fie primitoare [i s= le ofere cititorilor un spa\iu confortabil. Mersul pe v]rful degetelor, vorbitul ]n [oapt= poate fi evitat at]t timp c]t bunele maniere [i respectul fa\= de cel de l]ng= tine r=m]n la loc de cinste.
Serviciile se diversific= de la o zi la alta, de exem-plu, accesul la internet sau ludoteca. De obicei, regula-mentul unei biblioteci, al unei s=li de lectur= este la vedere. Ia cuno[tin\= de drepturile [i obliga\iile tale. Semn]nd fi[a de contract de utilizare a serviciilor bib-liotecii, ob\ii un abonament. Astfel, ]\i asumi r=spunderea moral= [i material= pentru p=strarea [i restituirea la termen a accesoriilor din bibliotec=. Respect= prezen\a bibliotecarului [i rolul s=u de gazd= [i, nu uita, el este acolo pentru a te ajuta.
Dac= biblioteca presteaz= serviciul acces liber la raft, folose[te semnul de carte, astfel, fondul va r=m]ne aranjat ]n ordine alfabetic= [i urm=torul cititor nu va ]n- t]mpina dificult=\i c]nd ]l va consulta. }nva\= s= utilizezi catalogul bibliografic, astfel vei economisi din timp. Dac= beneficiezi de serviciul lucrul cu calculatorul, nu-l ]nchide la plecare, aceasta o va face bibliotecarul la sf]r[itul zilei.
}mprumutul la domiciliu este limitat: nu se ]mpru-mut= dic\ionare, edi\ii rare, albume, enciclopedii, h=r\i, CD-uri. Verific= cu aten- \ie starea c=r\ilor ]mpru-mutate [i, ]n caz c= lip-se[te vreo pagin= sau depistezi o alt= proble-m=, avertizeaz= bibliote-carul. |ine cont de ter-menul de ]mprumut [i, dac= nu reu[e[ti s= resti-tui cartea la timp, pre-lunge[te-l. C=r\ile solici-tate sau cele existente ]ntr-un singur exemplar \i se vor da cu ]mprumut pentru un interval mai scurt. Aten\ie, ]nt]rzierea poate fi sem-nalat= cititorului telefonic sau printr-o soma\ie. nu este indicat s= ]mprumu\i prietenilor, colegilor c=r\ile luate de la bibliotec=. Pierderea unei c=r\i se comunic= ime-diat bibliotecarului. nu fi cuprins de panic= [i nicide-cum nu da bir cu fugi\ii, cu siguran\=, el ]\i va propune o solu\ie. }ns= sustragerea de c=r\i nu poate fi trecut= cu vederea. Furtul se pedepse[te conform legii.
Respect= lini[tea celorlal\i – ]ncepe prin a-\i deco-necta telefonul sau seteaz=-l ]n regim silen\ios. oric]t de curios ai fi, nu privi peste um=r pe cel de l]ng= tine, fie c= cite[te ceva intrigant, fie c= \i-a captat aten\ia si-te-ul pe care navigheaz=. }n cele mai multe biblioteci este interzis accesul cu m]ncare [i b=utur=. Excep\ie fac s=lile de lectur=, unde cei care studiaz= petrec ore ]n [ir. Ai grij= [i p=streaz= cur=\enia la masa de studiu [i nu ocupa cu lucrurile personale trei locuri ]n loc de unul. }ngrije[te c=r\ile [i echipamentele de bibliotec=, l=s]ndu-le la plecare a[a cum le-ai g=sit.
Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV
2013, octombrie noI
{TIIN
|A V
IE|I
I
1 /
da
c= v
rea
u r=
spun
d,
da
c= n
u vr
eau
nu
r=sp
und
. Lu
crur
ile ]
ns=
nu
era
u to
cma
i a
[a c
um a
r fi
vrut
s=
le a
rate
]nv=
\=to
rul.
Tata
st=
tea
]n b
anc
a d
in u
rm=
, t=
cut,
]n-
g]n
dur
at c
a to
tdea
una
, [i e
u, o
da
t= r
idi-
cat ]
n pi
cioa
re, n
u pu
tea
m s
= n
u r=
spun
d.
}nv=
\=to
rul [
tia a
sta
pre
a b
ine.
De
ace
ea,
[i-[
i ma
sca
se a
t]t d
e a
bil
ma
nevr
a. C
]teva
cl
ipe
am
avu
t sen
za\ia
c=
m=
ris
ipes
c [i
]n
suf
let m
i se
trez
i ia
r=[i
, chi
nuito
r sen
ti-m
entu
l, c=
n-o
s=
am
nic
iod
at=
nor
oc ]n
vi
a\=
. }nt
r-un
mom
ent
]nv=
\=to
rul,
cla
sa,
cole
gii
mei
, b
=nc
ile,
copa
cii
de
din
colo
d
e g
eam
, ca
re ]
[i c
l=tin
au
cren
gile
sub
so
are
le p
rim
=v=
ratic
[i-a
u pi
erd
ut c
ontu
-ru
rile
]ntr
-o c
ea\=
l=pt
oas=
, p]n
= la
min
e r=
zb=
t]nd
doa
r ch
ipul
ta
tei
cu f
runt
ea
gre
u ]n
crun
tat=
, cu
priv
irea
]ntr
eb=
toa
re:
”Ad
ic=
cum
a[a
, m=
i b=
iete
, m=
fa
ci d
e ru
[ine
]n fa
\= la
toa
t= lu
mea
?”. C
e [t
iam
eu
d
espr
e \a
ra
pe
care
o
stud
iase
m
apr
oape
cu
jum
=ta
te d
e a
n ]n
urm
=?
Apr
oape
c=
ni
mic
, ui
tase
m
totu
l. C
u te
am
= [
i ci
ud=
mi-a
m r
=sc
olit
mem
o-ri
a [
i-n m
omen
t ce
era
m g
ata
s=
rec
u-no
sc c
= n
u [t
iu n
imic
, m
i-am
am
intit
de
o c=
rtic
ic=
lua
t= d
e la
{te
fana
]nc
= d
in
toa
mn=
, ]n
care
se
pove
stea
des
pre
enig
-m
ele
unei
civ
iliza
\ii d
intre
cel
e m
ai v
echi
pe
p=m
]nt.
Da
, ca
rtea
cee
a e
ra d
espr
e Pe
ru.
o b
ucur
ie n
=va
lnic
=,
f=r=
sta
vil=
mi-a
cu
trei
era
t su
fletu
l. Le
gen
da
\=
rii
care
a
fost
pop
ula
t= c
u m
ii d
e a
ni ]
n ur
m=
m=
fa
scin
ase
, m
= f
=cu
se s
= n
u d
orm
mul
te
nop\
i la
r]nd
dup
= c
e i-a
m ]n
tors
{te
fane
i ca
rtea
, pun
]nd
u-m
i ]n
ace
la[i
tim
p pr
ob-
lem
a c
hinu
itoa
re.
Va
s=zi
c= o
mul
a t
r=it
[i c
onst
ruit,
a c
rea
t [i s
pera
t cu
mii
[i m
ii d
e a
ni ]n
urm
= n
u m
ai r
=u
dec
]t om
ul d
e a
st=
zi. {
i da
c= e
ra a
[a, c
e se
]nt]m
pla
cu
el a
tunc
i, d
emul
t, d
e un
de
vene
a, [
i ce
se
]nt]m
pl=
cu
el a
st=
zi, u
nde
se d
uce?
Lung
tim
p a
m p
oves
tit e
u d
espr
e ve
chile
civ
iliza
\ii c
are
au
popu
lat
vreo
da
t= a
cea
st=
\ar=
, des
pre
extr
aor
-d
ina
ra lo
r pu
tere
de
via
\= [
i des
pre
extr
aor
din
ara
cul
tur=
, ne]
ntre
cute
le lo
r te
mpl
e. S
= n
u m
= fi
]ntr
erup
t del
oc p
e pa
rcur
sul l
ec-ie
i sa
u po
ate
a ]n
cerc
at
s= m
= o
prea
sc=
[i n
-a r
eu[i
t, d
ar
c]nd
a
suna
t clo
po\e
lul e
u po
vest
eam
]nc=
, ma
i tr
=ia
m c
u lu
mea
mir
acu
loa
s= a
\=ri
i de
pe c
ontin
entu
l am
eric
an. C
]teva
clip
e du
p= c
e am
sf]r
[it p
oves
tirea
el a
sta
t ]
n ne
hot=
r]re
pa
rc=
, cum
p=ni
nd c
eva
, a
poi d
eod
at=
][i ]
ncru
nt=
frun
tea
, ca
la
am
intir
ea a
cev
a n
epl=
cut.
— B
ine,
Ma
nole
. Da
r ia
s=
-mi s
pui c
e su
pra
fa\=
are
Per
u?A
sta
era
din
ca
le a
far=
de
acu
m. D
e un
de
pute
am
s=
[tiu
eu
ace
ste
lucr
uri.
S=
fi a
vut o
mem
orie
gen
ial=
[i t
ot n
u le
-a
[ fi
mem
ora
t.—
nu
[tiu
, – i-
am
r=sp
uns
cu c
iud
= [
i cu
dur
ere
]n g
las.
— D
ar
care
e c
api
tala
Per
ului
?—
nu
[tiu
, –
i-am
r=
spun
s eu
ia
r=[i
d
in in
er\ie
.—
Bin
e, M
ano
le. ”
Doi
”.C
eva
s-a
]nt
]mpl
at
]n c
lipa
ace
a c
u m
ine.
De
parc
= m
-ar
fi lo
vit
cine
va ]
n ca
p. D
e to
ate
mi s
e ]n
t]mpl
ase
pe
parc
ur-
sul
veni
rii
lui
tata
la
[co
al=
. n
ota
”d
oi”
]n c
ata
log
]ns
= p
rim
eam
pen
tru
prim
a
da
t=.
}n z
iua
ace
ea t
ata
n-a
sta
t ca
de
obic
ei p
]n=
la s
f]r[i
tul l
ec\ii
lor.
}nd
at=
ce
]nv=
\=to
rul
a ]
nchi
s ju
rna
lul,
s-a
rid
ica
t [i
a p
=r=
sit c
lasa
f=r=
s=
spu
n= o
vor
b=
, cu
ace
la[i
pa
s op
timis
t [i h
ot=
r]t,
pe c
are
i-l
cun
o[te
am
de
totd
eaun
a. P
e ]n
v=\=
tor
parc
= ni
ci n
u l-a
obs
erva
t. Z
adar
nic
]ns=
a
m a
[tep
tat
eu d
up=
ace
ea c
a e
l s=
re
ia v
orb
a d
espr
e ”d
oiul
” pr
imit
la l
ec-
\ia d
e g
eog
rafie
, za
da
rnic
am
a[t
epta
t ca
el s
= re
ia d
iscu
\ia c
u m
am
a p
rivi
tor l
a
rost
ul m
eu ]
n vi
a\=
. {i
tot
zad
arn
ic l
-am
a
[tep
tat s
= v
in=
la [
coa
l=. n
-a m
ai v
enit
din
ziu
a a
ceea
. {
i ni
ci d
e c=
r\ile
mel
e nu
s-a
ma
i pre
ocup
at.
Cite
am
ce
voia
m
[i c
]nd
voi
am
. M
= d
ucea
m u
nde
voia
m
[i v
enea
m a
cas=
c]n
d v
oia
m.
Tata
m=
l=
sase
de
capu
l m
eu.
La ]
ncep
ut n
u-m
i pr
ea v
enea
a c
red
e, m
ai t
]rzi
u ]n
s= c
]nd
m
-am
con
vins
c=
ta
ta n
u se
am
este
c=
del
oc ]
n tr
ebur
ile m
ele
[i n
ici
n-a
re d
e g
]nd
s=
se
am
este
ce,
parc
= m
-am
]n-
tr
ista
t p
u\i
n,
am
sim
\it
de
od
at=
un
go
l ]n
suf
letu
l meu
. Am
term
ina
t [co
ala
, a
m p
leca
t la
uni
vers
itate
, m
i-am
g=
sit
apo
i d
e lu
cru,
tre
c]nd
pri
n g
reut
=\i
din
ca
re c
]teod
at=
mi s
e pa
re c
= n
-o s
= m
ai
ies.
Ciu
da
t ]n
s= ]n
to\
i ace
[ti a
ni n
u [t
iu
de
ce a
m c
rezu
t [i
con
tin
uu
s=
cre
d c
=
din
tr-o
clip
= ]
n a
lta e
l tr
ebui
e s=
apa
r=
l]ng
= m
ine
la r
eda
c\ie
, a[a
cum
ap=
rea
pe
tim
puri
s=
rb=
tore
[te
la [
coa
l=, [
i s=
-m
i fa
c= u
n co
ntro
l al v
ie\ii
.
8 /
Ion
BR
AD
U
Ast
=zi
c]n
d a
m a
juns
s=
gus
t [i e
u di
n gr
eut=
\ile
vie\
ii, d
in p
rimel
e ]n
fr]n
ger
i [i
vic
tori
i, d
ar
ma
i mul
t din
]nfr
]ng
eri,
nu
o d
at=
m=
]ntr
eb, d
ar
cum
totu
[i a
reu
[it
el ]
n vi
a\=
, pe
ntru
c=
a t
r=it
]ntr
-un
timp
gre
u, ]
ntr-
un t
imp
de
r=zb
oi,
cum
a p
u-tu
t s=
r=
m]n
= p
]n=
la
urm
= d
rep
t [i
m
]nd
ru ]
n fa
\a c
umpe
nelo
r pe
ca
re l
e-a
a
vut.
Une
ori
m=
pom
enes
c cu
c]te
o s
i-tu
a\ie
din
ca
re s
e pa
re c
= n
u m
ai e
xist
=
nici
o ie
[ire
, ]nc
= o
clip
= [
i voi
ca
pitu
la ]n
fa
\a v
ie\ii
. Ciu
da
t luc
ru, d
ar
exa
ct a
tunc
i ch
ipul
lui ]
mi a
pare
]n fa
\=, m
ic [
i ob
osit
parc
=, d
ar c
u o
voin
\= n
e]nf
r]nt
= ]n
pri
viri
. n
u-m
i sp
une
nim
ic ]
n a
sem
enea
clip
e,
tace
, sa
u po
ate
c=
]m
i sp
une
ceva
, ]ns
=
foa
rte
neim
port
ant
, c=
uite
]n o
gra
d=
au
putr
ezit
de
ploi
cio
c=l=
ii d
e su
b n
uci
[i
mie
nic
i pri
n ca
p nu
-mi t
rece
m=
car
s=-i
rid
ic d
e a
colo
[i s
=-i
dos
esc
sub
[op
ron,
c=
-mi
pla
ce s
= c
asc
toa
t= z
iua
gur
a l
a
cior
i [i
m=
car
nici
de
cart
e nu
m=
\in
. G
]nd
ind
u-m
=
la
el
reu[
esc
totd
eaun
a
s= g
=se
sc o
ie[
ire
din
situ
a\ie
, re
veni
nd
iar=
[i la
via
\=.
B=
ie\ii
de
sea
ma
mea
au
avu
t un
sp
rijin
mul
t m
ai
ma
re d
ec]t
min
e d
e la
p=
rin\
i. Ta
ta l
ui T
udor
|in
tea
, co
leg
ul
meu
de
facu
ltate
, a t
ot v
enit
]nc=
rca
t cu
d
esa
gi
la f
ecio
r p]
n= ]
n a
nul
cinc
i. o
zi
[i o
noa
pte
c=l=
tore
a c
u tr
enul
s=
rma
nul
om p
]n=
aju
ngea
la
ca
pita
l=.
Aju
ns l
a
c=m
in ]
[i d
esc=
rca
bun
=t=
\ile,
ne
ghi
f-tu
ia p
e to
\i, a
poi
][i
scot
ea p
reca
ut f
e-ci
orul
afa
r= [
i-l to
t d=
sc=
lea
ore
]ntr
egi.
}l ]n
v=\a
cum
s=
se
poa
rte
cu p
rofe
so-
rii,
cum
s=
cur
teze
fet
ele,
cum
s=
che
l-tu
ie b
ani
i ]n
ora
[. n
uma
i ce
nu-
l ]n
v=\a
s=
rma
nul o
m p
e fe
cior
]n o
rele
de
[ed
ere
pe s
caun
ul d
in fa
\a c
=m
inul
ui.
— M
ai
trec
i [i
pe
la u
nchi
ul t
=u,
bre
Tu
dor
, c=
el
]i la
”ca
dem
ie”
[i t
e-a
ma
i ]n
v=\a
[i
el,
te-a
sus
\ine,
c=
vez
i tu
cum
]n
via
\a a
sta
, a
zi f
=r=
un
spri
jin n
u fa
ci
nim
ic. A
[a c
= tr
eci..
.—
}h],
trec
tat=
, n-a
i gri
j=, r
=sp
und
ea
|int
ea.
Plec
a t
at=
l s=
u ]n
s= [
i ui
ta d
e to
ate
. Tr
]ntit
]n
pat
zile
]nt
reg
i su
fla ]
ntr-
o a
r-m
onic
=
de
gur
=,
impr
oviz
]nd
ni
[te
ma
r[ur
i m
ilita
re s
ub a
com
pani
am
entu
l c=
rora
S
and
u Po
pesc
u,
prie
tenu
l s=
u r=
sf=
\at,
m=
r[=
luia
]nch
ipui
nd o
[tir
ile lu
i n
apo
leon
. }n
ase
men
ea m
omen
te e
u ]i
ble
stem
am
cum
plit.
}m
i a
fund
am
ca
pul
]n p
ern=
, je
luin
du-
m=
]n
sine
a m
ea p
e so
art
= c
= n
-am
[i
eu u
n ta
t= c
a T
udor
|i
ntea
, ca
re s
= m
= ]n
dru
me.
Da
r se
ved
e c=
a[a
e s
oart
a:
ma
i m
ult d
ec]t
un ta
t= –
bun
, r=
u, n
u-\i
poa
te
da
[i e
u, c
a u
n co
pil a
scul
t=to
r [i
sup
us
a t
reb
uit
s=-l
]n\e
leg
a[a
cum
era
. C]t
]l \in
min
te n
-a v
enit
nici
oda
t= l
a m
ine
cu
sfa
turi
, ca
s=
nu
ma
i vo
rbes
c d
e vr
eun
spri
jin.
Era
m m
are
de
acu
m,
fl=c=
u ]n
to
at=
fir
ea,
[i v
enea
m p
e la
el
s=-i
cer
p=re
rea
asu
pra
unu
i luc
ru s
au
altu
l, s=
-l ]n
treb
ce
s= fa
c [i
el n
u-m
i spu
nea
nic
io-
da
t= n
imic
, m
= a
scul
ta a
ten
t, c=
ut]n
d
s= p
=tr
und
= a
d]n
c vo
rba
mea
, pe
ntru
ca
la s
f]r[i
t s=
spu
n= li
ni[t
it: A
poi v
ezi f
=
cum
va s
= fi
e b
ine.
Ple
ca a
poi s
=-[
i va
d=
d
e tr
ebur
i.S
= fi
avu
t o [
tiin\
= a
part
e d
espr
e vi
a\=
, pe
ca
re s
-a t
emut
s=
mi-o
des
t=in
uie?
n
u cr
ed.
Ave
a d
oi f
ra\i,
unu
l m
ai
mic
[i
altu
l m
ai
ma
re d
ec]t
el.
Ulti
mul
f=
cuse
o
[coa
l= d
e m
eser
ii [i
-[i
c][t
iga
p]in
ea
u[or
. A
zi r
epa
ra u
n te
levi
zor,
m]in
e un
a
para
t d
e ra
dio
. C
el m
ai
mic
s-a
]nt
ors
N=
scut
05.
11.1
947,
com
. D
ond
u[en
i, r-
nul
Don
du[
eni.
Pro-
zato
r. A
ab
solv
it U
nive
rsit
ate
a d
e S
tat
din
Mol
dov
a,
sec\
ia
Zia
rist
ic=
(19
71).
Red
act
or l
a C
ultu
ra,
}nv=
\=m
]ntu
l p
ublic
, co
nsili
er la
Guv
ernu
l Rep
ublic
ii M
old
ova
, con
silie
r la
Com
pa
-ni
a d
e S
tat
de
Ra
dio
tele
vizi
une
din
Rep
ublic
a M
old
ova
.
noI, octombrie 2013
din a
rma
t= c]nt]nd
la b
aia
n [i nu era
nunt= sa
u cumetrie ]n sa
t care s=
treac=
f=r= el. D
oar tata a r=mas [=-[i c][tige p]i-
nea cu m
]inile. Muncea
v]rtos, din zi [i
p]n=-n noa
pte. nu l-a
m a
uzit ]ns= pl]n-
g]nd
u-se de m
unc=. n
-am
s=-l uit nicio-
da
t= cum
se ]ntorcea sea
ra d
in c]mp, tru-
dit [i nec=
jit, da
r cu o lumin=
deoseb
it=
pe fa\=
, o lumin=
]n care a
bia
peste ani
am
avut s=
citesc bun=
tatea
, dra
gostea
[i purita
tea. M
uncea, uneori, p]n=
la ul-
timele puteri, p]n=
la extenua
re, muncea
g
reu, muncea
mult [i pa
re c-ar fi treb
uit s=
urasc=
munca
, s-o blestem
e. n-o f=
cea
]ns=, v=
z]nd ]n ea
un unic izvor de b
ucu-rie ]n via
\=. }nd
at=
ce g]nd
ea [i reu[ea
s=
fac=
vreun lucru cu m]na
lui proprie fa
\a i se lum
ina la
rg. A
proape tot ce era
]n ca
s= [i pe l]ng
= ca
sa p=
rinteasc=
era
f=cut d
e m]na
lui. C]t ]l \in m
inte ]ns= pe
min
e nu
m-a
pu
s nicio
da
t= la
lucru
. }i b
=g
ase cineva
]n cap id
eea cu ca
rtea
sau, pur [i sim
plu, ajunsese el sing
ur cu m
intea lui d
e \=ra
n la a
ceast=
concluzie, n-a
m d
e unde s=
[tiu, da
r c]t m=
\in minte
copil [i ma
i pe urm=
, de a
cum cog
emite
fl=c=
uand
ru, m-a
tot nec=jit cu ca
rtea [i
cu ]nv=\=
tura, ]nc]t, uneori, ]m
i venea s=
-m
i iau lum
ea ]n ca
p.—
Ca
rtea b
=iete, a
sta-i m
unca ta
. S
= te \ii d
e carte. A
ltceva la
mine n-a
i de
f=cut –, m
= a
postrofa el d
e fiecare d
at=
c]nd
m=
vedea
c= um
blu prin og
rad
=
f=r=
nici un rost.D
e ce anum
e de ca
rte nu puteam
s=
pricep
. Da
c= m
= ved
ea st]nd
cu nasul
]n carte era
lini[tit [i umb
la voios prin
ogra
d=
, c=ut]nd
u-[i de lucru. D
oar eu
unul [tiam
c]t e de u[or s=
stai ore ]ntreg
i a
supra c=
r\ii. B=
ie\ii de sea
ma
mea
][i f=
ceau lec\iile [i a
lerga
u la sc=
lda
t, la
joac=
, iar eu treb
uia s=
tocesc lec\iile. n
u vreau s=
spun c= m
-a oprit la
timpul
meu la
joac=
. Fereasc=
sf]ntul. C]nd
era
vorba
de joa
c= m
= l=
sa ]n
totdea
una
. o
f=cea
]ns= ]n a
[a fel, ]nc]t [i a
colo treb
uia s=
m=
g]nd
esc la ca
rte. nu se
interesa d
e caietele [i c=
r\ile mele cum
f=
ceau a
l\i p=rin\i ca
re controlau tem
ele d
e aca
s=, zilnicele, se c=
zneau a
supra
caietelor,
corect]nd
gre[elile.
Lucrul a
cesta nu l-a
preocupat niciod
at=
. Pri-cepea
prea pu\in ]n c=
r\ile [i caietele
mele [i nu risca
s=-[i scoa
t= la
iveal=
ne[tiin\a ori poa
te din a
lte motive, d
ar
aca
s= nu m
= controla
. Avea
]ns= o m
e-tod
= d
e a veg
hea cuno[tin\ele m
ele, pe ca
re n-am
ma
i ]nt]lnit-o la nim
eni din
p=rin\ii coleg
ilor mei. V
enea la
[coal=
. V
enea chem
at [i nechem
at, d
ar m
ai a
les nechem
at ]i pl=
cea s=
vin=. C
um ][i a
le-g
ea el zilele d
e vizit= la
[coal=
r=m
]ne o ta
in= a
lui, pentru c= d
e fiecare d
at=
, c]nd
venea, r=
m]nea
m tr=
snit [i lung=
vrem
e du
p=
aceea
nu
-mi p
utea
m ven
i ]n fire. C
]nd m
= trezea
m, el era
]n prag
ul cla
sei, proa
sp=t
b=
rbierit,
cu c=
ciula
ab
urcat=
la
rg
peste cea
f=,
panta
lonii b
ufan\i [i cizm
ele lustruite lun=. Trecea
]ncet printre r]nd
urile de b
=nci, d
e parc=
nici nu m
-ar fi v=
zut, de pa
rc= nici n-a
[ fi exista
t ]n clas=
, urm=
rind un scop m
ult m
ai m
are [i m
ult ma
i ad
]nc dec]t ca
reva
emo\ii trec=
toare, pe ca
re le tr=ia
m eu ]n
clipa a
ceea [i c]teva
zile ma
i t]rziu, c]nd
m=
apuca
m ia
r=[i v]rtos d
e carte.
Lucea
totul pe
d]nsul
[i ha
in=,
[i na
sture, [i cizm=
, [i z]mb
et. Ab
ia m
ult m
ai t]rziu, d
up= a
ni de zile, a
m a
vut s=
descop=
r ]n aceste vizite a
dev=
rate
s=rb
=tori a
le sufletului. Atunci ]ns=
c]nd
]l vedea
m pa
rfuma
t, chitit ca un fl=
c=u,
m=
mira
m cum
plit. Ad
ic= cum
se face
asta
, ma
ma
toat=
via\a
ei l-a cic=
lit s=
]mb
race o ha
in= m
ai chitit=
la o d
uminic=
sa
u la o s=
rb=
toare [i el n-a
f=cut-o. D
ar
aici, poftim
, vine g=
tit ca un fl=
c=u. o
ri c=
nu-i pl=cea
c]nd ]l lua
ma
ma
la rost.
”}mb
rac=
, m=
i Miha
ile, m=
i o hain=
ca
lumea
. Ce-i d
e capul t=
u z=u c=
nu [tiu. D
e parc=
n-ai fi [i tu g
ospoda
r ]n r]nd cu
lumea
, of, doa
mne”. o
ri c= ]n concep\ia
lui a
fi gospod
ar ]nsem
na cu totul a
ltce-va
dec]t [i-a
r fi putut ]nchipui ma
ma
, da
r nu l-a
m v=
zut nicioda
t= s-o a
sculte. {i d
e a
ici porneau toa
te sfezile lor. Se sf=
dea
u, uneori, p]n=
ie[eau cu sfa
da
h=t d
eparte
din og
rad
=, se sf=
dea
u s=pt=
m]ni ]ntreg
i [i a
tunci toate r=
m]nea
u ba
lt= ]m
prejurul ca
sei, [i gr=
dina
nelucrat=
, [i anim
alele
fl=m
]nde. Ta
ta ]ns=
o \inea m
or\i[ pe-a
lui [i la d
umin
ici, la s=
rb=
tori a ]m
bla
t ]ntr-un costum
curat [i ieftin d
e parusin=
, ha
inele cele bune \in]nd
u-le pentru even-im
entele din via
\a lui pe ca
re [tie numa
i el s=
[i le alea
g=
... Venea
la [coa
l= [i,
de ob
icei, nu se ad
resa d
irectorului sau
]nv=\=
torului, trecea pra
gul cla
sei, p=[ea
pa[ii ei ]nce\i, b
=tr]ne[ti, ia
r eu cu ima
gi-
na\ia
r=scolit=
]ncercam
s=-m
i ]nchipui peripe\iile eroilor d
in noua ca
rte, pe care
urma
s= m
i-o alea
g=
]n\eleg
=toa
rea,
bl]nd
a fem
eie. Pervazurile ]na
lte ale fe-
restrelor erau ]ntotd
eauna
pline cu va-
zoane d
e flori care ][i d
esf=cea
u bob
ocii a
nul ]mprejur [i totu[i ]n jur plutea
un m
iros dulcea
g d
e muceg
ai. Tr=
gea
m cu
pl=cere a
erul c=r\ilor ]n piept, a
erul care
ma
i t]rziu, peste ani d
e zile, oriunde l-a
[ fi ]nt]lnit a
avut s=
-mi a
mintea
sc= d
espre cele m
ai fericite clipe a
le vie\ii mele,
despre cele m
ai m
ari visuri. C
]nd m
=
dum
eream
de-a
binelea
, avea
m volum
ul ]n m
]ini. nu m
i-l mai ]nsem
na nic=ieri {tefana,
d]ndu-mi-l ca unui prieten. M
]ng]iam
]ncet coper\ile c=
r\ii cu palm
a [i o a
scundea
m
la piept, sub
hain=
, ]ntorc]ndu-m
= a
cas=
fericit. D
e[i tata
mi-a
luat toa
te c=r\ile [i
toate
preocup=rile
sub
observa
\ie a
m
continuat s=
citesc cu sete. C]nd
sc=pa
m
de sub
tutel= ori[ice m
oment liber ]l folo-
seam pentru lectur=. C
iteam seara, dup=
ce to\i ai casei adorm
eau, la flac=ra lum]-
n=rii, citea
m ziua
, ascunz]nd
u-m=
]n pod,
citeam
]n c]mp, pe furi[, cu fric=
[i pe c]t era
ma
i ma
re pericolul de a
fi descoperit,
pe at]t m
ai interesa
nte, ma
i captiva
nte se d
ovedea
u a fi a
venturile [i peripe\iile eroilor
]ndr=
gi\i. C
=r\ile
le a
scundea
m
sub pern=
, sub sa
ltea.
E greu s=
-mi ]nchipui cu ce s-a
r fi ter-m
inat a
ventura lecturilor, d
ac=
tata
ar fi
g=sit cum
va ]n gea
nt= m
ea vreo ca
rte ]n plus la
ma
nualele d
e [coal=
. nu [tiu de
ce ]ns= cred totu[i c= dac= s-ar fi ]nt]mpla
t a
semenea
lucru soarta
mea
ar fi luneca
t pe o a
lt= pa
nt= d
ec]t cea d
e azi.
Mult=
vreme d
up= d
uelul pierdut n-a
d
at ta
ta pe la
[coal=
. }ntr-o vreme ]nce-
pusem s=
cred c=
a renun\a
t la a
pari\iile
lui nea[tepta
te [i asta
]ntr-un fel anum
e m
= lini[tise. }ntr-o bun= zi ]ns= la recrea\ia
ma
re m=
pomenesc cu d
]nsul ]n pragul
clasei. n
u-mi venea
a cred
e ochilor. A
z=b
ovit o clip=, cuprinz]nd
cu privirea cla
-sa
care s-a
lini[tit subit, [i s-a
]ndep=
rtat
apoi spre b
anca
liber=
din fund
ul clasei.
Cu a
cela[i pa
s optimist ca
pe timpuri,
cu acelea
[i priviri luminoa
se [i hot=r]te,
cu acelea
[i haine d
e s=rb
=toa
re ca a
lt=
da
t=. M
ahna
[i fr=m
]nt=rile d
e pe chipul lui d
isp=ruser=
ca lua
te cu m]na
. S=
fi
crezut, c= m
=surile pe ca
re le ]ntreprinse ]n ultim
ul timp a
u da
t vreun rezultat sa
u poa
te c= a
vea o intui\ie a
parte a
vie\ii, presim
\ind la
dista
n\= b
inele [i r=ul, cine
[tie, da
r s-a a
[ezat ]n b
anc=
plin de ]ncre-
dere [i optim
ism.
St=
p]n
irea [i lin
i[tea lu
i interioa
r=
]n mom
entele grele ale vie\ii m
-au im
pre-siona
t totdea
una, a
duc]nd
u-mi clipe d
e ra
r= sa
tisfac\ie sufletea
sc=, f=
c]ndu-m
=
[i pe mine puternic ]n fa
\a ]nt]m
pl=rilor
oarb
e ale d
estinului. Acum
]ns= a
ceast=
]ncred
ere ]n via\=
[i destin, ca
re parc=
respira
]n fiece gest al s=
u, a trecut prin
sufletul meu ca
un t=v=
lug de ghea
\=.
Intrat ]n cla
s=, ]nv=
\=torul a
r=m
as m
i-ra
t de lini[tea
care d
omnea
. V=
z]ndu-l pe
tata
]ns= a
priceput pe loc totul. S-a
oprit l]ng=
ma
s= [i a
pronun\at ta
re.—
Bun= ziua
, elevi!—
Bun= ziua
, am
r=spuns cu to\ii.
Era
unicul ]nv=\=
tor din [coa
l= c=
ruia
]i pl=
cea
s=
fie sa
lutat
]n cor
[i noi
depunea
m toa
t= st=
ruin\a ca
s=-i fa
cem
pe plac. A
[ez]ndu-se la
ma
s=, a
r=sfoit
lini[tit jurnalul, a
cuprins clasa
cu privi-rea
[i ne-a a
dresa
t prima
]ntreba
re.—
Ce tem
= a
\i avut a
st=zi d
e preg=
tit, elevi?
o
p=d
ure d
e m
]ini s-a
rid
icat
]n fa
\a ]nv=
\=torului. }n ziua
aceea
to\i ][i preg
=tiser=
lec\ia. C
a prin m
inune s-a
]nt]mpla
t s=
m
=
preg=
tesc [i
eu. }m
i f=
cusem chia
r un plan a
l ei, ceea ce m
i se ]nt]m
pla foa
rte rar, [i a
m rid
icat m
]na
cu ]ndr=
zneal=
. Und
eva ]n a
d]ncul suf-
letului chiar m
= b
ucuram
c= a
m s=
pot spulb
era toa
te fr=m
]nt=rile [i toa
te ]ndo-
ielile lui tata
din ultim
ul timp.
— C
e lec\ie spunea\i c=
a\i a
vut de
preg=tit pentru a
st=zi? a
repetat ]nc=
o d
at=
]ntreba
rea ]nv=
\=torul [i m
-a privit
nu [tiu cum suspect d
rept ]n ochi, ]nc]t a
m sim
\it c= m= trec fiori reci prin spinare.
A[ezarea geografic= [i condi\iile clim
aterice a
le Fran\ei. B
ine. Foarte b
ine. La ]nceput
]ns= o s=
facem
pu\in= repeta
re.U
n fream
=t u[or a
trecut prin clas=
. R
epet=rile, d
e obicei, nu intra
u ]n sis-tem
ul lui de lucru.
— C
ine dintre voi, elevi, vrea
s= vor-
bea
sc= d
espre Peru? Poate tu, M
anole!
mi s-a
ad
resat el cu o voce m
ieroas=
, prin ca
re p=rea
s=-m
i dea
de ]n\eles c=
2/7 /
2013, octombrie noI
M]n
cam
f=
r= p
oft=
, d
e ob
icei
, [i
m=
]n
torc
eam
ia
r=[i
la
c=
r\ile
{te
fane
i d
e ca
re n
u m
= d
esp=
r\ea
m p
]n=
sea
ra t]
rziu
, p]
n= la
cul
care
, c]n
d ]l
auz
eam
iar=
[i p
e ta
ta fr
=m
]nt]n
du-
se: ”
Tu n
u ve
zi, f
a H
an=
, c=
e p
alid
ca
h]r
tia [
i nic
i m]n
care
a n
u se
lip
e[te
de
d]n
sul,
nici
ca
rtea
”. C
u d
urer
e se
fr=
m]n
ta ta
ta ]n
ain
te d
e so
mn
[i d
ac=
a
lt= d
at=
t]ng
uiel
ile lu
i era
u un
fel d
e a
se
]ncr
ede
]n c
eea
ce
chib
zuis
e el
pri
vito
r la
m
ine
acu
m v
ocea
sa
tr=
da
o d
eza
m=
gir
e pr
ofun
d=
. A c
resc
ut a
t]\ia
cop
ii, i-
a f
=cu
t pe
to\
i g
ospo
da
ri d
e fr
unte
]n
Lunc
a [
i oa
re s
= f
i g
re[i
t to
cma
i a
cum
la
urm
=,
cu a
cest
feci
or m
ai m
ic ]n
ca
re ][
i pus
ese
sper
an\
a ]n
treg
ii sa
le v
ie\i,
pa
rc=
nu-
i ve-
nea
a c
red
e. }
ncr
unta
t ]m
bla
ta
ta,
tris
t ]m
bla
. }nt
r-o
zi, m
-a l
uat
de
m]n
= [
i m
-a
dus
la
spi
tal.
Vre
o c]
teva
zile
a p
ierd
ut
tata
p]n
= a
m t
recu
t co
ntro
lul.
”Tot
ul e
b
ine.
E s
=n=
tos
tun
fl=c=
ul,
num
ai
bun
d
e-ns
ura
t”,
– i-a
spu
s la
urm
= d
octo
rul.
”Cum
bin
e, t
ova
r=[e
doc
tor,
da
c= e
l n-
are
pof
t= d
e vi
a\=
. E
bin
e a
sta
?” –
s-a
]n
crun
tat t
ata
. ”S
e ]n
t]mpl
=, b
ad
e. C
opiii
cu
fir
ea c
a b
=ia
tul
dum
itale
pie
rd,
une-
ori,
inte
resu
l fa
\= d
e vi
a\=
. }[i
rev
in ]
ns=
re
ped
e”.
Lung
tim
p a
c=
uta
t ta
ta p
rici
na t
]n-
jelii
mel
e, [
i, p]
n= la
urm
=, v
=z]
nd c
= n
u a
jung
e la
nic
i o c
oncl
uzie
, s-a
hot
=r]
t s=
a
pele
ze la
sfa
tul ]
nv=
\=to
rulu
i. n
icio
da
t=
p]n=
atu
nci
nu-l
v=zu
sem
s=
vor
bea
sc=
cu
Ghe
orgh
e E
frim
ovic
i P]
sla
ru,
dir
igin
-te
le m
eu, d
espr
e su
cces
ele
[i in
succ
esel
e fe
cior
ului
la
]nv
=\=
tur=
. S
= n
u fi
avu
t ]n
-cr
eder
e ]n
]nv=
\=to
r or
i poa
te c
= la
mijl
oc
era
o b
ari
er=
pe
care
n-o
put
eau
dep
=[i
ni
ci u
nul,
nici
altu
l, ci
ne [
tie, d
ar to
ate
]nt]l
-ni
rile
lor
de
p]n=
atu
nci s
e re
zum
au
la o
]nfr
unta
re \e
poa
s= [
i scu
rt=
pe
cu to
tul a
lte
tem
e d
ec]t
[coa
la, s
f]r[i
ndu-
se, d
e ob
icei
, cu
o ]n
treb
are
suc
it=
de-
a lu
i ta
ta, c
are
]n
totd
eaun
a ]l
pun
ea la
ma
re ]n
curc
=tu
r=
pe c
onvo
rbito
rul s
=u.
— E
i, d
ar c
u fa
rfur
iile
ce z
ici,
tova
r=[e
]n
v=\=
tor,
zb
oar=
? M
ari
dih
=ni
i le-
o m
ai
fi co
ndus
. M
ut r
=m
]nea
]nv
=\=
toru
l la
ase
me-
nea
]nt
ors=
turi
de
vorb
=.
Iar
tata
][i
]n-
des
a s
tr]n
s cu
[ma
de
c]rl
an
pe c
ap
cu
aer
ul d
e-a
fi
ob\in
ut o
nou
= v
icto
rie
[i
p=r=
sea
[co
ala
buc
uros
, de
parc
= i-
ar
fi f=
tat v
aca
doi
vi\e
i.
}nc=
p=\]n
at,
r=u
porn
it ]m
potr
iva
tate
i d
irig
inte
le n
-a ]n
cerc
at m
=ca
r o d
at=
s=
-l d
ojen
easc
= p
entr
u [i
rul
de
”doi
” ca
re
cres
cuse
am
enin
\=to
r ]n
ace
le z
ile. V
enit
la [
coa
l= ]
ns=
]nt
r-un
sf]r
[it
de
s=pt
=m
]-n=
tata
n-a
ma
i put
ut r
=b
da
: —
Ce
se ]
nt]m
pl=
cu
d]n
sul,
Ghe
or-
ghe
Efr
imov
ici?
— C
u ci
ne to
var=
[e?
— A
poi
cu f
iul
meu
, re
lu=
ta
ta ]
n-cr
unta
t.—
E r
=u,
i-a
t=
iat-o
]nv
=\=
toru
l. R
=u
de
tot.
— n
ici n
u [t
iu c
e s=
g]n
des
c, to
var=
[e
]nv=
\=to
r, c
= ]
nva
\=,
st=
toa
t= z
iua
cu
nasu
l ]n
ca
rte
[i c
ite[t
e. E
alb
ca
va
rul
de
at]t
a c
itit.
— o
fi
citin
d,
nu n
eg,
da
r ce
cite
[te,
a
sta
e i
mpo
rta
nt.
Treb
uie
de
v=zu
t ce
ci
te[t
e.—
Cum
a[a
? –
s-a
mir
at
tata
. —
Pa
rc=
...
nu
l-a a
scul
tat
]nv=
\=to
rul
p]n=
la
ca
p=t
pe t
ata
, s-
a ]
ntor
s b
rusc
]n
c=lc
]ie
[i s
-a ]
ndre
pta
t cu
pa
s ho
tar]
t sp
re c
an-
cela
rie.
S=
fi r]
vnit
oare
at]t
de
mul
t la
vic
tori
a
pe c
are
o o
b\in
use
]n s
f]r[i
t asu
pra
\=ra
-nu
lui ]
nc=
p=\]n
at [
i h]tr
u? n
u [t
iu. D
ar f
e-lu
l cu
m m
erg
ea,
felu
l cu
m a
des
chis
[i
]nch
is u
[a c
anc
ela
riei
, f=
r= s
= s
e ui
te ]n
ur
m=
, ]l t
r=d
a c
= s
orb
ea d
in p
lin a
cea
st=
bi
ruin
\=. T
ata
r=m
=ses
e ]n
tr-a
dev=
r ]nf
r]nt.
Ad
ic=
cum
a[a
, se
fr=
m]n
ta e
l, ]n
sin
ea
lui,
exis
t= c
=r\
i [i
c=
r\i,
c=r\
i ca
re a
duc
fo
los
[i c
=r\
i ca
re a
duc
da
un=
? Lu
crul
a
cest
a n
u-l p
utea
pri
cepe
del
oc. }
ndel
ung
a
med
itat
el [
i ]n
tr-o
bun
= z
i l-a
m v
=zu
t c=
se
apr
opie
de
min
e, ]
mi
r=sf
oie[
te a
-te
nt c
=r\
ile, a
leg
]nd
u-le
pe
cele
lua
te d
e la
{te
fana
. ”S
= n
u te
ma
i v=
d c
u c=
r-
\ile
este
a.
Ai
ale
ta
le d
estu
le.
Las=
c=
vo
rbes
c eu
cu
{te
fana
”, –
s-a
o\=
r]t e
l. n
u [t
iu c
u ce
s-a
ale
s {
tefa
na d
up=
ast
a, d
e fie
care
da
t= ]
ns=
c]n
d m
= v
edea
c=
am
ap
=rut
iar=
[i la
u[a
bib
liote
cii, e
a m
= m
]ng
]ia p
e ca
p pr
iete
ne[t
e [i
se
afu
nda
]n
lab
irin
-tu
rile
ra
fturi
lor
ticsi
te c
u c=
r\i.
M=
lipe
am
cu
b=
rbia
de
ma
sa a
cope
rit=
cu
plu[
ve
rde,
tot
ab
urc]
ndu-
m=
pe
deg
ete
s=
des
lu[e
sc s
iluet
a {
tefa
nei
]n s
emi]n
tu-
neri
cul c
ase
i, ca
re a
d=
post
ea b
iblio
teca
sa
tulu
i, ]n
s= n
u ve
dea
m n
imic
. Tr
=ia
m
ad
ev=
rate
clip
e d
e em
o\ii
]n a
[tep
tare
a
{te
fane
i. U
ndev
a ]
ntre
ra
fturi
r=
suna
u
3 /
6 /
Cit
eam
]n c
]mp
pe
furi
[...
Ilus
tra
\ie:
Ale
xei C
OL~
BN
EA
C
noI, octombrie 2013
]ncet printre colegii m
ei [i se a[eza
pe o b
anc=
]n urm=
. Suna
clopo\elul, el ][i scotea
cu[ma
, a[ez]nd
-o cu grij=
pe ge-
nunchi, ][i piept=na
p=rul, a
poi ][i spri-jinea
ba
rba
]n podul pa
lmei [i r=
m]nea
s=
stea a
[a ]ng
]ndura
t, f=r=
s= spun=
un cuv]nt, p]n=
la sf]r[itul lec\iilor. V
=-
z]ndu-l, ]v=
\=torii nu se m
inunau d
eloc. E
rau ob
i[nui\i de-a
cum cu ob
iceiul lui [i [tia
u c= treb
uie s= m
= scoa
t= la
tab
l=, la
r=
spuns. Uneori, vorb
ea [i cu ]nv=
\=torii,
]i ]ntreba
de una
, de a
lta, ]i pl=
cea m
ai
ales s=
discute d
espre evenimentele d
in lum
e. }[i mijea
[iret ochii, a[a
cum putea
fa
ce numa
i el. }l asculta
atent pe convor-
bitor, ]ntrerup]nd
u-l apoi pe nea
[teptate.
—
Ei,
da
r cu
am
ericanii
ce zici,
tovar=
[e ]nv=\=
tor, au [ters-o d
in Viet-
nam
?Uneori m
i se p=rea
c= num
ai d
e dra
gul a
cestor ]ntreb=
ri [i venea p
e la [coa
l=.
}ntreb=
rile cu subtext a
dresa
te celor care
[tiu sau ][i ]nchipuie c=
[tiu ma
i mult
dec]t a
l\ii ]i f=cea
u o pl=cere m
are, c]nd
]l punea
u ]n cof= pe cineva
, [i au r=
ma
s o sl=
biciune a
lui pentru toat=
via\a
. C]t
prive[te concluziile asupra
cuno[tin\elor m
ele, ]i pl=cea s= [i le fac= singur, nestin-gherit d
e nimeni, ]n forul lui interior. A
[a
se face c=
pe parcursul m
ai m
ultor ani el a
reu[it d
e minune s=
m=
\in= ]n fr]u, d
esco-perind
de fieca
re da
t= la
timp tr]nd
=vea
la
mea
. G=
sindu-m
= ]n m
omentele m
ele de
lenevie, nu l-am
v=zut niciod
at=
s= strig
e sa
u s= pun=
m]na
pe curea cum
f=cea
u m
ul\i p=rin\i. S
e ]ntorcea a
cas=
, de ob
i-cei, trist, ]ng
]ndura
t, f=r=
poft= d
e vorb=
, [i c]teva
zile du
p=
aceea
culc]n
du
-m=
]l a
uzeam
p]n= t]rziu tot sf=
tuindu-se cu
ma
ma
.—
Ce-o s=
se alea
g=
, fa H
an=
, din
b=
ietul ista a
l nostru, nu [tiu z=u.
— Ia
ma
i sl=b
e[te-m=
, m=
i Miha
ile, cu
t]nguielile
iestea
ale
tale,
z=u
c=
parc=
e[ti o muiere.
— C
um s=
te las, m
= fem
eie, nu vezi c=
nu-i bun d
e nimic. n
uma
i nebuniile i-s
]n cap
. S-a
luat d
e m]n=
cu a lui G
]ra [i
]mb
l= prin g
r=d
inile oam
enilor.—
D=
-i pace, m
=i M
ihaile, c=
nu s-a
pr=p=
di. A
lucra... E
he...V
reo c]teva zile la
r]nd se fr=
m]nta
ta
ta, cerc]nd
s= a
jung=
cu ma
ma
la o
]n\elegere asupra
mea
[i p]n= la
urm=
tot singur
le rezolva
. D
e fa
pt, convor-
birile d
e p]n= la
miezul nop\ii cu m
am
a
nu urm=
reau s=
scoat=
de la
ea cine [tie
ce sfaturi ]n privin\a
destinului m
eu [i era
u ma
i mult un fel d
e-a se convinge [i
lini[ti ]nc= o d
at=
c= ceea
ce-a z=
mislit
]n privin\a feciorului nu poa
te fi pus sub
nici un semn a
l ]ndoielii. D
up= vreo c]teva
nop\i ned
ormite ]ns=
el d=
dea
a leha
mite
din m
]n= [i revenea
iar=
[i la m
ine. }ntr-un singur m
oment d
escoperea o m
ul\ime d
e treb
uri care treb
uiau ispr=
vite, acoperi[ul
de [ind
ril= d
e la s=
r=ie[ era
potric=lit d
e ploi, pom
ii din ogra
d=
– plini de om
izi, nes=
pa\i la
r=d
=cin=
[i c]te alte m
unci ned
use p]n= la
cap=
t, de ca
re, ca s=
vezi, n
um
ai eu
un
ul p
utea
m fi vin
ovat. }m
i p
unea ]n m
]n= h]rle\ul ori top
orul [i zile ]ntregi m
= pov=
\uia cum
s= \in [i s=
folo-sesc uneltele str=
vechi, culeg]nd o d
eose-b
it= p
l=cere d
e pe urm
a a
cestor lec\ii. }l a
scultam
atent, m
ult ma
i precaut d
ec]t pe ]nv=
\=torii m
ei de [coa
l=, a
tunci ]ns=
c]nd venea
timpul s=
fac [i eu ceva
, m=
n
ec=jea
cu
mp
lit, to
po
rul
]mi
s=rea
d
in m
]ini, coa
da
h]rle\ului ]mi zd
relea
palm
ele. Deza
m=
git, cu sc]rb=
se uita
tata
la m
ine ]n asem
enea clipe. L=
s]n-d
u-m=
s= m
= nec=
jesc vreo c]teva ore,
m=
gonea
]napoi la
carte. F=
cea lucrul
acesta
f=r=
s= m
= certe, f=
r= a
striga la
m
ine. At]ta
doa
r, se ]nv]rtea prin ogra
d=
[i b
a se a
puca d
e un lucru, ba
de a
ltul, tot chem
]nd-o d
in c]nd ]n c]nd
pe ma
ma
, d
e parc=
ar fi vrut s=
-i fi spus ceva foa
rte im
portant: ”C
um d
racu, fa
Ha
n=, b
=ietul
cela a
lui Pruncu doved
e[te s=-nve\e [i pe
tat-s-o s=
-l ajute, nu m
= a
junge capul”.
Petric= Pruncu era
colegul [i prietenul m
eu de nedesp=r\it din copil=rie. C]t ]l \in
minte nu s-a
]nt]mpla
t nicioda
t= s=
vin=
la [coa
l= cu lec\iile nepreg=
tite. Disci-
plinat, st=
ruin\a lui, uneori, m
= speria
u [i totu[i rela
\iile noastre continua
u s=
fie bune. D
e[i dou=
firi diferite, d
ou=
cara
ctere opuse, atunci c]nd
porneam
r=
zboi ]m
potriva p=
s=rilor, d
evast]nd
u-le cuib
urile, tovar=
[i ma
i devota
\i nu puteai
g=
si. P]n= nu ]m
pleam
s]nurile [i [lep-cile cu ou=
de hulub
, de pot]rniche nu
ne ogoia
m. M
ulte perechi de pa
ntaloni
am
rupt t]r]ndu-ne pe b
r]nci prin h=\i[uri,
prin lanurile d
e gr]u, urc]nd
u-ne ]n co-pa
ci. od
at=
pornit pe urmele p=
s=rilor,
oda
t= pornit la
sc=ld
at eu uita
m d
e toate
pe lume, d
e cas=
, de [coa
l= [i ]ntot-
dea
una
r=m
]neam
uim
it, c]nd
Petric=
Pruncul m
= l=
sa a
[a, d
in senin ]n v]rful copa
cului, pe ma
lul ia
zulu
i, f=r=
s=-m
i sp
un
= u
n cu
v]nt, [i cu pa
[i ma
ri, hot=r]\i
se ]ndrepta
spre sat la
carte, la
munc=
. n
-am
putut ]n\elege niciod
at=
voin\a [i
puterea lui d
e a-[i fr]ng
e sentimentul
de lib
ertate, d
e a renun\a
la d
esf=t=
rile jo
culu
i [i ave
ntu
rii tocm
ai a
tun
ci c]n
d im
ag
ina\ia
noastr=
se dezl=
n\uia.
Acea
sta ]ns=
nu m=
oprea s=
-l ap=
r ]n fa
\a coleg
ilor ori de c]te ori era
nevoie. D
in ziua c]nd
tata
a ]nceput s=
mi-l d
ea
exemplu d
e via\=
eu m-a
m pom
enit c=
m=
]ndep=
rtez de Petric=
Pruncu. S=
fi f=
cut lucrul acesta
din invid
ie sau poa
te c=
din d
orin\a d
e a a
r=ta
, c= [i eu s]nt
cineva, d
ar a
tunci c]nd a
mintea
iar=
[i d
e-a lui Pruncu, eu m
= ]nsing
uram
, m=
a
pucam
v]rtos de ca
rte, devenind
pentru c]tva
timp elev st=
ruitor. Bun=
sau rea
m
etoda, dar el a reu[it s= m= \in= ]n m
]ini p]n=
aproa
pe de cla
sa a
noua. A
juns aici ta
ta
a intra
t la un m
oment d
at ]ntr-un im
pa
s. Tot m
ai m
ult [i ma
i mult a
jungea
p]- n=
la urechile lui c=
eu am
devenit u
n e
lev r=
u. V
en
ea
la [co
al=
, ca [i m
ai
]nainte, se a[eza ]n banca lui tradi\ional=
d
in urm=
, ca [i m
ai ]na
inte asculta
g]n-
ditor r=
spunsurile mele. P=
rea c=
nimic
deoseb
it nu s-a ]nt]m
plat, a
t]ta d
oar c=
nu m
ai a
dresa
]nv=\=
torilor ]ntreb=
rile lui sucite [i se ]ntorcea
aca
s= trist d
e tot. U
mb
la f=
r= rost prin og
rad
=, strig
]nd la
or=
t=nii cu ciud
=, ]nc]t vecinii se uita
u la
el mira
\i [i cu nedum
erire. o m
ahn=
g
rea i se a
[ezase pe suflet. Lucrul a
cesta
se vedea de la o po[t=. Ceva se ]nt]m
plase
cu mine [i el nu putea
pricepe ce anum
e. S
t=tea
m a
supra c=
r\ilor p]n= sea
ra t]rziu,
buchisea
m st=
ruitor ca [i od
inioar=
, da
r, ironia
soartei, r=
spunsurile mele la
lec\ii era
u sla
be, u
neori, ch
iar foa
rte slab
e, ]nc]t ]nv=
\=torii str]ng
eau ned
umeri\i d
in um
eri [i-mi punea
u cele ma
i mici note
din cla
s=. C
e se ]nt]mpla
se totu[i? Ma
-nua
lele de [coa
l=, uneori, ]m
i ad
uceau
o bucurie d
eosebit=
. }nv=\a
m tem
ele de
aca
s= cu o m
are pl=
cere. De cele m
ai
multe ori ]ns=
m=
plictiseau g
rozav [i
timpul d
e [edere a
supra lor era
cel ma
i m
are chin pentru m
ine. Mult tim
p am
suportat a
cel chin cu durere [i supu-
nere fa\=
de ta
ta. }ntr-o b
un= zi, tocind
la
ma
nualul d
e gra
ma
tic=, a
m ]nceput
s= citesc ]nt]m
pl=tor o ca
rte de la
bib
lio-tec=
. Primele pa
gini m
i-au trezit o curi-
ozitate puternic=
. nici nu a
m ob
servat
cum s-a
l=sa
t noaptea
, cum m
am
a, ta
ta,
surorile s-au culca
t. C]nd
mi-a
m revenit,
t]rziu de tot, ]n
cas=
dom
nea
o lini[te
ad
]nc=
. }ntr-un col\ ]ndep=
rtat a
l casei
a chi\c=
it un [oarece. Deodat= [i s-a f=cut
frig. Culc]nd
u-m=
mult tim
p n-am
putut s=
ad
orm. Lectura
]mi r=
scolise inima
[i su-fletul. C
]teva zile [i c]teva nop\i la r]nd m
-a
fascina
t cartea
]n care se vorb
ea d
espre un om
nimerit pe o insul=
nepopulat=
. A
m citit d
up= a
ceea a
lte c=r\i d
espre c=
l=torii, d
espre \=rile ]nd
ep=rta
te. Ab
ia
se sf]r[eau lec\iile [i eu a
lerga
m la
bib
-liotec=
, unde b
l]nda
[i ]n\eleg=
toarea
{
tefana
m=
]nt]lnea cu un sur]s ca
ld. E
ra
bun
= b
iblioteca
ra cu m
ine. o
re ]ntreg
i ]m
i povestea b
a d
espre un autor, b
a d
e-spre a
ltul, ]mi ]m
plea a
poi ghiozd
anul [i
m=
petrecea h=
t depa
rte pe drum
ul care
ducea
spre cel=la
lt cap=
t al sa
tului. M=
]ntorcea
m a
cas=
de pa
rc= a
[ fi avut
arici.
Uneori,
nici nu
m]nca
m
m=
car,
gr=
bind
u-m=
s=-m
i fac lec\iile. R
=sfoia
m
distra
t ma
nualele vreo jum
=ta
te de or=
d
up= ca
re m=
afund
am
cu sete ]n c=r\ile
despre c=
l=torii. C
iteam
[i la un m
oment
da
t mica
c=m
eru\= cu m
as=
, un scaun,
un p=tuc [i g
eam
ul, care d
=d
ea spre li-
vad
a d
e meri, se pref=
cea ]ntr-o cora
bie
pornit= la
drum
lung, f=r=
[f]r[it, peste r]-uri [i ocea
ne.A
sistam
la ]ncorona
rea reg
ilor [i re-g
inelor. }i urm=
ream
pe fara
onii egip-
teni ]n timpul r=
zboa
ielor de cucerire,
urcam
pe colinele Rom
ei s= contem
plu curg
erea lent=
a Tib
rului, m=
afund
am
]n junglele continentului african. S
eara t]r-ziu c]nd ie[eam
afar= s= trag o gur= de aer proasp=t, m
= cl=tinam de-a binelea
[i m
i se p=rea c= mam
a, tata, ograda, casa
noastr= s]nt
de pe
alt= planet=.
nepl=cut= [i rece era lum
ea ]n asemenea
clipe. Lung tim
p dup= ce m= desp=r\eam
de ultim
a fil= citit= mai r=m
]neam ]nc= ]n
\=rile d
ep=rta
te [i tata
trebuia
s= strige
de vreo c]teva
ori p]-n= s=-l aud: ”Hai la
m
]ncare, m=i cople[e, m
=i. H
ai od
at=
, c=
se r=ce[te friptura
[i n-are s=
puie m=
ta
ma
sa pentru fieca
re din noi”.
4 /5 /
2013, octombrie noI 21
calea spre olimp a[chii
HISTORIA EST MAGISTRA VITAE
Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie
C oncursul Historia est magistra vitae, tradi\ional deja de mai mul\i ani, vine s= familiarizeze ado-
lescen\ii cu principalele evenimente [i fenomene ale istoriei civiliza\iei umane din cele mai vechi timpuri p]-n= ]n zilele noastre.
Elevii mai ]ndr=zne\i au cutezat [i vor cuteza s= cucereasc= ”olimpul” [i nu vor ceda greut=\ilor [i mi-cilor ]nfr]ngeri, dar toate acestea ]i vor face mai rezisten\i la greut=\i [i probleme, vor lupta [i vor mun-ci mai insistent pentru atingerea performan\elor. Ast-fel, devenind maturi, participan\ii de azi ai concur-surilor [colare vor avea deja un bagaj de cuno[tin\e [i o experien\= mai bogat= dec]t al\i semeni, v= ve\i bu-cura de succese mai mari.
La elaborarea ]ntreb=rilor [i r=spunsurilor din cadrul concursului s-a \inut cont de con\inutul pro-gramelor [colare, astfel ca sarcinile s= nu dep=[easc= posibilit=\ile reale ale elevilor de v]rst= gimnazial= [i liceal=.
Prima ]ntrebare la fiecare etap= \ine de ]n\elegerea cauzalit=\ii [i schimb=rii ]n istorie. Astfel, concuren- \ilor li se va propune s= explice rela\ii de cauzalitate, sau s= numeasc= dou= cauze [i dou= consecin\e ale unor evenimente.
A doua, de recunoa[tere a rolului unor personalit=\i istorice remarcabile care au avut un aport considera-bil la dezvoltarea societ=\ii.
|inem s= men\ion=m c= ]n fiecare an ]ncerc=m s= introducem elemente noi ]n concurs, pentru a fi mai captivan\i cititorilor, ]n acela[i timp, istoria ]nseamn= respectul fa\= de tradi\ii, astfel, p=str=m deja de mai mult timp sarcina ce \ine de recunoa[terea monumen-telor istorice. Insist=m asupra acestui element [i ]n acest an, fiind convin[i c= patrimoniul cultural [i uni-versal mo[tenit de la ]nainta[i trebuie conservat, valo-rificat [i studiat.
}ndemn=m to\i participan\ii din orice localiate a \=rii s= formuleze r=spunsuri originale ]n baza litera-turii istorice [i resurselor pe care le au la ]ndem]n=, chiar [i a celor de pe internet. Vom aprecia ]nalt r=spunsurile complete, bine argumentate, formulate ]n baza literaturii [tiin\ifice. Suger=m participan\ilor s= formuleze r=spunsuri concise [i direct la subiect.
V= dorim succes!
ETAPA I
1. Nume[te dou= ca-uze [i dou= consecin\e ale particip=rii Rom`niei la Primul R=zboi Mondial.
2. Apreciaz= prin trei argumente rolul perso-nalit=\ii lui Pericle.
3. Recunoa[te monu-mentul istoric din imagine.
A[tept=m c]t mai multe r=spunsuri timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
Succes!
U n vecin care a fost analfabet p]n= la 60 de ani, dup= ce a ie[it la pensie (lumea zice c= a fost
[ef), a deprins literele, dar cite[te numai pove[ti [i, ca excep\ie, unele c=r\ulii scrise pentru copii. Bate la poart= [i, c]nd ies, m= ]ntreab=: ”nu mai ai c=r\i cu pove[ti?!” ”nu.” ”Scrie vreuna”, m= roag= d]nsul [i, ]nainte de a se ]ndep=rta, sur]de: ”Pentru mine”.
A citit toate c=r\ile cu basme din biblioteca mea, dar altele nu vrea, celelalte volume p=r]ndu-i-se neinteresante [i neimportante.
La fel, probabil, cred la o anumit= vârst= [i copiii. Cu c]t omul descoper= mai devreme anumite c=r\i, cu at]t mai mari s]nt [ansele lui de a descoperi [i al-tele.
}NTR-O VAR+
PENTRU MINE
} ntr-o var= din copil=ria mea, mi-am cerut voie de la tata s= m= duc cu al\i copii la iazul de la Curte,
un loc dintre p=duri. ”Bine”, ]mi permite el. ”Dar mai ]nt]i taie lemnele de care are nevoie maic=-ta pentru cuptor.” Era s]mb=t=, ziua c]nd mama cocea p]ine.
Tai frumu[el lemnele [i fuga la sc=ldat! Soarele ardea nemilos [i apa din iaz p=rea c= acu[i-acu[i o s= ]nceap= s= fiarb=! Toat= copil=raia satului se b=l=cea ]n iaz, p=r]nd lipsit= de griji. C]nd ]mi era lumea mai drag=, cineva dintre copiii veni\i din sat ]mi spune s= m= ]ntorc de urgen\= acas=.
”Treceam pe l]ng= poarta voastr= [i badea Trofim ne-a rugat s=-\i spunem c= te a[teapt=.”
Zic, s-o fi ]nt]mplat ceva, las jocurile [i colegii de scald= [i tuleo! prin p=dure c=tre sat. ”Bun=, ]i zic tatei. M-ai chemat?”. ”Da. Ai t=iat lemnele?”, m= ]n-treab= p=rintele meu. ”T=iat”, ]i zic [i-i ar=t m]ndru sclitul ]nalt de g=teje. ”Dar toporul l-ai pus la locul lui?” Furat de ner=bdarea de-a m= b=l=ci c]t mai cur]nd ]n apa iazului, uitasem. ”Pune toporul acolo unde i-i locul”, ]mi spune cu dojan= bl]nd= tata.
Dup= ce a[ez toporul la locul lui ]ntr-o [ur= de al=turi, ]ntreb: ”{i-acum ce s= fac?” ”Acum du-te la iaz”, ]mi spune tata.
P]n= la iaz erau vreo trei kilometri de drum pe jos, iar distan\a dintre trunchi [i locul unde st=tea, de regul=, toporul – de doar c]\iva metri.
Desigur, tatei nu i-ar fi fost greu s= pun= chiar el toporul pe poli\a pe care st=tea. Dar n-a f=cut-o. A preferat s=-mi dea o lec\ie. Gestul lui, care dup= aceea mi-a prins bine toat= via\a, m-a disciplinat: c]nd ]mi spunea s= fac un lucru ori altul, m= str=duiam s=-l duc p]n= la cap=t, ca s= nu dau motive s=-mi fie ]ntrerupte [i alt=dat= jocurile at]t de importante ale copil=riei.
Nicolae DABIJA
noI, octombrie 201322
Carul-Mic
K oshik, un t]n=r elefant din Asia, mascul, acum ]n v]rst= de 22 de ani, de la Gr=dina Zoologic=
Everland din Coreea de Sud, poate pronun\a clar cinci cuvinte din limba coreean=. Koshik ][i introdu-ce trompa ]n gur=, sub limb=, [i ][i moduleaz= sufla-rea pentru a produce sunetele corespunz=toare acestor cuvinte. C]\iva cercet=tori au ]ncercat s= veri-fice dac= nu e vorba despre un “trucaj”. Apoi au pus ]nregistr=rile realizate s= fie ascultate de mai multe persoane vorbitoare de coreean=, f=r= s= le spun= din ce limb= provin. {i, f=r= nici o ]ndoial=, cuvintele au fost recunoscute ]n totalitate. Cel mai uimitor este c= elefantul Koshik a ]nv=\at de unul singur aceste cuvinte.
M iguel de Cervantes trebuia s= stea ]n ap= p]n= la genunchi ]nainte de a intra ]ntr-o stare cre-
ativ=. Despre aceast= “tehnic=” se vorbeste mult, ]n sens metaforic, dar nu este prea des pus= ]n prac-tic=. Pentru perioadele ]n care ai nevoie de concen-trare intelectual= maxim=, scurte reprize de b=i reci la picioare ar putea fi de ajutor.
}nainte de a scrie romanul Don Quijote, prin care a devenit celebru, romancierul [i dramaturgul spani-ol Miguel de Cervantes a fost capturat de pira\ii ber-beri [i a petrecut cinci ani ]n sclavie la Alger. Via\a sa a continuat s= fie plin= de neprev=zut, deoarece, dup= re]ntoarcerea ]n Spania [i re]ncadrarea ]n ar-mat=, a avut dou= perioade de deten\ie ca urmare a unor neglijen\e ]n serviciu. }n acest interval a fost cre-at= capodopera.
F oarte mul\i ]nv=\a\i [i scriitori antici, ]ncep]nd cu istoricul Herodot (secolul V ].Hr.), vorbesc
despre o pas=re, unic= ]n felul ei, de m=rimea unui vultur, cu pene aurii ]n jurul g]tului, str=lucind ca un colier l]ng= celelalte de culoare purpurie. Tr=ind ]n de[erturile Arabiei, fabuloasa pas=re, dup= o via\= de peste cinci sute de ani, c]nd sim\ea c= i se apro-pie sf]r[itul, ][i f=cea un cuib de r=murele r=[inoase ce se aprind u[or, se expunea soarelui arz=tor al pustiului, se mistuia ca pe un rug [i apoi, din pro-pria-i cenu[=, se n=[tea alt Phoenix.
Unii au pretins c= ea simbolizeaz= prin aceast= pas=re timpul, al\ii – mersul soarelui. Dar, cu sigu-ran\=, expresia Pas=rea Phoenix este utilizat= de c=tre vorbitori atunci c]nd vor s= arate c= ceva dis-pare spre a reap=rea, deci este un simbol al re]nno-irii ve[nice.
D oamne, Doamne, Ceresc Tat=,/ Noi pe Tine Te rug=m:/ Lumineaz=-a noastr= minte,/ Lucruri
bune s=-nv=\=m./ C= tu e[ti St=p]nul lumii/ {i al nos-tru Tat= e[ti,/ {i pe toate cele bune/ Numai Tu le ]mpline[ti.
M=rire Tat=lui [i Fiului [i Duhului Sf]nt, acum [i pu-rurea [i ]n vecii vecilor. Amin.
RUG+CIUNEA LA INTRAREA }N CLAS+
GAI|A }MPODOBIT+ CU PENE DE P+UN
o Gai\= din cele mai viclene,v=z]nd un biet P=un ce n=p]rlea,s-a-mpodobit cu m]ndrele lui pene[i printre al\i p=uni se p=unea.Recunosc]nd-o ]ns= nu [tiu cine,ce huiduial= ,ce cioc=neal=,ce ru[ine!La gai\e voind s= fug=,[i gai\ele o alung=!Mai s]nt [i ast=zi, din p=cate,[i printre noi asemenea eroi;eu ]ns= \in s= nu vorbesc de voi,plagiatori cu pene-mprumutate!
ELEFANTUL AUTODIDACT
Jean de la FONTAINE
2013, octombrie noI 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
A i o batist=? m=-ntreba mama ]n fie-care diminea\= la poarta casei, ]na-
inte s= ies ]n strad=. n-aveam. {i pentru c= n-o aveam la mine, m= ]ntorceam iar ]n camer= [i-mi luam una. Diminea\a n-aveam niciodat= batista la mine, fiindc= ]n fiecare diminea\= a[teptam aceast= ]ntrebare a ei. Batista era semnul c= di-minea\a mama m= ocrote[te. }n ceasurile [i treburile cotidiene de mai t]rziu, eram pe cont propriu. }ntrebarea: Ai o batist=? era o tandre\e indirect=. Una direct= ar fi fost jenant=, a[a ceva nu exista printre \=rani. Iubirea se deghiza ]n ]ntrebare. Doar a[a putea fi rostit= sec, pe ton po-runcitor, ca [i cum s-ar fi referit la o ma-nevr= curent= din procesul muncii. Faptul c=-mi vorbea cu asprime chiar sublinia tandre\ea. }n fiecare diminea\= eram la poart= o dat= f=r= batist=, [i a doua oar= cu batist=. Abia apoi ie[eam ]n strad= ca [i cum odat= cu batista o aveam cu mine [i pe mama. [...]
C]nd eram copil, acas= exista un sertar pentru batiste. }n=untru erau dispuse pe dou= r]nduri orizontale c]te trei vrafuri unul dup= altul:
}n st]nga, batistele b=rb=te[ti pentru tata [i bunicul.
}n dreapta, batistele femeie[ti pentru mama [i bunica.
La mijloc, batistele de copii pentru mine.
Sertarul era portretul familiei noastre ]n format de batist=. Batistele b=rb=te[ti erau cele mai mari, tivite cu dungi maro, gri sau bordo. Batistele femeie[ti erau mai mici, iar marginile lor erau bleu, ro[ii sau verzi. Ba-tistele de copii erau cele mai mici, f=r= tiv, dar cu flori sau animale pictate ]n p=tratul alb. Din toate trei soiurile existente batiste pentru zilele de lucru, ]n r]ndul din fa\=, [i batiste de duminic=, ]n r]ndul din spate. Duminica, chiar dac= nimeni n-o vedea, batista trebuia s= se potriveasc= la culoare cu ]m-br=c=mintea.
nici un alt obiect din cas=, nici chiar noi ]n[ine, nu era socotit at]t de important ca batista. Ea era
universal utilizabil=: c]nd aveai guturai, c]nd ]\i cur-gea s]nge din nas, c]nd te r=neai la m]n=, cot sau genunchi, c]nd pl]ngeai ori \i-o v]rai ]n gur= mu[c]nd-o, ca s=-\i ]nghi\i lacrimile. o batist= ud=, rece, pus= pe frunte era ]mpotriva durerilor de cap. Cu c]te-un nod la cele patru capete, \i-acoperea-i capul cu ea, s= te apere de insola\ie sau ploaie. C]nd voiai s=-\i aminte[ti ceva, f=ceai nod la batist= ca reper de memorie. C]nd c=rai o geant= grea, ]\i ]nf=[urai ba-tista ]n jurul m]inii. Fluturat=, era un gest de adio atunci c]nd trenul pleca din gar=. [...]
MEREU ACEEA{I NEA {I MEREU ACEEA{I NEIC+
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
Herta MÜLLER
(fragment)
noI, octombrie 201324
CINE JOAC+ B+SM+LU|AP rima zi de gr=dini\= pentru feciorul meu. Am \i-
nut neap=rat ca ]n buzunarul vestu\ei s=-[i g=seasc= loc o batist= cu ni[te eroi din desene ani-mate, aleas= cu grij= din timp dintre cele c]teva pe care i le procurasem. A[a s-a ]mprietenit cu batista, cercet]nd-o ]n fiecare diminea\= [i fiind curios care dintre ele ]l va ]nso\i. Batista a devenit pentru el un personaj imaginar, un tovar=[ de drum. Revenind acas=, se laud= de fiecare dat= c= e curat=, c= nu s-a bo\it... strecur]nd-o cu grij= printre degetele-i mici. }i tot explic c= ea e prieten= cu n=sucul lui [i se vrea folosit=: “Zice fata: n-am ce-i face,/ nasul smiorc=ie [i pace!/ – n-ai batist=?/ – Cum s= n-am?/ Sare fata-mbujorat=:/ – Am [i ]nc=-i [i brodat=!/ Zice frate-s=u Mihai,/ Minte, vr]nd ca s-o ]nve\e:/ De-o p=strezi de frumuse\e/ Este ca [i c]nd n-o ai!”
De unde p]n= unde, ]mi dau seama c= a devenit un joc de-al nostru! Unul pe care l-am jucat [i eu cu mul\i ani ]n urm=. }mpreun= cu str=bunica mea. L-am pierdut ]n timp, dar iat= c= l-am reg=sit... Am stat l]ng= ea c]nd mi-a cusut b=sm=lu\a, care m-a ]nso\it ]n clasa ]nt]i. Vi-sam cu ochi de copil s=-i mo[tenesc m=iestria m]inilor ei. Batista din p]nz= alb= o mai p=strez [i ast=zi.
* * *
A m auzit pe cineva glumind c= nimeni nu mai folose[te batista, nici m=car “bunica”; c= a fost
inventat= de cineva care nu avea m]neci la haine; c= apari- \ia [erve\elelor de h]rtie a u[urat tranzi\ia, c=ci nu a mai fost nevoie ca batistele s= fie sp=late [i c=lcate. P]-n= acum c]teva zeci de ani batistele erau la mare c=utare. {i nu doar pentru c= serveau ]n scopuri per-sonale pentru igien=, ci [i pentru c= erau o dovad= de stil [i elegan\=.
Se pare c= prima atestare documentar= a batistei o g=sim ]n versurile poetului latin Gaius Valerius Ca-tullus (84 ].Hr. – 54 ].Hr.). Membrii aristocra\iei grece[ti [i romane o foloseau exclusiv ]n scopul usc=rii pielii transpirate. De aici primul ei nume latin: sudarium. Dac= cineva ][i [tergea gura sau sufla ]n batist=, tre-cea drept needucat. Ulterior, tot ]n societatea roman= imperial=, apare [i batista utilizat= la [tersul gurii, al buzelor, numit= orarium, folosit= [i pentru a-\i lua r=mas-bun de la cineva. Iat= c= fluturarea batistei ]n semn de desp=r\ire e veche de aproape dou= milenii. nu se flutura ]ns= sudarium-ul, ci doar orarium-ul.
Batista, pierdut= ]n Evul Mediu Timpuriu, reapare ]ncep]nd cu secolul al XIII-lea ]n ora[ele italiene [i ]n Flandra, mai exact, ]n timpul domniei regelui francez Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1314). De data aceas-ta, numit= fazoletto, servea la [tergerea fe\ei de gr=sime [i transpira\ie. Unele surse indic= originea cuv]ntului batist= (fr. batiste) dup= numele unui \e-s=tor din Fran\a din secolul al XIII-lea, Baptiste de Cambrai.
}n timpul Rena[terii batista era deja un obiect uzu-al printre aristocra\i. Fiind un semn al luxului, un de-
taliu de distinc\ie, batistele vor fi confec\ionate din materiale c]t mai rare [i mai pre\ioase, ]nzor-zonate ]n fel [i chip, ]nc]t devin inutilizabile. Era un gest de pro-fund omagiu s= fluturi la teatru o batist=, ]n loc de aplauze. Ini\ial, aveau diferite forme, cum ]ns= Mariei Antoaneta, regina Fran\ei, i s-a p=rut dr=gu\ ca ele s= fie p=trate, Louis al XVI-lea a dat un decret ordon]nd ca toate batiste-le s= fie anume p=trate. De atunci dateaz= certificatul de na[tere al batistei. Scopul ei principal ]ns= devine... alungarea mu[telor prin fluturare (de unde numele ei fran-cez – mouchoir). }n 1530 munici-palitatea din Augsburg, Germa-nia, decretase interzicerea folosirii batistelor de c=tre oamenii de r]nd. Batista intr= ]n uzul general abia la mijlocul secolului al XVII-lea.
}n secolul al XIX-lea batistele personalizeaz= vestimenta\ia for-mal=, d]ndu-i o not= de noble\e [i rafinament. Tot mai multe dame
din ]nalta societate ie[eau pe strad= cu batista ]n m]-n=, l=s]ndu-le s= cad= sugestiv. Deveniser= un soi de telefoane mobile arhaice, care transmiteau mesaje. De exemplu, dac= o t]n=r= ][i s=ruta batista ]n timp ce se uita la un domn, ]nsemna c= vrea s=-l cunoasc=; dac= era ]ndr=gostit=, o atingea de obraji sau ]i putea cere s= o urmeze arunc]ndu-i batista peste um=r.
De-a lungul timpului batista a c=p=tat diferite simboluri: ]n anumite \=ri face parte din costumul na- \ional; arborarea batistelor albe era un semn de pre-
DANS TRADI|IONALFotografie: Valerie ANDREI
ce-a fost n-a trecut
2013, octombrie noI 25
abc juridic
Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului
M i s-a ]nt]mplat chiar ]n primele zile de vacan\=, c]nd am venit la Chi[in=u. Am urcat ]n micro-
buz, care era arhiplin. Am achitat taxa de c=l=torie cu o bancnot= de 10. Apoi m-am strecurat printre pa-sageri pentru a ajunge ]n spate, unde puteam ]nc= s= respir. Am a[teptat cam o jum=tate din drumul parcurs [i am anun\at [oferul c= nu mi s-a dat restul. nu mi s-a oferit nici un r=spuns. La ie[ire i-am spus ]nc= o dat= c= restul nu a ajuns ]n m]inile mele. nici nu am reu[it s= deschid gura, c= acesta a [i ]nceput s= strige la mine, s= m= insulte [i chiar mi-a deschis u[a din mers, ]mping]ndu-m= afar=. A ]nchis portie-ra [i a plecat mai departe.
}ntreb=rile mele s]nt urm=toarele: Ce ar fi trebuit s= fac ]n acest caz? De ce conduc=torii auto profit= de faptul c= s]ntem mici [i nu ne putem ap=ra?
Adelina B.B=cioi
Drag= Adelina, constat=m cu regret c= lucr=torii administra\iei rutei respective manifest= un compor-tament inadecvat ]n activitatea desf=[urat=, ]n spe-cial, fa\= de copii. }n cazuri similare ar fi corect s= te adresezi anume administra\iei ]n cauz=. C]nd urci ]ntr-un mijloc de transport ]n comun, po\i observa da-tele de contact ale administra\iei rutei sau le g=se[ti pe ecusonul [oferului.
S ]nt scutit= de orele de cultur= fizic=. Medicii ]mi intrezic categoric efortul fizic. }ns= doamna
profesoar= nu \ine cont de certificatele medicale [i m= pune s= fac orele de sport ]mpreun= cu to\i colegii.
Victoria G., 14 aniB=l\i
Drag= Victoria, Agen\ia de asigurare a calit=\ii din subordinea Ministerului Educa\iei a elaborat o program= separat= pentru elevii scuti\i de efort fizic ]n cadrul orelor de educa\ie fizic= sau cei inclu[i ]n grupa special=.
Ace[ti elevi trebuie s= frecventeze orele de edu-ca\ie fizic=, dar s= fie scuti\i de efort sau s= practice anumite feluri de exerci\ii care s= nu-i solicite prea mult. Ar trebui s= ceri de la profesorul de educa\ie fizic= programa special= [i s= ]ndepline[ti exerci\iile conform respectivei programe. Pentru mai multe de-talii, trebuie s= contactezi speciali[tii din cadrul Agen\iei de Asigurare a Calit=\ii, datele de contact le g=se[ti pe pagina web www.aee.edu.md.
Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa re-vistei NOI.
COMPORTAMENT INADECVAT
dare; ]n Coride publicul agit= batiste pentru ai cere toreadorului trofee (urechea taurului) [. a.
Cu ceva timp ]n urm=, la moldoveni b=sm=lu\a era prezent= ]n momentele cruciale ale vie\ii: moa[a care asista la na[terea unui copil era r=spl=tit= de c=tre mam= cu o batist= [i un s=pun; la nunt= nea-murile mai apropiate se legau cu batiste mai mari, mai ]nzorzonate, iar vornicelele [i vorniceii erau ]nsemna\i la fel cu b=sm=lu\e. |in minte c= primul lucru pe care ]l a[teptam plec]nd cu p=rin\ii la vreo nunt= era s= v=d b=sm=lu\a cu care eram legat=: dac= eram rude apropiate, m= legau la m]na st]ng= cu una mai deosebit=, dac= nu, ]n piept, ca la to\i. o m=tu[= de-a mea p=streaz= batista de la nunta un-chiului ei, care s-a ]nsurat acum jum=tate de veac. }mi amintesc cu haz din anii de studen\ie: o coleg= venise la examenul de stat direct de la o nunt=... cu panglica [i batista ]n piept.
C]nd se petrecea un fl=c=u la armat=, vecer se spunea prin p=r\ile noastre, tot era legat la m]n= cu o batist=.
{i la ]nmorm]ntare batista se afl= ]n buzunarul r=posatului. Se mai leag= c]te dou= de coroanele fu-nerare, ]n col\ul lor se prinde c]te un b=nu\, iar cei care duc coroana spre morm]nt trebuie s= desprind= batista la sf]r[it. obiceiul spune c= e batista [i banul de pe urm= al celui decedat.
Colec\ionatul batistelor de buzunar era ceva frec-vent pe timpuri ]n r]ndul adolescen\ilor. }mi povestea cineva cu entuziasm cum ]ntindeau pe mas= c]te 20-30 de batiste a c]te 15-30 de copeici fiecare. Dac= o fat= cerea unui b=iat s=-i aduc= pentru colec\ia ei o batist=, ]nsemna ceva. De la o batist= se ajungea uneori [i la c=s=torie. Azi la pia\= nu g=se[ti batiste-le la ]nt]mplare. Trebuie s= [tii unde anume s= le cau\i. Pe timpuri cele chineze[ti erau la mare c=uta-re... chiar dac= erau mai simple.
Dac= stau bine s= m= g]ndesc, cred c= am v=zut batista [i ]n alte ipostaze, uneori ciudate, toate av]nd leg=tura cu diferite supersti\ii: b=bu\ele ][i leag= ba-nii sau cheile ]n b=sm=lu\=; b=tr]nii, mai ales, fac nod la b=sm=lu\= ca s= nu uite ceva; a flutura batis-ta ]n fa\a unui mijloc de transport este un semn de avertizare, drum deteriorat sau accident; copiii o fo-losesc drept broboad= pentru pisici; semn de carte; cu batistele se fac vr=ji etc.
Daniela CODREANU
P.S. Ieri am fost la o mic= petrecere, care m-a f=cut s= ]nchei modestul meu text de mai sus. Avem un dans, al nostru, de c]nd lumea – B=sm=lu\a. Tot mai des v=d pe diferite site-uri film=ri video cu mol-doveni afla\i ]n diferite \=ri ale lumii, care danseaz= la cumetrii [i nun\i B=sm=lu\a. Odat= mi s-a ]nt]mplat s= fiu prezent= la o nunt= moldoveneasc=, unde se d=dea startul unei B=sm=lu\e ]nfl=c=rate. Dar... ia batista de unde nu-i! }n ajutor a s=rit un [erve\el de h]rtie...
D.C.
noI, octombrie 201326
pa gi na mu ze lor
CONNECT-R
{ tefan Mihalache, b=iatul care a devenit artistul pe nume Connect-R, s-a n=scut pe 9 iunie 1982 ]n
Bucure[ti. Cariera sa artistic= a ]nceput la v]rsta de opt ani, c]nd a fost selec\ionat ]n grupul Prim=vara, dar nu ]n calitate de c]nt=re\, ci drept dansator, ]nv=\]nd toate tainele dansului modern. La cicisprezece ani, hip-hopul a devenit una dintre marile pasiuni ale lui Connect-R.
o alt= pasiune a fost fotbalul. “Eu am jucat fotbal vreo 6-7 ani, ba chiar ie[isem pe locul doi la juniori pe \ar=. Dar am avut o problem= de s=n=tate [i nu mai puteam s= joc dec]t 30 de minute pe final de meci. Eram foarte sup=rat c= nu mai pot s= joc un meci ]ntreg... P]n= c]nd, ]ntr-o zi, mi-a furat cineva tot echipamentul de fot-bal [i mi-am zis: Gata cu sportul =sta! }n plus, c][tigam destul de pu\in, doar c]t s= am ni[te b=nu\i de buzunar.
}n clasa I am pierdut serbarea de ]nceput, pentru c= nu am ajuns la timp... P=rin\ii mei munceau [i nu au putut s= m= duc=. C]nd am ajuns ]n curtea [colii, nu era nimeni acolo, iar eu m-am a[ezat pe sc=ri, pentru c= nu [tiam ce s= fac. Apoi, au venit doi c]ini l]ng= mine [i s-au a[ezat acolo, iar eu am ]nceput s= pl]ng, pentru c=
]mi este foarte fric= de c]ini! 40 de minute am stat ]ncre-menit, p]n= c]nd a fost sunet de pauz= [i au venit mai mul\i copii, iar c]inii au plecat. nu o s= uit ziua asta niciodat=”, ][i aminte[te {tefan.
}nregistreaz= prima pies= – observ – ]n 1997 al=turi de colegii din trupa Gigan\ii. Cea de-a doua pies=, opera- \ie pe suflet deschis, este ]nregistrat= ]n 1999 [i se bu-cur= de un succes mare. }n 2000 pune bazele forma\iei Veritasaga, al=turi de Dribbler, Praetor [i Jivago.
}n 2006 Connect-R particip= la concursul Eurovision al=turi de Arsenie [i natalia Gordienco.
}n 2007 Connect-R revine cu un album nou, Dac= dragostea dispare. Albumul con\ine piese ]n colaborare cu Alex, Smiley, Don Baxter [i Motzu.
Mai t]rziu, face echip= cu Chris Mayer [i Kamarera [i ]nfiin\eaz= casa de produc\ie Rappin on Production.
Cartea sa de c=p=t]i e Cine s]ntem a lui Dan Puric, pe care ]l consider= cel mai inteligent om [i mai ap-ropiat de divinitate. }i place s= citeasc=, mai ales, ]n timpul deplas=rilor din turnee.
Ana BRADU
2013, octombrie noI 27
ANATOL C}R}CU
D up= performan\a istoric= a Cristinei Iovu la cea de-a XXX-a edi\ie a Jocurilor olimpice de la
Londra 2012, este r]ndul lui Anatol C]r]cu (n=scut la 14 septembrie 1988, Cahul) s= ]nal\e tricolorul pentru Re-publica Moldova. }ntr-o lupt= acerb= cu reprezentan\ii Kazahstanului [i ai Rusiei, halterofilul moldovean c][- tig= medalia de bronz la categoria 94 kg, ridic]nd ]n total 407 kg, stabilind astfel un nou record personal, dup= ce, ]n acela[i an, a devenit campion european ]n Turcia, la aceea[i categorie, ]nsum]nd 402 kg. ”Simt c= a[ fi putut lua argintul. M-am gr=bit la cea de-a doua ]ncer-care la aruncat”, a declarat sportivul dup= competi\ie.
Paradoxal, dar era la un pas de a nu se num=ra printre sportivii care urmau s= reprezinte \ara noastr= la Londra. Titlul de campion mondial ob\inut ]n acea var= ]n Turcia i-a f=cut pe oficialii Federa\iei Mol-dovene[ti de Haltere s= nu treac= cu vederea candi-datura lui C]r]cu.
De la nou= ani a ]ndr=git acest sport, fiind antrenat pentru ]nceput de unchiul s=u. Ulterior, antrenor ]i de-
vine Ion Bratan, \in]nd cont permanent de programul riguros de antrenament. Este declarat sportivul anului 2012, al=turi de halterofila Cristina Iovu, de c=tre Aso-cia\ia Presei Sportive din Republica Moldova.
Dup= p=rerea lui, un sportiv de performan\= trebuie s= posede calit=\i precum ]nc=p=\]narea, ]ncrederea ]n for\ele proprii [i cele ale antrenorului s=u. ”}n primul r]nd, s]nt motivat de antrenor, care m= ghideaz= ]n di-rec\ia potrivit=. Cuv]ntul antrenorului este lege pentru mine”, afirm= halterofilul.
Viseaz= din copil=rie la aurul olimpic. ”Dac= s-ar ]nt]mpla s= iau medalia de aur, nici nu [tiu care ]mi va fi urm=torul scop ]n via\=. M= ]ndrept spre acest vis treptat, sper s=-mi reu[easc=”. B=iatul care a pus Cahulul pe harta lumii se antreneaz= cu seriozitate pentru noi titluri, ]ndeamn]nd tinerii pasiona\i de sport s= ob\in= rezultate bune la ]nv=\=tur= [i s= aib= atitu-dine serioas= fa\= de sportul practicat.
Daniela COJOCARU
time-out
28 noI, octombrie 2013
I
I mprobabil s= se cunoasc= vreodat= c]nd [i unde a ap=rut primul obiect de sticl=, [i mai pu\in probabil – cum a fost realizat= aceast= descope-
rire. Cercet=torii au doar unele presupuneri – fie c= sticla a fost un produs accidental la topirea minereurilor de metal, fie c= la arderea argilei, fie c= (de asemenea, accidental) au turnat ]n anumite forme naturale lava topit= sticloas= la erup\ia vreunui vulcan. {i lista nu se ]ncheie aici. Destul de verosimil= pare [i presupunerea c= mici bile de sticl= ar fi putut ap=rea la ac\iunea fulgerelor asupra rocilor, care con\ineau componentele necesare. Temperatura ]n momentul impactului putea fi suficient= pentru a le topi, transform]ndu-le ]ntr-o mas= lichid=, sticloas=. De asemenea, este vehicu-lat= [i ipoteza cosmic= a originii unor corpuri sticloase, ]nt]lnite pe P=m]nt. }ndeosebi originea cosmic= este atribuit= unui mineral sticlos verde-maroniu foarte rar, numit moldavit. numele i se trage de la denumirea german= a r]-ului Vltava din Cehia, ]n ]mprejurimile c=ruia au fost g=site pentru prima dat= mostre de acest mineral, datorate impactului unui meteorit mare acum cca 14 mln de ani, c=zut pe teritoriul actual al Germaniei de Sud. Fragmen-tele lui au fost aruncate la sute de kilometri. Unii speciali[ti consider= c= mineralul s-a format ca rezultat al temperaturii [i presiunii colosale la impac-tul cu solul, care au topit totul ]n jur.
oricum, primele obiecte de sticl= cunoscute, create de om, au peste 5-6 milenii. }n piramidele faraonilor egipteni au fost g=site vase glazurate cu mas= sticloas= de diferite culori, m=rgele de sticl=. Bile de sticl= colorat= au fost descoperite [i ]n Asia Mijlocie, ]n Mesopotamia, Liban, Siria, Israel. Ele erau opace, netransparente – era imposibil= atingerea unor temperaturi de circa 1500oC, necesare pentru ob\inerea sticlei transparente. Frescele din 1400 ].Hr. ale unui sit antic renumit, cel de la Tella el-Amarna (anticul Akheta-ton, ora[ egiptean de pe malurile nilului superior), con\in scene cu etapele de producere a sticlei. Me[terii egipteni [tiau [i s= o prelucreze – o puteau colora, t=ia, [lefui. Dezvoltarea tehnologiei sticlei ]n Egipt era determinat= [i de pre-zen\a materiei prime – a nisipului alb, sodei, pietrei de var, potasei (carbonat de potasiu), ce se g=sea din abunden\= ]n cenu[a unor plante de pe malurile r]ului.
Cu timpul au fost create [i mici obiecte de sticl=, care, cu mici excep\ii, nu posedau nici o func\ionalitate, \in]nd de categoria bijuteriilor. Tehnologia sticlei atinsese cele mai ]nalte performan\e ]n Alexandria, unde se con-fec\ionau [i mici vase pentru parfumuri, uleiuri.
Romanii au ]mprumutat tehnologiile egiptenilor, introduc]nd ]n ele ele-mente inovative esen\iale. Masa sticloas= ]ncins=, ob\inut= prin ]nc=lzirea puternic= a unui amestec de nisip curat (oxid de siliciu), sod= [i var, era ”li-pit=” de egipteni de cap=tul unei vergi de metal, care era rotit= pentru a ob- \ine diverse figuri. Un me[ter roman a ]nlocuit varga cu un tub metalic lung (probabil, tot ]nt]mpl=tor), [i, sufl]nd ]n el, a realizat primele vase, goale ]n=untru. Astfel, ]n sec. I d.Hr. s-a pus baza producerii vazelor [i veselei din sticl=, care erau foarte scumpe: o vaz= putea valora c]t oproximativ c]teva sute de sclavi! Diverse adaosuri de pulbere de minerale confereau sticlei diferite culori. }n renumita sa oper= Istoria natural=, faimosul erudit roman Plinius cel B=tr]n (23-79 d.Hr.) scrie despre sticla de diferite culori, obiecte, realizate din sticl=, inclusiv unele sculpturi, despre sticla ce imit= pietrele pre- \ioase. Dar cel mai important indiciu e cel privind sticla transparent= – foarte apreciat= pentru asem=narea cu cristalele. Autorul mai poveste[te [i despre bule de sticl= transparent=, umplute cu ap=, care, postate ]n razele de soare, pot aprinde diferite obiecte. Aceste argumente ar putea confirma informa\ia conform c=reia deja pe timpul ]mp=ratului Claudius (10 ].Hr-54 d.Hr.) a fost produs= sticl= plan= transparent= de mici dimensuni (de p]n= la 30x50 cm), care era ]ncadrat= ]n ramele ferestrelor. Desigur, doar la palatele suveranilor. }n aceea[i perioad= me[te[ugul sticl=riei este r=sp]ndit rapid p]n= [i ]n cele mai ]ndep=rtate col\uri ale imperiului. Urme ale unor cuptoare antice pentru topirea sticlei, precum [i vase de sticl=, datate ]n sec. I-II d.Hr., au fost desco-perite [i la Constan\a (Tomisul de alt=dat=).
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
}NTR-UN CIOB DE STICL+ – MII {I MII DE ANI
aventura cunoa[terii
Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+
292013, octombrie noI
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
C+UT+RI }N VAN
BISERICA ALB+
30 noI, octombrie 2013
SCRISORI, C+R|I {I ARMEV ara trecut=, familia unui vechi amic al meu, care
s-a retras la \ar= pentru trei s=pt=m]ni, m-a rugat s= trec pe aceast= perioad= cu traiul ]n casa lor. Au o cas= cu dou= niveluri, ]n preajma V=ii Morilor, mi-au l=sat [i ni[te bani pentru menajera care venea o dat= la dou=-trei zile s= fac= ordine prin camere. nastea, a[a-i spunea menajerei, de vreo cincizeci de ani, mi
s-a p=rut destul de ordonat= [i cult=, eram aproape sigur c= a f=cut o facultate de pedagogie. }ntreb]nd-o cu delicate\e ce studii are, ea mi-a r=spuns cu triste\e c= a absolvit doar zece clase [i, fiind cea mai mare dintre cei patru copii din familie, a fost nevoit= s= se angajeze ]n calitate de ]ngrijitoare de ]nc=peri la o fe-meie trecut= deja de toate tinere\ile. Femeia, o adev=rat= doamn=, bine educat= [i citit=, locuia pe strada {ciusev, ]ntr-o cas= lung=, la curte. A r=mas de timpuriu f=r= de so\, iar cei doi copii ai ei, un b=iat [i o
fat=, dup= absolvirea Universit=\ii de Medicin=, au plecat ]n Fran\a, invita\i de unchiul lor, directorul unui spital din Lyon. }n primii ani, at]t fratele, c]t [i copiii ]i propuneau insistent s= treac= [i ea ]ncolo, ]ns= d]nsa nici ]n ruptul capului nu voia s= lase casa p=rinteasc=, s= se despart= de aleea cu plopi, de ora[ul copil=riei sale.
De la o un timp st=p]na avea probleme cu v=zul, maladie care se acutiza cu trecerea timpului. nu se prea ]mp=ca cu televizorul, iar de computerul trimis de copii de c]\iva ani nu s-a atins niciodat=. Se m]ng]ia cu ziarele, dar mai ales cu scrisorile care soseau din Fran\a, cel pu\in de dou= ori pe s=pt=m]n=, [i erau ci-tite de menajer=. Doamna nastea mi s-a dest=inuit c= scrisorile erau pline de recuno[tin\=, dragoste [i bun=voin\=, c= o f=ceau [i pe d]nsa mai sigur=, mai fericit=, mai vis=toare. Scrisorile erau sufletiste, ]n-cheindu-se de fiecare dat= cu nout=\i din lume, care la noi ajungeau h=t ]ncolo, ori nicic]nd nu soseau. Copiii mai strecurau printre r]nduri fraze sau aforisme ]n francez=, pe care adeseori, at]t ea, c]t [i st=p]na le utili-zau ]n loc de comentariu, de compliment ori de r=spuns una alteia. }n cas= erau scrisori, peste tot – pe o mas=, pe alt= mas=, pe un pat, pe alt pat, pe pervaz, pe nopti-er=, ]n sufragerie... Scrisori sosite de c]teva zile, de o lun=, de c]-teva luni, de un an, de ani [i ani.
Dup= decesul st=p]nei, peste o s=pt=m]n= de la ]n-morm]ntare, s-a angajat ]n calitate de menajer= aici, ]n casa amicului meu. Mi-a spus c= la noul loc de munc= se simte ca [i la slujba veche. At]t p=rin\ii, c]t [i cele dou= gemene ale lor dintr-a [aptea s]nt cul\i [i cu cei [apte ani de-acas=, iar ]n primele zile chiar i s-a p=rut c= tr=iesc ]n secolul trecut – aproape c= nici unul nu e pasionat de computer, stau mereu cu nasul ]n c=r\i. Fiecare cu literatura sa: poezie, roman, istorie, art=, medicin=, dic\ionar, enciclopedie. C=r\i ]mpr=[tiate pes-te tot: pe mas=, pe canapea, pe scaun, pe dulap, pe po-dea. Parc= a plouat cu c=r\i. Adeseori se uit= [i d]nsa prin ele, uneori cite[te pagini ori capitole ]ntregi, iar dac= subiectul o captiveaz=, roag= s=-i ]mprumute cartea pentru c]teva zile sau pentru o s=pt=m]n=. C=r- \ile, ca [i scrisorile de alt=dat=, o poart= prin at]tea lumi, ]i dezv=luie at]tea caractere [i situa\ii...
Eram curios s= [tiu dac= a mai lucrat undeva. of- t]nd un pic, mi-a r=spuns c=, dup= ”fran\uzoaic=”, cum obi[nuia ea s-o numeasc= pe doamna cu copii ]n |ara Galilor, s-a angajat ]n calitate de ]ngrijitoare de ]n-c=peri la un comisar de poli\ie din ora[, dar ]n scurt timp, a fost nevoit= s=-l p=r=seasc=. M-am mirat de ce l-a abandonat: ]i pl=tea mizerabil, era prea dur, venea beat, se culca ]nc=l\at ]n pat... nu, nici una, nici alta, mi-a r=spuns nastea. nu l-a v=zut niciodat=, nu era g=l=gios, dimpotriv=, i s-a p=rut chiar lini[tit [i aranjat. Motivul a fost altul... C]nd deschidea u[a unui dulap s= [tearg= praful, d=dea de o arm=, deschidea alt dulap – alt= arm=; se apleca s= spele sub un pat, ]n\epenea cu m]na pe o arm=; ]ntindea m]na cu c]rpa sub alt pat, iar se atingea de o arm=; nici dulapul cu vesel= nu era v=duvit de arme. Acestea au speriat-o ]ntr-at]t, ]nc]t frica de ele a dus-o la g]ndul c= ]ntr-o bun= zi una dintre ele ar putea împu[ca. L-a lep=dat f=r= a lua un leu...
Valerie VOLONTIR Fotografii de autor
UNICUL NOROCOS
CONCUREN|+
rectificare
312013, octombrie noI
D rag= prietene, A ]nceput abonarea pentru anul 2014.
Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista noI. }ndeamn=-i s= se aboneze!
Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista noI.
Abon]ndu-te la noI, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa re-dac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.
Colaborarea noastr= este una des-chis= — ]n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i in-vestiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... noI este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai in-teresant=.
Pe parcursul mai multor decenii, au debutat [i au colaborat cu revista noastr= scriitori ca: Ion Dru\=, Petru Zadnipru, George Meniuc, Liviu Deleanu, Liviu Damian, Vasile Coroban, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Vasile Vasilache, Vladimir Be[leag=, Vic-tor Teleuc=, nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Valeriu Matei, Leo Bordeianu, Leo Butnaru etc., arti[tii plastici: Isai C`rmu, Gheorghe Vrabie, Alexei Col`bneac, Roland Vieru, Ion Moraru, Eudochia Zav-tur, Violeta Zabulic= etc., compozitorii: Eugen Doga, Petre Teodorovici; savan\ii: Mina Lozan, Andrei Munteanu, Iurie Scutaru. S]ntem siguri c= [i cei care citesc [i colaboreaz= azi cu noI vor ajunge perso-nalit=\i notorii.
{coala cu un num=r de p]n= la 400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale [i [coala cu un num=r mai mare de 400 de elevi care va perfecta peste o sut= de abonamente anu-ale la revista NOI, la prezentarea cotoarelor de abonamente, va primi gratuit pentru bibliotec= Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne, 12 volume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a omenirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\io-narul enciclopedic (Editura Cartier), sau DEI Junior (Editura Cartier), sau Cartea Ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lumea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lumea animal= a Mol-dovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele zece volume, ap=rute p]n= ]n prezent ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii Moldova (Funda\ia Dra-ghi[tea), sau Enciclopedia de ecologie (Editura {tiin\a) — la alegere.
Revista noI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
abonament
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
Pre\ul unui abonament anual – 180 de lei; semi-anual – 90 de lei.
Indicele PM 31239. Abonamentul la revista noI poate fi perfectat la
orice oficiu po[tal.
concurs-loterie
C}{TIG+ CU NOID rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista noI
pentru anul 2014, atunci ]ncearc=-\i norocul par-ticip]nd la concursul-loterie. F= o copie a cotorului de abonament (particip= numai persoanele care au f=cut abonamente anuale), iar pe verso r=spunde la urm=-toarele dou= ]ntreb=ri:
— Cine ]ngrije[te rubrica Carul-Mic?— }n ce num=r al revistei noastre a fost g=zduit
dialogul cu scriitorul Vladimir Be[leag=?A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile corecte
p]n= la sf]r[itul lui ianuarie 2014. Vor fi extrase opt cotoare, iar c][tig=torii vor fi premia\i.
Premiile s]nt urm=toarele: 1. Enciclopedia Familiei tale. Lumea ]n date [i fapte
(Editura Prut Interna\ional);2. Republica Moldova – Patrimonial (Editura Princeps); 3. Edi\ia Enciclopedic= Republica Moldova (Institu-
tul de Studii Enciclopedice al Academiei de {tiin\e a Moldovei);
4. Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Moldovei (Editura {tiin\a);
5. Unul dintre volumele Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a);
6. Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);7. Cartea Ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a);8. o minge de fotbal;9. Un tricou sport [i un chipiu.Premiile au fost oferite de Federa\ia Moldove-
neasc= de Fotbal, de Institutul de Studii Enciclope-dice [i Institutul Patrimonial Cultural al Academiei de {tiin\e a Moldovei [i Editura Prut Interna\ional.
numele c][tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul din martie 2014.
32 noI, octombrie 2013
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
ex-libris
ISTORIA ROM~NILOR }N 100 DE TER-MENI. Nicolae Enciu, BIOLOGIA }N 100 DE TERMENI. Angela Alexeiciuc, TEORIA LITERATURII }N 100 DE TERMENI. Valentina Enciu. Chi-[in=u: Arc, 2010. Aceste trei c=r\i de buzunar ]\i prezint= ]ntr-o ma-nier= bine documentat=, dar ac-cesibil= termenii [i informa\iile necesare la disciplinele: istoria rom`nilor, biologia [i literatura rom`n=. Memoratoarele Arc te ajut= s= recapitulezi rapid materia, s= te preg=te[ti mai u[or de examene, s= scrii un referat. Descoper= istoria rom`nilor, teoria literaturii, biologia ]n numai o sut= de ter-meni/ no\iuni/ concepte!
ATLAS ZOOLOGIC. Tudor Cozari. Chi[in=u: {tiin\a, 2013, 124 p. Atlasul este structurat pe dou= compartimente: Diversitate [i Ecologie. Primul compar-timent include un num=r impun=tor de specii caracteristice, grupate ]n taxoni ai faunei autohtone care, ]n func\ie de specii [i gradul lor de diversitate, s]nt prezen\i la nivel de ]ncreng=tur=, clas=, ordin sau familie [i ]n conformitate cu succesiunea apari\iei lor pe Terra. Fie-care dintre aceste grupuri sistematice de animale, prezen-tate ]n una sau mai multe plan[e color, cuprinde c]te un text sintetic explicit despre specificul nivelului de organi-zare al grupului dat [i imaginile originale ale speciilor surprinse ]n mediile lor de via\=. Cel de-al doilea compar-timent, care se refer= la ecologia animalelor, dezv=luie particularit=\ile de adaptare [i de rela\ii ale speciilor, referitoare la folosirea diferitor medii de trai, nutri\ie, re-producere, dar [i la anumite fenomene particulare, cum este cazul migra\iilor, dimorfismului sexual, comporta-mentului de camuflare, care vin s= completeze ]ntregul arsenal de adapt=ri ecologice de care dispun animalele pentru a supravie\ui.
CREST+TURI PE TULPINA UNUI DESTIN. RETROSPECTIVE SUBIEC-TIVE. Mihail Gh. Cibotaru. Chi[in=u: Universul, 2013, 208 p. E o carte de me-morii, autorul ]ncerc]nd s= retr=iasc= acele clipe ]ndep=rtate din copil=rie [i adolescen\=, dar [i evenimente mai re-cente: ”}nc= nu-mi d=deam seama c= ]n matricea fiin\ei mele ceva prinde r=-d=cini tot mai puternice, ceva care caut= s= le ]nghesuie pe cele ce p=reau de nestr=mutat. Fiorul scrisului se adeverise cur]nd un vul-can ]n plin= erup\ie, rup]nd ]n calea sa opreli[tile, z=gazurile, inund]nd la un moment dat definitiv luncile geometrice ale ]mp=r=\iei” (p.139). ”Crest=turi pe tulpina unui destin. Retrospective subiective este un arc ]ntins peste ani de la copilul primelor impresii la omul ]n etate, aplecat la masa de scris, care din cauza unor probleme de vedere a ajuns ca Homer s=-[i dicteze amintirile”, afirm= Iurie Colesnic, prefa\atorul acestui volum.
punctul de pornire
—C e a ]nsemnat pentru tine acest concurs?
— ”Mi-a schimbat” via\a. Pentru locul I mi s-au acor-dat un premiu b=nesc [i dou= concerte, unul cu orchestra de la {coala Whitgift [i altul cu Royal Philarmonic or-chestra (orchestra Regal= a Filarmonicii). Premiul Mare const= ]ntr-o burs= de 100 / la Whitgift School (aceast= [coal= este ]n top 10 din toate institu\iile de ]nv=\=m]nt din Marea Britanie). Acum m= preg=tesc de un concurs de acolo care se nume[te BBC Young Musician 2014, organi-zat de compania BBC, o ocazie de a mai urca o treapt=.
— De unde apare pasiunea ta pentru muzic=? — Ambii mei bunici s]nt muzicieni [i tata c]nta la vio-
ar= ]n orchestra na\ional= de Muzic= Popular= L=utarii, recent a devenit trombonist al orchestrei, a fost percu\ion-ist. Este un ”om-orchestr=”, m]nuie[te mai mult de zece instrumente. Muzica a dominat ]ntotdeauna ]n casa noastr=.
— De ce ai ales vioara? — Alegerea a f=cut-o tata. De ce? Probabil, e o tradi-
\ie de familie, de[i c]nt la mai multe instrumente. Mai am un hobby, muzica tehnologic=, [i m= simt ]mplinit cu aceste abilit=\i.
— {tiu c= faci parte dintr-o orchestr=?— Probabil, s]nt cel mai fidel orchestrant a CYo-ului
– Chi[in=u Youth orchestra (orchestra de Tineret din Chi[in=u). S]nt ]n aceast= orchestr= de c]nd ]nc= era un ansamblu. V= invit pe to\i la concertele noastre! Sigur, n-o s= regreta\i.
— Ce emo\ii tr=ie[ti atunci c]nd e[ti ]n scen=? — }nainte de ie[irea ]n scen= am emo\ii, dar dup=
prima not= ele se pierd [i m= str=duiesc s= transmit spec-tatorilor mesajul lucr=rilor muzicale.
— Care crezi c= a fost cea mai bun= interpretare a ta de p]n= acum?
— Am avut multe evolu=ri de care eu ]nsumi am r=mas surprins, dar s]nt cel mai sever critic al meu [i nu m= mul- \umesc cu ziua de azi.
— Cu cine ]mpar\i reu[itele tale? — Tot ce am ob\inut se datoreaz= doamnei Galina
Buinovschi, profesoara mea de vioar=, care mi-a fost [i ]mi este ca o a doua mam=, [i, desigur, p=rin\ilor mei. Ei au avut grij= primii ani s= studiez cel pu\in dou= ore zil-nic, chiar dac= era ziua mea de na[tere sau Cr=ciunul.
— Ce le-ai spune celor care nu ]n\eleg muzica bun=?— }ncerca\i m=car o dat= ]n lun=, de[i e pu\in s= fi\i
prezen\i la concertele de muzic= clasic=, [i v= ve\i sim\i mai boga\i suflete[te.
Pentru NOI – Iulina BUNU
MUZIC+ DE SUFLETViolonistul Dan-Iulian DRU|AC, 17 ani, a participat la con-cursuri, festivaluri, proiecte din Rom`nia, Ucraina, Ru-sia, Belarus, Bulgaria, Ar-menia, Italia, Cehia, Germa-nia. Cea mai semnificativ= performan\= a sa — concur-sul Whitgift International Mu-sic Competition, care s-a desf=[urat la Londra ]n iu-
nie 2013, unde a c][tigat premiul I [i Premiul Mare.
332013, octombrie noI
fii s=n=tos!
OSUL DIN G}T
poft= bun=!
} ncet, ]ncet a intrat ]n scen= [i cea mai bogat= lun= a toamnei — octombrie. Adev=rate delicii,
fructele [i legumele de sezon s]nt gata s= ajung= pe mesele noastre, oferindu-ne o por\ie de s=n=tate. De necrezut, pe c]t de banal=, pe at]t de pre\ioas= din punct de vedere nutritiv, capul listei ]l constituie \eli-na. }n antichitate era considerat= o plant= sf]nt=. Ast=zi, este apreciat= at]t ]n domeniul gastronomic, c]t [i ]n medicin=. Se poate ]nt]lni tot anul, dar acum are maximum de substan\e nutritive, benefice orga-nismului.
nu e dec]t o r=d=cin=, ]ns= este at]t de rafinat=, proasp=t= [i aromat=, ]nc]t de fiecare dat= c]nd o adaug ]n m]ncare, aceasta devine un r=sf=\. Este ideal= pentru supe crem=, supe de legume, sosuri sau tocane [i, totodat=, poate fi consumat= crud= ]n salate, ]mpreun= cu alte legume, ca morcovul, sfecla ro[ie ras= sau varza. Feliile de \elin= stropite cu ulei [i b=gate la cuptor s]nt o garnitur= ideal= pentru pe[te sau carne. |elina are un gust deosebit [i sub form= de piure, ]n care pe l]ng= ulei, sare [i piper se poate ad=uga [i o m]n= de miez de nuc=.
De obicei, atunci c]nd g=tim \elina, ]i ]ndep=rt=m coaja, ceea ce constituie o gre[eal=. Aceasta este ex-trem de vitaminoas= [i, ]n acela[i timp, este foarte generoas= la capitolul substan\e minerale — calciu, fier, magneziu, potasiu, iod — esen\iale pentru s=-n=tatea sistemului nervos, cardiovascular [i endo-crin, c]t [i pentru un sistem imunitar puternic. La toate acestea se mai adaug= [i o cantitate deloc neglija-bil= de fibre — alia\ii de ]ncredere ai digestiei. Mai mult dec]t at]t, \elina mai con\ine o substan\=, numit= luteina. Aceasta stimuleaz= func\iile creierului [i are capacitatea de a preveni tulbur=rile de memorie. |elina este re-comandat= ]n mare parte ]n alimenta\ia a-nemicilor. A-portul de fier din ea este at]t de mare, ]nc]t trateaz= ane-mia, o condi- \ie fiind cea ca bolnavii s= consume \eli-n= zilnic, timp de o s=pt=m]n=.
Dincolo de toate propriet=\ile amintite mai sus, r=d=cina de \elin=, consumat= frecvent, ]n special crud=, ne scap= de substan\ele nocive, depozitate zilnic ]n organism, ]nlesne[te circula\ia s]ngelui, re-gleaz= nivelul colesterolului, stimuleaz= func\iile glandelor renale [i nu ]n ultimul r]nd reduce hor-monul stresului.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
A st=-var=, la un picnic, copilul unor prieteni de familie, agit]ndu-se ]n timp ce m]nca, s-a ]necat
cu un os de pe[te. Evident, s-a produs mult= panic=, fiecare ]ncerc]nd prin diferite metode s= vin= copilu-lui ]n ajutor. Cineva i-a ]ntins o coaj= de p]ine, alt-cineva s-a oferit s=-i maseze presupusa zon= ]n care s-a oprit osul. Dar, cu tot efortul, senza\ia nepl=cut= nu disp=rea.
C]nd este vorba de un os de pe[te, ca [i ]n cazul altor obiecte ascu\ite, cel mai bine ar fi s= se consulte un medic. Dac= osul a r=mas ]n faringe, acesta este u[or de depis-tat ]n cadrul investiga\iei. Dac= este ]n esofag, se va face o esofa-goscopie. }ns= nu ]ntotdeau-na un os de pe[te ]nghi\it se opre[te ]n g]t. El coboar= ]n stomac, un-de este mistuit de sucul gastric. }n timpul ”c=l=toriei” sale poate zg]-ria g]tul, inflam]ndu-l [i irit]ndu-l, din care motiv sim- \im durere [i disconfort la fiecare degluti\ie. Acest proces ar trebui s= dispar= ]n 3-4 zile, timp ]n care se recomand= mult= gargar= cu ap= s=rat= sau cu ceai de mu[e\el, pentru a preveni o eventual= infec\ie. Se vor evita alimentele dure, crocante, fiecare bucat= de m]ncare mestec]ndu-se bine de tot. De asemenea, se va bea mult= ap= sau ceai cald, ]ndulcit cu miere, pentru a calma g]tul. Mierea ac\ioneaz= ca un antibi-otic asupra r=nii, de aceea este bine s= se consume 2-3 linguri\e pe zi. Masarea locului iritat, c]t [i ]ncer-carea de sine st=t=tor de a scoate osul din g]t cu degetele, penseta sau orice alt obiect s]nt interzise. numai atunci c]nd osul se afl= mai la suprafa\=, ]n cavitatea bucal=, acesta poate fi extras cu ajutorul unei oglinzi, al unei surse puternice de lumin= [i al unei pensete lungi.
Pentru a sc=pa de osul din g]t, mul\i apeleaz= la o coaj= tare de p]ine sau la un miez de p]ine nemes-tecat. S-ar p=rea c= este o solu\ie eficient=, dar nu e chiar a[a. P]inea ar putea rupe osul iar v]rful acestuia s= r=m]n= ]n=untru.
Chiar dac= e[ti foarte atent, micile incidente nu pot fi evitate de fiecare dat=. Cu siguran\=, te ]ntrebi ce po\i face pentru a nu avea nenorocul de a ]nghi\i un os de pe[te? Cel mai sigur ar fi s= m=n]nci atent, s= nu te gr=be[ti [i s= alegi bine oasele. Totodat=, ]n timpul mesei se recomand= s= se bea o cantitate su-ficient= de lichide.
POR|IA DE S+N+TATE
34 noI, octombrie 2013
abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor
UN SIMBOL AL IUBIRII {I ETERNIT+|II} n luna octombrie, tradi\ional, ]n
Moldova, se fac nun\i. }mi amin-tesc acele clipe c]nd, la oficiul st=rii civile sau la cununie, verighetele s]nt ]n centrul aten\iei: se ascund, se caut=, se g=sesc, se binecuv]nteaz=. Simbolistica verighetei e destul de variat=. Dac= lu=m ]n considerare simbolistica sa la nivel mondial, ma-joritatea popoarelor opteaz= pentru verigheta simpl=, cu excep\ia nun\i-lor celtice, unde modelul simplu sem-nifica o nunt= ce nu \inea cont de religia viitoarei so\ii. }n culturile din ]ntreaga lume verighetele asigur= protec\ia viitorilor so\i, anun\]nd un mariaj sigur [i de durat=.
De-a lungul istoriei, verighetele au reprezentat diferite aspecte ale vremurilor respective, dar [i-au p=strat ]n-totdeauna aceea[i te-matic=. For-ma circular= a inelului este continu=, f=r= ]nceput [i f=r= sf]r[it, aceasta simboliz]nd continuitatea [i eternita-tea mariajului, a jur=mintelor [i a dragostei. Cu binecuv]nt=ri aparte [i incanta\ii, o verighet= era adesea considerat= o form= de protec\ie. }n prezent se mai p=streaz= o parte din aceast= tradi\ie, verighetele fiind bi-necuv]ntate ]nainte de a fi a[ezate pe degete. Aceasta se vrea a fi o con[tientizare a faptului c= inelele pot avea puteri protectoare [i pot \ine r=ul [i tenta\iile departe de cel/cea care o poart=.
}n timpul lui Plinius, verigheta era confec\ionat= din fier, ]ns= din pri-mele secole ale Cre[tinismului – din aur. Potrivit epocilor [i \=rilor, veri-gheta se poart= pe m]na st]ng=, pe inelar sau chiar pe police (numit [i degetul mare). }n Evul Mediu, veri-gheta era purtat=, de preferin\= pe inelarul m]inii drepte. Abia ]ncep]nd cu secolele al XVI-lea [i al XVII-lea, a ]nceput s= fie purtat= pe inelarul st]ng. }n Spania, cu excep\ia Catalo-niei, ]n Grecia, Ungaria, Polonia, Re-gatul Unit, Federa\ia Rus=, ]n \=rile nordice [i ]n Germania, verigheta este purtat=, de preferin\=, pe inela-rul drept. }n |=rile de Jos, catolicii poart= verigheta pe inelarul st]ng, iar protestan\ii pe inelarul m]inii drepte. }n Rom`nia, ]n Fran\a, Italia,
verigheta este purtat=, de preferin\=, pe inelarul m]inii st]ngi.
Cre[tinii poart= verigheta ca sim-bol al credin\ei, al iubirii reciproce [i al armoniei. Sf]ntul Isidor de Sevilla (cca 560-636), ]n celebra sa Etymolo-giae, scria c= verigheta se a[az= pe inelarul st]ng, ]ntruc]t exist= o ven= care ajunge de la inim=.
obiceiul de a se face schimbul de verighete dateaz= de pe vremea Egiptului Antic. Mai apoi [i Roma Antic= a ]nceput s= foloseasc= astfel de cadouri oferite de c=tre miri unul celuilalt. Forma rotund= a inelului simbolizeaz= eternitatea, deoarece nu are un punct de start [i nici unul final. Aceast= form= a fost asemuit= [i cu forma Soarelui [i a Lunii, vene-rat= de c=tre egiptenii antici. De[i ast=zi este considerat un gest de iu-bire, oferirea verighetelor, ]n Europa medieval=, f=cea parte dintr-un con-tract prin care se asigura c= cele dou= familii, a miresei [i a mirelui, erau obligate s= realizeze schimburi de bani sau de alte bunuri. Tradi\ia impune purtarea verighetei pe m]na
dreapt=, de-oarece aceas-ta era consi-derat= m]na cu care juri. obiceiul ca verigheta s= fie purtat= de
c=tre ambii miri, dateaz= de la sf]r-[itul secolului al XIX-lea, dup= o campanie de marketing a industriei de bijuterii din America. Anterior, doar mirele oferea verigheta miresei.
De-a lungul anilor, verigheta a devenit un obiect de mod=, ceea ce face ca din c]nd ]n c]nd, ea s=-[i schimbe stilul. P]n= la ]nceputul ani-lor 2000, verigheta era fin= (doi mili-metri grosime), dup= 2000, ea este, ]n general, mult mai groas= (peste cinci milimetri). De asemenea, a trecut de la culoare unic= (aur galben, aur alb, aur ro[u, platin= sau argint) spre o bijuterie bicolor= (de exemplu aur alb [i aur galben), de la un sim-plu inel la dou= inele concentrice compuse din aceste dou= culori. Unele verighete s]nt ]mpodobite cu un diamant, acestea fiind destinate mai ales femeilor, prima verighet= cu diamante fiind oferit= de c=tre re-gele Germaniei, Maximilian I pentru Mary de Burgundy, ]n anul 1477.
LA BRA| CU TOAMNA
T oamna s-a a[ternut u[or, u[or peste tot, peste noi, peste g]n-
durile noastre. }mi deschid bra\ele [i tot sufletul pentru a o primi. Ador toamna. M= las cuprins= de vraja ei, de paleta impresionant= de cu-lori, de mirosuri [i de gusturi. Mi-reasma ei se simte peste tot. E im-posibil s= nu o sim\i: gutui aromate date-n p]rg, struguri dulci cu gustul de-alt=dat=, dovleac copt.
Frunzele colorate gem sub pa[ii no[tri uneori gr=bi\i, alteori lene[i. Mirosul pl=cut de ploaie ]mi umple toat= fiin\a. Stropii reci ne spal= de toate g]ndurile rele [i sentimentele noastre s]nt mai puternice [i sufle-tul e parc= mai ]mp=cat.
Toamna are o bl]nde\e a ei apar-te [i o melancolie ]ntocmai potrivit= s= te fac= s= prive[ti ]n tine ]nsu\i. Uneori mi se pare c= pic= bine me-lancolia. Doar c= e mai pu\in pl=cut dac= te apuc= ]n locul nepotrivit, sau ]n momentul nepotrivit, la o lec- \ie de matematic=, fizic= sau chi-mie, c]nd ai nevoie de concentra\ie maxim=.
M= uime[te v]ntul care uneori m]n- g]ie chipuri, alin= copacii f=r= frun-ze, alteori bate f=r= mil= printre po-mii goi [i printre noi. Iu\eala lui m= ambi\ioneaz=.
}n fiecare an, aceea[i, [i de fie-care dat= alta. Alte a[tept=ri, alte dorin\e, alte emo\ii. }mi place s= pri-vesc cum cad frunzele, s= le num=r [i de mult nu mai [tiu c]te s]nt, me-reu le num=r [i o iau iar de la ]nce-put... M= pierd printre ele. }n una dintre zile am s= num=r doar frun-zele viu colorate [i am s= le p=strez apoi ]ntr-o carte. Iar ]n zilele reci de iarn=, c]nd fulgii o s= cad= cu nemi-luita, ele ]mi vor ]nc=lzi privirea. nu [tiu c]te persoane mai tr=iesc ano-timpul acesta ruginiu cu intensitate, sper c= mul\i. V= doresc o toamn= lini[tit=!
Cineva spunea c= [i Dumnezeu a iubit toamna de-a f=cut-o a[a complex=. I-a d=ruit at]ta suflet, at]-ta culoare!
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
352013, octombrie noI
CATERHAM
ieri [i azi
NOIEMBRIER enumita companie britanic=
Caterham cars, cunoscut= [i prin prezen\a ]n Formula 1, ][i ]nce-pe istoria ]n 1973, c]nd produc=torul auto britanic Lotus ]i transmite dreptul de a produce faimosul mo-del sportiv Lotus 7, redenumit Ca-
terham 7. Astfel, le-gendarul constructor despre care am mai scris – Colin Chap-man – poate fi con-siderat [i inspirato-rul acestei companii, determin]nd dome-
niul ei de activitate – automobile sportive de strad=, dar [i conceptul construirii lor – [asiu performant din \evi de aliaje speciale u[oare,
masa redus=, un raport de invidiat putere/ma-s=, design ”fluid”, cre-at de Chapman ]nc= ]n 1957, simplitate apa-rent=.
Un aspect este des-tul de specific – orice model Caterham ai pri-vi, r=m]i cu impresia c= ai putea s=-l produci cu u[urin\= [i ]ntr-un garaj. }n realitate, ele s]nt o ]ntruchipare a teh-nologiilor de v]rf at]t din industria auto, c]t [i a materialelor de con-struc\ie. C= doar nu ar fi u[or s= creezi automobile tot mai puterni-ce, rapide, sigure, ]ncadr]ndu-te ]n jum=tate de ton=! Criteriile de re-per, alese de firm=, nu cedeaz= ce-lor stricte din Formula 1 (F1).
Toate automobilele sportive de strad= ale companiei au dou= lo-curi [i s]nt deschise. op\ional pot fi dotate cu acoperi[ pliant. Ele s]nt construite preponderent pentru pl=cerea de a [ofa ]n stil sportiv,
astfel c= no\iunea de ”portbagaj m=rit” este mai cur]nd o expresie comic= despre Caterham.
}n prezent Caterham propune diferite modele, foarte asem=n=-toare prin design, dar care se deo-sebesc prin motoriz=ri [i unele de-talii tehnice [i dup= pre\. Ultimul variaz= ]ntre 20 [i 50 de mii de euro. Astfel, modelul clasic este cel mai apropiat de ”bunicul” Cater-ham Seven [i este cel mai simplu [i ieftin. Un motor standard de 1,4 l ]i asigur= 105 c.p. [i ]l accelereaz= de la 0 la 100 km/or= ]n 6,5 sec. vi-teza maxim= nu pare a fi impu-n=toare – 177 km/or=, dar modelul trece cu o u[urin\= gra\ioas= orice viraj cu vitez= mare, de parc= ar fi un
automobil de circuit.Caterham Seven Su-
perlight, ]n diferite vari-ante – R300, R400, R500, R600 [i R620 – s]nt mo-torizate mai puternic (motoare de 2 l, peste 200 c.p.) [i ating [i vite-ze de 225 km/or= cu acceler=ri de p]n= la 2,8 sec (0-100 km/or=) – aidoma modelelor sport ale altor produc=tori de zeci de ori mai scumpe!
Unul dintre cele mai recente mo-dele – CSR 260 – se bucur= de motoriz=ri de 2,3 l, dinamicitate profund sportiv=, ]mprumut= mai multe tehnologii din F1 [i este con-siderat cel mai performant din ”herghelie”. La unele teste l-a de-p=[it chiar pe miticul Koenigsegg CCX, incomparabil mai scump.
Cei de la Caterham s]nt dispu[i s= produc= ]n cur]nd [i un SUV, dar [i un automobil de ora[. S= le ur=m succes.
Iurie SCUTARU
70 de ani de la na[terea lui Sal-vatore ADAMo, compozitor, muzici-an, autor de texte, actor de cinema [i interpret de muzic= u[oar= francez [i belgian, de origine italian= (1 nov. 1943).
60 de ani de la stingerea din via\= a lui Ivan BUnIn, prozator, poet [i academician rus, laureat al Premiului nobel pentru literatur= (22 oct. 1870 – 8 nov. 1953).
80 de ani de la na[terea pictori\ei Elena BonTEA (10 nov. 1933).
75 de ani de la apari\ia Bibliei de la Chi[in=u, la editura Funda\iei Cul-turale Regale, ]n traducerea lui Gala GALACTIon [i Vasile RADU, sub ]n-grijirea academicianului Al. Rosetti (10 nov. 1938).
325 de ani de la ]ncheierea tip=ririi Bibliei ]n limba rom`n=, cunoscut= ca Biblia de la Bucure[ti sau Biblia lui {erban (10 nov. 1688).
80 de ani de la na[terea actorului rom`n de teatru [i film {tefan B+nIC+ (11 nov. 1933 – 26 mai 1995).
55 de ani de la na[terea interpre-tei de muzic= u[oar= Doina ALDEA-TEoDoRoVICI (15 nov. 1958 – 20 oct. 1992).
275 de ani de la na[terea lui Sir Frederick William HERSCHEL (]n german= Friedrich Wilhelm Her-schel), astronom, inventator [i mu-zician britanic de origine german= (15 nov. 1738 – 25 aug. 1822).
535 de ani de la stingerea din via\= a lui TEoCTIST I, mitropolit al Moldovei, sfetnic al lui {tefan cel Mare (cca 1410 – 18 nov. 1478).
340 de ani de la B=t=lia de la Ho-tin (21 nov. 1673). A avut loc ]ntre o[tile polono-lituaniene, conduse de hatmanul Jan Sobieski, cu oastea de cazaci, contra a 40.000 de turci, care ap=rau cetatea; ca urmare a victori-ei ob\inute, Jan Sobieski va deveni rege al Poloniei.
65 de ani de la stingerea din via\= a lui Ivan ZAIKIn, atlet [i artist de circ rus, campion mondial la luptele greco-romane (15 nov. 1880 – 22 nov. 1948).
150 de ani de la na[terea lui Ioan I. CAnTACUZIno, medic, bacterio-log, organizator sanitar [i animator cultural rom`n, membru titular al Academiei Rom`ne (25 nov. 1863 – 14 ian. 1934).
140 de ani de la na[terea lui nico-lae DIMo, agrolog [i profesor uni-versitar, unul dintre fondatorii agro-logiei biologice (30 nov. 1873 – 15 mart. 1959).
calendar
noI, octombrie 201336
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1. Transformat astfel ]nc]t s= par= autentic. 2. A alunga p=s=rile – Electrozi pozitivi. 3. Rostit – Expus primejdiilor. 4. A-[i rec=p=ta s=n=tatea – Soarele egiptenilor. 5. Mama latinit=\ii – Veri[orul bradu-lui. 6. Z=p=cite – C=ma[=. 7. Arma albinelor – Suflare lin=. 8. Muscal – Iade[uri retezate! 9. nesocotin\=. 10. R]uri – Posed=.
VERTICAL: 1. Contopiri. 2. Dobitoc de genul calului – }n acest moment. 3. Aspect lucios – Societatea Prietenilor P=durii. 4. Pe la – St]nc= – A doua pe scara muzicii. 5. Doctorie. 6. Reputa\ie – Sora iedului. 7. Cu toate acestea – Ieder= f=r= r=d=cin=! 8. Piept=n=tur= femeiasc= – Durabile. 9. A se n=z=ri... ]n sf]r[it! – R=s=rit. 10. Uria[i – Uniunea Arti[tilor Plastici.
Cuv]ntul panaghiar ]nseamn=:
1. Icoan=.2. Vas de aur ]mpodobit cu in-
crusta\ii.3. Vestiar.
dezlegarea
cuvintelor
]ncruci[ate
publicate
]n nr. 8, 2013
ORIZONTAL: 1. Cimilitur=. 2. Alinia. Rie. 3. Luni. Tabor. 4. Am. Moare. 5. Bilingv. op. 6. Ani. Cau-zal. 7. Lat=. nn. Ca. 8. I\ari. Avan. 9. neom. A. R. 10. Vistierie.
VERTICAL: 1. Calabal]c. 2. Iluminat. 3. Min. Litani. 4. Inimi. Ares. 5. Li. onc. Iot. 6. Iatagan. M. I. 7. Arvun=. 8. Urbe. Var. 9. Rio. oacari. 10. Aeroplan.
Cuv]ntul t=p[an ]nseamn= loc viran ]n mijlocul satului; panta dealului.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
Ai ]n fa\= trei prieteni. Cum le po\i ]mp=r\i patru mere ]n a[a fel, ]nc]t nici unul dintre ei s= nu aib= mai mult dec]t ceilal\i? Merele nu se taie.
Iat= r=spunsul: Gheorghe avea 7 oi, Ion – 5.
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Leonid AFREMOV (1955): ZI PLOIOAS+ }N VENE|IA
Pictor n=scut ]n Vitebsk, Belarus. Absolve[te {coala de Art=, ]nfiin\a-t= de Marc Chagall. Este considerat un artist impresionist modern, care lucreaz= ]n principal cu un cu\it de palet= [i uleiuri. El a dezvoltat tehnici unice [i un stil care este inconfundabil, dar u[or de recunoscut. Este cunoscut ca un artist autoreprezentare, care ][i promoveaz= [i ][i vinde picturile pe internet, la expozi\ii particip]nd mai rar.
Lucr=ri: CoPEnHAGA, BULEVARDUL noAPTEA, IARn+ RoMAn-TIC+, IMPRESII DUP+ PLoAIE, MELoDIA DE noAPTE, DIMInEA|A }n VEnE|IA etc.
Versuri de Valeriu MATEI.
De vorb= cu telejurnalistul Mircea SURDU.
o nou= edi\ie a concursului sportiv CITIUS, ALTIUS, FoRTIUS!
pagina muzelor: FERGIE.
time-out: Elena ISInBAEVA.
FON DA TOR:MI nIS TE RUL EDUCA|IEI
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TIR
Iuliana {CHIRC+secretar responsabil
Leo BoR DEIAnUre dac tor de sec\ie
Elena LEAHre dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Ana CEAP+co rec tor
Alina BoDRoVAcontabil-[ef
olesea CURMEIope ra tor
Sergiu FRUnZ+[ofer
Co man da 1875For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta noI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUnIVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.