IULIE2016

anul XXVNr. 455

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA, Florin {INCA,Constantin CONSTANTINESCU,Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor.

Reproducerea integral` sau par]ial` a

materialelor, f`r` acordul prealabil al

redac]iei, este interzis`.

Adresa po[tal`:

str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87

E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

3Infrac]iuni economice de milioane de lei

4Cascadorii accidentelor trucate

Hawala - Hundi [i sp`larea banilor murdari

8„Respect` regulile de circula]ie! E cool s` fii pe drumul cel bun“

10-11Influen]a domiciliului fiscalasupra fraudelor electorale

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Terorismul interna]ional

16-18

19-21

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICUCristian Ionu] STAN

Nicu Orlando DRAGO{Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

ACTUALITATE

1POLI}IA CAPITALEI - Iulie

Sfaturi de vacan]`

Clasele I-IV

AAccaass`̀Nu deschide]i u[a persoanelor pe care

nu le cunoa[te]i;Nu vorbi]i la telefon cu str`inii. Dac`

sun` cineva necunoscut, chema]i-i pep`rin]i sau spune]i c` ace[tia sunt ocupa]i [ivor reveni ulterior cu un apel.

PPee ssttrraadd`̀//îînn ppaarrccTraversa]i strada în pas vioi, doar pe la

trecerile pentru pietoni sau la culoareaverde a semaforului electric;

În lipsa indicatoarelor [i a marcajelor,traversa]i numai pe la col]ul intersec]iei,dup` ce v-a]i asigurat c` o pute]i face în siguran]`;

Nu sta]iona]i pe carosabil [i nu alerga]i dup` mijloacele de transport public. A[tepta]i sosirea acestora pe trotuare sau pe refugiile special amenajate;

Nu circula]i cu bicicleta pe drumurilepublice cu trafic intens;

Dac` nu a]i împlinit 12 ani, nu sta]i pe

scaunul din dreapta fa]` al autovehiculelor.Chiar [i atunci când v` afla]i pe banchetadin spate, trebuie s` purta]i centura de siguran]`;

Dac` v` juca]i în parc, ave]i grij` undev` l`sa]i bunurile;

Nu accepta]i aten]ii sau dulciuri de lao persoan` str`in`, chiar dac` aceasta pareamabil`;

Nu urca]i niciodat` în ma[ina uneipersoane necunoscut`;

În cazul în care sunte]i în pericol, voisau alte persoane, ssuunnaa]]ii llaa 111122 - num`rulunic pentru situa]ii de urgen]`.

DDaacc`̀ nnaavviiggaa]]ii ppee iinntteerrnneettNu accepta]i niciodat` s` v` întâlni]i

fa]`-în-fa]` cu cineva cunoscut pe internet,înainte s` discuta]i cu p`rin]ii;

Nu trimite]i niciodat` fotografii personale pe internet.

LLaa ccuummpp`̀rr`̀ttuurriiDac` v` pierde]i de p`rin]i în magazin,

r`mâne]i pe loc [i vorbi]i cu un agent depaz` sau cu casierele; acestea vor anun]a larecep]ie cum v` numi]i, iar p`rin]ii v` vorg`si de îndat`.

Clasele V-VIII

AAccaass`̀Nu deschide]i u[a persoanelor pe care

nu le cunoa[te]i;Nu vorbi]i la telefon cu str`inii. Dac`

sun` cineva necunoscut, chema]i-i pep`rin]i sau spune]i c` ace[tia sunt ocupa]i [ivor reveni ulterior cu un apel;

DDrraaggii ccooppiiii,,CCllooppoo]]eelluull aa ssuunnaatt ppeennttrruu uullttiimmaa ddaatt`̀ îînn aacceesstt aann [[ccoollaarr,, iiaarr vvooii aa]]ii iinnttrraatt

îînn mmuulltt aa[[tteeppttaattaa vvaaccaann]]`̀ ddee vvaarr`̀..AAssttaa îînnsseeaammnn`̀ mmaaii mmuulltt ttiimmpp ppeennttrruu jjooaacc`̀,, mmoottiivv ppeennttrruu ccaarree nnee ffaacceemm

ddaattoorriiaa,, [[ii ddee aacceeaasstt`̀ ddaatt`̀,, ss`̀ vv`̀ aaddrreess`̀mm ccââtteevvaa ssffaattuurrii uuttiillee.. CCuunnooaa[[tteerreeaa[[ii rreessppeeccttaarreeaa lloorr vv`̀ ddaauu ppoossiibbiilliittaatteeaa ss`̀ nnuu rr`̀mmâânnee]]ii lliippssii]]ii ddee aapp`̀rraarree îînnffaa]]aa ppeerriiccoolleelloorr..

2 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

PPee ssttrraadd`̀//îînn ppaarrccTraversa]i strada în pas vioi, doar pe la

trecerile pentru pietoni sau la culoareaverde a semaforului electric;

În lipsa indicatoarelor [i a marcajelor,traversa]i numai pe la col]ul intersec]iei,dup` ce v-a]i asigurat c` o pute]i face în siguran]`;

Nu sta]iona]i pe carosabil [i nu alerga]i dup` mijloacele de transport public. A[tepta]i sosirea acestora pe trotuare sau pe refugiile special amenajate;

Circula]i cu bicicleta pe drumurilepublice cu trafic intens numai dup` ce a]iîmplinit vârsta de 14 ani;

Dac` v` juca]i în parc, ave]i grij` undev` l`sa]i bunurile;

Evita]i s` purta]i la vedere, în modostentativ, bijuterii, bani sau telefoanemobile;

Nu accepta]i aten]ii sau dulciuri de lao persoan` str`in`, chiar dac` aceasta pareamabil`;

Nu urca]i niciodat` în ma[ina uneipersoane necunoscut`;

Nu opune]i rezisten]` dac` agresorulv-a vizat doar geanta sau rucsacul - via]avoastr` este mult mai pre]ioas` decâtbunurile respective;

Încerca]i s` re]ine]i cât mai multesemnalmente ale agresorului, pentru a facilita identificarea [i prinderea acestuia.

DDaacc`̀ nnaavviiggaa]]ii ppee iinntteerrnneettNu da]i niciodat` informa]ii online

precum adresa, num`rul de telefon,parolele, [coala sau orice alte informa]iipersonale;

Nu accepta]i niciodat` s` v` întâlni]ifa]`-în-fa]` cu cineva cunoscut online,înainte s` discuta]i cu p`rin]ii;

Nu trimite]i niciodat` fotografii personale pe internet.

ÎÎnn ttrreennNu încredin]a]i bunurile personale [i

bagajele persoanelor necunoscute; Evita]i „prieteniile“ ocazionale [i nu v`

l`uda]i cu bunurile sau valorile pe care leave]i asupra voastr` ori cu achizi]iile personale, în dialogurile cu ceilal]i c`l`tori;

Dac` a]i devenit victima uneiinfrac]iuni, încerca]i s` re]ine]i cât maimulte semnalmente ale agresorului [i nuezita]i s` anun]a]i conductorul de tren [iPoli]ia Transporturi Feroviare din garaurm`toare.

LLaa [[ttrraanndd ssaauu llaa mmaarreeMerge]i înso]i]i de un adult pentru

orice activitate pe care o desf`[ura]i în ap`;Nu înota]i singuri pe distan]e mari;Ave]i grij` unde v` l`sa]i bunurile;

când intra]i în ap`, un ho] ar putea s` levad`.

LLaa ccuummpp`̀rr`̀ttuurriiNu purta]i sume mari de bani la voi;Nu num`ra]i banii pe strad` sau când

sunt mai multe persoane în jurul vostru.

ÎÎnn ttaabbeerree//eexxccuurrssiiiiNu pleca]i niciodat` din grup [i nu v`

îndep`rta]i de acesta;Nu v` întoarce]i singuri de pe un

traseu pe care nu îl cunoa[te]i;Nu consuma]i alcool [i nu fuma]i; cu

siguran]` vi se va face r`u;Anun]a]i-v` p`rin]ii la telefon de

îndat` ce tr`i]i o experien]` ce vi se pareciudat` sau periculoas`.

OOrriiuunnddee vv`̀ aaffllaa]]ii,, îînn ]]aarr`̀ ssaauussttrr`̀iinn`̀ttaattee,, ttrreebbuuiiee ss`̀ rree]]iinnee]]ii nnuumm`̀rruulluunniicc ddee uurrggeenn]]`̀;; ppee tteerriittoorriiuull EEuurrooppeeiiffuunncc]]iioonneeaazz`̀ nnuumm`̀rruull uunniicc ddee uurrggeenn]]`̀

111122,, iiaarr îînn SSUUAA,, aacceessttaa eessttee 991111.

3POLI}IA CAPITALEI - Iulie

CAZUISTIC~

Infrac]iuni economice de milioane de lei

Ofi]erii de economic aiPoli]iei Capitalei au destructurat o grupare specializat` \n infrac]iuni deevaziune fiscal` [i sp`lareabanilor, care a adus un prejudiciu la bugetul statuluide peste opt milioane lei.

Investiga]iile au demaratanul trecut, fiind implicatemai multe structuri specializate (Departamenulde Informa]ii [i Protec]ieIntern`, Direc]ia Opera]iuniSpeciale [i UnitateaTeritorial` de Analiz` aInforma]iilor) [i au vizat treisociet`]i comerciale. Acesteaau implementat, deja cunoscuta „re]et`“ de circuitevazionist, prin interpunereaunor firme „fantom`“ \ntranzac]ionarea de materialede construc]ii.

Pentru finalizareaanchetei, oamenii legii auefectuat, pe 23 iunie, 45 deperchezi]ii, fiind conduse la

Poli]ia Capitalei 28 de persoane implicate \n acestcaz. Vineri, 24 iunie,Parchetul de pe lâng`Tribunalul Bucure[ti a dispus punerea \n mi[care aac]iunii penale pentru 13persoane, acestea fiindre]inute pentru 24 ore.

De asemenea, a fost pussechestru asigurator pe maimulte bunuri ale suspec]ilor,pân` la concuren]a sumeide 27 milioane lei (baniconstata]i de investigatori c`ar fi fost sp`la]i de suspec]i).

{ase persoane au intrat\n vizorul poli]i[tilorServiciului de Investigare aCriminalit`]ii Economice -Sector 6, dup` ce audemarat o afacere decomer] online cu haine [i\nc`l]`minte, f`r` s` ia \ncalcul plata taxelor [iimpozitelor c`tre bugetulstatului. Speciali[tiiantifraud` au descoperit c`

din 2013 [i pân` \n prezentcei cerceta]i au „uitat“ s`declare veniturile rezultatedin aceast` afacere, cauzândun prejudiciu de 1,7 milioane lei.

Pe 30 iunie, poli]i[tii auefectuat 11 perchezi]ii, fiinddescoperite peste 5000 dearticole vestimentare [i de\nc`l]`minte, care purtaum`rci de renume, existândsuspiciunea contrafacerii.Totodat`, au fost ridica]i28.000 lei [i 4000 euro, precum [i unit`]i de calcul,carduri bancare [i documente extracontabile.|n cauz`, Parchetul Bucure[tia dispus instituireasechestrului asigurator pentru acoperirea sumeidatorat`, pe dou` imobile,dou` terenuri [i un autoturism, apar]inândmembrilor grup`rii.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Flagrantul unei tâlh`riiPoli]i[ti din cadrul Direc]iei Generale de

Poli]ie a Municipiului Bucure[ti au prins înflagrant doi tineri, dintre care unul recentliberat din penitenciar, în vârst` de 24,respectiv 28 de ani, la scurt timp dup`s`vâr[irea unei infrac]iuni de tâlh`rie.

La data de 30 iunie, în jurul orei 23.50,poli]i[tii Sec]iei 4 au fost sesiza]i, prin intermediul 112, cu privire la faptul c` ofemeie, în vârst` de 36 de ani, în timp ce seafla aproape de intrarea în scara blocului dedomiciliu, a fost victima unei infrac]iuni detâlh`rie, un b`rbat necunoscut deposedând-o,prin violen]`, de geanta personal`, dup`care a fugit cu un autoturism condus de unalt b`rbat, care îl a[tepta.

Ac]ionându-se cu operativitate, a fostdepistat în trafic autoturismul cu careb`nui]ii au încercat s`-[i asigure sc`parea, înurma perchezi]iei efectuat` asupra autovehiculului în cauz` fiind depistate mai

CAZUISTIC~

4 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

Cascadorii accidentelor trucateO filier` de fraudare a

societ`]ilor de asigur`ri autoa fost destructurat` depoli]i[tii Serviciului FurturiAuto, dup` mai bine de doiani de investiga]ii complexe.Infractorii aveau un scenariufoarte bine pus la punct,fiecare membru al grup`riiavând un rol bine determinat \n angrenajulinfrac]ional.

Pentru ob]inerea primelorde asigurare, autorii regizauaccidentele, apoi, prinatragerea diverselor persoane (unele chiar angajate la firmele de asigur`ri), reu[eau s` ob]in`banii necesari repara]iilor.

Gruparea a folosit \nschema lor, atât ma[inireclamate \n fals ca furate,cât [i autoturisme furate dinstr`in`tate sau \nmatriculate

\n fals \n Bucure[ti, pentru afi implicate \n evenimenterutiere.

Filiera a atras, astfel,angaja]i ai societ`]ilor deasigur`ri cu atribu]ii \n efectuarea inspec]iilor derisc, constatare daune accidente, verificare dosarede daun` [i controaleantifraud`, care erau „recompensa]i“ pentru ajutorul oferit cu 100-200 leisau chiar o cot` procentual`(25%-30%) din valoareadesp`gubirilor. Gruparea afolosit mai multe firme fantom` (pe numele unorpersoane f`r` posibilit`]ifinanciare), la sediul c`rorase „efectuau“ a[a ziselerepara]ii, banii deconta]i deasiguratori fiind retra[i imediat de suspec]i sautransfera]i \n contul altor

societ`]i, controlate demembrii grup`rii.

|n situa]iile \n care sefoloseau ma[ini furate dinstr`in`tate, acestea erau\nmatriculate \n România cu acte false, apoi erauavariate \n a[a fel, \ncât s`poat` fi cerut` plata dauneitotale.

Cercet`rile au vizat optpersoane, care au ini]iat [iorganizat constituirea grupului infrac]ional, [i alte17 persoane, care au sprijinit \n diverse formeactivitatea infrac]ional`.Parchetul de pe lâng`Tribunalul Bucure[ti a dispuscontinuarea urm`ririi penalepentru \n[el`ciune privindasigur`rile, complicitate [iinstigare la \n[el`ciune, fals[i uz de fals, fiind constatate41 de \n[el`ciuni, valoareaprejudiciului fiind de peste400.000 lei.

Pe 30 iunie, au fost efectuate 10 perchezi]iidomiciliare la adresele principalilor suspec]i [i lasediile a trei firme controlatede ace[tia, totodat` fiindpuse \n aplicare [i 25 mandate de aducere.Cercet`rile continu`, pentrustabilirea \ntregii activit`]iinfrac]ionale a grup`rii.

SSoorriinn AANNGGHHEELLCredit foto: Corbis.com

multe bunuri apar]inând victimei, cei încauz` fiind imobiliza]i [i condu[i pentruaudieri la sediul Sec]iei 4 Poli]ie.

În urma investiga]iilor desf`[urate, arezultat faptul c` b`rba]ii au urm`rit victimape o distan]` mai mare, reu[ind, prin deviolen]`, s` o deposedeze de geanta personal`.

Prejudiciul creat prin s`vâr[irea faptei,estimat la 10.000 de lei, a fost recuperat înpropor]ie de 80%.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii de tâlh`rie calificat`, cuunul dintre b`nui]i în stare de arest preventiv.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

CAZUISTIC~

5POLI}IA CAPITALEI - Iulie

Mar]i, 28 iunie a.c., poli]i[tidin cadrul Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, sub supraveghereaParchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 4, aupus în aplicare un mandatde perchezi]ie, la domiciliulunui b`rbat, în vârst` de 35de ani, b`nuit de s`vâr[irea

mai multor infrac]iuni defurt din bancomate.

Din datele [i probeleadministrate în cauz`, înperioada mai - iunie 2016 arezultat presupunerea rezonabil` c` b`nuitul acomis mai multe infrac]iunide furt din bancomate deschimb valutar, prin interven]ia

mecanic` asupra aparatuluiîn cauz`, blocând fanta deevacuare a banilor.

În urma investiga]iilorefectuate, a rezultat faptul c`b`rbatul a sustras aproximativ2000 de euro prin metodamen]ionat`.

Astfel, la domiciliul b`nuitului,au fost identificate [i ridicateobiecte confec]ionate artizanal,ce ar fi putut fi folosite înactivitatea infrac]ional`.B`rbatul a fost condus pentruaudieri la sediul Serviciului deInvestiga]ii Criminale - Sector 4.

Cercet`rile sunt continuatesub aspectul s`vâr[irii a treiinfrac]iuni de furt calificat, cucel în cauz` în stare dere]inere, urmând a fi prezentat magistra]ilor.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

B`rbat b`nuit de furt din bancomate re]inut

Credit foto: Corbis.com

Fals cump`r`tor de telefon mobilÎn cursul zilei de mar]i, 28 iunie a.c.,

poli]i[ti din cadrul Direc]iei Generale dePoli]ie a Municipiului Bucure[ti au identificat[i depistat doi b`rba]i, în vârst` de 20,respectiv 31 de ani, b`nui]i de s`vâr[ireaunei infrac]iuni de în[el`ciune.

La data de 23 mai, poli]i[tii Capitalei aufost sesiza]i de c`tre o tân`r`, în vârst` de21 de ani, cu privire la faptul c` a fost victima unei infrac]iuni de în[el`ciune.

Din datele [i probele administrate încauz` a rezultat faptul c` victima, în urmapost`rii unui anun] de vânzare a unui telefon mobil pe un site de specialitate, afost contactat` de un poten]ial cump`r`tor,cu care s-a în]eles ca tranzac]ia s` fie efectuat` printr-o firm` de curierat, pe careacesta o va trimite la domiciliul victimei.

Astfel, la domiciliul p`r]ii v`t`mate s-aprezentat un b`rbat, care a indus-o în

eroare, pretinzând c` este angajat al uneifirme de curierat, a preluat coletul cecon]inea un telefon mobil [i i-a înmânat onot` de transport fals`, cu promisiunea c`banii îi vor fi vira]i ramburs în cinci zile.

La scurt timp dup` plecarea curierului,nici acesta, nici destinatarul, nu au mai pututfi contacta]i telefonic, prejudiciul creat princomiterea faptei fiind estimat la suma de2600 de lei.

În urma investiga]iilor desf`[urate, au fostidentifica]i [i depista]i doi b`nui]i, în sarcinac`rora a fost re]inut` s`vâr[irea faptei,ace[tia fiind condu[i pentru audieri la sediulSec]iei 12 Poli]ie.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii de în[el`ciune, fa]` decei în cauz` fiind dispus` m`sura controluluijudiciar.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

6 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

EI VARA NU DORM

Tâlh`rit \n fa]a casei

Via]a \n sens giratoriu

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

|n seara zilei de 20 iunie,C. Andrei se afla \n fa]acasei lui din sectorul 1,când, pe nea[teptate, unindivid i-a ap`rut brusc \nfa]` [i, sub amenin]areaunui cu]it, i-a cerut s` \i deatot ce avea la el mai depre]. Tân`rul, [ocat, s-a conformat [i i-a \nmânat untelefon mobil, cu tot cu c`[ti,un pachet de ]ig`ri [i 10 lei.

Dup` ce [i-a mai venit \nfire, victima a decis s` se iadup` ho], pentru a-l prinde.

A luat-o la fug` [i când l-aajuns din urm`, individul l-at`iat la mân`, apoi s-a f`cutnev`zut. B`rbatul a depusplângere la poli]ie, iar Sec]ia3 a preluat cazul [i ademarat imediat cercet`rile.|n urma schimbului deinforma]ii cu celelalte sec]iidin Capital`, a fost identificatautorul \n persoana lui D.Constantin, 26 ani, care afost prins patru zile maitârziu.

Pentru recuperarea

telefonului s-au f`cut maimulte investiga]ii, \n zonamagazinului Obor, unde celre]inut a m`rturisit c` l-avândut. Munca poli]i[tilor adat rezultate, telefonul fiindg`sit la un alt b`rbat, care \lcump`rase.

Vineri, 29 iunie, D.Constantin a fost prezentatJudec`toriei Sectorului 1,pentru emiterea mandatuluide arestare preventiv`, pentru s`vâr[irea infrac]iuniide tâlh`rie calificat`.

Deten]ia esta o m`sur` legal` de pedepsire a celor care \ncalc` legea. Pelâng` factorul de restric]ie a libert`]ii demi[care, \nchisoarea este [i un loc dereflec]ie a drumului de urmat \n via]`, dup`ce sentin]a a fost isp`[it`. Legiuitorula[teapt` de la cei condamna]i s` \[ischimbe comportamentul [i s` se \ndrepte,dup` ce revin \n societate.

Mul]i revin pe calea cea dreapt`, dar lafel de mul]i revin dup` gratii. Este [i cazullui P. Lauren]iu, 31 ani, care a primit o nou` [ans`, dup` ce, tocmai, se eliberasedin penitenciar. Acesta s-a angajat la ofirm` de salubrizare, \ntr-un mall din sectorul 2, iar \n noaptea de 23 iunie af`cut „cur`]enie“ \ntr-un depozit al uneifirme de echipamente sportive din incintamagazinului, de unde a furat treninguri,adida[i [i un televizor, \n valoare total` de25.000 lei.

Furtul a fost reclamat de un angajat alsociet`]ii, iar poli]i[tii Sec]iei 9 au reu[it s` \lidentifice pe autor, care a recunoscut fapta[i i-a condus pe poli]i[ti l-a persoana c`trecare vânduse bunurile furate. Acestea aufost recuperate integral [i \napoiate magazinului.

P. Lauren]iu va ajunge iar la \nchisoare,oamenii legii deschizându-i un nou dosarpenal, pentru furt calificat.Credit foto: Corbis.com

7POLI}IA CAPITALEI - Iulie

EI VARA NU DORM

Ranga, deschiz`toare de boxe!O poli]ist` aflat` \n timpul liber a reu[it

s` prind` doi ho]i, la scurt timp dup` ceace[tia furaser` din boxele aflate la subsolul unui bloc din sectorul 3. M. Daniela, agent de ordine public` laSec]ia 12, era \n ziua ei liber`, vineri, 1 iulie,când a observat, pe bulevardul NicolaeGrigorescu, doi b`rba]i care c`rau doi sacivolumino[i. Comportamentul lor suspect af`cut-o pe poli]ist` s` \[i sune colegii, careau trimis imediat un echipaj \n ajutor.

Astfel, cei doi indivizi au fost opri]i [ilegitima]i, iar la controlul bagajelor au fostdescoperite mai multe scule ([urubelni]`,patent, rang`), trei telefoane mobile, unrouter wireless, dou` scaune auto pentrucopii [i un aparat de sudur`. B`rba]ii nu au

fost foarte conving`tori când a venit vorbas` justifice de unde le au, a[a c` au fostcondu[i la sec]ie, pentru mai multe l`muriri.

Aici, oamenii legii au aflat \ntreagapoveste, dar [i faptul c` exist` un al treileacomplice. Acesta furase o biciclet`, tot dinacela[i bloc, [i se f`cuse nev`zut \nainte dea fi observat de poli]ista care a dat alarma.Anchetatorii l-au g`sit [i pe acesta [i l-auadus la audieri, fiind recuperat` [i bicileta.Toate bunurile au fost \napoiate proprietarilor, iar cei trei autori au fostre]inu]i pentru furt calificat.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Furtul cu saco[aPerioada de var` pare

una plin` de oportunit`]ipentru ho]i, care \ncearc`metode diverse de a fura.O grupare, ce ac]iona \nsectorul 6, a fost prins` depoli]i[tii Sec]iei 21, lasfâr[itul lunii iunie, dup`ce au reu[it s` sustrag`mai multe produse vestimentare dintr-uncomplex comercial dinsectorul 6.

Oamenii legii au demarat cercet`rile pe 11iunie, când a fost semnalatprimul furt de c`tre reprezentan]ii unui magazin. Ace[tia le-audeclarat poli]i[tilor c` audescoperit lipsa mai multor haine de pe rafturile de prezentare,de[i acestea aveau ata[ateelemente de siguran]` ce

puteau declan[a alarma \ncazul \n care cineva ar fivrut s` ias` cu ele dinmagazin. Dup` numaicâteva zile, s-a \nregistratun alt furt asem`n`tor, totla acela[i magazin.

Judiciari[tii au decis s`]in` sub supravegherezona, o perioad` de timp,cu poli]i[ti sub acoperire.Astfel, pe 22 iunie, ho]ii aurevenit \n complexul comercial [i au \ncercat s`fure dintr-un alt magazin.De data aceasta, poli]i[tii \isupravegheau atent. Dup`comiterea furturilor,poli]i[tii i-au re]inut pe ceitrei membri ai grup`rii: K.Cristian, 27 ani, D. Elena,32 ani [i S. Lauren]iu, 22ani. Ace[tia aveau asupralor dou` saco[e, c`ptu[iteartizanal cu folie de

aluminiu, pentru a nudeclan[a sistemul dealarm`, atunci când ie[eaucu produsele din magazin.

Autorii au fost re]inu]i [icondu[i la poli]ie, fiindcerceta]i \n stare dere]inere pentru infrac]iuneade furt, prejudiciul totalridicându-se la 10.000 lei.

Credit foto: Corbis.com

În anul [colar 2015 - 2016, sub egidacampaniei „Alege Via]a!“,poli]i[tii Brig`zii Rutiere, înparteneriat cu compania deasigur`ri „Allianz-}iriac“, auderulat programul pilot deeduca]ie rutier`, dedicatliceenilor, „Respect` regulilede circula]ie! E cool s` fii pedrumul cel bun!“. Programula fost implementat în [aseunit`]i de înv`]`mânt dinMunicipiul Bucure[ti.

Poli]i[tii Brig`zii Rutiereau efectuat ore de educa]ierutier` cu elevii de liceu, axându-se, în principal, pecon[tientizarea riscului rutierla care se pot expuneace[tia, inclusiv în calitatede viitori posesori ai permisului de conducereauto.

În cadrul acestor activit`]i, elevii au purtat

discu]ii interactive cupoli]i[tii, unde [i-au însu[itno]iunile de polite]e rutier`,ce înseamn` s` aib` o conduit` preventiv` în trafic,evitând a fi implica]i în accidente de circula]ie.

De asemenea, cu sprijinulpartenerului campaniei,„Allianz-}iriac“, au fost oferite

liceenilor, memory stick-uri cumateriale educativ-preventive,precum [i alte materialepromo]ionale.

La 22 iunie, a fost premiat drept câ[tig`torLiceul Teoretic „Al. I. Cuza“,din sectorul 3, Bucure[ti.

OOvviiddiiuu MMUUNNTTEEAANNUU

RUTIER

8 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

„Respect` regulile de circula]ie! E cool s` fii pe drumul cel bun“

9POLI}IA CAPITALEI - Iulie

HOBBY

Joi, 30 iunie, la CentrulCultural al MinisteruluiAfacerilor Interne, în salaNichita St`nescu, LilianaLiciu [i-a lansat volumul depoezii „Al cincilea anotimp“.Autoarea este poli]ist` încadrul CompartimentuluiSecretariat Arhiv` al Poli]ieiSectorului 2 [i are 43 de ani.

Înc` din timpul liceuluiare aceast` înclina]ie c`trepoezie, când a [i publicat înrevista liceului „Aripi tinere“din Bârlad.

La acest eveniment,al`turi de familia [i prieteniiautoarei, au mai fostprezen]i: domnul RaduBoroianu - pre[edinteleInstitutului Cultural Român,criticul literar Daniel CristeaEnache, scriitorul Trandafir

Sîmpetru - editorul volumuluide poezii, scriitoarea MariaFilipoiu, actri]a DoinaGhi]escu, Diana Sarca - [efulServiciului Informare [iRela]ii Publice al Poli]iei

Capitalei, colectivul redac]iei„Grai Românesc“, scriitoareaMaria Niculescu.

A[a cum a declarat [iautoarea, cartea lansat`„este un volum al dragostei.Mi-am permis ca lâng` celepatru anotimpuri s` a[ez unal cincilea, anotimpuliubirii“.

Liliana Liciu ne-a spuscum se îmbin` meseria depoli]ist cu pasiunea pentru poezie: „chiar dac`poli]istul este uneori persoana care bate la u[a s`v` aduc` o veste nu tocmaifrumoas`, tot el este [i omulcare poate s` bat` la inimasufletului dumneavoastr` cu versuri de dragoste. {i poli]istul are temeri, sentimente“.

Potrivit autoarei, „Al cincilea anotimp“ este aldoilea volum al s`u, dup`cel intitulat „Din lemn deneplecare“.

MMaannuueellaa EElleennaa NNEEAAMM}}UU

|ntre meserie [i pasiune

Te-a[tept cu rubiniul toamnelor prin frunze,

O via]`-ntreag` la umbraunui mu[e]el,

Când prim`vara colbul vreas`-[i scuze,

Iar grâul verii-i pân`-nbrâu [i aurel.

Am s` divulg la to]i al cincilea anotimp

{i dragostea \n el, de noi ascuns`,

Am s` \mi scriu poemele \ncontratimp,

Pe muchia stingher` a dep`rt`rii plâns`.

Am s` r`zbat prin gândurile scuturate,

Cântate de tuspatruanotimpurile nop]ii,

Cu furi[`ri aprinse-n zorilea[lecate,

De patimile roase c`zute-nfa]a por]ii.

Am s` opresc la barier`iarna-n floare,

S` nu ne ning` povesteade estimp,

S` tip`reasc` soarta \nabecedare,

Iubirea noastr`, al cincilea-anotimp!

Al cincilea anotimp

MONDO POLICE

10 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

Pentru a pune \n eviden]` asem`n`rile,dar [i diferen]ele dintre procedurile electorale franceze [i române[ti, m` voiraporta numai la anumite aspecte, \n specialla acelea care permit, cu prec`dere, fraudarea alegerilor \n România (evenimenterare \n Fran]a).

Având \n vedere \mp`r]irea administrativ-teritorial` a Fran]ei (\n 12Regiuni Metropolitane, Corsica [i PrincipatulMonaco), procedura electoral` francez` areo serie de puncte comune cu cea dinRomânia (\mp`r]it` administrativ-teritorial \n41 de jude]e [i municipiul Bucure[ti).

|n Fran]a, procedura electoral` pune ladispozi]ia aleg`torilor mai multe tipuri devoturi: pe hârtie (ca [i \n ]ara noastr`, cunumele candida]ilor propu[i, care sunt introduse \n urne), electronice (prin intermediul unor dispozitive speciale de vot,la care se identific` aleg`torul), respectivprin procura]ie (instituit \n 1975, pentru a\nlocui votul prin coresponden]`-u[or fraudabil, ce permite unui aleg`tor francezs` numeasc` o alt` persoan`, \n locul lui,pentru a-l reprezenta la vot, \n cazurile \ncare aleg`torul este spitalizat, sau are handicap fizic-locomotor sever [i nu poates` \[i exercite acest drept.

Din contr`, spre deosebire de proceduraromâneasc`, \n care listele electorale suntstabilite de birourile de eviden]` apopula]iei, \n Hexagon cet`]enii se \nscriupe listele electorale, declarându-[i domiciliulfiscal. Excep]ie fac persoanele f`r` domiciliufix, oameni ai str`zii care nu figureaz` \n circuitul social. Ace[tia, dac` vor s` voteze,

trebuie s` fie \nregistra]i cu un domiciliuundeva, pentru a ob]ine un document numitlivret de circula]ie. Exist` asocia]ii nonguvernamentale care acord` sprijin acestora, \n acest scop.

Odat` \nscris pe listele electorale,aleg`torul ob]ine o carte de aleg`tor, respectiv livret de circula]ie, documentul oficial cu care se va prezenta la sec]ia devotare, unde este repartizat s` voteze. |nfelul acesta, sunt elimina]i, aproape \n exclusivitate (din punct de vedere teoretic),toate fraudele posibile.

|n schimb, conform unui decret publicat\n 2014, aleg`torii a[ez`rilor cu o popula]iemai mic` de 1000 de locuitori nu au obliga]ia s` aib`, o carte de aleg`tor [i nici s` prezinte la sec]ia de votare vreundocument de identitate.

Dac` \n România sunt solicitate ca documente de identificare cartea de identitate sau pa[aportul, \n Fran]a, pe lâng`acestea sunt acceptate [i alte documente,cum ar fi cardul de asigurare medical`, permisul de conducere, cardul de veteran der`zboi, legitima]ia de func]ionar al statuluisau documentul provizoriu de identitate.

|n absen]a unui vot valid, procedura electoral` francez` face distinc]ie \ntre votul„alb“ (aleg`torul nu pune [tampila pe niciun candidat, dar introduce buletinul \n urn`)[i votul nul (buletin de vot rupt, deteriorat,[tampilat pe mai mul]i candida]i).

Conform unei legi din 2014, voturile„albe“ sunt num`rate separat de cele nule [isunt anexate separat la procesele verbale,iar num`rul lor este men]ionat \n rezultatelescrutinului, cu toate c` nu au relevan]` pentru sufragiul exprimat. Parlamentarii consider` \ns` c` votul „alb“, contrar votuluinul (sau ab]inerii/absen]a de la vot), are osemnifica]ie politic` particular`, deoarecealeg`torul s-a deplasat la sec]ia de votare,dar nu voteaz`, pentru c` nu este de acordcu programul politic al nici unui candidat(sau al unui partid politic).

Influen]a domiciliului fiscal asupra fraudelor electorale

Credit foto: Corbis.com

11POLI}IA CAPITALEI - Iulie

MONDO POLICE

Dac` ne raport`m la alegerilepreziden]iale din ultima jum`tate de secol,se constat` c` voturile albe n-au fost chiarneglijabile \n cele dou` tururi: 1965 (Charlesde Gaulle-1%; 2,7%), 1969 (GeorgesPompidou-1,3%; 6,4%), 1974 (ValéryGiscard d'Estaing-0,9%; 1,3%), 1981(François Mitterrand -1,6%; 2,9%), 1988(François Mitterrand-2,0%; 3,6%), 1995(Jacques Chirac-2,8%; 6%), 2002 (JacquesChirac-3,4%; 5,4%), 2007 (Nicolas Sarkozy-1,4%; 4,2%), 2012 (FrançoisHollande-1,9%; 5,8%).

Renum`rarea voturilor la alegeri (de oricenatur`), \n Fran]a este considerat [i dovedita fi un proces lung [i costisitor, motiv pentrucare este evitat prin intermediul unor m`surijuridico-administrative [i organizatorice, carereduc la minim posibilitatea fraudelor. Dac`aceste m`suri sunt gestionate corect [i curesponsabilitate civic`, renum`rarea estepus` \n aplicare doar \n cazul \n care rezultatele ob]inute \i plaseaz` pe candida]iipropu[i \n pozi]ii aproximativ egale, iareroarea ar putea fi de natur` uman`.

|n majoritatea cazurilor, termenul de contesta]ie este foarte scurt [i variaz` \ntre24-48 ore, dup` care recursul poate fi solicitat numai \n fa]a unei instan]ejudec`tore[ti.

Frauda electoral` include toate proceselecare pot (sau ar putea) influen]a rezultatulalegerilor, \ncepând cu campania electoral`(manipularea electoratului sub o form` saualta), continuând cu listele electorale(\nscrierea aleg`torilor, simultan, pe maimulte liste electorale), respectiv organizareasec]iilor de votare (componen]a membrilorcomisiilor responsabile cu gestionarea [isupravegherea alegerilor) [i terminând cunum`rarea voturilor.

Eradicarea infrac]iunilor pe toate segmentele procedurii electorale nu esteposibil` (cel pu]in practic) dar acestea, \nfunc]ie de m`surile administrativ-juridice potfi reduse. Dac` frauda din timpul campanieielectorale este mai greu controlabil` (diferen]a dintre manipulare [i informare, \nfunc]ie de context, putând fi justificat` prindiferite mecanisme socio-economice virtualecorecte, chiar dac` \n realitate ele sunt

demagogice), la organizarea sec]iilor devotare (nerespectarea compozi]iei comisiilorfavorizând alegerea unor membri influen]i \ndiferite organiza]ii/partide politice), pe segmentul votului multiplu (\nscrierea pemai multe liste electorale) frauda electoral`poate fi cea mai „agresiv`“ [i poate aduceprejudicii serioase scrutinului.

Pentru a nu ajunge \n situa]ia derenum`rare a voturilor la alegerile dinRomânia, ar trebui \nlocuit domiciliul stabilal cet`]eanului cu domiciliul fiscal al s`u.(cum este \n Fran]a). Acesta corespundeacelei adrese (unice, prin lege), la care acesta este localizat \n spa]iul socio-economic. Indiferent dac` este salariat,pensionar, [omer sau asistat social, fiecarepersoan` ar trebui s` fac` o declara]ie fiscal` anual`, care ar permite o cunoa[terereal` a popula]iei dintr-o a[ezare uman`.Spre deosebire de România (\n care listelesunt furnizate de birourile de eviden]` apopula]iei, iar unii cet`]eni nu mai locuiescdemult \n România, fiind dispersa]i \n afaragrani]elor), \n Fran]a, aleg`torii sunt contabiliza]i \n popula]ia unei unit`]i urbane,periurbane sau rurale, numai dac` au domiciliul fiscal acolo (contribuie fiscal \nacea comunitate unde locuiesc), ceea ce \isupune unor reguli administrative [i juridiceeficace, care combat frauda electoral`.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com

Ve[nic tân`rul Jim Pagano

Jim Pagano din Hitchtown(statul american Nevada) a ajuns, la vârstade [aizeci [i opt de ani, eroul localit`]ii.Fotografia lui a ap`rut pe prima pagin` amai multor ziare [i reviste, c`ci, în pofidaaparen]elor, el s-a dovedit a avea calit`]i fizice deosebite. În perioada cât a r`mas singur în gospod`rie, având grij` de nepo]elulde [ase ani, doi indivizi au vrut s` pradecasa [i s` fure o ma[in` aflat` în curte. Înseara zilei de 19 august 1996,Dean, nepotul, era plecat lajoac` în vecini, iar Jim mo]`iaîn fa]a televizorului. Probabilc` f`pta[ii cuno[teau acest program, pentru c` au intratf`r` ezitare pe poarta dinspatele casei [i s-au îndreptatdirect c`tre dormitor, undenora lui Jim ]inea obiecte devaloare. Dup` ce au strânsîntr-un sac tot ce li s-a p`rut pre]ios, infractorii s-au strecurat în curte, au deblocatma[ina [i au început s-o împing` spre[osea, cu motorul oprit...

... {i atunci, a sunat ceasul! Jim Pagano îlpunea s`-l trezeasc` la ora 21.00, pentru anu pierde o anumit` emisiune sportiv` de latelevizor. B`trânul a auzit imediat zgomotulsuspect din curte, a luat arma [i a ie[it afar`.

Ho]ii nu i-au luat în seam` amenin]`rile,iar când Jim a vrut s` trag`, a constatat c`pu[ca e neînc`rcat`. Nemaiavând timp s-oîncarce, el s-a repezit la cei doi. Pe unul aapucat s`-l loveasc` [i s`-l dezechilibreze.Cel`lalt a luat-o la fug` cu sacul. Eroul nostru s-a urcat iute la volan, pornind dup`el [i claxonând... Borfa[ul a fost imobilizat cuajutorul vecinilor [i predat [erifului. {i, cumcei doi erau deja c`uta]i de poli]ie, bravulJim Pagano a primit [i o recompens`. Larândul lui, b`trânul a caligrafiat o scrisoarede apreciere pentru realizatorii respectivei

emisiuni sportive, providen]ial programat` laora 21.00.

Arlette, b`bu]a de 69 ani -ciuca [u]ilor americani

„Paralizat de faptul c` o femeie în vârst` îipune c`tu[ele, malacul din fa]a mea,neîn]elegând nimic, î[i freca genunchiul,a[teptând probabil alt` realitate. {i atunci,spre hazul celor din preajm`, l-am luat deurechi ca pe-un copil [i l-am condus lama[ina poli]iei. Era c`utat de doi ani, pe teritoriul a trei state“.

Arlette Jumin, de 69 ani, cu p`rul ei alb [ifa]a surâz`toare, respira printo]i porii optimism, fiind o persoan` extrem de agreabil`.Fost` asistent` [ef` la un spital de chirurgie, a ie[it demult la pensie [i tr`ie[te ovia]` plin` de voio[ie [i efervescen]`. Poate [i pentrufaptul c` [i-a g`sit o ocupa]iecât se poate de original`:prinde ho]i de buzunare [i de

po[ete. Are o predilec]ie pentru [u]ii carepr`duiesc copii [i b`trâni f`r` ap`rare.Bineîn]eles, treaba o face împreun` cupoli]ia, care o protejeaz` [i poate interveni înorice moment, Arlette fiind pe post de„momeal`“. Cum procedeaz`? Foarte simplu. În aglomera]ii, la casieriile magazinelor, la ghi[eele b`ncilor, în specialacolo unde se b`nuie[te c` exist` indivizicare urm`resc o prad` u[oar`, ce etaleaz`vizibil cantit`]i substan]iale de bani \npo[etu]`, în a[a fel încât s` atrag` aten]ia.

{i atrage, cu aerul ei distrat, l`sând senza]iac` este cam împr`[tiat`. Când iese din banc`,de exemplu, [i merge, a[a, cam aiurea petrotuar, aude, de regul`, pa[i în urma ei,care se apropie din ce în ce mai mult, pân`când po[etu]a pe care o ]ine numai cu dou`degete de-un col] îi este smuls` din mân`.Dar, c`, col]ul po[etei este legat de-un cablusub]ire de o]el, ancorat s`n`tos în mânec`.V`zând c` „baba“ nu d` drumul la po[et`,

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --

Robert Joyner a încercats` intre în casa b`trâneiLois Cralley, care avea în grija ei patru nepo]i

cu vârste cuprinse \ntre 2 [i 10 ani.

” ”

14 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

ho]ul trage vârtos, moment în care Arlette,cu un gest fulger`tor, îi aplic` pe încheieturamâinii c`tu[ele date de poli]ie. {ocul ho]uluieste speculat în urm`toarea clip`, pentru c`Arlette îi trânte[te cu dexteritate un [ut zdrav`nîn rotula piciorului. Ho]ul se îndoaie de dureresau se ghemuie[te, fiind în imposibilitatea dea mai alerga. Este momentul când intervinpoli]i[tii care, îmbr`ca]i civil, au secondat-otot timpul pe Arlette. „Numai în anul care atrecut, am prins în acest fel 14 ho]i, printrecare unul foarte periculos, urm`rit în câtevastate din Europa“.

O septuagenar` a b`tut un tân`r, care voia s`-ip`trund` în cas`

În ziua de 6 septembrie 1996, Lois Cralley(74 ani) din Macon, Georgia (SUA), l-a b`tutpe Robert Joyner (21 ani), care voia s` intrecu for]a în casa ei. Cu toate c` b`trâna suferea de diabet [i de hipertensiune, l-alovit atât de tare pe tân`r, încât acesta a fostinternat în spital.

Robert Joyner a încercat s` intre în casab`trânei Lois Cralley, care avea în grija eipatru nepo]i, cu vârste cuprinse între 2 [i 10ani. „Individul acela a ap`rut la u[` [i voia s`se foloseasc` de telefonul meu cu totdinadinsul. Avea o privire urât` [i n-am vruts`-l las în cas`, unde se aflau copiii“, adeclarat Lois Cralley. „Individul a continuats` insiste [i, la un moment dat, a început s`m` împing` în cas`. Nu m-am speriat deloc,îns` eram furioas` c` individul voia s` intrecu for]a. Cu toate c` am 74 de ani, sunt ofemeie dintr-o bucat` [i [tiu s`-mi port sin-gur` de grij`! Când am v`zut c` nu-l pot opripe individ, l-am împins puternic înapoi. Nuse a[tepta la asta. S-a dezechilibrat [i ac`zut pe spate, tr`gându-m` peste el. Credc` nu i-a fost moale, c`ci cânt`resc 86 kg!M-am înfuriat [i am început s`-l lovesc [i s`-l zgârii. În cele din urm`, individul a reu[it s`m` dea la o parte, m-a prins de mân` [i aîncercat din nou s` intre în cas`, tr`gându-m`dup` el. Când am v`zut c` nu pot s` scap,i-am tras un pumn în fa]`. În urma loviturii,individul mi-a dat drumul la mân`. Profitândde faptul c` era buimac, m-am aruncat dinnou asupra lui [i l-am lovit de câteva ori cu

toat` puterea. V`zând c` nu mai schi]a niciun gest de ap`rare [i gemea întins pe jos,am fugit repede în cas` [i am telefonat lapoli]ie“.

Când poli]i[tii au venit la fa]a locului, individul disp`ruse. Ei au reu[it s`-l prind` laun kilometru distan]` de casa b`trânei.„Robert Joyner fugea buimac pe strad` [i eraplin de sânge. Am fost nevoi]i s`-l intern`mla spital. Lois Cralley este o femeie curajoas`!“, a declarat [eriful Willie May.

Un invalid b`trân l-a desfiguratpe tân`rul care încercase s`-l jefuiasc`

Cu toate c` lumea îl considera unneputincios fiindc` se afla imobilizat într-unscaun cu rotile, Ed Ross (75 ani), din BeverlyHills, California (SUA), a reu[it s` scape decel care îl atacase, cu inten]ia de a-l jefui,tr`gându-i câ]iva pumni în plin` figur`. „Nu-mi vine s` cred c` eu, un biet invalid,am reu[it s`-l desfigurez pe tân`rul acelaînalt [i de dou` ori mai voinic decât mine!Înc` mai am urmele din]ilor lui întip`rite pepumnii mei!“, a declarat Ed Ross.

B`trânul a suferit, în ultimii ani, 11 opera]ii,ca urmare a faptului c` suferea de cancerosos. Dup` ce [i-a rupt piciorul, Ross a fostnevoit s` se împace cu ideea c`-[i va petrecerestul zilelor într-un c`rucior cu rotile.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

15POLI}IA CAPITALEI - Iulie

Generalul Ion Antonescu „a g`sit institu]iile de poli]ie\ntr-o stare grav` dedestr`mare moral` [i profesional`“. Este un adev`r,evident exagerat de propaganda specific` vremii. „O atmosfer` de ne\ncredere [inesiguran]` p`trunsese adânc\n rândurile personaluluipoli]ienesc“. Dup` doar doi ani[i jum`tate, se reu[ise„redresarea spiritului de disciplin` [i de \ncredere \norganiza]ia de stat“, ceea ceeste l`udabil, pentru c` o trup`,un corp profesional, este mai\ntâi dominat` psihic. Peansamblu, efectivul Direc]ieiGenerale a Poli]iei a crescut cu59%. Un num`r de 204func]ionari „dovedi]i neap]i s`\ndeplineasc` func]iunile ce lis'au \ncredin]at“, au fost epura]i.

Cu toate aceste aspecte evident pozitive, asist`m \naceast` perioad` [i la grave disfunc]ionalit`]i care vor creasitua]ii dintre cele mai hilare.Conduc`torul statului a avutgrij` ca \n func]iile-cheie s` fieoameni loiali, \n special militari,capabili s` se opun` legionarilor \n momentul \ncare excesele acestora audep`[it limitele pe care el leconsidera. O prim` m`sur` afost numirea la 7 septembrie a

colonelului (rez.) AlexandruRio[anu ca subsecretar de statpentru Poli]ie [i Siguran]` laMinisterul Internelor. |ntrucât„pentru a controla situa]ia din]ar`“, Mi[carea Legionar` avea

nevoie de comanda M.I.„pentru c` putea veni \n conflictcu prefec]ii sau poli]i[tii str`inide ideologia ei“ - cum spuneaHoria Sima - ministerul a fostsolicitat [i primit de legionari,care l-au desemnat pe un om\n esen]` corect \n felul lui,generalul ConstantinPetrovicescu, de[i premierul \ldorea pe colonelul PetreCameni]`, care n-a r`mas decâtcâteva zile, dar la conducereaD.G.P., apoi s-a dat la o parte.Generalul Petrovicescu „a luat\n primire toate resorturileordinii publice: Jandarmeria,Direc]ia General` a Siguran]ei [iPoli]iilor [i Prefectura Poli]ieiCapitalei. Aceast` structur` ierarhic` s-a stabilit cu atât mai

u[or dup` ce ultimele dou`organe, Siguran]a Statului [iPrefectura de Poli]ie au fostocupate de legionarii AlexandruGhica [i colonelul Z`voianu“.Dar [i aici avem probleme,\ntrucât „titularii raportau directlui Petrovicescu, f`r` a maitrece pe la Rio[anu“. La rânduls`u, nici Rio[anu nu respectaierarhia, „s`rind“ peste ministrulPetrovicescu, al c`rui subordonatnu se considera, de[i oficial era,[i raporta direct generalului IonAntonescu. |n plus, potrivit luiHoria Sima (vicepre[edinteleConsiliului de Mini[tri), subsecretarul de stat la Internes-a concentrat asuprainforma]iilor provenite de laS.S.I., unde a angajat agen]i da]iafar` de la P.P.C. [i Siguran]` [i\n loc s` urm`reasc` pe comuni[ti, \i urm`reau pelegionari, ce anume s-a maipetrecut la P.P.C. [i ce neregulise comiteau. De pild`, \ntr-o[edin]`, Ion Antonescu repro[aviol`rile de domicilii, imixtiunilede la v`mi, abuzurile prefec]ilor,confisc`rile f`r` forme legale debunuri, cum a fost automobilulLobey al fostului secretar particular al lui ArmandC`linescu.

Secretar general alMinisterului Internelor a fostnumit legionarul Victor Biri[,doctor \n Drept, care fuseseprocuror la Oravi]a, singurulcare se opusese Constitu]iei luiCarol al II-lea, motiv pentrucare era privit cu admira]ie. LaD.G.P. au fost numi]i ca directorgeneral Alexandru Ghika(Ghica), ales de Horia Sima [iagreat de Ion Antonescu, secondat de subdirectorul general [i [ef al Direc]iei Poli]ieide Siguran]`, ConstantinMaimuca. De precizat c` anomalia din trecut se men]ine:D.G.P. (I.G.P.R. de azi) avea \n

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

|n timpul mare[alului IonAntonescu

Se m`re[te efectivul Poli]iei [i sporesc salariile

ISTORIA LA ROTATIV~

16 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

Ca o m`sur` absolut necesar` pe timp de

r`zboi, la 16 iunie 1941,circula]ia autovehiculelor

a fost restrâns`.

” ”

subordine toate poli]iile din]ar`, \n afar` de PrefecturaPoli]iei Capitalei, care eraautonom`, având leg`tur`direct cu M.Af.I.

La Prefectura Poli]ieiCapitalei a fost numit col. (rez.){tefan Z`voianu, la cererealegionarilor. |ntrucât personalulg`sit fusese cu totul insuficient,a fost sporit cu 1758 de poli]i[ti.Nu [tim cum s-a f`cutrecrutarea personalului - pentruc` un poli]ist nu se formeaz`peste noapte, iar cinstea [ipatriotismul chiar dac` sunt primordiale, nu sunt suficiente -dac` aici intrau [i gardieniipublici (presupunem c` da)sau cei din poli]ia legionar`. |nprivin]a preg`tirii, dac` pân` \nseptembrie 1940 nu func]ionanici o [coal`, pentru personalulintrat \n sistem, dar [i pentrupreg`tirea profesional` avechilor poli]i[ti, s-au organizat:un curs de ini]iere a personaluluiD.G.P., un curs de re\mprosp`tarea cuno[tin]elor personaluluisuperior, la care au participatinspectorii, chestorii [i [efii depoli]ie, un curs pentru agen]iiinformatori, cursul de agen]i depoli]ie, cursul pentru lucr`ripractice de laborator, [coala depreg`tire profesional` pentruofi]erii de poli]ie (comisari [icomisari ajutori) [i agen]i depoli]ie. Ultimul fusese dejaurmat de 345 ofi]eri [i 308agen]i. De asemenea, exista o[coal` de preg`tire, care fuseseabsolvit` de 2000 de gardienipublici.

La 20 septembrie 1941, s-au deschis cursurile {colii depreg`tire profesional` apoli]i[tilor, \n amfiteatrulInstitutului Medico-Legal „Prof.Dr. Mina Minovici“, \n prezen]ageneralului de divizie Em.Leoveanu, directorul general alPoli]iei, a lui Eugen Bianu [i

Raliu Georman, subdirectorigenerali [i a prof. dr. T. Vasiliu,directorul institutului. Poli]iaavea atunci 15.000 defunc]ionari, unii fiind mobiliza]ipe front. „M` mândresc c` sunt\n capul Institu]iunii Dvs. [i sperc` \n foarte scurt timp vom ridica nivelul acestei Institu]iunila considera]iunea pe care omerit`. Ea nu a fost \ns` cunoscut`, pentru c` pân`acum a dictat politica, favorurile[i arbitrariul“, a spus [eful deatunci al \ntregii poli]ii.

O aten]ie deosebit` s-aacordat preg`tirii noilor cadre.|n cadrul Prefecturii Poli]ieiCapitalei, pân` \n anul 1942 afunc]ionat doar {coala gardienilor publici. De aceea, s-au ini]iat cursuri pentru ofi]eri[i agen]i, la care, numai \n cursul anului 1942, participaser`57 de ofi]eri [i 194 de agen]i,pentru ca \n anul urm`tor,num`rul ofi]erilor s` se ridice la89, iar al agen]ilor la 328. Al`turide ace[tia, [coala gardieniloravusese 288 elevi \n 1942 [i116 \n 1943. |n plin r`zboi, \nanul 1943 [colile de preg`tireprofesional` a poli]i[tilor erauurm`toarele: a gardienilor publici, a agen]ilor (detectivilor),a ofi]erilor de poli]ie, a ofi]erilor[i comandan]ilor de gardienipublici, a func]ionarilor biurocra]i. Dup` absolvireafiec`rei [coli urma o stagiatur`de 1-3 ani „\n practicafunc]iunei serviciului respectiv“.Pe lâng` acestea, \n timpul carierei, poli]i[tii urmau, potrivitdr. I. Bianu „cursuri dedes`vâr[ire profesional`“, unde\nv`]au diverse no]iuni \n ceeace prive[te: „serviciul de veghe[i paz` public`; serviciuldiferitelor eviden]e [i controlullor; serviciul circula]iei; tactica [itehnica descoperirei diferitelorfeluri de infractori, ca punga[i

de buzunare, ho]i de hoteluri,g`ri [i târguri, sp`rg`tori decase de bani [i de magazine,fal[ificatori [i escroci, incendiatori [i piromani, tâlhari[i uciga[i; tactica [i tehnicadescoperirei [i combateriiterori[tilor, spionilor, saboteorilor, evada]ilor [i dezertorilor, tactica [i tehnica(arta) interog`rii [i achestion`rii b`nui]ilor,inculpa]ilor, martorilor, infractorilor, exper]ilor; tactica [itehnica (arta) supravegherei [ia fil`rei (filajului); tehnicadescoperirei, asigur`rei,ridic`rei, transport`rii, relevarea[i valorizarea urmelor“.

Preconizat a fi creat \n 1943,dup` model german („{coalaGardienilor Publici din Bonn“),\n vremea guvern`rii mare[alului Ion Antonescu, unInstitut de poli]ie trebuia s`realizeze: „un corp defunc]ionari \nchega]i suflete[te;con[tiin]a corpului poli]ienesc, solidaritatea profesional`(camaraderia); eliminarea de lasine a celor nedemni din corpul din care fac parte,dragostea fa]` de meserie [idevotamentul fa]` de institu]ie;\nsu[irea de cuno[tin]e generale, teoretice [i practiceprofesionale; specializarea;

ISTORIA LA ROTATIV~

17POLI}IA CAPITALEI - Iulie

ISTORIA LA ROTATIV~

18 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

indica]ii precise - \n vedereanumirilor \n Poli]ie - pentrucompletarea [i primireacadrelor; posibilitatea unordeosebite afirm`ri \n studii [iaptitudini, care vor califica pentru perfec]ionare \nstr`in`tate pentru cadrele debirou [i teren ale Poli]iei; formarea corpului profesional;studiul limbilor str`ine;educa]ia fizic`“. Venirea comuni[tilor la putere a ucisproiectul.

Ca o m`sur` absolut necesar` pe timp de r`zboi, la16 iunie 1941, circula]iaautovehiculelor a fost restrâns`,consumul benzinei fiind ra]ionalizat un an mai târziu,cauciucul era supus declar`rii, iarvânzarea-cump`rarea vehiculelorera supus` restric]iilor. Cuprivire la organizare, [i \n 1940-1944 la P.P.C. se men]inacelea[i comisariate de poli]ie,repartizate pe cele 4 chesturi,care au existat [i sub Gavril`Marinescu. Gheorghe Vasiliuera comisar-[ef, [efulComisariatului 38 Poli]ie.

Sub guvernarea mare[aluluiIon Antonescu, dotarea a fost\mbun`t`]it`, iar salariilepoli]i[tilor au fost m`rite \nmedie cu 50-60%, realizându-se[i o unificare pe \ntreg teritoriul]`rii, dup` ce s-a recâ[tigat

teritoriul românesc alBasarabiei (26 iulie 1941). S-a acordat indemniza]ie detransport personalului nevoit s`r`mân` pe teren mai multtimp. La Prefectura Poli]ieiCapitalei existau, \n 1940, doar7 autoturisme, 17 autocamionete, 32 motociclete.A[adar, perioada de bel[ug aregelui Carol al II-lea nu a\nsemnat [i o cuvenit` dotare,banii ordinii publice luând altec`i. Dotarea a fost sporit` \n1943, ajungându-se la 29 autoturisme, 11 autocamionete,48 motociclete, 100 biciclete.S-a repartizat pentru mobiliersuma de 6.685.135 lei (fa]` de285.100 lei \n 1940), la care s-au ad`ugat 404.000 lei pentru materialele necesareap`r`rii pasive.

Lipsurile nu erau numai aici.„|n februarie 1942, când amluat conducerea PrefecturiiPoli]iei Capitalei, am constatatcu surprindere lipsa unei biblioteci cu c`r]i de specialitate,atât la centrala Prefecturii, cât [ila comisariate“, scria generalulde divizie Nicolae P`l`ngeanu,prefectul Poli]iei Capitalei. „Mi-am dat seama, \ns`, c`personalul - \n special cel superior - are o cultur` general` [i profesional` foartefrumoas`. Mai târziu, când am\nceput seria conferin]elor, conferen]iarii [i-au desvoltatsubiectele ce le-au fost fixatede c`tre conducerea Prefecturii,cu o remarcabil` elocven]` [i cuun adev`r cultural-profesionalnecontestat. Ascult`torii, f`r`nici o excep]ie, (au fost) dornicide a se instrui [i a profita de peurma celor auzite“. O alt`m`sur` luat` la ini]iativa prefectului poli]iei, generalulNicolae P`l`ngeanu, a fostpunerea bazelor „unei organiza]ii sportive [i culturale,

Poli]ia“. Ca o expresie a autoritarismului, a centraliz`rii,dar [i a cuvenitelor economii,\n condi]iile \n care ]ara se afla\n r`zboi, s-au desfiin]at fostelepublica]ii poli]iene[ti, inclusivrevista „Poli]ia Român`“ [i s-a\nfiin]at una singur` - „Poli]ia“.

O aten]ie deosebit` s-aacordat [i cultului eroilor, \ntimpul guvern`rii Ion Antonescu(1940-1944), comemorareaeroilor c`p`tând accente multmai importante. Astfel, la biserica Olari, a avut loc, la 20octombrie 1941, o slujb` depomenire a celor uci[i la datorie, \ntre care {tefan Ciut` -om de serviciu, PrefecturaPoli]iei Municipiului Bucure[ti.

„Nedezmin]ind virtu]ilestr`bune, pe aceea[i linie cuarmata, poli]ia a sângerat \naceast` \ncle[tare f`r` pereche,\mpletind activitatea zilnic` cufir de aur din faptele de armeale bravilor ei fii, c`zu]i cu fa]ala inamic“ - se scria \ntr-unnum`r din 1943 al revistei„Poli]ia“. „|n rândurile armateidesrobitoare, identificându-secu ea, ca [i la datoria lor cea detoate zilele, dezbr`ca]i de oricef`râm` de egoism, au picuratdin sângele lor cald pestefloarea victoriei, f`când tot unatrupurile tinere cu brazdareav`n` \n ale c`rei cute s-a\nchis intima lor dorin]` pe caresoarele de mâine o vag`si \mplinit` \n mo[tenireal`sat` de jertfa lor. Cinstindu-le exemplul, s` neleg`m \n fa]a memoriei lor caprin o \ncordare f`r` egal zorile nouei a[ez`ri \n treburilenoastre s` ne g`seasc` prezen]i la \mplinirea poruncei\noirei omului de ordine [i detrainic` a[ezare \n patria noastr` liber`, mare [i unic` pe p`mânt“.

-- ssffâârr[[iitt --

VULNERABILIT~}I

19POLI}IA CAPITALEI - Iulie

Armata Secret` Armean`Pentru Eliberarea Armeniei(A.S.A.L.A.)

Fondat` \n 1975, A.S.A.L.A. este o organiza]ie terorist` clandestin`, structurat`celular, ce urm`re[te s` r`zbune masacrareaa 1,5 milioane de armeni, \n anii 1915-1916,[i s` determine Turcia s` \[i asume responsabilitatea pentru genocidul comis.

Organiza]ia urm`re[te, \n mod deosebit,\ncetarea discrimin`rii turce \mpotriva armenilor, recunoa[terea oficial` din parteaTurciei a limbii armene [i crearea unui statarmean independent.

A.S.A.L.A. este o organiza]ie puternic antiamerican` [i caracterizeaz` statul turc caavând un regim fascist. Coopereaz` cu mi[carea kurd` de stânga, prive[te problemaarmean` ca un rezultat al conflictelor deinterese imperialiste [i, de aceea, atac`imperialismul ori de câte ori poate. Se parec` \[i are cartierul general la Beirut, iar [efiis`i sunt Ara Yenikomaushian [i HagopHagopian, respectiv conduc`torul militar [iprincipalul purt`tor de cuvânt.

Sub denumirea de Organiza]ia ORLY, aatacat obiective franceze drept represaliipentru arestarea unor armeni care au fost

depista]i \n Fran]a cu pa[apoarte falseasupra lor.

Terori[tii armeni ai organiza]iei militaupentru \nfiin]area unui stat independentarmean \n vechile provincii armene dinTurcia.

Imediat dup` \nfiin]are, A.S.A.L.A. a organizat un val de atentate \mpotrivareprezentan]ilor Turciei, \ncepând cuasasinarea ambasadorului acestei ]`ri laViena [i Paris, comi]ând apoi peste 200 deatentate \n diverse zone, cu prec`dere \nEuropa Occidental` [i Orientul Mijlociu.Dou` atentate au fost executate \n ]`risocialiste (Bulgaria, \n septembrie 1982 [iIugoslavia, \n martie 1983).

O ac]iune de r`sunet, revendicat` deA.S.A.L.A., a fost cea de pe aeroportul ORLYdin Paris (15 iulie 1983), soldat` cu mor]i [i\nsemnate pagube materiale.

Ac]iunile teroriste armene au reu[it s`determine preocup`ri ale unor cercuri guvernamentale sau organiza]ii interna]ionale fa]` de „tragedia armean`“,contribuind la apari]ia unei „rede[tept`rina]ionale armene“, mai ales \n rândultineretului.

Caracteristica sistemului organizatoricintern al A.S.A.L.A. este deplina conspirativitate a cadrelor de conducere [i amembrilor comandourilor sale opera]ionale.|n acest sens, se procedeaz` la diseminarea responsabilit`]ii ac]iunilor teroriste, comise asupra unui grup cât mailarg de armeni, sau la evitarea, la momentuloportun, confrunt`rii nedorite a comunit`]iiarmene, \n general, cu autorit`]ile diferitelorstate.

Mobilul politic prezent, a[a cum declaraHagop Hagopian, unul dintre principalii„creieri“ ai organiza]iei, este „de a eliberaArmenia de sub ocupa]ia turc`“. |n acestscop, \[i propune s` ac]ioneze \mpotrivaobiectivelor turce[ti din toate statele lumii.

Organele israeliene de lupt` antiterorist`

Terorismul interna]ional

Credit foto: Corbis.com

20 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

consider` c` Hagop [i Mihran sunt pseudonimele unui tân`r aristocrat armean,n`scut la Burj El-Hamad (districtul locuit dearmeni \n capitala libanez`), el ap`rând [isub numele de „Abu Mujahed“, ca lider, din1975, al A.S.A.L.A.

Are leg`turi apropiate [i coopereaz` cuprincipalele organiza]ii extremist-teroristepalestiniene, cât [i cu alte grup`ri dinEuropa Occidental` sau din lume.

Filiale ale organiza]iei se g`sesc \n Turcia,SUA, Germania, Fran]a, Belgia, Irak etc. |ntimp, A.S.A.L.A. [i-a consolidat bazele clandestine din Cipru, Grecia, Italia, MareaBritanie [i Canada.

Alt` organiza]ie terorist` armean` o constituie „Comandourile Justi]iare aleGenocidului Armean“. Se afl` \n rela]iistrânse cu A.S.A.L.A. care, de fapt, o [i coordoneaz`. Este tot o organiza]ie extremist-separatist` a comunit`]ii armene,urm`rind obiective asem`n`toare cu celeale organiza]iei A.S.A.L.A., cu deosebirea c`aceasta militeaz` pentru \nfiin]area unui statindependent armean, \mpreun` cuRepublica Armenia, ce a f`cut parte dinUniunea Sovietic`.

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (P.K.K.)

Popula]ia kurd`, estimat` la peste 30 milioane, se g`se[te, \n mare parte, la grani]a comun` dintre Turcia, Iran, Irak [iSiria. O singur` dat` \n istorie, \n 1928, aexistat un stat kurd independent, dar aceasta pentru o foarte scurt` perioad`,deoarece marile puteri ale timpului nu aurespectat tratatul de la Sevres, prin careKurdistanul era declarat stat independent.De atunci, popula]ia kurd` lupt` ne\ncetatpentru autonomie.

|n Iran, acest deziderat este sus]inut dePartidul Democratic Kurd al Iranului [iMi[carea Musulmanilor Suni]i Kurzi. Ambelevor s` declan[eze o revolu]ie social` \n Iran,pentru ob]inerea autonomiei teritoriuluiocupat de kurzi, \ndeosebi dup` abdicarea

[ahului, \n 1979. Ulterior, Khomeyini a reprimat opozi]ia kurd`.

|n Irak, de[i irakienii au permis func]ionarea unui Consiliu Legislativ Kurd,cu competen]e limitate \n promovarea legisla]iei pentru regiunea kurd` \n probleme sociale, culturale etc, acest consiliu nu a fost sus]inut de majoritateakurd`, al c`rei scop era autonomia sau chiarcompleta independen]` a Kurdistanului.

Reprezentantul acestui obiectiv estePartidul Democratic al Kurdistanului, fondat\n 1946, de Mulah Mustafa Barzani, care,timp de 30 de ani, a condus lupta pentruautonomie a kurzilor din Irak, inclusiv luptaarmat` \mpotriva for]elor guvernamentaleirakiene.

Rebelii kurzi, organiza]i \n structuri armatecunoscute sub denumirea de Peshmerga, auavut o perioad` sub control zona montan`din nord-estul Iranului.

|n Turcia, minoritatea kurd` lupt` de zecide ani pentru ob]inerea autonomiei teritoriului ocupat de turci. |n aceast` ]ar`, aluat fiin]` \nc` de la \nceputurile lupteikurde pentru independen]`, „PartidulMuncitorilor din Kurdistan“, P.K.K., care aales calea terorist` pentru ob]inereaautonomiei teritoriului kurd.

|nc` de la \nfiin]area P.K.K. acesta a fostcondus de renumitul terorist Ocalan, \nprezent arestat de autorit`]ile turce [i condamnat la moarte.

Organiza]ia, prin celulele sale teroristebine conspirate, a executat numeroase atentate pe teritoriul Turciei, dar [i \n afara

Credit foto: Corbis.com

VULNERABILIT~}I

21POLI}IA CAPITALEI - Iulie

-- vvaa uurrmmaa --

acesteia, \mpotriva reprezentan]ilor turci,atentate soldate cu sute de mor]i.

|n Siria, \n ultimii ani, a luat fiin]` subochii Occidentului nep`s`tor, neatent [iindulgent pân` la un moment dat, StatulIslamic ISIS, care, practic este o ampl`mi[care terorist` \ndreptat` \mpotrivaOccidentului, Turciei, Siriei, Irakului,Israelului, Libanului. Recentele atentateteroriste de la Ankara [i Istanbul sunt ac]iunicriminale gândite [i executate de c`tre ISIS(care vrea \nfiin]area unui stat-califat \n teritoriile Orientului Mijlociu [i al Asiei Mici).

ISIS folose[te fundamentalismul [i radicalismul religios islamic, ca suport ideologic pentru ac]iunile sale, beneficiindde importante resurse financiare, umane,materiale [i logistice.

Organiza]iile teroriste turce[ti „Dev-sol“ [i „Dev-yol“

Dup` anul 1982, se estima c` pe teritoriulTurciei mai erau \nc` 7000 de terori[ti \n libertate (autointitula]i „Lupt`tori deEliberare Na]ional`“), organiza]i \n peste 650 de organiza]ii ce ac]ioneaz` \mpotriva statului, dintre care 286 deextrem` stânga, 17 separatiste [i 280extremist-religioase.

Dintre organiza]iile de stânga, cele cu rolimportant \n promovarea terorismului sunt:

Organiza]ia Dev-sol (StângaRevolu]ionar`).

A fost primul grup de extrem` stânga,care a opus rezisten]` regimului militar, calificându-l drept fascist [i antimuncitoresc.Organiza]ia avea ca scop final instaurareaunui regim de orientare marxist-leninist`. Multe personalit`]i au fost asasinate deorganiza]ia Dev-sol, cel mai important fiind dr. Nihat Erim, prim-ministru \ntre1971-1972.

Sute de terori[ti ai organiza]iei au fostaresta]i [i condamna]i pentru crime [i atentate.

Stânga Revolu]ionar` a cooperat strâns cuFrontul Popular pentru Eliberarea Palestinei(P.F.L.P.), condus de George Habasche, carele-a furnizat un important sprijin material [icondi]ii de preg`tire.

Organiza]ia Dev-yol (CaleaRevolu]ionar`).

|nfiin]at` de o femeie [i are sediul laParis.

|nainte de 1980, aceast` organiza]iede]inea o pozi]ie dominant` \n câteva miciora[e, fiind angrenat` \n multe acte de violen]`, \n special \mpotriva oponen]ilorpolitici. Regimul militar turc a decimat organiza]ia, mul]i dintre membrii s`i fiindaresta]i.

Dintre organiza]iile de dreapta, cea maivirulent` este Partidul Ac]iunii Na]ionale„P.A.N.“, care a fost cunoscut, pân` \n 1969,sub denumirea de Partidul Na]ional }`r`nist.

Aceasta \[i propunea s` apere libertatea[i interesele ]`ranilor [i a sprijinit formareaunor numeroase grupuri teroriste, cum ar fiLupii Cenu[ii, care constituie de fapt o arip`nou` a Partidului Ac]iunii Na]ionale. Aceastaa fost implicat` \n uciderea muncitorilorturci, imigra]i \n alte ]`ri europene.

Unul dintre membrii organiza]iei LupiiCenu[ii a fost Mehmet Ali Agea, care a ucisun editor de ziare \n 1979, iar \n 1981, dup`tentativa de asasinare a Papei, a fost arestat[i \nchis.

AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

Credit foto: Corbis.com

22 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

CCuummpp`̀rraarreeaa ddee aauurr [[ii ppiieettrree pprree]]iiooaasseeconstituie un mijloc clasic de sp`lare a banilor. Aurul - dup` cum bine se [tie - este o valoare recunoscut` pe plan mondial,el putând fi topit sau transformat. |n plus, cump`rarea de aur garanteaz` anonimatul.

Practic, majoritatea grupurilor criminalescot banii murdari dintr-o ]ar` unde nu potfi folosi]i, având \n vedere provenien]a lor -pe c`i clandestine, se \n]elege - [i cump`r`aur \ntr-o alt` ]ar`, unde TVA-ul este multmai mic. Dup` aceea, tot \n secret, auruleste transportat \n prima ]ar`, unde estevândut cu un profit bun.

Procedeul este valabil [i pentru pietrepre]ioase, \n special diamante, fiind folosit \n special de organiza]iile criminale dinEuropa Central`.

CCââ[[ttiigguurriillee llaa jjooccuurriillee ddee nnoorroocc au \nvedere, \n mod obi[nuit, cursele hipice sauloteriile din diferite ]`ri. Anumite grupuri deinfractori cump`r` bilete câ[tig`toare de laadev`ra]ii câ[tig`tori, chiar [i la un pre]

superior, „justificând“ astfel provenien]aunor sume de bani „neobi[nuite“. Ca s`reu[easc`, „trucul“ presupune atragereaunor complicit`]i \n mediul profesional,adic` organizatori de curse, antrenori,crupieri, casieri etc.

AAssiigguurr`̀rriillee.. Practica cea mai recent` presupune ca indivizii care vor s`-[i spelebanii s` \ncheie contracte de asigurare pevia]`, pentru sume foarte ridicate, \n general\n str`in`tate. Dup` pu]in timp, aceste contracte sunt denun]ate prin anticipare, iarsuma „plasat`“ este restituit`, mai pu]inpenalit`]ile practicate de firm`. Ce conteaz`? Capitalul care se „\ntoarce“ estecurat [i asta „conteaz`“, nu ni[te am`râte depenalit`]i.

|n alt mod, unele grupuri de infractori fac\n a[a fel \ncât preiau controlul unei companii de asigur`ri. Acela[i grup cump`r`o companie maritim`, dotat` cu o flot` aflat`sub pavilion de complezen]`. Bine\n]eles c`navele sunt expertizate de compania deasigur`ri [i valoarea lor este mult

Hawala - Hundi[i sp`larea banilor murdari

Constantin CONSTANTINESCU

Credit foto: Corbis.com

23POLI}IA CAPITALEI - Iulie

MAGAZIN

supraevaluat`, dar important este faptul c`sumele investite ca prime de asigurare numai sunt, de-acum, capitaluri murdare, cibani cura]i. Câteodat` se mai pretexteaz` [icâte un naufragiu, desp`gubirile intrând tot\n buzunarele infractorilor.

FFoolloossiirreeaa iinntteerrmmeeddiiaarriilloorr [[ii ccoommpplliicciilloorrddiinn ddoommeenniiiillee jjuurriiddiicc [[ii ffiinnaanncciiaarr.. Cumtenta]ia unui câ[tig substan]ial este \ntotdeauna mare, unii avoca]i de afaceri [ifiscali, precum [i finan]i[ti, nu rezist` ofertelor pe care le fac grupurilor de infractori care urm`resc sp`larea banilor [iaccept` s` se implice \n activit`]i ilegale.

Ce conteaz`, \n acest caz? Conteaz` faptul c` avoca]ii au un statut legal special,potrivit c`ruia nu pot fi perchezi]iona]i [i niciobliga]i s` divulge secretele profesionale pecare le de]in. Mai mult decât atât, unii dintreei nu ezit` s` pun` la dispozi]iaorganiza]iilor criminale conturile lor profesionale, pentru a facilita transferurileilicite. De exemplu, legisla]ia luxemburghez`a extins obliga]ia sesiz`rii tranzac]iilor suspecte la toate categoriile de intermedierifinanciare, singurii care sunt excepta]i fiind… avoca]ii.

Cât de mari sunt capitalurile„murdare“?

|ntrebarea sun` bine, deoarece oameniicare afl` despre cum se spal` banii murdarise \ntreab`: oare pentru ce se monteaz`acest spectacol uria[?

Din p`cate, suma exact` care intr` \n„sp`l`toriile“ de tipurile amintite, [i \n altele,nu este cunoscut` foarte exact la ora actual`. Dar, \n 1997, Fondul MonetarInterna]ional a reu[it s` fac` ni[te calculedin care rezult`, nici mai mult, nici maipu]in, c` fondurile aflate \n plasamente, dinafara circuitului legal, reprezint` mai mult dejum`tate din produsul na]ional brut mondial, adic` 4800 miliarde de dolari SUA!

S` lu`m numai un exemplu: traficul dedroguri, care continu` s` reprezinte una dintre principalele surse de provenien]` abanilor murdari.

|n Columbia, 250 kg de frunze de cocasunt cump`rate de la un ]`ran cu 75 dedolari, ele fiind transformate \ntr-un kilogram de cocain`, a c`rui valoare este de30 de ori mai mare, adic` 2250 de dolari.Vândut` „en-gros“ la sosirea \n Europa,cocaina \[i cre[te pre]ul de circa 15 ori, astfel \ncât consumatorul din Paris, aflat lacap`tul canalului, pl`te[te gramul de drogcu 140 de dolari.

|n Pakistan, 10 kg de opiu valoreaz` 385de dolari. Din aceast` cantitate de materieprim` se ob]ine un kilogram de heroin`,estimat` la 2225 de dolari. Intermediarii dinOrientul Mijlociu o cump`r` de patru orimai scump, adic` 10.000 de dolari kilogramul. La New York pre]ul se multiplic`cu 11, ajungând la 112.500 de dolari, iarconsumatorul va pl`ti 265 de dolari gramul,adic` 265.000 de dolari kilogramul.

Se pare c` pia]a mondial` a drogului produce \n fiecare an cam 120 miliarde dedolari.

Dar nu numai ace[tia sunt bani murdari.Potrivit legii române[ti, \n afar` de traficulde stupefiante, sunt supuse rigorilor actuluinormativ persoanele care ob]in capitaluriilicite din contraband`, [antaj, falsificare demoned`, proxenetism, escrocherii \n domeniul bancar, financiar [i asigur`ri, privare ilegal` de libertate, \nc`lcarearegimului armelor [i altele.

Credit foto: Corbis.com

-- ssffâârr[[iitt --

24 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

TIMP LIBER

FORM~DE

TURNAT

DUR

|N A CIN-CEA LUN~

N-AARE UNOCHI

|N ACID !

NEPRI-H~NIT

CANTI-TATE

FOARTEMARE

DAT~ PEGUR~

DIAVOLI

PARADIS

TEME !

ASASINI

A |N{ELA

ALES

|N MIEZ !

CUT~ !

|N PLIC !

IIVVIITT((ppoopp..))

13 NUME !

ZECESUTECOSTEL RA{CA-CCOSCOSTEL RA{CA-CCOS

Dou` soacre stau de vorb`.- Dumnezeule! Ce ai p`]it la ochi ?- Mi l-aa scos ginerele, cu un ac de tricotat.- |n timp ce tricotai ?- Nuuu, prin ...

- urmarea pe linia 8 (2 cuv.) -

AAAA cccc cccc iiii dddd eeee nnnn tttt

11 55 00 66

CINSTIT

UNEALT~PT. TRI-COTAT

LEGUM~

ABIS !

BBAASSTTOONNAAGGRRIICCOOLL

AACCUUTT !!IIUUBBIITT

** ** **SCHIMBPE NAV~

CETE !

VIOAR~

FREZ~DENTAR~

14 ZIM}I !

13 LIRE !

VAG~ |NCENTRU

JURNAL

Credit foto: Corbis.com

SERVICII

OORRIIZZOONNTTAALL::1) A alunga; 2) Adolescent grec; 3) |n min`!;

4) Imobil etajat; 5) |nsur`]ei; 6) Complet; 7)Continuare glum` (3 cuv.); 8) Abandonat - Caiet!9) |n corp! - B`tut la \mbin`ri - Peron f`r` mar-gini!; 10) A leza - Mesagerul Domnului.

VVEERRTTIICCAALL::1) Orificiu \n piele; 2) Anotimp cald; 3) Cuier!;

4) Sus]inu]i la piept; 5) Pisic f`r` cap [i coad`!;6) A dosi; 7) 12 gene! - 13 Bumbi! - Cult!; 8)Ve[tejite - 2-3 regi!; 9) Necaz mare; 10) 2-3Bibani! - Lector.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

La pu[c`rie, un gardiandeschide [i \nchide u[iledup` tine. La birou trebu-ie s` fii atent cu cheilecând…

Urmarea (3 cuv.) pe linia 7

55 66 11 66

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Nicu Orlando Drago[

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21