ISSN 2069 – 7961ISSN-L = 2069 – 7961

Iunie 2013

CUPRINS

INVATAMANTUL PRESCOLAR

1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole2. Psihologie prescolara. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul prescolar. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul prescolar. Articole

• Proiect de activitate integrata „Cu primavara la joaca” (Prof. Vlaicu Daniela)5. Managementul institutiilor prescolare. Articole

• Managementul grupei de copii (Prof. Filip Ana-Maria)6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din gradinite. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul prescolar. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii12. Simpozion TIMTIM-TIMY (Concursul cadrelor didactice)

INVATAMANTUL PRIMAR

1. Politici educationale pentru invatamantul primar. Articole2. Psihologia scolarului mic. Articole

• Studiu privind rolul matematicii in dezvoltarea creativitatii (Prof. Ratiu Diana)3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul primar. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul primar. Articole

• Proiect didactic (CLR) „Mi-ar placea sa fiu...” (Prof. Marian Gina Mariana)• Proiect de lectie „Calitatile sunetelor muzicale” (Prof. Opritoiu Corina Daciana)• Proiect didactic (MEM) „Figuri geometrice / Trenuletul magic” (Prof. Marian

Gina Mariana)• Modalitati de realizare a activitatilor de lectura in ciclul primar (Prof. Murgoci

Emilia-Loredana)• Proiect didactic (DP) „Regulile clasei” (Prof. Marian Gina Mariana)

5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul primar. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul primar. Articole9. Diverse10. Referate

• Protejand mediul ne protejam viata (Prof. Calavie Iuliana)11. Recenzii12. Simpozion COMPER (Concursul cadrelor didactice)

INVATAMANTUL GIMNAZIAL

1. Politici educationale pentru invatamantul gimnazial. Articole2. Psihologia preadolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul gimnazial. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul gimnazial. Articole 5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul gimnazial. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul gimnazial. Articole9. Diverse10. Referate

• Daruire, comunicare si creativitate in predarea limbii engleze (Prof. Marinescu Marinela)

• How to be creative in the classroom (Prof. Marinescu Marinela)11. Recenzii12. Simpozion COMPER (Concursul cadrelor didactice)

INVATAMANTUL LICEAL

1. Politici educationale pentru invatamantul liceal. Articole2. Psihologia adolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul liceal. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul liceal. Articole5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul liceal. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul liceal. Articole9. Diverse

• Patrate magice (Prof. Negru Adela)10. Referate

• Corectitudine si greseala in comunicare (Prof. Ungureanu Raluca)11. Recenzii12. Simpozion COMPER (Concursul cadrelor didactice)

DIVERSE1. Referate2. Articole3. Recenzii

5

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ „CU PRIMĂVARA LA JOACĂ”

Profesor învăţământ preşcolar Daniela Vlaicu Grădiniţa cu PP. „Dumbrava minunată” Tulcea

DATA :28 mai 2013

GRUPA: mare

TEMA DE STUDIU: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”

TEMA PROIECTULUI:” EMOŢII ŞI SENTIMENTE”

SUBTEMA: „PARFUM ŞI CULOARE”

TEMA ACTIVITATII: „Cu Primăvara la joacă”

MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic, pictură, jocuri liber alese

FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată ADP+ADE+ALA

TIPUL ACTIVITĂŢII: fixare şi consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi

DURATA: 1 zi

SCOPUL: Stimularea exprimării verbale corecte, precum şi dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral Fixarea unor tehnici de lucru specifice picturii. Dezvoltarea capacităţii de a comunica verbal, în mod liber, civilizat cu partenerii de joc în timpul jocurilor şi activităţilor la alegere.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

I. Activitate de dezvoltare personală (ADP)

Întâlnirea de dimineaţă: „Bună dimineata, dragi fluturaşi, buburuze şi albiniţe ! ”.

Tranziţie: „Samba florilor”, „Zum,zum,zum albiniţa mea!”

Rutine : „Avem mâini curate, bine, bine spălate”

6

II. Activităţi liber alese I

Ştiinţă: „Colorează şi…descoperă”-fişe încurcate

„Ajută insectele să ajungă la flori”- labirint

Artă: „Câmp cu flori”-pictură pe suport de parchet

Joc de masă:”Din grădina Primăverii”- jocul umbrelor şi puzzle

Bibliotecă :„Diplome pentru cei mai harnici copii”-exerciţii grafice

III. Activităţi pe domenii experienţiale -„ Cu Primăvara la joacă!”

Domeniul limba si comunicare: joc didactic

Domeniul Estetic şi Creativ: pictură pe suport de parchet

IV. Activităţi Liber Alese II

Joc distractiv- „Albinuţă,flururaş sau buburuză schimbă floarea !”

OBIECTIVE OPERAŢIONALE Bibliotecă :„Diplome pentru cei mai harnici copii”-exerciţii grafice -să traseze corect linia în duct continuu şi ovalul pentru a completa desenele din diplome ; -să coloreze adecvat imaginile de pe diplome; -să adopte o poziţie corectă în timpul efectuarii sarcinilor primite -să-şi dezvolte coordonarea oculomotorie şi muşchii mici ai mâinii; Ştiință: „Colorează şi…descoperă”-fişe încurcate, „Ajută insectele să ajungă la flori”- labirint - să descopere drumul de legătură dintre insecte şi flori; - să marcheze drumul corect cu ajutorul unui creion colorat; -să coloreze insectele şi florile - să asocieze cifrei culoarea corespunzătoare legendei date pentru a descoperi imaginea; - să coloreze respectând legenda; -să utilizeze corect instrumentele de lucru, adoptând o poziţie corectă în timpul efectuării sacinilor primite.

Joc de masă: „Din grădina Primăverii”- jocul umbrelor şi puzzle -să identifice insectele şi florile ilustrate pe jetoane; -să aşeze imaginea reprezentată pe jeton peste umbra potrivită; -să reconstituie din părţi întregul, în succesiunea logică a imaginii ; - să manipuleze materialul didactic conform cerinţelor; -să manifeste stabilitate şi perseverenţă în realizarea sarcinilor; DLC- “Cu Primăvara la joacă !”- joc didactic -Să identifice florile şi insectele din imagini pe baza cunoştinţelor însuşite anterior; -Să alcătuiască propoziţii corecte din punct de vedere gramatical, pe baza imaginilor descoperite; -Să despartă cuvintele în silabe, comunicând numărul lor; - Să treacă cuvântul din imaginea descoperită de la singular la plural;

7

-Să mânuiască cu rapiditate materialele puse la dispoziţie; -Să selecteze materialele necesare îndeplinirii sarcinilor; -Să respecte regulile şi sarcinile date; -Să manifeste spirit de echipă în timpul activităţii. SARCINA DE JOC:

-Valorificarea cunoştinţelor dobândite privind propoziţii, cuvinte, silabe. -Relaţionarea cu ceilalţi în realizarea unei acţiuni comune.

REGULILE JOCULUI: -Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi vor rezolva sarcinile primite pentru a descoperi care sunt surprizele pregătite de Zâna Primăvară ; -La complicarea jocului, copiii vor înlocui imaginea cu cuvântul potrivit şi vor alcătui propoziţii simple sau dezvoltate cu cuvintele identificate. -Fiecare răspuns corect va aduce echipei câte o floare; echipa care are cele mai multe flori va fi echipa câştigătoare. -Colegii de echipă se pot ajuta între ei şi pot colabora pentru rezolvarea sarcinilor; -Dupa rezolvarea sarcinilor de lucru, vom descoperi împreună Surprizele Zânei Primăvara-prezentarea centrelor de interes, iar la finalul activitatii –diplome şi surprize dulci. Elemente de joc: Surpriza,aplauze,căutarea jetonului potrivit,mişcarea,stimulente DEC – în centrul ARTĂ -Să identifice materialele de lucru primite; -Să picteze pe suportul din parchet flori şi insecte de de primăvară; -Să compună în mod original și personal spațiul plastic, prin utilizarea pensulei, a buretelui, a beţisorului de ureche ; -Să adopte o poziţie corectă la masa de lucru, conform indicaţiilor primite; - Să aprecieze propria lucrare şi pe a celorlalţi colegi, găsind utilitate produselor realizate. ALA II Joc distractiv- „Albinuţă, fluturaş, buburuză, schimbă floarea!” -Să-şi dezvolte atenţia, îndemânarea şi viteza de reacţie; -Să aştepte într-o sarcină ce implică aşteptarea; -Sa respecte regulile jocului, participând activ şi afectiv la joc; -Să răspundă motric la o sarcină simplă dată; -Să manifeste în timpul jocului atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie. STRATEGII DIDACTICE: Metode şi procedee: conversaţia,”Amestecă, îngheaţă,formează perechi”,” Mâna oarbă”, jocul didactic ,”Diamantul”,”Piramida”. „Textul ştiinţific” , exerciţiul, explicaţia, demonstraţia, jocul, brainstorming-ul, aprecierea. Mijloace didactice:

ADP -panou cu flori, insecte, ecusoane pentru prezenţă, ecusoane pentru împărţirea pe centre. ADE – jetoane cu insecte şi flori de mai, jetoane cu elemente specifice anotimpului primăvara, plicuri

8

cu indicii, „Diamantul” ,”Piramida”, „Textul ştiinţific”, plicuri cu imagini pentru Diamant, Piramidă şi Text ştiinţific. -suporturi din parchet, acuarele, pensule, bureti, beţişoare de urechi, şerveţele umede; -panouri de polistiren pentru expoziţie. ALA I Ştiinţă- fişe de lucru, creioane colorate. Joc de masă-jetoane cu insecte şi flori şi jocul umbrelor, puzzle-uri cu imagini de primăvară; Bibliotecă- fişe cu exerciţii grafice, creioane de scris şi creioane cerate, cartoane colorate; ALA II: - decor- flori, coroniţe cu antene de insecte, laptop, CD cu cântece de primăvară, stimulente, FORME DE ORGANIZARE: frontală, pe grupuri, individuală. SARCINI: frontale, pe echipe şi individuale. PARTICIPARE: dirijată şi independentă. 

BIBLIOGRAFIE: Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas, 2005 Curriculum pentru învăţământul preşcolar-3-6/7 ani, 2008 Laborator preşcolar – ghid metodologic, ediţia a II-a, Editura V& Integral, Bucureşti, 2002 Metode interactive de grup, Editura Arves (ghid metodic)

După ce sosesc toţi copiii, vom face cercul prieteniei pentru a desfăşura întâlnirea noastră obişnuită de dimineaţă. Le voi propune ca salutul nostru de astazi să fie legat de minunata lume a florilor şi insectelor:„Bună dimineaţa, dragi buburuze, fluturaşi, lalele sau narcise!” Îi invit pe copii într-o călătorie imaginară prin minunata lume a florilor şi insectelor. Dar, înainte da a pleca la drum, le propun să facem prezenţa, pentru a vedea ce flori şi insecte sunt astăzi în ţinutul nostru, în sala de grupă. Apoi, îi poftesc să stabilească ziua săptămânii, data, luna şi anul şi să completeze calendarul naturii. Noutatea zilei este un mesaj şi un săculeţ primite de la Zâna Primăvară, prin care îi invită pe copii într-o călătorie imaginară prin tarâmul ei. Scrisoarea conţine programul zilei -anunţarea temei şi a obiectivelor. Copiii pornesc la drum, jucând „Amestecă, formează perechi, formeaza perechi” activitate de socializare şi de mişcare . La semnalul meu, copiii se plimbă prin clasă, apoi formează perechi ( insectă-floare ), se prezinta unul altuia, iar când începe muzica, dansează. La finalul jocului se aşează pe scăunele, pregătindu-se pentru jocul didactic-concurs (DLC). Descopăr împreună cu copiii sarcinile jocului didactic, explicând ceea ce au de făcut.

9

„Zâna Primăvară a aflat că sunteţi copii inteligenţi şi vă plac provocările, concursurile, aşa că ne-a trimis aceste plicuri şi câteva surprize minunate pe care le vom descoperi împreună.După fiecare sarcină de lucru rezolvată corect veţi primi o floare. Echipa care adună cele mai multe flori va fi învingătoare .” Copiii sunt împărţiţi în echipa insectelor şi echipa florilor. Sarcinile vor fi: I) )”Text ştiinţific”- Copiii vor înlocui imaginea cu cuvântul potrivit şi vor alcătui propoziţii simple sau dezvoltate cu câteva din cuvintele identificate. II)”Jocul silabelor”- despart în silabe cuvintele din imagine şi lipesc imaginea pe „Diamant” – lucru în echipă . III”Eu spun una, tu spui multe”- identifică cuvântului din imagine, şi îl trece de la singular la plural - „Piramida” După fiecare sarcină rezolvată corect , primesc câte o floare. Observ comportamentul copiilor în grup, ritmul de lucru şi modul de rezolvare a sarcinilor primite. Apoi vom deschide a doua scrisoare şi vom afla temele centrelor de interes. Drept rasplată pentru munca depusă şi implicarea de care au dat dovadă, Zâna Primăvară le oferă copiilor stimulente câte o floare diferit colorată (roşu,galben,portocaliu,albastru), floare care va fi biletul de intrare pe tărâmul ei. Ca o recompensă, copiii din echipa câştigătoare vor alege primii centrul de interes. Dupa aprecierile pozitive făcute, copiii sunt poftiţi în ritm de dans, Samba florilor, la toaleta -tranzitie. La întoarcere, în sala de gupă, copiii se opresc la fiecare centru pentru a afla ce activităţi vor desfăşuara acolo. În poiana roşie (Artă-DEC)- atelierul ţinutului , vor picta pe suport din parchet, un câmp cu flori, în poiana galbenă ( Joc de masa)-poiana de joc ,unde se reconstituie imagini de primăvară şi vor juca jocul umbrelor, în poiana portocalie ( Ştiinţă )- poiana de lucru , unde colorează şi descoperă imaginea şi caută drumul corect în labirinturi.În poiana albastră (Biblioteca)-biblioteca ţinutului, pregătesc diplome pentru cei mai harnici copii . La activităţile liber alese(ALA 1), copiii se vor grupa în funcţie de culoarea poienii şi a florilor primite la jocul didactic drept stimulente . Se va urmări ca toţi copiii să ajungă , pe rând în toate poieniţele. Fiecare copil, atunci când îşi va termina lucrarea , va alege o altă poieniţă, îşi va atinge pe umăr un coleg, care va trece în locul lui . Tranziţie- „Zum,zum,zum albiniţa mea !” În închierea zilei vor fi invitaţi la un joc distractiv „Albinuţă, fluturaş, buburuză schimbă floarea !” Copiii vor primi de la Zână coroniţe cu antene ale diferitelor insecte învăţate. În sala sunt aşezate pe parchet flori în mai multe culori în formaţie de cerc. Fiecare copil (albinuţă,fluturaş,buburuză) va ocupa o floare. Un copil va rămâne în mijlocul cercului format având rolul de „Albinuţă sau fluturş sau buburuză rătăcită”. La un semnal verbal al educatoarei: „insectele zboară prin poeniţă” , copiii imita zborul insectelor iar la al doilea semnal “albinuţă,fluturaş,buburuză schimbă-ţi floarea” aceştia va trebui să ocupe o floare. Insecta rămasă fără floare va primi o pedeapsă (ex.: Să bâzâie ca albina de 3 – 4 ori ,etc). După ce copilul va executa pedeapsa, jocul se va relua.şi se vor grupa câte 2 pe o floare. Vor dansa în pereche şi la semnalul meu vor schimba floarea şi perechea.Copilul care rămâne fără pereche va ieşi din joc. Tot aşa pâna va rămâne o singură insectă care fi desemnată câştigătoarea jocului.

10

VARIANTA III – „EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE !”- PIRAMIDA

11

VARIANTA II – „DESPĂRŢIM ÎN SILABE” DIAMANTUL I – ECHIPA FLORILOR

12

DIAMANTUL II – ECHIPA INSECTELOR

13

ANEXE VARIANTA I –„ CU PRIMĂVARA LA JOACĂ”- TEXT ŞTIINŢIFIC

Din margareta draguţă,

A venit o albinuţă, Gălbioară şi micuţă,

Să anunţe toţi copiii, S-o urmeze în câmpie, Să adune miere bună, S-o mănânce împreună! Iar de pe-o lalea pestriţă, Va veni o gărgăriţă, Ca să-şi laude rochiţa, Cu buline negre, mici, Scrise de copii voinici. Fluturaşul vesel foc, Zboară fuga la mijloc, Şi se-aşază pe-o narcisă, Cu petală albă, ninsă, Să anunţe toată ţara, Că joaca cu Primăvara, Este treaba noastră azi.

14

PROGRAMUL ZILEI

Astăzi , Marţi 28 mai 2013, vom petrece o nouă zi cu ZÂNA PRIMĂVARĂ

Vom vizita ţinutul acesteia:

I. POIANA DE PRIMIRE -joc didactic

„ Cu Primăvara la… joacă!”

II. POIENILE ŢINUTULUI -Poiana roşie - -atelierul ţinutului

„Câmp cu flori”-pictura - Poiana galbenă- poiana de joc ”Din grădina Primăverii”-puzzle

„ Jocul umbrelor” -Poiana portocalie - poiana de lucru

„Colorează şi…descoperă” Labirint

-Poiana albastră–biblioteca „ Diplome pentru cei mai harnici copii”

exerciţii grafice

III. POIANA DE JOC Joc distractiv-

„Albinuţă, fluturaş, buburuză schimbă floarea !”

15

MANAGEMENTUL GRUPEI DE COPII

Prof. Ana-Maria Filip Gradinita cu PP. „Dumbrava Minunata” Giurgiu

Dezvoltarea economica si sociala nu se poate realiza independent de actul managerului, avand in vedere ca invatamantul este unul din instrumentele prin care societatea stimuleaza, dirijeaza si controleaza procesele dezvoltarii.

Pentru educator, cunoasterea si stapanirea artei manageriale este esentiala, deoarece cunoasterea managementului ca pe un proces complex nu inseamna „dirijism”, iar managerii nu asigura imediat succesul unei actiuni.

Din punct de vedere al educatiei, managementul este un sistem de concepte, metode, instrumente de orientare si conducere, coordonare, utilizat in realizarea obiectivelor educatiei, la nivelul performantelor asteptate.

Managementul, in maniera lui actuala de abordare isi gaseste o aplicare specifica si in domeniul conducerii educatiei, ca actiune complexa de dirijare, proiectare si evaluare a formarii, dezvoltarii personalitatii fiecarui individ, conform unor scopuri formulate.

Dintre calitatile, cunostintele si aptitudinile pe care trebuie sa le detina un manager, amintim: inteligenta, memoria, spiritul de observatie, capacitatea de concentrare, sanatatea, caracterul, etc

Educatorul este cel care reuneste toate resursele materiale si umane, resurse logistice de ordin pedagogic si psihologic si le configureaza intr-o maniera proprie la nivelul csasei pe care o conduce.

Un bun manager al grupei trebuie sa fie capabil sa realizeze schimbari profunde in cultura, climatul si instructia tuturor copiilor, indiferent de nationalitate, in directia fundamentarii tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, sa introduca noi strategii instructionale care sa incurajeze colaborarea, toleranta, sporirea increderii in fortele proprii si imbunatatirea performan-telor educationale ale copiilor , sa realizeze si sa utilizeze in procesul didactic proiecte ale grupei.

Managementul grupei cuprinde trei componente esentiale: managementul continutului, managementul problemelor disciplinare si managementul relatiilor interpersonale.

Managementul problemelor disciplinare se fundamenteaza pe credintele despre natura umana. Prin integrarea ideii diversitatii umane (si a individualitatii in acelasi timp) in filosofia lor educationala, cadrele didactice pot imbunatatii managementul grupei.

Managementul eficient al problemelor disciplinare se refera si la controlul profesorului asupra conmsecintelor demersului didactic componentele unui plan de manager al problemelor disciplinare sunt: recompensarea comportamentului responsabil, corectarea comportamentului iresponsabil si inadecvat, ignorarea, controlul consecvent, mustrari verbale usoare, asezarea preferentiala in banci etc.

Managementul relatiilor interpersonale se focalizeaza asupra clase ca microsistem social. Rolurile si expectatiile cadrului didactic si copiilor construiesc un mediu de invatare.

Datorita diversificarii institutiilor educationale, copiii si cadrele didactice ar trebui sa fie constienti de folosirea divesitatii umane in vederea consolidarii grupului scolar.

Elementele de management al grupei se constituie cu suficienta claritate si din perspectiva strategiilor si metodelor didactice.

Prin strategii didcatice se intelege de obicei ansambluri de forme, metode , mijloace tehnice si principii de utilizare a lor, cu ajutorul carora se vehiculeaza continuturi in vederea atingerii obiectivelor sau directii principale de actiune, presupunand structuri de metode, tehnici si procedee.

Potrivit literaturii de specialitate se disting trei modele de predare si strategii didactice: modelul spontan, care se refera la strategii traditionale utilizate de profesori, si constau in selectia unor cunostinte, transmiterea acestora intr-o forma orala si solicitarea copilului sa reproduca aceste cunostinte; modelul de transmitere prin reproducere este axat mai ales pe indrumarea copilului de a

16

ajunge la cunostinte; modelul transformarii ce porneste de la principiul ca copilul doreste sa invete si se afla in cautarea cunostintelor.

A . Managementul continutului, Lista comportamentelor observabile Deprinderi manageriale ale procesului instructiv:

1. Managementul ritmului se refera la modul in care Educatorul coordoneaza si directioneaza ritmul activitatilor in timpul orei:

a. Evitarea discontinuitatii: b. Evitarea incetinirii ritmului: 2. Promovarea activitatilor in grup se refera la capacitatea educatorul de a capta si a mentine

atentia grupului pe parcursul activitatilor din timpul orei coordonarea structurii grupului. a) Educatorul poate face apel la o gama variata de reactii pentru a suscita si a mentine atentia gru-pului pe parcursul orei. Coordonarea graduala a responsabilitatilor: Educatorul creeaza sentimentul ca fiecare este responsabil de ceea ce se intampla la nivel de grup, prin cresterea nivelului de interactiune si feedback pentru toti copiii. Astfel, copiii vor incerca un sentiment de implinire si de responsabilitate, pentru ca se simt importanti in interiorul grupului; in felul acesta creste receptivitatea. b) Mentinerea atentiei prin miscarile educatorul in clasa, gestica, modulatii vocale, contact vizual.

3. Evitarea saturatiei se refera la abilitatea educatorul de a reduce la minimum plictisul care poate interveni in timpul unei activitati in clasa. Aceasta se poate realiza prin abordarea progresiva a activitatilor, prin crearea varietatii si prin provocarea studentilor.

a. abordarea progresiva a materialului de studiu – restructurarea programei cand nu se inregistreaza progrese in procesul instructiv, fie din cauza refuzului manifestat de copii in raport cu o anumita tematica, fie din cauza oboselii acestora.

b. varietatea – starnirea interesului si implicarea copiilor in activitati care solicita spiritul de cercetare si interesul.

c. provocarea – utilizarea de materiale si antrenarea in activitati care ii provoaca pe copii sa iasa din rutina.

4. Coordonarea recapitularii zilnice a materiei: sedintele recapitulative zilnice pot furniza un punct de plecare pentru invatarea unor notiuni noi. Acestea constituie o metoda buna de cuantificare a responsabilitatii, dar nu trebuie sa fie plictisitoare sau repetitive.

5. Coordonarea recapitularii prezentarilor/activitatilor propriu-zise: Educatorul ii poate ajuta pe copii sa invete cum sa asculte, sa-si mentina atentia.

6. Coordonarea lucrului individual in grupă: a. prezentarea sarcinilor de lucru: se prezinta in mod explicit scopul activitatii, precum si

strategiile cognitive utilizate pentru a ajuta copiii sa-si focalizeze activitatea in directia dorita;

b. monitorizarea performantei: dupa enuntarea sarcinilor de lucru, se acorda un interval de timp pentru ca toti copiii sa inceapa activitatea. Apoi educatorul se poate deplasa printre copii, ajutandu-i pe cei care intampina probleme; pune intrebari pentru a conduce activitatea intr-o anumita directie sau le arata celor care lucreaza in perechi cum sa se ajute unul pe celalalt fara sa-si ofere rezolvarea;

c. evaluarea: se pune accent pe tipurile de activitati care ofera educatorul informatii asupra modului de gandire si a capacitatilor comprehensive ale copiilor mai curand decat pe cele care demonstreaza capacitatea copiilor de a rezolva corect o tema;

7. Coordonarea discutiilor in clasa: discutiile vor fi incurajate si printr-o dispunere specifica a scaunelor in clasa, astfel incat copiii sa se poata vedea unul pe altul. 8. Vorbitul fara permisiunea profesorului (in timpul procesului de predare). Pentru a remedia acest comportament, Educatorul trebuie sa stabileasca in mod explicit coordonatele compor-tamentului copiilor in timpul activitatilor. 13. Refuzul de a ridica mana. Este util ca educatorul sa stabileasca un interval al lectiei in care copiii urmeaza sa-si anunte raspunsul prin ridicarea mainii si intervale in care nu este cazul s-o faca.

17

14. Incapacitatea de a asculta discursul educatorul si refuzul de a indeplini indicatiile verbale ale acestuia. Mai intai, se stabileste o regula generala cu privire la modul in care discursul educatorului trebuie urmarit de catre copii, care trebuie sa includa si consecintele pozitive si negative. 15. Prezentarea cu intarziere sau incompleta a temelor si sarcinilor de lucru. Se planifica din timp modul de abordare a temelor pentru acasa prin prezentarea unui sistem de evaluare coerent si ferm, astfel incat 16. Lipsa (refuzul) motivatiei/ inactivitatea. Pentru rezolvarea acestei probleme, profesorul trebuie sa dispuna de informatii corecte cu privire la nivelul copiilor si sa ia in considerare toate cauzele care pot duce la lipsa/refuzul motivatiei.

B. Mangementul problemelor disciplinare se refera la tehnicile necesare rezolvarii problemelor de disciplina a grupei.

List comportamentelor observabile 1. Aprecierea simtului de raspundere

Educatorii pot monitoriza comportamentul copiilor, pot vedea daca acesta corespunde asteptarilor si daca copiii dovedesc simt de raspundere.

Educatorul poate aprecia comportamenul adecvat prin zambet, inclinarea aprobativa a capului, laude, remarci compatibile cu varsta.

2. Corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat Educatorul aduce la cunostinta copiilor un numar de acte comportamentale neadecvate

(observabile de catre acestia) care pot interveni pe parcursul unei zile. Educatorul trebuie sa determine daca aceste comportamente pot fi controlate prin ignorare, masuri ulterioare de corectie etc. Masurile potrivite trebuie aplicate cu calm, fermitate si obiectivitate.

3. Ignorarea Educatorul trebuie sa ignore un copil care poate reactiona negativ la admonestarea verbala

blanda sau al carui comportament neadecvat nu lezeaza desfasurarea orei. 4. Controlul proxemic

Educatorul se deplaseaza in spatiul copilului pentru a-i supraveghea comportamentul. 5. Admonestarea verbala blanda

Aceasta metoda se aplica atunci cand copilul nu realizeaza ca are un comportament neadecvat.

6. Amanarea Amanarea intervine cand un copil incearca in mod insistent sa atraga atentia asupra propriei

persoane. 7. Asezarea diferentiata a copiilor in clasa 8. Tehnica „Timpului datorat”

Aceasta tehnica se aplica in cazul in care timpul irosit in clasa din cauza comportamentului neadecvat al copilului trebuie recuperat de acesta in timpul lui liber.

9. Eliminarea in spatiul grupei, intr-un loc special desemnat. Educatorul stabileste dinainte durata eliminarii, astfel ca aceasta sa fie compatibila cu varsta/nivelul copilului; 10. Instiintarea parintilor/supraveghetorilor 11. Stabilirea regulilor de comportament in afara grupei C. Managementul relatiilor interpersonale. 1. Pentru a facilita rezolvarea problemelor disciplinare, profesorul se poate implica in situatia copilului, poate sa-si exprime preocuparea pentru copil in calitate de persoana, construind astfel o relatie cu copilul. In felul acesta, Educatorul poate sa-si ajute copiii sa reflecteze asupra propriilor dorinte si planuri, incercand totodata sa inteleaga optiunile acestora. In cazul in care copilul a facut o alegere iresponsabila, profesorul Educatorul il poate intreba: „Ce doresti de fapt?” „Ce iti trebuie?” „Cum ai vrea sa fie la gradinita?” 2. Educatorul trebuie sa aiba capacitatea de a stapani comportamentul copilului la un moment dat, fara sa-i reaminteasca greselile trecute. Profesorul trebuie sa incurajeze onestitatea si ii poate ajuta pe copii sa faca o alegere si sa fie responsabili in raport cu propria optiune.

18

3 Educatorul trebuie sa ajute copilul sa emita singur o judecata de valoare asupra propriului comportament: sa ofere reguli comportamentale explicite si repetate consecvent; sa-i ajute pe copii sa inteleaga implicatiile sociale pe termen lung ale comportamentului lor, fara sa impuna un sistem de valori unic. Exemple: „Fapta ta incalca regulile?” „Esti multumit de ceea ce ai facut?” „I-ai ajutat pe ceilalti in vreun fel cu fapta ta?” 4. Profesorul trebuie sa-i ajute pe copii sa-si planifice schimbarea comportamentului, adica sa transpuna problemele teoretice in practica, dand astfel diverse sarcini copiilor; sa-i ajute sa identifice si sa aprecieze pertinenta propriilor optiuni comportamentale. Planul trebuie extins dupa ce se inregistreaza primele succese. 5. Profesorul trebuie sa obtina angajamentul copilului ca va urma planul de schimbare a comportamentului. 6. Nu acceptati scuze pentru esecul planului de remediere a comportamentului: „Sunt dezamagit, dar nu descurajat. Azi nu ai reusit sa-l respecti. Ce parere ai, maine va merge?” 7. Nu pedepsiti si nu criticati copilul pentru intreruperea programului de reabilitare comportamentala: pauza poate fi un mijloc eficient de implementare a masurilor de management al grupei.

19

STUDIU PRIVIND ROLUL MATEMATICII ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII

Prof. înv. primar Diana Raţiu

Şcoala Gimnazială „Virgil Iovănaş” Şofronea, Arad

Creativitatea este un atribut definitoriu al omului de azi, pus în situaţia de a construi, pe plan intelectual, alternative şi de a o alege pe cea optimă. Omul modern este un constructor de probleme şi de sisteme ideative necesare rezolvării lor, transpunerii lor din plan ideativ în plan conativ. Omul modern este un om al faptelor, este un „creator”.

Iată de ce, în învăţământul contemporan, se pune accent deosebit pe învăţarea creativă prin care se urmăreşte transformarea fiecărui copil într-un participant activ la redescoperirea adevărurilor despre lucruri şi fenomene (să-şi pună întrebări similare celor pe care şi le pune cercetătorul ştiinţific: „Ce?”, „Unde?” „De unde?”, „În ce scop?”, „Cum?”, „Când?”, etc.)

Creativitatea este, în esenţă, „un complex proces, o complexă activitate psihică ce se finalizează într-un anumit produs, este acea capacitate psihică a individului uman de a realiza noul, sub diferite forme: teoretică, ştiinţifică, tehnică, socială, etc., de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realităţii, de a elabora căi şi soluţii originale de rezolvare a problemelor şi a le exprima în forme personale inedite” * IPOTEZA CERCETĂRII Ipoteza de lucru ar fi: dacă învăţătorul organizează şi conduce o activitate de învăţare creativă, favorizează un mediu de învăţare dinamic, incitator, care să facă din elev un coparticipant la propria formare, deprinderile de rezolvare şi compunere a problemelor vor fi însuşite într-un mod atractiv şi plăcut şi vor duce la dezvoltarea interesului pentru studiul şi aplicarea matematicii. OBIECTIVELE CERCETĂRII ŞI STABILIREA EŞANTIOANELOR Obiectivele cercetării programului experimental au fost stabilite ca fiind:

- Dezvoltarea creativităţii elevilor printr-un demers didactic permisiv; - Formarea şi consolidarea unor deprinderi de calcul corect şi rapid, efectuat oral şi în

scris; - Identificarea unor modalităţi de compunere şi rezolvare a problemelor din viaţa

cotidiană prin metode care să necesite creativitate din partea elevilor. În cadrul experimentului, cu un număr de 62 elevi din clasele I A, I B s-a încercat, în

decursul semestrului al doilea al anului şcolar 2011-2012, folosirea compunerilor de probleme la orele de matematică, atât pentru predarea cunoştinţelor, cât şi pentru fixarea şi consolidarea lor.

APLICAREA CERCETĂRII ŞI INTERPRETAREA DATELOR Experimentul natural ne-a impus cunoaşterea capacităţilor cognitiv-aptitudinale ale elevilor din clasa I. Pentru verificarea nivelului iniţial de cunoştinţe al claselor antrenate în această cercetare, la începutul etapei experimentale (la începutul semestrului al II-lea), s-au dat probe atât pentru clasa experimentală I A , cât şi pentru clasele de control: I B. Lucrările au fost verificate după aceleaşi criterii, elevilor atribuindu-li-se calificative. În funcţie de reuşita şcolară subiecţii au fost împărţiţi în trei nivele: slabi, mediocri şi buni. Pentru uşurarea comparaţiilor, subiecţii au fost diferenţiaţi şi după sex. ____________________________ *Ioan Sima, (1997), Creativitatea la vârsta preşcolară şi şcolară mică, E.D.P., Bucureşti, pag. 8.

20

Tabelul nr. 1. Performanţele obţinute de către elevii din lotul

experimental la evaluarea iniţială – clasa I Categoria de

elevi Nr. elevilor Nr.

calificativelor Insuficient

Nr. calificativelor

Suficient

Nr. calificativelor

Bine

Nr. calificativelor

Foarte bine Fete 19 2 5 4 8

Băieţi 14 1 1 6 6

Tabelul nr. 2. Performanţele obţinute de către elevii din lotul de control – clasa I

Categoria de elevi

Nr. elevilor Nr. calificativelor

Insuficient

Nr. calificativelor

Suficient

Nr. calificativelor

Bine

Nr. calificativelor

Foarte bine Fete 16 1 1 3 11

Băieţi 13 - 1 5 7 Pe tot parcursul experimentului, s-a urmărit eficienţa rezolvării şi compunerii problemelor. S-au urmărit obiectivele:

- Formarea şi consolidarea unor deprinderi de calcul corect şi rapid, efectuat oral şi în scris;

- Dezvoltarea raţionamentului logic prin formularea şi rezolvarea problemelor simple. La clasa experimentală, datorită compunerii şi rezolvării multor probleme adecvate, pe lângâ realizarea obiectivelor mai sus amintite, s-a observat şi o mai mare rapiditate în găsirea soluţiilor rezolvării problemelor. Pentru exemplificare, voi enumera câteva din exerciţii-joc şi metode de compuneri de probleme folosite la această temă (cele care au dat randamentul cel mai mare şi au plăcut copiilor). 1. „Haideţi la întrecere!” Scopul: - dezvoltarea atenţiei şi a gândirii logice; - formarea deprinderilor de a rezolva corect exerciţii de adunare şi scădere; - formarea simţului estetic. Desfăşurarea jocului: Pe tablă au fost scrise cu cretă colorată exerciţiile după modelul de mai jos. Numărul exerciţiilor a fost în funcţie de numărul elevilor dintr-un rând. Jocul s-a desfăşurat în cea mai perfectă linişte, sub forma unui joc mut. S-a indicat de unde se începe exerciţiul şi la semnalul institutoarei, primii copii din fiecare rând de bănci au mers şi au rezolvat primul exerciţiu, apoi au dat creta următorului elev. A câştigat rândul de bănci care a întrunit următoarele condiţii: - să fie aranjate şi scrise frumos pe tablă; - să fie rezolvate corect toate exerciţiile. Observaţie: Ultimul elev din şir a avut dreptul să corecteze exerciţiile greşite. +40 +10 -10 -30 -10 -30 +60 +20 +20 +40 -20 -40 -50 -20 +50 +30 Jocul a fost organizat în etapa de obţinere a performanţei.

40

50

21

În continuare, voi da exemple folosite pentru antrenarea atenţiei şi spiritului investigativ. 2. „O carte costă 200 lei, iar un penar, 300 lei. Ce rest a primit Dan, când le-a cumpărat?” Elevii au observat imediat că din conţinutul problemei lipseşte o dată de care ar avea nevoie pentru a rezolva această problemă. Li se dă voie să completeze ei problema şi să o rezolve. 3. S-au prezentat planşe pe care erau desenate diferite obiecte, iar ei au alcătuit probleme şi le-au rezolvat. 30m 60m

Fig. 1

Elevii au alcătuit următoarea problemă: „Dan, în drumul lui spre şcoală, trece pe lângă un stejar. De acasă până la stejar sunt 30m, iar de la stejar până la şcoală sunt 60m. Câţi metri sunt de la casa lui Dan până la şcoală?” 30m + 60m = 90m R: 90m 4. S-au dat probleme în care elevii trebuiau să completeze anumite date, după care să le rezolve. „Mama a plecat la alimentară cu 90 lei. Ea cumpără alimente de 70 lei. Câţi lei îi rămân?” „Într-o ladă sunt 43 mere, iar în alta, cu 12 mai puţin. Câte mere sunt în cele două lăzi?” La prima problemă de acest fel s-a observat că toţi elevii au ştiut să o rezolve, însă a doua problemă a fost completată corect de toţi elevii, dar la rezolvare unii au întâmpinat greutăţi. Tot la acest capitol, la clasa experimentală, s-au alcătuit probleme după exerciţii. 5. Compuneţi o problemă la care să se obţină rezultatul 6000. În executarea acestei sarcini, unii au compus probleme simple, ca de exemplu: „Nicu are 2000 lei, iar fratele lui mai mare 4000 lei. Câţi lei au cei doi fraţi împreună?”. Alţi copii au completat problema. Exemplu: „Într-o ladă erau 50 kg lămâi şi în alta 30 kg, din care s-au vândut 20 kg. Câte kg de lămâi au rămas?” Prin rezolvarea şi compunerea problemelor mai sus menţionate, am observat că frecvenţa greşelilor de calcul a scăzut, a antrenat tot colectivul clasei, creând o participare mai largă decât metodele prezentate în programă. Tot la clasa I, la tema „Adunări şi scăderi cu numere de la 0 la 20”, s-au urmărit obiectivele: - scrierea numerelor ca o sumă formată din zeci şi unităţi; - evidenţierea proprietăţilor de comutativitate şi asociativitate a adunării prin exerciţii şi aplicarea acestora în calcule; - formarea şi consolidarea unor deprinderi de calcul corect şi rapid, efectuat oral şi în scris; - consolidarea deprinderii de a compune probleme. Obiectivele propuse au fost realizate atât la clasa de control, cât şi la clasa experimentală. Datorită jocurilor didactice organizate, a multiplelor metode de alcătuire a problemelor, la clasa experimentală s-a observat că a crescut accesibilitatea operaţiilor de adunare şi scădere fără trecere peste zece, s-a format un stil de muncă disciplinată, elevii s-au obişnuit cu munca independentă. Voi exemplifica câteva din multiplele jocuri şi probleme folosite la această temă. „Joc cu semne şi căsuţe cu numere” Scopul: dezvoltarea flexibilităţii gândirii creatoare şi obişnuirea elevilor cu socotitul corect şi exact.

22

Material: figuri şi cartonaşe cu numere, cartonaşe cu operaţii de adunare şi scădere şi semnele: „mai mic”, „mai mare”, „egal”. Desfăşurarea jocului: Figurile pentru exerciţii au fost pregătite dinainte şi la începutul jocului aşezate astfel:

13+4 10+6 10+7 14+3

19-9 > <

Învăţătoarea arată prima figură din exerciţiu, iar elevii efectuează, mintal, operaţiile şi cu ajutorul cartonaşelor, aşază pe bancă numărul care reprezintă rezultatul obţinut. Pe bancă elevii aşază cartonaşele cu numerele care reprezintă rezultatul operaţiilor respective şi adaugă semnele care indică raportul de mărime dintre ele. Dintre elevii care şi-au terminat mai repede exerciţiul, unul este chemat pentru a efectua acelaşi exerciţiu şi la tablă. După efectuarea diferitelor calcule, sub formă de joc, a fost mult mai uşor să se treacă la rezolvarea problemelor. Formulaţi probleme după reprezentări grafice. 2 11 3

Exemplu de problemă compusă de elev: „De la Andrei până la Nicu sunt 2 km, de la Nicu la bunica sunt 11 km, iar de la bunica la Mircea sunt 3 km. Câţi kilometri sunt de la Andrei până la Mircea?” Problemele au fost alcătuite oral, iar la tablă s-au scris doar exerciţiile: 2 + 11 = 13 13 + 3 = 16

La sfârşitul temei: „Adunări şi scăderi cu numere de la 0 la 20”, s-a făcut un sondaj. Proba verifică cunoaşterea operaţiilor de adunare şi scădere în limitele 0 – 20.

Tabelul cuprinde rezultatele celor 2 clase testate, evaluate, în calificative.

CLASA CALIFICATIV FB B S I

EXPERIMENTALĂ 21 10 2 0 DE CONTROL 20 8 1 0

0

5

10

15

20

25

FB B S I

EXPERIMENTALĂ

DE CONTROL

23

La sfârşitul experimentului s-au dat din nou probe de contol, identice atât pentru clasa experimentală, cât şi pentru clasa de control. Pentru a determina rolul rezolvării şi compunerii problemelor la îmbunătăţirea situaţiei la învăţătură, am întocmit grafice în care am înscris subiecţii şi rezultatele obţinute:

Calificativele obţinute de elevi la testarea finală

CLASA CALIFICATIV FB B S I

EXPERIMENTALĂ 22 11 1 0 DE CONTROL 21 7 1 0

0

5

10

15

20

25

FB B S I

EXPERIMENTALĂ

DE CONTROL

CONCLUZIA CERCETĂRII Din acest experiment se poate trage concluzia că, pe baza unui sistem de lecţii bine studiate, elevii pot fi antrenaţi la un efort sporit pe latura raţionamentului şi puşi în situaţia ca singuri să rezolve anumite dificultăţi, adică tocmai realizarea uneia dintre cerinţele de seamă ale asigurării eficienţei lecţiei de matematică. Modernizarea învăţământului matematic presupune un elev activ şi un institutor preocupat de asigurarea tuturor condiţiilor care să-l ajute pe copil să înveţe prin efort propriu, să „descopere”, să rezolve situaţii noi, aceasta însemnând învăţarea creatoare, care este cel mai productiv tip de învăţare. Folosind metode adecvate (activ-participative, centrate pe elev), elevul se implică direct în activitatea de învăţare, devenind astfel participanţi activi la propria formare, plăcerea elevului de a desfăşura astfel de activităţi reprezentând un punct forte în obţinerea succesului.

24

PROIECT DIDACTIC „MI-AR PLĂCEA SĂ FIU...”

Prof. inv. primar: Gina Mariana Marian Şcoala Gimnazială „Gh. Lazăr” Zalău

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „ Gheorghe Lazăr” Clasa: pregătitoare C Data:26.04.2013 Propunător: prof.înv.primar Marian Gina Mariana Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Comunicare în limba română Unitatea tematică: „Vreau sa am o meserie” Subiectul: ,,Mi-ar plăcea să fiu... Forma de realizare: activitate integrată Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe Scopul: activizarea vocabularului copiilor cu cuvinte care denumesc meserii şi unelte; COMPETENŢE GENERALE: Comunicare în limba română 1.Receptare de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute 2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute Matematică şi explorarea mediului 1.3 Recunoaşterea şi utilizarea numerelor în calcule elementare Arte vizuale şi lucru manual 2.3Realizarea de creaţii funcţionale şi estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse COMPETENŢE SPECIFICE: Comunicare în limba română 1.4. Identificarea silabelor şi a sunetului iniţial şi final în cuvinte clar articulate 2.1. Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare 3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale , din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar Arte vizuale şi lucru manual 2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii simple, pe baza interesului direct. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: a)cognitive: CLR -să spună cuvinte care conţin litera sunetul ,,h”la început, mijloc şi sfârşit -să salute şi să dialogheze cu personajul (poştaşul) -să asocieze corect cuvântul cu imaginea -să formuleze propoziţii frumoase -să reprezinte grafic cuvintele -să citească cuvintele de pe jetoane

25

-să despartă în silabe cuvintele date -să completeze cu literele potrivite pentru a forma cuvinte MEM -să asocieze corect cifra, numărului de silabe AVLM -să lipească corect piesele de puzzle; psihomotorii: – să-şi dirijeze efortul oculomotor către centrul de interes vizat de învăţătoare; – să păstreze ţinuta corectă a corpului pe parcursul activităţilor; afective: – să se mobilizeze în vederea rezolvării sarcinilor propuse ; – să manifeste spirit de iniţiativă şi cooperare în cadrul grupului; – să participe cu interes şi plăcere la lecţie; METODE ŞI PROCEDEE: brainstorming, conversaţia, exemplul, observaţia, descrierea, explicaţia, demonstraţia, munca independentă, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic. RESURSE MATERIALE: 1) pentru învăţător: planşe cu scrisoarea ,,Lamâiţei” si cu lista de cumpărături, jetoane cu fructe. 2) pentru elevi: puzzle, jetoane cu cuvinte, jetoane cu numere, fişe de lucru. FORME DE ORGANIZARE: - frontal - individual - pe grupe Bibliografie: - MECTS- Programa şcolară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3656/29.03.2012, Bucuresti, 2012; - Ghidul cadrului didactic- clasa pregătitoare, Editura Diana, 2012;

26

Evenimentul didactic

Competenţe specifice

Conţinut ştiinţific STRATEGII DIDACTICE Evaluare

Metode şi procedee

Mijloace de învăţământ

Forme de organizare

1.Moment organizatoric 2.Reactualizarea cunoştiinţelor 3. Captarea atenţiei 3.Anunţarea subiectului şi a obiectivelor operationale 4.Dirijarea învăţării

CLR. 2.1 CLR. 1.4 CLR 2.1

Asigurarea unui climat educaţional favorabil. Le aduc aminte copiilor de lectia invatata anterior adica sunetul si litera H si h Am să-i solicit apoi să îmi spună cuvinte care conţin sunetul H si h la început,mijloc şi sfârşit,să despartă in silabe şi să alcătuiască propozitii. Un copil deghizat în poştaş bate la uşa. Intrarea poştaşului în sală se face printr-un dialog . - Cine bate ? - Poştaşul. - Ce ne aduce? - O scrisoare. - Pentru cine? - Pentru copii cuminţi. - Atunci intră. Se realizează un schimb de saluturi între poştaş şi elevi. Poştaşul scoate din geantă câteva plicuri pe care înmânează destinatarilor. Elevii sunt împărţiţi pe 3 grupe: grupa FLUTURAŞILOR grupa ALBINUŢELOR grupa BUBURUZELOR Fiecare grupă primeşte câte un plic. Poştaşul şopteşte învăţătoarei un cuvânt. Învăţătoarea dezvăluie cuvantul misterios. Anunţă tema acestei activităţii. ,, Azi ne vom juca cu litere, silabe , cuvinte şi propoziţii referitoare la meserii.'

Conversaţia Problematizarea Conversaţia Explicaţia Exerciţiul Observaţia Exerciţiul Conversaţia Exerciţiul Explicaţia

Plicuri Poştaş

Ecusoane Plicuri cu puzzle,litere şi cuvinte,lipici Plicuri care contine

Frontal individual Frontal Individual Frontal frontal Individual Individual Frontal

Probă orală Observaţia sistematică Probă orală Probă practică Probă practică

27

5. Obţinerea performanţei 6. Încheierea activităţii

CLR1.4 3.1 AV2.3 MEM 1.3

Învăţătoarea cere elevilor să deschidă plicurile aduse de poştaş. Citeşte scrisorile şi explică sarcinile fiecărei grupe. O grupă este formată din 4 membri. A primit un puzzle din 5 piese reprezentând o meserie şi instrumente sau aspecte privind meseria respectivă: PROFESOARĂ: STILOU, ELEV, CARTE, ELEVA. MARINAR: VAPOR, COLAC, ANCORĂ, CÂRMĂ. DOCTORITA: STETOSCOP, MEDICAMENTE, AMBULANŢĂ, SERINGĂ. Fiecare membru al echipei îşi alege un cartonaş cu o imagine şi cuvântul corespunzător şi le va lipi în locul potrivit pe planşă. Elevii vor lipi şi numărul de silabe în dreptul cuvântului. Cel care termină pri-mul va mai lipi o piesă. Învăţătoarea observă modul în care colaborează elevii. Dă indicaţii dacă este nevoie. În ordinea în care au terminat invită elevii în faţa clasei câte doi reprezentanţii din fiecare echipă, şi vor spune 2-3 propoziţii despre meseria de pe planşa lor. Învăţătoarea cere elevilor să găsească aspecte pozitive ale meseriei respective. Elevilor din celelalte grupe li se cere să răspundă la întrebarea: De ce nu ai alege această meserie? Echipele care au reali-zat corect toate sarcinile de lucru sunt aplaudate.

Demonstraţia Metoda Freinet Conversaţia Conversaţia Conversaţia

puzzle Poştaş Biletel cu ghicitoare Modelul învăţătoarei Saculetul fermecat si cuvinte Fişă de lucru Fişă de lucru Recompensa Bratari

Individual Frontal Frontal Individual frontal Frontal Frontal individual

Observarea sistematică Probă practică Probă scrisă Probă scrisă

28

7.Activitate recreativă 15min

Se trece la următorul moment al activităţii. Elevii primesc fişe de muncă independentă. Prima sarcină este să reprezinte grafic cuvintele lipite pe planşa grupei. Se amintesc culorile folosite pentru cuvânt, silabă şi sunet. PROFESOARĂ: STILOU, TABLĂ, CARTE, ELEVĂ MARINAR, VAPOR, COLAC, ANCORĂ, CÂRMĂ DOCTORIŢĂ,STETOSCOP, PASTILE,AMBULANŢĂ, SERINGĂ Elevii primesc fisa de muncă independentă diferentiata. Prima cerinta va fi sa reprezinte grafic cuvintele care reprezintă meserii La a doua cerinta vor desena o uneală corespunzătoare meseriei iar a treia sa coloreze imaginile. Se amintesc culorile folosite pentru cuvant, silabă si sunet. Descopăr sub formă de surpriză o cutiuţă foarte frumoasă in care se va găsi un bileţel cu proverbul ,,Meseria este bratară de aur’’ Dupa explicarea proverbului fac aprecieri. Ofer recompesă tuturor elevilor o bratară cu imaginea meseriei pe care au format-o la fazal Se va recita poezia ,, Ce miros au meseriile’’de Gianni Rodari Joc de miscare cu text si cant,,Podul de piatra’

Exerciţiul Conversaţia

Probă practică

29

PROIECT DE LECȚIE CALITĂȚILE SUNETELOR MUZICALE

Prof. Corina Daciana Oprițoiu

Școala Gimnazială „Andrei Mureșanu” Deva, Hunedoara DATA: 25 mai 2013 CLASA: I B PROPUNĂTOR: Prof. Oprițoiu Corina Daciana ȘCOALA GENERALĂ „ANDREI MUREȘANU” DEVA ARIA CURRICULARĂ: Arte OBIECTUL: Educație muzicală SUBIECTUL: Recapitulare și sistematizare- Calitățile sunetelor muzicale TIPUL LECȚIEI: Recapitulare- sistematizare SCOPUL: formarea și dezvoltarea auzului muzical prin intermediul cântecelor repetate OBIECTIVE:

să execute corect exercițiile melodice, ritmice, de dicție; să diferențieze auditiv sunetele din natură și pe cele produse de anumite instrumente

muzicale; să interpreteze corect cântecele însușite, atât individual cât și în grupuri de 2-3 elevi; să rezolve corect fișa de evaluare.

STRATEGII DIDACTICE: Metode și procedee: conversația, observația, explicația, problematizarea, exercițiul, jocul didactic, munca în echipă, joc de rol. Mijloace de învățământ: CD-player, CD-uri, videoproiector, fișe de lucru, instrumente muzicale (jucării), baloane, note muzicale, fragment din Rapsodia Română de George Enescu. Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe

DESFĂȘURAREA DEMERSULUI DIDACTIC Etapele lecției Conținutul științific al lecției Strategia didactică

Activitatea învățătorului

Activitatea elevilor

Metode și procedee

Mijloace de înv.

Mod de organizare

1. Moment organizatoric 2. Captarea atenției

Se pregătesc cele necesare începerii orei. Elevii sunt așezați pe două grupe. Se asigură liniştea. Fiecare elev se va prezenta muzical.(exemplu: Eu sunt Denisaaa...) Fiecare grupă va avea de rezolvat câte o sarcină diferită (anexa 1), în urma căreia vor descoperi câte o surpriză; rezolvând corect sarcina vor

Se pregătesc pentru oră. Elevii rezolvă sarcina, descoperind apoi denumirea grupei lor.

conversația problematizarea conversația

Fișele pentru fiecare grupă

frontal

pe grupe

30

3. Anunțarea temei și obiectivelor 4. Prezentarea materialului stimul supus recapitulării/ rezolvarea conținutului recap. 5. Obținerea performanțelor și evaluarea

descoperi numele grupei lor: grupa viorilor și grupa fluierașelor. Li se comunică elevilor subiectul lecției și obiectivele lecției. Înainte de a se trece la rezolvarea sarcinilor de către fiecare echipă, vom realiza câteva exerciții de respirație, exerciții ritmice și melodice: Exerciții de respirație: - Oftatul (offff)-pe expirație -Bătaia vântului(vâjjjjjjjj)-inspirație amplă și expirație lungă - Joc didactic: Ce frumos miroase floarea!- inspiră nazal și expiră rostind aceste cuvinte. - Joc didactic: Stinge lumânarea!- inspiră și expiră prelung. Dicție: Muzica îmi place mult Și s-o cânt și s-o ascult! Exerciții ritmice Demonstrez un exercițiu ritmic cu ajutorul palmelor, apoi cer celor două grupe, pe rând să-l execute. Exerciții melodice Joc didactic: Recunoaște cântecul! Voi intona un fragment dintr-un cântec cunoscut de elevi, dar cu ajutorul silabei „la”, iar ei vor recunoaște titlul cântecului. Fiecare grupă va rezolva rând pe rând, în fața clasei, sarcinile scrise pe câte un instrument muzical.(anexa 2) Ce rol a avut colega voastră în sceneta „Familia Do,

Elevii execută exercițiile de respirație, ritmice și melodice. Elevii rezolvă rând pe rând sarcinile fiecărei grupe. .....de dirijor ... o orchestră .... vioară, pian, violoncel, etc.

exercițiul jocul didactic exercițiul exercițiul problematizarea, jocul de rol observația explicația

instrumentul muzical și sarcinile scrise pe el materialul ppt.„Orchestra” fișa de evaluare

frontal

pe grupe

frontal

individual

31

Re, Mi”? Ce conduce un dirijor? Numiți câteva instrumente muzicale pe care le auzim într-o orchestră! Pe lângă instrumentele înșirate de voi, există însă unele mai puțin cunoscute vouă, despre care vom afla câte ceva în materialul următor. Le prezint materialul ppt. „Orchestra”despre instrumentele muzicale mai cunoscute sau deloc cunoscute de ei. Le împart elevilor fișa de evaluare. Fiecare echipă va fi răsplătită cu câte o notă muzicală la fiecare răspuns corect!

32

ANEXA 1

Grupa 1: Găsește intrusul!

Z A M B I L A M R I K H X V I O R E L EC R I V G T U I P RR B B H J Y Y D X ZI Y B R Â N D U Ș ĂN I R F V L H Ț J RȘ T R A N D A F I RH V I O A R A Y G KC R I Z A N T E M A

L A L E A J C R I N

Grupa 2: Caută soluția rebusului! 1. F L U T U R E 2. E L E F A N T

3. L E U 4. I E P U R E

S A R P E 5. 6. U R S

1.

1. 4.

2. 5.

3. 6.

33

ANEXA 2

Exercițiile de pe instrumentele muzicale: 1. Cântă cu colegii din clasă „Gata de concert!” 2. Interpretează sceneta „Familia DO, RE MI!” 3. Mai știi cântecul „If you're happy and you know it”? 4. Recunoaște sunetele următoare! 5. Cântă cu încă doi colegi „Cântecul instrumentelor”! 6. Ascultă și recunoaște melodia! 7. Interpretează cântecul „Țara Copilărie” 8. Recunoaște sunetele!

34

FIȘA DE EVALUARE ...................................................................

Instrumentul la care cântă este...

…....................................

….................................

…......................................

…....................................

.....................................

......................................

35

PROIECT DIDACTIC „FIGURI GEOMETRICE / TRENULEŢUL MAGIC”

Prof. inv. primar: Gina Mariana Marian Şcoala Gimnazială „Gh. Lazăr” Zalău

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „ Gheorghe Lazăr” DATA: 26.04.2013 PROPUNĂTOR: profesor învăţământ primar Marian Gina Mariana CLASA: Pregătitoare C ARIA CURRICULARĂ: Matematica şi Ştiinţe ale naturii OBIECTUL: Matematica şi explorarea mediului UNITATEA DE INVĂTARE: Vreau să am o meserie SUBIECTUL LECŢIEI: Figuri geometrice / Trenuleţul magic TIPUL LECŢIEI: Consolidarea cunoştinţelor SCOPUL ACTIVITĂŢII: Recunoaşterea figurilor geometrice învăţate COMPETENŢE GENERALE: Matematică şi explorarea mediului 1. Recunoasterea si utilizarea numerelor în calcule elementare 2. Localizarea şi relaţionarea unor elemente geometrice în spaţiul înconjurător 5. Sortarea şi reprezentarea unor date în scopul rezolvării de probleme Comunicare în limba română 1.Receptare de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute 2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare Muzica si miscare 2. Redarea repertoriului de cântece pentru copii cu mijloace interpretative specifice vârstei COMPETENŢE SPECIFICE: Matematică şi explorarea mediului Recunoaşterea numerelor în concentrul 0-10 Sesizarea magnitudinii unui număr în concentrul 0-10 1.4. Identificarea cardinalului unei mulţimi la care s-au adăugat /scos 1-2 elemente/ 2.1. Recunoasterea descrierea unor forme geometrice plane (pătrat,triunghi, dreptunghi, cerc) 5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-2 unităţi în concentrul 0-10, cu ajutorul obiectelor Comunicare în limba română 1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt rostit clar şi rar; 1.5. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale, în contexte de comunicare cunoscute. Muzică şi mişcare 2.1. Cântarea în colectiv a cântecelor, asociind mişcarea sugerată de text; OBIECTIVE OPERAŢIONALE: a)cognitive: MEM -să numească figurile geometrice învăţate

36

-să numere crescător si descrescător din doi in doi in concentrul 0-10 -să rezolve corect operatiile de adunare si scadere -să numere figurile geometrice si sa scrie in tabel numarul CLR -să spună denumiri de obiecte care au forma figurilor geometrice -să alcătuiască propoziţii simple cu aceste cuvinte -să citească cuvintele de pe bilete; MM - să interpreteze cântecul ,,Trenuleţul”; psihomotorii: – să-şi dirijeze efortul oculomotor către centrul de interes vizat de învăţătoare; – să păstreze ţinuta corectă a corpului pe parcursul activităţilor; afective: - să se mobilizeze în vederea rezolvării sarcinilor propuse ; - să participe cu interes şi plăcere la lecţie; METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, observaţia, brainstorming, descrierea, explicaţia, jocul didactic, exerciţiul, problematizarea, conversaţia euristică RESURSE MATERIALE: pentru învăţător: macheta cu trenuleţ, perforator, paleta cu numere; pentru elevi: ,,bilete de tren”, banner cu trenuleţ, mascote, fişe de lucru; FORME DE ORGANIZARE: - frontal - individual. BIBLIOGRAFIE: - MECTS- Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICA SI EXPLORAREA MEDIULUI aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3656/29.03.2012, Bucuresti, 2012; - Ghidul cadrului didactic- clasa pregătitoare, Editura Diana, 2012;

37

Evenimentul didactic

Competenţe specifice

Conţinut ştiinţific STRATEGII DIDACTICE Evaluare

Metode şi procedee

Mijloace de învăţământ

Forme de organizare

1.Moment organizatoric 2.Captarea etenţiei 3.Reactualizarea cunoştiinţelor 3.Anunţarea subiectului şi a obiectivelor operaţionale 4.Dirijarea învăţării

MEM 1.6 CLR 1.1. MEM 1.6 2.1 MEM

Asigurarea unui climat educaţional favorabil. In fata elevilor se dezvaluie o surpriza deosebita, un trenulet colorat cu locomotiva si vagoane in forma de fig. geometrice, confectionat din polisteren avand diferite dimensiuni. Privim cu atentie trenuletul: Câte vagoane are trenuleţul? Al câtelea vagon este triunghiul? Ce formă are primul vagon? Dar ultimul? Al câtelea vagon are forma de cerc? Ce culori au vagoanele? De ce sunt numerotate vagoanele? Ce numere sunt scrise pe ele? În ce ordine sunt scrise numerele? Acesta este un tren deosebit pe care l-am realizat eu pentru voi, pentru a vă face o surpriză frumoasă; dar în realitate ce formă au vagoanele trenului? Spuneţi repede multe denumiri de obiecte care se aseamănă cu figurile geometrice. Se vor purta cateva discutii legate de forma vagoanelor . Dragi copii, vom face astazi o calatorie magica cu trenul!

Conversaţia Exerciţiul Conversaţia Explicaţia Observaţia Exerciţiul Conversaţia Observaţia Exerciţiul Exerciţiul Problematizarea Conversaţia Problematizarea

Farfurioare cu figuri geometrice decupate si cartonase cu cifre Trenuletul magic Trenuletul magic Trenuletul magic Fişă de lucru (BILETELE DE TREN)

frontal frontal individual frontal individual frontal frontal individual

Probă orala si practica observaţia sistematică probă orală probă scrisă observarea sistematică probă practică probă

38

5. Obţinerea performanţei 5.Asigurarea feed-backului. 6. Încheierea activităţii

7. Activitate recreativă

15 min.

3.7. M.M 2.1 3.1 CLR 1.5 MEM3.2 MEM 5.4

Ce trebuie să avem pentru a putea urca in tren? (bilet) De unde cumpărăm aceste bilete? (casa de bilete) Cine vinde bilete?(casierul de bilete) Cunoaşteţi alte meserii legate de tren şi gară? Vă ajut eu: Mecanic de locomotivă Şef de tren Controlor de bilete Impegat Manevrant Revizor tehnic Petru a putea urca in trenuleţul magic voi veţi plăti biletele rezolvând corect cele două operaţii de pe biletele care vi le împart eu. Copii primesc biletele sub formă de figuri geometrice colorate, corespunzătoare formelor si culorilor celor patru vagoane ale trenului. Vor efectua o scădere si o adunare. Cine va rezolva corect operaţiile de adunare şi scădere va primi biletul compostat si va urca in vagonul cu aceeaşi formă şi culoare ca biletul său. Rezultatele operaţiilor de pe bilete va corespunde cu numerele vagoanelor (2, 4, 6, 8). Elevii care vor întâmpina greutăţi la efectuarea operaţiilor sunt ajutaţi. Voi ridica paleta cu numere şi copiii vor urca in vagoane pe rând. Odată locurile ocupate suntem gata de plecare, interpretand cantecul ,,Trenuletul’’. La terminarea cântecului şi trenuleţul ,,se opreşte’’ într-o gară. Copiii îşi imaginează locul unde au ajuns şi spun nume de localităţi. Voi solicita copiii să

Exerciţiul Exerciţiul Explicaţia Conversaţia Exerciţiul Exerciţiul Explicaţia Conversaţia Exerciţiul

Trenuletul magic mascote macheta Fisa de lucru Recompensa Machetă Mascote Fişă de lucru Recompensa Farfurioare cu figuri geometrice

individual individual individual frontal individual frontal individual frontal individual

scrisă observare sistematică Proba orala Proba orala Proba paractica

39

răspundă la câteva întrebări: Cu ce literă vom scrie întodeauna aceste cuvinte ? De ce? Constatăm cu uimire că în gară staţionează un alt trenuleţ identic cu al nostru dar mai mic. Acesta a adus un grup de turişti. Ei ne cer ajutorul pentru a ajunge la adresele pe care le au scrise pe biletele. Sunt 13 de mascote, fiecare având ataşat un bileţel pe care este scrisă adresa. Adresa casei: forma geometrică este desenată, culoarea este scrisă, numărul casei este dat de rezultatul adunării scrisă pe bileţel. Ex :

MOV 3

Fiecare elev va ajuta câte o mascotă să ajungă la casa sa de pe machetă. Eleviii primesc fişe de muncă independentă. Prima sarcină este să rezolve exerciţii de adunare şi scădere cu figuri geometrice Cerinţa numărul doi este să numere figurile geometrice de laa robotel si sa le scrie in tabel iar a treia este sa ccoloreze trenul respectând culorile.

ROBOŢELUL Într-o şcoală nişte pici

S-au crezut tare voinici. Şi-au plecat precum

socot Să se joace c-un robot

Vreţi şi voi să vă jucaţi ? Incercaţi să desenaţi

Din pătrate şi dreptunghiuri,

Cerculeţe şi triunghiuri, Roboţei pe foaia toată, Apoi număraţi îndată

Exerciţiul Explicaţia Conversaţia

Proba paractica

40

Dreptunghiuri, cercuri, pătrate,

Triunghiuri câte-s de toate.

Propun copiilor să construiască un roboţel din figuri geometrice, crezându-se inventatori.

41

MODALITĂŢI DE REALIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE LECTURĂ ÎN CICLUL PRIMAR

Prof. înv. primar Emilia-Loredana Murgoci Şcoala cu clasele I-VIII „Gh. Pătraşcu”, Buruieneşti

Cine nu ştie citi, nu se poate instrui, nu poate realiza nici un progres care să-l conducă spre autoinstruire şi autoeducaţie. Există însă o adevărată prăpastie între a şti să citeşti şi a şti să exploatezi lecturile, să te foloseşti de acest mijloc specific care este textul tipărit. Învăţătorului îi revine sarcina, misiunea de a învăţa pe elevi atât tehnica cititului, cât şi a conştientizării şi valorificării celor citite. Lectura are ca scop să dezvolte gustul elevilor pentru citit, să-i facă să iubească cartea, să le satisfacă interesul pentru a cunoaşte viaţa, oamenii şi faptele lor. Lectura contribuie, într-o măsură însemnată, la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular bogat, la dezvoltarea dragostei faţă de patrie şi la educaţia estetică. Din cărţi, copiii află multe lucruri despre viaţa animalelor şi a plantelor, despre descoperirile geografice, despre evenimentele istorice, despre frumuseţile şi bogăţiile patriei. În acelaşi timp, cărţile le vorbesc despre sentimente omeneşti, despre dragoste şi ură, prietenie, cinste, omenie. Citirea unor cărţi îi face pe şcolari să fie curajoşi şi fermi, iar eroii cărţilor, prin viaţa lor, devin exemple de fapte înalte de viaţă şi caracter şi lasă urme adânci în conştiinţa elevilor. Cartea îi atrage pe copii prin conţinutul ei artistic. De îndată ce începe să citească, copilul cunoaşte o lume nouă, interesantă. El are impresia că participă la fapte vitejeşti şi la evenimentele din cuprinsul cărţii. Pe unii eroi îi iubesc, îi simpatizează, pe alţii îi urăsc. Cartea citită în copilărie, rămâne prezentă în amintire, aproape toată viaţa şi influenţează asupra dezvoltării ulterioare a personalităţii sale. Lectura oferă copilului posibilitatea de a-şi completa singur cunoştinţele, de a le lărgi, de a le adânci,contribuind la propria lui formare. Ca să-şi îndeplinească rolul său formativ, lectura cere muncă organizată, îndrumare şi evaluare. Folosind caracterul divers al lecturii, învăţătorul trebuie să dezvolte gusturile şi înclinaţiile elevilor, să-i atenţioneze asupra operelor cu importanţă deosebită şi să coreleze lectura cu celelalte obiecte de învăţământ şi cu evenimentele curente. Am avut în vedere stimularea interesului pentru lectură încă din clasa întâi. Deoarece în clasa I manualul nu are texte speciale destinate lecturii, am introdus, ca opţional, Lumea poveştilor (continuat şi în clasele următoare) alegând basme, poveşti, povestiri în care personajele sunt înfăţişate viu, iar succesiunea acţiunii este clară. Ajutaţi de întrebări şi desene reprezentând momentele importante ale textelor, elevii au reuşit să povestească lecturile, iar ca activitate în completare se întreceau în colorarea desenelor. Începând din clasa a doua, am rezervat, în continuare, o oră pe săptămână lecturii în cadrul aceluiaşi opţional. Voi reda în continuare câteva metode tradiţionale folosite la oră , care au contribuit la formarea priceperilor şi deprinderilor de a înţelege cărţile citite şi la stimularea interesului pentru literatură. Ca o primă metodă am folosit povestirea. Captivaţi şi stimulaţi de o povestire caldă, cu acţiune clară, copiii au manifestat dorinţa să recitească ceea ce li s-a povestit în clasă, o parte din ei reuşind să citească şi alte lecturi recomandate. Am folosit citirea explicativă. Am citit poveşti scurte, care se terminau într-o oră. Întreruperea intenţionată, într-un moment interesant al desfăşurării acţiunii, i-a determinat pe elevi să continue în mod independent citirea lecturii. Pentru a avea la îndemână textele poveştilor, povestirilor, poeziilor în clasa a II-a fiecare elev şi-a îmbogăţit biblioteca personală cu Antologie de texte literare pentru clasele I-IV (Marcela Peneş).

42

Am recomandat întregii clase să citească una – două lecturi până la o anumită dată şi să ştie să le povestească, planificând astfel pas cu pas activitatea de a citi suplimentar, acasă (aici a fost nevoie şi de ajutorul părinţilor ). Am folosit termenul de o săptămână. Prin acest procedeu, fiecare elev se străduia să prezinte cât mai frumos lectura citită. După povestire, se angajează discuţii colective, care educă deprinderea citirii atente, exprimării frumoase, corecte, îi stimulează şi pe alţii să redea poveşti sau episoade analoage. Pentru a crea, în cadrul clasei, un spirit de întrecere: care să citească mai multe cărţi, care să povestească mai frumos, să prezinte în faţa colegilor povestiri mai frumoase, mai interesante, am afişat în clasă, la loc vizibil, un grafic cu titlurile recomandate pentru a fi citite de fiecare copil. Am constatat că elevii cu deprinderi mai solide de citit reuşeau să-şi haşureze caseta din dreptul numelui după două-trei zile, alţii abia la încheierea termenului de o săptămână. Ideea tehnicii graficului a fost bună, stimulatoare, dar completarea cu o muncă susţinută de evaluare este absolut obligatorie. În clasa a treia, când ritmul cititului este altul, am desfăşurat sistematic lecţii de lectură (păstrând acelaşi opţional) care le-a permis elevilor familiarizarea cu opera unor scriitori. Pe o perioadă de opt ore de lectură, din clasa a treia, am avut în vedere cunoaşterea operei lui Ion Creangă. După ce am vizionat, la cinematograf, filmul Amintiri din copilărie, în cadrul primei ore de lectură a urmat prezentarea pe scurt a biografiei şi operei lui Ion Creangă. Toţi elevii au avut câte un volum Amintiri din copilărie, poveşti, povestiri de Ion Creangă, achiziţionat cu ajutorul părinţilor. Le-am cerut lunar să prezinte caietele în care să aibă notaţii referitoare la lecturile citite, conform unui tabel care le-a fost dat ca model şi care a avut următoarea rubricaţie:

- conţinutul pe scurt al povestirii, - personaje, - ce mi-a plăcut mai mult, - ce învăţătură desprindem, - ce cuvinte noi am reţinut.

Aceste însemnări au devenit o preocupare permanentă dupa fiecare carte citită. Tot în stimularea interesului pentru lectură am realizat un panou intitulat ,,Prietenii cărţii’’, pe care au fost scrise cărţile recomandate pentru a fi citite într-un semestru. Pe acest panou am fixat şi plicuri în care elevii au fost obişnuiţi să introducă bileţele în care să arate ce le-a plăcut din cărţile citite. În acest fel am putut cunoaşte preocupările elevilor, iar lectura a putut fi orientată spre ceea ce le place.

Am popularizat întotdeauna cărţile nou apărute, elevii manifestând interesul de a le avea şi de a le aduce la şcoală, îmbogăţindu-şi astfel biblioteca personală.

Organizarea muncii la ora de literatură pentru copii la clasa a IV-a a fost îndreptată îndeosebi spre unificarea într-un sistem închegat al cunoştinţelor literare ale elevilor. Am desfăşurat sistematic activităţi de lectură care i-au familiarizat pe elevi cu opera unor scriitori. Am organizat o şezătoare tematică de cunoaştere a operei lui Ion Creangă. În cadrul acestei activităţi s-a prezentat pe scurt biografia şi opera marelui povestitor. Câţiva elevi au citit fragmente din ,,Amintiri din copilărie”, unii au povestit câteva din poveştile lui Creangă iar alţii au expus fragmentele care le-au plăcut mai mult, recomandând colegilor să citească restul.

S-au cântat cântecele ,,Pupăza din tei’’, ,,Capra cu trei iezi’’, elevii sesizând că opera lui Ion Creangă a constituit motiv de inspiraţie de cântece pentru copii. Asemenea adunări tematice constituie un bun prilej de popularizare a scriitorilor şi operei lor. Pentru a constata stadiul în care se găsesc elevii în cunoaşterea operei lui Creangă, am dat un chestionar care a cuprins două întrebări: 1. Care din operele lui Creangă v-a plăcut mai mult? 2. De ce? Motivaţi. Am observat că majoritatea elevilor cunosc ,,Amintiri din copilărie’’ şi că ele au reprezentat partea preferată din opera scriitorului. Am organizat o expoziţie cu desene reprezentând scene din poveşti, cărţi, portrete ale unor scriitori.

43

Jocurile literare în diferite variante m-au ajutat mult la stimularea interesului pentru lectură. De exemplu:

- jocul ,,Recunoaşte autorul’’ ( se citeşte un fragment şi se cere elevilor să recunoască autorul şi din ce operă literară face parte fragmentul respectiv );

- jocul ,,Unde ai întâlnit?’’ ( se prezintă ilustraţii, cerându-li-se elevilor să răspundă în ce carte le-au întâlnit şi ce conţinut le corespunde )

- jocul ,,Continuă poezia’’ ( se citesc câteva versuri dintr-o poezie iar elevii să continue din memorie ).

Am organizat jocul ,,Cartonaşele amestecate’’, dintre care unele cuprindeau numele autorului iar altele titlul unei cărţi. S-a cerut participanţilor să-şi găsească cât mai repede perechea. Am folosit dramatizarea unor poveşti şi schiţe, la care elevii au participat cu multă plăcere. De exemplu: ,,Bunicul’’ de B. Ştefănescu Delavrancea, ,,Moş Ion Roată şi Unirea’’ de I. Creangă, ,,D-l Goe’’ de I. L. Caragiale.

Completarea fragmentelor lacunare i-a îndemnat pe elevi să reţină citate semnificative din lecturi.

Completarea rebusurilor a trezit interesul pentru citire şi cunoaşterea a cât mai multor opere literare, precum şi a scriitorilor.

Am căutat ca învăţăturile din proverbe şi zicători să constituie un imbold pentru activitatea din orele de limba şi literatura română. La fiecare oră am găsit momentul potrivit pentru a enunţa proverbe sau zicători care să-şi aducă contribuţia la motivaţia necesităţii lecturii („Ai carte, ai parte”, „Cine ştie carte are patru ochi”, „Învăţătura-i la om comoară şi munca, cheia ei”, etc. ).

Introducerea elementului de concurs le stimulează dorinţa de a câştiga întrecerea, îndemnându-i să citească cât mai mult. Concursul „Cine ştie mai multe” le cere să numească cât mai repede opere scrise de un scriitor, dar citite de ei. Câştigă cel care enumeră şi cunoaşte mai multe opere. Lecţiile de sinteză sub formă de concurs („Recunoaşte personajul”, „Cine ştie câştigă”), concentrând în conţinutul lor literatura citită anterior, a dus la înţelegerea în ansamblu a operelor mai multor scriitori.

Metodelor tradiţionale de evaluare, concepute ca realizând un echilibru între probele orale, scrise şi cele grafice, constituie în momentul actual, elementele principale şi dominante în desfăşurarea actului educativ. Pornind de la această realitate educativă împletită cu dorinţa de a oferi modalităţi variate de demonstrare a cunoştinţelor, deprinderilor, abilităţilor pe care le-au dobândit elevii pe parcursul procesului instructiv- educativ, în cadrul oţionalului Lumea poveştilor, am adăugat, pentru evaluare, portofoliul, metodă complementară de evaluare cu un pronunţat caracter formativ.Portofoliul, alături de celelalte strategii moderne de evaluare, caută să accentueze acea dimensiune a acţiunii educative care să ofere elevilor suficiente şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe), dar mai ales ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilităţi). Susţinând individualizarea actului educaţional, portofoliul este „o colecţie formată din produse ale activităţii de învăţare a elevului. Produsele incluse sunt selectate de elevul însuşi şi sunt însoţite de reflecţiile personale asupra lor, astfel încât să contureze cât mai bine performanţa sa prezentată în domeniul care face obiectul de studiu al portofoliului.” Datorită bogăţiei de informaţie pe care o oferă şi datorită faptului că sintetizează activitatea elevilor de-a lungul unei perioade de timp, portofoliul se poate constitui ca parte componentă a unei evaluări sumative, reprezentând „cartea de vizită” a elevului. Pentru ca un portofoliu să fie eficient, sunt esenţiale:

cuprinderea unui număr optim de „eşantioane” ale activităţii elevilor; organizarea eficientă a acestora; precizarea corectă şi asimilarea de către elev a scopului pe care îl are alcătuirea

portofoliului; respectarea cerinţelor standard formulate în momentul proiectării; reflecţiile personale care însoţesc produsele incluse în portofoliu şi care pot organiza

întreaga informaţie conţinută în portofoliu.

44

În ceea ce priveşte modalităţile de evaluare a unui portofoliu, se poate evalua: fiecare element în parte, utilizând metodele obişnuite de evaluare; nivelul de competenţă al elevului, prin raportarea produselor sale la scopul propus; progresul realizat pe parcursul colectării produselor.

Aceste metode pot fi combinate. Putem, spre exemplu, să evaluăm atât nivelul atins, cât şi dezvoltarea pe parcursul perioadei respective. Cum am procedat concret, la clasă, pentru întocmirea şi verificarea portofoliului:

Am stabilit împreună ce ar trebui să cuprindă un portofoliu despre viaţa şi opera lui Ion Creangă:

portretul lui Ion Creangă; scurte date biografice (acest punct l-am întocmit în clasă, fişa portofoliului fiind

rezultatul muncii în grup); opera lui Ion Creangă: (am lucrat pe volumul ce-l avea fiecare )

o Amintiri din copilărie (La cireşe, La scăldat, Caprele Irinucăi, Smântânitul oalelor);

o Poveşti; o Povestiri;

fiecare fragment din Amintiri din copilărie, poveste sau povestire să fie tratate pe una-două pagini şi să cuprindă:

o titlul; o autorul; o personajele; o desene, colaje; o impresii personale.

Săptămânal, la ora de lectură, pe întreaga perioadă a alcătuirii portofoliului (aproximativ opt săptămâni), elevii au fost îndrumaţi pentru completarea acestuia. Verificarea portofoliului am făcut-o îmbinând modalităţile de evaluare arătate mai sus. Acest instrument de evaluare – portofoliul – oferă o imagine clară asupra progresului elevilor în timp, asigură transparenţă actului evaluativ, atât pentru elevi cât şi pentru părinţi. Realizarea sarcinilor lecturii depinde şi de devotamentul, priceperea şi măiestria învăţătorului, de metodele, procedeele şi formele de activitate folosite, ţinând seama……,,Că nu este alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor’’. ( Miron Costin ).

După un număr de ani pe care îi am la catedră, pot să afirm că organizarea, îndrumarea şi evaluarea lecturii elevilor este un proces complex, frânat adesea de o sumedenie de factori. Îmbinând metodele tradiţionale cu cele moderne, dascălul trebuie să găsească modalităţi de stimulare a interesului pentru lectură, să aprindă în elevii lui făclii care mai târziu să lumineze cu lumină proprie. BIBLIOGRAFIE: Crăciun Corneliu, (2001), Metodica predării limbii române în învăţământul primar, Editura

EMIA, Deva Stoica Adrian, (1998), Evaluarea în învăţământul primar, Editura HUMANITAS, Bucureşti Berce Camen, (2002), Evaluarea şi autoevaluarea şcolară, în Învăţarea şcolară,coord.

Bonchiş Elena, Editura UNIVERSITĂŢII EMANUEL, Oradea

45

PROIECT DIDACTIC „REGULILE CLASEI”

Prof. inv. primar: Gina Mariana Marian Şcoala Gimnazială „Gh. Lazăr” Zalău

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „ Gheorghe Lazăr” Clasa: pregătitoare C Data: 26.04.2013 Propunător: prof.înv.primar Marian Gina Mariana Aria curriculară: Om şi societate Disciplina: Dezvoltare personală Unitatea tematică: „Vreau să am o meserie” Subiectul:,, Regulile clasei’’ Forma de realizare: activitate integrată Tipul activităţii:Consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate Scopul: Conştientizarea importanţei apartenenţei unui grup social. Dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la învăţare. COMPETENŢE SPECIFICE: Dezvoltare personală 2.2. Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea şcolară 3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară Comunicare în limba română 1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar Educaţie pentru societate 3.2. Participarea la acţiunile grupului de apartenenţă, dovedind disponibilitate Obiective operaţionale:

să completeze Calendarul naturii; să recunoască imaginile cu meseriile expuse pe tablă să identifice regulile de comportament specifice în activitatea şcolară; să aplice regulile de comportament specifice în activitatea şcolară; să recunoasca imaginile care reprezintă un comportament civilizat să coloreze frumos să participe activ la lecţie.

Strategia didactică

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul de rol, ciorchinele. Mijloace de învăţământ: Calendarul naturii, ,,Regulile clasei”, videoproiector, planşe cu

meserii ,buline, fişe de lucru, feţe zâmbitoare, prezentare ppt, calculator Forme de organizare: frontală, individuală pe grupe

Evaluare: formativă, prin observarea comportamentului elevilor şi analiza produselor activităţii.

46

Bibliografie: 1. M.E.C.T.S., Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală – clasa

pregătitoare, Bucureşti, 29.03.2012; 2. Manea, Alexandra, Matache, Claudia, Ioan, Liliana, Ruse, Clara, Ghid practic pentru clasa

pregătitoare, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2012; 3. Manea, Alexandra, Matache, Claudia, Dezvoltare personală – clasa pregătitoare, Editura

Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2012;

47

Evenimentul didactic

Competen-ţe specifice

Conţinut ştiinţific STRATEGII DIDACTICE Evaluare

Metode şi procedee

Mijloace de învăţământ

Forme de organizare

1.Moment organizatoric 2.Reactualizarea cunoştinţelor

CLR. 1.1 1.2 CLR. 1.1 M.M 2.1 3.1 DP 2.2 CLR. 1.1 1.5 CLR. 1.1 1.5 DP. 1.2;3.1 3.2 CLR 1.5 DP. 1.2; 3.1; 3.2 CLR. 1.1

- Se vor asigura condiţiile necesare unei desfăşurări optime a lecţiei. Asigur ordinea şi disciplina. ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ

1.SALUTUL

Salut copiii cu căldură şi respect, privindu-i în ochi pe toţi. Recit versurile:

„Dimineaţa a sosit Toţi copiii au venit.

Prezint copiilor tipul de salut ales pentru această

dimineaţă. ‚Bună dimineata, meşteri

iscusiţi!’’ Vă propun să vă salutaţi spunând

numele meseriei care credeţi voi că s-ar potrivi

cel mai bine colegului din dreapta voastră,20 de

secunde vă priviţi cu fetiţele

Copiii vor forma un cerc iar pe masura ce se vor saluta isi vor da mâna. 2.PREZENŢA Numesc un băiat care

va număra o nouă zi. Copiii se vor numara de la stânga la dreapta vor stabili câte fete si câti băieti sunt in clasa şi daca lipseşte cineva se

vor aşeza pozele la

calendarul naturii.

3.ÎMPĂRTĂŞIREA CU CEILALŢI

Copiii vor forma doua cecuri si vor canta cantecul,, Noi suntem piticii ,,Când cântecul se vatermina vor forma perechi de doi câte doi si se vor destăinui. Fiecare copil va trebuii să relateze ce a făcut

Conversaţia Explicaţia cântec Conversaţia Dezbaterea Explicaţia Brainstorming-ul Observaţia Exerciţiul Metoda cercurilor concentrice Conversaţia Observaţia Exerciţiul

Calandarul

naturii

Frontal Frontal Frontal Frontal IndividualFrontal Pe grupe Individual Individual Individual

-capacitatea de a se organiza; -capacitatea elevilor de a reda un cântec prin mişcări adecvate versurilor;

48

3.Captarea atenţiei 4.Anunţarea subiectului şi a obiectivelor operationale 5.Dirijarea învăţării 6. Obţinerea performanţei

DP. 1.2; 3.1; 3.2 CLR. 1.1 2.3. DP. 1.2; 3.1; 3.2 CLR. 1.1 DP. 1.2; 3.1; 3.2 CLR. 1.1 AV 2.2

perechea sa. 4. MESAJUL

ZILEI ,,Astăzi, dragi copii este o zi importantă în activitatea noastră deoarece avem musafiri cărora va trebui să le facem o impresie frumoasă pentru a dori să ne revadă şi pentru a spune mai departe ce copii harnici au găsit în această clasă,,

5.CALENDARUL

NATURII În continuare se v-a complecta calendarul naturii cu luna, anul, ziua (descrierea zilei din punct de vedere meteorologic prin parcare cu pictograme).Se v-a anunţa noutatea zilei, iar la sfârşitul întalnirii de dimineaţă se v-a cânta un cântecel de mişcare “Mişcăm degeţelele” Pe tabla din faţa clasei am realizat un grafic al meseriilor (20 de imagini reprezentând diferite meserii). Fiecare elev va părăsi cercul de întalnire , va trece pe la grafic, va marca meseria preferata aşezând sub imaginea corespunzătoare următorul simbol: . Voi invita elevii să treaca prin faţa tabelului cu meserii rostind urmatoarelor versuri: Roata vremii se-nvârteşte Fiecare se gândeşte Apoi spune cu glas tare Ce va fi când va fi mare! Vom privi cu atenţie graficul şi vom observa prin numărarea simbolurilor care este cea mai dorită meserie şi cea care a fost mai puţin preferată, sau deloc. Încercăm să motivam.

Conversaţia Observaţia Exerciţiul Conversaţia Conversaţia

Observaţia

plansa buline Plansa cu meserii

plansa

Material ppt Laptop videoretroproiector

Frontal IndividualFrontal Frontal Individual Frontal Frontal Individual Frontal Frontal

-capacitatea de a recepta obiectivele operaţionale; -capacitatea de a intui şi recunoaşte apartenenţa de grup -capacitate de a se exprima liber

49

7. Încheierea activităţii

,,Acestea, dragi copii, sunt meseriile oamenilor mari, care în fiecare dimineaţă trebuie să ajungă la o ora fixa la serviciu, respecta programul de lucru, îşi îndeplinesc cu seriozitate sarcinile, se respectă şi se ajută între ei. Vi se par cunoscute aceste reguli? Cine le mai respectă? Atunci putem spune ca şi voi aveţi o meserie, cea de elevi (şcolari).,, Dacă părintii voştri primesc bani pentru munca depusă ,voi ce primiţi Prezint o planşă cu obiectele şcolarului şi cer să numească fiecare obiect. Să ne amintim regulile după care ne desfăşurăm activitatea noastră de şcolari zi de zi si obiectele sale. Asa cum in orice meserie exista responsabilitati asa le are si elevul, el in scoala are de respectat nişte reguli. Noi azi vom repeta regulile clasei cu Smile Va urma o prezentare ppt ,, Sa repetăm regulile clasei cu Smile,, Se vor prezenta pe rând fiecare regulă, Apoi se va recita poezia următoare ,,La şcoală de când venim: Regulile ne-amintim: Mâna să o ridicăm, Rândul să ni-l aşteptăm, Pe holuri mergem încet, Colegii-i ascultăm atent. Ne respectăm între noi Şi ne-ajutăm în nevoi. Împreună de trăim, Fericiţi putem să fim.” - Despre ce se vorbeşte în această poezie? – În

Conversaţia Observatia

Conversaţia

fişe de colorat fişe de colorat Stimulente

Frontal Front Frontal Individual

-capacitatea de a participa activ la jocul didactic -capacitatea de a participa activ la jocul didactic Capacitatea de a evalua lucrările colegilor

50

poezie se vorbeşte despre regulile pe care noi trebuie să le respectăm atunci când suntem la şcoală. - Ce reguli sunt prezentate în poezie? – Să ridicăm mâna atunci când vrem să spunem ceva, să ne aşteptăm întotdeauna rândul, să nu alergăm pe holul şcolii, să fim atenţi la ce ne spun colegii, să ne respectăm între noi, să ne ajutăm. - De ce sunt importante aceste reguli? – Dacă respectăm aceste reguli putem să fim fericiţi când suntem împreună. - Şi noi avem regulile clasei. Care sunt acestea? – Suntem atenţi!; Suntem politicoşi!; Lucrăm în echipă!; Păstrăm ordinea şi curăţenia!. (Anexa 1) a şcoală. - Se discută munca independentă. - Joc de rol: ,,Mimează un comportament!”. Elevii rămaşi în bănci spun DA-pentru un comportament potrivit sau NU-pentru un comportament nepotrivit. - Se realizează, pe echipe, două colaje: ,,AŞA DA!” şi ,,AŞA NU!” (Anexa 2) - Se discută lucrările realizate. - Se fac aprecieri colective şi individuale asupra modului de lucru şi a participării la activitate în general. - Elevii sunt recompensaţi cu stimulente cu imaginea lui Smile.

51

52

53

PROTEJÂND MEDIUL NE PROTEJĂM VIAȚA

Prof. inv. primar Iuliana Calavie Scoala Gimnaziala, Comuna Plopu, Prahova

Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologică sunt două deziderate inseparabile ale

lumii contemporane, protecţia mediului realizată printr-o educaţie de mediu eficientă fiind măsura conştiinţei şi condiţiei umane ideale, către careaspirăm cu toţii. Fără convingerea şi participarea tuturor oamenilor la acţiunea de conservare a naturii şi a sănătăţii mediului, nici un efort al guvernelor şi organizaţiilor internaţionale care funcţionează cu acest scop nu ar avea succes.

Specialiştii şi cercetătorii au definit educaţia ecologică ca fiind: “ ... procesul prin care sunt recunoscute valori şi clarificate concepte pentru a se putea dezvolta abilităţi şi atitudini necesare înţelegerii şi aprecierii relaţiilor dintre om, cultura din care face parte şi mediul biofizic. Educaţia ecologică include de asemenea, exersarea luării unei decizii şi formularea unui cod propriu de conduită privind calitatea mediului”. 

Particularităţile educaţiei ecologice reies din însăşi definiţia conceptului şi anume: elevul trebuie să conştientizeze şi să-şi asume responsabilităţi în ceea ce priveşte mediul în care trăieşte; trebuie să se ofere tinerilor posibilitatea să-şi exprime liber ideile personale şi să ia atitudine atunci când e cazul; înţelegerea problemelor de mediu nu se rezolvă de la sine; pentru a percepe mediul la adevărata valoare, elevii trebuie să vină în contact cu natura, iar educaţia pentru protecţia mediului să fie privită ca un ”mod de viaţă”.

Plecând de la premisa că scopul educaţiei ecologice este de a preveni deteriorarea mediului, în acest sens omul trebuie să acţioneze conştient pentru menţinerea şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii acestuia.

În prezent, societatea umană se confruntă cu o serie de probleme negative: limitarea rezervelor şi resurselor naturale, degradarea continuă a mediului, efectele încălzirii globale etc. Dacă la începutul anilor 1980 acestea erau considerate ca fiind de domeniul specialiştilor, a liderilor din diferite domenii, pe parcurs au devenit probleme concrete pentru umanitate. Astfel, s-a ajuns la conturarea şi definirea conceptului “problematica lumii contemporane” care a generat o serie de acţiuni şi manifestări ca: apărarea păcii modiale, protecţia şi conservarea mediului natural, promovarea unei noi ordini economice.

Educaţia ecologică a lumii contemporane trebuie să fie un proces activ, continuu, de la o vârstă fragedă, prin acţiuni concrete, practice, la scară globală sau locală, în toate mediile şi să antreneze cât mai mult întreaga societate. Ca orice formă de educaţie şi cea ecologică are la bază principii obiective de realizare. În primul rând, se relevă necesitatea formării la om a unei conştiinţe, gândiri sau conduite ecologice. O dată cu dezvoltarea societăţii, omul a creat o serie de factori artificiali – factori sociali, care au devenit prioritari, permanent şi cu efect negativ de acutizare a crizei ecologice. Eradicarea acestora se poate face doar la nivel global, tot prin acţiuni cu caracter social, lichidarea sărăciei, a discriminării rasiale, a războaielor. Necesitatea informării corecte a populaţiei în privinţa acţiunilor de exploatare raţională a resurselor naturale, de evitare a degradării mediului ambiant, de conservare a ecosistemelor, de cunoaştere perfectă a legilor şi fenomenelor care guvernează în natură. Pentru reuşita educaţiei ecologice, trebuie urmate anumite direcţii şi principii. Astfel, manifestările internaţionale (conferinţe, congrese) au stabilit responsabilităţile ce revin guvernelor şi organizaţiilor naţionale în privinţa protecţiei şi conservării mediului înconjurător. Educaţia tinerilor în domeniul protecţiei mediului trebuie să se facă în şcoli, la toate disciplinele şi prin activităţi extraşcolare organizate de şcoală, fundaţii sau alte instituţii. Educaţia ecologică prinde un contur interdisciplinar şi polivalent.

PROTECŢIA MEDIULUI reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse pentru păstrarea echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale, asigurarea condiţiilor de viaţă şi un comportament responsabil faţă de mediu.

54

A proteja mediul înseamnă: - a cunoaşte şi a respecta legile ei de existenţă şi evoluţie! - a nu deranja armonia componentelor ei! - a admira frumuseţea tuturor peisajelor naturale! - a nu polua aerul, apele şi solurile! - a iubii sincer şi a ajuta să supravieţuiască toate fiinţele vii! - a fi răspunzător pentru toate încercările şi experienţele de a „desăvârşi” creaţia naturii! - a nu distruge cuiburile de păsări şi lăcaşele animalelor sălbatice! - a nu lăsa inscripţii pe trunchiurile copacilor!

A PROTEJA NATURA ÎNSEAMNĂ A PROTEJA ÎNSĂŞI VIAŢA ŞI SĂNĂTATEA FIECĂRUIA DINTRE NOI!

Ocrotirea naturii, care trebuie să aibă ca scop menţinerea biodiversităţii, nu se reduce la salvarea unor rarităţi, monumente ale naturii, sau la menţinerea unor ecosisteme în arii protejate, ci la salvarea ansamblului, a biodiversităţii în toate mediile şi condiţiile de viaţă.

Astăzi omul dispune, graţie existenţei unor puternice mijloace tehnice, de posibilitatea de a modifica radical întreaga faţă a planetei şi, în acelaşi timp, condiţiile naturale de viaţă. Dar nu acesta este interesul acţiunii umane. Pentru că în fond, mediul înconjurător îl privim în primul rând ca o ambianţă a vieţii în general şi a omului în special.

Pentru un viitor ecologic, trebuie să ţinem cont de principiul celor 3 R: reducerea, refolosirea şi reciclarea materialelor.

BIBLIOGRAFIE: Bălteanu D., Neguţ S., Bran F., Popescu C., Modificările globale ale mediului - contribuţii ştiinţifice româneşti, Editura ASE, Bucureşti, 2002 Bucovală C., Cândea M., Metode moderne de educaţie pentru mediu, Bucureşti, 2003 Ilinca N. şi colab., Geografia mediului înconjurător, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002 *** www.Internet Explorer

55

DĂRUIRE, COMUNICARE ŞI CREATIVITATE ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE

Prof. Marilena Marinescu

Şcoala Mircea Eliade Piteşti

A învăța înseamnă a comunica. Rolul principal al școlii este de a forma si a pregăti elevii pentru viitoarea lor profesie, cât și pentru viată. Scopul învațării unei limbi străine este acela de a ajuta elevul să se descopere prin intermediul unei alte culturi, de a se forma pentru viată, de a- și cunoaste calitățile si limitele.

Profesorul, la rândul său, are responsabilitatea de a crea condițiile necesare reușitei tuturor elevilor săi. Dinamismul, puterea de convingere, capacitatea de decizie sunt necesare pentru ca profesorul să-și exercite și asume pe deplin funcția: să comunice și să transmită dorința de a învața, să favorizeze participarea activă a elevilor săi, să le obțina adeziunea față de regulile colective, să garanteze ordinea crearea unui climat propice pentru desfășurarea unei activități benefice. El trebuie să țină cont de observațiile și inițiativele elevilor săi, fără a diminua obiectivele propuse.

Pentru o mai bună comunicare, profesorul trebuie sa știe să utilizeze atât spațiul cât și gestul și tonul vocii sale, alegând registrul lingvistic potrivit; modalitațile de intervenție și comunicare se ajustează in funcție de activitățile propuse și de receptivitatea elevilor ; în predarea unei limbi străine, profesorul trebuie să incerce să găsească o metoda eficace pentru a- și motiva elevul, pentru a-l face să ințeleagă importanța cunoasterii unei limbi străine și să-i conștientizeze utilitatea. Pentru aceasta e nevoie de creativitate (atât din partea profesorului, cât Și a elevului). Indiferent de vârsta elevilor, profesorul trebuie să facă remarcate diferențele și asemănările culturale ale celor doua națiuni în cauză. Vizionarea de material documentare poate stârni interesul pentru cultura unei tari, apoi, intervenind curiozitatea, se trezește dorința de a ințelege comentariile, de a putea argumenta, exprima opinii. Ascultarea cântecelor intr- o limba străină, cu posibilitatea de a urmări textul acestora si analiza ulterioara a problemelor de gramatică, poate fi de real folos. Căutarea de noi materiale didactice poate fi benefică și pentru profesor, acesta putând descoperi noi elemente de cultură și civilizație, dar și pentru elevi, aceștia putând aduce la rândul lor, noutăți.

Fără a diminua rolul și importața scrisului în învățare și exercițiul într- o limbă străină, trebuie să ne oprim mai ales asupra comunicării orale. In acest sens, foarte important la orice nivel de predare, este jocul. Avantajele acestuia sunt: mimetismul,capacitatea sa de transmitere a elementelor de cultura, caracterul său de instrument de socializare, global ( corp, sensbibilitate, intelect ). Jocul permite participantului exprimarea în limba străină, fără a fi constrâns să utilizeze limbajul din manual, poate crea o atmosferă spontană care favorizează reactualizarea cunostințelor anterioare, dezvoltă atitudini, aptitudini și prezintă avantaje afective și cognitive, dezvoltând spiritul critic, inteligența, motivația, observația, facultățile de analiză și sinteză.

O activitate ludică utilă pentru începutul anului școlar, care permite stabilirea unui prim contact cu elevii, descoperirea centrelor de interes, evaluarea nivelului de limbă, ar fi crearea “ pe loc” a unui joc, în care profesorul notează pe tablă cuvinte ce il caracterizează, elevii fiind nevoiți să ghicească, să pună intrebări, pentru a descoperi legătura acestor cuvinte cu profesorul lor. Este necesară participarea tuturor elevilor. Acest joc simplu, exemplificat în câteva cuvinte, destinde atmosfera, dă posibilitatea de cunoaștere ambelor parți, încurajează și motivează utilizarea limbii străine.

O bună comunicare profesor – elev este necesară, aceasta implicând nu numai transmiterea de informații și aducerea în viața acestora a unei dimensiuni interculturale, ci și cunoașterea fiecărui elev în parte, înțelegerea nevoilor şi capacităților lui, dorința de a-l face să devină mai deschis şi mai interesat de semenii lui, de a deprinde arta exprimării orale și scrise. BIBLIOGRAFIE: 1. CURTA, Adina – Du jeu aux activités ludiques, Alba Iulia, Ed. Aeternitas, 2006 2. CRISTEA C. Gabriela – Pedagogie generală, Bucuresti, Ed. Didactică – Pedagogică, 2009 3. LIVIU RUSU- Logica frumosului, E. P.L.U. Bucureşti, 1968

56

HOW TO BE CREATIVE IN THE CLASSROOM

Prof. Marilena Marinescu Şcoala Mircea Eliade Piteşti

Great teachers have certain traits and attributes that leave gratitude and endearing moments in

their students. They have many essential virtues, the most important one being creativity. An English language teacher should possess the ability of creative teaching which brings joy in the classroom.

Creativity is transforming one thing into another or making something new or a new version of something. ‘Something’ might be how you respond to a situation in class or how you manage to do many things at the same time or when you see the funny side of something and tell someone else. Of course, it is also when you devise activities and make materials. Everybody is creative but the concept is often used to divide people into those that are creative and those that are not. This is plain wrong. Education must cultivate not stifle the creativity which lies within all of us.

A creative teacher will not be afraid to take risks. He / she will be willing to experiment and will try to be innovative by attempting new things. A creative teacher “thinks out of the box”. The creative teacher uses numerous activities which include experiments, role-plays, simulations, cooperative learning activities, group projects, technology (Internet Research and PowerPoint presentations). This type of teacher would consider himself /herself as a facilitator who facilitates and makes English fun to learn. Rather than sticking to the black board and chalk, the teacher can use modern technology in the class. He/she can prepare Power Point presentations for the lecture session. The teacher can introduce the e-learning method in the class. The use of multimedia, Internet and digital technologies will have a greater effect on the students. This will enrich the learning environment of the language classroom.

In my experience, people hold very different views of creativity. Some think they aren’t creative at all and it is only the privileged and artistically talented who can be considered creative. Others think that to cook a good dinner is already a clear sign of creativity.

Why is creativity important in language classrooms? Language use is a creative act: we transform thoughts into language that can be heard or

seen. We are capable of producing sentences and even long texts that we have never heard or seen before. By giving learners creative exercises, we get them to practise an important sub-skill of using a language: thinking creatively.

Compensation strategies (methods used for making up for lack of language in a communicative situation e.g. miming, drawing, paraphrasing used for getting meaning across) use creative and often imaginative ways of expression. Our learners will need these until they master the language.

In my experience, some people cannot learn at all if they are not allowed to be creative. They do not understand the point in doing a language activity for its own sake, for only practising the language without a real content, purpose, outcome or even a product.

My experience also taught me that most people become more motivated, inspired or challenged if they can create something of value, if they feel that in some ways what they do and how they do it reflects who they are.

Creativity improves self-esteem as learners can look at their own solutions to problems and their own products and see what they are able to achieve.

Creative work in the language classroom can lead to genuine communication and co-operation. Learners use the language to do the creative task, so they use it as a tool, in its original function. This prepares learners for using the language instrumentally outside the classroom.

Creative tasks enrich classroom work, and they make it more varied and more enjoyable by tapping into individual talents, ideas and thoughts - both the learners’ and the teacher’s.

Creative thinking is an important skill in real life. It is part of our survival strategies and it is a force behind personal growth and the development of culture and society.

57

Having read this list of why creativity is important in the classroom, you may have been wondering about either or both of these two questions:

Am I ever creative? Do I ever get my students to do anything creative in my lessons? Have you ever found that you wanted to do something but you did not have the right tool /

material to do it, and then you found some way of using another object / material and managed somehow? E.g. You opened a bottle or a tin without a bottle or tin opener or substituted an ingredient in a recipe with another ingredient. Have you every changed an activity in your course book or a resource book to match the needs of a particular group you teach? YES? There you go, you are creative!

Are my students creative in my lessons? Do you ever get your students to speak about, write about, draw about or mime what they think? Do your students say things in the foreign language they never heard or read? Do you ever get them to think about rules, problems and how things and language work instead of just telling them? Do you sometimes give them tasks where there is no one possible answer and the answers will vary from one learner to another? YES? There you go, your students have opportunities to think creatively in your classes already!

Deviating from the coursebook can be a challenge for teachers working with a strict syllabus, but applying a little imagination can be highly effective and fun.

Creativity is not an optional extra for a language teacher, something off the wall to do on a Friday afternoon perhaps. Rather, creativity should be the teacher's best friend.

For too long English language teachers have worried about finding the best method, the quickest, most efficient way to teach languages. But this quest for a pedagogic holy grail, however noble, is destined to fail, and for many reasons, not least because there are far too many variables flying around.

There's simply no best method. There can't be any top-down, one-size-fits-all, cookie-cutter approach that does justice to the complexity of learning a language. I would like to suggest that far from being panacea, principled, creative methodology can go a long way towards making the practice of teaching a second language more effective, and certainly much more enjoyable for both learners and teachers.

So what do we mean by "creativity"? It is best defined as a cluster of skills to fashion a product or idea that is original and is culturally valued. In other words, according to researchers, for an idea or product to be considered "creative" it should be new and useful.

Why is creativity a necessity in the classroom? First off, because creativity is valued and appreciated by our students. Some years ago a very interesting survey was carried out in the UK: some 700 secondary school students were asked to think about the characteristics of a great teacher. What they said was that a great teacher is someone who's original, caring and fair (in that order). It would seem students clearly appreciate imaginative teachers who know how to stretch beyond the tried and tested, and keep looking for new ways to make lessons more stimulating. But creativity matters to teachers as well. As part of a study on teacher motivation, over 150 teachers have been asked to comment on the reasons why they chose teaching English as a career. The result was that for many, having an opportunity to use imaginative approaches to teaching and design activities from scratch was a driving force.

There are a number of possible reasons for this. For some teachers, a lesson is similar to a work of art, or their own motivation to teach is fuelled by the creative process. For others this creative approach helps them stave off the routine. Some have said that, ultimately, they owe it to themselves and to their students to be creative. Others just want to have a little bit of fun.

There's another reason why teachers should use (more) creativity in their classes. Just close your eyes for a few seconds, bring your students nearer: what do you see? They have very different backgrounds, different learning styles, different learning experiences, different degrees of motivation, different language levels and different intelligences and cognitive styles. Unless we bring imaginative approaches to teaching we will have failed to reach out to the very diverse cognitive and emotional needs of our students.

58

Think about this too: a creative teacher knows how to get her students' attention, and also knows how to keep it. A creative teacher knows how to teach and test in ways that are meaningful to the students. A creative teacher will always find ways to make her lessons stick.

There's more: teachers operate in a very unpredictable context, and lesson planning and expertise can only help navigate the uncertainties to some extent. In addition, teachers need the willingness to improvise and create lesson plans on the spot that respond to students' needs as they arise.

Having said that, being creative in class is often easier said than done. There isn't an algorithm to make us creative, and what is certain is that creativity needs to be cajoled and nurtured. Probably the best way to invite creativity is to take stock and reflect for a minute on the obstacles and challenges we have to face.

First of all, it may be seen as hard for colleagues who teach to a test or work with an extremely regimented syllabus to do things differently. This is undeniably true most of the time, but experience tells me that this is often something some colleagues say to justify their unwillingness to change. There is also always a way to do things differently in class without upsetting the establishment.

By far the biggest hurdle is working in an environment that doesn't value creative methodology. My advice in this case is to start small, and be extremely patient. Keep telling yourself that all creative individuals have had to face hard challenges, and that sticking to one's gun is a true mark of creative people.

Fear of failure is another problem: what if my students won't like this exercise? This happens quite a lot. Being creative implies getting out of a comfortable cocoon; it's a little like how children learn to ride a bicycle. They'll fall off but they'll get there in the end. Don't try to do too much too soon. If it is true that students appreciated surprises, it is also true that they don't like to be shocked. So, if you've always used a coursebook, for example, continue to do so, but try to come up with your own ideas to personalise it, see how the students react and think about how to do things better next time. Also, don't forget to have fun. Perhaps the great French surrealist writer André Breton said it best: "Teacher, enjoy yourself or you'll bore us!"

Creative activities for language learning energize students to think and to use language in new ways. By injecting humor whenever possible, motivation grows and develops. Used regularly, the group, pair, and single-person activities allows students to communicate on a vast array of subjects and try on an endless series of linguistic strategies. They combine the serious tasks with fanciful and creative thinking, self-disclosure and out-right silliness. The activities are also highly teacher-friendly. The groups are chosen, the topic explained, and the students converse until obliged to stop. Students talk, write and think creatively, all at the same time.

Thus all teachers have the potential to become creative. Whether you are experienced or new to the classroom, being creative allows your teaching to take flight. It shows that:

- creativity, so often overlooked, is crucial to successful teaching; - the creative potential of teachers can be developed;

- creativity will almost always bring changes for the better. Here are some useful ideas for teachers:

1.The Stick: Invite Ls to use a stick to mean another thing. As Ls mime, other students guess the object. You may want to set the activity by demonstrating what to do. Transition: An object into another object. 2. The Envelope Game 1. Put students into small groups. Give each group an envelope. Tell them to think of a general outline for a story they would like to hear. They draw a picture to illustrate the story on the front of the envelope (about 5 minutes).

59

2. They pass their envelope to the group on their right. The group upon receiving an envelop looks at the picture and write the story and place it inside the envelope. Give about 10 minutes for writing the story. 3. Ask the groups once again to pass their envelope to the group on their right. Remind the groups that they should not read what is in someone else's envelope. They write their version of the story to go with the picture. Give about 7 minutes of writing. 5. Repeat the process one more time. This time give them 5 minutes writing time. 6. Envelopes now return to their "owners". Stories are taken out and read. Groups decide which story they like best and/or which story corresponds the closest to the story they were looking for. 7. Each group reads the selected story out loud. 3.Blind ignorance Ss get a word card on their backs or forehead. They mingle and get information from their peers and guess the word. 4.Oral gap fill A group of Ss get a word/phrase. They jump up when they hear their word in a story the teacher reads out. Next, the teacher pauses before the word comes in the text. Ss need to jump up and shout their words when it fits the context. 5. Transforming an object into another object Using an object to stand for another object in mime, drama or role play e.g. using a stick as a baton, a fishing rod or an oar, etc. Inventing unusual uses for an object, e.g. brainstorm ideas what you could use a chair for and how you would need to change it. E.g. a wheel chair, a throne, a flower stand, a table, etc. 6. Transforming problems into solutions Problem solving, puzzles, dilemmas, clashing-interests role plays, simulations, negotiations 7. The mystery word: 1.Pick one student to come and sit in a chair facing the class. 2. Put a word (appropriate level) on board. Tell students not to say word out loud. 3. Explain to class the person in chair will call on them to give him/her a ONE-WORD clue in order to guess the word (for example: Mystery word is SUN: yellow, sky, hot, etc.) The student who gives the last clue that helps the person guess the Mystery Word is "it." 8. Chinese Whispers: Teacher asks students to write a word on a piece of paper. Tell somebody your word; he goes on and tells the other person; the last one writes it on the board. Students work in 2 teams. They get points for each correct word. 9. Follow-up activity to Chinese Whispers: Students are asked to use all the words on the board and make a story in 5 minutes. Change partners and tell each other the story.

Most teachers accept that learning is most effective when it is enjoyable, but they are given little direct advice about how to achieve the creative and motivating classrooms that educationalists appeal for.

60

Since many students are bored by the monotony of the school day, how can teachers stimulate them so that they are more engaged in their schoolwork and learning in general? How many of the students are paying attention? How can I reach the others? How can I engage them in their learning? How can I empower them to take responsibility for their learning? It is becoming increasingly important and necessary for teachers to justify their classroom procedures to administrators, parents and their students.

When I started having my students play games, it was mostly for taking a break from the monotony of teaching from a book, filling extra class time or reviewing for a test. Now, having researched and learned about the deep, critical learning that takes place while game playing, I realize that games have more purpose than creating fun in the classroom. It is becoming increasingly important and necessary for teachers to justify their classroom procedures to administrators, parents and their students.

What do I like about teaching? It’s by far the emotional energy and that feeling of membership you get when you share a teaching/learning experience with a group. If you can stimulate your students, you have a better chance at keeping them interested in learning more. But being creative offers more benefits than just holding a kid's attention. If you are able to present material in many different ways, your students have a better chance of understanding it. Being a creative teacher encourages students to be creative learners too.

To sum up, teaching creatively and thus meeting the needs of the new generation of learners ultimately has to do with inspiring and allowing them to be imaginative, creative and involved in their English language learning. Integrating language learning and drawing can turn into a motivating tool even at university level. Preparing power point presentations can challenge students’ creativity even further. Using a variety of methods and approaches caters for the students’ multiple intelligences and their different styles of learning and hopefully each learner finds something positive and stimulating that boosts her motivation to learn English. Bibliography 1.Carter Ronald, ‘Language and creativity: the art of common talk’, London, Routledge,2004. 2.Cszikszentmihalyi. M., ‘Creativity: Flow and the psychology of discovery and invention’, New York, Harper Perennial, 1997. 3. Ur P. & Wright A., ‘Five Minute Activities Cambridge’, Cambridge University Press, 1992. 4. Davis P. & Rinvolucri M., ‘Dictation’ Cambridge, Cambridge University Press, 1990.

61

PĂTRATE MAGICE

Profesor de matematică Adela Negru Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan

De- a lungul timpului o mulţime de matematicieni s-au ocupat de construirea unor pătrate numite magice. Un pătrat magic îl putem defini ca fiind un tablou numeric în formă de pătrat, în care se găsesc numere în aşa fel încât suma acestor numere de pe linie să fie egală cu suma numerelor de pe coloană şi cu suma numerelor de pe cele două diagonale principale. Această sumă se numeşte număr magic sau constantă magică. Numărul de linii sau coloane se numeşte ordinul pătratului magic şi fiecare linie şi coloană este formată din căsuţe numite celule. Pătratul magic favorit al meu a fost descoperit pe o gravură intitulată „Melancolia”. Este pătratul de ordinul 4 format din 4 linii şi 4 coloane şi are proprietăţi pe care nici autorul gravurii, Albrecht Dürer, nu cred că le-a descoperit.

Albrecht Dürer, un matematician îndrăgostit de pictură, a găsit o specie de pătrat magic de ordin par, iar în tabloul său „Melancolia” are gravat acest pătrat magic de ordinul patru. În timpul Renaşterii, se credea că temperamentul melancolic este caracteristic geniului creator. Astfel, pătratele magice de ordinul 4 au fost puse, de astrologii Renaşterii, în legătură cu Jupiter şi se spune că ele combat melancolia care ar fi de origine saturniană. Aceasta ar fi explicaţia pătratului magic din colţul gravurii. Acest pătrat se numeşte simetric deoarece fiecare număr adunat cu simetricul său faţă de centrul pătratului, dă 17. Un pătrat de acest tip poate fi construit printr-o metodă foarte simplă. Dacă scriem numerele de la 1 la 16 şi apoi inversăm diagonalele principale, rezultatul obţinut este un pătrat simetric. Dürer a schimbat între ele cele două coloane din mijloc la pătratul său astfel încât cele două celule din mijloc jos, să reprezinte anul în care a fost creată gravura, 1514.

16 3 2 13 5 10 11 8 9 6 7 12 4 15 14 1

Suma numerelor pe fiecare linie, fiecare coloană şi diagonale este 34. De asemenea suma numerelor din cele patru colţuri ale pătratului este tot 34. Suma numerelor rămase este 68 = 2 x 34. Oare, încearcă Dürer, să ne transmită ceva despre acest număr 34? Mark Collins, un specialist în teoria numerelor, a studiat acest pătrat şi a descoperit câteva caracteristici uimitoare când a convertit numerele în baza 2 ( sistemul de numeraţie care foloseşte doar cifrele 0 sau 1). Dacă scădem câte o unitate din fiecare număr al pătratului magic al lui Dürer, şi transformăm aceste numere în baza 2, obţinem următorul pătrat magic.

15 1111

2 0010

1 0001

12 1100

4 0100

9 1001

10 1010

7 0111

8 1000

5 0101

6 0110

11 1011

3 0011

14 1110

13 1101

0 0000

62

Un bizar pătrat magic de tipul 6 x 6 a fost inventat de misteriosul A.W. Johnson. Prea multe informaţii nu se cunosc despre Johnson. El a descoperit un pătrat magic în care toate numerele sunt prime şi suma numerelor de pe fiecare linie, coloană sau diagonală frântă este aceeaşi 666 numărul apocaliptic.

3 107 5 131 109 3117 331 193 11 83 41

103 53 71 89 151 199113 61 97 197 167 31 367 13 173 59 17 37 73 101 127 179 139 47

Un alt uimitor pătrat este numit „Kurchan” denumit astfel, după cel care l-a descoperit, matematicianul Rodolfo Marcelo Kurchan din Boenos Aires, Argentina. El consideră că este cel mai mic pătrat magic care se poate forma cu toate cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9 având cea mai mică sumă magică. Suma magică este 4.129.607.358”.

1037956284 1036947285 1027856394 10268473951026857394 1027846395 1036957284 10379462851036847295 1037856294 1026947385 10279563841027946385 1026957384 1037846295 1036857294

Astrologii din India şi China au constituit aceste pătrate magice în talismane

atribuindu-le puteri magice corespunzătoare planetelor de care depindeau. Astfel, pătratele magice de ordinul trei erau dedicate planetei Saturn, cele de ordinul patru lui Jupiter, cele de ordinul cinci planetei Marte, pătratele de ordinul şase Soarelui, cele de ordinul şapte lui Venus, de ordinul opt lui Mercur iar pătratele magice de ordinul nouă erau dedicate Lunii. În China pătratul magic este denumit lo- shu şi are valoarea unei amulete. Îl mai găsim şi astăzi pe amulete care se poartă în Extremul Orient şi India. Pătratul magic în oglindă. Un pătrat magic în oglindă este format dintr-un pătrat magic căruia dacă-i inversăm cifrele din fiecare celulă obţinem un alt pătrat magic care are aceeaşi constantă magică. Un exemplu poate fi acest pătrat magic cu constanta magică 242:

96 64 37 45 39 43 98 62 84 76 25 57 23 59 82 78

Inversând cifrele obţinem un pătrat magic în oglindă cu constanta magică tot 242. BIBLIOGRAFIE: 1. Martin Garden – Alte amuzamente matematice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970 2. Viorel Ghe. Vodă – Surprize în matematica elementară, Ed. Albatros, Bucureşti, 1981 3. Alexandru Negrescu, Artur Bălăucă – Matematică Teme pentru activități opționale, Editura Taida, Iași, 2005.

63

CORECTITUDINE ŞI GREŞEALĂ ÎN COMUNICARE

Prof. Raluca Ungureanu Liceul Tehnologic „Ion Podaru” Ovidiu, Jud. Constanţa

Comunicarea este un factor determinant în procesul instructiv-educativ, deoarece are o

foarte mare influenţă asupra elevilor. Reuşita comunicării didactice înseamnă reuşita procesului de învăţământ. Relaţia de comunicare conferă procesului de învăţământ valoarea unei intervenţii educaţionale complexe, bazată pe un limbaj didactic care determină în structura personalităţii elevului modificări de natură cognitivă, afectivă, atitudinală şi acţională.

O comunicare eficientă şi corectă presupune respectarea unor norme, unor rigori gramaticale impuse. Orice abatere de la regulă conduce la erori de exprimare în limba română.

În continuare, voi încerca să prezint câteva dintre cele mai frecvente greşeli apărute în comunicare în spaţiul şcolar şi nu numai.

Forme nominale (substantive, adjective, pronume, numerale)

Forme greşite

băiatul al cărui carte fata a cărui carte

Forme corecte

băiatul a cărui carte fata a cărei carte

cartea care am citit-o omul care l-am văzut

cartea pe care am citit-o omul pe care l-am văzut

repercursiune repercusiune

copii mei

fii mei

copiii mei

fiii mei

ghiuvetă chiuvetă

servici serviciu

cea mai bine plătită doctoriță cel mai bine plătită doctoriță

îmi place de cineva îmi place cineva

sticlă de un kilogram sticlă de un litru

ora doisprezece ora douăsprezece

condițiile meteo cele mai optime condițiile meteo optime

din cauza la vreme din cauza vremii

Le-am mulțumit la cei care m-au ajutat. Le-am mulțumit celor care m-au ajutat.

chibrit, -e chibrit, -uri

64

colonel/ coloneli colonel/ colonei

chineji chinezi

bară/bări bară/bare

chitară/chitări chitară/chitare

Am luat un creion de la ei și i l-am dat înapoi.

Am luat un creion de la ei și li l-am dat înapoi.

datorită profesorului și a încurajărilor acestuia...

datorită profesorului și încurajărilor acestuia...

calendarul anului acesta calendarul anului acestuia

eu însuşi eu însumi/însămi

munţii noştrii munţii noştri

pantofii albaştrii pantofii albaştri

rata de promovabilitate la bac... rata de promovare la bac... rata promovabilității la bac...

Forme verbale

Forme greşite

Fi cuminte!

Să fi punctual!

Forme corecte

Fii cuminte!

Să fii punctual!

eu creiez

el crează

eu creez

el creează

mi-ar place, înşeală mi-ar plăcea, înşală

să aivă, să i-a să aibă, să ia

Voi întinde-ţi mâinile! Voi întindeţi mâinile!

Aş venii acolo. Aş veni acolo.

N-am putut dormii. N-am putut dormi.

Nu fă asta! Nu face asta!

Nu se merită să aștepți. Nu merită să aștepți.

65

Nu mai trebuiesc lăsaţi în oras! Nu mai trebuie lăsaţi în oras!

Î-ţi place acolo? Îţi place acolo?

Când am venit la tine, tu plecasei deja. Când am venit la tine, tu plecaseşi deja.

a-ţi văzut

ve-ţi pleca

aţi văzut

veţi pleca

Dădeți-vă la o parte! Dați-vă la o parte!

a da şfoară în ţară a da şfară/sfară în ţară

Mă risc să vorbesc. Risc să vorbesc.

Ce-s cu întrebările astea? Ce-i cu întrebările astea?

Folosirea unor adverbe

Forme greşite

Am decât 10 lei.

Forme corecte

Am doar/numai 10 lei.

Plouă în continuu. Plouă încontinuu.

Ne-am văzut doar odată în ultimul an. A fost o dată ca niciodată...

Ne-am văzut doar o dată în ultimul an. A fost odată ca niciodată...

deasemenea de asemenea

aicea aici

Era stresat și zâmbea fortuit. (forţat) Descoperirile au fost făcute fortuit. (întâmplător)

vis-a-vis vizavi

Aceste abateri de la normele gramaticale sunt doar câteva dintre cele mai frecvente identificate pe parcursul activităţii mele didactice. Scopul fiecărui dascăl este acela de a le aduce la cunoştinţa elevilor săi şi de a le îndrepta, în speranţa unei utilizări cât mai corecte a limbii române.

Redactor sef: Calin VlasieRedactor: Aurelia CiobanuConsultant stiintific: conf. univ.dr. Liliana EzechilAdresa: Arges, Pitesti, Str. Fratii Golesti nr. 130, Cod Postal 110174E-mail: revista@concursurilecomper.ro