TrasaturiPalo Alto Chicago Columbia (Empirica) Toronto FrankfurtO scoala ignorata- contrapondere la curentul psihanalist- problema cvasi-imposibilitatii de a crea cercetari empirice care sa poata valida o asemenea teorieWilliam I. Thomas si Florian W. Znanicki ! "The PolishPeasant in Europe and America"Priml tmatici srios abor#at$ grupul primar structura familiei si sistemul de clase dinmediul rural mediul social si economic comportamentul religios fenomenele de dezorganizare si dereorganizare ale societatii disolutia solidaritatii familialePatru tipuri # procupari$%Anali&a propagan#i%'tu#iul opinii public%Psihologia sociala%Crctara # piata(A)O*+ I,,I'Formati conomica (interesat de istoria economiei)Mijloacele de comunicare in istoria civilizatiilor si a imperiilor => istorie e civilizatiei prin prisma mijloacelor de comunicareCrctara a#ministrati-a (obicti-a)- Cine sunt cei care sunt expusi mesajelor media?- Care le sunt preferintele?- Care sunt efectele asupra lor, ca urmare a unor modalitati diferite de prezentare a mesajului?- Cum pot fi demonstrate stiintific si masurate aceste efecte?)spingra i#ii ca trapia ar trbui sa insmnscoatra in#i-i#ului #in m#iul sau social. tratara acstuia. apoi rinsrtia in m#iul social)O/E)T EZ)A PA)0Contributii important$ Analize ale opiniei publice Definitii ale stirilor Distinctia masamultimepublic !unctiile comunicarii Anticipeaza teorii de mai tarziu" flu#ul comunicarii in % Paul *a&arsfl# descopera rolul grupului si al liderilor deopinie in medierea mesajului transmis prin mass media$% (arol# *ass1ll defineste elementele fundamentale ale procesului de comunicare% sugerand inclusiv o modalitate de organizare a Impriil si Comunicara2i3loacl # comunicar scorla&a cu 1. Timpul 2. SpatiulTimpul" argila% pergamentul si piatra => descentralizare (time- biased)Crctara critica (intrprtati-a)- Cum sunt organizate si controlate institutiile media?- Care sunt consecintele presiunii exercitate asupra institutiilor media, ca urmarea tendintei spre centralizare, doua trepte% agenda setting%gate&eeping% ne's'orthinesscercetarilor de profil% e#pune functiile mass media% studiazapropaganda$% Carl (o-lan# aduce in centrul atentiei persuasiunea% transformand aceasta tema intr-o preocupare permanenta a teoriei comunicarii$% 0urt *1in plaseaza grupul in inima proceselor de comunicare% studiaza modul in care se propaga influenta incadrul grupurilor si le acorda acestora rolul primordial in schimbarea sociala('patiul" papirusul si hartia (distruse usor$ usortransportabile) => centralizare (space-biased))mperiile care au beneficiat de mjloace space-biased papirus si hartie > formula centralizata dar cu institutiiautonome)mperiile care au dispus de mijloace de comunicare time-biased > structuri descentralizate dar cu institutii organizate ierarhicstandardizare si comercializare?- Constituie aceste tendinte, chiar daca mascate!, oamenintare la adresa "alorilor umaniste?- Cum este modelat procesul de comunicare de catre factorii de natura politica, legislati"a, economica si institutionala?4)E4O)5 /ATE'O,Campuri # crctar$- antropologia- terapia familualaOpra # rfrinta$ #Steps To $n %colog& of 'ind# -> dubla constrangerePublicul si multima nu rpr&inta grupuri organizatedin punct de vedere formal% ci6fa& prliminar7 inprocesul de formare a grupului% perioade tranzitoriide-a lungul carora indivizii seelibereaza de vechile legaturi pentru a crea altele noi$ ambelor le lipseste constiinta de sine ca sunt grupuri2ultima nu este o hoarda care haladuieste% ci o caracterizeaza atentia comunaPA8* *AZA)'FE*+Toria flu9ului comunicarii in #oua trptMecanismul votului )nde#ul *redispozitiilor *olitice +iderii de opinie ,fectelecampaniei" activare intarire convertireTimp : 'patiutime-biased media evolutia istorica a unei societati traditia% continuitatea% evolutia graduala invatamintele care ne vin din istoriespace-biased media favorizeaza e#pansiunea teritoriala% geografica% spatiala diminuarea si diluarea traditiilorWA*TE) /E,;A2I,- arta si-a pierdut -aura. specifica% e#primata prin douacaracteristici esentiale" unicitatea si distanta => multiplicarea le suspenda => fenomen de masa- /eceptarea ca di"ertisment (fata de receptarea ca forma de concentrare)$ totusi" o persoana isi poate forma deprinderigenerata de un eveniment important% de un fenomen( Pricolul spciali&arii$dezechilibru => prabusire4staltismul" sf( sec( 0)0$ )pr&ntanti" 1hristian von,hrenfels% Ma# 2ertheimer% 2olfgang 34hler% 3urt 3off&a si 3urt +e'in(4stalt = o forma structurataEfctul gstaltist se refera la capacitatea de a crea si de a recunoaste figuri si forme ale simturilor noastre% in special ale simtului vizual care recunoaste figuri si forme intregi% si nu o colectie de linii drepte si curbe( Publicul articuleaza impulsurile% interesele individualeOpinia publica = o opinie sau o atitudine care estee#terioara individului si care este privita ca av5nd o e#istenta obiectivaPublic -s. 2ultim6 2ultim" participarea presupune -capacitatea de simtire si de empatie$in interiorul multimii e#ista si control% dar numai ca unfenomen psihologic$ individulresimte vointa colectiva ca fiind propria sa traire6 Publicul" abilitatea de a g5ndi si de a rationa impreunacu alti membri$ in interiorul publicului% sunt e#primate critici% opiniile sunt divizate% iar atunci c5nd publicul inceteaza de a mai fi critic% sedizolva sau se transforma in multime((A)O*+ *A''WE**Formula lui *ass1ll$cine?, ce?, prin ce canal?, cui?, cu ce efect?Analiza propagandeiAnaliza de continutFunctiil m#ia de supra"eghere a lumii% cuscopul de a relata evenimentele care au loc$ de interpretare a intelesuluiacestor e"enimente$ de socializareTh /ias of Communication'ocitata contmporana$ nlinist => -bias-ul civilizatiei moderne datorita ziarului si radio-ului.8n nou tip # monopol$ structurile care organizeaza acti"itatea de publicitate'chimbara formatlor. a continutului tc( => centrarepe entertainment.I#ologi. hgmoni. #ominatiI#ologia desemneaza ideile si reprezentarile dominante ale unui moment istoric2ar9ismul => reliefarea continutului social si politic al ideologiilor((gmonia = consensul in cadrul lidership-ului( ()otiunea de hegemonie se refera la o forma speciala de dominatie. * dominatie care nu mai este bazata doar pe forta, pe instrumentele de constrangere. intelectual si moral!.Toria sistmlor- un camp interdisciplinar de cercetare care studiaza natura sistemelor comple#e in natura% in societate si in stiinta7istemele tind invariabil spre forme de echilibru( (sisteme homeostatice) => toria # laPalo AltoFunctiil prsiPrsa imigrantilor e#ercita oputere asupra cititorilor sai care cu greu poate fi egalatade cea a jurnalelor mai pretentioase$faciliteaza adaptarea% integrarea in mediul american Functiil &iarului mo#rn" cea de socializare% de transmitere a traditiei culturale% cea de agent de integrare Functia # a monitori&a in permanenta ceea ce se int5mpla in mediul inconjurator% orient5ndindivizii intre ei si catre lumea reala functia de divertismentCA)* (O dispare efortul de intelegere a semnificatiei% propriu ?consumului cultural autentic.PA8*WATZ*AWIC0- preocupari pentru filozofia limbajului% in special analist jungian*aul 2atzla'ic&% @ohn 2ea&land si /ichard !isch creeaza 1entrul de terapie de 'copul stirilor'copul principal al stirilor nu st at=t # a informa. c=t # a orinta publicul% de a-i atrage atentia cu privire la ce se intampla% fara ca reporterul sa depuna efort pentru a intepreta 08)T*EWI,>. pl#a&a pntru abor#ara mpirica. 9primntala a fnomnlor psihosocial% subliniind ca esenta stiintei inclusiv a stiintelor sociale consta in articularea teoriilor +oua )-olutii. Tri poci.6 tri mari poci istoric %poca oralitatii% dominata de conversatie ca mijloc propriu zis de comunicare (auzul dominat A toate simturile implicate)Prtul masificarii opri # arta6 Distinctia clasica" high artlo' art6 In#ustria culturala a pus capat #ihotomii high art:lo1 art6 *rin reproducere% opera de arta pare ca se apropie de scurta durata (epoca oralitatii )6 #oua r-olutii thnologic majore"+ cea a in"entarii tiparului+ cea a electricitatiiconsumator" in realitate% ea devine o banala -marfa.% un simplu bun de consumImagina #spr ralitat1ea mai periculoasa dintre toate iluziile este aceea de a crede ca nu e#ista decat o singura realitate(Constructi-ismul - inventamrealitatea pe care credem ca odescoperimOpinia Publica->pinia publica nu este opinia tuturor% nici macar a majoritatii persoanelor care compun publicul% nu este niciodata opinia cuiva anume%ci reprezinta tendinta generalaa publicului in ansambluEWI*/8)'C()A22parint" rol ,- infrastructura academica si de cercetare(Thnologia A 9tnsi a fiinti uman6 thnologia in gnral st o 9tnsi a omului (e#"topor% microscop% luneta etc()% thnologia comunicationala st prin 9clnta o 9tnsi a mintiiuman;8)4E, (A/E)2A'- asistentul lui Adorno- +oua carti fun#amntal" Sfera publica si transformarea ei structurala (89FG)$ Teoria actiunii comunicati"e (89H8))#un#anta (sau constrangerea)% din punct de vedere semantic si sintactic% consta in cunostintele noastre anterioare despre lume in sensul cel mai larg al termenului( (jocul)Intractionismul simbolicA intlsul rpr&inta o problma # ngocirB intelesurile diferite au luatnastere in urma unor experiente diferite ale persoanelor implicate$Tipologii al fctlor>.fct cogniti- (asupra gandirii% a procesului de invatare sau de formare a schemelor cognitive si a stereotipurilor)% fct comportamntal (asupra comportamentului)% fct 2#ia si 9tnsiil omului6 trecerea de la cultura scrisa la cultura media electronica" e#tinderea sistemului nervos centralCD )armoni&ara simturilor$ afirmara 'fra Publica6 'fra publica s-a constituit ca o contrapondere laputerea statului6 !ormarea publicului specificsferei publice burgheze => 2tacomunicara presupunea comunica despre comunicare% un discurs despre comunicare (analogia cu matematica)O a9iomatica a comunicarii.atzla/ic0, 1aul, 2ea"in 2a"elas, 3anet, 3ac0son, 4on4. 56 trasaturi7>) Imposibilitata # a nu comunica(sau )u putem sa nu comunicam!)nu e#ista non-comportament% comportamentul nu are contrariu?),i-luril comunicarii$ continut si rlati(sau *rice comunicare comportadoua aspecte8 continutul si relatia, astfel incat cel de al doilea il inglobeaza pe primul si prin urmare este o metacomunicare.!)- intlsul nu st static si uni-rsal. ci st crat (emergent)% in unele cazuri% produsul unei negocieri continue Prmisl aflat la ba&a acsti orintari (/lumr)- oamenii actioneaza asupra lucrurilor pe baza intelesurilor pe care aceste lucruri le au pentru ei$- intelesul lucrurilor este derivat% se naste in urmainteractiunilor sociale pe care o persoana le are cu celelalte$- aceste intelesuri suntmanipulate sau modificate printr-un proces de intepretareafcti- (asupra emotiilor si atitudinilor)$?.fct #irct sau fct con#itionat (conditionate deo anumita trasatura a audientei% cu rol de mediere categorii si relatii sociale% apartenenta de grup% diferenteinviduale)$ @.fct im#iat% fct # lunga #urata sau fct cars inrgistra&a cu intar&ir$E.fct i&olat:sparat sau fct cumulatBF.fct manifeste sau fct latenteBG. fctcentrale (inregistratecaurmareaunui continut mediatic e#plicit% a mesajului ca atare) sau fct periferice (inregistrate ca urmare a unor indicii periferice frecventa de difuzare% marimea si pozitia articolului% incadrarea unei relatari intr-o anumita schema dominanta)$H.fct la nivel micro intgrala a fiintiTh 2#ium is th 2ssag% nu anula&a Icontinutul7. #ar ii atribui un rol scun#ar$-Continutul oricarui mijloc are cam tot atata importanta cat modelul imprimat pe carcasa unei bombe atomice.2#ii cal# : 2#ii rci% Critrii+ high sau lo/ definition Iigh" ofera detalii (cald) => nu presupuneparticipare +o'" nu ofera detalii (rece) => participare+ se adreseaza mai multor simturi" medii reci (e#( BJ) => participare unui simt" medii calde(e#( !otografia% filmul) => fara participare6 Cal#ul impun pasi-itatlargire a tematicii dezbaterii publice => o recuperare a domeniului politic6 Publicul #-in prmabil la largir. la imbogatir si#i-rsificarTransformaril Opinii Public6 +gra#ara opinii public6 'fra publica a capitalismului tar&iu -> publicul se dezintegreaza% nu mai este critic% nu mai este responsabil$ orientat spre consum6 Opinia publica nu mai str&ultatul unui procs # #&batr% ci ?un produs al procesului de comunicare cu masele.6 Prsa #-in un gn # usaprin car intra in spatiulpublic Iintrs pri-at pri-ilgiat7Actiuna comunicati-aActiuna comunicati-a = 2arcil rlatii (intotdeauna o metacomunicare) pot fi"-"erbale (-am glumit. sau -este un ordin.)-para"erbale (tonul sau intonatia care sugereaza% de e#emplu% un ordin% o rugaminte etc() -non"erbale (fizionomia% gesturile% postura etc()((individual) sau la nivel macro (social% institutional sau cultural)$J.fct datorate continutuluimesa!ului m#ia (-suntem ceea ce vizionam.) sau fct datorate utili"arii media ca atare sau sistemului media in ansamblu% independent de continut$K.fct de schimbare sau fct de consolidare stabili"areB>L. fct centrifuge (insensuldispersarii%fragmentarii) sau efecte centripete (realizarea unitatii sociale si culturale% consolidarea legaturilor si a mecanismelor de control)$>>. efecte dorite intentionate$6 )postaza clasica a mijlocului-rece. este conversatiaContributiil lui 2c*uhan% Th m#ium is th mssag 5intelegerea(determinismului! tehnologic7% +istinctia m#ii cal# : m#ii rc% +tribali&ar : )tribali&ar% Anticipa&a globali&ara$ (satul global! 5(o familieomeneasca prinsa intr-o membrana uni"ersala!7actiunea cooperanta aindivizilor bazata pe deliberare si argumentare*imba in#plinst tri functii$8( a reproducerii culturale saua prezentualizarii traditiilorG( a integrarii sociale sau a coordonarii planurilor a diferiti actori in interactiunea sociala 5teoria actiunii comunicati"e7K( a socializarii sau a interpretarii culturale a nevoilor@)Punctuatia sc-nti # comunicar(sau )atura unei relatii depinde de punctuatia sec"entelor de comunicare intre parteneri.!)se refera la secventele schimbului"C(A)*E' (O)TO, COO*E5*rintre primii sociologi care au vorbit de grupul primar$ (acele grupuri caracterizate de relatii de cooperare si de ;O'EP(0*APPE)Comunicara # masa nu rpr&inta cau&a ncsara sisuficinta pntru pro#ucra fctlor$ mai degraba% ea actioneaza intre siprin intermediul unui Orintara p succs$6'uccsul clui car a initiatAo$ scopuri egoiste$ dezavantajeaza partenerii$ acceptata in lipsa de alternative mai bune => side effectsstimulrepozitionareraspunsL) Comunicara #igitala si comunicara analogica(sau9iintele umane se ser"esc de doua modele de comunicare8 digital si analogic. :imbajul digital poseda o sintaxa logica foarte complexa si foarte comoda, dar este lipsit de o semantica adec"ata relatiei. 1e de alta parte limbajul analogic poseda semantica, dar nu si sintaxa corespunzatoare unei definirinon-echi"oce a naturii relatiilor.!)asociere str;nse, fata-in-fata8familia, prietenii de joaca, "ecinii!'inl oglin#a" (engl( loo&ing-glass self)" oproiectie individuala dar nu a propriului sine% ci a ceea ce ne imaginam ca altii cred< am /hat < thin0 &ou thin0 . 2ass m#ia confera =. ca intentia declarata de "orbitor este sincera, urmareste ceea ce afirma( (de sinceritate)pe diferenta.!7conceptul de schismogeneza propus de MregorC aparitia unui (altul!Trcra la Iun altul gnrali&at7=> cerinte, norme de comportamentTorii Ca#ru>) Cognitia 'ociala?) Culti-ara@) +ifu&ara ino-atiiComponntl sinluiII7 = latura impulsiva% neorganizata% imprevizibila apersoaneiIm7 = latura sociala care constr5nge si orienteazacomportamentul>) Cognitia sociala! Tria#a" comportamentul% factorii cognitivi si alti factoripersonali% si evenimentele dinmediul e#terior% interactioneaza si se determina unii pe altii Imitara comportamntlor -iolnt" depinde de o multitudine de factori 2canismul prin car oamnii #oban#sc noiform # comportamnt;u#cataEtap al mo#larii$= procesul de interactiune%de conversatie cu sine insusi6 Con-rsati cu sin (se tinecont de parerile celorlalti) => anticipare a cursului actiunii pe care intentioneaza sa o realizeze6 4=n#ira prsupun 9istnta unui actor constint # sin% care am5naraspunsul pentru a putea evalua raspunsurile probabile ale celorlalti(- observarea- identificarea cu modelul- concluzia ca acel comportamenteste functional- reproducerea comport(- usurarea- consolidarea?) Culti-araCD fctul subtil si gra#ual al mass m#ia (p trmn lung)Tl-i&iuna =-vehiculul major al participarii culturale. => uniformitate aconceptiilor si rezistenta la schimbare)&onanta => efect mai mare)olul limba3ului*imba3ul ar rolul # a fi9a intlsul simbolurilor si # afacilita comunicara.1hiar atunci c5nd este folosit pentru dialogul interior al persoanei cu ea insasi% @) +ifu&ara ino-atii- in etapa de cunoastr% individuleste supusuneicampaniide informare despre e#istenta inovatiei(- in etapa de prsuasiun% individul isi formeaza o limbajul isi mentine caracterul social% reprezinta o modalitate de a activa inindivid atitudinile% rolurile% simbolurile presupuse de activitatea sociala comuna(atitudine fa"orabila saunefa"orabila fata de inovatie(-urmeaza #ci&ia% cand individulparticipa la actiuni care il pun in situatia de a lua decizia privind adoptarea saurespingerea ino"atiei- in ultima etapa%a#optia% individul cauta confirmari aledeciziei luate si% infunctie dee#perienta directa cu inovatia% fie o foloseste in continuare% fie o abandoneaza(O para#igma inca #ominanta ? 4in ne"oi economice? 4in ne"oia de rigurozitate 5cuantificare7? 4in ne"oia de rezultate utile, aplicabile? %liminarea surselor de ne5pre-7stiinta8 intuitia% speculatia% deductia% traditia% simtul comun% e#perienta personala% autoritatea prestigiul% miturile si ingrijorarile opiniei publice