Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomdnieiLenglet du Fresnoy, Nicolas Istoria filosofiei hermetice /Nicolas Lenglet du Fresnoy; trad.: Gabriel Avram ;

pref.: Bogdan-Mihai Mandache. Bucureqti : Herald,2017ISBN 978-973- I I l-650-lL Avram, Gabriel (trad.)lI. Mandache, Bogdan (pref.)

I

Nicolas Lenglet du FlesnoyHistoire de la Philosophie hermdtique. Accompagnde d'un calalogue raisonn|des ecrivains de cette science. Avec le veritabite philalcthe, Reyu sur lesOriginaux, P aris, 17 42.

NICOLAS LENGLET DU FRESNOY

Traducere din limba ftancezi:

GABRIEL AVRAM

CuvAnt-inainte:

BOGDAN-MIHAI MANDACHE

EDrruRA {f[ HnneroBucureqti

Cuprins

Cuvint-inainte: Continuitatea tradiliei hermetice 5

Prefali 12

I. Filosofia herrneticdi reprezinti deopotrivi o epocd a nebuniei

gi i inlelepciunii umane 19

II. CAt de veche este gtiinfa hermeticd 20

III. Copiii lui Noe iqi impart pracLicarea artelor 9i a gtiin{elor 20

IV. Filosofia hermetic[ la egipteni 21

V. Povestea lui Hermes, sauMercur Trismegistul 22

VI. Moise face cunogtinld cu gtiinla hermetici 25

VIL DacX Sffurtul loan Evanghelistul a avut cunoqtinli

despre gtiinla hermeticd 27

VI[. $tiinla hermetici in China 28

IX. Filosoful Democrit deprinde gtiinla hermetici 28

X. $tiinta hermeticd se pistreazd gi se transmite

ln cazul egiptenilor

XI. $tiinla hermetic[ a grecilor

XII. Istoria lul Synesius

XIII. AItt alchlmiqti greci; decadenfa filosofiei hermetice

XIV Filosofie hermetic{ este dispreluitd de arabi

X\r. Arablt lncep sd se intereseze de studiul qtiinlelor

XVL $tltsshtrmcticd trece in mdinile arabilor

XVII. $crtrr{lc lul Geber despre gtiinta hermeticd

32

34

35

42

45

47

48

49

XVIII. Analiza lucririlor alchimice ale lui Geber

XIX. $tiinla hermetici este dezvoltatl in continnare

de citre arabi

XX. Pustr-ricul Morien invafi, practici qi predlfilosofia hermetici

XXL in ce epoci au triit Adfar, Morien si Calid

XXIL Avicenna practicd, filosofia hermeticir

XXIII. Filosofia hermetici trece la popoarele latine

XXIV. Roger Bacon, unul dintre primii savanli care

s-au oclrpat cu gtiin{a herrneticiXXV $tiinfa hermeticl practicati in alte liri

Albert cel Mare

Sldnlut Toma d'AqtinoAlain de Lille

XXVI. Arnauld de Villeneuve

XXVII. Raymond Lull face cercetiri in domeniulqtiin{ei hermetice

XXVIIL Cronologia ciLlirtoriilor lui Raymond LullXXIX. Papa Ioan al XXII-lea se indeletniceqte

cu gtiin{a hermeticiXXX. Jean de Meung scrie lucriri despre practica

gtiin!ei hermetice

XXXI. iean de Rupescissa, cilugir franciscangi filosof herrnetic

XXXIL Nicolas Flarnel, filosof hermetic

XXXIII. Perfeclionarea qtiinlei hermetice in Italiagi in Anglia. Experimentele lui |ohn Crerner

XXXry. Shtutul gtiinfei hermetice pAni in secolul al XV-lea.

Basil Valentin gi Isaac Olandezul

XXXV. Bernard Tr6visan

XXXVI. $tiinfa hermetici este in continuare cultivatlin secolul al XV-lea

lacques Coeur

XXXVIL AI[i alchimiqti din secolul al XV-lea: Norton, Ripley,

cardinalul Cusanus gi Trithemius

51XXXVIII. Evolulia qtiin{ei hermetice in secolele al XVI-lea

qi al XVll-leaGiov anni Aur eli o Au gur el lo

H e inrich Cor n el i u s Agr i P P a

XXXIX. Paracelsus

Georgius Agricola

XL. Denis Zachaire

XLI. Englezul Edward Kelley

XLIL Setolul al XVI-lea, alti alchimigti

lean-Baptiste Nazari

Thomas Erastus

Blaise de Vigenire

XLIIL $tiinla herrnetici in secolul al XVII-leaCosmopolitul

Michael Sendivogir.ts

XLIV. Scrisoarea domnului Desnoyers, secretarul prinfesei

Maria Gonzaga, regina Poloniei, sofia regeltri Vladislav

XLV Viata lui Sendivogius, baron polonez, scrisi dg

un german care a fost altidati avocatul lui 168

XLVI. Despre fralii rozacrucieni 174

XLVII. Filosofia hermetici practicat[ in secolul al XVII-lea 180

XLVIII. Francezii continud si practice Eiiin{a hermetici

in secolul al XVII-lea 183

XLIX. Englezii se implici puternic in practicarea

qtiinlei hermetice

L. Eyr6n6e Filaletul

LL Alli alchimigti germani din secolul al XVII-lea

LlI. Olatrs Borrichius

LIII. Giuscppe Francesco Borri

LIV. Starea itcttrali Lr qtiintei hemretice

$tiinlu lu't nrctittl itt r\frict

$tiinlt I n' rtr trl irtl i t t ( ) tt't itr

$tiinfu I n' r tt r t irrl i t t rl t t tt r itu

$tiinfu hartrtalit d itr l'ttropt - Augliu

$tiinla lutrttutlir:t1 irr lhtntlttr I:rutln

$tiinfu hcrnu'liri itt littntlttr ()lttrtdu

53

56

60

61

64

66

69

69

74

75

76

79

94

97

99

104

105

111

tt4116

t22t23

t29

132

r32134

135

r37

138

147

150

150

151

ls3t54t54157

159

187

189

t92195

r97205206

206

206207

208209

$tiinla hermeticd in Europa - Germania

$tiinla hermeticd in Europa - Italia g Spania

Felurilele condi\ii care au contribuit odinioard la practicarea

Stiinlei hermetice

Clerici chimisti

LdLugan chimt$ti

Cronologia celor mai celebri alchimisti pi practican{i

ai filosofiei hermetice ' i

Inainte de Isus Cristos

Dupd Isus Cristos

Not5, despre autor

2092t0

2Lt2r22r2

213

2r32t5

235

Prefatlt

o Istorie a Filosofei Hermetice,pe care o ofer astdzi cititorilor,nu a rnai fost alcatuita pAnd acurn; dar nu trebuie s6 ne mirim.savantii care se ocupi cu cercetarea Istoriei dispre{uiesc, cu temei,tot ceea ce are legdturd cu aceastd qtiintd, iar filosofii ocupa{i doarcu domeniul lor de activitate neglijeazi Istoria gi anestecd epocile.S-a creat o mare confuzie in ceea ce-i priveqte pe Geberr, pe Filaletr,pe Hermes, pe Cosmopolit3 - totul la acegti autori a fost arnestecat.

'Jabir ibn Haryan, iatinizat Geber (cca 721_Bl5), a fost un celebruinvifat de origine arabd sau persani, care a adus o contribufie substanfialila dezvoltarea culturii islamice. printre multipiele sale preocupiri puiemenumera: chimia, aichimia, astronomia, astrologia, ntosofia, farmacia,medicina. (N. fr.)

'zFilalelii (cdutdtorii adevirului) reprezinti in francrnasonerienumele dat Ritului filalelilor. Acest regi'r de masonerie filosofici saumistici este infiinfat in 1773 de citre charles-pierre paul, marchiz deSavalette de La'ges, in sAnul Lojii priete'ii reu'i{i, qi a funcfionat pini Iamoartea fondatorului, in 1797. intrucdt uutorul folosegte aici singularul,este posibil ca persoana dese'rnati sd fie ori Eugd'e phiraldihe (unpseudo'im al iui rhomas vaughan), ori'Eyrd'de philalethe, arnbil autoride tratate hermetice. (N. fr)

3 cosmopolitul este un autor de tratate alchimice, fi'd vorba, pro babii,despre Alexander sethon (mort in r 603) sau despre Michal Sendivogius(1566-1636), discipolul siu, care i-ar fi uzurpat pseudonimul . (N. ir.)

Istoria filosofiei hermetice

Pentru unii cercetatori, nici nu urai conteazd iu ce secol trebuie

si situeze aceqti Artigti celebri, ci doar s[-i imite 9i sa-i urmeze in

lucririle qi nebuniile acestora.

Dar, fiind mai pasionat de istoria acestei parli a filosofiei

decAt de Filosofia in sine, arn creust cd pot si risc si alcdtuiesc acest

eseu ca pe un Preambul al unei Opere mai mari, la care am lucrat

multi vreme; este vorba despre Istoria FilosoJiei, a Filosoflor Si a

opiniilor acestora. Am petrecut agreabil un timp de reculegere, in

care oricare altul s-ar fi plictisit.

Poate cd se va splllle cd nu am aprofundat cum se cuvine

subiectul de care m-am ocupat gi c[ a9 fi putut inc[rca lucrarea

cu un mare numir de citate greceqti 9i latinegti, care le-ar fi plicut

savanlilor gi care ar fi obosit persoanele cu alte gusturi, dar am

spart gheala gi sper c[ intr-o zi cineva va duce la bun sfArgit ceea ce

eu <1oar am schilat in aceste pagini. Las altuia n-rai abil gi mai harnic

pldcerea de a plictisi cititorii cu compilalii de citate; cit despre

mine, eu md mullumesc si instruiesc oamenli qi si o fac intr-o

manier[ limpede gi succinti - de aceea, am oferit referinle doar

atdt cAt am crezut cd este necesar. Daca nu am amintit suficiente

lucruri pentru a fi pe gustul savanlilor, in schimb, am spus destule

pentru oamenii obignuili, care nu se vor supara sd-i cunoasci pe

acegti ilugtri nebuni care s-au rltacit pe tot felul de cii 9i a c6ror

istorie am scris-o aici.

Lucrarea mea esle alcltuiti in aqa fel incAt sd se poatd distra

diferite categorii de persoaue. cel care are obiEnuinla de a cunoagte

particularitilile, firi a se adanci in prea rnulte lecturi, va descoperi

in primul volum gi in prima parte a celui de-al doilea tot ce i-ar

putea satisface curiozitatea. Va descoperi aici ceea ce nu cunogtea

sau despre care nu avea decdt idei confuze, sau poate niciun fel de

idee. Va descoperi, nu fbrd mirare, cd nici cei mai inlelep{i oameni

l3

Nicolas Lenglet du Fresnoy

nu au fost scuti{i de viciile cer mai des i'tilnite printre muritorii derind, cum ar Ii curiozitatea Ei ldcomia.

Filosoful dezinteresat vrea si pitrundi tainere 'aturii

gi si odescifreze pana in cere mai mirunte detalii. vrea s6 qtie ceea ce artapoate adluga naturii. Atunci cdnd rdmdi intre limite rezonabile, nuai c'rn sd fii blamat, mai pulin atunci cAnd artistul nesdbuit incearcdmai degrabl si descopere puterea naturii gi a artei, decit si_gi satii_faci propriile dorinfe. Dar in prima parte a lucrdrii noastre vornvedea ce pedepse le-a aplicat providenla celor care au dat dovaclide ldcomie, prin imensele nevoinfe 9i egecuri care li s_au inttmplat.zgdrcitulpierde adesea totur, cici vrea si oblind totul. Nu cunoscvreo pedeapsd mai mare.

DacI vom observa cu atenfie, vom vedea ci cel care s_aliudat ci a reugit in Marea Operi Hermetica nu a fost nici elscutit de griji. $i el a avut parte de pedeapsd. Aqa au stat lucrurilein cazul lui Tr6visan, care a lnuncit vreme de gaizeci de ani laopera sa, pentru a se bucura doar doi_trei ani; sau altii _ precumzachairet sau Filaletul - au fost constrAnsi sd se autoexileze dinpatria lor. A fi intotdeauna fugar 9i rnereu cu spaima in suflet;a ciuta neincetat libertatea, flri odihnd; a te separa de socie_tatea umand si a te priva astfel de una dintre binefacerile pe careDumnezeu i le-a ldsat omului _ iati cdteva dintre peclepsele cepot surveni. Vae soli, vai de cel singur, este o vorbd din Scripturi,vorbd care a reprezentat conditia sau statutul acestor filosofi, cares-au luat la tra'td cu destinul qi care au cdutat sd pitrundd taineleqtiinfei. Iatd pedepsele la care au fost supugi.

rBernard Trevisan (1406-1490) a fost un alchimist itarian. DenisZachaire (1510-i556) gi-a cheltuit intreaga avere pentru a descoperipiatra filosofali Ei eiixirul viefii. (N. fr)

14

I s t ori a filo s ofiei herm etic e

Dar cei care, flri sI munceascd' au profitat de opera altora

prin lucrdri adevirate sau false, au fost oare mai fericifi? Mai intot-

deauna ii vedem murind in condilii funeste; poate nu atAt din

cauza rdutdfii oamenilor, cdt din pricina propriilor gregeli' Este o

dovadi sigurd cd Providenla nu a asociat soarla ornului la aceste

lucriri extraordinare, pline de curiozitdli; cerul ne-a fburit aqa incit

si ajungem la descoperiri pe cii mult mai simple 9i mai bdtdtorite'

Asupra acestui lucru trebuie sd mediteze orice om de bun-sim! 9i sd

se pronun{e asupra faptelor istorice intAlnite itl lucrarea mea.

Al doilea volum este destinat unui alt tip de personaje. Am

crezut cd Filosoful nebun gi curios mi-ar fi recunoscitor ci ii <lfer

povestea Filaletului, aqa cum ntl a apdrut vreodati nici in latini, nici

in francezl. Cred c[ aceqti artiqti nesdbui{i vor profita de aceastd

poveste. Dacd ag fi considerat cA le fac plicere, a9 fi adiugat nu

doar operele acestui alchimist, ci le-ag fi hso{it de un mare numdr

de detalii asupra operaliunilor {bcute pe metale, toate extrem de

curioase gi de utile despre ceea ce poli se ob$i, unele dintre opera-

liuni fiind mai cunoscute prin efecte decdt prin proceduri. Poate ci

voi oferi gi lucrul acesta, dacd voi vedea ci mi se va cere.

in s{hrgit, al treilea volum le va face placere spiritelor care

au un alt caracter. in secolul in care triim se citeqte cloar super-

ficial, dar toati lumea vrea sd gtie cel pulin titlurile multor cdrli'

Existi unii ambiliogi care vor si gtie cdt de rare sunt unele lucrdri

pentru a-gi impodobi cu ele biblioteca, aqa cum ar proceda cu niqte

bibelouri gi porlelanuri. Unii cauti s1-9i cAgtige bunivoin{a celor-

lalli pentru a reugi mai bine in viald; alpi cunosc chiar 9i operele

scriitoriilor de duzind, Pentru a-qi lua in societate aere de savanfi

atoategtiutori, spunAndu-le ceiorialli: ,,Ah, nu-l citili pe lsta, e un

autor mediocru; citili-l pe celdlalt, aqa cum am fbcut eu; e bun' sunt

mullurnit de el, in timp ce pe acesta nu vd sfbtuiesc sdJ citili, dar

t5

Nicolas Lenglet du Fresnoy

noroc ci am aflat gi gtiu sx rni fe'esc..i'Iati care este g'stul seco-lului nostru! Ei bine, il voi satisface in lucrarea mea.

Omul montlen va fi deci incAntat de istoricul pe care-l ofer involumul de fafr; Artistull vamedita addnc asupra celui de-al cloileavolum, iar cel curios in materie de cir{i nu-gi va opri atenfia decdtasupra celui de-al treilea volum.

Ca sd nu omit tot ceea ce poate fi plauzibil in acesti Istorie,am sfdrsit prim'l volum cu o cronologie a ArtiEtilor (alchimig-tilor) celebri, adici arn oferit o listd a celor mai de seamd visdtoripe care umanitatea i-a cunoscut. Dar, mi veti intreba, de ce sd puio cronologie la sfirqitul u'ei Istorii bine ordo'ate din p'nctulde vedere al timpurilor? Nu ar fi oar-e o repetitie? Nu, nu este. Nuto{i alchimigtii meriti sr intre in cuprinsur istoriei rnele, cici aciesea

avem de-a face cu personaje obscure, gterse, ale cdror opera{iunifxcute in secret in vreun laborator nu au fbst cunoscute decAt clupimoartea lor' i' timpul viefii nu.s-a stiut nimic despre acestea, desprecit de reusite au fost rezultatele. in lucrarea mea, nu i-am amintitdecAt pe cei mai cunosculi dintre aceEti alchimigti, iar informa{iilepe care le-am oferit sunt de obicei sigure; ba chiar am avut grijdsi atrag aten{ia atunci cdnd am avut dubii asupra unor informafii.Aceasti Cronologie se raporteazi la Istorie, la fel cum Istoria pecare o ofer aici se videgte a fi completati. de cronologie. Reprezintiun fel de rezumat al lucririi mele, care trebuie si fie luat in searnifie prin vechimea gtiinlei alchimice, fie prin numele personajelorenumerate. Cred cI unii vor fi incAntafi sI descopere, dintr_oprivire, ci. a existat o traditie neintrerupti.. Aceasti Cronologie

, tin cazul de fa(i, termenul ,,Ar:tist'] care se va repeta de_a lungul

lucririi, trebuie acceptat cu intelesui ,,Alchirnist", ceci alihimlgtii erau*ceicare practicau arta transmutdrii metalelor. De aceea, in continuare, vomtraduce acest termen prin ,,Alchimist". (N. tr.)

t6

I stori a filo s ofiei hermetic e

poate servi chiar unei ordoniri cronologice a epocilor, a tuturor

clrlilor acestor alchimigti iluqtri gi vizionari'

Acum este timpul si spunem citeva cuvinte despre etimologia

qtiinfei alchimiei, a c[rei istorie o voi relata. Trebuie s[ observdm

c[ existi doui feluri de Chimie: una inleleaptl, ralionali, necesari

pentru a fabrica remedii utile pentru toate lucrurile din naturl'

fbrl a lisa deoparte metalele sau rnineralele; alt termen este cel

dat Chimiei nesibuite, dar care este mult rnai veche qi cu ajutorul

cireia alchimigtii i9i imaginau ci pot transmuta metalele irnper-

fecte in metale pure 9i perfecte. Prima gtiinli gi-a plstrat numele

,,Chimie'l iar celei de-a doua i s-a dat numele ,,Alchimie'l Dar de

unde ne vin aceste nutne? Oare etimologia ii pune in incurc[turi

mai pu{in pe filosofi decAt pe filologi? O parte dintre cei din urml

au zis ci termenul Chimie ar deriva din numele lui Cham' fiul iui

Noe, despre care se zice cd, a practicat aceastd qtiinli in Egipt qi

care a dat chiar numele acestei plr{i a Africii, clci in Scripturi este

<lenurniti Jara lui Cham, Terra Cham, Tentoria Cham; iar aceastl

provincie a fost numiti multi vreme Chemia, la fel ca qtiin{a despre

care vorbim. Dar aceasti tradilie este cit se poate de ancestral[' aga

irrclt nu ag pune mare temei pe aceastl etimologie' Allii cred cl ter-

menul provine fie dintr-un cuvdnt grec, care inseamni ,,a topi'] fie

dintr-un altul, care inseamni ,,a extrage", pentru cd, pe de o parte,

Chimia se ocupi cu topirea metalelor, iar pe de altl parte, cu extra-

gerea esenlelor din corpurile cele mai dure, ch ajutorul focului; de

aceea i s-a mai dat deuumirea Pirotehnie, adici arta focului, dar 9i

denumirea Spagirie, care inseamni tot a extrage'

S-a ciutat, de asemenea, qi etirnologia termenului Alchimie' Nu

voi povesti aici cum au incercat unii ignoranli si afirme ci termenul

vine de la un rege numit Alchimin, care, zice-se, ar fi fost inventa-

torul gtiin{ei, rege care, de altminteri, nu a existat niciodatS. Aceste

L7

Nicolas Lenglet du Fresnoy

etirnologii trebuie ldsate tot pe seama alchirnigtilor de duzind, care

gdndesc ;i aclioneazi la fel de prost. Toatd lumea gtie astitzi cd

arabii au luat de la gfeci qi qtiinla, qi denumirea ei, au conservat-o,

addugdndu-i doar silaba Al, care se intdlnegte deseori in gramatica

lor, pentru a conferi un plus de energie lucrului pe care doreau sd-l

infbptuiasc[; adicd gi-au dorit un fel de chimie fundamentala, la fel

cum Al-Quran reprezintd pentru ei cartea fundamentald.

Aceastd ramurd a chimiei a primit gi numele $tiinfa, sau

Filosofie Hermeticd, de la numele lui Hermes, un stravechi rege al

Egiptului carie a fost initiatorul acesteia sau care s-a ocupat cel mai

indeaproape cu practicarea ei. A mai fost denurnita gi Chrysopee,

qi Argyropee, cici se ocupa cu fabricarea aurului qi argintului, sau

chiar Metalurgie, intrucdt opera cu ajutorul metalelor. in fine, vechii

greci, care au practicat-o, i-au dat numele,,$tiinln divinf'sau,,Artisacrf' - {bri indoiald, pentru a atrage aten{ia asupra faptului cI ea

nu trebuia nici divulgatd, nici profanatd, nici pusi in mAinile popo-

rului. Astfel, anticii au fbcut din alchimie un tnare mister, vorbind

despre ea doar in termeni alegorici, la fel cum vorbeau despre mis-

terele care aveau legdtura cu religia sau divinitatea.

Nu trebuie sd crede{i ci tot ceea ce voi spune in lucrarea mea

reprezintd cu certitudine adevirurile $tiinlei hermetice; eu vorbesc

doar ca istoric, qi nu in calitate de filosof; eu ofer ceea ce am citit si

nu ceea ce am pracl.icat.

18

I. Filosofia hermetici rePrezintideopotrivi o ePoci a nebuniei

qi a infelePciunii umane

V,ro, oferi in aceasti mici lucra'e istoria celei mai mari nebunii

Ei a celei mai mari inlelepciuni de care oamenii au fost capabili vre-

oclatl. Oare ce poate fi mai nebunesc declt s[ wei si schimbi natura

lucrurilor gi a fiinlelor, adicl si-!i atribui, ca s[ zic aga' drepturile qi

prerogativele Creatorului Suprem? Oare chiar ne putem imagina cu

seriozitate faptul cl putem pStrunde, ba chiar dezvilui c5ile secrete

prin care Divinitatea s-a folosit pentru alcituirea corpurilor metaiice?

Compozilia acestor corpuri abia dacl o cunoaqtem'

Dar, de asemenea' nu reprezinti oare o dovadl de adev[rati

in{elepciune s[ reuqeqti si-!i datorezi fericirea 9i averea doar lie

insuli? Cit de satisficltor Ei de migulitor este gindul c[ ai descoperit

mijloacele de a fi util prietenilor tli, de a-i uEura pe cei slrlci' diru-

indu-le cdte ceva, de a imbogifi societatea prin mijloace cinstite 9i

avantajoase pentru binele public! Este o mingAiere pentru omul de

bine si-gi poati zice: departe de a ciuta, ca mulli allii' si jefuiesc sau

s[ impu]inez bunul altuia, pentru a trage foloase' eu am fost in stare

si ofer lumii un bun care nu a fost cunoscut pAn[ acurn 9i la care nu

se agtepta nimeni. M6 simt fericit ca pot s[-i imbogifesc pe cei care

o meriti, firi a confrsca nimic niminui'

Nicolas Lenglet du Fresnoy

II. Cat de vecheeste qtiin(a hermetici

Acegtia sunt oamenii despre care vreau s6 vd vorbesc; vont

intdlni in istoria mea multi escroci gi foarte pufini infelepli. Aceasta

este $tiinfa a cirei istorie o voi dezvdlui aici, in pufine cuvinte, rpi incare vom descoperi mai mult minciuni decAt adevdruri. Oare suntem

in stare sd credem cd aceasti cunoa$tere aprofundatd a metalelor,

a transmutirii gi perfectdrii lor, care le-a intrat oamenilor in cap, a

fost totugi una dintre cele mai vechi de pe pamdnt? Nu vreau totugi

si cobor in timp alchinia pAni in vremea lui Tubal-Cain, pe care

cAfiva autori l-au considerat zeul Vulcan al istoriei profane, prirnul

care ar fi topit gi manipulat metalele. Dar gi rnai pulin, aqa curn au

flcut unii autori, vreau sd leg aparitia aichirniei de ingerii rii citzu\i

pe pdmAnt, cei care au fost fermecali de frumuselea femeilor dinpreistorie, pe care le-au sedus gi, zice-se, le-au invilat cunogtin{ele

cele rnai secrete, care aveau iegatura cu transmutarea metalelor. De

alffel, ar fi exagerat sd coborAm apari{ia acestei gtiinfe inainte de

Potop, ci e suficient s[ considerim cd a apirut la mult timp dupiacest dezastru universal.

III. Copiii lui Noe iEi impartpracticarea artelor gi a gtiinfelor

Abia gi-au revenit oamenii din acest trist naufragiu, c[ au recles-

coperit mijloacele de a-qi satisface nevoile cele rnai presante gi mai

obignuite; abia s-au iniliat in gtiinfa rnorawrilor, qtiin{d necesarl gi

prelioasd pentru buna funclionare a societdlii, cd au qi inceput sa

rnanipuleze metalele, adici si dea o formi celor pe care le extrdgeau

20

I st o ria filo s ofiei herm etic e

din miruntaiele pdmintului gi si le preschimbe pe cele impure in

nretale pure gi perfecte.

Din Cartea Sfrnti afldm despre copiii lui Noe c5, au impirlit intre

ei diversele indemAniiri gi indeletniciri pe care oamenii le pot practica.

Ca si firn drepli, mai toate acestea aveau legdturi cu agricultura,

ocupafia de cipitAi a primilor oameni; aceasta a fost chiar cea dintAi

pedeapsl impusa prirnului om, pedeaps.l care a devenit o necesitate,

dacd oamenii doreau si supravieluiasci gi sa-gi prelungeasci viala.

lafet gi unnagii lui au adbugat ocupaliei prirnitive a oamenilor

talentul rizboiului, qtiinla armelor gi a ingrijirii cailor, tot ceea ce are

legdturi cu viafa activd gi turlultuoas[. Sem gi urmaqii sii, care aveau

un caracter rnai blAnd, sau aceia dintre ei care au dorit pdstrarea naturii

paqnice a viefii, s-au ocupat r-tu doar de cultivarea pimAntului, ci gi

cu pdstoritul. O profesie pagnicd, o ocupafie linigtiti, care il impaci

pe om cu sine gi nu il arunca in necazurile lumii. Pdstoritul le-a dat

acestora prilej si admire noaptea - atunci cAnd stelele striluceau mai

puternic - narelia primei fiinle, rndre{ie oglindite in mersul stelelor

pe care aceaste prirnd fiir46 le-a fiurit gi pe care le face sd se miqte cu

o regularitate nu mai pulin admirabili declt crearea lor.

IV. Filosofia hermeticila egipteni'

Dimpotrivd, Ham sau, mai bine spus, urmaqii sdi au ales fie

dupl inclinalia proprie, fie printr-o inleleapti hot5,r6re a Cerului,

sI practice artele 9i qtiinfele. Dacd Mi{raim, fiul lui Ham, nu aprac-

tintrucAt Egiptul a purtat odinioari numele Chemia, de la Ham,

primul locuitor pe acele meleaguri, unii autori att niscocit numele

,,Chimie'l adeseori scris Chemia. Dar aceasti etimologie o las in seama

criticilor mai instrui{i, e treaba lor, nu a mea. (N. a.)

21

Nicolas Lenglet du Fresnoy

ticat el insugi gtiin{a chimiei, se pare cd aceasta a fost practicatd de

fiul siu cel mare, Thot sau Athotis, denumit gi Hermes sau Mercur,

care a devenit regele Tebei.

in concluzie, Ham'- sau cel pu{in fiul siu Milraim - a adus

aceasti gtiinfi in Egipt. Iar de acolo, a inceput s[ se rispAndeascd

pe suprafaf a pirn6.ntului.

CAt despre faptul ci Noe ar fi avut copii la venerabila vlrsti de

500 de ani, nu voi afirma, precltm Vincent de Beauvais, c5. sfAntul

patriarh a reugit aceasti performanfi, intrucAt a practicat el insugi

arta chimiei per:fecte gi ar fi oblinut elixirul viefii, care reprezinti

scopul ultim al Filosofiei hermetice, adici al alchimiei. Este suficient

s[ atribuim aceasti gtiinll lui Ham sau descendenlilor s5i, care au

cultivat-o gi au rispAndit-o in Egipt, impreunl cu alte stiinte necu-

noscute restului lumii. Iar daci este si credem c[ lucrlrile amintite

in manuscrisele greceqti despre aceasti gtiin{a ar avea-o ca autoare pe

Isis, fiind scrise cumva de aceasti regini, ne putem totusi asigura de

vechimea alchirniei in Egiptul antic, intrucAt Isis era soata lui Osiris,

care este una gi aceeasi persoani cu Milraim. Astfel se face cd practi-

carea gtiintei hermetice pare si coboare in timp mai bine de dou[zeci

si cinci de secole inainte de era noastr5. insi nu ag merge atdt de

departe cu aceastd datare temporali; este suficient si i-o atribuim luiHermes sau Mercur, cel r-runrit qi Trismegistul.

V. Povestea lui Hermes,sau Mercur Trismegistul

Egiptul avea deja un rege denumit Hermes sau Mercur, care

se pusese in fruntea nobililor din aceasti regiune, purtind numele

Toth - sau Athotis -, fiul lui Osiris, sau al lui Mitraim, qi al lui

22

I st oria filo s ofiei herm e tice

Isis. Chiar daci qi-a ilustrat domnia prin inventarea scrisului gi prin

descoperirea arilmeticii 9i a astronomiei, ba chiar a legilor poli-

ticii, chiar dactr a fost un geniu extrem de subtil gi de imaginativ

pentru a inventa lucruri necesare sau utile pentru viala oamenilor,

el nu este totuqi cel pe care chirnigtii il consideri a fi intemeietorul

Etiinfei lor. Acegtia rnerg inapoi in timp pAni la Siphoas, care ar fi

trdit cam la 800 de ani dupa Athotis 9i cu 1900 de ani inainte de era

cregtind. $tiinfa extraordinard a acestui rege i-a adus renumele de al

doilea Thot; grecii l-au cunoscut sub numele Hermes, sau Mercur

Trismegistul. Numele siu a fost atAt de celebrat in Egiptul antic

pentru cd a inventat Etiinlele gi arta metalurgiei' ba chiar a fizicii,

incit de atunci incolo i s-a atribuit inventarea a tot ceea ce a fost

rnlre!, a tuturor lucririlor care s-au scris despre gtiinle' Ceea ce

a dus la aparilia multor tratate de filosofie pAnd in primele secole

ale creqtinismului, a ciror asemdnare sare in ochi. Iar arabii, care

primeau cu rnare aviditate tot ceea ce le dddeau grecii, au tradus in

limba lor lucrdrile care i s-au atribuit despre otrdvuri, despre astro-

logie gi despre pietrele prelioaset.

Acest rege ar fi fost deci modelul desdvArgit de dreptate 9i

pietate. De indatd ce s-a urcat pe tron, ar fi restabilit puritatea religiei

gi le-a redat legiior tnorale strlvechea lor vigoare. Pentru aceasta,

ar fl ciutat toate vechile lucrdri ale lui Athotis qi Atrib, sau princi-

piile cultului public, care erau gravate pe stele sau monumente de

piatrd, in special cunogtinlele despre metalurgie gi lege, pentru a le

face cunoscute, transcriindu-le in graiul folosit in vremea sa. Dar,

I Hermes de Venenis et Antidotis: Hermetis Astrologia se gdsesc

in manuscrisele arabe din biblioteca publicd din Leyda; qi Thomas van

Erpe de{inea o carte a h-ri Hermes, De Lapidibus pretiosis, scrisi in

aceeaqi limbd. David Hoeschel a editat la Augsburg, in 7597, Hermetis

latrotmathematica,fis| a mai vorbi de cele qapte capitole care se gisesc in'lbatro Chimico, $i de multe alte lucr[ri. (N, a.)

23

Nicolas Lenglet du Fresnoy

observAnd ci tradilia il conduce cltre principiile prrirnordiale qi ciL

trebuia si mai adauge ceva pentru a se folosi de acestea, a adiugat

nigte Comentariil in 42 de volume.

Prima dintre aceste cirfi nu conline decdt imnuri in cinstea

Divinitalii, dar a doua era Lln tratat complet despre indatoririle pe

care le au regii. Poate pirea periculos pentru un rege mediocru ca

supugii si-i examineze conduita, dar increderea lui Siphoas era

intr-atAt de mare, incAt nu se sfia sd supuni judecilii comporta-

mentul regilor, prin niqte reguli mult rnai drastice, pentru ca orice

rege si fie intr-adevir demn se porunceasci altor oameni.

Siphoas a scris apoi urmitoarele patru cdrli pentru a fi de folos

Ordinului preo{ilor care se ocupau cu astronomia. Prima dintre

ele vorbea despre catalogul planetelor, a doua despre conjuncliile

Soarelui qi Lunii, a treia gi a patra tratau rdsdritul gi apusul Soarelui.

Apoi Siphoas a inglobat in zece volume toate scrierile preo{iior,

denumite Hierograme, sau scrieri sacre. Primul volum din acest

ciclu ne fi"cea cunoscute caracterele hieroglifice Ei toate cele-

lalte scrieri misterioase. Al doilea conlinea o descriere generali

a lurnii, al treilea vorbea despre pirnintul nostru, in general; al

patrulea, despre rota{ia Soarelui gi a Lunii; al cincilea, despre

rnigcarea celorlalte planete; al Easelea conlinea o descriere a

Egiptului; al qaptelea, o descriere a cursului Nilului 9i a terenu-

rilor dimprejuml lui; a opta, o descriere a locurilor cunoscute; a

noua vorbea despre unitifile de misuri, iar a zece carte, despre

toate cele necesare sacrificiilor.

Preolii care aspirau la o funclie de conducere in tagmi se

adAnceau in lectura urmltoarelor zece cir\i, in care Siphoas des-

crisese tot ce are legdturd cu disciplina ecleziasticd, sau cu cultul

' Clement al Alexandriei, cartea VI, Stromatum, de unde ofer aceste

anr5nunte despte Cdrlile lui Hermes sau Mercnr Trismegistnl, adicd cel

de trei ori mare. (N. a.)

24

I storia filo s ofi ei hermetic e

zeilor, ori cu cele necesare sacrificiilor. in prima carte oferea regulile

sacrificiilor. A doua vorbea despre ofrande, a treia, despre imnuri, a

patra, despre rugiciuni, a cincea, despre ceremonii, a qasea, despre

zilele de sdrbitoare, a qaptea, despre regirnul abstinenfelor, a opta'

despre purificiri, a noua, despre mAntuire qi peclepse, iar a zecea,

despre funeralii.

in fine, acest rege savatlt a rnai compus zece ci.r!i' mult mai

inillltoare decdt celelalte, in care a inclus legile generale 9i par-

ticulare, impreuni cu doui tratate antple, unui despre natura

sufletului, celilalt despre natura zeilor. Cei care iqi insuEiseri deja

cunogtin{ele din primele 26 de c6r\i treceau la studiul acestora din

urmi, fapt ce ii flcea apli de a exercita funclii inalte in ierarhia

preoleasci qi civili gi puteau stabili gi percepe impozitele. Se gtie

astizi ci in Egiptul strivechi religia, filosofia, legile 9i finanlele se

aflau in rniinile preo{ilor. Astfel, toatd Etiinfa egiptenilor acelor

vremuri era inglobati in primele 26 de volume alcltuite de regele

Siphoas, ultimele 6 vorbind in special despre medicind, fapt care

intra obligatoriu tot in prograrna de studii a preolilot care se pre-

giteau astfel si ugureze suferinlele oamenilor:. Primul dintre aceste

tratate de medicini conlinea o descriere generali a corpului uman;

al doilea vorbea despre cauzele bolilor; al treilea, despre instru-

mentarul folosit in aceasti gtiin!5; al patrulea, despre rernedii, al

cincilea, despre bolile ochilor gi vindecarea lor, al qaselea, despre

femei s,i tot ce avea legiturl cu sinitatea lor.

in acest fel, acest rege, cel mai savant dintre toli regii pe care

i-a avut Egiptul, a reugit si impirtigeasci qtiinla 9i filosofia, ficAn-

du-le cunoscute supugilor sli sau, cel pu{in, modul in care acestea

pot si le foloseasci oamenilor. Ptolemeu Filadelf'ul l-a angajat pe

Manetho sd traduci in grecegte aceste miltunate lucrlri, dar, din

picate, originalul gi copiiie s-au pierdut deopotrivi, astfel ci nu

25

Nicolas Lenglet du Fresnoy

ne-a rAmas decit arnintirea unor nofiuni generale. Poemandrul

(un capitol din Corpus Hermeticum) qi toate celelalte cdr{i atribuite

Trisrnegistului nu sunt decAt falsuri sau apocrife. Pe bunl clreptate

se plAngea Eusebiu de faptul ci preofii Egiptului, avAnd un fond

atdt de minunat de gtiin{d 9i religie,l-au neglijat, substituindu-i ale-

gorii frivole, fic{iuni inutile sau de-a dreptul periculoase.

Dar dintre toate lucrdrile celebre ale lui Siphoas, niciuna

nu este mai demni de menfionat, esenliali pentru Istorie, decAt

schimbarea pe care a ficut-o in calendar in ceea ce privegte durata

anului, pe care a sporit-o cu cinci zile pentru anii obignui{i qi cu

iase pentru anii bisec!i.

Dar, ca sd revenim la domnia acestui monarh, se pare cd ori

necazurile pricinuite Tronului, ori pericolele izvordte dintr-un rizboi

continuu au scurtat domnia acestui rege, care a fost in jur de 14 ani.

Acesta este regele din care filosofii chimigti au ficut eroul lor

fondator. Aceqtia spun cd regele s-ar fi retras din societate pentru

a se dedica studiului naturii gi contemplirii Creatorului, dispre-

luind onorurile omenegti gi grijile cotidiene, De aceea, israelilii au

invilat din Egipt ctte ceva despre gtiinla prelucrd,rii metalelor qi tot

pe filierd egipteand a pitruns aceastl gtiinll in Grecia.

VI. Moise face cunogtinficu gtiinla hermetici

Moise fusese inifiat in toate $tiinfele egiptenilor, dintre care

cea mai secretd qi, in acelagi tirnp, esenliali era cea a transmutdrii

metalelou de aceea, nu trebuie si ne. mirim cind il vedem cum

topegte, calcineazdgi transformd in pulbere imensa cantitate de aur

din care era flcut vilelul de aur, idol din care poporul lui Israel, in

absen{a sa, igi {Icuse o divinitate aseminitoare cu boul Apis din

26

Ist oria filo sofiei hermetice

Egipt. Aceastd calcinare nu se putea efectua frri ajutorul focului.

Mai mult, Moise a dizolvat qi a purificat in api acest aur calcinat

(vezi Ieqirea 32:20), contrar tuturor experimentelor incercate dupi

aceea, cici, firl ajutorul unei qtiinfe speciale, aurul, indiferent cAt

de minusculi este cantitatea pe care o posedim, se precipiti intot-

deauna pe fundul vaselor, indiferent de dizolvantul folosit.

Or, tocmai acestei gtiin{e, acestor cunoqtinle speciale care

schimbi natura metalelor le conferim de multi vreme denumirea

Filosofie sau Chimie Hermeticl; gtiin{i care a fost numitl de greci,

gi, probabil, de citre egipteni, Arta sacri, Siiinla divini.

VII. Daci Sfintul Ioan Evanghelistula avut cunogtint[ despre gtiinfa hermetici

Chiar daci mi refer la un aspect al istoliei sfinte, nu indriznesc

s[ afirm, impreuni cu un celebru autor ecleziastic, c[ Sfbntul Ioan

Evanghelistul a fost el insuqi chimist. Adam de St. Victor rc7ateazd,

intr-un text alt[dati recitat in Bisericl, faptul ci acest sfrnt apostol, ca

si ugureze soarta slracilor, fiurea nu doar diarnaute - fie din pulberea

acestor pietre prelioase, fie din simple pietricele -, ci ar fi fabricat chiar

gi aurr. Dar noi qtirn c[ alchimia hermeticl nu lucreazi cu pietre

prefioase, ci doar cu metale.

I Cunt gemmarum Partes fractasSolidasset, has distractas

Tribuit pauPeribus.

Inexhaustum fertThesaurum qui de virgis fecit aurum,Gemmas de lapidibus.

Iati ce se poate citi intr-un text despre SfAntul Ioan Evanghelistul,

compus de Adam de St. Victor, care a triit in sdcolul al XII-lea; dar 9i

Vincent de Beauvais a afirmat aceiagi lucru, in lucrarea Speculo Naturali.

27