=~-:'.-: ,-,=--_...

-

~ ,,"

ORIGINILE' DO :s IN~ ULlII::;:-t'\f4,'!' '," .':~'7'-;.",-:~:...' , ~""'--'" ~ ... , .., .~.. ,..,..

Qupi unele cercetari, DO-IN îsi are origine;!îJ) ~raditia ,hineza ,i. geografic, în Chin" Centrala, unde era CIJnO$(utsub numele de TAO.INN. TAO înseamna, în acest context. "a ('1.)0-duce, . dirija". Dar expresi.. DO.IN este japo,nedfi evo(.a ideea de extensie. DO ar fi o de.fQr~c . lui TAO, IN înseamnind ,,3 asimila, <1primi, a se lasacondus".

";'.Si totusi, cum aplicatiile acestei disciplineau' fost nurneroase, mai exist~ si alte denumiri.Vom cita, cu titlu documentar, DO-IN KWAP.PC. KWAPPO exprima ideea de "refacere", .le"restabilire", iar DO,IN KWAPPO este afta Carepermite desC()perirea sau regasirea echilibruluivitlll. firi de «:arenu pOti urma Calea. Se spunedespre DO~IN ca este o stiinta; dar este, mlimult, o arta ,,-are'e trage de la înte!ep\ii <::elorVec},U.Este, în acelasi timp, o tehnica si UIImij-loc de a,te cunOi1stemai bine, ca si de ;iltrai În-tr-o mai buna armonie cu ("eilalti.

10 definitiv, DO~IN poate fi o arta de ;]trai si oec~sitao atitudine de cautare': adicaunangaja,\1lentsincer, optimist si asiduu. O dorin-ta de a afla fi o deschidere constanta cara-cteri-zcaza ade\'aratadi$ciplinasi favorizeazacunoJs,tetca de si~e ~n cunoasterea Legii Universului. A,t\W~ tind Ltgea devine Stapîna, discipolul va4escoperi mai mult.

Subliniind caracterul. în acelasi timp, rit~lal ~jrational Q~DO-IN-ului. trebuie sa ne amintimca, U1veoheaChina, el se practica în <::adrulvie-tii de familie. In fiecare zi, în zori, barbatii, fe-tneilejÎcop!ii, aduna.ti în camera comuna, pra~-ticau DO.IN-ul, favorizînd, în corpul lor, O bu.n~ circu,latea energiilor pe care trebuiau sa Jeinvestea.sc~îo diferitele activitati cotidiene.

Puteti, bineînteles, sa pra~ticati DO-IN -uJindividlolal,dat puteti si sa fac,eti ace~itlucru du-pa *~a.\ul familial Î.ntr-un grup restrîns. Chiar siîntt-.o ambianta colectiva, va fi întotdeauna vor-ba de o aplicare individuala a unei cautari deaptofl,U1daresi împlinire bazata pe hranit ':lepare d vechii orientali foloseau si acupunctura,vmd~atea cu ajutorul mîinilor, rugaciunea ~imeditatia in tentativa de a-si regasi libenateaabsQlutâ.

Cbine:zii au inventat

slabit. fi de întretinere adiferite exercitii decorpului, ca si tehnici

,i -,

respiratorii, pentru a asigura buna funqionare aÎntregului organism. Dar sc(;pul lor era O1aie-levat, ca,i, dad doreau sa mentina. corpul sa-natos, sensibilsi calm, o faceaucu Kopul de aavea o minte armonioasa, destinsa, calma, pentru:iLelibera spirit u1.

Am notat, deja, în partea filosofica a aces-tei lucrari, ca libera <::ircula\iea energiei CH'Ipa,;treaza sanatatea, înlatura boala si asigura O

viata lunga si fericita. Progresulfiin\eiumanedepinde de toate acestea.

Fiziologia chineza este extrem de bogata ?iprecisa atunci cînd evoca legile energiei. Inca lnanul 500 înainte de Isus Cristos se vorbea deCH'! ca despre "respiratia oaselor".Ve<::hiichinezi observau ca energia CH'1 drcuiaÎn <::orpÎn profunzime si 1",mprafata dupa tra-see determinate. Cele doua niveluri sînt legatede un principiu al circulatiei care aJimenteatatoate organele. La periferie, dr<::ula o energie "lasupraf",ta pielii", numita WEI CH'!. E poat(tfi manipulata si influentata la nivelul circ1.1itelorobisnuite care sînt meridianele. Mai în profunzi~me, în corp, energia YONG CH'I anima func-tiile vegetative ale corpului.

Daca sîntem capabili sa dominam si sa diri-jam acesti curenti vitali de care depinde echili-brul organismuluinostru, nu mai aVemde Ce~a

ne temem de invazia microbilor. Totusi, este im-portant sa eliminam deseurile, aci7ii lactiei siurici care se acumuleaza în muschii nostri si Înarticulatiile noastre. Practica DO-IN-ului usu-r~za eliminarea în' aceeasi masura în care resta~bileste libera circulatie a energiilor.

Daca practica favorizeaza o mai mare stabi-

litate fizica, ea va permite si o mai buna stapî-nire a planurilor mental si emotional, caci celcare îsi controL::aza energiile dispune de un m.11bun potential si poate, astfel, sa-si domine m,~ibine comportamen,tul si sa se adapteze mai binela diferitele împrejurari ale vietii. I

'1I

Evident, aJegereahranei potrivite are O con~tribu\ie esentiala la pastrarea echilibrului globalal corpului, asigudndu-i un aport energttic in~dispensabil.

j

~

I'~

DO-IN riu' presupune nici un risc, nici unpericol.

DO-IN se apropie mult de acupunctura, dara:.ctasta nu poate fi practicata fara o cunoastere4\l'rofundata a energiei, a meridianelor si a punc-telor. DO-IN este la îndemîna tuturor, chiar sia' persoanelor în vîrsta, a handicapatilor. Poatefi practicat oriunde si nu necesita nici un mate-rial.

Programul pe care-l propunem nu este ri-gid; El este susceptibil de modificari si de adap-tari -la nevoile fieca.ruia. Totusi, în masura în careeste pos\bil, conformati-va celor învatate si, maiales,practicati-l cu asiduitate. Regularitatea înpractica este capitala, este secretul DO-IN-ului,Ca si al multor alte discipline. Astfel, va veti fa-vri si,o vointa fara cusur.

Practica zilnica a DO-IN-ului. nu risca, dealtfel, sa ne faca sa ne ocupam numai de li-m1eacorpului. Oricine îsi vada seama ca gesturile Ca-re reprezinta exercitii practice dezvaluie tendin-tele noastre cele mai instictive, mai naturale simai spontane. In acelasi timp, simturile se vorascuti, iar sufletul va percepe si mai bine fru-musetea naturii umane. Aceasta sensibilitate vaarata cum se face digestia, cum îsi organizeazacorpul eliminarea. . . O mie de solutii.,. Darsi o mie de semne oare vor evita pericolul bo-Iii. .. O mie de senzatii într-un corp care' ~etrezeste pîna la cel mai mic por, manifesdndu-~ivointa de a trai conform cu legile naturii. In-tr-un efort menit sa-l faca sa semene cu luminasoarelui, ansamblul de celule îl va exprima, artfel, pe omul liber, pe omul de la munte I '

Mîinile noastre sînt instrumente

. Masajele numite NGAN-MO în SOUWENq~scriu felul în care poate fi facuta sa curga e-riergia. Ideograma NGAN este compusa din ca-ractereleque înseamna..mîna" si .,odihna" sisugereaza definitia: ..a calma cu mîinile"..Pentru a reusi sa eliminam toxinele si pen-

tru a facilita circulatia energiei, se pot masa pu-ternic anumite parti ale corpului; altele vor fifrecate usor, apasate usor sau în profunzime, du-pa natura terenului de tratat. Dar, cel mai ade-sea, este recomandabil sa efectuam presiuni mo-derate. In practica DO-IN-ului, ne vom servi a-deseori de degetul aratator a carui parte carnoa-sa capata, cu timpul, O extraordinara sensibilita-te.

TCH'OUAI este presiunea corecta cu bul-bul ,degetului. Ea se efectueaza perpendicular pesuprafata ,tratata. Penetratia depinde, deci, denatura terenului explorat si de sensibilitatea sa.Cînd carnea este putin abundenta, ca pe mîna,p~esiunea devine usoara. Pentru a traversa stra-t\iri groase, ca în regiunea coapselor, presiunease 'accentueaza si se folosesc, uneori, chiar dege-t~le lUari suprapuse. Se remarca în desen ca, înpozitie corecta, articulatia degetului mare este înextensie. .Incepatorii au tendinta sa efectueze opresiune gresita repliind articulatia degetuluigros pentru a suplini lipsa de rezistenta. Aceastaatitudine brutala dezvaluie o tendinta agresiva.(Figura A).

T'CHAO este presiunea exercitata cu vîrfulunghiei sau cu vîrful degetului. Ea este rar folo-sita, pentru a usura trecerea energiei în zonele4

r=

profunde situate între oasele mîinii si cele :aJclabei piciorului (metacarpian - metatarsian).;

POU este o presiune ~entripeta, rapida, siusoara, avînd drept scop concentrarea energieipe locul tratat. Cel care îsi dezvolta sensibili,tat~acorpului devine capabil sa detecteze prezenta e-nergiei dupa natura terenului pe care îl explo-reaza. Cînd terenul este dur, înseamna ca energiaeste prea abundenta. Cînd este moale. energiaeste insuficienta.

SIE este o presiune centrifuga, lunga si pro-funda, utilizata în caz de exces de energie.' pen-tru a o dispersa. Puteti verifica acest lucru.laSAN LI-ul bratului; este un punct adeseori.,du-reros. .

Se mai utilizeaza si (Fig. B) :

- degetul aratator si degetul mare pent",ua presa si, în acelasi timp,' pentru a întinde, deexemplu la nivelul lobului urechii. .

- presiunea a trei degete pentru masajulfi-catului si al stomacului.

- în seria percutiilor, ne servim adeseorhdepumnul ridicat si usor închis; dar ar .Ji, o gre-seala sa lovesti corpul cu o mîna duca, cu pum-nul strîns. . ,-..'

Trebuie sa mai vegheati si asupra încheietu-rii mîinii care faciliteaza o lovitura adecvata~pet-mitînd o repartizare armonioasa a vibratiilor por-nind de la periferie. . -

Pentru aceasta tehnica, chinezii si japoneziiau utilizat, uneori. un aparat constituit dintr-un

deleaCa-in-si

'or:u-vaIza.ar.0-~e

-}I,n-

nailS.

--

:::;:

ate

.s!lei~ae-o.[la[ia

o.i1.,lau.

rude,

fi.

:lee.11.

~.r.r.

:11In

r.

mînei",o hma-resOrt si o minge. Acest instrument,i1Umit KATAKI, nu va înlocui niciodata sensibi-

litat~a digitala sau manuala, de preferat întotdea-unaprocedee1or mecanice.

. In sfîrsit, lovitura cu palma va servi la per-cutarea zonelor profunde, groase, cum sînt cea aumerilor sau a abdomenului. 1 se da mîinii for-

ma unei Cupe, astfel încît sa nu ranim corpul.Corectitudinea tehnica va fi recunoscuta dupa

;'

'II'

sunetul produs în momentul loviturii ; aerul com-primat în causul mîinii joaca rolul de amortizor.

Daca zona corpului se dovedeste a fi preasensibila sau chiar imposibil de masat, n~ v()mmultumi sa efectuam vibratii. Cînd vibratiile <;edovedesc a fi ele însele dificile, trebuie sa aplicampur si simplu comprese calde sau sa îndreptamspre zona respectiva un curent cald, cu ajutorulunui uscator de par, de exemplu.

5

~

,"',"

T-

I

I,~~~, ~~~,~~

l1t.e~din st!etJlul (t1'Vl~lM duplfrstL$Cm~o$.

etJ,1~rd $i trtUlitia chi'Mza au îne.eput sa. Sti

infLitrlJzl! in Japonia, ttStfel i~t viat4 ;tt.pbÎ'/,eza

,;. cultur4'chi:n~z~ S-tlUimpl.tit st1't~.

lffnele CtL1'«ntedt.. ()r~i'M chi~ dU eUMseut

ehit1.r t). 'm4i m41"e Mzvoltftre în J4pO1fi4 decit

l1t C1tiM.

"

Vom fi MHiti, 1'rinurt'Mu, 'S~vM&im d.

-J~1J.()nitJ,Î1tc41Utol,letJ.rnW.tMre. fiir~apie1'u

nieiodttta. din veure fdt)tul ea'm4jt'Jf'ÎUlte4

diseipliulor deseris4t î$iau origiM4 in ChiM.

Esti/! cQZul lui DO-IN care, 1'1'inS2NDO,

s, apropie-de traditiilesecultere-,chineze.

(.

.... ...

- ' ,--- -"

,

I

I

CI'

~.::--,=.- :.:.:: .. '~:;?~:C' --=-

~ \~,'>"".~~~I

; ;\\\\\~,

~~~.:~.='C:=-- - ,..!-!~-,-,-"":=,,..-

~H'ov~ilP.--esiune/ ~\COt'ec15 f;0~~

1~'

~

\\'CIJ -,

'"

,~~}fiJ=lJ \\

,'/'01?Il,b,

U

,

", ,

.co" I~.\ \y~.~~ ,ten , ~~I

--- " u. -""""'" .~-,:;

;;;::-,-,..~ - -=-=:-'~. .~ ,,---,---

'~i~

8~itâ }

,~~.s:

"'"\

'\

",'

'f\'HrtC?r€~iooe co\'e'~~O:

«:lJ "lt.fult~ unQhtei," 1, q """,'

\~U v'ivfclleacluloi)

~

,,~ .\~""'

.

..

."

~.

~.

\~~.~~,.,' ~

'~..--

"PC\)

.. PtE~iuY€~\t."..

;~. "'-.:p'.~ir "ne ("!:)"'~r-i'\2',0C1

'-col") .' ',.J.:,ITL ;-("'" -... l

.'

9

MI ~

I

IjI

I

J

\~\

(Il!!.'1>,f«'ll/ .itI" 1/

,'. (f LovHuV'Q1; -.., <:o'~lMnol pe~~ I iumat te; ft1d1i~'.t' 1" .l\'

.

\\,.

\

~

~\

.

\,'o . \~\

~\~1 ,~'.,',

,///

I.nV;itNi~ \)J

Îf>Q\~O1

~~~..._---

-10

-,..,),

1 , eLC-

... -.."".

STADIUPRACTIC

ALDO=IN=ULUI

~;;;;::;:;;:t -- = :.t:

Aceastapre-etica traditionala începe pnn n~tualul .,salut al soarelui",

Dad toate civili~atiile trecutului1 cum ar fieelcdin Persia, Egipt, Islam, China, India etc.,au practicat ..salutul 8oare1uiu,aceasta se facea învirtutea tecunoasterii intuitive a puterii creatoareI AStrului Luminii, fata de care îsi exprimau, !J'lfiecare%i,gtatitUdinea si recunostinta,

In spiritul celor Vechi, soarele, $Urs~~ ener-giilor, ordoneaza orice forma a vietii.

In conformitate cu aceste consideratii. prat~tioati intOtdeauna :oO.IN-ul cu fata '~n directia.

soarelui.rasate. Estul este dominat de energiiteporitivesau YANG.

Pentru a evita tanirea glezMIor ~U ~ genul"!-chilor,izolati.vI de sol a,ednd\1.v~ pe o cuver.tura groasa.

G" ~~\

O ,,)

~~!'OSTURI

"Dad adopti postura corespunzatoare si dacii.e concentrezi asupra unitatii, armonia (ele5t~ sevacoborîasupra ta,

Consact-a.teveghii iI'lterioare si uneSte-te cuabsolutul,FiÎ1ltaSuprema se va insu.l~ tn tine situ vei fi în acord cu TAO.

Atunci tleÎatnoaste bucuria; vei fi asemeneamieluluiabia nascut. care priveste la toate., fiN.a cauta ceva,"

TCHOUAM TSEU

(N'IEHCHUEliI interogat de PEI.1 ;'Isupranaturii

lui TAO);

rI

1.P~itia :r.eeomandata este in genunchi, 1-~e~at pe dkîieJe lipite sau 'usor departate : ac~u-ta eSte pozitia SErZA.

Tteb-uie sa puneti .. detetde de la. picioareuMdepeste eeleJalu; cind te asezi a&tfeI,CH'I-ulccrului fi al pibnîntuluisînt În armonie.

Indepartati genunchii atît cît sii încapi linpumn fntre ei; în cazul femeilor, si doi pumni, îl,cuuJ,barbati1or, .

IIIII

II

t

LasatÎ~d miinile de fiecare parte a corpului,apoi îndreptati-va coloana vertebrala tragînd cuinsistenta ceafa ca si cum ati avea intentia sa Îm-pingeti cerul cu crestetul capului.

1

:i"\,

11

"" ,)

La tnceput s.ar putea ta nusuportati aceastapostura. desi ea favorizea7a.conc;e9trarea energi-ilor în partea ~uperir.a'ra a corpului.. Pentru acestdin urma m'otiv, unek:.popqare o practica frec.vent în cursul7ilei. laporiezii~'mai al~. o adoptacu oca7ia meselor. Cad. comprimînd arterele femurale. postura asigura.. frîri~rea cifcplatie:san-guineîll folosul un~i 'mai buneirigari a partii su-perioare a corpului. R-e7ulta de aid ca 'aceasta po:zitie stimuleaza' asimilar.ea-âigestiva.

Bine întef~s.. veti sta, În aceasta postura atitcît vise va pare'a suport'ahiIa; '~hligatoriu însa citdurea7a Salutul Soarelui. .Trtusi. cu ajUtorulexel ,i,iilnr de mladiere .<1,gle7helnr si a ~enunchjtor. În' Qrrati sa realizati' pUtin rîte pUtin aceast!ipOSlUr? si sa '.o'mentineti' ,fara greutate. .'

"',

12

I I11III

2

2 si 3. Ap1ednou.va Înafnte, expirati si pu-neti-va-rnÎinilepe sol defieeare parle a genunchi~lor.

, .Continuati sa' progresati facînd sa alunece

mîinile si. formati, Un,triunghi echilateral prin...-nirea degetelo(lt1;ui si a degetelor aratatoare (2).Apoi, la sfîrsitul expiratiei, puneti-va fruntea Înacest triunghi ($) si ridicati-va usor.

Regasir:tdn aceasta miscare mai multe simbo-luri.: ' .. " .

- prOsternarea,.care înseamnaîntoarcereasPtesjne'îris\1si,.sau trecereadinplanut ego~ului

. în planul Fiintei..ACi;stritual se efectueaza la in-tiare,' pe.:tatar'ni (covoras" nota tr.','În practicaartelor martale (AIKIDO, JUDO, KARATE...'.

" . ;...:.. jqxtapunerea mîiriilor care formeaza untriunghi :echilateral :.al..carui' vîrf este îndreptat!.nsu~;<evoca principiul Y ANG, simbol al sursei so.Iare. .','.

" -', miscarea ..deiflexiune înainte se efectueazapeo expira:tie';profuncla:care ,îhIatui'a ener~iile,u.~te.Aceasti ,miscare"simbolizeazasi întoarcereala sursa Universului. " .

, " . ,

, Se poate vedea în miscarea de flexiune sisilt1bo~ulfortei c::erului"care ~oboara si, în reveni.r~,. Stm~hJUortei cerului care se înalta.. " " '. '", "

. Expirati. concentrîndu-va atentia asupra ei Ii~$pirâti~\7a...veni,de,lasine.faraefort. '

, , ';.

Repetati.astfel.de4reÎ,ori acest salut.

Fata

4. Acum" frecati~va- ehergio .palmele"una', decealalta, ridicîndu-Ie deasupra capului,: la' niv-elulcelmaiînalt al vibratii~or-corpului. . ",

, Frecîndu-va palmele,. va call11ati'~tivitatea

mintii, caci degetele sînt legate directd~'treier~

Veti recunoaste, în aceasta practica, 'sponta-neitateagesturilor vietii. "'

Comerciantii orientaHîsi tempeJ;'eaza;e?tcitatiamentala cînddientela. se apropie,de..;t~rabele lormai ales prin frecarea mîinilor. Si, oare; nu,peDt~ua ne echilibra mai.bine energia ne frecarn, palmeleînainte de a ne apuca ,de lucru? " , '

.. '/

Remarcati mai alescaldura care se degaja

d~n.aceasta frecare, manifestare evidenta. a en~r-gla '

~ . 5

"

:\

~

'~'

~~

.

~

.

\1" ,il "

, 5. Dezlipiti-va palrn,elesi puneti pe frunteburicele ~egeteloraratator. mijlociu' si inelar.

A - Efectuati, 'mai întîi, o miscare alterna-tiva de jos în sus, facînd sa patrunda degetele înpiele si carne.

B - Apoi, o miscarealternativadiagonalaîn parteasuperioaraafruntii.

EFECTE: Mîinile,sînt niste unelte minunate,iar celor Vechi nu le-a scapat faptul ca puterea

..10rcurativa. permite dispersarea durerii si stimu-larea trecerii cQrentiloc'energetici. ' .

" Stimulati, în aceSt fel" trecerea energie: asu-

pra punctelor aliniate pe meridiane: vezica bili.\ara, vezica urin'ara, sistem nervos (numit, în altelocuri. ,.vas.director" sau TOU, MO).

13

()

7. Puneli-vi vîrfurile degetelor între arcadasi globul ocular superior.

Indreputi presiunea cît md 3troape de ro:!!"-!inea osoasa.Repetttti micile apasiiriprofunde dezece ori. Fiecare presiune dure~.za aprox:imativtrei secunde.

Efectuilti misdri identicc: sub globii ocuLui.

Exercitati presiunea asupra a trei puncte aleIK1>remitatiiinterne a ochiului la tîmple.

Incepeti printr-o aplicare u.soara si, gr3d.:n.api~ati din 'e în cc mai Ure.

H

7

. ", ..

V' .

'\ }J'i:

y/;~~i!i'.

,Ii",;

:(~. hecati-va din nou palmele.6. rndoiti~v~ degetele pentru a forma un caus

si acope;ri\i-va cu de ochii închisi.EFECTE: Studii recente. efcctuate în cen-

trele de cercetare stiintifica din Statele Unit~ ~jUniunea Sovietica, au aratat ca se poate captJenergia emisa de mîini. Aceste experiente permitnu numai sa se demonstrcze existenta cîmpurilormagnetice în corp, ci si sa se masoare emiter.:-acur.:ntilor.

Oricine Îsi poate dezvolt3 facultatea de a 3si.mila, de a conduce si de a difuza energie.

::vlagnetismul mîinilor dumneavoastra încardochiul, în sensul ca prin caldura difuzata sînt di.latate vasele capilare care iriga ochii Ii stimuleatâiriga.rea lor.

Ochii au nevoie, în principal, de sînge, aer ~icald1.lIa.Alternanta de umbra si lumina ene si eanecesara, caci ea întretine supletca YaselQcmici dinglobii oculari. In plus, acest exercitiu stimuleaza{icatuL

miinile, ridi~a\iTinind ochii acoperiti cu. pleoapele.

Indreptati-va privirea În 5\1S,in jos, sprestÎnga., spre dreapta; fara sa contractati ceafa.Continuati acest exercitiu trasînd cel mai mare c~rQ

1

posibil Într-un sens,apoi În celalalt. .

Ace~te miscari Întarcsc m\1sculatura cate $\1S-tine globii oculari.

~

:II:

.-

OCHII

Se presupulle ca, in stadiul formarii embrio-nului, ochiul se formeaza pornind de la ficat, iarKOUAN TSEU afirma ca "ficatul este în legaturacu ochii". In general, se admite ca ochiul este UI)reflectorexact al vitalitatii corpului tare exprima,dupa chinezi, energiile YONG si OE. ISUS, înjuramîntul de pe munte, subliniaza si importantaochiului,atunci cînd declara ca "ochiul este lam-pa corpuhli. Daca ochiul tau este sanatos, totcorpultau va fi luminat".

Egiptenii au fost printre primii care s-au in-teresat de structura ochiului, în mod deosebit deiris si legaturile sale cu organismul. Daca obser-vam doar partea alba a globului ocular, se remar-ca multe particularitati, iar daca admitem diviziu-nea în 12 parti, vom putea citi corespondentelecuîntregcorpulsi incidentelelui YIN si ale luiYANG.

Ochii sînt, în mod natural, locul unde setermina numerosi nervi, iar antagonismul centru-lui vizual Y-ANG este situat În partea din spatea creierului. Este, deci, normal ca zona mai de-

grabaalbastruie decît alba la nou-nascuti sa re-prezinte accentuarea lui YIN.

La adult, albul se acopera uneori cu pete gal-

bui, verzui, maronii. Fiecare culoare, desigur, re-

flecta un dezechilibru organic: negrul semnalea-

za blocaje sau stagnari de tipul calculilor (exces

de zahar). Galbenul este semnul unei perturbatiia ficatului sau a vezicii biliare (abuz de oua sau

de brînza). Verdele indica un exces de YIN si ris-

cul c.;ancerului.Albul ca brînza, un exces .,le pro-

- ""-"'---'--"--""'-"~'- ""~. .. .....

duse lactate care provoaca un depozit de mucus1n rinichi. Excesul de bautura sau -de hrana, maiales de carne, provoaca aparitia de firisoare rosiipe globul ocular.

Excesele sexuale fac sa apara cearcane negresub ochi, Care indica tulburari În functionarea ri-nichilor.

In legatura cu exceselese pot facI apropieri~ntre glaucom' si abuzul de fructc si brînzeturi, întimp ce cataracta se datoreaza, mai degraba, ex-cesului de cafea, zahar si fructe tropicale.

Aspectul si culoarea irisului mai reflecta siechilibrul psihosomatic al unei persoane. Un exa-men minutios al diferitelor semne, cum ar fi pe-tele, "norii" etc... îi vor dezvalui specialistuluibolimai vechi sau nedec1ar::lte.

Bataile rapide ale pleoapelor corespund unuieXCesde apa în corp si unei pierderi a vitalitatii.

Se stie ca medicina clasica chineza nu se li-mita doar la examinarea ochiului. Depistarea pre-

ventiva sau diagnosticul depindeau de examene

laborioase si de investigatii sistematice.

.. Aceasta afectiune se manifesta prin duritatea glo.

bului ucular, dilatarea si imobilitatea pupilei, dimi.nuarea acuitatii vizuale, anestezia corneei, aplatiza-rea camerei antuioare, bitii arteriale neobisnu.ite.

15

J

~ -'-- ;;,;;;;

--

[ ...,.-; i, 4... "

/' ......;. -'"t;>I:"It (:- "

~ '-,"" ,,~;\ . I t;"lo'l '\.. .

,r, \

\ '~T;1, ii

I,

'

' v\:.t- ':

)1:, "

'1

' '. . .' , """.

'1&...,

~

;;:: \ .

~~V '. , "" /' .

) /,

PL;::1.Mlt.) '~\..I)l J" ,,>1 ./ .

""

" "' .j ( , .'1, 'C M/'IA, "'.. .. .,-

. ~-- - -'~!V"~'~l~ff-',./ """-,,,,'ti' \3 .- '.'81>- ';" ~ '\:"" " ,'='-"V ::>

f:,

""~~~~~:Dl,~~~ 'l OO~J(._,

1 ~,

' Â:""-';;.,-\.'. I ~~~ . ' 8 L-1

;1:'1, fi "\M::' I:~.,

~

,\

!r;:... '. ..-,:- "":' - 1.' Ii".. 1';) J) ," C::D;,//. . . 1. .;,;i' ,~~ .:~ '-;S.I.~<r;. I<EO '

,

KWt~ ...

~'~l ~I ...;::., -, <., "'-'-'. ,) ~ - " " '1 ~»-, -~-- - ""~, ',:)J= L<oN"o~""t =

V ()

~'.-

,

. '

,

t>,

P.~A'?".;:~~!Y<t.., :t.~ :~;~"-

"

/,~"

,

,

',,

1\1 \CA..~\l\r\IV"'?

<:~, ;)) =;';IS; "-::'~..'>\S;, Iii,0E2 ".~ -. ,., "',:\"/ . .

-O q

,

~ C Nm

",

'

"

~"/'~

"

V'::'\, \h~r/V,:--;".'y "

~"" '

",

'1

',

" i:c. \ I n M I 7' "-0. ;::;-'If.~..;:\,:) ,. q

~i\ \" - '-.&;(I.i.ii:f)!~ ~--"~' ,.,</ ' 1

I . S;tCR;I~~ i--.i3'.

~ /1tv1l".'S;TUJ€

,

. ' ~ :7.tU

. 'J.. /,

~~ . ~", . .r-0:, , . . ~ '" '<'

' "~,

f)'I.,jb,\t \~tX . - :-~\~ '~

~h.\.l ..., .,"""

. ~.~ -'.", -""" ," ~ ---"..-';;:",,;'-..~-.. ':O':;~-=-- - ......: -'<::..;<:::2.::::::=-=.; -:~-'~'" " '-~, ...-"'~~,~,::

-,:1

,--- "-'" ..'-- ,-_o-",, , ~. .....

, , ,.., ..-....-..... .......--.

-""""""-"",---

16

II

8. Efectuati miscari identice de ambele parti.Tinînd ochii închisi, exercita ti O presiune progre-siva si usoara asupra globilor oculari, cu buriceledegetelor,timp de 10 secunde.

EFECTE: Ochii sînt supusi unor agresiuni cons-tante. Solicitate fara încetare de lumina naturala,i, din ce în ce mai mult, de lumina artificiala,capilarele, nervii si muschii au tendinta de a secontracta. In alte cazuri, ei se crispeaza pentru aînregistradeplasarea rapida a masinilor sau aobiectelor, cum ar fi: masina, avion, minge defotbal sau de tenis, imagini de film etc....

Exercitiile precedente permit muschilor care sus-tin globii oculari sa devina mai supli, elimina ten-

siunile nervoase, toxinele si favorizeaza irigarea

cu un sînge proaspat, abufdent. Presiunile înla-tura durerile superficiale si alina durerile în caZi

de ameteala, spasme, diverse traumatisme. Stimu-

leaza ficatul si splina. In caz de glaucom si ca-

taracta trebuie evitate presiunile profunde.

-.

Se vor scoate întodeauna lentilele de contact.

Pentru a încetini bataile de inima, atunci cînd

exista tendinta, ne folosim de partea carnoasa apalmei si apasam alternativ fiecare ochi închis de

70 ori pe minut. Se poate completa aceasta teh-

nica tragind cu putere de cel de-al treilea degeta.Ifiecarei mîini.

-

1

9. Prindeti între degetul mare si aratatorpleoapele superioare.

Efectuati batai de pleoapa usoare si alternative.EFECTE: Bataile de pleoapa fac sa se auda une.,ori ori un clipocit care indica excesul de apa încorp.

9

y

~Ii1J

J

10. Cu ajutorul buricului degetului mare,descoperiti în arcada superioara, lînga nas, o ca-",itate :

Ea este situata sub radacina sprîncenei.Acest punct corespunde "capului pestelui", dupacum o numesc chinezii caci, prin forma sa, sprîn-ceana evoca un peste. Punctele de pe aceasta li-nie se numesc, pe rînd, "mijlocul pestelui" si"coada pestelui".

Energia are tendinta de a se acumula în a-ceasta scobitura. Peretii ososi sînt aidoma scoar-tei terestre si prezinta gauri în care energia aretendinta sa stagneze. Pentru a facilita fluiditateacurentilor energetici, este necesar sa exercitampresiuni asupra acestor puncte, mai ales daca eleWlt foarte sensibile.

Apisati, apoi, pe cel de-al doilea punct, apOI pe'CI de-al treilea.

EFEcrE z Acest exercitiu permite t!.a,tarea ainn-zitelor front ale, a cefaleelor, a migr;nelor, a obo-.elii cerebrale, a tulburarilor oculare (conjuncti-Tita), a strabismului convergent, a rinitelor §i aaovralaiiW.

18

-11 =

Î

!i,i

j

11. Exercitati o presiune în coltul din afaraal ochiului, apoi în coltul din interior. Apoi, apa-sati pe margine a inferioara.~poi pe cele trei puncte simetrice arcadei supe-rIoare. IFiecare presiune dureaza între 3 si 5 secunde. iEFECTE: Priveste mai ales sinusurile maxilare, j

durerile de cap, durerile oculare si... frumusetea Iochilor. Punctul situat în coltul intern al ochiu- .

lui permite tratarea slabirii vederii, astigmatismui Isitremuraturilepleoapelor. ,

Apasati pe terminatia exterioara a fiecarei sprîn- Icene, în locul articulatiei frontaIe, ramura suitoa-

re a malarului. IEFECTE: Elimina migrenele, vertijul, conjuncti- I

vita, pleoapele cazute.I

NOTA: Trebuie sa subliniem c4 ten:nenul "naerl. Idian", "KING SIEN" în chineza, nu a fost niciodata Ifolosit pentru a desemna liniile de forta care braz. I

dead corpul omenesc. Este vorba, mai deirabl, d."KING-MO", tip de canale care stabilesc l~!tur.Intre microoosmos si macrooosmos. Totusi, dat fiindfaptul ca termenud "meridianM 11fost mult 1n1rebu-intat in Europa, il vom fo1oll1ti BO#.pe teM~M85W luodR.

NASUL

Spatiul dintre sprîncene reflec1ta starea fica-~lui,a splinei si a pancreasului. Narile corespundlamînilor si traduc vitalitatea: narile fine co-=spundunor plamîni slabi.

Nasul este legat de sistemul circula tor si, mailes,de functionarea inimii. Cînd presiune a arte-iala cre~te,narile se umfla iar vîrful nasului senroseste.Excesului de lichid îi corespunde O cres-fre a debitului de sînge, o dilatare si o explozieIcapilarelorde la suprafata pielii. Tulburarile cir-

I~latoriise traduc adesea tJrintr-o puternica Înro-re a ohrajilorsi a vîrfului nasului.f

.

~

.

.

Prindeti cu putere pielea din spatiul dintre-rîncene între degetul mare si degetul aratator.

Acest exercitiu alina cri7ele de sinuzita, ~i

I

tenueaZaametelilesi vertijul.' -12.Prindeti capatul cartilagiului, la baza osu-

rli,ÎntredeRewlmare si aratator. r

fFECTE:Yinuzita =- Toate afectiunile nasului.I 12III

\\\

13

13. Cu ajutorul burieului degetului mare apl-sati un punct situat de o parte si de alta a nasu-lui. Punct de Întretaiere pe linia naso-geniana, lanivelul bazei nasului.EFECTE: Tratarea sinuzitei nazale! a rinitelor, asÎngerarilor nasului, aatspneei, a acneei si a pruri-tului faeia!. Edem si paralizie faeiala.

19

)

'14'

-16 '

15. Cu degetul mijlociu aplicat pe radacinaunghi ei degetului aratator, masati peretii nazalipentru a da suplete membranelor.

15

~

20

16. Frecati-va mîinile, tot cu ajutorul dege.tului aratator, sifrictionati spatiul de sub nas, dupadirectia mustatilor.

EFECTE: Stimuleaza meridianele: vas - artera.stomac si intestin gros.

OBRAJII

17

17. Masati nasul, intre buricele degetuluimaresi al aratatorului.

La o treime de la baza nasului, in ridullabial,le gasesteun punct foane util. intrucit este eficacein sincope. Trebuie presat cu unghia. In termenipopulari ehinezii il numeso "Mijlocul omului"(Nr. 1. Pig. 18). Poate fi folosit si in caz de inso-latie.

Pentru a întretine supletea narilor, apasati demai multe ori vîrful nasului apoi, mentinind pre-siunea,imprimati-i o miscare de rotatie. Amatoriide brînzeturi au adesea virful nasului rigid. Fre-Clti-va-mîinil..

19

19. Cu ajutorul degetelor mari aprsatl cavl-tatile sensibilepe riduri, sub osul malar. V.tigasiacolotrei puncte echidistante.EFECTE:Sub oaseleproeminente, cum ar fi oa-selemalare,energia are tendinta de a se stabili tide a stagna.Pentru a o scoate de acolo si pentrua-ifacilitacirculatia,va fi uneori nevoie sa se exer-cite de trei ori presiunea, timp de 4-7 secund..~-vI mWWa

~

18--

\

:,j

.., "1'~MI

J\tl/;,~M)

18. Frecati-va cu putere obrajii cu palmele,de jos în sus, urmînd depresiunea maxilarului in-ferior.Nu faceti aceasta miscare in mod instinctiv dupao masa excesiva?EFECTE: ACtioneaza asupra stomacului, favori-zeaza circulatia singelui in fata si ochi.PIamînii sînt legati de obraji: atunci cînd vafrecati obrajii, va tonificati si sistemul pulmonar.

II

j

,20. Apasati, cu degetele mari, sub ureche, tnspatele ramurii suitoare a maxilarului inferior.Acest punct se situeaza la marginea anterioara amastoidului, sub lobul urechii.

- EFECTE: Acest punct este activ in paraliziile fa-ciale. durerile de dinti, adenite, inf1amatiiJe cervi-cale, nevralgiile trigemenului, zgomotelor din u-rechi. Surda-mutii pot profita de pe urma masa-rii acestui punct.

'~~~~~

/"

J.1//,1.'.//

.iW~1,. b~jj R~'

" ~.~~&

~.'~~~':(.; '-.:.

,4 ~~// 0/

((~, p\1'J':U)!:,"~:;0" '1 "'. ;'j. i.\ ,\\\> /'il\\

22

.~

"-

r

20

,/

'il.

:f\

'

1,II'<lj'1

Ii Ii:

21

~

\I

~l,Iii At~..a11\\\\,

21, Insistati, pe punctul situat tn depresiune,cu degetul mare Înaintea tragusului.

EFECTE: Dezvaluie toate tulburarile urechii : oti.ta externa, mastoidita si actioneaza in caz de con-vulsii. rinite si spasm facial. Usureaza durerile dedinti ale falcii superioare. '-

~~

URECHILE

t"1redhi1ednt ~lmbolut tntelepeiunit

Orientalii, mai ales tibetanii, chinezii si japo-, nezii,cred ca dezvoltarea urechii corespunde dez.

voltariifiintei umane. Cînd aceasta dezvoltare estea~monioasa,urechile se deschid si reflecta întelep...cmnea.

Ati remarcat urechile lui Buddha în sculpturile"re îl reprezinta?

De asemenea, ~e regaseste la egipteni o practi-" c:aciudata. De exemplu, se ciupeau urechile fe-

meilorcare nu mai vroiau sa aiba copii, sau se in-cizauurechile barbatilor pentru a le diminua ca-pacitatea de procreere. Egiptul asigura, astfel, re-glareanasterilor.

Scoala Franceza de Morfologie acorda impor-tanta formei urechilor si stabileste o relatie întreaceastaforma si dezvoltarea psihica a fiintei uma-ne. Plecînd de la observatiile facute asupra im-plantarii urechii, asupra dimensiunilor sale, a în-clinarii, a proportiilor si a formelor, se pot trage

,. roudu,;;"upu g",duluid, ,voluti, a ..bi,e'uluiAceste caracteristici ale urechii, a carei forma oaminteste pe aceea a fatului, variind în cursul vie-tii, precum si observatiile medic ale, au dus sprespecialitati cum sînt otoscopia si auriculoterapia,Prima este, mai ales, un sistem morfo-fiziologie:,în timp ce a doua, auriculoterapia, priveste concen-trarea punctelor pe ureche si le utilizeaza înscopuri curative.

I

l

Medicii europeni au descoperit, pe ureche,puncte de legatura cu organele profunde, iar doc-

torul NOGIER, de la Lyon, a gasit chiar o hartadesemnînd 200 puncte în corelare cu corpul uman.

Auriculoterapia permite sondarea sensibilita-tii anumitor bolnavi si reuneste dovezi experimen-tale cu scopuri terapeutice. Detectoare1e electro-nice au permis sa se controleze relatia între urechisi organe. In sfîrsit, o cercetare sistematica a zone-lor dureroase a membrelor si a perturbatiilor ver-tebrale a pus in evidenta conexiuni corespunzatoa-re existînd la nivelul pavilionului urechii. S-austabilit mai mult de 200 puncte pe ureche în le-gatura cu organele corpului omenesc.

Observarea si investigarea manuala a pavilio-nului urechii conduc la o întelegere a fenomenelorvietii corpului. Un punct dureros serveste, într-~oarecare masura, ca semnal, atunci cînd este re-perat pe circuit. In antichitate se provoca o excÎ-tatie a pavilionului urechii pentru a se aCtiona a-supra anumitor functii si, plecîndu-se tocmai dela aceasta tehnica, s-a studiat mai profund sensi-bilitatea urechii si a individului. Sîntem, de altfel,adeseori constienti de aceasta sensibilitate si de le-gatura care exista între ureche si anumite regiuniale corpului, mai ales atunci cînd sintem expusi fri-gului, caldurii sau, pur si simplu, prin pipait.

Este tot atît de adevarat ca, în traditia chi-neza, urechea este considerata un centru strategicpentru sanatate. Nu numai fiecare punct al aces-tui organ corespunde unei parti a corpului, darfiecare parte reflecta hrana pe care o tonsumarn Ipartea superioara indica proportia proteinelor;partea mediana, hidratii de carbon, fructele, zaha-rul; partea inferioara, mineralele.

2J

.J

f51l1\rCTEL-t~Hn:)I...:\kJSri'fR;JJJCR~ )

~rh"""-'! ~Ud.~\' ,---~

""---

- 13esetu'.m~Îe, ,.:..;C\ tttH'\Q

- ,- ~r.I11~temr,' ,,,1 -'--

~11 111d.,e-~de~Q\tvicIO---

libia !'"

Put-)Cl'~

Zet'o -al V1erVUkJiSim~i

tvWhOt1C1+ - -

01 hipo1-dlatnCJ&JJoi

PaM11r<>idian -'- ~"

1 lI, '/& Pra. r(:>V!q-, ,--::; {,/I({', ,,~d,'jf,adid Vt

\7e'V1ikl -'1

0eVl.z',)r18

<onld,

Emih~n1Cl%etl.~~

...

!n~he\civ~\'

m"hni\

Q,erz.~--,-

~WJt1eL\--'-

CQ.!c'!Î - ~O

--- W

CGHICtCc&talâ

5te~Vt

- OV\1oplaiUVOO\-'1

ZONE

AudiLivao~cti\)a

l~~kdU(}l1 Q -

VI f.(J 0\ I a:

24

c-

L'

,..........

,; 22

22. Prindeti lobul urechii între degetul maredegetularatator, îndoite. Trageti, insistînd, pînad simtiti Osenzatie de caldura. Aceasta senzatieotao mai buna irigare.

riCTE: Stimuleaza stomacul. Masarea lobului'echiieste buna pentru ochi. La poporele primi-'e,lobulurechii era considerat ca loc de deschi-re a simturilor. Un lob umflat si sanguin denota

comportament senzual, dar si o deficienta atemuluilimfatic. Altadata moda purtarii de cer-I dinmetalsau piatra pretioasa, avea drept scopmulareacirculatiei energiilor, pentru a înfrumu-a privirea. La începutul secolului, în anumiteilii de tarani francezi, se gaurea lobul urechi-la cei mici pentru a agata de el inele de aur

>tinatesa apere ochii de infectii. In zilele noas-~,pastram acest obicei ca podoaba, dar fara sa,emcont de materialele folosite.

Este lucru sigur ca folosirea argintului, a au-uisaua unui alt metal va avea o influenta anu-asupravitalitatii organului vizual si, prin ur-e,ii asupra calitatii sale.

23. Prindeti vîrfurile urechilor între degetularatator si degetul mijlociu. Palmele sînt Îndrep-tate spre cap. Tîmplele sînt masate daca trageti cuputere degetele de trei ori În sus si usor Înapoi.Tripla Încalzire cuprinde 3 niveluri:SHAO Y ANG TAI YANG YANG MINGTînarul Yang Batrînul Yang Marele Yang

Cele trei etaje cuprind:

1. Etajul superior: situat între partea superioarasi partea inferioara a sternului. Cal-dura este creata prin functia respi-ratorie.

2. Etajul mijlociu: cuprins între regiunea sto-mac/ duoden si buric. Caldura estegenerata de procesul digestiei.

3. Etajul inferior: este cuprins între buric si par-tea inferioara a abdomenului. Asimi-larea hranei produce caldura.

25

~/

CAPUL

Schemele anatomice chineze si, mai nou, de-tectoarele pe care le folosim în Occident, indicaprezenta a numeroase puncte pe toata suprafatacapului. Puncte pe care este foarte util sa le ma-sam si sa le activam pentru a obtine efecte bene-fice variate.

29

#;;

,Â'l

I~j~-..::~~ c~ k"

.::)"-1 '~ '

r "ÎIJiJ~il ! ji)JII,K~\J~ \,~ ~~~~\/~,~

tif!f17 ,P - V)/

, /-;/\\'\ '.> Ar:? li

l\\s;~ I/!~~\t;:;::- b\\,\/-0..

\v\p.o."': ". ~~lf;iJ ~ ' o, t,'/1 zII "" ~~~:,/, " ~

, ,~

'}:

(, . te' ;(1 li!'

~

/j~,/,; j ~

ii;;!J" /i~ ~~,

"

~\

'-..;.' \',-,"',"'-"

,

'

\,:\<~ '

~:;' ~\~'Iii\. I.~

- j,ii~,1"\1"

29. lmitati, cu vîrfurile degetelor, bataia to-beJor pe pielea capului. Intr-o miscare de resort,degetele se apropie si lovesc cutia craniana. E-fectuati aceste lovituri de 20 ori pentru a stimulacirculatia sîngelui.

~~ ~0'~~

~A,

.~ ~~~,

,

>;,

'-

~

. ;:,,~""

~-~)~. . i. '11~II"

i'\"'\\>}~ )\{~\"'~1

~~} (~l)))i'i

, jlllr---V. ' ). /

/

'

rs' ~ T~

II"0(~,'

)tjf;.

~j {t~/, 111 .\~ '. "J,f;, ~ / }

'i" 'lJJIil lJ!

//J)~\rl~~' , ,,;/))J!)28

....

3~

30. Cu pumnii pe jumatate închisi, cu în.cheietura mîinii supla, lovi ti pe toata suprafatcraniului. Continuaticu socuri rapi de si apropiate, acoperind toata suprafata craniului.

31

31. Prindeti cu mîna parul si trageti pentna obtine o miscare vibratorie, ca pentru a dezlijpielea capului.

EFECTE: Stimuleaza actiunea cerebra~retelele nervoase si meridianul vezicii, al vezicbiliare si sitemul cerebro-nervos.

In anumite cazuri patologice, in eare pana devenit fragil si are tendinta de a cadea in srmcuri, este mai bine sa va abtineti sa praeticati Icest exercitiu.

In alte cazuri, stimularea prin tractiuni ~bratorii va restabili vitalitatea parului, caci panse atrofiaza cînd nu este activat. Este evident (buna calitate a parului depinde de calitatea hllnei. Caderea parului depinde de excesul de liclnde : de excesul de sucuri de fructe sau de alcoode exemplu. Pierderea parului depinde si de abuzfde potasiu si de anumite vegetale: sparanghfspanac, vinete, rosii, fasole verde, ciuperci, c~tofi.

~ ,--

=1 1

CEAFA-o

32

'n-lla)1-

Prindeti bine ceafa cu degetele si apasati inprofunzime, coborind de fiecare parte a apofize-lor spinoase ale cervicalelor. Se poate efectua oseriede zece masaje din sus in jos.

32-33 (1). Apoi, cu cele trei degete - ara-tatOr,mijlociusi inelar - efectuati presiuni si-multane de fiecare parte, plecînd din cavitatilelui Arnold, unde se situeaza emergenta nervilormedularifoarte profunzi.

EFETE: Elimina tulburarile somnului, tor-ticolisul si cefaleele. In cazul tensiunilor acumu-late, cînd punctele devin dureroase si sensibile,aplicati inainte de masaj prosoape calde si suf-lati aer cald cu ajutorul unui uscator de par.

Apoi, cu o mina sau alta, framintati ceafa.EFECTE: Permite degajarea ureei si a aci-

dului uric, care fac deosebit de sensibila ceafa.Presati muschii cefei intre degetul mare si

cel a~atator, plecînd de la baza craniului pina laumen.

EFECTE: Elimina durerile, tulburarile desomn,tulburarile oculare, previne caderea parului.

Desimanipularile regiunii cervicale sînt foarterare la chinezi, exista cîteva tratamente specificeale vertebrelor, mai ales pentru a saptea vertebracervicala tratata în cazul afeCtiunilor ficatului,ale inimii, ale ochiului, ale circulatiei cerebrale,ale bratului. Interventiile trebuie sa fie facute decatre specialisti. Ar fi imprudent sa improvizamin acest domeniu. Regiunea cervioala este sediul. numeroase tensiuni.

ropl

Ia,~ii

uDo-&-

1-ulcaa-l-)1,ul~I,r-

33

ViaTa autonoma a corpului, nervul simpatic.glandele endocrine, centrele vazului, caile somnu-lui sînt în legatura cu ceafa. Doi nervi impor-tanti, care ies la înaltimea celei de-a doua ver-tebre cervicale la nivelul lobului urechilor, aufost descoperite în 1810 de un medic anatomistgerman, doctorul ARNOLD. Aceste doua punctesînt localizate intr-o cavitate situata la baza occi-putului si de fiecare parte a coloanei vertebrale.

33. (3). Apasati cu putere, in cavitati, deasu-pra primei vertebre cervicale, cu ajutorul dege-tului mare, indrepdnd presiunea orizontal, apoispre crestetul capului.

EFECTE: Elimina tensiunile reziduale si~vita tulburarile de somn.

Apasati cu extremitatea degetului marepunctul situat la baza occipitala, la înaltimeaprimei vertebre cervicale.

EFECTE: Usureaza durerea torticoIisului si,in general,durerile cefei.

Stimulareacelor doua maxilare.

29

~,}...

"'

DINTII}

i

34

Aplicati muchia mîinii situata între degetulmare si cel aratator pe buza superioara, la nivelulraradinii dintilor.

34. Acelasi lucru, cu muchia celeilalte mîini,pe buza inferioara, la nivelul radacinilor dentareinferioare. Apasînd, întoarceti cele doua mîini în

sens invers, alternativ spre stînga si spre dreap-ta.

35

"'\

4

Maxilarul superior

Aplicati buricul degetelor pe maxilarul su-perior în depresiunile osoase situate între radaci-na dintilor. Apasati aceste puncte timp de cîtevasecunde. Apasati din nou, apoi încetati.

Exercitati de mai multe ori aceste presiuni.

35. Efectuati mici miscari giratorii pe a-ceste puncte. Dintii ies din mucoasa bucala si sînt.ca ,i unghiile,productii ale epidermei.

Calitatea dentitiei depinde de alimentatie,care determina saliva secretata de ~landele par0-tida, sub-maxilare, labiale ... O saliva sanatOasafi a1calina produce enzime si alte bacterii careconstituie baia biologica naturala de proteCtie adintilor.

Tesutul fibro-muscos care formeaza gingiile!depinde de calitatea sîngelui, legata si ea de hra-na.

30

Masajul stimuleaza irigarea cu sînge pîna încele mai fine vase sanguine, în interiorul dintilor.

~ - ----

MaxiIarul inferior

A - Aplicati buricul degetelor pe osul malarinferior, la nivelul radacinilor dentare.

Practicati aceasta alternanta de presiuni sirelaxari si de miscari giratorii ca mai sus.

EFECTE: Iri~area gin~iei, a osului alveolar,a periodontului, a dintilor. Accelerarea energiei.

Aceste masaje pot fi aplicate cu succes încazuldurerilor de dinti.

38. Un punct deosebit în acest caz: - Si-tuat între radacinile celui de-al doilea si celui de-al treilea dinte (plecînd de la linia mediana), a-dicaincisivullateral si canin u1.

Uneori masajul punctului este mai eficare în-tre cel de-al treilea si cel de-al patrulea dinte.

Masati si punctul semi-arcadei opusa celeidureroase,ca pentru a restabili nu echilibru (ma-saiulva fi în acest caz centripet).

In cazul durerii în maxilar masati, cu ajuto-rul degetului mare, muschiul maxilar.

B - 36. Aplicati degetele mari pe fata in-terna a maxilarului inferior, începînd cu parteasuperioaraa gîtului. l\1asati în lungul osului, în-dreptîndpresiunea spre exterior.

EFECTE: Stimuleaza, prin planseul bucal,~Iandelesalivare si sublinguale. ~anglionii si iri-gareagingivala.Ajuta la circulatia energiei la nive-luldintilor inferiori.

36

II

~f

1 w

-

PUNCTE SPECIALE IN PROBLEMELEDENTARE

37. PUNCTUL Nr. 1 Se gaseste la baza un-ghiei degetului aatator, spre degetul mare. Apa-sati cu unghia degetului mare. Apasati degetularatator stîng pentru partea dreapta a fotei ,i in-vers.

EFECTE: Evita neplacerea ocazionata defreza dentara. In cazul îngrijirilor dureroase, poa-te alina durerile pacientului.

38. Punctul Nr. 2. Este situat in fundulunghiului format de extremitatea clavi~ulei p aosului omoplatului, deasupra umarului.

EFECTE: Este recomandat în caz de ar-trita a maxiIarului si în cazul dificultatilor tem-porare sau continue ale miscarii maxilarului in-ferior.

38. PUNCT{!JL Nr. 3 Este situat în coltulorbicularei buzelor.

EFECTE: Acest punct prezinta interes tncazul algiiIor dentare, al pioreei (scurgere de pu-roi), al luxatiei maxilarului si al nevralgiilor sauparaliziiIor faciale.

39. PUNCTUL Nr. 4 Este situat pe parteadorsala a umarului, la doua degete deasupra pliu-lui subratului.

EFECTE: Este tratat în durerile umaruluisi al nevralgiilor faciale avînd ca punct de ple-care durerile de dinti.

53 (2) PUNCTtlL Nr. 5. Apasati pe celde-al doilea os metacarpian, între degetul maresi cel aratator.

EFECTE: Usureaza durerile maxilarului.

37

31

- .'-~

38

~

""-- ,""",-~ --'1\ " ~\ .8

~

\,'~\ - - - ~l7/ l'

~ ~ \ ' ~c ,\.'~'\~ : //' j, '1~~, ",' , ,; .~\~

,

~\~~~,

~\~'~~

,

~fY,

' ~'Iu:,

A1\ -J)~~.~- ~ :Jff/, .

..~ ~~'\~~ /,,; \\ !'/"(; ~---,--- 1:\ " " '"'--

~. \-~

,'

\,1'

",

\\

'li

,

a J\).~ " "~/' '-\. \ I

J \I)ri ~I

&2

39

IGIENA DENTARA

Paralel cu aqiunea lui DO-IN, întretinereagurii permite pastrarea unei bune danturi.

Una dintre cele mai bune paste de dinti esteapa sarata (9 grame la mie sau un praf de sarela un pahar, utilizînd sare de mare naturala, a.dica netratata chimic). Este un echilibrator al flo-rei bucale care, de altfel, decongestioneaza si to-nifica gingiile.

Buricul degetului aratator este o excelentaperie de dinti. Frecati smaltul: acesta este curatatunci cînd se aude un scrîsnet identic celui ob-tinut prin frecarea unui pahar ud.

Sa nu se neglijeze nici masarea gingiei cuburicul degetului. In principiu, acest gest este su.,ficient. Totusi, mai ales în cazul patologiei gingi-ei, o perie normala este recomandabila.

Trebuie evitate periile fabricate cu ajutorulperilor sintetici, si preferati perii de matase saude mistret. Peria nu trebuie sa fie tare, caci tre-buie periata gingia în acelasi timp cu dintii, mereuîn sensul gingii - dinti.

Dupa fiecare masa un gest simplu va vapastra dintii: clatirea gUlii cu apa obisnuita.

ALIMENT ATIA

Acesta este, în cele din urma, elementul celmai important pentru mentinerea si pastrarea sa-natatii dintilor nostri, ca si a sanatatii întreguluinostru corp.

Alimentatia moderna este prea moale, preabogata, prea acida, prea dulce. Zaharul alb, maiales cel rafinat, este un adevarat distrugator aldinti1or.

Trebuie sa revenim la alimetnul natural, gro-sier, uscat, pentru care cerealele constituie un bunexemplu.

Aportul de flor, dat de orez, este esential inpastrarea dintilor. Meiul furnizeaza magneziulcare se preface în calciu în organism. VitaminaD, provenita din uleiul de masline sau de vege-tale verzi, completeaza aceste elemente, asigurînddinti sanatosi. Masticatia trebuie sa fie lunga,tacticoasa, lenta, executata cu un aliment tare.Fiecare muscatura este, astfel, transformata în li-chid înainte de a fi înghitita. Felul în care se ab-soarbe determina procesul digestiei, calitatea sin-gelui, sanatatea fizica si spirituala.

Nu mîncati niciodata pe fuga, enervati saula mînie. Mîncati întotdeauna într-o stare de bu--..n. I

"=:::-

===-

GÎTUL

40

40. Inclinati capul înapoi. împingînd gîtulînainte. Cele patru puncte pe c-are le veti aveade tratat se gasesc pe muschiul aparent.

Fiecare punct este echidistant, iar unitateade masura va fi grosimea unui deget mare.

Punctele se gasesc între osul maxilarului sitiroida. Ele apartin meridianului intestinului sub-tire.

Cu ajutorul degetului mare, apasati timp de3 secunde maximum pe fiecare din ele.

NU APASATI NICIODATATRAHEEASAUZONA SA.

ABUZIV

EFECTE: Masajul acestor puncte are o actiu-ne benefica asupra tiroidei, a starii pielei, a dez-voltarii sînilor, a reglarii tensiunii, a somnului sifmpotrivatulburarilor mel1opauzei. I

Mai mult, O aCtiune reflexa va aCtiona asu-pra para-tiroidei, glanda ce regularizeaza sistemulnervos. Prin aCtiunea asupra para-tiroidei, esteposibilsa tratam ulcerele.

41

41. Acum, cu ajutorul degetului mare si alaratatorului, faceti sa alun~ce rapid degetele defiecare parte a traheei, pîna la nivelul tiroidei.

Presiunea trebuie sa respecte calea de mijloc,sa fie nici prea slaba, nici prea insistenta.

EFECTE: Aceasta miscare activeaza circu-latia în carotida si stimuleaza debitul de hormoni.

Favorizeaza asanarea pielii.Trebuie sa folosim ponderat acest masaj si

practic,area sa o data pe zi este suficienta.NU ESTE INDICATA HIPERTIROIDIENI.

LOR

Masajul gîtului favorizeaza reglarea a douaglande importante ale sistemului circulator hor-monal: tiroida si paratiroida. Aplicarea pr:icticaa presiunilor stimuleaza activitate a, evitînd, în ge-neral, blocajele ce tin de tulburari somatice si in-telectuale.

Aceste glande ale gîtului trebuie sa fie con-siderate în raport cu functia lor antagonista sicu sistemul glandular : glanda pineala, glanda pi-tuitara, pancreasul, duodenul. ovarele si testicu-lele, glande1e suprarenale... Glanda tiroidaYANG îsi asuma controlul metabolic al oxigenu-lui si reprezinta funqia antagonista a glandei pa-ratiroida YIN care controleaza echilibrul mi-aeralelor : calciul, fosforul. . .

31

' '--,, , -

UMERII

In descrierile urmatoare, organele fiind si-metrice, trebuie sa ya tratati ambele parti ale cor-pului

Regiunea umerilor esre o zona În care se a-cumuleaza noi tensiuni emotiona le neeliminateprin respiratia diafragmatica.

In aceasta zona trec meridÎ:mele intestin uluisubtire si al intestinului gros. Rigidit::ttea muschi-lor si blocajul artioulatiilor indica adesea tulbu-rari intestina le cronice.

Aceste blocaje afecteaza moralul si risca, ur-~înd pe ceafa, sa perturbeze cemnd ~omnului

Aceasta parte a Corpuhll nostru, care ar tre-)Ul sa fie cea mai mobila, are tendinta sa se blo-cheze sub influenta atitudinîlor emotionale' fri.ca, anxietatea si agresiviUtea

43

~-

;j'~ '~ \, (, '

ft; ~<.. tI"

,:

ril),\ , ~

,,." ,':"'(' iIi

,

; ,1),yM,'-,~

,

",

I

,

'

,

' ,,'

-,:),; 'H'(,'1

r1~' ~d'

~ i§;#,

,

l:i

l

:

,

I,

V~~~\ "',1-

~ \~C'" \ "

,,~" ' ',&,; ':--J '\'",' ~ "

,,

~~ _l.~~ \

i , - ":-0' '\,\,\ \\ ,i,

!~r ~1 II~ii'~

,-

.

"

'"

, ;-' 1 "'\~~i '~ll -~......

~

l '

~

\\ :~

\I-.

: ' ,\ ----/ ;' /

~

'

~

'1

:"-~

/"'.-/:. , -'.::::-,::"'::"

'/. ' -;..;:if;i 1" ' j ,!\ '~~":;::::-_-'-..,

/,<~..? il,

"

/

,

" I(h

'

~',

Ii"I\,1'k~~,,

:"~;~-*- /.); //i" l(,flr'!i~::Sr#~/:'" (1111 i;r1ffil~l(./;;f;A!J!iII!il)~~

42. Prindeti bine ou mîna muschiul trapez sipastrati-l cu degetele, apoi trageti-l ca S-ICl1matiiVea intentia sa-l treceti peste umar.

Aceasta miscare trebuie repetata de mal mul-te ori.H

1.

~:---'--""

r~ ~," .- -~.'~

/"' ~~'~~~/ :( (! ~ ~

' ~:-.\\;\\"L \ r.;'\ "II \

~'r%:~:3-~~\

, ~\\)!1

,

\

,

'))qr,r::-?~ <Îr~ '

~

i! '

}j;I

,r ,f I' '1'

::~' .~,. ,\Sr>2/1;0/'/1

/;/; '-"'!'ill':

~

"

., / '-"- "1 \,f~ \ii11;:!?' ~%~. ,-,1

~:/ $ ,!/' ~/ . \\i:r

"

;:;~-=---,~) \\

~~~\[

.;:,: /;:.;;,\.\'\\~\ 40'\'/.g-, ,«(XI d ,!

\'

\ ,/"" ' ,,

'

,Y, //~-,,- ,;.' '1/ ~-~...

C,

fr",

': \\~""",

""'~

,

':'<-_c-';';,

;f ~'-

,

\,

'

),,-;.r--- ---

,,\\

"~~'_"~"'<j//."

' ' ' ,1 \i' II'I{ '1;fI! \

/' l'

'!, \i: ',..-

c" ~l \ ;:::~,.,:-"':.;!~ ~,/ <'./: , '- ,:: ;:;-.:=

, '/>;/ /' :!f~-=:/I".,&J I ' ',,' " .-----

,:,:;//,"/.1) Ii' : ,! ~,1,//1 i,,-.il /1/ I" /,-<--'ifi /If1tI//JIf/l/ I \ ~':8::;"N ..~~ ~y~'

43

-U. Cu palma mlinii formati un caus si lo-viti muchia umarulu;

, LOvItUra reDetata de zece ori pe fiecar~ umartrebUIe sa produca un sunet mat-

FFECTl:-: \te'lc txerci~ii decongestionea-za prin expulzare.l 'Jngelui acumulat in muschiulmnerilor, e\imin" tensiunile, tratea7:l nevralgiilet;ratului; reumati~meje; ,HCTQ7eJesi artrite1e.

Dacii aceasta mane"fa vi se pare foarte dure-(O,gi, va puteti decongestiona umerii cu aerulcald al unui uscator de par sau cu comprese calde.

..,.......

----

BRArELE,,--.'---,---

Palparea muschilor bratului pune uneori ]'nevidenta sensibilitati muscuJare destul de accentu-ate si, în anumite cazuri chiar, În duratii dureroa-se, Este starea de încordare des Întîlnita la IOC1.1Î-torii marilor orase: tensionati, nervosi, anx:iosi.

Pentru a decontracta muschii, pentru a-i e.chilibra, pentru a-i curata si pentru a reducecheltui ah de ener,~ie nevoasa, este bine sa framÎn-t3Tn manual faseicolele musculare relaxare saucontractate, Freqiile profunde conjugate cu În,tinderile profunde curata, aduc o usurare durabi,]a si o senzatie de bunastare,

44, Cu înch,,;tllra mîinii toane supla. cu pumnu! pe jumatare Închis, aplicaTi mici loviwrl pepartea exterioara a braiului. coborînd de ]a urni.i!,pe muschi, de o parte si de alta a oS1.dlîl,

Loviti pe doua linii ,~

6 puncte echidistanrepliul bratului;

d;; 1.1 u1î1ilr pina

8 puncte de la cot la Incheietura mîinii; ap.,)ipe dosul mîinii.

44,!1- ",.

/~jT ""

/'~. / i"" i",,;/ ,/'\\ 'J ", 'i

!

~ /--"' ,-'~ f \' '1" -"7""""",", ,', ' ',,-,. .. '1J "

'.! ',

'

,

'

,

'

,

,

'

,

"'

/1'

i!~ ,.,<,"i, I

L - --,,:j", ',:0 L ,"!c' j ~

i,

~?,/ \~,

7'0.>~,

~-~'~~'\5~ "",

/'i,

l)

,...: ~ --, }' A, '" !/il r

l

'"

" '

,

' ~

,

",

"

"

'~

,

-""

"

. ..

0i/

il

,

\",

/

,

i'

""- .

~" ' 1;]'

1

'

\;: ,~\0/ /;1'

,

i ,

,,

i )/'

,

"(

\~ ,1;, /;~,;r /f:' Iii: /4,

,,,

//1

,

/",

"

,

-",I1::{

,,

~/"

,

;

'

>

l

,/ ,-%

~--;:;Y" /'//'

1, /:7: /~~ /::/~//d:;:;::<'" ,!

f ;1/ ,_.,""~,./,/':; '!

J;'fV' 1\ ,1\,

fJ!"

"'" "1 '.;{0 ..i 1\\1

#/ii!f;'3' / ~/ JM1

""

',

Î,

',,

Ii,

~'Y y. '1" il Ii\' .

~, ,.':,<' ~Ji;r.,;I' !\

,tf ' """,,,t--= ,,--<::'- i#'

IJ// Iy)

~" ,

'/'

"",.

!,

!"

"

",

r ,,/..1 \,;"- ,~~~ ,'i'

l

[

" V}"--~. Iii,

", '1 -8<' ,d( , ,~ ,y ;~I

li@ /. ;;1:/Jl-- ~i,'4~;j{;

,..~~~"

,,-:::;:-~.~ ",,-=-

II.

45. lVlasati ~au efectuati 1\lTlgjp;1~",pe fataeXlerÎoar:a a bra~tl!'\1 cu palm,1 illiiuii, de jv inÎn su~, de zece ori, pentru a elimina tc:miunile

)11'

}";' {/i'

,,'1

, {'i,

'

/ /' " {,i" ',-,i /~~"I ~"!!'i /1'",I /}I~\'" ~,Ii 'Ci)- \ "~"

/1 ~Z ~'>;1"""~""",:,2 "1(( ~///

~~~;~? <i{~<,~;?' "(Ni'

/p/ //:1t;/3~:~/" l

/t~~:t~~~~,~(/,

:/, {l,t'/#" /

,

,/

7;15/4/ d' t;? ,q:3

!il/! ~.,"

(! /.~rtii/(i, :,.

\~,i~\"",:~,

la

45

;1,';'

(\f...,'i

B

)..

46mtoarceti palma cu fata spre: cer.Pe fata interioara a bratului de o parte si de

alta a musciului.Efectuati mici lovituri:

6 puncte ec4hidistante de la umar pîna lapliul bratului;

8 puncte de la cot pîna la încheietura mîi-nii ; apoi în palma.

Daca bicepsul este congestionat, excesiv detare, framîntati-l între degetul mare, degetul ara-tator si degetul mijlociu.

In caz de oboseala va puteti masa cu toatamîna muschii bratului pentru a-i decongestiona.Cu ajutorul degetului mare, un masaj mai înprofunzime permite sa se atinga tesuturile subia-ltUn. iÎ descopera, uneori, leziuni ligamentare.

u

....

-\' ',\jJJ i

4747. SAN-LI al bratului: Este punctul situat pe

partea exterioara a antrebratului, la trei degetedistanta, sub extremitatea exterioara a pliului co-tului.

Masajul acestui punct este recomandat con-tra lesinului. Este un punct întotdeauna dure-ros în caz de constipatie si chiar de diaree. Pre-siunea asupra acestui punct usureaza si durerileumerilor si ale bratelor, ca si durerile de cap.

Pe latura interioara a bratului se gasesc maimulte puncte importante de stiut:

- "Bucuria de a trai" sau "Mica mare".Punct "psihic" care se situeaza la 'extremita-

tea exterioara a cotului, pe care îl putem reperacu usurinta îndoind cotul si efectuÎnd o presiunela extremitatea pliului situat pe vîrful epitrocleei.A se trata În caz de nevralgii intercostale.

- "J2unctulemotiei".Se gaseste în gutiera cubitaIa, chiar deasu-

pra umflaturii extremitatii inferioare a cubitusului.63. Pe partea exteribara a încheieturii, mîinii,

in primul pliu, apasati cu unghia degetului marope tendon. Faciliteaza somnul, reduce palpitatiile.- La nivelul încheieturii mîinii.

59. (4) Chiar în mijlocul liniei situat lîngapartea carnoasa a mîinii, acest punct trateaza du-rerile încheieturiimîinii si ale mîinii, durerilecardiace, oefaleele si febra, precum si neurastenia- In centrul pIiului cotului.

In axa mediusului se situeaza un punct deusurare a durerilor bratului si ale antebratului. Seutilizeaza si În cazul tremuraturilor, al febrei, aldurerilor de stomac, al anginei pectorale.

.,.

MÎINILE ~ ---------

r

Geografia mîinii este complexa. Vom încer-ca sa retinem esentialul din datele traditiei chine-le. Simbolismul chinezesc se exprima sub formatrigramelor care definesc alternanta YIN siYANG.

48. Dosul mîinii.

- Masati'spatiile metacarpo-falangiene cu ex-tremitatea degetelor mari.

- Cu buriClllI degetului mare apasati treipuncteechidistante între oasele metacarpiene.

- Prindeti proeminentele falangiene si me-tacarpiene.

Exista un masaj de 8 trigrame situate pe do-sul mîinii si numite YUN-W AI PA-KOUA.

O combinatie a acestor 8 trigrame este dis-pusa în jurul unui cerc ce sugereaza o revolutie.Cu buricul degetului mare se efectueaza acestemasajecirculare destul de usoare, de jos în sus,întorcîndu-se în sensul acelor de ceasornic. Acestmasajface sa circule sîngele si activeaza respiratia.

EFECTE: Decongestioneazasi stimulea-za meridianele intestin ului gros, al "triplului în-calzitor" si al intestin ului subtire. Presiunile cal-meaza crampelesi durerile de mîini.

I;

f

r

r

i~

I

48

L/IY(lP r

./~~,, 1tk j\(,/'.~'

~-..~f!'I:'

~j~ ,-~ - -~ ."',

~~.. ,. /;;,,--7,"~ ,,---~

Degetele.

Este important sa stimulezi trecerea, energieiîn articulatiile degetetelor.

Mîna dreapta trateaza mîna stÎnga în toatesecventele si invers,' pentru cealalta mîna.

49. Faceti sa alunece pe fiecare falanga de-getul mare si celelalte degete îndoite.

Treceti peste articulatie,. apoi insistatÎ puter-nic dupa depresiune si pîna la extremitateafieca-rui deget.

49-d~..-::,,-,;::<-

/ ' ," '-~~.;t:

~r

.

~/-

~§t.

_h'::-

.

~'-'~l:(\ I'

.

'

.

I.,f" .)J:,4 It ~

I' ~/I"

. / - J.z ;1'. ~/ " -k.;.<; J

.~' ..'~.

~~#Y§'!<~"'~--= --.,0

50. Formati doua cîr1ige îndoind degetul a-ratator si degetul mijlociu.

Apucali fiecare deget de partile hLer,de' si fa'ceti sa alunece pîna la extremitatea sa, strîngînd.

.liO

J}~.~ -,

,,' ~~~: ~}I Jf(~',1 <'); . -- ",." ~..

I

i:

j/f,

~.''Ji~'~

'-'v-~.~'"

31

-

53. Masati deasupra tocului numit "Botu]Tigrului" între degetul mare si degetul aratator

Acest punct numit "fundul vaii" este situatin unghiul primelor doua metacarpiene.

54. Efectuati o miscare giratorie si centrifu-g~ apucind ou putere intre degetul aratator si de-getul mare pentru a tonifica intestinul gros.

55. Pentru a dispersa energia faceti si) alu~nece buricul degetului mare pe fata lateraL:; \f[-terioar~ a degetului aratator, de ]30extrcmitatespre ..Botul Tigrului".

EFECTE I Favor.izeaza eliminarea energieiin exces, eare are tendinta sa se blocheze în me-ridianul intestinului gros. Este indicat pentru v~!r-saturi, diaree, astm, herpes labial, balonari, sJ:n-gerari ale nasului, dured de dinti si migrene.

Tratati cu precautie acest punct la subieCtiimre transpira si tineti minte ca :

ESTE PERICULOASA TONIFIEREACEST"0IPUNCT LA FEMEILE GRA VIDE.

A-

r.'f4'1,< -

>'~-~~

> ~~~~"",--,

~~ -\~/.

55

...

1

''-X,

' f~~ ~~...

,

:1." ~, ~ "')-

-. ~ I '-,.,',~,. . .~-=-"" -~ c7--"~'

;-,.;::~,c, tf") " ,~, ,

'--;~"

(!' --. .

~ -~

~'; -~~~'~) ...........--"-;!/ } r +

/., ".-//~/y.

it656. Masati între fiecare deget.Subtiati aceasta zona care, printr-o practica

îndelungata, poate deveni aproape translueida.57. Prindeti extremitatea degetelor si descri~

~ti cercuri cît se poate de mari între degetul ma-te si aratator.

EFECTE: Stimuleaza intrarea sau iesirea e'nergiHoL .

, NOTA:. In domeniul acupuncturii, anumitepuncte sînt interzise în timpul sarcinii si se facpreci7.ari în legatura cu necesitatea de a nu se in-terveni a~upra lor în diferitele perioade ale ges..tatiei. Numai '1'l'j"ul,ctorul este competent s~dea aceste ind;(' .

57

53

19

51. Cu. -ajutorul unui pieptene obisnuit, 3J'a-satj plfuriJe de flexÎuI1e paJmara ale de~ete]()r.

Presiunile medii si repetate se efectueaza lanivelul intermediar între falange, falangete si f.t-langine.

EFECTE: Trateaza cazul paraliziei faciale52. (1) Presati extremitatea auricularului pe

unghie între degetul mare si degetul aratator.

,EFECTE: Elimina constipatia. Ritmul in-testinelor acordîndu-se cu ritmul cardiac, va fiutil sa tratam si punctul urmator.

52. (2). Apasati foarte tare, timp de un minut,punttuI situat la ba:za unghiei pe marginea~ inte-rioara a auricularului, si la 2 mm de radacina un-gheiei.

Este numit punctul "cioclilor", caci gropariicii" Evul Mediu, pentru a se asigura de moarteareala a clientului lor, le muscau degetul mic.

EFECTE: Acest punct actionea:za mai alesasupra inimii. Va fi utilizat, de exemplu, în cri-':rele c:Qrdiace bruste (sincope, lesinuri) în care nutrebuie sa e:zitati sa apasati foarte tare punctul,b~,chiar sa-I strîngeti cu dintii.

In mod C1!1rentpoate fi folosit contra palpi-tatîilor, a nevralgii1or brahiale sau intercostale, apleureziilor, a hipersecretiilor bronhice, al prea-pl~1'1uluîde energie în partea superioara a corpu-11.11.

5252 (4) Exista un punct c\'!mplementaF per-

mitînd tr;:ttarea inimii.Apasati, luÎndu-va dupa ritmul cardiac, pe

punctul de Întretaiere al "liniei inimii" si a tra-iectuluimeridianului iJ!1imiicare tre~e printremetacarpiene.

EfECTE: Este indicat în cazurile de tulbu-rari urinare, ginecologice, al nevralgiilor brahial~si al întepenirii mîinilor.

Prinderea extremitatii degetului mare aplit::ttfoarte puternic.

Este utilizata pentru reeducarea respiratoriefi, mai 'ales, contra astmului.

81

~

,

,,1

,

.,.......

53. Masati deasupra focului numit "BotulTigrului" Între degetul mare si degetul aratator

Acest punct numit "fundul vaii" este situatin unghiul primelor doua metacarpiene.

54. Efectuati o miscare giratorie si centrifu-ga apudnd ou putere intre degetul aratator si de-getul mare pentru a tonifica intestinul gros.

55. Pentru a dispersa energia faceti ,a alu-neceburicul dege'tului mare pe fata lateralâ in-terioara a degetului aratator, de la extremitatespre"Botul Tigrului".

EFECTE I Favorizeaza eliminarea enerp.ieiin exces,E:areare tendinta sa se blocheze în ~(;.ridianul intestinului gros. Este indicat pentru var'saturi, diaree, astm, herpes !abial, balonari, ~în-gerariale nasului, dureri de dinti si migrcne.

Tratati cu precautie acest punct la subiectiicaretranspira si tineti minte ca :

ESTE PERICULOASA TONIFIEREACESTWIPUNCT LA FEMEILE GRA VIDE.

A

~4'1",

'1

~' ~.r"';l~: ~~~ ~ ~~

"/,,,o

~/

~/I! '

~

#' ~~~'-~",~ ' , \~'

55

I

.J.

"~) ~'

"

, -'~ ";"'-.~~-, 1 ~ ""'"

i'<~""

~ t ~~ ,'-" '"", ' " ',\" I!', -~ ,,~"'" " , ,.,.. "r'~ ."""~~",,~ I _/

. , ~:;Y~

-~ ' 1

ite56. Masati intre fiecare deget.Subtiati aceasta zona care, printr-o practid

indelungata, poate deveni aproape translucida.57. Prindcti extremitatea degetelor si descri~

eti cercuri cît se poate de mari intre degetul' ma-re si aratator.

EFECTE: Stimuleaza intrarea sau iesirea e~nergiilor. '

, NOTA: In domeniul acupuncturii, anumitepuncte sînt interzise în timpul sarcinii si se facprecizari în legatura cu necesitatea de a nu se in-terve'ni asupra lor în diferitele perioade ale ges,.tatiei. Numai '\'t'1'uJ1ctorul este competent s~dea aceste indic ,

57

53

19

l"i1ma este repre7entata prin 8 tri~raIT:e for-mînd li "Raza a VînturihH ".'\",[>r;, diferitelorpuncle alterneaza YIN si YANG.

Centrul palmar este numit "Palatul Opere-lor" sau .,Palatul Muncii": în chineza ..LAO-KONG" si În japoneza "RO KYU". In acestsens se poate face apropierea cu expresia noastracurenti] ..a avea un fir de par În. mîna". semnifi-cînd lipsa de tragere de inima în munca. Esteun punct care comanda energia si, prin urmare,care poate fi tratat pentru a da dorinta de a mun-ci si de a lupta contra nepasariisi a lenii. In a-Otltnite pr~vincii france7e. în Bourgogne, de exem-pl!.1,taranii frecau un catel de usturoi în causulmîinii copiilor lenesi. Totusi, pentru ca el stimu-leaza energiile si, mobilizeaza caldura inimii, l-amputea utiliza pentru tratarea bufeurilor de caldu-ra.

58-59. Puneti dosul mîinii pe coapsa. Cuburicul degetului mare imprimati o miscare deîmpingere pro{unda, În centrul careului palmar,dupa figurile 58 si 59. In cazul În care va simtitifoarte obosit, repetati aceasta presiune de pîna la50 ori.

58

59EFECTE: Ingrijeste durerile Încheieturii

miinii si ale miinii. crampele bratului, tempera-tura prea ridicata a corpului, febra fara transpi-ratie, durerile .:le piept si ale articulatiilor cuticitoracire, ochii înrositi si durerosi. Se utilizeazaacest punct si în reanimarea respiratiei diafrag-mice pentru eliminarea sughitului.

59 (3). Puneti buricul degetului mare înmijlocul eminentei Thenar, sau Muntele lui Ve-rius. În mijlocul osului metacarpian. Efectuati ()presiune insistenta de 4-5 secunde, timp de douamin ute.

EFECTE: Calmeaza tusea, iritatiile gîtului,insomniile, durerile de cap, ametelile si spasmeleO1usculare ale bratului. Este eficace în cazul du-rerilor lombare.

40

~

60/l' \ r'

, r))',:( \! 01II, ,. i \,

fi

,' l,

~,

iHil \ \\\

:1 /' ,,1 .'\

,

i <,\\ ',

i(,

\~J't(:" ~\

!i ):I'!'I"\ \' ',' ;hi) i ,u'/"' ,\\1,," ,\:,

"11'7iYD

K1JI. 1i\\

,

I,

It: ,'1\. ~,\'',

/

,

' '~\

\ \'\" t'--, ",i ,~\ \. " ;," \,,'

, ",I,If" ~' '

j,[!, ""'1' ','J \','"

~'

,

'~"'

,

1\)'" 'iilllL i ! I \,-J il'\' \ 1

:1/ ,,~

\ Ii -1' II { !

"\,

"~\\ \,

'

,

1(/ ~,

u ' ii,~ ~I

',\,\ ~,I\" . Iii \\, '-ObJ.. iiI

\" "!':'i ,sa ,--\,,

~ O5 ,"

'

~f/; ".' \Jt::~.~x ,

'

' '1

',- '1 v-' "'"-t ~ ' ,Il '~'i'\ '0;.-"-'~ ,~ '6oRO,(JC

\\,

~.r~~' ~

~

~~~,

ic";' ,

~

I \1\:i' ; ! ;

~\ ,', ! 1. l''~ I\CH o ~ O)lj (DKle"i~

,,

' ~~;1.J) o 1 i:,,~I(

\ ~/.J ,'/1/'0'- ~J<,q,N ;Jil/\'" .~~ .;;1:'\i

\\\,~~~

""

"~

,,

V;

j'"

Iq \' .;:::.:JId" ~!I '~:dl

60. Apoi, tot cu ajutorul degetului mare, a-pasatiprimul punct inferior al causului palmei!Î masati în sensul acelor ceasornicului.

Acest masaj reflecta miscarea de rotatie a"Apeipatrunzînd pamîntul" si "Revolutia pa-mîntuluiintrînd în apa" dupa YI KING.

Aceasta înseamna ca, în functie de cele 8trigrame,se trateaza organele urmatoare.

Punctul K'AN trateaza vezica,Punctul K'EN trateaza plamîinii,

Punctul TCHEN trateaza vasele de sînge siTriplulIncalzitor,

Punctul SOUEN trateaza vezica biliara sificatul, "

PuiletulLI trateaza plamîinii,

PunctulK'OGEN trateaza riniehii,

Punctul TOOEI trateaza intestinul subtire.Punctul K'IEN trateaza pancreasul si splina.

EFECTE: Printre altele, pentru a favorizaItin1U!ar_~aenergiei si dorinta de a munci. Se vautiTIzaacestmasaj si în cazurile de diaree si dizente-rie,Textelevechi recomanda, pentru a se obtine,o eficacitatemai mare, sa se umecteze degetulmaredrept care efectueaza masajul cu o fierturadeceapasi de ghimber.

Aecst tratament este putin eficace la aduhii. carorsensibiltate este micsorata ; 9in contra, sevautilizaacest masaj la copii.

61

/Î

/\. : 1/"'

1

'\

\ '1 ('

."".J:1L j i, :' .ri.r~\ ( ;/'l~!(

' ~ ~j ~,~,I!' -,,) , /"

~.#;\' ' ,v" ;./ "'

,//!

, '. "'-1 "~ / ~.; .1" 1

'F

I,

",

~' ./ " /\.~ l' ,,

'

,

1'

\,1\ &.~. Îo:-> ,-=,,' ~,,?<~ \\t'~<J. / .'~

,

'0~rfj'/'~ J

o

~~,t:( (/Y,' /1

;(/'?,

~~.:> ,1 ~ (

/;/1 Il \~ / """/~. ~\;. . W

/ :-.:,~ 'ii

// 4 1// \:\~~:%;.0: "'~ "/~'/ \ \,,-' - j'i

/.' ~' / ?? ' !,\,~"

i/;"

-/ ./. /~/ ",

"r00,

' / '

",/ /~)'" ~'

~A'/.':ff;!;/ 1,' II', ..fJJ,

/ - ./'/;;j';% 1,' .::;://,\,,;1 //XÎ//:!-r ,,

'

,

i

11

'1,

' ..:";2;1\

I ///1/1 P\'i' ,;"j',il ,Ii 1" .;/A", ~;;>\

61. Puneti trei degete pe eminenta Thcnar(partea carnoasa a degetului mare).

Masati în profunzime. Aceasta parte trebuiesa aiba un aspect si o textura vie.

EFECTE: Stimuleaza aCtiunea plamînilor.In plus, est..: posibil ca, prin practicarea aces-

tui masaj, sa se opreasca diareea si sa se provoacevarsa turi.

Prindeti prima articulatie a mediusului Înpunctul situat pe latura exterioara (partea dinspreinelar), la baza unghiei.

Acest punct de tonificare de la extremitateadegetului mijlociu este indicat cu alte puncte Încazul apoplexiei si al tulburarilor cardiace. S~utilizeaza singur pentru scaderea rapida a febreî,pentru reducerea arsurilor în caz de insolatie.

41

62

62. Pe partea exterioara a inelarului, ~preauricular, chiar sub articulatia metacarpn LdangiJ-'na. apasati cu putere, timp de 4-5 secunde, demai multe ori YE-MENN, eu buricul degetuluimare.

EFECTE: Usureaza durerile cervicale.Apasati, eu unghia, baza degetului mare, in

partea interioara, în mijlocul celui de al doileapliu.

EFECTE: Estompeaza starile convulsive,erizelede isterie.

42

---

6j

63. Puneti muehia intenoadi a degetuluI mire în artieulatia încheiturîi mîinii, în prelungiridegetului mica.

Exercitati o presiune foarte puternk~ asuprpum:tului sensibil numit INN TGNE, "loGul ~care este eoncentrata energia'" sau TCHI~MONînjaponeza.

TC:HI-M0N este eompus din doi termeniiprimul înseamna uEnergie", al doilea "Poarta";

Acest punct este deai "Poarta Energiei",

EFE0rE, Este reeomandat în bolile de i.nima, palpitatii, nevralgii brahiale, tulburari gin~cologice, varsaturi eu sînge si depresiuni mental,

N0TA e Pentru a usura durerea de inimcauzata, în general, de trasport, (mastna, vapolavion, . . .~Sau orice alta durere; agatati, prin îndoi!'e, degetele miri ale fieearei mîini, unul de altul, si tragetÎ puternic de ele.

A~sta operatie foarte simplaanulea'l.a se!utia de greata.

:1

TORACELE

64

~,~.

.'.. ~-~j~.

a '::7h \\ J .. \ . "~~

-.J '- tIIll .~ ~ .eE, ~ . -

V

Urhanizarea excesiva a tarilor si conditiile deviata În orasele poluate perturbeaza din ce in cemai mult sistemul nostru respirator. Pentru aatenuaefectele negative ale poluarii trebuie sa nemtarimbronhille si plamiinii.

64. Umflati-va plaminii la maximum, reti-netiaerul si executati, cu vîrfurile degetelor, lo-vituri regulate pe toata suprafata cutiei toratice(dedoua ori).

Expirati, apoi reluati exercitiul. Aceste bataipOtfi practicate si cu plamînii goi, în timpul ce-lor doua faze de inspiratie si expiratie, si cu oscurtaretinere a respiraxiei.

EFECTE: Foarte tonifiant, decontracteazaplexusul solar, elibereaza energiile.

Dupa ce v-ati umplut plamiinii cu aer, tre-~eticu miinile pe coaste într-o miscare energicadedu-te-vino, de sus în jos.

Pe virful sternului, în causul situat la bazagitului(în forma de V) apasati cu putere cu aju-torul degetului mare. Faceti sa alunece degetulmarepe o portiune de 10 cm, dirijînd presiuneasprepartea inferioara.

EFECTE; Astm.

u

r

65

65. Apasati cinci puncte de pe stern c

Primul punct este situat plecînd de la "V"-ulextremitatii sternului la o distanta de aproximativun deget mare. El este situat pe marginea osuluifurcii sternale.

Celelalte patru puncte, l,q :li-tantate de gro-sime;\ I'TJui degeî. ; ultimu! Pl:' ; ~..;te situat chiardeasup. a a~endicelui xifoid.

44

lI

I

I

I

I

II

PUNCTE ALE LINIEI CENTRALE A FE-TEI ANTERIOARE A CORPULUI, PE STERN

EFECT,E: Primul punct - Are o aCtiunea-supra psihismului, asupra senzatiilor de sufocare,de aerofagie, de jena respiratorie si de arsuri. destomac. Astm, tuberculoza, boala lui Basedow.

Al doilea punct - Este eficace contra ast-mului si in dezintoxicratiatabacica.

. Al treilea punct - Alina tulburarile respira-torii si cardiace, previne varsaturile.

Al patrulea punct - Este indicat contra du-rerilor sînului, a melancoliei si a nervozitatii.

Al cincilea punct - Este eficace contra insu-ficientei lactatiei, in dezintO'Kicatiatabacica. inbalonarea abdomenului.

NOTA: La efectele specifice punctclu 2, 3,.. si 5 se adauga cele ale primului punct.

...-

\.66

Examenul palpatoriu al pielii si al carnii a-pli Jt pe cutia toracica, face sa apara dificultatiîn circulatia energiilor în planurile cutanat sisubcutanat.

Prindeti bine pielea, pe abdomen, între de-getul mare si celelate degete ale mîinii apoi, ru-lînd aceasta piele ca pe o tigara, fara sa slabitipresiunea, urcati progresiv pe partile laterale alecutieitoracice.

Aceasta simpla manipulare va face sa aparauneori o îngrosare anormala a pielii devenita fieprea dura, fie prea moale. O practica zilnica aacesteiprinderi-rulari va face sa dispa,-i1zone-le cu cocoloase sau zonele cu ceJulita, st;mtllîndtrecereacurentilor sanguni, nervosi si subtili.

.

66. Apoi, plecînd de la prima coasta, de Oparte si de cealalta a sternului, si spre exterior.apasati usor, în 4 puncte, de 3 ori, crescîndprogresiv presiunea pe masura ce punctele devinmai putin durereoase.

Este evident ca femeile vor evita sa apese pepunctele de pe sîni.

EFECTE: Aceste presiuni elimina tulbura-rile sistemului respira tor, bronsitele, tusea si 1a-ringitele.

Masajul primului pUQct (situat la nivelulprimei coaste si în apropierea steroului) are oaCtiune asupra astmului si suscita nevoia de aerproaspat. Atenueaza durerile dupa insolatii.

Masarea celui de-al treilea punct (situat submamelon, între cea de-a cincea si cea de-a saseacoasta) aCtioneaza în caz de lactatie insuficientasi permite o mai buna evacuare a placentei.

67. Primul punct între cea de-a patra si ceade-a cincea coasta trateaza oboseala musculara amUTIll."

45

67

Fu~~UL~A S~ER~~ "'rOSt:

. D<J"R:ER I bE G\1'

ASTM

TU ~ERCULOZ~\30t=\L;-\Lui G~SEbo\jJ

O\SO5S~LA MU5CHIU Li '

c;:\~bip,\ '

IO~-Avt

46

=

"

STOMACUL::

/1't;/I,

tI

'6868. Cu ambele mîini îndoite, cu degetele

binemtinse, apasati cele trei degete profund, î'nadincitura swmaculul,timp de 2 minute,

Repetari aceasta apasare de [) ori,EFECTE; Relaxeaza stomacul, aducînd sîn~

geproaspat in regiunea gastrid, previne ulcereJe,faci1ireazat:vacuarea gazelor în cal. de aerofagie.

Aqioneaza asupra diabetului, stimlJli'nd fun',CtlOnareapancreasuJ UI.

Elibereaza tensiunîle la nivelul plexului s,),Iarli calmeazâ durerile precordiale, adica cele lt~gatede regiunea toraceJui, lîngii inima.

VitaIizeaza regiunea Jomb3d, lntr-adev~ir,atest masaj poate favoriza reJaxarea abdomenu~luisi, în consecinta poate alina durerile din regiu-nea iombara. Lovim! swmacul cu rnîna fkutfic;wS,este stimulat pancn:asul cec'a ce, prin reper~,cusiune,stimuleazi:i fic<1tuJ.Acest masai este bunma!ales În (,12ul tulburarilor u5\)are si prev1IJecrizde.

Se elirnina vi crampele mentinînd caJdura înregiuneastomaculul.

Starea de san~itate a stomacl1!ui nostru depin>de de ansamblul obiceiurilor noastre alimentare

Estegreu sa evitam catastrofa îngurgitind prearepede,sau în cantitate prea mare; alimente denaturate sau prea bogate si cu carente. Desigur,ceeace conteaza este calitatea si cantitatea a ceeaA ,.cemincam.

Dar elt de importami) este maniera în cart:asimilam1 Din acest punct de vedere atitudineade încredere este primordiaL!. Sericimentul eSLe

celcare tace prezenta si seJuibiIaaqiunea stom.~.euluinostl:u, Iata de ce ALAIN, în "Despre tel'i..cire;>spunea : "Cel care se leme penfru stomaculsaunu poate digera bine".

Este mai bine sa mimam bucuria decît boala,

's;:' ..:::;.....

~I/\I

69. Inspirînd profund, introduceti-va degetularatator, degetul mijlociu si degetul inelar subcoaste,

Aplecati-va înainte, expirînd, cu frunte a spnisol.

Apoi, imprimati o miscare giratorie cu vîrfuldegetelor pentru a repartiza si dispersa energia.

In tot acest timp respira ti calm,Ridicati-va usor inspirînd.EFECTE: Stimuleaza ficatul, vezica biliara,

~plina si pancreasul. Subtiaza diafragma uneori je-natii la nivelul insertii1or musculare.

, ~I,~I/('.'~'\

,/;1II

'

,'.

~ \i /l/!" :ns \~ il ,;'/11.

'\\( , , il:1/:)1;...~

~~, l~- d'1L/,,;J 4f!i.'. "i\\\\ \ '~.. I.ii /",,/ ;///"~'" ,~~ \\\\\ ,,1, '6' //1'1/. ~/ 4'

<>.,

~~~.

~,s~ \.

,,'

"'~.?:--.

,'

, ,

1 ////;-"

,

,<::?/ h<'~~, -= ~ /';;:;fu~ ,~,. ". ~."""'-'::;..~-; ~'\"';~~~. .", '~ :

~1" "fi\',

"',"\..~'

,

~/

"

~,

.-T 'I .. I/il?~ ----l,- . '.u,! ~

/ Ii t\ ~21 ,,: \

~'I 1//'1 \~ ,( \'d:,;) .:'\\\'f ~\\.i > /';\\\'.)JJj I ;,;j .~\'.'! \,'" "~""'/'i II i

~~\~ ..,'~lt!~~~"~~~ ~"~I:t:

,

'

,

,'~

.

' \.\~

"

",

1t;.

~{

,

.

,

':" '~

-~

,

~~:\_

.'

fI., t.'f:'.J~, ~,

;;: \'

,

~\,

'

,&

,

:'1Î/\:,,

\,

:":(r/;\\ i' "

'M<, ~

~\If.'; ,..

:'/Î1,

;;,

,

)i]/'~,

lf

,,

:,

~~II~'I',; :lli ir(~4; ~\

W\\,:

( / '" '.,"" " :,r' 1,' .II'"/~" '~(

\\""

'",,

'o ) 1',"~i!, 'Y,fIJ/ "".',"."'<' '", '!jiF .'/ ";", _/ .J, ,;

"~/";;;:'\;Ccg,",;

69

47

//

I ./.. .

/'

4/ti1/

fjo70. Cu ajutorul mîinii facuta caus aplica~i

mici lovituri în regiunea buricului.Nu lovi ti niciodata cu mîna deschisa, stratul

de aer format de mîna îndoita va amortiza socul.Puteti, de asemenea, sa frecati ombilicul si zonadin jur, cu o mîna usoara si într-un ritm lent.

EFECTE: Trateaza balonarile si gazele intes-tinale.

71. Indoiti încheietura mîinii, puneti mînavertical, cu degetele bine întinse.

Puneti vîrful falangelor (aratator - mijlociu

- inelar) sub buric. Punctul ce trebuie apasat vafi atins cu extremitatea degetului mijlociu. Acestaeste cel de-al saselea punct al meridianului de con-ceptie.

Infundati degetele în peretele abdominal. Incaz extrem, daca acesta este suplu. veti simti orezistenta care nu este altceva decît coloana ver-tebrala.

EFECTE: Stimuleaza iesirea energiei în ,,0-ceanul Respiratiei", numit în japoneza "Kl KAI"si în chineza ,;CH'! HAI".

Acesta este centrul durerilor insuportabilelegat de abdomen, de organele sexuale, hiperten-siune, insomnie si stari depresive.

72. Cu buricul degetelor, alternînd mînadreapta si mîna stînga, efectuati un masaj cobo-rînd de la stern la pubis.

Pe linia mediana a abdomenului, la un degetmai jos de buric, apasati cu ajutorul degetuluiluare.48

1

72EFECTE: Elimina eonstipatie, stimuleaza ve-

zica.

Simetric fata de punctul precedent, un lat d.palma mai jos de buric, apasati cu ajutorul dege.tului mare.

Usureaza durerile abdominale.

= .~

RINICHII.;.

7373. Cu incheietura miinii relaxata efectuati

mici lovituri regulate la inaltimea rinichilor, c~dosul miinilor.

Urcati, daca puteti, pina sub omoplati. Acestepercutii au un efect vibrator.

EFECTE: Stimuleaza ficatul, vezica biliara,splina, stomacul, funCtiile excretoare. Faciliteazaeliminarea depozitelor de mucus si a calculilor re-nali. ACtioneaza asupra "triplului incalzitor", cal-meazadurerile regiunii lombare.

Aceasta practica era cunoscuta de catre per-aani, care amplificau vibratiile prin emiterea desunete corespunzatoare calitatii vibratorii a aces-tei zone.

ZOROASTRU, cu 600 ani inaintea erei noas-tre, indica aceasta tehnica ce servea la reechilibra-reabiologica a torpului.

7474. Indoiti degetul mijlociu la nivelul. celei

de-a doua falange si blocati-l cu ajutorul degetu-lui mare pus pe unghie. Puneti partea degetuluiastfel indoita in scobitura, la nivelul rinichilor, incurbura sacro-iliaca, si imprimati pe aC(tlt loe omiscare alternativa de sus in jos.

Aceasta secventa dureaza 7 minute si poate firepetata de mai multe ori.

1

I

II

I

EFECTE: Trebuie sa tOnifiati zona lombo-sacrala pentru a putea lupta împotriva sciatieii.

In limbajul curent se spune: a avea .,rinichiislabi" in sensul de a nu avea suficiente resurse,suficienta putere. Despre cel care are "rinichi so-lizi" se stie ca nu-i lipseste nici forta, nici pute-rea. Cînd ai "rinichii lupIi", te adaptezi, te legiusor. Despre un amator de placeri carnale se spuneca are "rinichii calzi".

Aceste locutiuni, atît de des repetate, afirmaimportanta rinichilor din punctul de vedere alstrategiei energiilor si al interesului pe care il avemin a stimula si a le sustin. buna funCtionare.

.~

)

'P""'"

75. Puneti degetele mari pe ultimeie coaste,lînga co]oana vertebrala, si faceti-le sa alunece pemargine a inferioara a coastdor.

Introduceti capatul falangei între marginilevertebrale întîlni te si efectuati o miscare tur~nanta.

EFECTE: Aceste vibratii, pe care ni le pu-tem imagina sub forma unor unde, au o rezonan-ta profunda asupra functionarii sistemului excre-tor: intestine, rinichi si vezica.

EFECTE: Aceste percutii sînt recomandabilepentru toate durerile musculare si osoase ale so},dului, pentru tulburarile organelor genitale (cicluneregulat s; secreti; vaginale la femele, inflama-re~ testiculelor la barbat) ca si pentru tulburarileurmare.

'- "'-.'"--- ..""...-

II

'"

CO/\PSELE

Rigiditatea este una din trasaturile caracte-ristice ale celor civilizati. O observatie sumara aunui grup uman ar face sa se vada o tensiune mu~-culara variabila de la O persoana la alta.

Totusi, cea mai mare parte a indivizilor aumuschii coapselor "betonati" si scurtati din cauzafolosirii prea frecvente a scaunelor si a fotoliilor.

Ori, cum acesti muschi puternici sînt prinside bazin si înglobeaza salele si chiar diafragma, ::-chiIibrul si functionarea corpului omenesc sintgrav tulburate.

Acesti muschi, nu mai putin de 12 la numar:biceps, femural, croitor, biceps crural, aductori ,cînd functioneaza în hipertonie, obtureaza arterdecoapsei care pleaca de la artera femurala. Cu atîtmai mult cu cît bazinul rigid împiedica scurgereasîngelui în vene. Una din consecinte este formareavaricelor. De aceea, lucrati cu acesti muschi prinframîntare (cu exceptia cazurilor de tromboza cro-nica sau varice) cu puseuri zdrobitoare, cu puseurialunecatoare, cu vibratii..

77. Cu partea exterioara a pumnilor închisi,cu încheietura miinii relaxata, loviti pe fata ante-rioara a coapsei cele 10 puncte ale meridianuluistomaeului (de 3 ori), începînd întotdeauna de lapliulregiunii inghinale. .

78. Loviti pe fata exterioara a coapsei, cele10 puncte echidistante ale valorii unui deget mare(de3 ori).

78

77rII

('I! ' ,;,1',,;/ I;,,

~.,I \I'~."

, '/ ",1' ",-",,-, =--~." ".1' " II ;;..-,11"'"

'Il' fii/, '

,

\\~ ",

" '" ;)'14 ~ ~ \\\',,

"

fi ,'fI ,'~~:>' '\.:, ~if~ i,'! "",,',,'

" f'~ -' , '" i,'" .'1""'\'

bf

'V'li'j. ;

/;r \\\~~'~~ .~ ,~:J:~ ~.: ~~\

( .1/ ~~. --=:: '. ",

, " . ,/ ~~ ./ .'" ," '-= ..' .' .','

f' !;' .0,.","-'" " ,,' "j,; .

, ii' ,,~~ .0"" "'

1

'"

. .' ,0='" , ."~ fi,

,

'" :(

",::":,=,?,,"4 r "' ,,

",

'

," I " ' , ' <,o'~~I i';,', 1/1 ,i;i\

~{( tf ~III

,I ' li,'I'\' !

;~~'\\!! \ ~1/!i\~i

~

~W

;! " \\,

1

,

1';

,

eJ!0' " ' . ~ ". "'." . I" ,',.~~

~.

.~

~Ii

,

'

.

'

,

'.

~i~

'

1 ,i/lI

\\~i, \\\ i

il " \ 'f);, j,11/ J

"'

\

\\

,\~'

, "/'\., "z~,,; ti'\~ ;,~ '"~,,..

l' .~\"q

~

'i "".': '\"",':,"" '(C'I'"

': -~J,;.""~ .

Sl

,,1

7979. Asezati-va pe partea interioara a coapse-

&or.

Loviti 10 puncte de pe meridianele ficatului,al splinei. al pancreasului si al rinichilor (de 3 ori).

80. Cu degetul aratator, mijlociu si inelar, e-fectuati un masaj la nivelul pliului regiunii inghi-nale, de jos În sus si de sus În jos.

Puteti prelungi acest masaj în pliul gambei.

'~O

\

\\.

\

~--

.

---...

GENUNCHII

Articulatile corpului uman sint solidare iarreactia lor se face in lant.

Astfel, cind o articulatie se blocheaza sau pa-ralizeaza, articulatia cea mai apropiata incepe sase deterioreze. De exemplu: daca glezna se anchi-10zeaza, genunchiul este imediat în pericol, apoisoldul eto. . . . .

Genunchiul este unul dintre punctele celemai delicate si mai sensibile ale corpului omeneso:i pune, adeseori, probleme. Trebuie sa favorizam~liminareain aeest 100 si debarasarea de otravurileIcare-lîmpresoara, adica tOxinele si acizii.

Masajul se efectueaza in pozitie sezînda pe801.

81. Indoiti, mai intii, un genunchi si, aCtio-nînd simultan cu ambele palme, frectionati cele2 fete laterale ale genunchiului, efectuînd o mis-carecireuladi rapida.

Cu o singura palma, frectionati activ parteamperioara a rotulei, ca si cum ati sapuni-o. Per-

I

sistatipîna cînd simtiti o caldura placuta iradiindîn genul1chi.

Intindeti gamba, puneti degetul mare si ara.tatorul de fiecare parte a rotulei. Faceti sa alunecedegetelepe santurile laterale, într-o miscare alter-nativasi profunda.

Efectuati aceastaoperatie de 20 ori.

81

~~fi1i1t1r;>-

82. Prinde ti rotUla intre degetul mare si ara-tatOrul fiecarei mîini.

Ridicati si coborîti rotula de 15 ori.

Mentinînd priza degetelor pe rotula, depla-sati-o lateral de 20 ori.

In aceeasi pozitie, apasati rotula cu ajutoruldegetului mare si dati-i drumul ,brusc.

Procedati astfel rapid, de 20 ori, pentru a e-fectua o pompare a sîngelui.

Inaltati gamba si efectuati o frectie foarte e-nergica asupra partii posterioare a genunchiului.

Puneti din nou piciorul pe sol. Indoiti usorgamba. Reperati, în spatele genunchiului, cele 2puncte situate pe partea rotunda a osului femural:partea superioara a rombului poplitat (scobituragenunchiului).

Efectuati o alunecare profunda cu ajutorulcelor trei degete (arataor - mijlociu - inelar),urcînd spre fata interioara si exterioara a coap~ei.

82

#tl,'/III/' I~ "'0

,'j ,1.//1/ I.i' ":::':

/ ~~~.....//~. \,~ \'~

. /, \\~:,_o// .,..,,""0'

.r '/ ,

' \,~~'

1, IZ' \~."

ll// (.t/.

/- \\':---,:/'{I l' / \' .' '

/ /// . ,,',,\\7/. ~~I ~)\' ' ~

,,;.(ff /~:~

/ / .)11;: - " /' ~~';'/.;. ,.- ~4 ~ I--;:;I/I~;:1/ 'Î

/g,

i,/ ,",':.

t

i/;i Il~

~(;I

53

PRESIUNILE;;-.

83. Cu partea carnoasa a degetului mare,' eucelelalte de~ete ale mîinii sub genunchi, apasati detrei ori in jurul rotulei si în ordinea celor (;puncte, îneepînd eu punctul 8ituat pe margineainferioara fi exterioara a rotulei.

84. Presiunile converg întotdeauna spre centru.

EFF.CTE I

84 (4) Punc:tul exterior superior: Se tra-teaza t;Ontra obezitatîi prin retentie de apa si con-tril c.eluliteî coapselor.

iH (1) Punctul exteril!Jr inferior este eficaceÎl! durerile genunchiului.

Pe .partea exterioaraa gambei,la trei degetemJ.i jos de rotula (nivelul capului tibiei), apasaticu putere cu ajutorul degetului mare.

l\hsajul va evita diferitele leziuni tnumatlct;g~Uorganic!!, cum sînt reumatismele, artritele...

Presiunile sînt precon;zate mai ales in cazulhidartrnzei. al sliihiciuni;. al intepeniriJor. al dure-rilor usoare ce Jil11Îteaz'lne;;iunea sau extensia, alenwrselor, al intepaturilor, al scîrtîiturilor.

54

./

83

84

1 !!!

,

il

GAMBELE~ :!le

SAN LI : Este vorba de un punct foarte im. 85portant. Termenul SAN LI desemneaza o distan-ta de 60 km. Se povesteste ca: taranul chinez carefacea marsurÎ lungi, de la tara la oras sÎ obosea,tn loc sa ia un excitant asa cum facem noi adese-ori, se aseza pe margine a drumului si efectua fie(1 presiune, fie o moxa (procedeu terapeutio ja-ponez) asupra acestui punct. Urmînd acest trata-ment atît de simplu, el înlatura oboseala si îsicontinua vesel drumul' pentru a parcurge o dis.tanta identica celei precedente. Era de bun augursa faci un asemenea drum cu cineva Care obisnuiasa practice acest tratament, .

Rep.erajul punctului.

Mai multe metode permit reperarea acestuipunct. Asa cum s-a indicat mai sus, el poate fi si-tuat cu usurinta punînd palma mîinii pe rotulii.~U degetele în directia labei piciorului. El este a-tunci reperabil la extremitatea mediusului.

85. Este posibil si sa punem cele 4 degete alemîinii de-a curmezisul, sub rotula, si un deget aleeleilalte mîini în pozitie verticala plecînd de lamuehea tibiala. -

In sHrsît. un ultim mod de a-l repera, este safl'lftsidedm ca el se gaseste la doua degete distan-ta deasul'ra 1'latoului tibial si la nivelul orizont;l.lIl colului peroneuluL

EFECTE: Acest punct tonifiaza mai multemeridiane. Presiunea - exercitata asupra acestui

pUMt este recomandata în cazul migrenelor. al 86tulburarilor digestive (aerofagie, aerocolie, eram-J'e ale st(lmacului, spasme intestinale, tensiune ar-teri:ala scbuta sau .hiperte1l51une), dificultati deel"cutie. ameteli, boli ale ochilor si ale nasului,hemiplegii, artrite... ca si in cazu] bolilor cronicI!eum este beriberi. .

l'entru subiectii foarte obositi, hipotonici, set'\l'.Iateefectua cîte (, presiune în fiecare dimineata.Tratamentul efectuat seara ar risca o excÎtatie dii..unatoare. Incepind de primavan, un tratament!ilnie:,I'"ate fi facut timp de trei luni ; pastreaziîsanatat~ si sporeste longevitate".

. 1'e fa!:lt. beriberi este o boala infectioasa epidemJca,va, eunOieuta In Franta, de douA seeole, sub nu.me18 ..barbiers", AceastA maladie din tAriJe ,,;,idl".l'!l!rae~intlprin paralb:ie !si edeme multiple. ;>"te\'tumitl In Antile "boala dulciurilor". E!!teste Jden.tiei cu boala kakM Cd!!!la kisr. gambe - ke.boala),freevent! II!!chinezi $,ijaponez!.

~G. Plecind de la SAN LI, apasati g punct€situate la o distanta dt grosimea unui deget mare,pe meridianul stomaculuî, de la genunchi spre glez-na, urmînd marginea exterIoara a tibiei.

1

"',""':~ '.

~t\\"'. /- ,j)\*- ~,

'P:. 'Pl,

\.~),

!

. ,,= ..:%, Ti'~~. 7)~ ,/7,

,

'

~\' Y..~dt~" ,-~. \",~ .~,~~~l "

;::~~~,.

.%'"':- ~ ""\.

..~~ 1(""~\

~( )l

':..", , ~\ 11.

'~

~~~ '\\ iL"" ,

~ :<..~ \ , \\\\~';';'" "':;

~""'" ,ii, '1

;"'-~ <>'.'\" ,'1,'~~-=~f4 ., Iii

\ '

~

'K''::..~.. "i",.;~-;;:::;~ , . ~... i 'i~'..:~"f

, .'~

~'.,

'\\

,

\~,,;,"'<\I\;-'~

~'

,

~,

' ',..::-\ \ \Cî:'-

,

'

,

'lI. \ '" il 'I'/! \,~ \ '1,\ \'

\

"l:,"'\

"'.

\\\ "

\'" .c.,~\

\

\. .<, , .

'-ti.' " \\I \\

'

i I \

\,

\\.~

\.-

~~,'\

55

...

.fl{~,~</

,

J~., ~tta fi. ~"'~- '

I({I.+J~,I! -~ ~~~ ,-;~.

'-?' -~.. ;.

C~,_"JO

,

-' --"'.;/~ ~""

,\',

J"'--

1

~

" . ~'

J/ ,~da -~ '

j'/ tt r,!.l' /'

~~, Ît!:k~~~'~

9.

,7~

'

:;~" ~~ / . . ~.;:/

,.."-;:, "'b~ .. r;;:r'-~':! !..;'

8787. Pe fata interioara a gambei, cu de~etele

mari puse cap la cap se angajeaza În santul cu-prins Între tibie si muschi, apasati 8 puncte de pemeridianul ficatului.

Reperati la o distanta de cinci degete, pe par-tea anterioara a peroneului, deasupra marginii in-ferioare a maleolei exterioare punctul 38 al me-ridianului vezicii biliare.

Tot cu ajutorul buricului degetului mare,apasati de mai multe ori timp de 4-5 secunde.

EFECTE: Usureaza si, În anumite cazuri, eli-mina lumbagoul. Se foloseste acest punct si pen-tru a provoca o contraCtie a vezicii biliare. Punc-tul este interzis LITIAZICILOR.

LITIAZA este o afeCtiune care consta În for-marea de nisip sau pietricele în organism. Litiazaurinara si litiaza biliara sînt cele mai cunoscute.Calculii se formeaza, de exemplu, În vezica bilia-ra, si determina sindromul clinic al colicilor he-patice. In ceea ce priveste litiaza urinara, calculiiamoniaco-magnt"7ici pot :tparea uneori. Fliminareaacestor calculi provoaca colici nefritice.

5~

8888. Inapoia gamhei. puneti degetele mari unul

lînga celalalt. formînd un unghi de 45° si, tot cuburicul degetelor mari, apasati 8 puncte coborîndpe mijlocul pulpei piciorului, .

EFECTE: Daca veti constata o durere Întimpul acestui exercitiu, diminuati presiunea, darrepetati de mai multe ori experienta. Primul puncteste situat chiar În mijlocul pliului îndoiturii gam-bei pe coapsa, În scobitura genunchiului. Printr-opresiune puternica asupra acestui punct, tratatidurerile regiunii lombare, lumbagoul, artritele ge-nunchiului si ale soldului. Se repereaza cu usurintacel de-al patrulea punct, plecînd de la scobiturapopIi tata. EI se gaseste pe parcursul nervului scia-tic si poate aduce o alinare În caz de criza. Pe dealta parte, el elimina imediat crampele În pulpapiciorului. Aceste crampe se datoreso unui excesde lichid în corp.

Acesta este punctul dur~rilor coloanei verte-brale si ale gambei (sciatica).

Organele noastre de digestie, supraîncarcate,au nevoie sa fie secondate, si acesta este motivulpentru cate trebuie sa le tonificam prin masajulasupra meridianelor ficatului, splinei si al stoma-cului. Dar organismul nostru are în mod esentialnevoie sa elimine, În virtute a cantitatii prea im-portante de hrana pe care o absoarbe. Iata de cenatura ne-a prevazut cu un meridian foarte lungfata de celelalte: cel al vezicii.

,...

I

. - ~ --- -

PICIOARELE-==

Piciorul este una dintre principalele rascrucistrategice ale corpului omenesc. El are puncte im-portante pentru acupunctura.

Piciorul reprezinta, el singur, o stiinta pe carejaponezii o numesc SOKUSHINDO.

Examenul atent al picioarelor va va permitesa intelegeti mai bine funCtionarea generala a or-ganismului dumneavoastra. Excesul de proteinesau hiperfunctionarea unui organ sint semnalateprin îngrosari insotite de induratia epidermei saucalozitati.

Tulburarile rinichilor si ale vezicii datorateexcesului de lichid se caracterizeaza printr-o maresensibilitate a picioarelor atunci cind stam in pi-cioare.

O proasta circulatie a singelui se caracteri-teaza printr-o racire a picioarelor. Acestea repre-zinta una dintre partile cele mai "yang" ale corpu-lui. Cînd imbatrÎnim, membrele inferioare se go-lesc de energie: este, deci, necesar sa întretinemvitalitatea în picioare, fie chiar si numai cu frec-tionari puternice.

~~ .':

~~...

~~~~~-~~.~ \\n~

'" . ~~~ I[~

~. "', '

..

'.'"

..

.~ .' lt ~/i

.

)1 -

, " ' .' ;/\

;~,r' ~ ."If:/

.~ ~ \ .

?

-Ifi

" 'V\- hl

~~~~\,~~]

89 ~Indoiti piciorul si reperati, pe partea de dea-

supra, scobiturile formate de fiecare parte a liga-mentelor.

89. Infundati buricul degetului mare în acestecavitati ; repetati aceasta operatie de trei ori.

EFECTE: Punctul din mijloc, situat pe mar-ginea anterioara a extremitatii inferioare a tibiei,între cele doua tendoane, trebuie tratat în caz deentorsa. Este un bun masaj preventiv pentru en-torse.

Mai este activ si în cazul artritei cambruriilabei piciorului, al convulsiilor la copii, al migre-nf!lor eu dureri oculare, al durerilor de dinti.

90. Intre metatarsiene, urcind de la degetelepiciorului pîna la glezna. Apasati cu buricul de-getului mare, 4 puncte.

Pentru partea exterioara a piciorului, ultili-zati degetul mare stîng pentru piciorul stîng, iarpentru partea interioara a piciorului stîng utilizatidegetul mare drept. Veti spori, astfel, eficacitateapresiunii exercitate.

EFECTE: Stimuleaza trecerea energiilor îndiferitele meridiane legate de organe si degetele dela picioare. Elimina oboseala.

Punctul situat intre primul si al doilea meta-tarsian (unghiul osos dintre! primul si al doilea de-get de la picior) se numeste "Asaltul Suprem". Elusureaza tensiunile nervoase.

In coltul radacinii unghiei celui de-al doileadeget de la picior (partea dinspre cel de-al treileadeget) se gaseste un punct numit "Cruda Plata",care se trateaza cu muchia unghiei, incepind cupiciorul drept.

EFECTE: Este tratat in cazul excesului dehrana, aerofagie si insomnie.

57

ATENTIE. PRACTICA URMATOAREESTE INTERZISA FEMEILOR INSARCJNA'rE

Izolati degetul mare de la picior si frecati-Iactiv, apoi prindeti unghia pe axul median.

EFECTE: O presiune de fiecare parte a un-ghid degetului mare de la picior este recomandat:tin cazul tremuraturilor epileptice ", al convulsiilo!".

Stimuleaza ficatul. ACtiunea de rotatie a de-getului mare de la picior revitalizeaza corpul siputem efectua 50 rotatii în fiecare directie.

.In cazul unei crize epileptice, apasati ritmi«partea de deasupra si partile laterale ale degetuluimare de la picior si puneti-va un prosop rece înspatele capului.

Masati buricul degetului mare de la piciorulsting. Faceti sa alunece bUrleuldegetului mare de9t sus in jos si invers cu unghia degetului mare.

EFECTE: Acest procedeu este remediu] su-veran contra insomniei.

In mijlocul articulatiei degetului mare de lapicior se gaseste punctul corespunzator glandeîpituitare.

93, Prindeti cu o minii piciorul si masati de~getele de la picior intre de~etul mare 5; del;eteleceleilaltemÎÎ-';i.

1.. 2. ".', .:.\/ ~ /~~ J~ I\~ . ' Â~:?~~\

.

~.

'~ .(~

.

' ~' ..~ ,~~

.

,'A';"'" ~;~'

",,

/(~ ~'

~'

.\

~':'--' ~ -<:,>~

.

~.

\~,YJ'

.~ ~\ . ..' ~ ~1":f.J:.t\ '\ \~~" lJ' ~ ,:/~\...,.. ". '.'. '" /-~. .:

~~/~Q-\.

'" . \~~i~ :-.. ':S- ~/.

!~. ~/j.,

.

/~.

.

-,~ .~~ ,~..' ~,. /7 /";,. , . . ,. .~ . ~~'>: ~,. /l 1;.

01.Prm,md succ".. d"",eI. p",orulu!,""o! '~III; '% J,fl ,~dt~ unul, ~fectl~ati o mica m~scare ~ltern~tiva ,~in - ~'.:~~'t~"" - . vfata spre lnapOl, pentru a va subtIa artlculatllk ~

~'

l~~

~.' :-;::-'&.; ." )!S,Cgascs~, la nivelul articulaliei degetelor al d.oi!€a ,21

. ."

~.

~.

~ . . \

l.~. :!:~... ,t'

SI a] tretlea, punctele care smt legate de ochi, l:aX ;#' ~ "'"~~-~~,..

~.. - . ..""' -'1.)

I b 1 . d l 1 . 1 . d 1 . '1 . -~'. ~\ ".' ~-.. -1Ja aza ce UI e-a patru ea SIa ce UI e-a C111Clea _~"0r- .~\. - . '- :' ~ ,. -,..' ~

deget, cele corespunzînd urechilo!'. Intretineti, In flJ:' C) ;, .mod constant, supletea degetelor de la picioare,

92. Apoi apucati degetele unul cite unul si 93imprimati-1e o miscare turnanta. In caz de IlariÎnfundate. apucat] degetul din partea narii cores~punzatOare si trageti spre exterior.

58

""

...,.

94

95PRACTICA TI ACELEASI MASAJE PE

AMBELE PICIOARE

94. Mentineti eu fermitate, cu o mfna. gl.zna.Cu cealalta, prindeti degetele de la picior si efec-tuati cercuri într-un sens, apoi în celalalt.

95. Mentineti gamba cu o mîna. Cu cealaltaefectuati mari miscari circulare într-un sens, apoiîn celalalt.

EFECTE: Mobilizeaza glezna, deblocheaza ar.~iculatii1e.

- - -

o

TALPA PICIORULLII'.'--'--'u.. uu'- ...---.._.

-'-;:-:;::~:':.::"c;:-":::==~

Nimie nu egaleaza mersul cu picioarele ~oaleprin iarba acoperita de roua, pe pamîntul arat, pegaleti. Cei care îl practica si-au putut da seamade efectele energetice si, mai ales, de stimulareafunctiilor intenstinelor, ale rinichilor. . .

In lipsa de asa ceva, si în masura J'osibiluh1i.efectuati masaje ale boltei plantare. Puneti-vi( .1ngenunchi si Încercati sa va asezati între ga,mbe.Daca aceasta postura este prea grea, puteti sa pu-neti o perna sub fese. Masajul trebuie sa fie efec-tuat În profunzime, cu buricul degetului mare.Patrunderea trebuie sa fie în acelasi timp ferma,insistenta, dar nu brutala.

Trebuie sa descoperiti, framÎndndu-va picioa.rele, diferitele grade de intensitate a sensibilitatii.

In afara de incidenta presiunii pe care o exer-cita asupra punctelor, trebuie sa stim ca acest ma-saj profund stimuleaza aetiunea nervilor reflexisi circulatia sanguina.

Pentru a simplifica descrierea piciorului, ras-cruce strategica, este suficient sa avem în vederetrei zone:

1 - l'rima, situata între extremitatea degetelorde la picioare si mijlocul pometului piciorului,corespunde cu punctele reflexe ale capului.

- extremitatea degetelor piciorului corespun-de crestetului capului.

- linia care trece la baza de!;etelor mari de 'apicior este linia gîtului.

- linia mediana corespunde umerilor.

2 - A doua, cuprinsa între linia mediana a 1'0-metului piciorului si baza calcîiului, cores-punde trunchiului.

3 - A treia. linia situata la baza calcîielor, re-prezinta nivelul taliei si toata baza corpului.

59

,..,;

96

/'"\I'\\"".'-~~

9(; Cu huric.-ul degetului mare. tncepeti $2framllit,lti. În prolufllime si pe puncte apropiate,bolta plantarii.

97, Puteti stimula aceasta parte si lovind e'Ude~etele 'sau utilizînd pumnul închis «!a pe untampon ~ugativii.

Cînd loviti talpa piciorului cu marginea ex.terioara a miinii pe jumatate închi..a. aceste lovi-turi eliherea7a canalele circulatiei saflguine si. princontralovitura. decungestioneaza venele hemoroi.dare dila.tate,

F.FF('TE: Trateaza reumatismele si artrozapiciorului.

60

97'il'

~~':1..."" ,",.

'. ,I'!;.

'<;~

98

98. In scobitura boltei plantare este situ~tpunctul numit YONG TS'IUAN, "Izvorul carefierbe" .

Este un punct de intrare si de dispersie a e-nergiei. El este situat în vînful" V"-ului formatde masele musculare de sub picior.

Poate fi tratat cu ajutorul degetului mare, fieprin presiune directa,' fie prin presiune circulara.Daca se freaca ~pre stîngai pot fi oprite varsaturile;frednd spre dreapta, se upta contra diareei.

La femei se procedeaza invers.

EFECTE I Se aplica în cazul insolat-iei. al sin.copei.

:zt3

9999. Cu degetul mare apasati trei punete do

pe partea interioara a tendonului lui Ahile. in mij~toCIsi spre exterior.

EFE€TE I Elimina timiditatea. traeul. Stimu~(eazafunetia sexuala.functia renala. Durerile partiiinferioare a abdomenului.

Reluati pozitia sezînda.100. Framîntati caleîiul eu miinile.EFECTE GStimuleaza formarea oaselor la (t~

pii si consolideaza oasele la adulti. In ca~Eul durerilor de pidor. al entorselor. al durerilortendonului lui Ahile. masati punctul situat pe mar-ginea superioara a ealeaneului, între osul partiiposterioarea maleoleiexternesi tendon. --

In GazulIGiaticii. masati de fiecare parte atendonului lui Ahile I este utilizat si in eazwcrampelor pieiorulu~ al durerilor de Gap.al ame-telilor.

Pentru aeeleasimotive, loviti usor caldiele d.101.

/

~

100

~10L TabloulltoresponC1entelor ÎnC1tclanuml..puncte relationale.

61

..,.

r4cfoFmt/bREP-r

(NI!l"

UttEU: .

ft'\ RO:' ".:\

~TOMP.\'

<:;~?1\)~t.~~~R~t2.

~~

.. .~\\N

~~.

~'l'vrO'R.ULi>1\NCr

o~e,(2'!

1'1r\).PAP\\rlo~uUJi- "" ...~ ~

62

III

---

..MASAJE SPECIALE CONTRA DURERILOR DE CAP

Multe dureri de cap provin dintr-o alimen-tatie prea abundenta, din excesul de zahar si deproduse de origine animala. O hrana prea boga-ta, greu digerabila, incomplet mestecata, are untranzit dificil si adeseori deseurilc se acumuleazasi provoaca o auto-intoxicatie numita constipa-tie.

Viata sedentara, starile de anxietate, tensiu-nile permanente nu fac decit sa agraveze aceastasituatie.

Tehnicile de destindere, respiratia profunda,o cantitate mica de hrana (un control calitativsi cantitativ), O activitate desfasurata în bune.conditii faciliteaza circulatia energiilor si, prinurmare, elimina durerile de cap si constipatia.

Durerile de cap nu apar niciodata fara"cauzâ anume. Ele sînt si semnale de alarma car.denota o neregularitate în circulatia encrgiei.

Ele pot fi (;onsecinta unei dezordini în acti-vita tea cerebrala, a unor tulburari organice, aafeCtiunii ochiului, urechii, dintilor, a unci sinu-Eite, a unei ra<lelieto. . .

Important este sa descoperim cauza raului,pentru a putea suprima durerea.

Atitudinea chinezilor consta in a observa, aface inventarul, a codifica si, prin aceasta meto-da extrem de minutioasa, a cauta adevarul si li-bertatea. De asemenea, printr-o buna Gunoasterla pWlctelor strategice, ei au stiut sa eliberezecorpul de boala. Boala trebuie sa fie interpretataca un semnal de alarma care ne atrage atentie a-lupra greselilor pe care le facem atunci cind in-calcam legile naturii. Ea nu trebuie, deci. sa fieconsiderata ca un dusman, caci ne arati Qum satraim într-un mod mai echilibrat. Indati ce A-pare o durere, indiferent in te 108 al eorpului.trebuie tratat punctul eorespunz.ator eu. va res-tabili echilibrul energiei în vederea unei maibune functioinari a organisumlui.

Totusi, inainte do a remedia .auzelo, put.1iobtine o alinare imediati fi o eliminare po mo-ment iLmigrenelor cara tulbura lueiditatea nece--lara în munQa d. fieczarezi. De exemplu, proce-deele pe care le indicam sint niste paleative, trata-mente temporare, dar uti1i~tea lor Cite nil maipuJUanooesari.

...--.

102

102. Cu cele trei degete (arat:'lwn1!- !.ij-lociul - inelarul) ambelor mîini, Începe\; ;)rina presa linia centrala a cnniului C1Teeorc"pun-de cararii de pe mijlocul capului pîna la ntoJl-sura",

63

--"

103

~~

{;r""~

103. Apoi, prin mici miscari circulare, ma-sati cu palma miinilor fruntea in toate sensurile,ca §iregiunea timplelor.

105

64

104

104 si 33 (3). Daca durerea persista, efectulmasajului poate fi sporit printr-o presiune pepunctul situat În partea occipitala a capului, lanivelul primei vertebre cervicale.

Aceasta este "Casa Vîntului" sau "FereastraCerului.".

~

105. Cu degetul mare si cu aratatorul, apl-sati cu putere în cele doua adîncituri situate Învîrful talotei occipitale.

Puneti pumnul închis al celeilalte mîini laradacina nasului.

Infundati falangele între sprtneene opunÎndrezistenta cu cealalta mîna.

Aceasta. apasare de cel putin un minut, de..tul de neplacuta pe moment, se va dovedi, iamarea majoritate a eazurilor, do o uimitoare e-ficacitate.

-