jacqueline russ - istoria filosofiei, vol. 1

8/20/2019 Jacqueline Russ - Istoria Filosofiei, Vol. 1

1/224

Istoriaflos ieil. Gândirie fondatoa e

coordonată de Jacqueline Russ


2/224

Anne Baudart, Fran


3/224

Coordonatoul coecţie: prof nv. d VASILE TONOIU

Racor ABIN DORNENU

ehnoaco DNIL NIŢ

©

i ţi iE UV OP

X


4/224

CUS

PRFAŢ Ă: Gâdie fae, de Jaquei Rss

ÂND ONDOAR A Ă

Pcac J- DPa (4287-347/6), aa Aisel 3843) A BFia esc e P Halgae

19

19

®57

85

9

I GÂIA FODATOARE UDAC Ă ŞI CEA ONLUMIOCIU, e F Fag 105E� 1Girea pref1sfi Mea 10ibia 0

Bligrfe 11

II. GNDIREA FONATA CTN Ă, de F F�ag 18

Nu Tsa 18P Axari (0 î.H-50 dH) 8Părinţ Bsec 130

Sâ Agus 3540) Cze 135Bigafie 1

IV GI FNTOARE A IIEI, e F Cee 3 Ize gâdiii e

a e şi epue speula 14Îflr dii speae Uaade 14Jis1 155


5/224

u ignar 15hagvaG Conlue 4Biligrafe

V ÂDIREA FNATAE A CHIEI, e F Jen 9Ide 9De elgztte tvă a oşa egatăvesle 70Aânirea xerieni a în veea esceii a

d vn cec vra Cocs 73[] Mc 7v otnea oign o 80Cd stta s uj d oe:gl 83 îvg c î de se gaa saegş 8Cc 89Bgae 1

VI DREA FONDATARE A SLMLUe C. J e 9Inocee 19T role 195

o 5bograe 18

CONCUZE Jaqline ss BIBIOFIE ENEĂ


6/224

Defniţi

REFAŢĂGÂNDIRILE FONDATOA

Dcrea eerenei ari oene noar e i algânii o nun ână la su, aă oict u oum dn pezen a loo vo u onara âno de" ocnse c piui ăr peia să oginar vde aă n e ouă e oblem rctă a orgiii reril n timp cde aee fndamene are p a ogine ao i apoae mtazică

a i cur. Acasă exign a di răpnd ne orentăr dcsva sfâru e eol pe arel ră Mcat, nraev de o rză aca fudeneor de to fe ( domn ezic iin ec plot ete slt se îhe a arcina ondii adcae a divereordomeni oe i pace Odată c Huel Heiegge, ap, cuo aiaa ta bă a gudii veo fuamn i a fondăreee. eea fondi bâtuie eoa noată ntea uluă. e

d are, deci că autori actei i dord ă oniaă e azoi o oi aooJ s alat aspra gânio fondaoareDar ce namnă a fonda" fona - at ieiil a ipla

ap p - constă n a suca c auorl anu6 , n adeăi făâea pmaă, pen a a a rncipe nifcacea cre coeră nţă i spr caacei codin i info al viţiemie ic fon et alvaoare căci ea acalieaă atgorii

ia inei A fnda" sană tooată naa a încpe ia anra î ă i jă ne advăa giiă smpll eporal rce ae peun, ci, ere e a o s efat a o t d dpt dcra a lnă a uni pinii sau a uuiudamt, m gaizări uni culuri une gândii a a uneicivlizii C t cvint, fnda" îneană confei unei realiăi

irc dte ,

ana e d a fi har dcă npu idmt sn ti de ţi aelai lu aă pri emenmte ma degrabă a n de ece a une ui n tp ce


7/224

PAŢĂ

da fe ida de eie au e baz e suort tutura o mii p di i te moiv s n dee fndii. Oarfndamntele pripiil nu a mua feri find n parte

rerel adevae cr pt xra rgl la s a usa cal sau tre?Atfel gândrie fondatoae expue aceat luar (atât ale

Ocidnului cât ale Ontului) semneaz cotnele cgeleare a dat atre a repezen dei noţin etc fuizân uluo atâea ere e ele pu ghânune a peaenţIund anui fgr deive gândle fondaoae ancoaz

ooa civzal st în dt n td as, d pu onna empoa i - o m - n exst f du m A foa n s pui menor c vne od legi rn esame n sens cor aser smn sa pn ida for ad car g ue re ans one e aa nd s afl lucld e i r es r s e c n nat n tmp n es ord mou omeneculu, nc te nci vit ca ea dvei mi , n ea icul olog a finer vHanh Aend Cise de la cu/tre, Galad ol oioEa 4 Gâdre odatar mlg poporee cu d acst ccluboogic v cre e alau sudate e a le în Se ngur exi u advat ud ael c meiu a

ucrure su ee ofr bze nu mai n va

ca c int natea omnt uvsa al us cs olu a Ioie o s c asupra gârr ondatare mnit, înţeas ca gn ma s c ca m versa guvea d ctarea ss ca sp nrsal n pr mu xpre d a

Pin opl d mni unve aem vd r

Hsl m, sa n 11 ffei pops d c cr c o ca ppe dsh o ccte gâde nccda 1dl p Huel b tv m c mca vaţ cpnzd dv i c cz dtnmai de t stal; ea cd td d d mntate d ct, d c p ţ sb s

Aceast est ompb c m dv nt vaurl" (Hsser a Cie e 'ai rp e l


8/224

PAŢĂ

hoohe Abie 9) moa vizne a oeo sal lmaiti, care n eu toşi enrat ecfc euopen(c ia, pp 5 şi um)

siuni d odă

emersu no pe a idca do poee a retoae tatu ace fme fndato e uaiii a doua lgt cuneceiaea geii la zvare ulipl S ennţ ap acte do

lme: n cmva agam,n eeaa nor în cuaea devral nsua (. a 16 obeatc rdica de Chen şi aae Tu oar idel cas s s aspa tâml mullu l npuulr di me c dp adintn, una r o invi de, c am da nluvta conua filosoii şi la lit a n ndn

i întâ ia he cum riv reezenle onil de in Grec, d M et n gipt d aha (Abs mpsoa) n da c Se spr e o er bac di c p d a siu mn? Anzagdl da vzaz s reiefeze non genele asacerancul ci s die in acr alei şi ri x

mnea nct de vdr sne d prra nor rţie osecic r nt alat oint a atu s st ep d a na ie vessc e d bz a gâd ndaa desemnz vs a g v d att noc cc d i tu a s re ddo m n l r d aur lgvsi n a

s t d d n nvrsa r ap d Î t c

zii s

Es Î dd c ulicite a gâ s cs r ti sl a i pnnţvs dag n r u c abstrac Rsm


9/224

ŢĂ

a a oua ht u diui, a şi euzul e cudridogmate e ume, deva losoa şi gânde nu sndoar de sorgne grcoeuopan i c el e o evenda şi d la

raa hne şi a Id c looa nu vobeşte u at cvnten gaa? ez adânc nrdt on înav lana ae c a a în ul rând soie gec ş ic acetior grecşti dn d lsi Gândirea grea ar a aştdci, concepl dnal al cviaiei. Opâd recer de lm a aţona a ş nmai a! - a cat dicuul orizaş raoa uodona ogosuui du n al cuia e ee

aaia uli uice densa ai me acunoa aant ail nume aa ae eeie ita ş

onae a Greii ne c ş eg) l regm ş p userl alc an ebu renti s gâ â de lu unreaaor tez nu euşeşt s aii d eo şi uopocenmul aredoin uua noa

Ia ce sce usel î a un euopee $ilso (935nadev nuai gi o iudn ado î vi lmiînconutoae acas atde cu toul no în cae rnoaştem uninee u p cuoatre şi aia un inte u eoec )O se la atuni pa aces pasi de a cnoat a ci ndepşeşe nivelul de p al vllui cu eorurile ş u gile ae d

zi cu i ceea e ace d los n spctato care conpl o ume n ae n mai se ins" s e de l'huieuoene e la ophe e p 479). Conat uva Sil n x sser, decâ n dcpregco ca au uod actica o ş care au pems, aldcarea dent i Erp e tat c dl

ea în vara Grc î vaa Eupe ns

este dblt, la sse ş d n epocsma excud peeaz dsa ş î zelenase n convorle sal c mil N e o d oSeuil) a�i Câtl z ame c pae v d vgrea a aţui Es ana inet gdri s a t nvet -eab Eile maita a c apa î mmental evuţii ei gâd a gcil o dam sund

ra�o Châtet Cd v d o nn au Şen a nţeee m a s ea c n gen ca v


10/224

R

lege ă ă e a o itua ivileaă reca clască (F. Câttop.ct, p 7)

Aca unc d vede al n ung rdi c a vea

raiune Câ depr O sin lagosuui finţei u s ege dva în ste raiuni a rui Ua Cei iadie u scre RgePo Do în eel ău L 'Dbl de lnde )mchează un în cue înlna re ăsara bră a gândilroa lple a cvlzai.

m s vlum srădt ă nprez ce mnezilosoă aât de vh hleoceniu a eooentsmu unt

ă cadc i dmonat n nume căi iu am puteave raunea oenală?egu aaa n uă da naee un lu inice tn

ca tid să e impun neg. Da i hna modeăeă după on unor âori ereta aben a snuHeiggr Pe d ă pe e ă n zle noas gândile saloo le Oretli ne ac să pcee une n conast mec le e epsă această a ocidena n Idia Cina Et p tăâml aml xiă docrine osoic au gând cae ebdeciae pen n cac punc d ede dere i etu aaccd mi o l uval ocret al raini vebl rie cexnde dmenu d rie pn inemediul omtăi oanrSr e d in d ldă spei europenă Cea ce î

aă ă aca cre u nveat ina grei ang a o cnce maroă i m rd deâ acea ca n ăcu duă recae Fran�s Ce în (. p 40

Dcol d acasă neze specativă ca uă ese a

â ci l XX vom înâ acs Iri flfeîceac să z rpzetă sena l cvai ccdnta t i ni a n are s p ne

p cuner ş cpa aertă Ea ce eorr nca c u d comoeel nverli t

vţii g

sc c geii oso eiode asc ese în

măsă îdt Egtli Ca daă ii naniceni sradsit rima orgne egie e gând cace


11/224

EŢĂ

geceti easa nu revine la a ga apou Orienuui a consiuieanţelepcini i iinei grecei.

Ş au ce au ra gii n ci un az nu am ea n cne ie

cerim inversat rin veo nouă izine re r răua uro pnmul să izăm decopee greei. Ch dacă losofn nepe n Grea bue ecunoctă tnina pe unve a cuigecei ca i fapul ă ea a echi calea n horâo n eci fofică izvo i că pe c ni e epn eaPaul DumoAnn Baud Pir Hao.

Inia este loul une ne ată eanaul Duon ia nar

noaia flofă Aici un omulae ncepân cu cl VI Hml m nebări are vor săbae gânia oinală xigeade ngibia oblma nuu a uuui ăuarea nipie. Hai ee pil are laă peinena gii nonconradiei Pitagoa face dn nuă niiu uuro urior i exprmăasl ria ineiibiulu enon lcă n pa oară cea onie un vnmen rmarab n soa gândii filosofc metodadiaecică al ăr inveor ste ondeat f d cte Aritot.Democrit admte dou pcipi atoii vil i foose enu deide p desn aeste eaă inlgie ce st tm fin cu să nu eonăm e oiti cae câ at dicode pânind bj alzat n fdl va cur a ma rezre spui rxv

aton iel v c aceaă mo scică Ploni â sdi An at. Vo s gnito sz c mre m cebr de dcol c gd rţmne sa cedi ai P mam s) a - rd v d mora msri n 399 oa pă sa o e ă âire omu a ăi

ei dlg scib vr d re c g sc - g g dgs fm d s mbi E d cs mdc cr se n â md rdgm Id s s pabl să z omea i s cosn Pn se nat u c nocd s c indivil vbe or o vs s s

inea a dr n p gljăm c P c Bchetul i P t s rs n


12/224

13 PŢ

ş mogăea ecprocă a concpui şi meaoei, a dscs on ui aton caă n mod de fisofa c v fc atinegntă dn dmers occdenta În şit nt i Aisto Pto

apa c unu dinre ondatoi e poticeCe e poa spn despre te? Depte d răm cm sgrLon Bnchwicq l niveu mntalit nfantie" e n ăAnn Baudrt părinte ondator în mai ue decţi Ou ce voiă xpice tou fndează aăti de Patn cadl ogic âiioccidtle şi ap duă cvinte ui Dane dpt ma a ceoc iu. Bîn enu d ogă n t totic i ma

nei spăi goa a oe d conn n e n otait dince alu. cee odă c dea că dmaee s s pe pe un ţnn ddctiv oid ă mdse sloismul ilosou din Sag ne nvaă s n eăm şi ă ncăăm piul şi nligenţ d suiecvit ş n cndc d pme ca a dducţei aona oo pnt Occdnt.

Dc docria iogsmu ace din rsote pint oci c

sicăle specil nm pe ce l npnd'c dn n dipmii naş E ete nun ce i me ioo a Anichăţeur atat sale d eic ş de otică tuile de etocă potică [ac din io pinl oilor

n ca ce- pee pe e Hd e dce peioa ioeie!entic ce tinde d a Aandu cl Me pn l diai

oaă ei d la siul colli Ve .H nă a sfitulcouu 1 H e Hadt n re cu acea oaze ntepnea msecu del cutur eea d ineeţe ecipocen cae e mni o d unitata gdiil orenae ioccienae

io odei e!enitce dart de a deem peuţic ua u e usici e ue udin e

eae oa en op tel e e va. e sei c cu a d oc o p a o c c pot a o da ctual c pcmulce ne a cie ei iue i e cee ae ntii neeptcu uc n n cea d ea finsocmul e a up N ă e conormă Lg

uiea ă infnă d neo eolua u Şcoli eniicesun nore e c, zd n o c a gor e


13/224

PFAŢĂ 1

p d acod î i că oml cc a aţa utetcă. Ate eju l ca cocpţie dsp Îţelpcin ăză amorre asoe spriuaă

Msajul biblic

Chi dacă ese devăat că ucu inlecuui occident vne d ci tip d suale c mdet opa iindu-se n chim Ipu Roan cu m oso rece) ne

Mocu ncă di cll up cu ne araă rae rP Aeand ho Il c mse dcic că dar cre tdise de emnea Bblia orză onspnr a inui ebac n cntetu concptua ecesc l ee c v d ănţo Biercii cie smenele concptuleajoe oalt cu mpmul metodic conepteo poveni diatonsm neopatoism Cu ac să lud eeee lice dent c pinz că oei depe ndi oană? Fiică a Aenepn esare raţionliăţi Romei r pactic dcă opa eseica euslimui pin spiit

c pe o dă cu Bblia nu ţie c de n de ordine cceuui c sueează ace Pezeţă ci1ă a căr enm mu necă u: această Prezenţă nu ete oe ondaoe a dimeniuni

nosre spia? Nu umai că se voa ci de cel incpiu dvnimpos de reus a o de a aţiun pe a a un potua a aunipacc i cae n deini ete dentic c mse esnei da n e eelează aste ultae o reduca oc duanae eneică Act se dubu mi u en oaoae a uei nuaiăi absolte s cărua B ă na.Spe deosee d diea eacă (peocuaă d un emrs dscus

educi Bili vădte de nedsp e o epeeă estenă elao

Hr ş mzic ifiiuui

o Teme cheamă aeme Vechului ae la o dec

a o epe n cadele gdirior nos odaoae Nutamt epeă e anea o ursă d ip ee


14/224

1 PĂ

umi pnt Occidn ci p aca umnitae c comuninersl aaă n cea senuu cae oeză oiotl oiceiecii

n

sânul nei experien istenae vl i cidcmdiscsiv Hss ne c să ccedem aă Fanc Fago l nezi oi s a mui. Om s măsuă a to crrio rn sfis. Dmpă v ia Plon nmai o docnă iinisolue poate să e de înele a cee c s om D o dt cuHristo nouă concepe rzltă din udsm ză sen măn nu neexpoa d către a inftu s

limiindăr s n remim dalo de ton en îele m bie salul adic p ce ealzeză iudoeinismn acest dialog Socrte mprte o cee c est n pt gn nntaeon imi produsul născ din amtc i în it cauamsecl niuu în ptcu i pţi cee ce n spoă ncemeniea Or ocmapeas, lia et ce ce ce s ncetez acastă

mşce neptă mitea innlui pi limă adc c tiexcă ac odn dgă sp a di s n d a coilie ilimtului cestă ipsă de măă p cae bui să osăpâecă pa domnând inniul su imittl N ese ch Zicee a ne spe Pon zd ăpndi nivrsaă a psei demăuă a t ega oe putăo ae limiei Phb 26b)

Adă in a ceştimulu innitu Cuvntli sustiuiedeăui ndul omlui (soitii i Finei ondato limePlato O meazică a inul parte de pentă în Vcistmen d ou oont ndi. Aceă metizică v finic funden pentu maematica i tn Occdntui

udiul fndar�ois ent e ă a izee gâdii indien ce se numă

rne m rlizăi siriului ma n compaia o mdiasupa Ve V = coae) nme dat dia ceor pcă evelte lepior e ce dni ce i cnţnu ciuna in d asup i Buh c ssct

ik.


15/224

EŢ 1

emcnd cl zi di omn ) c mi mae mr ndtor aAii spa învăto sae

O etocnsmu cizae noe cotesă cstei nd Idi

uul de looe Uit ndi cast mnez losoă mtma ss uvez t cluii ocenle Dac omanic eai de copee u zt n nda un t scuae eg i Hu u cum e au pvieiat atdioetc a Gece. Cm u dscezi picaile eupozile dcr s atua ce ecnm Îndoă de Abl cvizaandei s-ar i dists nr epenă abi nde f d oc

indn oc nfn; a de oitaa nlbă a eRelai r f pionr n oodoxi. t a cci suecdei sipl pe e îde.

O dt bdim î a oe jun omee de bazăal ndii Oienli. Dcă de Occdn s d d dul crezan budmu ne po u nu dsazc o iuzi c subiectu peson st dar vacie c n ext nu stabl su subni Pn nedl cs cic nemloas npne Che ietul sa lui ş c csă pun l dtană ubetlu peron ăr de ca nu ar sa iva, s deeninăta sprmă ga d dispaia urr dorinor busml uzaz na dint cee ma mpone contribii elcdaeafilosoc cndie mne

ândira chiă. dscprir a icntinli ru sc

Od cu ndr cez pe ca eo dcie Fi Julliee u niv u otul df d oidnl C n o d fp

p edl acti gnd n c n cz um cnceptuli c aieb negndtu po note ciiia. Chnei u-şi oazădeea de n e nu obiuiesc s clace e genu ş pc rganea pi eedul concepeo cuotere cu atol caegoioru e sunt pu po E nu acodă ma aeie icoi discuruli e cur Cina ne ncă dest de depe depoie nore cate Distc dre eă ş te dca

ntr a i şi a ndi potuae u Dmezu deea d cee oaeacs sunt ne tipuu d refec care pctic deceea ealtă


16/224

1 AŢĂ

c poc în desşr, cre s vădeş ră că idi crid cr vun ze) E ucidază vdna i nivr n cnnnme, cu tâ mi mlt c cât a nu contut o me d

epzentă tbl ş odonate concpt.Todtă, ânda cnez ne prmi acces l prpr nosrăttte cştnu no isoc Fecvând p vechândito e căt n fşit accs a pc de ede teopopi nore radi" ( li)

Fosoa ilamică, exresi metului prge

â dpe iam in dv d O ş d Ocd dcm n aă Csan P , loo dn d cu c ci pn d i d rcţ sprCăţ orn ş pe p, p îvu otoncine Pon etc.) văţă dp cr vm î v

ăto di ct soie ooeian c scră ma l s n m vl n

r Mhomed d.) pore Căii sun ve şniiş muma, Mhomd n s decâ utiml dn imişi iDmnz dpă Avrm Moi şi s. Dr d nd mpt şmăa ornui D- ln acsi xt ne d sma că stsmn s mol al Dmnzl nc crel mussc Dcăvee cornce mst un simom mao înţgem tnci dec Coranu cta o oa de de ndi etică crdecrz şi nteptză senure scun hnuic p crehrsan Jme g d Tin Dmneze rezen

Filosoa lmică moăţit deopotră d acesă elaţe d medai de ară npcă ee he pn

prp noat efcţ pen că e ste de inpirae peiaă Sştie, nder, că odtă c Glilei cnoee c pa la oectitea xpzat dn ume suiectivtatea şi viaţa piulu. Ataşând-e n modudmntl dlăio aematice, dd naşe bsacţilo şegândie geă a anca ntn con de ubă nbări ilocndanle poblematci oginae pe cae Cst Jbet leexpctză această cae. l inistă od partca aupa

cncepţiilo AKind (m cc 870 dH.) şi AlFrb m 90 dH.,consdeat drept do lc


17/224

1

ccpţei l vcn m 103 d. r e oă vesaăfntă d fm micm mn apt în coll Vlş ce eping ţina n v nti

A pn nmd dvser u st chţtă naştrlofiei şi gndii. În Grca, în Ind ş Chn, tâmu samiap izvor neo oc repine orgnizează mtpl piiş că ce p îegrea vo prp n cvzi Aceeun căie p ce dsciză ş inrez i cs gândonda

JAQ RS

eui du ii mumii i anois ie i o-o D.Disii no oi a e dum umn id ndio ndo "


18/224

CPITOLL 1

l C

scean- Dmont

Ioducee: oe osoe

Toi

şi in L îcp a ost uma oea. loste c ca ă p bună dep că ioofa e ca Umi Dmi es char numl ne divntă Umaniaea pefisoică ncj d vniăi ce pzdază odn sccsine cesnăir ompu lo, tm mpu va mota Adman fa pzni to foe cidcm c, ci mani dă ăpurico i ce s- pt fol: Ce ese le? Ese ea etă

sau emă? D de vn i c a cato? Cn sunt ns? C pot tpt c uie să c? Ş de îndtă ce admri s îccă dgj tog um p c- potă oogia ofeăsnsi deata ca ăsă doina sonlor dvi i scendnt Ptulc et păto cte vest (cm Home su siod

Fisf popuzisă nu nce dct cu rn har înnt ctemen iosoe să f s nrods d Pgoa demncău sau epcn vit ce se a nui m tziosfic ăde 'uei cn de ionaate A mn l oxc olgică adică tologcă) n a dce dct a o impettem de m ch dec ignorn (Xenofn eclt B X X VI Acesta u eam ă raiuna avea ăn l oae nc

enul "eolgie n trebuie În!eles Î accepţi l d iă de dcur dogmac orgnzt În jrl e v Ioo su iar Î e nr,eml e u dee iv" ( )


19/224

A OO 20

că dein p d soon prme păte di ui şingorre; căc dacă ş r s lc, inogaţia nct şi primasouie ofetă tec drp deiitvă. D apt cin ţiuii nu consă

dec dolea rând n cre răsrlor, prim ro id celade a form ngiorare n trmenii no pobem c e cvintetoca de a propune o inerogaţi aţionă. Isoria oiginii ilosoiitebue să zid n alcăi un tblo l nrebărilo ogine

uoti Prsocatc" s denmre conotailă a cr fi uil ă s ceă renuţ uilztă de loogi pent

desmn pe loo aner oe u pe ce c a oonempn ără a aţne curenl occ C tţ t ge se xprmă daectel mb grceşti p pţn dntre e sttne pmi snt ogn din Iona As Mică, ăti din sdIae ş d Sc n ne din d n acia ca d pildă Demctş dscp să â dpr soşt cşi snt conereni iineraţ

D l oi acşti o c xcpţia cutăui s ctă dscs

stuui orgs nci o sce n ost ng coneaă. No ndispunm peru a l cunoaş concpiil dcâ de doă m cateod txte agmen pro-zse ş măt rgmntele se datorzăctălo ăc de ao mi cn, nt-o epocă n cre xist ediicel pţn prţie Măril co n noii al i fioo ulteor,n ce acsta ezm i pentr a s ispi i penr se disocia

ctr su cure păe iosoică riită vrni me antecsor. Înmele cazi oic filsoic d stăz s tib dac n hzadui tnc cel pţn cea c crză to ae prolme eţie ilosofce c motivt seleq doctrnei şi ragmentuiesptiv stăi ne găsm n faa ne ier luxante a cei iterese n specil asupa princpo ş caelor upa iDmzu sp odinii m şi fnomeneo ome sup

sueulu senzaei ş cnoaşteri, poi ura omuli imaeo ş plano. De ce acse nteă şi de ce n acetă oine?Vin l apne ceo di losoi cre ează lu Socat o

ş Aitote p mtate a scolu al IVle r Dcă lan semeaz a auz aesea poemice la ades uolo p ce cotem po să pu ci ote este creato uei meode de cecereosocă p ce e o nuşte daleccă" şi ce costă n epor

cmpu unei pbleme ilooce n innaera opiilor emse deepei a domeulu repect n pincipal de că ce veci


20/224

PRESOC TlCI

(Astot, To 1 1114 104. ofst, ev şi succeo iAtotl l conducee Lyceui, edctză lcr scza dsinmnu cric ămuiii uno csuni ipon. Scis hivee şi şe n ga măsur c ee unit v jca n roînsmnat Oic lcţie sa crcta ilosic supa uni proeecoidrate dmn d is a dea, de acum cu o xmna pradoilo cninut în bbliotecă Astfe of v pn să sdactez o ce de Ve p Opini ce a v dnc şi vo etg ssle şi celel şcoi osoic ş indc autoii ce-i ciim astăzi, toi ca ciază şi exp pă especive

Acasa ntenez un menconnet no n cnaştem dnopea eoio oe dec c c reţut an cl chi.Exisă ci însă şi n mre vnt dpte d a n dscus ancoc enui cicr trio fiosoei, isoia ilsoie est d lînceptuie ş ect c cnd vobeş d cs îpi înepinde osocă Cindu- oso se recitş n-n psine năşi ş rgndete cee ce o gndi, dscnd o şca cr

est aa însăi spitulu, cee ce stote v dini det gndie andii

Me pobee

ă pn m Intog osofii nşte nIoia a începu culu l VIlea .H Gândie fosocă în căutreaunii de i a cilo omlează chstin ogiii ş cazeiuto cilo fo ui h ten cia Astotl a da mtziu sensu spcia de pincpiu pincpiu ese atâ cee c ese pim,uc e plec s mtea iă ct ş eement odato l expliciecauze L haes, c ce a nodu ce en A h ese,

eafoic susrtul to lco ace ce" nedirenia de lcre ncp oc enr ncât nc nu nşte dn c, lucieebuie să abă, oate o ceaşi ogn Acst pincip unc se ps te spus, emenul med n geneal. Astfe, Păntl este n discc plteşte pe apă, apa este mateia malelo, cr sun uile orcesuet ese aui di poi e c e oba de anmale, de ase su de

paa de ecle, cst iuto c ae ie. Posulea unităţ

unui picipi ateal expicea estlu nomeneo n uce deel sut sciene nu fc di Ts un losof E a os de asemee


21/224

GÂNA ONDAOA GEAC 2

aoom (a pvăzu cipsa d o dn 8 mi 585 H i un bnmog a atca o bogat cltă d măsin agurnduimoopol upa so d u)

Anaxim v i pn u Tl v mrg a dart pa stcză, amâ ca nc ca c nut at u A ) a iodu d ana mu d mnlmnl luând natr pn dsoci conilo. ntl ap, u c copud guu, uzii usclu cd i un tot atmn u t a mtulu mtal ial din c l dvăn- s d cmbu cc n nt c lg dă

ncsităi B 1) atu c u cnt u pnciiu dvin sug a d bz un o cal s ducă acstscbări d st câ i d uitata d că n fa mti pncpu car poa ndpn oll d cză icină Sccsunn timp a oo actual i conta, propi pncpil it Anaian, ca i p maul ău sud mclo cs căorouţ i cic chiib ansa, rază crctl nc

al Dptăţi. Asl adrau so sa ! dscozodc, a aa pa haă a lmii şi v fmul poză cu pvia vuţ ntă a uaniăi itiv d t

nx l u loc colui a VIa H) unţa cactl c a imtau si va dca a l rn d pcipiasmn Dogn din Apollo un col mi tâi. Al s mdi

în c Pămâtl al luc ca n capc, n ac imp mta ui gândii A VI VI) ntu Dogn dnApoon, dacă sultl i gânda putăto cuân ţ bu csda p c l a subsţa ariană tuncnu t o patic din pma cu]u d sân a cac pm oogia nuu Arodi, ziţa dago i fcndităinm povn di u\' spuă (A XV)

n s, Haclit c d oc pncipil o uc cta ngul m cosiuv u mi, a i nltat A ta c t dn foc tu noarcă oc Haci s d cordcu Anmnd î un că to nc p dpă sod ncst" B LXXX) acs mod t niio nraăziun un d vni nsa. Dpă pusa u ao ctâdul pCayo hacn E spu undv că ul c mc n

ămân , compand c c c scrga unu u, l un că ipoib să t sczi d două o n acli u" V) Da, cum


22/224

2 SOl

cu ese n acea imp Loou (B 1 ae cve ue gâdirea pzi mer crr devie diia daectic sens mode Dum are rcă se cnd e cbari aus eod a şblu de a puă ecea nd cba desse căe soa cae ese u el mi pr ese dep dept şi rbB LX) Hect ese de asemea prm ca pocmă prenenegi radie.

gn d ne e Când Xefan d Cph a damătate a seli VI Hr) ant di sa de ina mer vne

s aue reuu ea (n sudu aei) vţa pre e a p lie e m estc a Medterne Făând n nmrpcpu ur uurir Şcoaa pite B )i mreenea ieigibilu. enr ă n s păsrt ament el e nsderându-se ueo ă n a ss n, ne ese gre să ăm ncnut precis nvă sae cc dtrna pagrec n etea se mb cu speai ulerare Fgre cele a mprtante ae

pigreismulu sun Acmen (sşt sell VI Hr) hlas(sit secuui V Hr) şi Achytas acesa dn mă n ml maiîn vs decât Plan Poblema cae se pue n egătă ineretaaptgrismului ese cee de şi dac nm cae ese ăsră ese

de asemene maea ucir ceea ce însemn ă ptaeism a preure a mismu numerele cnsitind n rr nelta de mnae matee. Pates a ma cnvenabl să veem n ptresm u dism n ce umul ese pods de aqnea aup unemei lmae de căe un pipiu lt cae nfer stabilttei me. pecl pigoei ns se mzici ve de eemplu Arcas A XV) O rdă cupiă jumate a el ca şuăte tuul de au ce s se auă cav Cum aunc neegem ra iel din 1 ? Rers a ai 3/4/3

ec Acs B II) cae sn cvin especv cvraşi expm mediemnce, pe mea pr rapuri sau dvizun a teva dinre 2 Sandall este cu aâ ma m uci ân ap mmleil nediizbe u umere re â de c a fi esec d pd dnala păaulu tu 1 i latra părtuu usuprf dub

Anume sdi car s apoundae araă ă pri atee

Piara i fs fndl ne s crei emb u juca un opl î lupe cae-i opuu pe fls numes raner


23/224

NRA ONAOA AĂ 24

u de pte e asemene, tem ueu pzoner în p, ca nrunmomânt Phlolos B XIV deat după jdecat" nmeoaelor eîn, va conbu n bună măsur a oa vtoe a şcol

Poe ă mă paorece ebue ă aăturăm pe Empedoen Aen (secoul V n cuda eude sae dn şoală Uupir ş precosmc l lui Empedoc este a şi numărl paoreic,pu dominae parui şi mpaulu ş depinde de U ş etene(B XV ş mi de), U nd pnciul r dei Pietena,ncpl impa al reunficăi în nu Dn acet Un dioa pued,spe oma cee p eemee oc, er, apă pmân u mpăt

răd" (B VI ode e o aea eeneăămzo dn acătuirea ziduilor monade e du odul nume

eemnteo mtee A XVIII deea cere asupa pniloşi eementeo ceez ocu uno trăstur mai spectaculoase leponaă Empedoe mon omp curele de e medşi h măduo puer exepona, n tae ă recheme dn Hadeuet unui mo ş proet al eînlo

nul ullul. Uul pe ce enoan itrodee î Eleea paicp atât a maelsm onn, ă Unul pinde otataea re lor ntura câ l exen de neibite ce aezezpe pgorec ş re va nspr pe Pameide prm umătate secollui V gur cena col eae i fodo ontoloei

Pmende ezvoltă n poemu ăDepe tu

teza lu ee, ce rerezină răsăra esenial lu u Unu care ee n elş timpu contnu ş neg B V Fiina e opne den dup cumUnu e ca reav Muiplul Oozia n imoblaea ei rgere deveiri ndce doă mod d gnde derie p o pa cnoeea intelecua o, c epe ia făă poibe de eroepe de ă p peea nzia e me a nbe

pnse î deene. at de e poeu lui Pend propne două ăi:cle regă aelui i ml ăe.

Opoz aestor ouă scia numeoae dspu Dc meni la nepeea lu Teof enr Pn a m ş ândsu unul ş aelaşi luc A XV cc nd i senzaia poin diniune snolui asp năol. enu ă seFine, nelecu u ee dei de i n e al uc cu

gdirea B I Î aceeaşi aeră, su ena u die desensibi, obec al ope cast rae nu şi ne pe d o


24/224

2 en

pe devenre mupl enb pe e aă pre v eeca oenţă deivă atâ spra emoct câ upra i Plon

Prncipalu ee al li Pmende a fot Zenon dn leea cae dupPlaton t pae mael ă pva snăolo mobilăipncipulu fără îndoială onieni dcpol ai namene a luiercli Asel e e că Zeno este cunocut dtoă padoxurilorici dse să ate că ând mae neează condicţ(et gând fi pepu negbltatea senbui. eea e a

reţinut sote dn opera s XV n realitae eon rsee ore pnân paze de Px cor Smpicis comentaor

eoplo d l fâtl eolul V dHr. ea păra înepuB 1I) cae snt padou a rateă depe Un MtipuPen dpn proiet Zenon eă pen ma ă eece este un eenmen conerb n o gând eo alectcă ce nveno ete ondea de ăe Atotel ea on a onuanez a doă dru nradcti onrr ă ptule

estenţ Mltiplui n că ore mime rebue să poa mprită

în doă la inin ceat ete pie ppiuu dihotoei a lmpăţi ouă) Aeta a nemna ă e măme ete în modinfinit sau defnt mae. a ma tebie mea afel dvizaă să nu ajgă a eva nt de m cae nu adunaesau ădere u produce ni un ef. Asfel ea nei connuiădizble) are dep rezut onradori poule dletică exstenţe dicotuiăi indvizibe)

Cer lui Zeno s înep btal: e moae vcmă nu de cae î depea aaamenu l ioofi faţă de li�e l a fomîn do elev pioreul Phloo re a da reJuli stutul de reaae eb lcăă din ume ame d fao lmiai de ita B 1) Lcip părnee atomiml maeu a uiemo

Atşt Democr a doa umăte eoli V îHr cepuecouu IV H iind puin mai âstă deâ Plaon) ese de ouăo e a n eea e prvee onolog câ i n eea e prvetegnoeooa (looia noae) Ca bun dcpol a ui Zenon egând ă p ee Fina d o Fnţă neamee mlpă dn momn ol se dde -o ninate d păi ot da i

că F a p n-un milr de enăţi eee nvzbile biec a f sepae n ee de o onfă ae ee oma id


25/224

GÂNIRA FONDTOAR REACĂ

emoct este s s enasă ou pinp at vd ceoresd Fini i Nfinţe (A LVII). Ca nul pmean atou o ste aerl, tât â se poe vob de mtere, d moment

ce concepu d matere n a f adopa decât m târz de căesotel S spunem ă o sunt ntăi dote cu aace obiectua .A spune ă eistea lor se nsoete de "esten ţ sa peze)Nefne evne a face din adc n-n ce ea, o reaitatenipală cu unc ie azs onolo c dcă este oa deso NeFn Vdu nu es uma spaţul cae zoez toi da caucenă (mote) re î sepră, mprmândue traecori necese

ebue atun să orb de âmae Este ocm eea e credesoe e de să dă în oe uală expres ne inliămt nsă t nă c uu pneen neese văzând în e uzte că sucentăn epla ucerea mclo cre du nare dsprs,d i păii omlo uă ucr esă U evăt i dualtf spus ceea ce ese ) natu ) (B CV)

Fţ eJeaă să nu se opee i Aaea eiăi aomo dui demosteă o îdăeală nemauziă a gând c amăă Nefi este real î aceeai msur a Fn ţ a um se fe că sepoae vob de ltae uor e pnip Răspunsul n otu eleat,ons n aceea c nu nem puea ndo de realtea a ce coneput nnee Es mtvul p c nnea l Plon moc

oose emenl de d" penu desemna reatţle nteigibile caeu omi acă m ămâne fd eioloi sc l emoi, ebu să caom pe cesa prne dealit

Teofs a ţees aes u A CXXV, captolul L) Pet eemo s m dais deâ Paon, c dac Pato onsiderăăl nelbie dept m eae det imiţe su oiile losensb ăo ontiuă s tb sn ă c daă supus

eei moc enă a le ord o eisteă efecă pnâdu-en egoi onvene e unde omula elebr oaea se pncoee, pn conenţie duel, oneni maru n reaitteu esă decâ to idul" (A I Aeast semă ă perspa pe care o aem asupra uuio sensble u perme dec pconene, dcă n riţe i obnn s pretdem a percepeele coro eerore Aesa ese i oeza eet ae reduce

sen sd de smp ere Ceea e ne nfueează smţurle,pându- s seszăm anumie căi nu sun corpue deente,


26/224

O

p ere e ese dle Ceea e podue opini n ese un betl opiie c Fina; sel, senzaţa ese rods de ee ce ese et c ompun agegul a nd ce sie nsre s oied e om, rm în omiu fntze d a agne i piei Noi suem ai ar, poind de fenl sesbe, neagnă nun eor esnţ coo dne. enecr aunc afmţ li Docr c iaa ste n et ş adeuace în fnl fânâi (B CXV ş CXVII sizâd sfe cesepslui dc ui eodoos din Chos B 1 i II) pen ce,d rice u s ce e se poa onepe despe el (o ate po

oze ese eleă, z d nimen d noi nu noaenm s neee p acs im sibl)

xg Anoas dn Cazmen oneoan l Zeno şi ecp ecse s zoe pe a ce bem ntnpior. i e ri n fe e materalism consderând anept, toe crue se mesee pân nie Ineeculi

sa Spulu ) e e dsociz se prno operesrmntoe B X) Pn a înele sesul aese dscmini ,cea e ese propu â nelcui n c ş e man ebe pecde l e uc care u fos mgmat n ee noase ş depd, c mera ie ese form dn ompuş cbonc alctuiţi nbon, ogen, hdogn ş codă o Pe a epica m ondn pa se trnsfo n gluoz ş um uo se onse n iaş ş epreu c mâ mocoul sub fo e glice,se sufen s om udmeel ei hmi glucider nernsuem acum no e a umnţi nd ace e u esum nes apu c uele seaz moou ş oml pneum eu dne l nsuş morco u nd mnspnsl es pl esta de sb apna oo a

d epee nnl ş s ca dn ocol zb dismulsb apena fno a d pr Acese eem asemno ol i iepee sun prticule nfini mc d dea determinte ora soe, comentndul pe Anaaoas le da numeled omeomer XLX).

La ncept, înae de piia fenomenlor oe homoeeom mpeună nmd nfuz. Srine unc neu cosmc

sepa ş dscnez ri apcii s de unoşte ş de agând, n reând orpu pr, i eţ ameseate ce a fo


27/224

ÂNEA FONDATOE EA 2

pent omeomeo pdomnante e ce ce itm a rndunou a cd, endne de ntelel uman pecepem şi ngemrue

Teoi Inelectu fc fma lu Anaoa uprui omanteec n de cre conemporan A I) Dar ce ea nuceui Inele Socae î reproşeaz c u f eplct nun(A XVI) Lebniz doreşe denfice pe noU\· cu n ineec dinomicien ş providenl a coenao cotempoan evdenaz ofol a l mpliu ce face din ntele un eemen mteraepor ce ndepleşte ceş ro vdu ndoor dn Abde şi

ee ontt dno matere aeec avnd pu d dephomoe ş de a le ede congoeae brca n-o v

poca 8oşo

Sca neg tertoiul Grece ete ru n epoca luSoate (a dou me a ecolulu V Hr) d c conerna coa l e opun om ele li ocae ca de eemplu Xenofon şPlton, şi ce profeeaz reoca deopor prccndo ei înş şnndu pe uc candao ei preind bni p le lorşi unt deuţaţi de Xenofon în nlu atauli u De vnar,dep nor de apete cae a pe dn liile bogate

uel lor coincide u dezvolta democraei: ntaure remloreeae p adun publ şi a inituilo dcie conib a aface din etoc o arm ci hzţe nu poae negi de un ndoi de a fce a Dar h da oc e m n de toaeo r eo e neţne trne leguri u oile fooce ce c coe o bo gie i o viet e el pin dieogio .

Poag e mi n r au mai tn dect Democ Nu ee. n oe caz el proine din Abdea a f n nci un e n atooodox ae Demo vede obig i epn eoileDeor B CLV). onidend principl dep nogob şirdnd aga ree puee enomene e rnfo u nump be p re ua noc obcol retoc

Proaoa n maeiai abolu (A ). D oace t dn obl enibi c ş dn ul nuş man dou


28/224

29 PSOTl

xr maeie cor întâlnie pode n rezduu nou numifeomen. Ase dn o iee Un lmnos ae nâlneşe uulolorn reeşt din obec , en a da natere fenomenlu ce n mod

er umple imuan ociul de vedere ş onfeă oectulu uloaena de eă nâlnie nu iă nic lbul obectui ni penuc seaţ de ab: enomn poocă senz de b n eşi m e rodu n ob caia b ac pune ci căo realae efcă se mtaz uul enomeneor uează di senzia ee nul od d cnoaşee i că orce enzae eă l c i obicu . Ore exă ee dec retă . N

esă absolut c u eatsmui i Poos.D ăm ou foml mul ee măa tuor lo e Om ee ăsr uuor c eo sunt ncâsn a clor e nu sun ntât u n (B 1)

Aemeni maotăi oşilor Potgoas e o vne gă supraanăţi Omu e ate go lp de păa împoa duşno a pdătorlor nauli Slaea s depde de rta poică thepolke Zeu drnd fera dn ferre aeată vrtue a conă la dreapa măuă lucor ş n ş ătui o zne ionaădpre ce ese bun i ul. Sofisl este nve s-r pute pune cumunea de a dria opou nd fecae etăean în pte ă emăsura ceor uile etăi fomâdu o iune ovenbă aupaluclo u ate uine prodcând eomene aure Cula padeape cae Prooras s mându o rda ee ompbilă c ultu Sopnd pla gădnal o ace să mă bneaere ăi şmd Adeândus popolPogoras onvinge ăi asme vizne a llor pablă ă ondu la dezi suae Poeia a p n pmul râd mna pure n reor n ae ădă oi n ez d ş ui e nă în spae ee ă oo me ă nomnlă ra eollo

cea după Sorat Paon ş Aso nu e vor nşa. Ga Din o soiş ă Goga dn ontinoi (în cla) o sguană e m mporan n uu lu sle eţ (09 n)e i- omn o buuânus d o ere ş de o gore meseosind sur of ăzândş idaă Oymia stu ur mv

e al u Empdoc ae eea dept venato etoci e au s epuzeze şi ă codice iă caceica eniu feele


29/224

A ODATOA A

onice, nnie rie şi ga eoreor D n pmu rndel şi ofe n od osof oele de exers n o perefr lme În o s opnă n poem sau r ese naur

ogias edaceaz n poz n Tt p n E at suces Fia n ese enu d i a d d ş n şi cşi anc n gn e nu fi xpb rn Acesip de demonsrae reoic, ce pune cnul pe nefn pn ceea cesa ovedt ifes o vonţ perssiv e rpe -un regisuument iniia ş ntreaz ueea ş ndiea nrn ertj cepregteşe aseen oga l oias aceea a u Ş ci da

aeaa o r ma ebu s eseşe n ale saedscu pldoai opse n oa ş deae ebl ene dnroa s devovţi erou Plamede e bnua de rde

Ce . u pţn snt soşi ce aersd recia aodec un lent ape prolemele oale şi pole Cuoaşem d a i Paon f oe u Kaicles a mz dpu el

m putec ş exm a la lee" un fl de on de pu. AsKalices ese o ficune atoc e nu esat ral În sibel ese nconjua d alţ c se poae d eal Thsymachos n esedelo m puţn ioent Hppias, cu o şţ o nne nvse eşşte î abile Cs uchu u Plon unu n c ecd ra de sşu scouu l - pge e pn ae dn mnez cue nu ao b aguaspc ei B ) lţ u nsa po popde o or cs Prodks pos l f ş luc ş fca dn nu Hekles ebema e ui (B I) .Aniphon din Rhamnut îtemei odia oi p onordB X Lu t bdn cpeoup o po foo u db

n zoio mzc ş zuu de cu Aen c şi lo d sii .

oncuz

Isoi e a ob dspe n co gc oap f au sa

rur ş n osof Dea un du co H)ngioe omeas u fo inrogţei roa A os ce


30/224

LAON

n aceas peoad n nm enl de losoe" desemând crenei cnoaşe raonle c şi pncipaee concete de cae filosofa sev s în calae de nstmene. Astfel sn noe de pncpelemen, az necesiae imp drepae adev dlecc) eorc()e mpoan aesei mote se deşe în opee l Plaon şi sotel.

lato 4287-3476)de ne Badt

Soate Pato

1 cae p mn "

Soce ş laon/ ca patclte fapt de i eeiieten statl cre, sb Pecle m 49 cnoscse poge devoti sae

n mo pardol, dea ln rzboaeo ş cielor re zgdieeae, fosof şi a Aenei cnos o în ertinoas, cae mrca pen otdana s ora manii laon e 0 de a tnccând l tâlneşt pe Socrae n 40 Rzbol Peloponei 404 Hr.) n s sâse c rei n m n 40 Aena ese nnsde Sp şi ss npincioas l ntocee oiaho lna penopt li Thermenes ca şi as hdes mâdoi de e Paon ş clali gerneaz to mane bia, violen ş aota În aceaşi an Socae rez s pticipe a aestrea ondin Saln n confomtae oin ems de e ezec În vasa paca c d alfe şi n cea pblc el n a fc ncodt veooncese n conr drepi (pg c 33)

Timp de op n, Pon v ntr i me a se

mânde de n fi t nicodat ren dscpol n snl în care nenea ese înel acs termn Întrade, Socre deca c edesea saci c şi boa şi fza s prmasc ren btde l doi s. El conse de nl sing n momen sorc neenmen pn ae no a sen mrcân atând espectvodiâd soa

Cne dec Socrae? nebae desina s mân deschis

îndrep cr Pon acel cae a a na dnre mre ele membemaice ae isoei idelor de cre oamen.


31/224

ÂNEA FONDAOA EAĂ

Născut n al plea a eei de a 77a Ompade (n 469 r) dinun tată scupor ş o mamă moaşă, Soce şi ndepleşte cu uncuraj ăuda de cibade n diou achetul 2 e221c) lu laton

dorile mae n pul ăzboiuui peloponeac l ndeplneşe desemenea nci police şi luptă u oă tă p prncpul eptă(enofo, eabl 1 8) Poet muzian, sup iprei divne,e de n flooie muz ma naltă Pha, 6 ) Moralsapoo l vior el e nceză atât n vaă câ n doctia (nfond ndsocabe A tră U eamnă oare pent el a floofa şi foof nu nseamnă năa e peăt ă mo hadn 67e)

Ace om pn nemedu nu u profe n Ao pneu ue d a fezză prele are nsoecenoon upde o Glauon fratee ui on Heogeneucd me Ap di irene Antstene ciul etc l nvăuefascneă un un sedue

Tunu ş ta

Mnon de pdă, măruseşte n făă uln u ocate sânjenel n fa neblor pe de me; văji e potă gl uneseduci ce i nepeeşte upl ş uetu lui conştient ă nu munoe eea e redea tăpâneşte pe depin ntua vrtui Menon ăeşe expena depoed e cetudile ae puerea n

dsu une cunoaşe pe ae o crede până un ceă ş că.n f măiri Sorate u e reumă la oul ă de gd, depoztarşnic a unui devăr pe care ar deine de unu singu Meortopi aces peşe me cae nadev ş pazeză vicma ,fo osă de dsc ipol pnt a rterz acnea Maerulu devnefoa u Sorate aă opla nşi ee ncremetă ş sfe fnd nmeneşe ş pe e, eunos emăn atel n devă,

eu u om ce and toae miloaele dipoze, pune pedicoral eu daă pun n nurără p ai pcina e ă un eu umn i eu mp e, 80c. Sorte mă ş doar ceea cenamnă ă n şi şi lptă con oe şine prezmae Demed p nu e potivet e do zeuu Phad 278d)? null a inteeează ee mna uleuui . Msiuna s păde e ontă n -i â pe aeieni (aseme unu ău) a n

demn căe deşepae oofcă ai obsed de dimne până seara"A 30e Meoda lui maieica u ra de moşi piel


32/224

3 N

e e ce s e e ces se dlcici pă fmul egi zză cmi săpoce iee d sec s d c sd e se p e reb pegătite meriei reece sale mic u se îă luuir iue piul f iter. Cee ce rvi spue că Sce ci u că ici d ee l cv. E ete pur smpl slt e căe zei să mosc" pe (To 10c).Mrie Pl Xef cc ces uc Scre te ăsi exrgi fisfi i pile e stfni" (Xefoncu 1 5 A fsf seam te cute p e sui ec

ung prtul dl a t al cut ae toce ce se ce ce seu căe et c spt mitce e mp c e.

3 Cunş- n u

tu c Sce mu soe c sţ s ce m

mxm scs e l Apl d e (zeu feţ e la ce mie mesee ted e femei Py)rebuie zu u simblism mex. ţeetul Scre ăstuitegritt mete de ltf e u ul mse s Ze udmnu i cor Asemei ru sci cu trtr cuitel cere pm edere e Pyie Se îst cuţelege gesti extice poftesei descfreză î vizu i gmce e seam i ecesit losofre Cute-e pe e suţi" seegăsee eseţ mesau pda cle e d O cDei cee ce !". Pir iid muu odţia sa frgil murtar Scte dmdu să se csi ii u cz u i etai ulu is d măsu ră ăoee me mee eă ţ fud mă

iu .Sr piă cep epi ireci mi pp osodar fdu răm rgi. bd al li Pla ă mrt eprat r ă pta lu tstă ui t raat p-s pu up ui Sor 399 lofim ără rev ă aua uu sbtiu al luăii idă suu ău. Sue su ua u i iaă g p

cre ivite e eă o Ş ptru g l dpli ădăire siu meere c s dedet cpit A e cat


33/224

ÂE FONOE E 34

p t nsţ snţ psupe cunoşe eseţe ceu n cee ogindet u eist unşe adea fă o pie exesaatenă a c aleiata n init s edm ma bun n e: sufet

icu î om l dinuui lcibia 3c)Socat ndmnă tână Acbde c mţş cepolitc căte ut epăi Adata înţlepcune ese depaencaa de gemânt omeno şi Ceă libia 13cdŞ nimni nu pate s se petind nţelep dc nu e n mod consanîn fpt ş gândui o noşi ce eea ese n ş os. AceCnoştee p tne sţ olul t de eant c om n ese

msr uto uu. s cn oi ui uite upasoc i aă u şi ng Cunoştee d sn n ip omai u ogouu Pai e)Pen Sorae u eisă execu ma diici şi să ce ma resceză ş umi decâ udiat. Nmc n exes se uă np ui poon aeu untt p ne nsu" Elogiu msuisăt i fonază prscpa p îndpa ct celi ş cre

sine ric at înpa a ii au sfeuui e cea uPilbs 8c Şi d i paţn numi nţeeptuu s c ş scuoscă ceea e peşt şi s se cunosc p sin mai )Socrte mă pemnen că fic e sine puinţ dc nu on de o fc Cunoaşe ţine e odne inroti gândtă nun modu psoogi su anopologi c în modul ontoogic şi metfzc

ş nu de ea

xeot c înstineaz pogs de s Meusoct pn ecln este pe cela de a ătat şi emnstat prnfeul său d a f a d i nţa pe lţi c şiin s pmuân prn sţ efecţie noer l ine ce uni eslu peentîn fiea Fisfa nu ne de un «saoir-far» pirc s enie edţi cumu d aczii extse i cania.

Educa cum o mneşt Paton ce V dn publia

u este e unii pnd c ea ese nre ei susn că pot aşaştna nun ue n care e n se a c şi ân da dee oroi . . .] s după cum ocu nu en ste să s înoc sp stăudnpe nunec ect at u înteg ou l stă capacitapreent n sueu fcăria ca şi rgnu pin r uoaştebue să se ăsuescă penă u nrg u inp âmudeei pân e aung s pi a ce e st şi a m u

srluire publa 18) Paon a ein a atu supnipul osiunii» sufetu n inim icu dms rx


34/224

35

a cti fiofi Moştito li Se şu să vQfiemoteniea tă aea pe e demri onnase ă ndoiaă a morte pentu ina e năni să ae ă cre poaăn sine gr mânuri a mn se.

4 Cuvâ1 nr

După c tim Soce nu lsa nc scs. Af c tou tr-oze otă el mniesă c muli a putenică eeă gătur u emnee stăin neene scui. l une în gdă îm

oiv rnsci n semnu ae feă uie cuvânu ndnndu- ideniă i steiă ree. itu ui Teuh, narat de Pao în pune n sen une povesee naşte edubieiivei Zel gen eth (su ot versune ereu gre_ oeă u mândi egptenlor isrumentu e e v m du en i e a consoia memoa. ege Tus păo d uvâta ui Sorte i age tenţi supa efelui î ond onr al in

veniei se "i srsul a due u sine uiae n sufee eo elvo nde enevide inera d ne; pnâdi ednţ în soameni şi vo amnti din aă cu ajuoru uno icone să ne şi nudnăntr rin n prope . ât despe neeune învăăc o ăitu nu le dai eât una pelnc şi iiecu pe e adevtă După cecu utol tu o f f o găaă de p i r fă s f pmadevrta nvătură ei o socoti ă sunt elepţi nevoie mare ân dat ce mai muţ n-au ici măc un gând cae ă ie al lo n mui că unt şi greu de port un e red neepi făr de t săfe hd 275a-b.

citura nu ă naştee eât i de tnţă, ir nu ştiinei ue.a re ignoran e nu e ş e sne dezvolă ren de şiiăeiueă eentua inomaa nu nsturea nu întăete mmoa

(mn ci submemo (h�'. Soce u se a inge dc dceaă sulacu (6) gâni cnr nvăorae luro n cae cde deamnă a acaş ucru c ccuvân să fe vu n cutarea esţuu a unvesul etu ngu lu ce coză cest e fă diaă sesu nametalş ncă acua a mesauu satc un sn uan de aen inânde din rn danul cre ată c iiză conuce aşi

aoi cheamă a in. u poţi dcât să f um nev, e oncoraa decreteo donce ş a evenimenor ce nee vţ


35/224

ÂND ONDO E 36

n n mo ui So O sne smbo se sbt în intor ce sufletuui lnite spituui xteio păsr mprejuăir unii sune detinu. Aon elă n ct no

ăţii i eiţi u imi e ore l c m umos fmă enţeeiune? Subeite sortc st l să n obitteeveneniă, polt supt făă sufei se ncin n f ce rebie să se ntâpe: mo nedret une ctime inocnPote c treb s se nâmle i cred c n lue cse fos măsur Aplg 39b Ac cuine e ui Scrte rede dPon ce onv fd n sse moe mesu r senn

te ceu ce n cdt nic un omen teniei evi pneve e pone l n moment (C 4b m nceste. tmele cuvne pge sun găite sumlinţei nepefăcute ui om re t că nu dine ei utuorsreo cu ese or s ne es u c să mo vi c să i.Ce dn no ăee spe luu m bun nmn n te f numi

Zeu pla ). sfâril veţ njos nu fce s ăles n peson, nicipersonul Sorte. Reuu veii se ese cle pe ce Zeu [iindiă Cn 5) n pem une seene re une r nbei te d ure pr dezorii s cir groet Guveăânu demorc rro u Soc couee inretului efu d n z ctăţii, fpul c ler subsu dvinţ no m

pesus nscre ccett ce de sub ân cee ce"d fi smb pn bre o uz ned ăcândo m det,de i nvţ l fe i p ţii plgi, 9b 3.

e rei mive e ondmnăii se însu n egistel morl, lgos i mefii Auu îne s mn rgur ngeilo să resbes evă n imbu ncuni l onur

fse se dovedete c ese m efcce. Auopr u Socr fos infien ondet ugtoe u popur l nmn moe

Fosoful onsr lml momn une sui esp nue sueulu n comn petenor si Pidn ton o estăBând cucu Scte înemn roţii curj niiţă ţi spân pe vo Phdn 17e) Cron îi murset n in

Etes A fos bun smă mi bun , dbt ce minep ce m dep ad 8.


36/224

3 PON

elegee eoofe a egiei ale ui Hegel . 161 ş um)apope moartea ui Socate e aceea a ui tos ndviduatăţi cdestne asemăoe mrii a advu socieata mpuu lo -a

execuat Bnenţees că analoga are e eea ce nu mpiedcă faplca acee mrţ eemplre să rmână cenrul n urul cărui otu sevâee . Semnificaţa or capă n mare pe sorei unice oficale.

II Paton Socrate

1 . Nelnşeacs ntu soru do ţ a voc uta sa cue

ec a ope laoncin de vegia e eoecanul cunoşte Idelor su c poicuu şi a cului e ândtoul năgosde mz su e cou ezamă ână în uncu abanonuuiaoap definiv ene poiice. Ce ce nu neamnă că n ev

ua omu şi fosofului Paon n râne ca asa obgaoru esonaitaea u Socte. Moatea gi şi neeapă acesua lobsedeză ână asoca atnan de 28 e an. vea să îneagăr nu o poe face ncă. Va înţge rept elborându-ş oea Ea vava c uncţe ducerea lună a esuu unu evenmen ce enumoen ae absud de nesim penr o gânde deaptă nabiă îndescfea ăo ntooeate ale cculu aenşăOei e onei

de uere zvrâte e m adeea no ntisoae meocae dnognoranţă ce nu se cunoaşe e ne

C ese ecaa as sand a acsi ce comse o Ceaeăria Paon aparţe înc prn naere şi educaie? Cum a putu Răulsă învig aâ e uor Bnle um a puu Mnciuna rdu la ăceeev um a putut Nedepaa ă me npedp asupa Drep

tţ? Până une poate mge inehiaea? ă nu este oare nic o limă răspâi propgăi ei? Tri să apţi ară să ct moean parea căilo aun cân nii umă aionaă nu ghdaaţne? Cu a uvne m ine ă ufer nedeptaea dcât ă ooţ? Aes eb se ams n minea u Pton E nu va neasă aue ăspunsur ă cfie iema să ncec a sca din ifeudo introgiei car totuaă ân nţlpt nu st o

n anumt pivn pt de apăr n fa uiuinii riicate a ange (a nţă a guvei foo oamenlo nadev sou


37/224

DA ONDAOAE EAĂ 3

asin dpă prsia lu Fnos Châe ânue agn şrţa tâni aeian.

C m oi Pato propne să conolde oera ocraă

prpagaă n pn diag să coniu avul întrpns de Maes ă pă a n con pene vlu Dpăţ, Foui ui soa n pnt e fiooe (Rpublca 48aDaă ătăi opni a pu mna uda nu noen ştinţaeui i Drtăii u ă paă ă dzvăl o ue neăoreş ă i epte un oror amăătoae Raia minaă e oedua ndugată şi nă, ue să găească n sine leacu ăări

su ş iLU s m p umu unlg ă mae sigue entu p omă i ă i nă Ata tvul lulaton oţ hoăra ui dapă dn rn prondei ezaăgir a Mău Scr V s n mt pvin ămuoae ataă. E singurl te u aon oeş pn El s ddcăla âra ni xmnuu re al vie al venmeneor

nta pi si r u mrt onanra u Socraopă mru entu a remmări. Ea a dtt pune l a reurie puic ale parie sal n ce dn umă am ne ă toaesaee su rău âmui gni lor ufă de un ău aproe denee acă n tcm după o rgăre fort gje împrnatăşi un an noo. Asfe ă o ea a ot lit ă la dăaa

filse ş ă recunosc ă numai ne dă ptinţa să vdm n ce cnsădrptata aâ n ia piă p etile ie pşi ă namu ones nu v t ă ă n ot eul e sufenepână ând sa agm ăţ ffi va ajung să dină puteapoiică a âmuior ir sa vo începe, â de dinănroe să dlete eărat iosi Scraea V26 .

ulca dezvoă ee nu guveământ î ce lii igi Cunsâd eea ce e Dep ooţi amonaă i sngu vo fiai n onscnă să nstaure Deptate adă oinea ună şmoaă n Ctat Şi euie să on ptil p a itOpea şi uitare esenţei tui dn uă (uba 47.

Plaon ca şi Soae aă fosoei o fn oiologică mântuiar) şi athră or a poae mânui p nv ca şi p

etăţean nuă pat păi de aa asna gir aorgani e o ă n md ms au tent D asmn pe


38/224

3 PO

că a se e e necue d advă (epublia 4) , sgrăoae Înuc, daă n cha sua nelne gândi cae re sădezvălue snsu acolo unde n s exhbă decâ conu său; ea oat e aseena, să vindece adia seeor uuea suu, senaafecto Ca u medc a cvliaei" , Paton rseaă marcheazăul drep de arcu n vedeea recăpătăi sănătăii păii ueului,n veerea puriică uabe p sară pblcă i privtă, moaă inteecuaă pocă. Dsciolul a nees i-a aproat mesju MaesuiSoca. E ină a păăsre umbrei la inarea n casa lun.

2. De a ub u: iacta

Săn de nea vd fnţa, cnoateea,


39/224

GÂA ONAOAE GEA 40

reveni că cae- (pulic V 2c s iţiz n fosofi Gimnaca şi muza s aic a cee ce e naşte şi moecuui ş nu sulu acuul tinţa numeeo cheam srt a

absracize chiar dac aspectu o u cle o a domensenibiuui nu snt neglibiJe Şinţa suprafeelor gometi, seaamănă u opeunie de b (26d şi aut a m bunaînţeege eate ştinţe (52c. Şiinţa c studiaz imensiuneadncmii steeometia ş cea cae udaz solidee n mcaesonomia at spitli să se dn e eemenu imdia vizbil.Ştna ane caut nmee n aordre ce ovesc azu ş, de

aeeea auă la esrineea m mdi suti,c dacă ea nu tn u num mnie de acelea cen sn ael, ş nci aiunea oună ae iferen (c). aaceste şiinţ e ce fi ma inat e umm te nu sun decldul dalec (publ,

Dici ă nă Diaica ste pen Po mtoă deaingee devli eăşura a unei ţin n ac pogend nontadicţi păşite pn dectar gaa a eoir a izilor alunaţlr inerene snsiuui a este de semnea ş mai ales,şinţ a Adevlu, a reptăţii a mslu mi bine-i in,dă a bsolu d a ce totl cede. Mijlc şi sco cnaşteiu dulu u au emonstv ş inuitiv ea vizeaz fiinţa în uba sa

xu, senă ş neigb. Ea nda n oa cte esenţ abăş pen, funament reaulu pp şi gnd (Repul 54a. Eal nalţă pe al ce o ată neap pvea, neamnă laac căe dnoo de la ou pepi or, la ineudina cunoaşei , că rdina imuabă ră ineqe D m itcă mrge p aceasă c că pnip ns upmnd poue

penu a asa s aă înă ap a poaă i rdi în lişeociu setesc cfuna nă tu n-un ml bab . etiase aşază dau nţuo ecum un apeş în m usfcan - uea aşeza asupa i ă năăuă aci e ă puncual al nvţătuo (pli 5d şi 5a Ea sigă pemi pivie ntcă asupa nei ş nşri (Ruli 57.

e a disa diaogn a ai a rin laă

nceînce locul discei tăcut a suetuu u nsu , aă duea ctulu gnii Nu defneş aton n mo nur g a


40/224

4 PAO

dscusu p ca sul ne sişi sa u uo pe ale cecetază (Tais, 189-a a se vde de semena Sful263e264 şi Pileb 38c?

Auonoma gândi dsemneză atunci una din inaliăe lme lealectc în ce două momene ae sae ascenen şi descenn"(Republica VI 5 1 1b Pairs 265d)

Pmu (ynagge consă în adunaea a ceea c ste disersa mege de a mutilu căr unu de a umbră lună de a apanţă senţă de a opni l şnă e a ealu sensibl a ce integibi caeese Ideea sa orma. E erme accesu gadua la nipi ceo

estene ao în mneă penă a prmu ncp npoetc ote onează ş ilunează ot Ce de al oa (iari) dezvolăprn exci ş desăuraa aun impca une iuni unaeş aseză n discursivte şi disincţie dieie gade i niveu cunoasere si xistenă

n Padr sun ene ambee modu a şi obivee lo Mnâi să cuinz dino ivie şi să auc la o nic mă detae

si pse o entu ca denind eca uniat n pt să oţi alimede cae anume ese aceea asa căeia iece dată ve săcăătm o nvăţră . . ] d-a doiea md] motrvă cons îna utea să divizezi în sii porv aiculaţiio naae ncrcând săn ângi aşa um ac treăoi ipsi de ndmnre euna dineăţ" (Pid , 265 d-) Paon se deaă în mod expcit îndăgoside ceă aă a dz ş rgui zvee cvânuui şi e gânii E vână ch aceia a apdin în as ns (266

simat unui u dalecticanu dezvău sena ieău ucu(Rpublica VI 534b) d şi rneşe În-o vire cea e n senbils văeşe n spia şi dzodina une uxapn ninomae d căeraţiune a nalii şi al nteei în senu mai pueni aestu uvânt nhis aunea de a n împreun e a ombna

de a aanja daeican se Oeaă mi nâi dea ng a cincani d xrcii paicate cu hicie asuă" nca apoi veme de1 ni n peştr sensbili pen a supota necăle dectcianulşi vtol guvea Kllipli (moasa ş bna ae va i duade peagogu a ue să se nţieze la rândui n aesă aă şşină cae lu o p epln. E ue e asmnea a năânu-şamu suetu căe însuş e c ă mnă tr ăzân Bne

nsuşi oosnue de e a de o ildă e un mo să ânuască întuuus â a â i pe cetăţen a vi - rămas


41/224

GNDE FNDOE EĂ

fieca ani câ îi seşte ândul (epbla VII 40). cste sia sa oaă auns a vâs 0 e an. osofa n Plato şi pen Sora îneamnă a euca pe ceia ce nu tiu e acei

cae n mai ştiu nt peceia eseniaului uiat r eztŞinţ p clenă mo ca mi alifată pentu conugâia daeta patoncană ti să i şi atfe decât eoeconua aată ş ia fo nvcă ce mi seuăoae acaa iu sau a alegoei .

• Algia peştr siblc lnie egia este sens itea

u p ta t o aunar (aora Pro s o e adesză unui nmă câ mai e e eni tinuara nvăţătui ae cneă soe dmensneexoeă. Mitul apăă asfe in carea VI-a a epblii vocaţian popeeui a nepciune atât su ă eoeică iina) câi paciă (moraa i oltia a u ncua ntu ărăirea umrepşti mo a acstei umi cr ne fe apiv ii ăi ( 1) şi

nt nţa gauală până la un pnpi lmii viziile mi aoiinvie ocuui copoa. Dno dată Paton reşe despre nanoas 14a. Prizonierii sut aemeni nouă 5a nlănţuiţ înopoiţ fiă înc din cpiăie cu patele nos către inea eşeri einu pt deât să osdere adevăate ş r umle şi xele e pei luinţe sutran rţi cre oci o sau xat toeauna

-i eira dintr-o daă făă ii tranţi n-ar a naştee ecât olt neuni sufenă xsi de lntă şi mutae te. Ceitalor a fi mai aâncă har dât nnt Patn siniază şec unieduaii inifnte a eoluie dlo preoupată să ofe tmpl şoale amăii procesulu anoe nesa unei shimăduaie u leri ura a aptui ă umra oictui p unpere nu este e o umră fae p przon să tecă de o

opaae otuă impil umi o prspun n pimu râonsmţmântu lor lie şi vounta n ţa utai u dueil iş pshe are proacă

i o fi ieraţi noapta pentu oi ă s işuias miuşo ontmpa aor şi a anu (5 ). Ei v dspi so ra piul a eea eeau pe ure pşei cauză imag inţi mai psu uză a ţei . Ma mt r

nţ ă sele t nsui n ppu rat şi snsii izo u oi tuului. magina puu inteiii l mati


42/224

43 AON

a Ide cee ma na n a ş dnae � ne -,e sauul de fu al nelu tatu pe cae dea abe nepuacă u mefi tea a VI Rp Saee [ee] asBielu drală p cre ee a zmisi aeănăae u e înuşc ea c Bele ee în lou integi , n a at u ieigenţa, c nigibilele acela lu este oaee fă e veee ş ele vizie Re I c) te VIa nne eăezvle ec în mju miului da ambele exe u dedaeîn ge te ee exper nee planene asupa fineşi cunaei u deee a grade, mmene şi eae a nu eză

ă c uz de cema mtemacă enbă - a pp - na ai cel a nelegeea dne saleÎ ucee maală a agra peşe ş rai e aeaă

dată mbiuu abtac al gemee - na (Rep VI0e e un epzenae rdevă ee pau nve a iieimain iece ae um nle (p ) magni iee eum neigibe (tp ) Aea le epnd een teen

a vle de cunaşere ona (dx) - u da fă a pezen cfuze ) şi a cedin () - uaşee ieectuă - dubla a omă pedeductvă au maemată şivă (d) care mg de a pncii au axme inemsae a mica lgice aea au lfa ae mege da ipeze a pncipu blu e a ndiţna a eea e cdneazăos) Gae ne e resnd, upă pţe maemacăîn ă gaee unşii O aceeaş ege acennaă le guveeazăOna e inferir n uă vaae şiiny după um imagnee inioă Ieii oaea atemacă ee inraă î natr şvalae cuaei fce î ubla sa expese demnsratvă ş tivă. ttu riică rag educă ) alose Rep II 36) Ştia ş a măui ) d

măsu eet e) c e apre d ea şi vizeazăO 284a) s c a o ea ce devi Om l8) şi nu cel e st E aată umu Ide ş es p exceeămeda fmatiă a rii Acesa ă mivul pent ce Pan ă e geze e t şc ae Aadea ă nu intemeni aii, a nu ete gmeu

Ştil atee c lctia nu n dc pelud ei ce

rebie nvăat R VII , d) Aceată ară e nueşteaetcă


43/224

GÂ OO GA

ele numului ae spe vume aseo nu unt deâee de pacr dr ee u ă pnă a dee e) sa a prinipiulxlicaiv i oato a c ce ete E ot nc u cz să n

ciasă dalec a ea ce meg de la geee la eseă he6d gee e )deea aie dubui regisu li a emons i a vea al

sursiviăii lgie şi a viziunii ieece cotempaia. relunoşer se eie pintro odaitte pivilegat a atul eriirn oci feui dă o espuer etocă e ce e omeisensbui sori utăii sau ignorăii tlgibl pea să fe ea

osacoes r rp t ptr pru

elbera din per escde o m vru tt e etertae a cceil se ă n fă c aine fi ett nota sa mnoa

itu eşe aeză dir moee ae procesi memo

ale ravalu anamnez n re se tnes , s egate orena devenirea aciunea ş onempia aton emosază i ică a nvăa nu ese atea det ai reani ajo d nenoua maeuui al educatouui cre conue sueu ăre sine aereade aaă epb ş eo e atuă deinirea eări şia ine cre u nt de emini ( 8 1 ) .

3

e ei e ee ţ Senibluş ge toaitat sens ineigi i voc ieiiilui eee a de a struta de a se elegei şi odonări ensillu.De su osu rene Plao exumeaă f. Di ameblml

senzaio el zve o anumită oa tate - gur nfmă acnot . ea te ae ceva la care rcă obu ensl ; eae e asemenea molul d inelgibitt rincp odor rl xite pr de cuaee e e lenă a eeae ese ea e o l nune ogă au gnoeologiăotoogică cosmoogă . ăă eea de orie u estă ordne n lumef ee fumus n tă km că emolg aă ă e

este ordia uos ă a vesi P de altă pe m i oareă xita ee u i m rdeor de fne cre o con f


44/224

4 O

tăle o maere ensle ă modăe muple ae apeacestora ce sn dele a e rm

n he se at ă enzaa n ete st ma s nreg nc devău nc pncpu unaer ă om conaruse u roago n ete ăsura uor ucr or" hes52) că sectvmu nu condue dect apor nu geneeă deâeegl gând le co e favozae e o ăa nevalcecă. l rofeaă evaea: [ ] tr să ncecăm să gm e naco t m eee Or ugă nemnă deven dpă năc m semănăto dvnă (hm e k dy) uă

c smăn san vn cu nepcne"he 7 6 meunea n ven nneă nea neetae voaă mna ce mprejme Ideea ndepreă ueuln ptra sa orgnară mea" fără oc sau mp mpropu numălme neglă

che ne ă mporana eenalaa cău dn urencpue ea d ac de o e 21212) nu cuvâtu

floofe face auze la aceasa Iurea dona euvă plenă aeuu a nelepcun anmă adare demeruu teeua(Re 75) ectu nu ese nega de to tuat n aceadaecă a pcp senulu a ntegl a nelguu lasen . Erotca dn ch nu se fă legtuă u daleca pesu dessă n h ag n e . aă dfeteepae ae ur mortna ne c 'pe acea a atngrmattă n dragoe. nadev cum să ue dee aă na un preaa unul ma mue copu nu su ma mlte suete? Cmsă ntt a Bne Frmo daă m nante n smt n propa ceăet ureaă eă n aea m a dorne acst n cest umos upet tve sens

ntell u psune onlea nees md a selu

ce om n conda navă căe este sf e anegDamon o E ee c omu n amestec t prvne ro (Belug) e ăca) eut al n cee e de smena loso e e âete ntre ce t ce c tu mc" ch 20. E ă a neme. Doţet pe aest mnt ese aag dorne de nemue aacum sen st - tgu dnte ao n

e nauă nre ee două sep radaă de negânt nt eouă lr ezente om Eos ese onsttv deteo rer e


45/224

NR AR RĂ 46

n puratatea vei muu (darae enc) Lit de dulvncei de e un frumu pee i ndetibie uei dnfă fă a unei ib fră aă a unu advă unu i pu un e e

pată a eu (Tnwios, 90a) u ppă i e - rie

ace -a vi a pămnteacă c iure c nncetaee e rămnăr coextă n caza finun ale e tăee z de zi agiulblei al nr

T a ce e na e p couri ne eint RepublicaII 546a) P aon tă aupra efecteor ci cuu temra aenatvelor cundtă eiă (I 54a ăa un

p ci e v e ă ă tul de k) ă a etă 3 de pulacă a ids de nde a enu odnea Cne uea atmte ă gaă dm p leaou uae? Sntgm eeiă Pan nu e ă de atel det eernă [ . ] ft e cad a i enunae despe dvene e e dfăoară n (Timos 3e38a).

Mdeluu aparn eena venică Timi 8) ei cic ob a deveni ntuu a notă (4b) ameeuceo ouă one dezordn unu mutpu fiină neină vaă mot n eee aamblu fmează n o mocu rpor e frumae e paiă a Me perfeuonma e rn nvelu Craia ii) demgcă cp

dvn i rd ă Lme ză ub ciun Povdeni0c) dtază xten ăi ne ce mo ninegibe i enie eăvă în t (30) oo cu ocomponente ae mtetc ordonae i van eahizte poată mpruui Prniu. Fom eriă race cra eni pinea Sl a n ocu ie [ . îăr din n n iver e rote n e ă erhe

inguat i nd prn ra a vie puerea de a coxta u nenea ne nci n t epin onn ior iîn [ ] u ace încp v a înct v o i ărăhnă penr ven w 436e).

n conclze me igin năctă dn ze erni 7)ae rep n orign ol ze inligi 9c i rene efev cea pecă ne a 29 nbl cr

ri mă c eu neig 2) e aă r naceea reăi u n c veee a o dă ome


46/224

4

n une epaă pe teet ş efata paă aede peceea ndisabiă a deniae ş aleriae dencul e pueşi e ădeşe n eăa ea se dă ede ş cnaşeii a exprese

a dinui a sca pii ş nteenei umane a e sce n mamateatc ş a eafzci i rene omuli ă e pee aua ei c exactă ş ădăare emeneuică a ost dăuit" penu aeaauetul acet enu dvn 90a) suet e paă e suşuma apaenenei niae a puritatea rignaă e suet n înalădeaupa ăntulu în vutea afnăi sale cu eu (90a) Paondeamă a a deven den de aceaă enre n n a auni dine

). s pa dn n vn tt natr erin aăr c c te obiecu ei de contepaend ac i uea dvăa va ce nea o duă de ze 90d)

O â ş Id Tdauna m ee

ce c cp inconoabiă pze mednă aă dra mndi aa n apenena a a vi e se nae oe enae ş dnnou E pcipă a dn pn aripe uetl să ş nu poae elae năn sau să se cfnde pe denreu în maiaaea ndăTotu e site şi rutaea ş anue hd o reamntee mereîn lma sa speiică boaă n daie pu nuenată de smş de ptaores Tpu este n c c l anoră a os

zdunnă l îndepărează d inru c a ia pea ainufeina Precrieea une khs adică a une pi - atta căese oibă n această vaă a sueti de o aundă 64b67) d are înuva aspetul un atat ncanatoriu şic os ent să mnească pcoee i neoroce natu mnecu din o i spt aesec nemaiauzi e ăee şi lăbne

U pune n nă failitaea mui e de un trp omnşi coar a euui Jcu eanc n G sau dn Csîn ăură u / es ăă na caiv se7Q se naie cărua reunou n oc e npăiune ş rlC 400c Gs 93a şi hds Q upu (s) peacope şi nmomna au ulelui el pote de aseena ăi deapln exr Fă el n exită aine copi a ei de absl

fără fntdi! nic o apiae a ncendnă pn pit a neiae a lmti .


47/224

EA NDAE 4

Oul pae aee ăacă refzâd ptpai a sau auând npropia ce fe se edc be i ecv ub peu u s ese las înh de educ ut e ae phye ebic I

oferă o psholoe tpttă n re hys (na uau) pare uo a sut uă o ie teedră e s raune) neror ephyk (n enă nsnctu exa e hrăire itr. Aces in uă est crceza e iionaieş psa ă (hyb) (vzi ş Ts 9d 90 )

pvetete n u ateauu nap (2a ş u)căderea sufeui care şa erdut ai ş anteş că: Natua a

s a pre e a c c se c c u esc sş hd ). n ea el îcă naş ulu a ecu stda de a a250c cntepla Fuue ă ră au vă O înct ueuă a aete ător becvânte. Deiu ub au dne(do 25 255) o ntec nu od pet (2d) Eosdeteriă a repee pae dec ce altă experienă eantrea

(rnisca) E este apa ă dce au ă oe ă ueze au phy e u e nură xa ne sa a bua l este upă cu văzut n d nteed îne oaenişi i Ir e nu asez a dm de ae nu o dener păzto ( 20)?

Aroooia ră preznă at în hdo t ş în pbc

sa Tao ae ără îdoaă a aune de a eveaea oplextiftuu onec Murtor u na prin cp c ş pn ee doăoponee e ueui aee ect ndvu uan e ffost crea îno auiae ă E se şe pzoner a peşte şi şe - penru că a dcio şi expeenta - să pe reecaţe�onvetr eg) a uuu u a pn peten Ieil (Sju a) e n e pate sae ube ae paii

har acă una (teiu) e senicaia ă a celeae(esibiu) Răzvăt n devenire vzând ina el seă şi nvheaîre e duă est un eec înre aee expă pn tup pnset un i uip deooiv asu nepătrun l ne ce e o neesar pet iosofu auns a dpnă atite fificăa (eea ce ese aesec aaa)

Olse a De la potee foa n P pvioe eXsna sau nu a une Untăi reave uratăi de a a


48/224

4 PATN

iebos ş de he Tos Pa nu netează ă demneecă inţa senibă ş ntebă nu este snă de eţe Singur vâudei tegibie - ee umna ine ee ând ş ăzu duăshema ne unită nvzbe D pute el f făă lcrle asupac îş revă umn Nii un lmbj n nu te făă ndiaăait ă raducă l te ec prn chea adecată ş ndecaă aelaei Icondţonu cononează întegu fiţe Î nenţă,ni, absut ni nu ext în afa papţe agul hdone eamneşte Dacă în aă de Frumul în sne eă ş atceafm ngura auză pentu ae ael luru e fm e paiipaea

u în eş la e enr e" (i 101d)Eamenu nu a papaţe pând n mupe u uel sat (nă d la pm sc pne) ş dv eeaăa mpbă ce nge smge de npe Fnţanun mnoltm srăn de ae, de dferenţă ş a de anumdee, e un o de onfiă an şia fă tea depe hexS 5 omnd, u ăă sânjeneaă şi duere paicdu"

împrva u Pamend din pemu Depe Vm f săpunem a înee tza pinteu Pamende păând pe a naă şisă fcem vienă ucur pnnd că, înun fe se ceea e nu eteş a ându ău ceea e e n ete" (So 1d)

mua Suu dn Theie ete apdă, ş n ute pvneevuţină tât Fnţa ucu câ ş negu u amândăfue" (S 29d) ogu crieşe od o uio rspngere ât muu propovădu de Heract ct şi mobiisuu veşn încs upra lui înuşi a u Pende repngere azatăpe depăşira alectă uno nnomi apaente ş n ohii l Paton,prea r şi pea tncte entr a stsfac iri Ese dezegăaulogia neenă pincpiului enttăţi Ss 56 d) genuree îmbnă nre ee atâ nţa lrulo â ş altriae le ăba pe

oae şi îpăcae îne el feul împăăndu de l inţă, xsăpn es pcaţe nfin esgu geu d a s îăăşeş c răd difet a d iid de fna crl, nu s împăăşt de aette ueză să fie dfertă de eellt gn[ ] e ete nc fecae dintre ele nc tote a un o Ss259b). Aceasta ee srţune undametaă S. losoiacpăi reînnoadă bne şi ecniz ee e dcnele înce

radcae ne su ae decder radce a deveri opueeă şiuncaeră n apra zun


49/224

A FAA A 5

ofs de a ii ule ini: năi, e s oe şa sa epau 'aă a se eu ele se adagă deiuşi dier (f 254 . hbs pe de ată pae dnueşe pat

ilmatl () ma (pes aesel (o i cauaesecuu () (Phebs 23c27Ideea, a şi sensibi, ese u aesec să e ie, adcă

de itae ş de mpi citae Ie e o cophenne i o xsinesensbil e aoează a a iăăsă"


50/224

5 A

n eăl nd, să aue emed ncesae savă fe dua, a amen ae sae eea se ase un e e sn a d rupe, dsue deeneesenă epan se asendenă empatae peepă âdă ca id ă, n naă, paă n ea ndl ş leenee ppe eeneăhia dacă mu Paon, deamă de saa ezeată atenianuuSocae, abandnează peu ne ere pite efeciv sfu ,n vaa pea sa, nu va upe nând u neaia refecapoltă A rens e lăi ma m sa ai puin fete nracuza, n atate de cnse a anr Dns ns a ea

api a u Don asasn n ) ltima nâlne dne n ş Paona au c paes , n 0 (vez Scoara Vce eenmne s a se nu au na lanl l Pan

n esunea piă deabă ee au evat enta ăuea une Ceă depte, uee nu pn nsrânee pasiueană, i pn amona dea dn na maeaă ş fsă, lnu a ncea să onsiasă n mde de sceae, eneat de pace

ebu nu aceptă şi a espne auzaa de ups (Repul 99d, 9b) [ ] epta ă pina eăi ş a nstuee na stt d vise de Ceea ce ne ppus e anevoie, da cupună a i nu mne eâ sa zs: anue, aun când adeals , ajnând a puee n etă - a nm, oi nul s[ ] V, 40d) Kallipoli, cnstuă ele e clase e ceăenmsta sa n sau rei sf Rpua V 4 3de) adensau ăzboni erenai (Rpulca V 0e), meteuari nes , ese Cee dapă, fuasă bnă n ea se eăses eeei viui are uveeză ina uană (pulica V 428b, 32b) neepciunea (pia , jul (), tempen dei hyn acasa dn uă find ppe pmer două cateorii. Ee orespundl t al sftulu: ltk pk

Rulca , 3e 44a) . od pt aterizând odinea eadreaptă se resee Rulca a oa nieee nividui asă satu este rep n ca ă iea n e i orde ecompu i neplnete olu (IV, 1) Riuna est aptă să comaemâniei su urauu (pulica V 42a) după cu mânahmoi est aptă să oande dnei sau cnupiscene Raotude crepen alocă te ile setui e e st

svn elabora ş eat A t depa e la s fsica senăsă nstaez neptatea (ii., V 43d aecc asăi de


51/224

NE NDT 5

modeu odn ete ne umae ăae neaga gânde păa u Pan

cna dgutol Ceă ete ă faă ou n a ua va

gnoanţe potv c fae pn au a paun uteegsatou eue ă se sădască s nce ceăţo ată înţeepcun psă ă dezrăăneze cât m mu ps ntegenţe (glI e) ee eg m de către nţepţ ese dec captaăSnguă ea poe voen dădeea mavu ndue aexceelor de toate gene cae desazează sate pe etăen

Pan eceeă a po me de guveămân aă

um pnd e a mona gn sau r d cono n g r f n ma vem im au a noe) gra gvânt a lg nă stâde persoane atras e găţa pere de domnaţ f ţnute)democaa (gueământu unu do osten e neăţ fde neleăţ nentate une egatăţ unfomzante guveămân cazar

an) în fr ta (veân a un rran gveaorunc mpnând un exes de ervte făând mpo xcesul eate n guveămânu preceen Rpuca VII, 54a 564a)Tpoge dspvă normavă deptvă care e afă în uapune n vaoe a eguu potc a etăţ dea cactezaă decomunsu negral a gdeno de munatea feme a coporde un anme eugenm de egalaea pă a ăat a eme de

rglemenă evere ae căsătl ae pcreae (Rpulca Vnegra) Kalpli teue ă e ntă mennând n respetouu deemnt fecărua uma asfe a va putea du feeamemrr ă v ne a stană scure prp dezmem aualră e ma ae ău pe eae n ee e eea ce deznă(pula V 62)

Platon dpreţuete egomu ndvz îngumea nocvă anreseor excv pvate ndam a acedeea ăte saul deceăţen ma conen vzân înodeana nteesu p unaea er eă nsml Ore tate în e e m ml vorspune «a meu» «n m ţ e aca cr va f cl m neduraă Ruca 42c)

Lgl aandnează ocv cmnznt dn pulic rsta

înun en reptue fee pvae dr fă a ede n vedeecă rnea de a r es ă e înreg a ce prcpă Tu îns


52/224

eec c eş de e eş ărccă di de iveslă şi peneă legăă c e . . ice creă individlă se ce vedere îegi, . . c se fce pe e, îs eşi cret

p ivers Lele 903c becl di este, c e depips n eRulca şi Lele c di om polc ne de ae, u egsao.

oni eg este domi nOs dmnie cee ce est divn î mmul olt se screă î rl metafrei esăuu reg ceebie s teesă free clo şi le cnă dne gveşi guve Omu pol 308c31 1c Acestă uc ce ecesă

e ozte, aea z ş spee deze ec odihă i i ă i oă ae - ă uzacăşi ă ezeacă estul Pta ese îă, acea e la gde iă egală (speiară i simpl meşteşg sau the, fe eega) cae aşe Măsra (mo: Omul pol 284e) Cee ceemnă că şn ee spei eg. Spee a pmea capae

aeaă de a ega veste a iuaor ş a acr umaeş gie ceei dea dua (mul olt 29 şi 27) Pasreză ecestae ei egalăi , ch mpefece , ucdsucea egi vaid deptu absl ştţe (Omul pol00, 301e egle I 87c

Omul pol exne ca dvad plge a cs merece vicose întdeaa d prici ecformtă c ege i

ptzane dcă generate de tde sa fac decraa deregadeiere de a demcaa bne eglată ga, devere de a socraeana devere de a e mul p 300a 303d)

Î oze , del pc pe, pen ol Leglo meee doa de marie şi demcre sngur gar a bertăi şii ntr îneepce" Lgl I 693de Ncdaă reguleexcese r găsi elegee î cnştina ful măsri KaIes,ptr yuui, l vioeei pailr, a expie foreor tle,u cvige pe Scre Gogas 8 06c) Se degaă ndemn de fg c tată vtez (07d de nepeană, adcă de nenrc şfen to ce fae ml, n lae fr ie pator napce e da aisace - nemgn ău ! pentr nu tră vaa de thCă u pate f g nu ca ceta n ee su, ici zeior, de

ee e i în ae să răiască n be Şi cie u riee î bştecm pate să lege peen (Goas 07e08)


53/224

ÂN ONTO Ă

Konona asocir socit ouna rz ş oddvd Dc mada sti dt d dorganiz d nomipoas gs nc ndvidu cndit sa şi ai c sni

vor afcat d acaşi atoogi D aci strda acii uniKomo pt amoos şi drpt î ar o s s smt «acas» E as nga aciaşi cs a vnmntor ci înia c d una d pocp maor a i Pao Pt acastab s f adca ş vndc aât tat câ ş aca c ocompn. Poa paoncan î xprsia tor c şi îfundnt u aoic tbui us n t cu traScrsoaea VII 30d3d). Igin oi s a st atdvidua ct i coctv dnd îadv d o du car î o pocr ânt dind d cnoaşt

S f acas rn pu ar Pto oda î 387 î di ados ( ord d A o şco dsat s foz s dş s covrsc sut car u uitat n? Scina pidic î a

d dpr dpt c i otnt nt îndator rm îct (Legile V 765. Rsonsaba iosouu s p diangaat în pocs for sto Act d a dca ş d învţp i s o nan oic o dat c îdm onsttar amar drvi ga a conştiio şi condior c icsaa d gi un ac? Discpou u oc u şa oor oc mai i asu dvind, a du su astu Acad?

III Aortu ondator

Voa Pto îi ps şi a moar ctat doc sco c n dsr d mot oso a da

c nimi cactr gna a sajui s Tca impuu dimoiv p aaaDiscr isicato a adrsa oor d gvnmt

st pcpa a fapt c xi dca paricr(Rpua V 497502a) ci c st ga ntotdan d sac t s ocp ana gr Ata st pnrîn a gi o a paci sac a p

c do atr a mm (Sou 26c fcând dn potcnaţi disi d smp prcai dscuii î conaco


54/224

LAN

ee s i negus o oosore selu(S 3 1

lto oe cnsdeat et uu d fondato iiţe olcii

ten l vgle mpesmuu l excesee de uee de lbete deoe de găe sau e săe povocae e dcone e turhys sau e eg (omos N tebuie uiat că ntere s e oc în n Războulu eoponesc (431-04 î.H. oxtv nmomel în ce eikles mue de cumă (9 î) î m ce moeaosouli surne cu veo ece i nae de victor lu Fil lCeoee (338 î) e une eoe de tulu nsie

z esă'edc pesli evtor oe genete(sa eg Arsotel u v eu câ s se nspe o oerce dădse natee temelo coceptelor lego e orgie elo deorganz e ocul Fontor e emene în ulând teoe pce Plto esce ce une mec ueotolog ae relae cre alete dete sun două ssur

doă eliă pe cre noa s pa u le m guveeă Înregsl atropolgic ectl ntelectl st anlze efectee oresponsable dpă caz e ăăce s eata naigre (c meaoele lu o, ilot al selu sau losouu lot ue rţui n hiro 47c Scriora VII 5 Om ese mcrocosmos rci la koms general i n suet

o corda rosul î Bancheul a e c se e e

fondtol sihie c mil nognul i el l secţniiogre. Vez noiea e bisextate a Fie� Feu de eeun Tre eeri supr oriei ul Mapihologia i pelgriespre psihaal etc. Inteog asr iir lo să î ceceelosoc i stl să menteză eeci toncină d Bacheulsu haro pen a n n decât aceste c maoe Aceăteoge ese depre de ne stănă asăz

Chesiue imului (atu cile orige sale deitelese moăi su egis escde a ânu- c nelor lteoe. le odeă o oecre sră Jocurle eimologice Crylossu cicle adse itulor m be s ne ue nteu atulor în Repuica (I ată că actl îs al spue s alvorbri este iocet el oae coce s adevău Cre a Xa

a Repucii reabiteză pz i mtul sb eerv utliză or guoscoate i date e căre edcto laton n negă deoc io


55/224

NA ONAA AĂ

imagui cal ati tă aione. Fu ese e e es oeră e ă e vorb e ue comlogce mo Cr oOmul poc e V e tur e suletulu ros o

Gorgis epuc X a ch e e omlui Bcel) enua n tza ecât o clasce rpă ş schemtică Po se aă onatoşi p creea ne maiere e filoo ce incle oncetl şi meaora etnate îmbogăţii recroce şi nveie c o mse noă ăaspună ael i ia î cvt pă ouă moai le lmauu ie şi icecm incte Platon pfigează aici e Nietzschevez per cet n ă re osou nroucere terecsupr devrulu cu trmorl ş omo î egăă Zru ş pra peă e z ae) .

De importaă eoseă e evolţa i ată a lsicarea şilo cae coe î poteţaltate ceea ce avea ă eistţia meievă înte rvum amică reorcă etică şqurvum rtmecă, mză, geometre şi ronoe) sa te

lal ca prolem ii att inviă câ ş olevă Paoncoă fiosof vrtuie uni soeologiCăe iui, accente cteă aoiae e n monoem

ancrt toşi în regi e limbaj a polteimul n capă neo,e exme attă Oginalitaea li Plo cosă o ată în ls î comiatorica moioaă ce incue unul ş altl entcul ş fel, nguul şi ualul, atea negu imul şi coplex.

Ace ce veea î Me oignea losoe nu poate să n uscăstă c ş î vor. Inat ş nirator, el amieşte n meoaelocr e o gâe ancorată unamente eoorvă vehi şi i Ioveeşte îr-o maneră magisraă că ameni eoe î a pătrept momâ ă expesia ptrată a l Tie (oroulu plopoes 11 43 N nma ă Pato a t să aă să

orbeacă na şi eirea c aevrl ş eaeă lor r a sî gară o îmo peten zace ş ănătoa a se cemăra ttuor lcrlor tăpânl c t mai mlt !) a eăătoae a oţe e ee Pe sc el aează rm n mantăicae îş ateşte e şte ă este vnate ş car înaă, în cimlnţei ence lecţ meei ş a gloe

pa e măă (r) se ea c e ee

îmate e îţeeci şi ae aevli est a fag care roaepe eăt gilă coniăii mae


56/224

5

istotl 34 22de Ae Baudt

I Fosou dn Staa

ARO

Nteea lu Astotel n 384 Hr la Stagra o macedonende mă geac aeă dinr-o da fiosol dete de Aepământl natal i Socrate Platon F lui Nicomah mec a regelmyn I aă ui Fiip Mcedoniei în 367 Aitotel ve la Atena

de veme de 2 de ai va f disciou ui lo ând pe rând elînvaă redă î Acdee La moe Meu î 347 ttelăete Ae e ndetă e Ao unde ocete o eme tmpu rl Hea d aee o e sablee eo însi 33 rspde ivitţe l ii a Maedone de e ocpade educia uu u în vs de 3 a torl Aexand ce MaeEucto cet p la asase u Filip n 336 ce dce e

Alexandr a pere Aitel ee rtea Macedoe eve aAea de fondează 335 o clă: Lyceu sau Peato erpocircule / d-te no aergăr / imare / conere în ulplb Aroel se nsaeă enu a reda i a c lbdu-e dscpoli ă î Porc dedicat lui Apolo Lykeos decora dnordnul lui Perile a an duă oarea lu lto e ntea ocală coserabil dstctă de Academe ae ave ă coac denaorre ales î epoca eestcă d aea Artoe în 32

În prviţa reaţiilor dntre Atel aon cadrl Acadeieimărrle adă el a adesea mltdine donaă de srsei exte Să ot pr dol sgs edao ide a adea ea a meaf e de al dolea ntepretileoexst f doală elă în gade dete ma e aee ae

mpenei pfnde pe e Pato a lăato spra u stotel. Reaaelo do oae pe c de la ncep aorat no iediă bogaăabivaen

II Adeu oa retene

Când Aste e saă cecet aa ntrii eicii una multplă acea imp o asupra Bneui u în genal e e


57/224

Nm FONAOA GA 5

eşte îno eă imtomtc dcltăi îee 0aseene cercete va i îgreiă de l că cei cre sdcia eio ne nt pete edem însă că ese m e ş ci

ece să ren l seimentele erole c tât m mlt dcă eşiloo Căc deşi le m e amâdoă ese peu i o dte scă uem adev m press de eee (Etica omahic 4 09a115 vez şi Eica Eumic 8 iteg Caegorii 2 24 23Mej B 3 999a 13 D 1 ieral Z 1028a 2 7 3 1 1Teeni st utec şi poae ăă det de el De ce? Ce eoşază Asttel eoei loiee Bie ş gee ceei deilor

De d e z e zei a ail?exul Etii omahc cia m us ete oce od de l

gmete şi mi izn oae să demosee ilite s de coiu e ncip aec atonci t i cacelă eoesa cât şi tatutul ă set ă e eităleexsee. Schema eaii este prezetă în tată aaiz stoelică

upr l Platn şi dee ae el eea e Mael Acdeemi u seamă î ui ae a ilosoie ae îcercase cu atâta gă săuească să reînnoade să combne tn măt egs ontoogcmeac ogic şi mezc

A ved ooa lto d nct de vedee toeic înăc sană ă dece t lato ă ceezi oecm î înegea şi câd Mael Academei i eara e iciii ca

câd deit lmea senilă de lme nteiilă c ş când exeiriat spaizat ioi extem Prncil i şisenele. e scrt ic ariotecă a teoe deilo - reeenâdvega deciiă egi gâdi a Sgiu - este m mlt consăe un mod de a cii Platon decât e oer îi acestia dn măDicip îşi ia evşa p u Mae de ce vea oce e

ă se eibeeze Dato emaci elev ş eteuli l Plaoo deitice ăă receden dealmui şi de emeea atereei ontolog ineaile de înteeiere e oi docte gouluia e no logc uei ii ndtte n înegime supra at şidoică e înăş ă exlce sciea ă roalzeze deeniea maidtoăm o comlogie ce reprezită denl imli geoec l Poeme o bioogie o oep oiă dere s ec

Astotel eată prvirile apra i ş cu este aspra indiilo a iglrtăilo ce o compun ac şi acum colo au


58/224

ROT

tev E scuteă medee ompee e iei î înăi t expea e e cuă s mescă în me ce m ă ea recisă a aitică i i dverictă cu ută

Heenet, îne de oce, udii de e e cuvnuină" e n poae dect ă reue - o ă ie de adigmspatoncian e ce întărete pe ube i dsuge ineA pc n îseă c, sce Astte ( A, 9 992530 i 99 a 2 2 u ctev rnd mi s nde snecă idee st rotore ceoa c ce ciă a ee îseăa voi î vnt su a fce o efă că" ( A 9 99120.

o aiă î mo ce ept asac deii tiie ( Z 13 M 410. denă versa piu i cuz ot cee e este a cm a fost ut csider de patnce". ndev e pese ună ca v eenunve oce e , să poă fi conside dep sbsnă M ntibsaa unu idivid e acee cre e pre ui i ce nu se gsete

î au , pe c uniea e cea ce este coun [

Cre este decoectu a căi ubstă te cost ace eeet mit iea? (J Z 3, 1038b Omu î sine a Anmu î sie uunt dect cegoi pie de sens de tere, de retate u exiăde ae oecteo enibie" ( Z 14, 039 su . Concigeneaă a ese, î ceastă vă n e pote mi căNu eie să adtem dee( N, 6 93)

evne ene ă rcgi cae ce cndce ctor căr A în cefou no, patoncei este fre rezenă cte căie M i îcre cize teeinică între Pato i ie e conumată. Cetveată rin repetrea nei rc ce denţă ardigmatsmu excesiu maematsm Paton ( M 2) d emee, ivietea ngor de atac, cr dcă tate ovn dino ă că asc tarea i afrea fiine - i conerg căre eaorarea eimetfizii cre î fi ii nei ca find ( 1 , 100320 i 2 00a) Reou major cut de Artote u aton U eteace de a fi căat nro aeră generaă, eemenee iner fă sădistigă îne difeitee accpi e Fiine" ( A 9 99b 0emers su metafzic tot cee ce decge dn e - ea ot neîmpinri eecu Pat a fost ac în mod deiber c a făc

abtace de fină a cu este, că dica a rangu de dee că consituio ca ge ver a nvoc trnscenent i nu maet


59/224

NA ONAOA AĂ 6

Pe cu e ete vinovt de u ţee că i odu bou eeuta

jacqueline russ - istoria filosofiei, vol. 1

Documents