ESEU

History of Romanian Demography

ISTORIA DEMOGRAFIEI ROMANESTI. NOTE

~

VLADIMIR TREBICI

A history of Romsnia.n demography is b.jghly

de!Jirable. The author puts forward the reasons for

undertaking it, B.lld outl.iD.es the most

importazJt stages, topics and authors.

-U tilitatea istoriei demografiei romanesti ~ ca si

a oricarei ~tiin~e sociale - este ~or de demonstrat.

Drumul e1 este eel aJ acumularilor de-a tungul timpului pe care Ie datorrun celor care s-au ostenit, aducfuui contribu~ii mai importante sau mai putin interesante. Comparati:t pennanenta cu istoria universalit a demografici permit~ situarea demogrnfiei romfm~ti in context european: ea mai poate masura sincronismul (vom evita prmocronismul), punand in eviden~

eventualul decalaJ care o sepan\ de alte demografii nationale.

Evocarea, in 1994, a doua personalitAti care s-au ilustrat in demografie si statistica- ne referim Ia dr. Sabin Manuila (1894-1964) si Anton Galopentia (1909-1951)­ne-a convins de uriginalitatea studiilor lor. Comunicarile prezentate r.u acest prilej - inclusiv ale autorului acestor Tnsemn.ari - :m analizat detaliat contributiile acestor doi 1nvafati romani, ceea ce a permis afirmatia eli prin ei demografia era in Europa. Evocarea economistului I.N. Angelescu ( 1884-1930) a scos de asemenea 'in evidenta contributia sa Ia dez,..oltarea demografiei prin acel srudiu referitor Ia miscarea naruralA a populatiei Romiiniei (de fapt, a vechiului Regat), In perioada 1&60-1913. Vo111 remarc.1 c~ studiul este aproape ignorat de cei de astAzi.

Putini 1si amintesc cA dr. Petru Ramneamtu a prezentat ( 1939) prima eslimare a populatiei Romaniei Mari dupc'l o curb:\ logisticrl, ca dr. Paul Pruteanu a intocmit tabele ue mortaiitate pentru principaleie orase mari din Romania.

146 REVISTA OE CERCETARI SOCIALE II 2 / 1996

V.TREBICI

---------

ISTORIA DEMOGRAFIEI ROMANE~TI

Un fapt recent, de ast:tc.hHl\ in cuprinsul altor ~tiintc sociale, este dlt sc poutc de instructiv. A fosr rccditat<1 carte a profcsorului D. Draghicescu, cu tillul ·'Di n psihologia poporului roman" , dupil cditia din 1907. Cu tezc apropiate de celc ale profesorului C.RMulcscu-Motru, cartca ~e impune prin analiza realist~ a 'insu~irilor

sunete$ti ale poporului romfin . Fat:t de exaccrbarea unor calitllti cu care s-au 1ndeletnicit numero$i entuzia$li. incepi\nd cu sem:tnl\tori~tii ~i continuand cu cci din perioada inrerbelic~. D. Draghicescu nu ezitll - ca .si C.R<'idulescu-Motru - sil invcn­tnrieze si dcfec.:tele romanilor, ceca ce ar explica istoria atilt de dramatic<'l a popo­rului rom§n.

''Dcscoperirca" cat-tii lui D. Drll­ghiccscu ~i a tczclor sale i-a sugcrat unui distins escist contemporan s:i se ocupc de ucfcctelc poporului roman pcnlm a cxa­mina ~i a in1clegc ce sc pctrece 'in perioatla de tranzitic. tlcpartajrmd contributia unor factori ~i cvenimentc externe de cca daroratil insusirilor negative ale poporului roman.

Scrierea istoriei unci .stiintc este prin excelenta o opera colectiv:t. Nu ne vom referi Ia lucrilri precum ·•tstoria po­porului roman" sau "Jstoria literaturii romane", obiective funcJamentale ale Aca­demiei Romane. Ne vom opri Ia domenii mai apropiare de demografie . lnstirutul de Sociologic are un sector de istorie a sociologiei romanc$ti care desfa$oara o activit ate sistematica de multi ani. Insti­tutul de Economic Nationala are si el un sector care sc ocupt'l cu istoria economiei nationalc ~i cu istoria gandirii economice.

Experienta acestor institutii ar trebui s<'l con~tituie exemplul unei istorii a c.Jemografiei romiinesti. cu atilt mai mull cu cat numerosi sociologi si economjsti s-au ocupat si c.Je dcmografie. Acest lucru estc valabil si pentru istorici. gcografi. etno­grali.

lstoria c..lemografiei trebuie sa aiM 'in vcderc si is to ria statisticii . Nu spunca un

c..lcmograf francez c;\ slatistica $i demo­gratia s-au m\scut In accea~i zi; ziua pri­mului rcccsl\mfinl al populatici. Chiar dac;1 dcmografia s-a elibcrat din "captivitatea statisticii". dcvcninc.J o disciplina autonoma in ultimele decenii , lcgaturilc sale cu statistica raman foarte slrfinse.

0 condhic idcala pcntru rcalizarea istoriei demografiei romunesti cste exis­tenta unor monogratii. A vem dteva studii cu caractcr monografic. Elc au fost prile­juite mai cu scama de anivers;Irile succe­sive ale infiinlclrii Oliciului Central de Statistic!\ a! Principatelor Romane ( 1859) si organizarc de Directia Centrala de Staris­tica, rn 1969, 1984. Au fost prezentare zeci de comunidlri. s-au publicat numeroase articolc $i studii. Figurile centrale evocate au fosl Dionisic Pop Martian $i lon lonescu de Ia Brad , dccretati "ctitorii statisticii romane~ti". dc$i contributii le lor sunl inegalc. Prin extcnsiune. ci sunt considerati ~i inainta~i ai c.Jemogr}lfiei.

Cercct!rile ue istorie a medicinii au pus 1n cviden1:1 contribulii importanre ale unor medici (ne refcrim 'in special Ia dr. lacob Felix). in care preocup;lrilc pentru demografie sunt remarcabile. Ele dcvin $i mai caracteristice din momentul in care se afirma a.sa-numita medicinli sociala ~i igi­ena publicil. Studiile <.loctorului Gheorghe Bratescu si ale Prof. dr. doc. Victor Sliuleanu pot fi citatc pentru caracterul lor stiintific si actualitatea' tor.

Totu$i o istorie a demografiei ro­m{me$ti nu avem pant\ In prezent. 1ncercrui existll: studiile lui G. Retegan (lstoria statisticii ot'iciale 1859-1916) .si unele tlcscrieri gcnt:ralc (V. Trcbici).

Reactualizarea opcrei Prof. D. Gusti $i a $<.:olii sale n permis evic..lentierea colatcrala a contribuliilor de demografie ale unor rcprezcntanti de frunte ai acestei :)COli.

Yntr-o prima aproximare domeniul rcmaric al demografiei romftnc~ti ar trcbui circumscris La urmALoacele:

a) studii ~i analize pe teme demo-

R E vIsTA. 0 E c E 1\ t ETA R I s 0 t I A l E II · 2 /1 9 9 6 147 V.TREBICI

ESEU

grafice (mortalitate, fertilitate, structuri, :nigratii);

b) teorii ~i doctrine privind popu­latia, fenomenele demografice, (biopoli-lica, eugenie); •

c) politici demografice (luliu Mol­dovan, Gheorghe Banu, Sabin Manuil:l), inclusiv legislatia;

d) politici sociale cu impact demografic;

e) metode ~i modele de analiza $i de estimare prospectiva a populatiei;

f) demografia in invatllrnantul unt­versitar.

Stransa legatun1 a demografiei cu statistica obliga Ia evocarea momentelor importante din is tori a statisticii, cu referire special:i Ia sursele statisticii populatiei {recensaminte, organizarea actelor de stare civilil, anchete).

Este aproape de prisos sa arninrim ca istoria demogtaf,iei romfule$ti va trebui si'l se refere In permanenta la istoria populatiei Romaniei. Atentia acordata de profesorul Gh. Banu - ~i nu numai de el -mortallta~ii generale $i. mai cu seam:l. mortalitlltii infantile se explica $i prin nivelul foarte ridicat al acestora in Romania imerbelica.

Cu Cine ar trebui "inceputa istoria demografiei romane$ti? Cu Dimitrie Ca.ntemir. t1re$te!

Recitirea ·'Descrierii Moldovei"' ofera surprize. ln istoria statisticii ro­mane$ti el este trecut Ia "statistica descrip­tiva" ai carei reprezentanti de frunte au fost G.Achenwall, H.Conring, F.Busching {care a $i tradus In limba germana " Descrierea

•,Moldovei") mergand pana Ia L.Schlozer. De$i demografia fusese "descoperilll" de J.Graunt {1662), eel care, lmpreunA cu W .Petty, avea sa fundamenreze $i statistica. ca disciplina cantitativa ("aritmetica poli­tic;l"), epoca lui Dimitrie Cantemir este do­minatll de statistica descriptivtt. Istoricii. geografii si. mai recent. etnografii au sru­diat aprofundat opera inv:ltatului principe moldovean. Ramane ca ea sA fie inter-

- .. G5 pretatA si din punct de vedere demografic. Ceea ce surprinde in "Descrierea Mol­dovei'' este caracterizarea locuitorilor din Moldova (despre firea moldovenilor. despre obiceiurile lor etc.) cu care prilej D. Cantemir face o distinqie intre Tara de Sus $i Tara de Jos. Fie ctl este vorba de cura­tenie, castitate (pana Ia casatorie). atasa­mentul fata de religie si moralA, D. Cantemir nu i$i ascunde simpatia fata de locuitorii Tarii de Sus. Mai tiirziu, istoricii austrieci ai Bucovinei. in cea de a doua jumatate a secolului aJ XIX-Iea, aveau sa remarce acelea$i trasaturi, fie ca este vorba de un Ferdinand Zieglauer von Blumenthal. F. Wickenhauser sau chiar R.F. Kaindl. Din parte-le, unii istorici actuali ai Buco­vinei, referindu-se Ia mult discutatul "model cultural bucovinean", nu ezita sa-l citeze pe D. Cantemir. Astazi se bucur:1 (in mod justificat) de mare cinste teoria comportamentelor demografice, a mode­lelor culturale, a mentalitatilor ca variabile explicative. D. Cantemir evidentiazil ase­menea modele (m_&i curand "pattem"-uri).

Mai mult, el se refera Ia variabile "ecologice" (calitatea apei ~i a aerului, a aJimentatiei). Reprimiindu-ne orice incli­natie ·'protocronista" , vom spune ca aceste idei merita sa fie puse in evidentA. Gandul ne duce Ia o tendintll recent! constatatA in peisajul demografic al Romaniei: in ultimu ani durata medie de viata se inregistreazli in.' .. Vrancea! Mitul cu influenfa conditiilor economice si a nivelu!ui de trai , favorizand Banatul $i Transilvania, este repus in cauza. 0 sugestie doar!

1n excursul nostru istoric, succint si oarecum impresionist, sa ne oprim Ia personalitatea doctorului C. Caracas. in monografia sa ''Topogratia" (1828) se intalneste o analiza ampla a mortalitAtii, dar si alte consideratii de interes demo­grafic. Dupa stiinta noastrll, un studiu apro­fundat aJ operei "protomedicului" C. Carac3$ i-a fost consacrat de doctorul P. Samarian prin 1935 sau 1936 (se pare, tez:1 de doctorat in medicinA). Cc elemente ar

148 R EVISTA D E CERCETAR I SOC IALE II 2/1996

V.TREBICI

lSlORlA DEMOGRAFIEI ROMANE~TI

dezvAiui demografului de astAzi?! 0 intrebare similara ar putea fi

formulatA ~i Ia adresa lucrilrii monografice a lui N. $u(.i "Notitc statistice". De ea s-au mai ocupat economi$tii, printre ei regre­talul Ion Veverca (1912-1970), fostul asistent al profesorului Virgil Madgearu.

Despre medicii din a doua juma­tate a secolului a1 XIX-Iea care au avut preocupilri ~i de demografie, eminentii istorici ai medicinii roman~ti ne-au dat studii competente. Rmaiine de facut o ana­lizA din partea unui demograf atilt in ce prive$te aspectele demografice, dar si aspectele doctrinare, mergiind paoli Ia conceptia viziind politica sanitad, natalism etc.

~ mai revenim asupra "ctitorilor statisticii romane~ti". Si aici este necesar ca din opera lor sa se .. extraga" elementele demografice.

De putina atentie s-au bucurat economistii J.N. Angelescu si Z. Sc/Jr/Atescu. Studiul introductiv a1 acestuia din urm!i Ia recensM\antul populatiei Vecruului Regat (19 decembrie/1 ianuarie 1913), pe care J-am evocat cu mul" ani in urmli, este absolut remarcabil in ce priv~te folosirea conceptelor si metodelor demo­grafiei (in pUna afirmare in acea perioada).

Un capitol insuficient explorat este ace! a1 participilrii specialistilor I"Omiini Ia congresele intemationale de statistic! (incepand cu 1853), - primul a fost Dionisie .• Pop Martian -, Ia congresele internationale de demografie si ig1enli, Ia congresele lnstitutului International de StatisticA (de Ia 1nfijntarea. acestuia, in 1885). Un studio util ne-a dat matemat­icianul profesor Marius Iosipescu, cu prilejul centenarului ll.S. (1885-1985). Cu aceastli ocazie s-a putut constata ca pentru unii membri romani ai U.S. nu se cunos­teau nici mlicar data n~tetii $i a mortii (cazul Dr. I. Teodorescu care a fost plinA prin 1934 sau 1935 durectorul general al Statisticii genei"ale a statului). Or, Ia aceste congrese ,si" sesiuni membrii romiini

prezentau comuniclri si memorii. Nici dr Leonida Colescu ( 1872-

1950), considerat al doilca ctitor" al sta­tislicii romanesti , nu s-a bucurat de 0

monogratie, d~i meritele sale sunt incon­testabile (inclusiv participarea sa Ia sesiuni internationale).

Perioada interbelica este un seg­ment deosebit de interesant pentru istoria monografiei rom!ne$ti. ti avem pe medicii igieni,sti: IuUu Moldovan, G. Banu (prof. V. Sahleanu i-a dedicat o admirabilA mono­grafie, apilrutli Ja Editura Litera), Sabin Manuila, PetruR!mneamtu. Dar in ce mAsurA se cunosc studiile cu caracter demografic al marelui c!rturar geograf Simion Mehedinti, elevul profesorului Fr. Ratzel? Ne intrebAm: care au fost preocu­plirile demografice ale profesorului D. Ousti $i ale profesorului Virgil Madgearu? Sau cele ale reprezentantilor Scolii de sociologie de Ia Bucure,sti? S-a scris mult despre aceasta, dar un studio de sintezli lip­SC$te piinli acum .. Momentul A. Galopentia este ceva mai bine studiat. Teza sa de doctorat (Leipzig, 1936) marcheazA un punct de cotiturA tn elaborarea demografiei $i statisticii de catre sociologia roma­neasca. Plicat cA panA acum nu avem ver­siunea romaneascA a te"zei sale de doctorat. Unei sociologii traditiona1e ("UberUeferte Soziologie"), A. Ga1opentia ii opune o "informatie a stadiului", in care rolul principal ii revine statisticii (inteleasli mai curfmd ca "statjsticA descriptivll", dar ope­rativli si atotcuprinzAtoare).

Din epoca. se vor retine teoriile biopolitice, eugeniste, aspru - si nedrept criticate - dupA 1948, sub etichetarea de "rasiste". Sli mai retinem ideile generoase de ",stiintct a na(lunii", "pedagogic a natiu­njj", "s:tnll.tatea poporoJuj roman". lnvitatia Ia militantism, adresata. unor ~tiinte sociale, este de asemenea caracteristica. acestei pe­rioade, i n care analfabetismul, bolile so-­ciale {tbc $i pelagra, mai ales). mortalitatea infantiHi foarte ridicatl!: (aproape 200 decese infantile Ia 1000 nAscuU • vii) nu

REV I STA DE CER CETARI SOCIA L E II 2/199 6 149

V.TREBICI

ESEU

puteau Hisa indiferent pe omul de 11tiintA. Ar ti de amintit si studiile lui A .. Claudian si S. Diamant pe tema ~limentatiei

("rationaie") a poporului roman. Atatea idei noi 11i-au facllt aparitia

in perioada interbelic<'i (asistenta sociala sau geopolitica) care lsi ll$teapta cerceta­torii de astazi ca sA Je puna in evidentcl.

Fiind vorba de "note" si "impre­sii" nu vom stArui mai mult asupra perioa­dei amintite, dar vom spune cateva cuvinte despre predarea statisticii si demografiei 1n tnvatrunant. Daca statistica devenise obiect de lnvcltrunant Ia Academia de 1na1te Studii Comerciale si Industriale, apoi Ia Scoala de Statistica, condusa de profesorul Octav Onicescu, cu demografia lucrurile s-au petrecut ceva mai tiirziu.

Prin anii 1931-1936 ea a lnceput sA fie predata de dr. Sabin Manuila Ia scoala de statisticlL Mai tar-ziu, prof. Gh. Banu o va lncorponrln cursu! de medicina sociala, Ia Facultatea de Medicina a UniversitAtii din Bucuresti. Pana atunci apclrusera manualul de statislica allui N.St. Georgescu-Roegen (1933) si eel de sta­Listica a populatiei, al lui Petru Ramneamtu (1939), ambele Ia zi cu achizitiile cele mai recente ale discipline1or amintite pe plan international (statistica anglo-saxona si biometria americana). Din 1941 fiinteazfl Institutul de StatisticA, Calcul si Notariat Ia Facultatea de Stiinte a t:niversitatii din Bucuresti (director: Octav Onicescu). Este locul sa amintim ca informat.ia culeasa Ia Recensrunantul general din 1930, publicata In noua volume. a j ucat un rol tnsemnat In progresul statisticii si demografiei.

Referindu-ne in permanentl1 Ia Europa, \a evolutia intemationala a sta­tisticii si demografiei, este permisa 'afir­matia ccl in perioada interbelica au' apc'lrut destule dovezi de integrare europeanli a celor doua discipline.

Perioada de dupa 1948 ofen1 nu­meroase zone necercetatc . Involuria statis­ticii si demografiei este e\'identa. eel putin in anii 1950 si prima parte a deceniului

1960. Ideologizarea lor . dupa modelul sovietic este una din aceste cancteristici. latA cateva exemple. ln anii 1943-1954 in U .R.S.S. s-a dezbatut aproape nelntrcrupt daca statistica este o stiinta sau metoda, iar daca este stiinfli care este domeniul ei $i metoda pe care o foloseste. Aceastcl dis­puta., uneori cu aspecte dramatice (unii statisticieni sovietici au avut de suferit), a avut ecouri si in Romania. Era perioada luptei irnpotriva formalismului :natematic, a obiectivismului burghez si a ploconirii fata de occident. Cel mai mull a avut de suferit metodologia statistica. 0 exceptie notabila a pferit statistica matematic~. nu insli si interpretarea probabilista.

Am aratat 'in alta parte JVataruriJe demografiei. tnlocuira cu statistica popu­latiei. tema ei centrala era smdiul ·•tegii populatiei". dupa modelul lui Marx in polemica acestuia cu Malthus. S.l amintim eel in acesti ani o teza de doctorat "demon­stra" ca statistica populatiet facea inutila demografia, dupa cum marerialismul istoric era stiinta cea mai cuprinzatoare eliminand de plano sociologia. 0 alta teza de doctorat se ocupa numai de "legea populatiei In socialism". Cate form ulan ale faimoasei "legi" nu au fost propuse in acei ani. i n U.R.S.S. dar $i in Romania! De­mascarea caracterului "burghez" si "reac­~ionar" al demografiei interbelice era o alta "sarcina": erau vizati in special 1. Moldovan , Gh. Banu, S. M::muila, P. Ramneamtu.

Statutul sociologiei si al demo­grafiei avea sa fie recunoscm Jbia dopA 1965. Perioada 1966-1989, mai bine cunos­cutcl (cei mai multi i-am fost .:ontempo­rani), poate fi descrisa mai dotumentat, s­ar putea folosi ca reper istoria doctoratelor cu teme demografice. Se va :emarca eli subiectul preferat au fost prognozele demo­grafice si raportul dimre economie si populatie (teoriile si modele!e cr~terii economice) . Totul tratat in lumina con­ceptiilor P.C.R. , inclusiv in ceea ce priveste obiectivele cantitntive .1le politici i

150 • REVISTA D E CERCETARI SOCIALE 11 2/1996

V.TREBICI

ISTORIA DEMOGRAFJEI RDMANE$Ti

demografice. a$a cum au fast ele formulate 1n 1974.

0 istorie a demografiei romanesti ar tcebui s4 ia in considerare si contributiile altor stiinte care au en obiect de srudiu popula~ia si fenomenele demogr.tfice. Penau perioada I 948-1989 vom retine deo­camdatl\ trei din acestea.

Acruariarul (matematJcn nsigwi­rilor de viata,) a fost bine reprezentata prin ca{iva matematicieni. tncepand cu M. Sa~eJeviti si Pantazi, si continuiind cu Gheorghe Miboc. Le datornm In primul rand tmelele de mortaiitate, prima penau anii I 899-190 1 : "T ratarul de matematici acruariaJe" al profesorului Gheorghe M.ihoc ( 1943) rantline o lucrare remarcabil<\ pentru timpul sliu. Dac~ se va reusi crearea unei serii "Restituiri", cartea s-ar cuveni reedi­tata, cu un srudju critic.' ln aceea$i ordine aminti~ modelul dem~conomic al profesorului Octav Onicescu si ~lihai

Botez. o 1ncercare teoreticll care nu a avut un ecou prea mare in dndut speciali~lor. Cateva srudii privind teoria matematicA a riscurilor competitive tn domeniul mormJi­t<ltii sau cele de analizA biometrica ar merita sa fie consemaate de istorici. E'<istn chinr un ·'grup national de biometrie" afiliat Ia socie~tile intemationa1e.

Istoriografia din ~ara noastrl\ $i-a orientat atentia spre demografia isrorica, curind dupa constituirea acesteia. prin anii ·so. in varianta sa modem! (L. Henry. HoJJingsworth, Eversley). Cele dOua ..:en­tre, de Ia Cluj (prof. Stefan Pascu) si de Ia Bucure$ti (prof. Stefan Ste~escul au desf.i$urat o activitare, pe plan national si international. care se cere atent examinat:l.

Geografia are o ramur:i intirulnt4 "geografia populapei $i locaJiUitilor'' C1.Te~ in perioada amU:ttita, a desf~urat o acttvt­tate sustinotl (tratate, manoale, atlase geo­grafice, srudii). Au fast abordate probleme precum: distributia teritorial4 a populatiei, migratia intemA, urbanizarea, tipologia o~lor si satelor. Si aici. o analiz:t criticll este absolut necesarn. Strlins legau de

geografie este etnogmfia. ale cilrei contributii, de mare interes pentru demo­grafie. nu pot fi ignorate ca si cele antro­pologice.

Caracterizarea globala a perioadei 1948- L989 este o operatie dificila $i de mare mspundere. Putem sa ne imagim1m pe istoricul de maine, sA spnnem, din anul 2050, care ar analiza aceasta. perioada. pentru a-i asigura spatiul cuvenit in istorb demografiei roman~. Beneficiind de o retrospedicv<'i convenabiJii. el ar tcebui sa recurg<'ila o hermeneurica care s:'i-i perrnita sA d.iscearna ex.istenta unei gindiri dub/e. pratticarA 1o perioada amintitA. AJtfel spos ar trebui s<\ discearna materialele cu caracter encomiastic de cele care au avut un caracter $tiint:ifit. I-ar fi fost de folos o istorie paraleiA, de genu! faimoasei "Istorii secrete" - .. Anecdote" (in greceste) sau "Historia arcana·• (In latina) - a istoricului bizantin Procopius din Cesarea {sflitlitul secolului al v-lea pana. la 562). Cat de diferite sunt portretele impl\ratului Justinian, $i, mai ales ale Teodorej , 1o is tori a secreta a ·lui Procopius fa{A de cele ce apar in lucrarile publkate de istoric, i n timpul vieW lui Justinian! Istoriografia uJterioarn a trebuit sa depunA un mare efon pentru a stabili adev!rul (aW cat poate fi de obiectiv! aceastl't magistra vitae!).

Sitna{ia din demografia roma­neasd oferli mult prea multe exemple pentru a fi nevoie s!i alegem unele pentru ilustrnre. Unul si ace13$i autor putea sa se entuziasmeze peotru politica natalistA a lui Ceausescu, s-o fundamenteze "teoretic'' si in acel3$i timp sA prezinte rezu1tate1e unei anchete. intr-un spirit obiectiv .

De mare uti1itate ni !ie pare eli viitoarea "lstorie a demografiei rornanestf. sil cuprinda $i "medalioane" pent:iu prota­goni$tii ci. A$1 cum G. Calinescu in a sa "Istorie a literaturii romao~ti" nu i-a omis pe poetii "minori", tot 3$a si istoria noastr3 nu ar trebui sA ignoreze pe cei care, intr-o mastlrl1 sau alta, au avut contributH Ia demografie. in fond, din aceasta miscare de

REVISTA DE C ERCETARI SOCIALE II 2/1gg8 15 1 V.TREBICI

ESEU

1dcJ se reconstttu1e istoria demografiei romane~ti. Nici macar aspectele neg:uive nu trebuie uitate. Este vorba, in ultima analiz~. de mentaltt<lti. percep(ii, atitudini, putand interesa psuhologia sociala, poli­tologia. Mai mu!t. ele ne-ar putea ajuta s~ intelegem ce se petrece In perioada de tranzi~ie. Demografia romaneasca are ~i ea particularit:lti in aceasta perioadi1. Descri­erea si analiza ei in anii 1990-1995 au nevoie de un subcapitol In istoria demo­gr:lfiei romanesti.

Dac~ luam numai exemplul socto­logJei vom ..:onstata o puternicil relansare a acesteia dupa 1989. Este adev:lr:lt c~ ea are alta traditie, s-a bucurat si inainte de alt starut, iar generatia tinerilor sociologi, aparut~ in anii 1970-1989. cu buna pregatire teoretica si metodologica, s-a purut at1rma plenar dupa 1989. Continui­tatca se asigura prin inva(amiintul uni­versitar a1 sociologiei, organizat dupa pnnc1pii moderne.

Cu demografia lucrurile au evoluat astfel. Sursa potentiala de cadre a ramas invat:lmantul economic concentrat Ia Academia de Studii Economice. Consta­tarea cea mai dezolanta este aceea ca dintre ab~olventii Academiei de Srudii Econo­mlce din ultimii ani ai regimului totalitar panel astazi aproape nici unul nu s-a onentat spre demografie, exceptie facand cei ce s-au lndreptat spre "demo-econo­mir!··. Din partea demografilor care au activat pan~ In 1989 - judecand dupa publica(ii - nu s-au inregistrat semm; de re!ansare. desi noile conditii devenisero favorabile .

Am analizat in alta parte aceasta siruatie. CJ.rti au apArut putine; numarul articolelor pe teme de demografie s-a imputinat.

Si aceasta. tn conditiile in care a crescut considerabil informatia statistica, iar pe de alt~ parte, evolutia demografica, cu unele aspecte evident negative, reclarna atitudini clare nu numai din partea facto­rului politic ci si un interes sporit din partea

comunit~tii stiintifice. Vom repeta precizarea ca judecatile de mai sus nu se refera Ia discipline precum demografia istorica sau sociologia populatiei. Para­doxal. nu vom intruni pilna acum schitarea unei teorii sau doctrine care sa explice avantajele sau dezavantajele unei populatii stationare, in crestere sau In declin (cazul Romfuuei in anii 1990-1995). Despre o pledoane natalista nu poate fi vorba: amintirea politicii ceausiste este inca prea vie. Este adevdrat, formularea unei teorii si cu at.at mai mult a unei politici trebuie sA se sprijine pe o analiza complexa. cuprinzii.nd si una cauzahl, obiectiv diticil de realizat. Exist<l unele prognoze demografice pemru urmatoni 25-30 de ani care permit eel pu(in estimarea unor consecinte economice si sociale die evolutiei demografice progno­zate.

Viitoarea 1storie a demografiei ro­mane~ti ar trebui sa ia In considerare si recolta obtinuta cu prilejul numeroaselor colocv1i si simpozioane regionale, ale cdror comunicari au fost in mica mclsura publi­cate. Or. Ia aceste manifestihi. departe de ingerinta centrului, s-au prezentat comuni­cilri. uneori sustlnute de anchete si studii locale care prezinta eel mai mare interes ~tiintific.

Fiindca vor fi evocate multe nume ale celor ce au contributii Ia demografie, ou este de prisos sd atragem atentia asupra caracterului ctaunator al hagiografiei. ExistA. din pacate, foarte vie propensiunea de a ex alta unele personalitati, de a le atribui merite pe care nu le-au avut. S-a vorbit cu un anumit prilej ca X este ·•creatorul scolii romanesti de teorie a re­gresiei statistice". ca "modelul demoeco­nomic aJ lui X este prima incercare pe plan international'' etc. Comparatia cu demo­grafia europeand. cu a (Arilor vecine Romamei trebuie sc1 actioneze in perma­nenta impotriva unor asemenea tendinte.

Cum lucrarea propusa este de mare 3.rnploare si de lunga durata, elabo­rarea !.!nor monografti este de cea mai

152 • REVISTA DE CERCETARI SOCIALE II 2/1996

V.TREBICI

ISTORIA DEMOGRAFIEI ROMANE$Ti

evident:i utilitate. S-ar putea sugera acrualilor doctoranzi - numArul lor este 'in cre~tere In ultimii ani - s!-$i aleaga ca subiecte pentru tezele lor de doctorat anurnite subperioade din istoria demo­grafiei, de Joe sau insuficient studiate, sau anumite figuri care rise<\ sa fie date total uiti1rii. Ne gandim. de pildl1, Ia dr. D.C. Georgescu (1904, !974), colaborator al doctorului S. Manuila, cu remarcabill'l activitate In cadrul scolii prof. D. Gusti, Ia ing. Ion Veasnicov (1903-1984), cu valo­roase studii privind migratia internl1, Ia ing.

Adrian Nichiro (1903-1981 ), cunoscut ca ''tatal recensll.mintelor''. pentru studiile sale privind minoritatile emice, sau Andrei Csillag, fostul redactor-sef al "Revistei de Statisticli", care a fl1cut mult pentru cunoa~­terea istoriei demografiei romane~ti.

Fiind 1n stadiuJ de proiect, "Istoria demografiei romanesti" va sta.mi un cert interes, va beneficia de multe sugestii ~ va gasi enruziasti (dar si benedictini) care sli-~i investeasca pasiunea $i competenta in inftiptuirea unei opere de importan(A nationalli.

R E v I s ~ A D E .c E R c E T A R I s 0 c I A L E II 2 / 1 9 9 6 15-3 V.TREBICI