I

R. P. R.

I

j829

FAMILIA111

111101A111 VODA VITEZULUNALISA MITHA

E

C4-1=2 G. TOCILSCITTrebue, inainte de nrb-es, a 00119(qcit in

studio] sciinfel nii veracitate mall erabill ;a 'nlitturtt absolut ceTa-ce ar pute face laaltil sea mal minI alusinne; a nu da nisi

ea cerlil eatSMa a anti convinctiunea prolamin. de cer-titudinea sea ; amid propunemil ita con-lenturii, sit ne silim catil se pub, a lilagradalil Oil lie verisirnilital

IL H. Niebuhr.Lehe,,swiehriclulco Aber, II, ,908.

A DOUA EDITIUNE REVEtluTA .!:31 A DAOSA

CU I1A STAMPA

13UCURESCIAFIA ACADEMIE( HUMANE

(LABORATOlta ROMANI)

19. ST RA DA ACADEMIEI. 19.1880

ACADEMIEI,,,,-*/q

44k1171P,IF:JuL.t1:2,

7,

1

na dnti mal midi detaild,

s

".

14001i1W,

- z 4 .. .

-

FAMILIA

MICHAIUVODAVITZULUL 1:1 I

,

FAMILIA

ultraANALISA. CRITICA

DE

TOCILSCITTrobue, inainte de Ori-ce, a conserve in

studiul sciintei till veracitate inalterabila ;a 'nlaturil. absolut ceta-ce ar putd face la

cea maT mica alusiune ; a nu da nicina datit ca certa cola mat mica detalitl,Unit a aril convinctinnea profunda de cer-titudinea sea ; Cana propunemil fia con-jectuna, sit ne silimt cata se pole, a fluepedant sail de verisimilitate."

. B. Niebuhr.Lebensnachrichten fiber, II, 208.

A DOUA EDITIUNE REVEVUTA I ADANA.

CU UA STAMPA

BUCURESCITIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE

(LABoRAToRli ROMANI)

19. STRADA AGADEVIIEI. 19.1880

om,

1LUI

IICIBIU VODA

(31-1R,_ a-,

atilt

,

.

a

. .

03Licrre-d,.

a

A AIEMIEI

tliPIPairitt5

--*-4.--2-*W

03LIOTE-6-241

ACADEMIH

PIPULAtt,10

§ 1.

Trebue inainte de orls-ce, a conserva in

studiul sciinte8 tit veracitate inaiterabill;a 'nlItarii absolut cel'a-ce ar puti face laaltiT cea mal mica'alusiune; a nu di Malnit data ca mirth colt mai micd detalit,ftig a avd convinctianea profundli de cer-titudinea sea ; candt propulemt nit con-jecturg, sii ne silimt oath se mite, a Ilicagradual en de verisimilitate."

G. B. Mebuhr.Leberanachrichten tiller, II, 208.

istoricil strain) i romani, vechl i noul,

nu se invoiesca in privinta fami1ie Michaiti Vitézulti:

asupra numelul sociei séle, asupra num6rului si nu-melora copiilorti lora, precum i asupra sOrtei acestora

dupA. mOrtea vitézului domna.Asa, Bethlen, vorbinda despre persOnele earl se im-

potriviati planului lul Michaiti de cucerirea Ardealulul,

clice :«Era chiara i socia lu Vodd anume Florica, u femeiä

strälucita prin calitätile séle matronale, care diferea fOrte

de obiceiurile bárbatului sell,. (1)Bisselit, in mai multe OM ale operei séle, numesce

pe socia lui Michaiti Vagarossa :

(1) Historia de rebus Transit vanticis, Cibinii, 1785. t. IV, p. 336 : set ip_

sius Vajvothe uxor nomine Florica, fcemina matronalibus dotibus conspi-

cua, et a mariti sui moribus longe abhorrens., Idem Engel, Geschichte der

Wallachey.

AnalistiT i

,Basta luã cu sine din cetate pre femeia luialu carel nume era Vagarossa.» (2)

alurea :«Asa-déra Basta lasä in inchisdre la C1uiü pe Vaqa-.

rossa, femeea, i pe Ntrascu, fiulti lul Michaiti.>> (3)Istvanfius (4) , Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardi-

num (5), Thuanti (6), Walther (7), Stavrinos (8), etc., nuarétà numele dOmneI luI Michaiti séti a fiicel séle.

Istoricil modernI, unit se unescti cu Bethlen a numiFlorica pe socia heroulul, altil Flora (9), lar a1il, intrecart regretatulti 13Alcescu i d-nu Aaron Florianti, sustinaca a chemat-o Stanca, pe fiica-sea : Florica. (10),

2.

In privinta Holt lui MihaiU Vitézulti, diversitatea in-tre scriitorI este si mal mare.

Walther, care a fostti mat multI ant la Curtea Dom-nulul romanti, nu vorbesce de catil de unit singurtl fitialU acestula pe care '1 nuniesce Petraru, i aruia II de-de lectil, intre allele de limba Iatint. Inteuä poesie ce-I

(2) Joanis Bisselii, e Societate Jesu, atatis ursine gestorum eminentiumMedulla Historica, per aliquot septenia digesta, Ambergae. 1675, in-8o; «Mi-chaelis uxorem, (cuj Vagarossce nomeni) ceperat.

(3) Idem : c Vagarossam igitur ac Petrascum, illam conjugem, huncrelinquit in custodia.»

(4) Historia Regni Hungarice, 1724.(5) Ed. Trausch, Comma, 1847.(6) Historiarum sui temporis, 1609, Lutetia3.(7) Brevis et vera descriptio rerum ab Illust. Ampliss et fortiss,

Gorlicii, 1599.(8) Avaparalicag sou suaeueasasou met avOpeloscesou IllexcuX BozPoSa, Venetia, 1785(9) Valliant, La Roumanie, t. 2, p. 369 : cLa princesse Flora était pre-

sent... avec sa fine Florica (p. 383).(10) Mihaiii II Bravul de A. Florianü, Bucur. 1858, pag. 108: «Stanca, ne-

vasta lul Michai6... Idem, pag. 155, etc.

a-

Michait,

--

i

.

filiurn,

6

Bi

§

7

fAcu, cu.ocasia anivershrii nascerel séle, Walther Ii dice :

«Te salutU, pruncti fragettl, nhscutti sub u'a stea fa-

voritOria : cresci mare, ca. est1 dotatt cu indole earl,

Numele e Petru, de la pétM , auguriti de constanta.,de Mimi tare, si de bratti robustti.» (11)

Bethlen, Spontoni (12), Chronicon Fuchsio,

Sincal", nu cunoscti de asemenea de cabri unti singurtifit allfl lul MichaiU pe care la numesca totti Petraru.

Cronica munténh anonimä anal totti unü singurtifeciorti, dér II chiama pretutindeni Nieóla-Voda (13). Ne-

muritorulti Balcescu, in pretiOsa Istorie a

sustine ch : Michaiti a avutti dotil fii : Petraru

Nicolae, i vorbindu despre cellü d'anteiti dice : «feclorulti

celti mare alti lul Michaitp (14).Ac6stä Were o sustinti i rèposatulti Heliade (15), Dio-

nisitaotino (16), d-nil Aaron Florian (17), Laurian (18),Vaillant (19), etc., adict mai totT dill aU scrisa despre is-

toria Romhnilorti din acea epoch.

(11) Walther, op. cit., apud Papid, Tessaur de moment., t. I, pag. 51 :

.t Salve parve puer, felicibus edite stellis :Egregia pollens indole crescepuer.Nomine Petrus eris, constanti pectore Petrus

c Rob ore petra animi, robore petra manus. ,Mal veil ib. pag. 74.

(12) Historia della Transilvania.(13) Apud N. Bdlcescu i Laurian, Magazin Istoric, t. 4, pag. 295, 297,

299, 301.(14) Istoria la Mihaiii Vitézul, ap. Revista Romdral, an. III-Iea p. 387.

(15) Prescurtare de Istoria Romdnilord. Buc., 1861, unti vol. pag. 174-175.

(16) Istoria Romandord. traduct. G. Sion. t. 2, p. 75 : invoesce domniaMoldovelfiulta sell celd mat nare Nicolae..

(17) Op. cit., p. 93, 133, 144, 153.(18) Istoria Borndnilord, edit. a 2-a, Bucurescl. 1862, pag. 428, 429, 431

434. Idem, Elemente de Istoria Romelnilord, edit. 11-a, Bucuresc1, 1875, p. 90.

(19) La Romanie, t. I, p. 374, 379, 384 ; Paris, 1840. I. Marescu, Cursd de

Istoria Romdnilord, Bucurescl, 1878, p. 311.

.

,

.

Michaig 1711

tezuld,--

.

:

_

.

luiIi

§ 3.In privinta sOrteI familiei lul Michaia, dupa martea a-

cestula, autoril nu mai putina sunta in desacordu.Beth len asicura ca familia herouluI s'at espeditt la

chanula Maresca. (20)Engel afirma :ca «despre familia luI Michait Voda,

sena, ca i Florica i Petrascu s'at robitii de taiari.» (21)D-nu Lauriana, de asemenea dice : «Sigismunda fugi

in Moldavia la Ieremia Movila ; de acolo trknise pe Ste-fan Csaki la chanula aaresctl pentru_ adjutoriti, era pecopii luT Michaele aducendu-I de la Fagarasit IT. espedila chanuill (22). Si maT departe inca : «Michaia era ocu-patt cu idea de a purcede in Moldavia spre liberarea fa-milia sélle.» (23) .

D. V. Al. Urecha sustine tota ca d. Laurian. (24)Vaillant crede «copii lui Michaia ctic reMasii in Ar-

déli aT imperatului.» (25)D-nu Aaron Floriana suStine cä : Princesa Stanca, din

preuna cu fie-sea Florica, i cu SLIM sett Nicolae, doben-(find!) libertatea, intorsa in teed; Tar fecTorulti calf'mai mare ala luI Mihaiü, Petrascu Voda, «fiind-c6. nu

(20) Op. cit., t. 8, p. 37.(21) Engel, Geschichte der Wallachey.(22) Op cit., p. 434.(23) ldem. p. 435. De asemenea veep toll de d-sea : Elemente de Istoria

editia 6, Bucur., 1866, pag. 103 : «Sigismundil... dede ordine ca(Minna i copii lul MichailC sl se «duck la Fdgdrafiti la Iassy, pe cart a-pot it espedi la chanuld tdtdresed.) Idem, edit. 11-a din 1876, p. 92.(24) Biografit Romdne. edit. 11-a, Bucur. 1871, p. 82.Totu ap I. Marescaop. cit., p. 314.(26) Op. cit. 2, p. 2 . eSes enfants sont restés en Ardialie, otages de l'em-

peur.* In t. I. p. 384 dice : Donna Flora §i tinëruld Nicolaela chanuld TAtarilord.

.r

-

.

:

ostatic

s'at

.

-

s'att trhmisa

ca.

Romdnilord.

ca

«s'a intorst din Transilvania din preuna cu eel-I-alp«membri al familiel, se banuesce, ea Sigismundt Batori,«dupa invingerea sea, in fuga cake Moldavia Si Po Ionia,«l'ar fi luatt cu dênsult din Fagarast, i Fart fi trimist«Hanului tatarèset de la Crimt, de la care ceruse ajutOre«de trupe, si se crede ea ar fi muritt acolo in robie.» (26)

§ 4.In fata acestort aratari earl se contradict unele cu

allele, daoria criticel istorice este d'a deosebi cu scalpe-lult sea adevèrulti, i supunendt la ua rigurOsa analiShchimica isvdrele, sa se pronunte cu siguranta.

Acésta o vomit face in studiult de fata.

§ 5.Din cele patru name: Florica, Vagarossa, Flora si

Stanca, ce se dat de diferip autorl sociel lul Michait Vi-tézult, cell)." adeve'ratt este Stanca.

Bethlen confunda pe mama cu flick candt afirmaca pe dOmna o chema Florica.

Bisselit, printeua inadvertent& sét graba in citirea iS-vOrelorü ce consultase; lua numele cetatil Fajdrael incare se afla inchisa dOmna Stanca dreptt nume alit a-cestela : Vagarossa.

Acésta ne amintesce versurile lul La Fontaine : (LivreIV, fab. VII).

.Notre magot, prit, pour ce coup.Le nom d'un port, pour un nom d'homme..

Vaillant prin pura fantasia creaza numele de Flora,pentru dOmna heroulul, reserVandt diminutivult pentrufiica

(26) Op. cit., p. 155-166.

9'

I.

7

.

ei.

.5

10

D-nu Aarontt Florianti este eoreCtil cand chéma. Stancape socia lul Michaiti, insa d-lui care a emisa celt. d'an-tetti , pare:mi-se , acesta asertiune , nu o sprijina penici unix* documenta set scriere, asai-fehl cA cine-ya nupOte a se increde pe simple afirmarl penè ce acesteanu volt fi intarite de mArturii contimpuréne. Ua ase-menea lipsà capitala se observa, dupe cum am (Asti sialta-data (27), in tOta lstoria Romáriilorii de d-sea, operacare de altmintrelea este bogata in date istorice, ce nupre intampini in cartile despre Istoria nationalè, si in a-celasa timpti fOrte instructiva, si bine scrisa. (28)

Documente contimpuréne, monumente plastice vinaintr'uA glasuire a Confirma. asertiunea d-lui Florianti.

Nu vomit cita de Cala cate-va, intre earl cele maimulte, inedite

1°. Chriovulii din anulti 1588 ala lui Mihnea:Vodacatre Michaid ban (pe cand acesta anca nu se MeuseDomna) i .socia sea Stanca, din care resulta ea acéstaera féta Necri, i aye until singura irate Dragomira po-

'(29)stelniculü.2°. Cartea de danie a lui Nicolae Petrascu-Voda dire

(27) Mihalcea Banul, in Columna lui Tracing, 1872.(28) Idee repede de Istoria Principatului (era Bontdnesct, 3. t. ,

1835-38.(29) Condica mouastirilor din Tera Românescg, sectia istoricA, fila 175.

verso, la Archivulii Statulur. Rdposatul A Bglcescu (apud Revista Romandan. NA, p. 187), sustine c. Iane vistieruld era socru lul Michaid, i prinurmare lull ald chimney Stanch. Idem Vaillant (t. I, p. 331): cVornicJean Socu, son beau-pgre. Aceiast plrere am emis-o i noi in studiuldDomna Stanca, Bucurescl 1877. Dupg cercetArile ulterióre insA ce am in-treprinsd resultä a aceld Dragomird postelniculd, frate ald &mine Stan-cgi, este vorniculd Dragomird Cretulescu, fiuld lul Dobromird ban uld Cra-iovei, pe care Petru Cerceld ilti omorise in 1584. Mesa, socia banululDobromird, era fiica Mariei, féta lul Pelra§cu Vodg si a Voicgl, Maria avu

und fid, pre Radu Bidiviulil Postelniculd.

_

-

V

-

Buc.,

'

:

si

11

Biserica St. Nicolae din Brasov') din 1602, in care sedice curatti

12

singura fata, Florica. pe care Engel din erOre o numesce :Ancuta. D-M Aaron Floriang insa, dupa ce ,in istoria luiMichaiii-Vitézulb nu aréta catt urt unica file& a ace-stula, pe care o numesce pretutindeni Florica, mai ada-oga in urmai, vorbindü de Radu Serbant Basarabt, Lichut fata a WI Michait : Ancuta, mai mare de chin Flo-rica (35). AcéSta este ua erOre, dupa cum se va arOta, maila vale. Michait a avutil ua singura, fata care se chemaFlorica, i pe care se clice ca art. fi cerut-o in casatoriaImpèratulti RudolM. (36)

Parerile autorilora pentru copiii de sext masculinil, seImpart* dupa cum am vequt mai susu, in trei : Unil sus-tint unt singurg flu numitt Petraru ; a1ii unt singurdflu numitt Nicólei; a1ii duol fiT anume Petraru

Care din aceste trei asertiuni este 'cea adevèrata?Mai Wait cata- sa constatamü unt fapt0 care se vede

repetatit in istoria nOstra, acela adica c une ori, cu ale-gerea persOnei 1atronü, i se schimbh i numele, sell seadaoga, la cela vechit.unü altulü nou, ca nume princiarg.

Astü-felin, in Muntenia, dupa. mOrtea lul Vinfila-Voda,boerii ridica. Domnt pe Egumenul Paisie de la Argesil,

numele, clice chronica anonima, de 'I at(Asti Radula Yodel.. (37)

In Moldova, de asemenea, Alexandra Vocla Lapus-neanu, mai inainte d'a fi Domnt, se chema Petrea Stol-

(35. Op. cit., t. 3, p. 12 : .serhang era ginere ale lul Michaidluasse.de nevêstg pe Ancufa flica cea mat mare a acelnIa.z

(361 Gehhardi, Engel; Lauriand, dupa. Fr. Chr. Khevenhillers, AnnaliumFerdinandeorum fiinfrter und ...Aster Theil. Leipzig, 1721. fol (pag. 2222, adan. 1600).

(37) Apud Magazin loSe,. t. 4, p. 271,

_

-. .s

de.

Nicaa.,

aii'schintbatii

inda-el

: -

«1hi

13

Cad , dice Letopisetulti lul Grigore Urechiã :«Primind de veste pribegil boerl din téra Lesésca. de

_ «mOrtea lul Stefan-Vodd, ati ridicatü Dolman pe Petrea

«Stolnicultl, si-i sch;mbara numele qicea Alexandra

Vodd,« pre carele '1 ati poreclita LApusneanulti.» (38)

Tota asa se intarnplà si cu fiulti lui Michaiti Vitëzulti,Nicolae VodA, care degia din vêrsta. de 13 ant incepuse

a purta i numele de Petrara (39), duph mosulti sèU, cu

care nume ila vedema figurandu in tOte croniceleScrierile contimpuréne strine, ce mpg pututil consulta,

in diferite tractate inchelate de Michaiti cu Rudolf si Si-

gismundit (40) ; asa ca numele de Mead nu se vede in

nici unulti din ele. Canal se trimeSe domnti in Tera-

Rornânésdi de care parintele sal, care se aflã ocupatil

cu stabilirea dominatiei in Ardélit i cucerirea Moldovei,Nicolae, in chrisdvele séle astii.-felit se intitulézâ. :

«Cu mila lul D-qea, Ion Nicolai Voivod I Roma" a tOtti,

téra Munteno-RomanéscA, .marelui si pre bunuluI

«Ion Michaiii-Voevodu si domnitorti tota pAmentu-

clui Ardelenesca.» (41)Ce este mai multi), in cartea sea de danie, degia citata,

dire hiserica din Brasovii, din 1602 : i se vede titlulü

(38) Letopisefele rri Moldova, publicate de M.CogAlniceanu, t. I, pag.

176, Iassy, 18&2.(39) Walther,. op. cit.(40) Vecll intre altele Tractatuld intre Michaid i Comisaril impèrgtesd,

din Iunie 1598, in Pray, Dissertationes, pag. 155, gincai, t.2, P. 269. Idem

Iloriana, op. cit., p. 93. Mein, Mitilineu, Collectiune de Tratatelei Conven-

tiunile Romania Bucur. 1874, p. 61.(41) La Archivuld Stat., doc. Ep. Minn., leg. No. 82,

chrisovd din luna,

Maid 1600. ldem und altuld din 1599, cond. MitropolieT,distr. Dombovita

fila 122, told la Arch. Stat.

de-i

-si

-

-fling

alU

-.

nicula,

«

mantilla

14

princiara intregt : «NM Ton Nicolae-PelraFu Voevodt,«ce am fosta Domnt in tOta téra Romanésca.* (42)

§ 7.

In fata acestora, nu rèmâne deci indoiala co NicolaeVoda a purtatt i numele de Ntrascu,- primula numehindU celt de botezti si obicinuitt in familia sea si intreRomani, unti nume ca sa diet asa, internti, pentru cäTheofana, muma lui Michait Vit6zu1ti,. in actulti sea dedanie cotre monastirea Cozia din 1603, il numesce sim-plu : Nicola .Voclei (43) ; lar chronica contimputéna ano-nima nu la chéma. nicaeri Pètrascu, ci pretutindeni Ni-colae ; cand cela d'ala duoilea flume, adaogita inurma, dupo ce Michaia s'a facuta Domnt, era mal multUesternii.

Ua data constatatt acésta, nu e grail d'a vedea cä. celedon6 d'anteit Oxen' asupra Nora lui Michait Vitézult,se confunda intr'una singura, in acela adica ca : cela-ceeste Pararu in scriitoril streini, este Nicola in cronicamunténa, ca, in ultima analisa, fondula discu-siunei se reduce la cestiunea de a sq.]. deca : Michait Vi-tézult pe langa Nicola-Pètrascu Voda, a mai avuta i untiala douilea fit, mai mare de cata acesta, i numita .Pe'-trar u, despre care ne asicura intend unanima voce maitoti istoricil romanI Balcescu, Heliade, Floriant, Lau-riant, Vaillant, etc.

Consultandt tOte documentele publicate privitOre la is-

(42) Papiti, op. cit. p. 385. Inteug scrisóre din 1612 ap. Trauschenfels,Deutsche Fundgruben, N. F. Kronstadt 1860, p. 234, Nicola-Voda se numesceasemenea .Nicolae Petrapu : .111ustribus, Spectabilibus et Magnificis Dominis,Domino Constantino Mogilla Moldaviae, Domino Radulio, Valachim Princi-pibus, nec non Nicolao Petrasko. . .

(43) Idem, idem, p. 390.

t

: ., ... - N .t. .

.

-

--

-

asta-fela

1.

-

-

15

toria lui Mihaiü Vodd; tOte documentele inedite, ce le-ampututti afla in Archivulti Statului i pe la particulari, pemai top scriitoril strain' contimpuréni evenimentelorti cedescriti, precum i cronicele romane ; in bite, färd escep_

noi nu mitt gasitti cä Michaili sa fi mai

16

Erdrea eite inv ederatti irj partea calor(' din urma.Gasincla in chronicele si cele-alte opere straine until

lui Michaiti cu nuMe Petraeu, i nesciindil ca a-cesta este loth acelasti personagifi cu Nicóla din chroni-cele i alte acte romane; istoricii nostri creara doue persOneistorice dintr'una i aceTasi, impartindu-le in modil arbi-trariti faptele unel singure individualita l.

Asa, d-nu Lauriang in Manualulil sea de istoria sus-tine : ca dupa ce Michaiü coprinse Transilvania, tramisein Romania pe Mina seu Petraeu ca sa o guverneze (46);co Moldavil cerura de la Michaiti «sa le dea Dornnü pe«friar sea Mail; insa MichaiU, consideranda ca. acesta«e pre-finer-6 spre a putea: guverna ua téra, insarcina pe«patru hoed cu guvernultr» (47); ca, dupa invingerea dela Mirislau, Mihaiü «lua ostile earl le aflase in Romania«la fiulti seicPetraru, i alerga in Moldova contra Polo-«tailor« (48), si in fine, ca, find batut de Zamoiski «Mi-chael adjunse la Tergoveste, lasa aci pe fiulti sea Nicólei

pe cel trel frail Buzesci.» (49).Unde d-nu Lauriana pune Peltraeu, cronica romana

contimpurena pune Nicola : «si in tera Muntenesca trA-mise Domnü pe flu-set' Nicola Voclei» (50) ; «Atunce boiariisi betranii Moldovel, pohtira de la MichaiU Voda, sa ledea Domnü pre fiu-seir Nicola Yodel» (51). cSi SimionVoda afl venitti aid in téra RomanescA , cu Léii cu

(46) Istoria Eonuni1orui, pag. 428.(47) Op. cit., p. 429.(48) Id. p. 431.(49) Id. p. 432.(50) Magaz. ist., t. I, pag. 295.(51) Idem, p. 297.

.

)

_

-

7

,

§i

'

-4

^

N44.

fia alit

17

Moldoveni, de au gonith pe &mina lui Michaiti Voda,pe fiu-s61 Nice, Voda>, (52), etc.

and d-nu Laurianü dice ca Michaiti a tramisti domnüin Muntenia pe fiu1t sèti Pebaru, acesta in chrisOvele ceemite ca domnil, se intituléza : Ion Nicola voda, asa cäerOrea e manifesta.

D-nu Aaron Flonanti nu face altil-felti. Cand reproduceunü faptü, care nu se afla relatatti de catti de cronicestraine, personagiulti lui Petraru apare pe scena (53);cand faptul se coprinde numai in cronica romana, se a-réta Nicaci (54) ; cand faptulti se gasesce raportatil inscrierile indigene si straine, atunci autorulil da preferintanumelui Petraru. D-sa mai afirma inca c acestatraru era cella mai mare fiti albü lui Michaiü u. asser-tiune cu totult nefundata. .

Despre istorici nu mai vorbimü.Fara a uita ca precum in lucrurile rele se afla until

sufletti de bunatate, totti asa si in lucrurile false se aflaunti sufletti de adevérti, opiniunile ce analisaramil, dupasepararea elementelor cart facti desacordul lora, contintibite un 41evèrü, acela ca : Mihaid vitézul a avut unzsinguril

§ 8.

Ala treilea si celti din urma puncta de discusiuneeste sOrtea familiel lui Mihaiü dupa mOrtea acestuia.

(52) Idem, p. 301.(53) Buni-órd, negociatia ce se dice ar fi inceput Mihaid cu Jeremia Mo-

vila, ca acesta csd. dea pe u fiicd a sa dupa. Pelraifu, fluid lul Micbaid,Despre acésta nu se vorhesce nimicd in cr.,nicele roma., ci in Chronicon-Fuchsia Lup. Oltard., qi a1iI. De asemenea i faptuld cu promisia lul Mi-chaid de a da ostaticl Ungurilord pe socia i copiI sel. V eql llorian, p. 142.

(54) Op. cit., p. 133 ; BoeriI Moldaviel rugara. pe Michaid ca sd le pueprintd pe fluid s6d. .Nicolae.,

2

.-

.

,

si

Pe-

18

Robitus'a de 'Marl , cum asicurd Bethlen , Engel ,d. Laurianti, Urechid, si in parte d. ? Remas'aostaticd in .Ardelii, cum asicurd d. Vaillant?

Cestiunea acuni, dupd cele al-elate mai susti , nu maipresinta nicl u. dificultate.

Actulii de danie care bis. din Brasov() ne area peStanca; Nicola Vodd. i Florica la 28 Septembre 1602in Brasovn, liberi i &India dill de donatiuni.

La 1603 gdsimii in Tera-Romdnescd. la M-rea Co-zia (55) numai pe Stanca i pe flica-sea Florica, iar Ni-colae se afla, de mai inainte la curtea lui Rudolfti, cerendilin zadarti tronulii Muntenesct i averea de care fuse-serb. jdfuiti muma i pärintele set. (56)

La 1606 Nicolae Vodd ailed trdia, dér nu se scie decaera in Tera Romdnescd. (57)

Michait neavendt de cdtii until singurti flU, pe Nico-lae Vodd, supositia d-lui Florianii cum cd Petrascu ar fiperit in robie la hanul ratärescii de la Crimii, este ne-intemeiata.

DOmna Stanca la 1604 muri de ciuma launde se retrasese, si se si ingropd la Episcopia de

(55) Carte de danie a Theofanel, loc. cit. Vedi studiulu nostru MinnaStanca. Bucurescl 1876

(56) Mss. apud Hevenesi, apud inca, t. 2, p 291. Despre Nicola-Vodavecli Trauschenfels, Deutsche Fundgruben zur Geschichte Siebenbdrgens; N.F. 1860. p. 138, 201, 233, 234, 251 ; si Siebenbargische Chronik des GeorgKraus, Wien 1862, 1, 20, 195, 196,211.

(57) Petra mormentald a nutted lui Mihaid Vodd, apud Papid, Thes. mon.,t. 1, p. 396 : .116pausatti-a robe luT D-deti calugArita Theofana, muma re-«pausatuluT Mihaiu Voevod i fia-sa Dómna Florica i fiu-s611 Nicolae Vodd,

nevoitg i a scristb.1>

.

Wamniculti-

Valcil,

(a

19

acolo (58), cairela '1 daruise la vremea mori séle mosiaPlavicenil. (59)

Domnita Florica se maxilla dupa clucerulil Preda dinGreci (60), care s'a numith i Floricoiulil dupa sociasea (61). Acestil Preda era fiula lul Papa Logotkulti dela Greci, i nepotti lui Mitrea Vorniculti, a carat familietraesce i pOne astaqI prin venerabilulti d-nu Stet'. Gre-cénu, StrAnepotutti chronicarului Radu Grecénu.

Florica avu douè fete : lima, care se MArita cu PandPArdescu care aye tint lift Matheiti din prima sea casa-torie (62) si Buica care se mAkita. cu Petrea Cluceru (63),si care n'a fa.cutg , pe catt pUturamil afla din docu-mente, nic unit coon.

(58) Duca asigurdrile ce amd primal') de la mai multi din Valcea, intreearl d-nd C. Phi1ippin i pdrintele Ghelasie, Archimandrituld Episcopiel

celd mai bdtrând din calugdrii de acolea, nu se 0.91 nicl ui Writ mor-mental& a demmei Stoma!, sell vre und indice despre ingroparea ei acolea.

(59) Chrisovuld lui Alexandru Wild, citat mai susd : «Mosia PlAvicenil adfostd data i adausd la Sf. Episcopie de Minna Stanca pentru pomand undezacti cissele el.»

(60) In biserica din Cdluiu Minna Florica se represent/ cu corona pecapil Maori de socul sett Preda Postelniculd. D'asupra primei figurl se ci-tesce rOC1104Acl VOIMKA, iard la cea d'a doua : 1E.80,10 Ilf)EM HOCTEA-

1111K8A. Vecli stampa anexata.(61) Mal multe chrisóve in Archiva Statului, intre cari yell nota 63 ; idem

Magaz. Istoric. piaruld Traianti, etc. Reposatuld Bolintinénu, in opera

sea posthurnd: Matheiti Bassaraba, comite uL creme gicendir ed. Preda din

Greci era Banulti Craiovel Preda Buzescu, Wand octogenard, când Florica

se manila. Despre socia lui Preda Buzescu, si familia Buzescilord, vecIT stu-

diuld meg : Viafa fratilorit Buzesci in Mkt societtlfit Roindnisnuml, an

si Colunina lut Traianil, 1871. Asemenea, A. Odobescu, Annalele Soc. Acad.

Rom., X, sect. II, p. 298-327.(62) Chrisovuld lui Constantind Bassarab (Carnul) la Arch. Stat. Condicd

Ep. Buzed, fila 157.4" (63) Chrisovulti lui Mateiti Bassarab din 1643, ta Archiv. Statului, do-

cumentele monastirel Bistrita, leg. No. 6,

.

,

'

-

I-iii

si

20

Ilina avu cu Pang Pardescu ua. fatä Alexandrina (64),care se immormntâJa monastirea Michaiti Voda din Bu-curescl, alAturI cu mama-sea Ilina,

Nicolae Voda se casAtori cu Ancuta, fiialuI Radu Ser-banu Bassarabt, cu care a fAcutii numai usa, fatä anumeElena, care dupa mOrtea tatalul sèü, dup. ce ajunse incea mal mare miseriä cersindti prin stratele Vienel, fuadusa impreuna cu mama-sea in Terra-Romftnesca, decatre Matheit Bassarabt, candu acesta devenise domna ;si 1a-1644 se casatori cu Evstratinu vtori vistierü, nerd-manêndil dupä el nicl unti copilti. (65)

Astil-felt gresesce Bethlen, i dupa densult Engel (66),Dionisit Fotino (67), d-nuLauriant (68), Vaillant, Floriansi top cel-l-altl earl susOntl c. Radu erban Bassarab eraginerele lui MichaiU Vitézulti. Radu Serban a avutil desocie pe Elena, fata Jupanesel Marie' de la Colani si a lul

(64) Dicta juplineset llina Ptirdésca fata r'eposatel Dewinel Floricdr, din3 Iunie 1678, la Archivuld StatuluI, docum. monastirel Bramcoveni1 leg.No. 3 ; (lasts' i fiimeT Alexandrini jumdtate de mosie din Rosianl, etc.')Idem actul lul Pang PArdescu vel Clucer, tot acolo, din anuld 1669 octob.

(65) Cantemir in Istoria Imperiulul Otoman; Cara; Histoire de la Mol-davie et de la Valachie 1781, p. 131-133; Sincea, t. 2, p. 291; BAlcescu,Magas. ist., t. 1, p. 381. Crisovuld lul Constantin Basarab (Carnu) inCondica Ep. Raga, fila 157 , la Archivuld Statulid , in care se arétl caDina (Elena) fiica luY Nicola VodA a dgruit la mórtea sea MfilastireI Co-mana mosia Mocesti1 cu tot délul cu yule. Cf. Siebenbiirgische Chronikdes Georg Kraus, I, 195-196.

(66) Geschichte der Wallachey, «Adeve'rulii este cg, §erband ad luatd peAncuta fata lul Michaid Voda, i tisa §erband ad fostd ginere luT MihaidVeda,

(67) Op. cit., pag. 78.(68) Istoria Romdnilor, pag. 437 a aleserg. Domnd pe Radu §erban Ba-

sera)* ginerele luT Michaele.. Ion Maresca, Cursu fle IstoriaBucuresci 1878, p. 316 : (Radu §erband Basarabd; care se casalo-

rise cu Ahcuta, fiica lul Mihaiii. A. I. Puiu, Prescurtare din IstoriaRorndniloru, Focsen1 1879, p. 46 ,Radu erbanu Basarab a fostd gin Mrelui Mihaid Brogan..

,

Romani-lora,

:

21

Udriste vistierulü, teciorulii bètranului-vornicti DrAghicitide la MAraciiient Cu acést6. soca Radu Serban face 2 fe-te : Elena ce se narita. dupa Constantinu Cantacuzino,Ana dupà Nicolae Voda..

Michaiti Vitézulti a mai avaIl o Inca naturalè Marulacu Tudora din Tergsforti. La 1617, pe timpulti till A-lexandru lliaü Voda., Marula ce ra maritatä. dupa.Socola paharniculti, se scull cu pica asupra lui PredaFloricoiuki si a Florical, pretinendn nisce sate pe carei le däruise el Michael Voda, printeunti chrisovilposeda. dreptate Florical, ca fiic legi-lima... (69)

§ 9.Resumându tabloti genealogicti toll urmasil

lul Michaiü Vitézulti, dupa documentele inedite ce amüconsultatti, avemti :

(69) Documentele monastiret Cozia, la Archie. Statului, leg. No. 24; chri-soyulti ha Alexandra Marl din 23 Decembre 1616 ; Dreptd aceta asaa gásitd (pdrintele Vlädica Luca, Mitrop. i pdrintele vIddica Matelu Mi-reon), scrisd in sf. previa, a se cuvine sd. tie fii mostenirile pdrintilordlord, cart sunt flow C14 cununie de pairintil lord, si a face si pomeniriletote ce vord trebui pdrintilord

B 4AC D

inunn ..c

ce

dä

lord.,

ir"4":1tOlitu 'LW 1:gv

Iliasg-Voda

_..

! 'IPs

TU

DO

RA

fem

eia

nale

gitim

Aa

lui

Tili

chai

li

SOC

OL

Ibl

rbat

nIt

Man

deM

AR

UL

A

AN

c1J7

Afa

taR

adii

13rb

anB

asar

ab1

NIO

UL

AE

VE

TU

AFU

VO

DA

FLO

RID

A

I E

VST

RA

TIN

II

alit

2-le

aV

ictie

rt

IE

LE

NA

II

PET

RE

AI

I

Mam

aI

INie

lI

Im

it co

pilii

I

DO

AM

NA

ST

AN

CA

so5i

a. m

YM

icha

it

PREDA

I Idi

n G

reet

(Flo

rica

ult)

BU

ICA

ILIN

A

Nem

itrita

ti

IPA

N A

.I

PAR

DE

SCU

Ive

l dum

bI

AL

ESS

AN

MA

TE

lti

ID

RIN

Afi

t Ban

t am

Hin

e

1

1

.

'

Dim

wit-

NO

D i

luT

I I1 1

.

:..

1

I I

II

I

.

1

I--

-I

I

23

§ 10.

Asa dart], pentru a incheia studiulti de fata, socotima

a fi_limpechtt prin ajutorultt critice documentale apli-

catA in tOta rigOrea sea, urmatOrele cestiuni :1° DOmna lui Mihaiii vitézuhl s'a numitt Stanca nu

Florica, Vagarossa, Flora.2° Mihaiii-Voda, a avail numal clout copil : Florica

Nicolae, chruia 'I mai dicea i Parascu, iar nu patru, dupacum sustinti top istoricii nostri, carT aü fAcutt din cate una

si aceiasi persOna cate douè individualitati distincte.3° Familia lui Mihaitt nu s'ail robitti de Tatarl, ci s'au

intorst in tOra.Radu Serban Basarab n'a fostn ginere lui

cum sustinti dd. Urechia, Floriant, Laurianti Si altii.5" Am urmaritti descendentii gloriOsei familii a lui Mi-

haiti Voda pOnd la 1700, alcatuindti tabloult lorp genea-

Methoda istorica urmata in studiuhl de fata ne-a facuta grupa la unti locti unti mare numèrti de testimonie ye-lative la ua singura cestie, i cele mai multe din ele ine-dite, necunoscute istoricilorti; asa ca nu se pote tagaduiimportanta unorti studil de Multi acesta, carT limpeclindiiveritatea istorica prin confruntatil analitice, respindescilgustulii criticei istorice, atatti de necesaria propasirel ori-caret sciinte, si se ridica mai pre sash de studiile carT facti

lericirea anticarilora curiosi i archivistiloril heraldici...

FINE.

I.

si

40

logictl.

FAMILIA LUI MICHAIU VODA VITEZULU.

is31-10TeN

44'II: CIC:PDPEIILMOA

401/..