jacqueline russ - metodele În filosofie

7/21/2019 Jacqueline Russ - Metodele În Filosofie

http://slidepdf.com/reader/full/jacqueline-russ-metodele-in-filosofie 1/82

Sketis Psychological Research Constantin Onofrasi

Metodele în filozofie

Jacqueline Russ

În toate exerciţiile considerate, nu este suficient să se procedee la o de!onstrare perspicace a dificultăţilor inerente su"iectului #i să reco!pună g$ndurile după ordinearaţiunilor% tre"uie #i să co!unici, să trans!iţi un &!esa'( care )l atinge pe cititor sauauditor, de o !anieră pertinentă #i adaptată pu"licului )nt$lnit preocupaţi să reol*ă!această pro"le!ă de &co!unicare(, a! )nt$riat )ndelung asupra raporturilor dintre retorică#i filoofie% este *or"a, )ntr+ade*ăr de a #ti să te expri!i la !o!entul potri*it, să scrii sausă *or"e#ti "ine, să poţi do!ina #i stăp$ni li!"a'ul )n !od raţional Sofi#tii in*ocau aici

noţiunea de kairos, care dese!neaă, la greci, !o!entul oportun, ocaia fa*ora"ilă Înretorica filosofică, faptul de a *or"i #i a te expri!a exact c$nd tre"uie, la !o!entul

potri*it, )n !od 'udicios, pare a fi )ntr+ade*ăr, real!ente capital

Teoria metodei

Ideea de metodă

-etoda filosofică .analiă, chestionare, pro"le!atică, reflecţie etc/ )ngăduie studentuluisă e*ite haardul unei cercetări e!pirice, să procedee printr+o a"ordare ordonată #i sigură

Pentru ca studenţii să nu ai"ă de suferit din pricina unei lacune )n pafoplia instru!entelorde lucru la dispoiţia lor, ne *o! consacra, )!preună cu ei, !etodei% căci ceea ce estenecesar pentru a reu#i nu constă at$t )n acu!ularea de cuno#tinţe #i fapte, c$t )n a #ti cu!să lucrei

Ce dese!neaă, exact o !etodă0 Înainte de toate, după cu! ne+o se!naleaă eti!ologia,o cale, un dru! .odos/ către .meta/% un ansa!"lu de de!ersuri reona"ile #i raţionale care

per!it atingerea unei ţinte -etoda se do*ede#te a fi un instru!ent decisi* nu doar )n sferafilosofică #i teoretică, ci )n toate co!porta!entele 1tunci c$nd o acti*itate u!ană nu sedesfă#oară după un plan deli"erat #i deter!inat dinainte .ceea ce ţine de esenţa !etodei/,ea este, )n !a'oritatea caurilor, sortită e#ecului 2eparte de a fi circu!scrisă )ntr+un c$!prestr$ns, !etoda dese!neaă un instru!ent uni*ersal cerut de exigenţele )nse#i ale *ieţii #iexistenţei 1stfel, pentru a duce la "un sf$r#it ni#te studii, tre"uie să fie explicitată ostrategie eficace Planul chi"uit, integrat printr+o *oinţă perse*erentă, duce atunci lasucces 1ceste te!e ale "unei direcţii #i ale strategiei 'uste apar funda!entale )n )ntreagaexistenţă o!enească, su"ordonată, dacă *rea să fie raţională #i eficace, ideii unui plandeli"erat care se supune unor etape 1cest lucru este ade*ărat pentru o carieră, o)ntreprindere econo!ică, realiarea unei cărţi etc 2eparte de a fi iolată )n sfera teoretică,noţiunea de !etodă se confundă, de fapt, cu )ntreaga organiare a existenţei, )n !ăsura )ncare ea este !odelată de lucrarea spiritului #i a inteligenţei 3u există *iaţă, practică, lucrucare să nu ceară #i să nu pretindă &un dru! către(, adică o !etodă 4ără )ndoială, pute! să

ocultă! acest aspect, să+l eludă!, să+l pune! )ntre parantee 2ar această repudiere sauaceastă uitare ne sortesc atunci neputinţei Cu! să de*ii !uician sau pictor fără să cuno#ti

55



-etodele )n filoofie Jacqueline Russ

regulile 'ocului0 Pentru a duce la "un sf$r#it un proiect, oricare ar fi el, tre"uie să te supuila un ansa!"lu de procedee #i reguli destinate să asigure stăp$nirea reultatului final

Raţiunile foarte generale care fac indispensa"ilă !etoda, )n fiecare )!pre'urare, se)nrădăcineaă, de fapt, )n )nsă#i condiţia o!ului, această fiinţă de !editaţie, care sedefine#te prin producerea unor inter!ediare, prin parcurgerea unor etape ce asigură o

legătură )ntre diferitele !o!ente ale discursului său ori a existenţei sale 6xperienţeine!i'locite, destul de rară, i se su"stitue, )n caul o!ului, fiinţă hărăită acţiunii #ifăptuirii, o experienţă #i o practică !ediate, care presupun *erigi, etape reglate #i itinerariila"orioase 1 trăi )nsea!nă a acţiona #i orice acţiune cere plan #i !i'lociri

-etoda este indispensa"ilă at$t din raţiuni generale #i uni*ersitare, c$t #i din raţiuni careţin de )nsă#i natura exerciţiului filosofic, care )l poate descu!păni pe student

Specificitatea acestui exerciţiu ţine de )nsă#i esenţa filosofiei, care nu constituie, propriu+is, un !od de cunoa#tere, ci o in*enţie de concepte% filosofia creeaă concepte a"stracte,le !$nuie#te, opereaă prin inter!ediul unor repreentări care nu sunt extrase direct dinrealul ca atare 4ilosofia constă )ntotdeauna )n a in*enta concepte7 ea are o funcţie care

ră!$ne perfect actuală, să creee concepte Conceptul este ceea ce )!piedică g$ndirea săfie o si!plă opinie, o părere, o discuţie, o flecăreală

2ar cu! să !$nui! #i să organiă! aceste concepte0 Pentru a face acest lucru, filosofiautilieaă un raţiona!ent riguros, )n care )nlănţuirea logică 'oacă un rol !a'or 6xerciţiulfilosofic se )nscrie )n această du"lă perspecti*ă% ca tra*aliu al conceptului care seefectueaă printr+o )nlănţuire riguroasă

-ulţi studenţi cred că reu#ita exerciţiului filosofic nu este dată tuturor% ducerea la "unsf$r#it ar constitui pri*ilegiul c$tor*a naturi &"ine dotate( 2ificil )n sine, tra*aliul filosoficnu ar fi accesi"il dec$t &elitei(, capa"ile să conceptualiee #i să conducă cu 'usteţe analiaa"stractă #i conceptuală

Contrar acestor *ederi pe c$t de răsp$ndite pe at$t nai*e, tra*aliul !etodic se "aeaă peun postulat opti!ist% a te spri'ini pe o !etodă )nsea!nă a postula, de fapt, că reu#ita este ochestiune de *oinţă #i !uncă 1 lucra cu !etodă )nsea!nă a presupune că fiecare poatedo!ina dificultăţile 6xistă *reun o! , oric$t de !ediocru l+a! considera, care să nu punăstăp$nire pe geo!etrie, dacă procedeaă după o anu!ită ordine #i nu descura'eaă0

-etoda filosofică se "aeaă deci pe un postulat &*oluntarist(% nu este *or"a de ai!pro*ia, de a pune )n 'oc aptitudini sau calităţi )nnăscute, ci de a stăp$ni una c$te unadificultăţile, proced$nd gradual #i a'utaţi de *oinţă 1plic$nd regulile, fiecare )#i poate ducede!ersul la "un sf$r#it Principiul !etodei afir!ă că orice indi*id )nestrat cu raţiune poatede*eni stăp$n pe exerciţiul filosofic, oricare i+ar fi ni*elul de a"stracţie

Esenţa metodei filosofice: a ne conduce bine raţiunea prinintermediul unor reguli

1 practica !etoda filosofică )nsea!nă, )n pri!ul r$nd, a ne conduce "ine raţiunea #ig$ndirea prin inter!ediul c$tor*a reguli funda!entale 1 ne conduce "ine raţiunea% sunte!aica )n !ieul !etodei carteiene 4aptul de a a*ea un spirit )nestrat nu poate fi niciodatăsuficient, )ntruc$t ceea ce conteaă este să+l conduce! cu! se cu*ine În Discurs despremetodă, raţiunea 8 aptitudinea de a distinge ade*ărul de fals 8 este )n !od firesc egaldistri"uită tuturor oa!enilor 2ar nu toţi se folosesc la fel de fericit de acest instru!ent9&Căci nu este suficient să ai spirit fin, i!portant este să+l utiliei "ine(

2ar cu! să ne conduce! "ine raţiunea #i g$ndirea0 1cest act nu se poate efectua )n chip!agic% el poate fi realiat, dar nu este u#or, nici dat actul se creeaă, se organieaă, se

::




efectueaă prin inter!ediul a ceea ce nu!i! reguli Ce este o regulă0 6a dese!neaă ofor!ulă prescripti*ă care indică dru!ul de ur!at pentru atingerea unui anu!it scop, onouă directi*ă care prescrie cu! să procedă! pentru a a'unge la un reultat Regulile sunto"ligatorii, dacă se ur!ăre#te un anu!it reultat, dacă ne supune! unui o"iecti*deter!inat )n funcţie de o ţintă definită Să dă! c$te*a exe!ple% tragedia clasică se supune

regulii celor trei unităţi7 disertaţia se supune unor reguli gra!aticale #i ortografice7 relaţiile)ntre oa!eni se supun regulilor de politeţe etc ;deea de a ne conduce raţiunea supun$ndu+ne unor reguli se )nscrie deci )ntr+un context foarte general <otul )n natură, at$t lu!ea fără*iaţă c$t #i )n cea *ie, se produce după reguli, chiar dacă noi nu le cunoa#te! )ntotdeauna1 constata a"senţa unor reguli )nsea!nă nu!ai a spune nu!ai că ele ne sunt necunoscute&Chiar #i exercitarea facultăţilor noastre se face după anu!ite reguli, pe care le ur!ă! la)nceput incon#tient ;ntelectul, ase!enea tuturor facultăţilor noastre )n ansa!"lu, depinde)n acţiunile sale de reguli, pe care le pute! cerceta( .=ant/

2ar ce dese!neaă, !ai precis, regula, for!ula descripti*ă0 Condiţia generală care per!ite unificarea unui conţinut În faţa unui dat, tre"uie găsită o condiţie de organiare posi"ilă, regula este, )n fond, o structură posi"ilă 1tunci c$nd ni se propune o te!ă

filosofică 8 fie că este *or"a de un co!entariu de text sau de un titlu de disertaţie 8 ni se preintă o anu!ită di*ersitate Regula filosofică repreintă condiţia care per!iteunificarea, punerea )n for!ă a acestui conţinut

Regulile generale şi fundamentale ale metodei

1. Delimitarea precisă a oricărui concept

Pri!a regulă, care pro*ine din operaţiile intelectului #i pe care o *ede! acţion$nd )n!ate!atici, litere, drept etc% tre"uie să procedă! la deter!inarea li!itelor oricărui o"iect

al g$ndirii #i oricărui concept esenţiale 1ceastă regulă a deli!itării #i definirii este rigurosi!perati*ă #i constituti*ă !etodei 2eter!inarea esenţei #i a co!prehensiunii ne per!itesă identifică! corect conceptele aflate )n 'oc, să produce! sensu.l/rile lor, ca să nu nerătăci! pe căi străine textului sau te!ei propuse

2. Demersul analitic

În faţa unui su"iect de disertaţie sau a unui co!entariu se i!pune o a"ordare analitică,instru!ent teoretic fecund aici, ca )n )ntreaga organiare a existenţei Ce să face! exact0Să procedă! !ai )nt$i la desco!punerea enunţului sau a frag!entului dintr+o anu!itălucrare )n ele!entele sale constituti*e 1 conduce un de!ers analitic )nsea!nă deci asepara părţile, a sesia de'a raporturile care le co!andă .ceea ce ne arată că sintea estede'a prescrisă )n analiă/ #i a pregăti !aterialele de "aă pentru stadiile ulterioare 1ceastădesco!punere )n ele!ente constituti*e repreintă ner*ul oricărei cercetări #i, )n particular,al tra*aliului #i exerciţiilor filosofice

3. Demersul sintetic

1nalia nu ar a*ea *aloare fără un de!ers sintetic, care ur!ăre#te să reconstituie un)ntreg plec$nd de la ele!entele sale si!ple >na din regulile !etodei constă, e*ident, )n a

proceda sintetic% sta"ilind punţi, !edieri )ntre di*ersele ele!ente analiate>n exe!plu si!plu ne poate a'uta să sesiă! esenţa acestei reguli a sinteei 4ie un

enunţ despre &ordine #i deordine( 2e!ersul analitic ad$nce#te fiecare noţiune luată

separat 2ar regula sinteei e cea care ne per!ite .pe parcursul pregătirii/ să g$ndi! )nunitatea #i corelaţiile lor cele două concepte 1cela#i lucru are loc #i pe durata unei

??




explicaţii de text 2acă treceţi prin sită conceptele #i ele!entele di*erse, n+aţi făcut dec$t o parte a tra*aliului Co!entariul ur!ăre#te să reconstituie dina!ic 'ocul #i strategia uneig$ndiri Prin aceasta, el recla!ă din plin aplicarea regulii de sinteă

2e fapt, de!ersul sintetic este !ereu acti* )n exerciţiul filosofic În orice acti*itate deelucidare conceptuală, ceea ce se cere este deter!inarea relaţiei unui concept cu un altul #i

cu celelalte @a fel, )ntr+o disertaţie, ceea ce intereseaă este legătura )ntre părţi, frae,capitole etc -odul de )naintare )n sinteă dă sens, su" un anu!it unghi, de!ersuluianalitic% regula sinteei o clarifică pe cea a analiei

4. Demersul ordonat

Regula sinteei este insepara"ilă de regula ordinii 1ceasta din ur!ă se define#te cadispunere #i aran'are confor!e cerinţelor raţiunii 1 realia un "un exerciţiu filosofic)nsea!nă a proceda )n !od ordonat, !erg$nd de la !ai si!plu la !ai co!plex Întreaga!etodă constă )n ordinea #i dispunerea conceptelor #i ele!entelor di*erse 1ceastă regulăcare se aplică )n !od constant, este cu deose"ire *ădită )n exerciţiul disertaţiei .dar #i )n celal co!entariului/, care presupune o legătură ordonată )ntre idei Calitatea oricărui exerciţiu

filosofic #i !ai cu sea!ă a disertaţiei depinde de ordinea sta"ilită )ntre idei #i de !odul deorganiare a acestora

5. Referirea la o idee directoare care aduce o unitate.

2ar de unde pro*in rigoarea #i lu!ina ordinii0 2in unitatea ideii care organieaă oricede*oltare #i orice exerciţiu filosofic Aă aflaţi aici )n faţa unei reguli de !etodă decisi*e% a

proceda !etodic )nsea!nă a te referi la o unitate esenţială, cea a unei idei care organieaă)ntreaga desfă#urare O disertaţie sau un co!entariu nu au *aloare dec$t dacă sunt unificatede această idee >na din regulile !etodei se poate deci enunţa astfel% pentru a duce la "unsf$r#it un exerciţiu filosofic tre"uie să fii atent la ideea organiatoare care per!ite)naintarea 'udicioasă #i raţională p$nă la concluie 1ceastă idee oferă, )ntr+un fel, #arpantafilosofică a ansa!"lului% ea unifică, totalieaă, sintetieaă Su" un anu!it unghi, ideea #i!etoda nu se disting

6. Organizarea unei dinamici interne

<er!enii filosofiei dese!neaă concepte #i tri!it la pro"le!e 1ceste cu*inte, polise!ice, !o"ile, rareori cer definiţii i!ua"ile #i a"solute C$t despre pro"le!e, ele nuse reol*ă niciodată co!plet, ci se transfor!ă #i se restructureaă 2ar ce )nsea!nă această!o"ilitate0 6a tre"uie să tri!ită )n profuni!e, la !o"ilitatea g$ndirii, la producerea deconcepte care se nasc )n !od natural unele din altele

2e*ăluirea acestei dina!ici constituie un act !etodologic decisi*, act creator de un

raţiona!ent care se supune unei de*oltări naturale #i atrage astfel după sine con*ingereacititorului% )nlănţuirea ideilor #i argu!entărilor *a apărea, )n consecinţă, riguros lipsită deorice caracter artificial sau ar"itrar

2ar toate aceste reguli de !etodă 8 deli!itare, analiă, sinteă, ordine, căutare a ideiidirectoare, organiare a unei dina!ici interne 8 constituie tot at$tea nor!e sau for!uledescripti*e *ala"ile )n nu!eroase exerciţii intelectuale 2acă *re! să a'unge! la unreultat poiti* )n litere, istorie, drept etc, aceste de!ersuri se do*edesc decisi*e

Nucleul specific filosofic metodei: problematică şi reflecţie

4unda!entul real!ente specific al !etodei exerciţiilor este constituit de regula sta"iliriiunei pro"le!atici 6ste *or"a de un de!ers #i de construcţie care *or per!ite o )naintare

BB




ordonată a g$ndirii )n direcţia unui o"iecti* de cercetare precis #i a unei structuri exactadaptate scopului #i deci perfect adec*ate

Întreaga pro"le!atică se "aeaă pe această idee esenţială Oricare ar fi tipul deexerciţiu, te!a propusă, fie că este *or"a de un su"iect de disertaţie sau de un textco!entat 8 conţine, su" aparenţa unei )ntre"ări sau a unui raţiona!ent riguros care

de!onstreaă o propoiţie, o ade*ărată pro"le!ă filosofică ce tre"uie descoperită O datăidentificată #i recunoscută, pro"le!a per!ite deter!inarea de!ersului g$ndirii #iorganiarea care *or susţine desfă#urarea te!ei, de la )nceput p$nă la expri!area uneisoluţii Pro"le!atica poate fi definită ca arta #i #tiinţa de a de*ălui pro"le!a filosofică,apoi de a )ncerca reol*area ei

Căutarea unei soluţii la pro"le!ă 8 soluţie care *a oferi ea )nsă#i ele!ente de răspuns la)ntre"are 8 *a constitui astfel structura exerciţiului propus studentului 1ceastă structură se*a traduce )ntr+un plan, care ne *a )ngădui să desfă#ură! cu rigoare raţiona!entul #iargu!entarea care duc la soluţie 2e acest ordin este funda!entul disertaţiei În caulco!entariului, tre"uie rele*ată pro"le!a su"iacentă textului #i care )nte!eiaădesfă#urarea sa i )n acest ca căutarea pro"le!ei *a structura exerciţiul

Să dă! un exe!plu Ao! trata !ai departe un su"iect de disertaţie intitulat% &Pot existaade*ăruri parţiale0( 1cest su"iect pune o )ntre"are aparent foarte precisă asupracunoa#terii de către noi a lu!ii 2ar cu! să răspunde! la o ase!enea )ntre"are dacăanu!ite interogaţii pri*ind natura )nsă#i sau posi"ilitatea ade*ărului .6ste el uni*ersal06ste unic0 1re el !ăcar realitate sau existenţă0 Pot exista lucruri care să fie )n acela#i ti!pade*ărate sau false0 etc/, care constituie tot at$tea pro"le!e filosofice, adică dificultăţifunda!entale inerente g$ndirii, se sustrag analiei care ne per!ite să răspunde! cu

preciie la )ntre"area pusă0 1stfel, reol*$nd sau deter!in$nd una din pro"le!ele citate!ai sus, *o! organia structura exerciţiului #i *o! fi )n !ăsură să dă! un răspuns la)ntre"are Pro"le!a e cea care dă sens )ntre"ării sau enunţului #i finalieaă )ntreagadiscuţie

Pentru a a'unge la pro"le!ă tre"uie folosită o !etodă care constă )n &chestionareachestiunii(, )n sta"ilirea unei &chestionări(, a unui 'oc de chestiuni organiate, al cărui

punct de plecare )l constituie analia su"iectuluiPe de altă parte, pro"le!a poate fi 'udecată )n funcţie de i!portanţa ei 8 pentru g$ndire,

reflecţie, practică etc 8 , de c$!pul său de "ătaie etc% aceasta constituie !ia exerciţiuluiPro"le!a, chestionarea, !ia, planul constituie cele patru ele!ente specifice interne

pro"le!aticii filosofice7 i!portanţa lor se do*ede#te a fi hotăr$toare pentru a duce la "unsf$r#it un exerciţiu filosofic

1 patra faă, sta"ilirea structurii exerciţiului filosofic .plan/, care reultă dintr+oreol*are prudentă a pro"le!ei )n caul disertaţiei, depinde foarte str$ns de for!a

exerciţiului2ar pro"le!atica 8 ase!enea, de altfel, )ntregii acti*ităţi a g$ndirii filosofice 8 se "aeaă pe un proces de reflecţie

A proceda prin reflecie

1nsa!"lul de!ersurilor precedente, fie ele generale .analiă, sinteă, ordine etc/ sau!ai specific filosofice .chestionare, pro"le!atiare/ nu do"$nde#te o ade*ăratăse!nificaţie dec$t prin actul reflecţiei filosofice În se!nificaţia sa filosofică, de!ersulreflexi* constă )n parcurgerea dru!ului de la o"iectele exterioare p$nă la su"iectulg$nditor, adică )n practicarea actului de )ntoarcere asupră+#i% su"iectul regăse#te, plec$nd

de la o acti*itate aparent o"iecti*ă, plec$nd de la *alori sau fapte care se preintă )n&exterioritatea( lor, su"iectul g$nditor, acel &6u g$ndesc(, principiul unificator al cogito+

DD




lui Prin această !i#care, cel ce se folose#te de !etoda reflexi*ă !erge din exterior )ninterior #i de la lu!e la eu+l g$nditor 2e fapt, )n orice exerciţiu filosofic "ine condus,această !etodă reflexi*ă apare )ntr+un fel sau altul &Reflecţia este acel act de )ntoarcere lasine prin care un su"iect regăse#te, )n claritatea intelectuală #i responsa"ilitatea !orală,

principiul unificator al operaţiilor )ntre care el se disperseaă #i uită de sine ca su"iect(

.Paul Ricoeur/ 3i se *a spune că acest de!ers nu este constituti* oricărei filosofii <otu#i !etodareflexi*ă, cu 2escartes #i =ant, a !arcat at$t de puternic un )ntreg curent de g$ndire )nc$teste greu să+l eludă! )n construcţia exerciţiilor noastre filosofice >n exe!plu% anali$ndrepreentările, =ant noteaă că &6u g$ndesc( tre"uie să le poată )nsoţi 2ar pute! analia#i #tiinţele ise poiti*e .fiică etc/, urc$nd p$nă la su"iectul u!an care le creeaă #i le)nte!eiaă 1stfel, o te!ă pri*ind acti*itatea #tiinţifică este )n !ăsură să pună )n 'ocde!ersul reflexi* În definiti*, !n analiza oricărui enun tre"uie să !ncercăm să urcăm

p#nă la principiul unificator al g#ndirii

Tablou recapitulativ al regulilor esenţiale ale metodei

E

De e$itat De respectat

1 proceda fără identificareaclară a ter!enilor pu#i )n 'oc

1 produce definiţii destinateidentificării conceptelor !a'ore

1 proceda fără să diferenţiei1 analia #i a desco!punefiecare enunţ identific$ndu+iele!entele

1 uita ideea unei legăturiconceptuale 1 sta"ili !edieri conceptuale #irelaţii

1+ţi dispersa g$ndirea1 'uxtapune paragrafele sau

părţile

1 opera, )n orice exerciţiufilosofic, cu o idee directoarecare aduce o unitatefunda!entală 1 pune )n acţiunedina!ica internă a conceptelor

1 specula #i lucra fărăorganiare, nici )nlănţuire, )ndeordine conceptuală

1 proceda după ordinearaţională

1 ră!$ne la o analiă

&descripti*ă(, &afir!ati*ă( sau&dog!atică(

1 te supune regulii

&chestionării(, a pune orice te!ăsu" for!ă de interogaţie

1 uita pro"le!a filosofică,distinctă de )ntre"are

1 pro"le!atia% urc$nd de la)ntre"ări p$nă la )ntre"areafunda!entală

1 ră!$ne &scufundat( )n o"iect,după o a"ordare &poiti*istă( sau&reistă(

1 pune )n 'oc o acti*itatereflexi*ă, !erg$nd de la o"iect lasu"iect

E




Regulile şi conceptele specifice metodei filosofice

În esenţă, conceptele #i ele!entele specifice ale !etodei filosofice sunt% chestionarea,

pro"le!a, !ia, planul conceput ca prelungire a acestor date 6le constituie co!ponentele pro"le!aticii pe care a! definit+o )n capitolul precedent ca arta #i #tiinţa de a de*ălui pro"le!a filosofică su"iacentă enunţării exerciţiului, apoi de a propune o soluţienedog!atică pro"le!ei astfel desprinse

Rapoarte asupra comentariului

&1 co!enta un text )nsea!nă a identifica perspecti*a textului, pro"le!atica sa(&3u!ero#i candidaţi ar a*ea interesul să+#i a!intească de faptul că o"iecti*ul principal alexplicaţiei constă )n a dega'a pro"le!a filosofică pusă sau ridicată de text i nu esteniciodată de prisos să se arate )n ce anu!e această pro"le!ă este o pro"le!ă pentru noi

<oc!ai deter!inarea pro"le!ei centrale tre"uie să ne a'ute la trasarea axei explicaţiei #i la!arcarea etapelor ei, ceea ce exclude un !ers pur liniar #i conda!nat să nu recunoascăideile dec$t după haardul lecturii(

ensul problematicii

%ro"lematică &i e'erciii filosofice

În caul disertaţiei, studentul tre"uie să identifice pro"le!a #i să se străduiască #i să oreol*e, fără a o face niciodată să dispară, printr+o argu!entare organiată În caul

co!entariului, se oferă cititorului !ai )nt$i o argu!entare% ea tre"uie de!ontată pentru ade*ălui pro"le!a su"iacentă textului 2isertaţia #i co!entariul de text nu do"$ndesc sensdec$t )n raport cu pro"le!a filosofică ce le susţine

;!portanţa pro"le!aticii 8 care tre"uie să ne a'ute la desprinderea pro"le!ei 8 decurgedin această relaţie de dependenţă #i din această legătură str$nsă% exerciţiul filosofic nu

poate niciodată &să uite( pro"le!a, )n lipsa căreia ar a'unge la o soluţie generală a"stractă

(e este pro"lematica)

Sta"ilirea unei pro"le!atici presupune un efort pregătitor de analiă a su"iectului sau a

textului, după acest efort, de*ine posi"ilă instalarea unei pro"le!aticiPri!ul ele!ent funda!ental este repreentat de o serie de )ntre"ări organiate sau de o&chestionare(7 )n legătură cu enunţul clar analiat #i )nţeles, studentul tre"uie să de*olte #isă organiee un 'oc de )ntre"ări ordonate, legate )ntre ele, care se )nlănţuie )n !od logic

plec$nd de la )ntre"area pusă 2eparte de a fi ar"itrar, acest 'oc de )ntre"ări pro*ine dinsu"iectul )nsu#i7 el *a fixa ulterior desfă#urarea disertaţiei .ar tre"ui, )ntr+ade*ăr ca )ntreagadiscuţie să răspundă acestui 'oc/ Fine)nţeles, nu este *or"a de a )ngră!ădi )ntre"ărileunele peste altele, de a le suscita la )nt$!plare de o !anieră pur cantitati*ă, ci de a pune )ne*idenţă un anu!it nu!ăr de )ntre"ări i!portante care *or duce ulterior la punerea

pro"le!ei .al doilea ele!ent funda!ental al pro"le!aticii/ Cu! să defini! pro"le!a #i ceanu!e o diferenţiaă )n raport cu )ntre"ările0 Pro"le!a dese!neaă &)ntre"area )ntre"ării(,

aporia funda!entală care răstoarnă toate e*idenţele, )ntre"area nu doar dificilă, ci aproapede neg$ndit #i care, fire#te, nu poate fi co!plet reol*ată% !isterul #i enig!a te!ei

GG




propuse Jocul unor )ntre"ări organiate de*ăluie astfel existenţa unor )ntre"ări careinterogheaă su"iectul )nsu#i #i )l pune )n cauă, )ntre"ări &st$n'enitoare( .o aporie)nsea!nă, )n greacă, o )ncurcătură sau o incertitudine, !ai cu sea!ă )n caul unei cercetărisau al unei dispute/ care se ridică )n faţa noastră #i pe care nu le pute! eluda Pro"le!adese!neaă )ntre"area pe care nu pute! nici s+o desco!pune! nici s+o pul*eriă! Pute!

asocia acestei pro"le!e o 'udecată de *aloare pri*ind i!portanţa ei, ponderea, interesuletc% această 'udecată de *aloare constituie !ia exerciţiului 6xplicitarea pro"le!elorfilosofice pe care le conţine i!plicit su"iectul dese!neaă o operaţie funda!entală%)ncerc$nd să reol*ă! una din pro"le!ele astfel ridicate *o! conferi exerciţiului filosofico structură eficace, care se expri!ă )ntr+un plan de discuţie, clar #i riguros

Planul este al patrulea ele!ent funda!ental al pro"le!aticii #i el dese!neaă odispunere, o organiare a părţilor% un cadru #i o #arpantă, un soi de cana*a Or, prea adesea,

planul este considerat dintr+un punct de *edere static #i inert 2i!potri*ă, tre"uie să *ede!)n el o structură dina!ică ce reflectă #i expri!ă chestionarea #i pro"le!a filosofică1de*ăratul plan contureaă o !i#care a g$ndirii #i nu se poate reduce la o osatură fără*iaţă

Regula c!estionării

Chestionarea dese!neaă o regulă capitală, care tre"uie să operee #i să organieeansa!"lul exerciţiilor filoofice 4ără ea, nici nu există exerciţiu filosofic propriu+is<re"uie de fiecare dată, )n cadrul enunţului considerat, chiar dacă for!a lui nu pare, la

pri!a *edere a se preta la a#a ce*a, să procedă! la &punerea )n interogaţie( a ceea ce se preintă ca analiă si!plu &descripti*ă( sau &afir!ati*ă(

<oate acestea se reu!ă )ntr+un cu*$nt Chestionarea 1 *edea )ntre"area )napoia

enunţului, interogaţia su" afir!aţie, dificultatea su" aparenta e*idenţă, )nsea!nă de'a afilosofa 2ar despre ce este *or"a0 2espre transfor!area datului sau a for!ulatului aparentafir!ati*e sau &dog!atice( )n interogaţie #i )n )ntre"are 6ste de #tiut că )n filoofie)ntre"area, )ntr+un fel, conteaă !ai !ult dec$t răspunsul Oricare ar fi genul filosofic

particular 8 disertaţie, co!entariu sau lecţie 8 , toc!ai chestionarea ne se!naleaă căde!ersul filosofic se efectueaă 1ceastă regulă se regăse#te #i )n caul disertaţiei sau aco!entariului de text 3u există disertaţie fără această punere )n interogaţie% fie că enunţulapare su" for!ă de )ntre"are .ex% &Ce este o idee0(/, su" for!ă de lecţie .ex% &1de*ărul)n #tiinţe(/ sau su" for!ă i!perati*ă .ex% &2efiniţi conceptul de haard(/7 )n toatecaurile, regula trans!utării enunţului la )ntre"are este riguros i!perati*ă 6ludarea ei neopre#te la stadiul &chestiunii de curs( sau al &tra*aliului 8 recitare( fără să a'unge! la

de!ersul filosofic specific, la &chestionarea( definită ca serie de )ntre"ări organiate1 face operă filosofică )nsea!nă !ai )nt$i a pune o serie de )ntre"ări ordonate, i!anentesu"iectului #i nerepetiti*e 1ceastă regulă se )nrădăcineaă )n chiar actul de na#tere alfilosofiei

Chestionarea este constituti*ă filosofiei )nse#i Care este finalitatea ei pe plan pedagogic0Chestion$nd, ur!ări!, )n realitate, două o"iecti*e% face! să apară pro"le!a, centrulexerciţiului filosofic, #i de*ălui!, organi$nd 'ocul )ntre"ărilor, seria argu!entelor saude!onstraţia ulterioară

HH




"roblema în e#erciţiile filosofice

Regula referitoare la pro"lemă

&În !od e*ident, !ulţi candidaţi Inu *ăd pro"le!a #i nu )nţeleg că interesul a ceea ce

au ei de spus depinde )n !are !ăsură de capacitatea lor de a discri!ina .a discri!ina idei,cauri, exe!ple, noţiuni argu!enteK/7 !ulţi se !ulţu!esc cu un ni*el de exigenţăintelectuală destul de sla" <re"uie să culti*ă! si!ţul pro"le!ei% a#a ce*a nu se in*enteaă)n iua de concurs7 de*oltarea acestui si!ţ tre"uie să constituie unul din o"iecti*elestudiilor superioare(

În ce constă această regulă #i acest o"iecti*0 Orice exerciţiu #i orice chestionarefilosofică tre"uie să a'ungă la o &)ntre"are a )ntre"ării(, a"solut esenţială &1 pro"le!atia()nsea!nă a urca de la un ansa!"lu de )ntre"ări ordonate p$nă la pro"le!a constituti*ă asu"iectului, )nsea!nă a lega chestionarea filosofică nu de o dificultate punctuală #i

pro*iorie, ci de o enig!ă funda!entală care elucideaă ansa!"lul conceptual considerat,)nsea!nă a dega'a )nsu#i centrul unei interogaţii #i al unei chestionări ordonate

1 pro"le!atia )nsea!nă a constitui un c$!p interogati* unificat de o pro"le!ă, adică oaporie a aporiilor, o dificultate constituti*ă, funda!entală, c*asi!etafiică, pe care nu o pute! contura 1 pro"le!atia )nsea!nă a con*erti dificultăţile .parţiale/ )ntr+o dificultateaproape de neclintit, care )n nici un ca nu tre"uie erodată, nici deagregată 1 nu *edea

pro"le!a )nsea!nă deci a ră!$ne fixat asupra unor )ntre"ări parţiale, fără a !erge laesenţial 1 uita )nsu#i centrul exigenţei filosofice

Definirea pro"lemei

Pro"le!a este nucleul dina!ic #i propriu filosofic al exerciţiului filosofic În !odnor!al, 'ocul )ntre"ărilor organiate tre"uie să a'ungă la una sau !ai !ulte pro"le!ecentrale, su"iacente organiării )nse#i a )ntre"ărilor 1nalia su"iectului #i chestionarea facastfel să apară c$te*a )ntre"ări funda!entale #i pare logic atunci Sfinţii Părinţi pri*ilegie!o aporie, un o"iect central pro"le!aticii, care se define#te, )n cele din ur!ă, )n funcţie deacea aporie, un o"iect central al pro"le!aticii, care se define#te, )n cele din ur!ă )n funcţiede acea aporie, de acea enig!ă care este pro"le!a, acea &)ntre"are a )ntre"ării( Pro"le!aeste cea care aduce de"aterii ade*ăratul ei funda!ent filosofic% acest nucleu ulti! al)nţelegerii constituie "aa solidă a exerciţiului, firul său conducător #i euristic Lraţie

pro"le!ei ansa!"lul este unificat de o idee totaliatoare, care )l gu*erneaă #i )l co!andă,de la introducere p$nă la concluie Reol*area prudentă, nedog!atică #i foarte echili"ratăa pro"le!ei constituie calea regală a reflecţiei filosofice care organieaă disertaţia #i tot

ea co!andă textul de co!entat, )n s$nul unei ade*ărate strategii

%ro"lema filosofică &i pro"lema &tiinifică

Ce este o pro"le!ă #tiinţifică0 6a dese!neaă o chestiune de reol*at, referindu+se fie laun reultat necunoscut care tre"uie găsit plec$nd de la anu!ite date, fie de la deter!inarea!etodei de ur!at pentru a o"ţine un reultat presupus cunoscut 2e acest fel sunt

pro"le!ele de geo!etrie #i alge"ră În #tiinţe este *or"a deci !ereu de reol*area unei pro"le!e În *ogica sa, =ant a dat o definiţie a pro"le!ei confor!ă acestei a"ordări #itri!iţ$nd la ideea de reol*are 6*ident, a*e! aici de+a face cu o for!ulare .pri*ind natura

pro"le!ei/ foarte )ndepărtată de orice &pro"le!ă+aporie( #i care poate clarifica pro"le!a

isă #tiinţifică &Pro"le!a co!portă% 5 chestiunea, care conţine ceea ce tre"uie realiat, :

MM




)n !od *ădit, reol*area, care conţine !odul )n care se poate a'unge la reultat7 ?de!onstraţia, faptul că, dacă *oi proceda a#a, *a reulta ceea ce se cere( .=ant, @ogica/

1parent , pro"le!a filosofică nu ţine cu ade*ărat de definiţia kantiană7 ea dese!neaă nuo chestiune care cere o reol*are, ci o aporie funda!entală suscepti"ilă de a conduce la ostrategie de cercetare #i nu la o &soluţie( )n sens propriu Într+ade*ăr, conceptul de

&soluţie( pare dificil de aplicat itinerariului filosofic #i de!ersului disertaţiei Orice pro"le!ă dese!neaă punerea unei serii de )ntre"ări ordonate a*$nd a conduce la odificultate funda!entală pe care o de*ăluie )ntre"ările 2ar reol*area pro"le!eifilosofice nu constă )n &a reol*a o dificultate(, a te de"arasa de o pro"le!ă În ti!p c!#tiinţa tinde să reol*e pro"le!a #i )n acest fel să o )nlăture, filosofia poate nu!ai sărisipească anu!ite o"scurităţi, să organiee o desfă#urare !ai clară dec$t este ordineao"i#nuită a )ntre"ărilor, să operee distanţarea de pre'udecăţi sau părtiniri, să su"stituie oraţionalitate conceptuală iluiei sensi"ile sau opiniei 2ar nici o pro"le!atică filosofică nu

poate delega co!plet una sau !ai !ulte pro"le!e Pro"le!a dese!neaă &)ntre"area)ntre"ării(, !isterul sau paradoxul )ntre"ării 6a nu ţine niciodată de o &reol*are( )n sens

propriu &2in ce )n ce !ai puţine pro"le!e, din ce )n ce !ai !ulte soluţii 8 acest destin

ni*elator nu aparţine filosofiei( .Nu"ert Lrenier, Cunoa#terea filosofică/În această perspecti*ă, )n cadrul unei concepţii !ai !ult pro"le!atice dec$t dog!atice,

al unei *iiuni deschise care respinge deagregarea pro"le!elor filosofice, ideea de soluţietre"uie să fie, dacă nu repudiată, cel puţin !$nuită cu cea !ai !are prudenţă 6ste *or"a,de+a lungul )ntregii desfă#urări, de a su"stitui o pluralitate analia"ilă unui ansa!"luco!plex #i )nc$lcit, iar nu de a pul*eria pro"le!a% acest de!ers ar fi antifilosofic&4ilosofia este o #tiinţă a pro"le!elor insolu"ile sau, cel puţin, a pro"le!elor nereol*ate(.Cl!ent Rosset/

În #tiinţe, pro"le!a poate să dispară )n soluţia ei În filoofie, ea persistă p$nă #i )n&soluţia( pe care o i!plică 2eparte de a dese!na un o"stacol de care te de"arasei,

pro"le!a repreintă o aporie care persistă )n ansa!"lul conceptual analiat #i clarificat1! definit pro"le!a filosofică drept )ntre"area )ntre"ării, aporia, enig!a esenţială care

organieaă strategia cercetării #i persistă )ncă )n soluţie sau )n pluralitatea analia"ilă

Aporia fundamentală +e'emple platoniciene,

6xistă )ntr+ade*ăr aporie )n s$nul pro"le!ei% la un anu!it !o!ent, )ntr+o !i#carefrec*entă )n dialogul platonician, falsele e*idenţe se deu!flă, ade*ărurile sau definiţiileiniţiale sunt puse )n chestiune, *echile certitudini sunt )nlăturate Socrate pune chestiunicare par u#or de reol*at, la care nu se reu#e#te a se răspunde .a#a se define#te, cu! se #tie,ironia socratică/ #i )#i aduce, )n cele din ur!ă, interlocutorii )ntr+o stare de aporie, care

dese!neaă )ncurcătura produsă de ironie 2escu!pănirea interlocutorului ne se!naleaăcă o pro"le!ă se dega'ă, că Socrate este acel dai!on care )i tul"ură din lini#tea lor peatenieni #i )i pune )n contradicţie cu ei )n#i#i

-ulte dialoguri platoniciene sunt !arcate de !o!ente )n care se expri!ă descu!pănireainterlocutorului, chiar #i a lui Socrate Ao! defini acest !o!ent )n care indi*idul esteconfruntat cu un o"stacol funda!ental drept !o!entul aporiei sau al pro"le!ei, acela )ncare g$ndirea se i"e#te de o dificultate insur!onta"ilă @a fel, exerciţiul filosofic autentictre"uie să pună )n e*idenţă acest nod inextrica"il al g$ndirii 2ar el tre"uie să !eargă !aideparte #i să a'ungă la ideea unei g$ndiri pro"le!atice

55




Regula mizei

Conceptul de !iă pro*ine din expresia &en 'eu( .)n 'oc/ 6l repreintă, la origine, "anii

care sunt pu#i )n 'oc la )nceputul partidei #i care tre"uie să re*ină c$#tigătorului #i, prinextindere, ceea ce se poate c$#tiga sau pierde )ntr+o co!petiţie, o )ntreprindere etc2acă proiectă! !ia )n c$!pul filosofiei, ce dese!neaă ea0 >nii *ăd aici pro"le!a

filosofică i!plicată )n su"iect #i o confundă cu ea 1ceastă confuie a !iei #i pro"le!ei nise pare inad!isi"ilă -ia nu repreintă nici )ntre"area, ci i!portanţa pro"le!ei ridicatesau )ntre"ării enunţate, ce anu!e conţin ele )n !od decisi* pe planul reflecţiei sau cel al

practicii, )nse!nătatea unei idei, caracteriată prin aptitudinea sa de a produce efecte% cea! c$#tiga sau pierde, )n ordinea reflecţiei, dacă răspunde! la cutare sau cutare )ntre"are,la cutare sau cutare pro"le!ă

Regula de sta"ilire a mizei

Regula care se referă la !iă constă deci )n a trata despre i!portanţa unui enunţ sau aunei pro"le!atici% ce anu!e ne fac ele să c$#tigă! .sau să pierde!/ Cu alte cu*inte,anu!ite enunţuri conţin te!e sau răspunsuri !ai !ult sau !ai puţin consistente, neanga'eaă )n )ntre"ări, direcţii #i axe de cercetare !ai !ult sau !ai puţin rodnice -iaunei )ntre"ări este decisi*ă atunci c$nd aceasta din ur!ă acoperă te!e de reflecţiei!portante >n enunţ pune )n 'oc, de fapt, concepţii teoretice, etice, politice 1cest &)n 'oc(.i!plicit/ tre"uie să fie deter!inant 6l nu este niciodată for!ulat )n !od explicit% tre"uiedeci să fie dega'at plec$nd de la o analiă !inuţioasă a datelor conţinute )n titlu

-ia dese!neaă, )ntr+un titlu sau text, i!portanţa fie a enunţului, fie a răspunsului caretre"uie dat la )ntre"are sau la pro"le!ă% ce anu!e conţin titlul sau textul decisi* pe planul

speculati* sau practic .)nţelepciune/, ce anu!e cutare g$nd pune )n 'oc, ne face să c$#tigă!)n c$!p reflexi* .teoretic/

"roblematica în disertaţie şi comentariu: tablou comparativ

2isertaţie Co!entariu de text

Chestionare .de creat/ Chestionare .a textului/

Pro"le!ă .de descoperit )nchestionare/

Pro"le!ă .de descoperit )n text prininter!ediul chestionării/

-iă

-iă% de#i face parte din pro"le!atică #ise ata#eaă la introducere, ea face loc uneiexplicitări )n interiorul "ilanţului critic.e*entual/ pri*ind )nse!nătatea textului

Plan .a*$nd o idee directoare/Plan dina!ic .)naintarea raţiona!entuluiautorului/;dee directoare .teă/

În reu!at, pro"le!atica disertaţiei tre"uie creată, )n co!entariu, ea tre"uie de*ăluită

5555




$undamentele filosofice ale metodei

Metodă şi ordine: moştenirea carteziană

Definiia carteziană a metodei

Evitarea hazardului 4ără !etodă, sunte! supu#i haardului7 de aceea ea se do*ede#te afi riguros indispensa"ilă 4ără )ndoială există #i posi"ilitatea descoperirii ade*ărului graţie)nt$!plării, dar cercetarea noastră depinde atunci de ele!ente independente de noi, pe carenu le pute! stăp$ni &Oa!enii de r$nd sunt do!inaţi de o at$t de oar"ă curioitate )nc$tadeseori ei )#i conduc !intea pe căi necunoscute, fără nici un !oti* de speranţă, ci nu!ai

pentru a *edea dacă ce caută ei nu ar exista, precu! cine*a care ar fi cuprins de o dorinţăat$t de ne"unească de a descoperi o co!oară, )nc$t ar stră"ate necontenit dru!urile, să*adă dacă, din )nt$!plare, nu *a găsi ce*a care fusese pierdut de un călător QK 3u neg,de "ună sea!ă, că uneori ei !erg astfel la ni!ereală cu suficient noroc ca să găsească*reun ade*ăr7 acesta nu este totu#i un !oti* ca să recunosc că ei sunt !ai iscusiţi7 ci doar

că sunt !ai noroco#i( .2escartes/Cercetarea raţională #i )naintarea !etodică spre ade*ăr ne *or face deci să e*ită!

*icisitudinile haardului #i să găsi! &co!ori(, nu datorită &norocului( sau &#ansei(, ci, )n!od sigur, graţie unei respectări scrupuloase a regulilor

„Reguli sigure şi uşoare” -etoda, necesară pentru a a'unge )n !od sigur la ade*ăr,dese!neaă o atitudine raţională, respectarea scrupuloasă a unor reguli sau principiiindic$nd calea de ur!at pentru a a'unge la un reultat poiti*% o derulare transparentă #ido!inată care ne per!ite să con'ură! iraţionalul sau necunoscutul unei experienţe sauunei cercetări -etoda nu este ni!ic altce*a dec$t tra*aliul spiritului care ne )ngăduie săecono!isi! energia o!enească #i să progresă! )n chip rodnic #i sigur Să nu )ncredinţă!

#ansei sau haardului conducerea )ntreprinderilor noastre Să ne )nestră!, di!potri*ă, cuunelte "une &Prin !etodă, )nţeleg reguli sigure #i u#oare, graţie cărora toţi cei care lerespectă cu exactitate nu *or presupune niciodată drept ade*ărat ceea ce este fals #i *ora'unge să se ostenească )n eforturi inutile, ci sporind treptat #tiinţa lor 8 la cunoa#tereaade*ărată a tot ce pot ei atinge( .2escartes/

Cele patru precepte ale Discursului despre metodă

Enunţarea celor patru reguli 1ceste &reguli sigure #i u#oare(, care corespund folosiriinor!ale a raţiunii #i despre care 2escartes ne *or"e#te )n Reguli pentru !ndrumarea

spiritului, sunt reduse, )n Discurs despre metodă, la patru precepte care fixeaă trăsăturiledistincti*e ale ade*ăratei !etode raţionale 6l de*ăluie )nsă#i funcţionarea !inţii, )nefortul ei !etodic, atunci c$nd g$ndirea, autono!ă #i acti*ă, se purifică de toate proasteleopinii anterioare, de tot ce fusese conceput fără ca ea să+l creee cu ade*ărat ;ată cele

patru precepte%5 să nu ad!ite! ni!ic care să nu fie e*ident7: să procedă! pe calea analiei7? să ne conduce! )n ordine g$ndurile !erg$nd de la !ai si!plu la !ai co!plex,B să face! o enu!erare co!pletă a datelor pro"le!ei studiate

Prima regulă priveşte evidenţa, intuiţie intelectuală a ideii clare #i distincte 1deiunea

spontană la conţinuturile repreentării este )ndepărtată% tre"uie să ne suspendă! 'udecata #i

5:5:




să nu pri!i! ca ade*ărat dec$t ceea ce este e*ident, cu alte cu*inte clar #i distinct 3utre"uie să confundă! e*idenţa raţională cu pseudotransparenţa e*idenţei e!pirice

O idee clară este aceea care e preentă #i e*identă pentru o !inte atentă, )n opoiţie cudo!eniul o"scurului O idee distinctă este aceea care e at$t de precisă #i diferită de toatecelelalte )nc$t nu cuprinde )n sine dec$t ceea ce pare e*ident celui care o consideră cu! se

cu*ine ;deea distinctă nu poate fi deci confundată cu nici o altă idee 6a se opune ideiiconfueRegula e*idenţei conţine două re!arci funda!entale pentru noi% tre"uie să e*ită! gra"a

8 nea'uns care constă )n a 'udeca )nainte de e*idenţa deplină, precu! #i pre'udecata 8 persistenţa unor 'udecăţi nereflectate care pro*in din copilăria noastră 1ceasta din ur!ărepreintă, de fapt, sursa a nu!eroase dificultăţi sau erori Pentru că a! fost copii )naintede a fi !aturi, a! acu!ulat pre'udecăţi care ne gu*erneaă )ncă, de unde această exigenţăfunda!entală% suspendarea 'udecăţii pentru a ne )ndepărta de ceea ce a fost considerat caade*ărat su" i!periul pre'udecăţii iniţiale, fără ca noi să+i fi! autorul li"er #i responsa"il,care )#i creeaă ade*ărurile )n lu!ina #i claritatea ideii

A doua regulă este cea a analizei % !intea noastră tre"uie să )!partă noţiunile co!plexe)n ele!ente si!ple #i )n chestiuni ele!entare #i să desco!pună astfel )ntregul, refractar lag$ndire, )n părţi constituti*e% !intea reduce astfel necunoscutul la pro"le!e parţiale, !ult!ai u#or de reol*at fiecare )n parte dec$t )n co!plexitatea lor iniţială

În faţa unui enunţ dificil #i co!plex, a unei )ntre"ări ce pare a!"iguă sau echi*ocă, să procedă! la )!părţirea dificultăţilor )n c$te părţi socoti! că este util #i să ne strădui! săreol*ă! fiecare pro"le!ă parţială care, astfel analiată, pare !ai puţin refractară spirituluinostru 1cţiunea de a desface #i de a transfor!a un )ntreg )n părţile sale se do*ede#te aici afi unul din procedeele cele !ai "une pentru studentul care caută o !etodă Regula analieichea!ă al patrulea precept .enu!erarea/ #i nu+#i do"$nde#te ade*ărata se!nificaţie dec$t

prin regula ordinii

Regula ordinii -etoda lui 2escartes repreintă, de fapt, o punere )n ordine Cu aceastăidee, atinge! un ele!ent decisi* pentru su"iectul nostru, căci nu există exerciţiu filosoficcoerent #i orientat care să nu presupună practicarea ordinii Să ne a!inti! că, su" raporteti!ologic, &ordine( *ine din latinescul ordo, #ir, dispunere regulată, succesiune Ordineadese!neaă astfel o succesiune de ter!eni satisfăcătoare pentru raţiune 2espre ce ordineeste *or"a )n Discurs0 <oc!ai despre organiare regulată a g$ndurilor, !erg$nd de la !aisi!plu la !ai co!pus -intea reconstituie deci co!plexul plec$nd de la ai si!plu #i

presupun$nd ordine unde ea nu există2upă cu! se *ede, ordinea este introdusă de g$ndire -ai !ult construită #i creată dec$t

constatată, ea expri!ă iniţiati*a ne#tir"ită a !inţii, for!a )nsă#i a raţiunii, puterea g$ndiriiautono!e )n căutarea ade*ărului Ordinea #i !etoda repreintă deci două noţiuniinsepara"ile #i se chea!ă una pe alta Practicarea ordinii constituie nucleul !etodei 6afor!eaă spiritul )n !od riguros #i sigur, pe calea sa raţională spre ade*ăr

În Reguli pentru !ndrumarea minii, 2escartes insistase de'a asupra acestei di!ensiunifor!atoare 3u toate spiritele sunt la fel de )nclinate &să descopere )n !od spontanlucrurile prin propriile lor forţe( >nele inteligenţe ră!$n pasi*e Pentru a le exersa #i

perfecţiona, tre"uie ca ele să fie !odelate de ordine Studiul siste!atic al dependenţelorseriale 8 fie #i foarte !odeste 8 constituie un sfat "un% )n exerciţiile filoofice, un ase!eneastudiu o"i#nuie#te spiritele să lucree după raţiune &Pentru ca spiritul să do"$ndească)nţelepciune, tre"uie să+l exersei )n cercetare a ceea ce a fost descoperit de'a de către alţii,

#i )n parcurgerea cu !etodă a tuturor !eseriilor oa!enilor, chiar #i a celor !ai puţini!portante, dar !ai ales a celor care explică odinea sau o presupun QK 3u tre"uie să te

5?5?




ocupi i!ediat de lucrurile !ai dificile #i arătoare, ci QK să aprofundei )n pri!ul r$ndartele cele !ai puţin i!portante #i cele !ai si!ple, !ai ales pe cele )n care ordineastăp$ne#te cu precădere(

Înaintarea )n ordine dese!neaă astfel o &deprindere intelectuală ce tre"uie do"$ndită(.Lilson/, prin diferite exerciţii si!ple În Reguli- 2escartes ne dă c$te*a exe!ple% a lua )n

considerare ordinea care stăp$ne#te )n arta !e#te#ugarilor care fac ţesături sau co*oare saucea care opereaă )n "roderiile fe!eilor @a fel, studentul )n filoofie *a lua )n considerarearta de a discerne trecerea progresi*ă de la si!plu la co!pus #i o *a considera a fi cu totulaltce*a dec$t o si!plă reţetă% ca for!ă intelectuală care tre"uie stăp$nită )n !od progresi*#i do"$ndită prin diferite exerciţii sau cauri si!ple 2e ce să nu te ata#ei de enunţurilesau textele filosofice cele !ai puţin co!plexe #i să te exersei astfel )n o"ser*area ordiniidin aceste cauri pe at$t de si!ple pe at$t de rodnice0 @a fel, exa!inarea seriilor!ate!atice nu ar fi inutilă pentru do"$ndirea unui !ecanis! intelectual riguros 1tuncic$nd ordinea se sustrage, c$nd se disi!uleaă *ederii, i!aginaţia este che!ată să in*enteesuccesiunea indispensa"ilă reol*ării pro"le!ei 2escartes su"liniaă, )n Reguli, aceastănecesitate a unei puneri )n ordine născută din i!aginaţie #i spirit7 a#a se )nt$!plă )n caul

descifrării unui scris .exe!plu de'a !ai co!plex dec$t cele date anterior/

Un exemplu% cogitoul- ca principiu al ordinii. <re"uie, spune 2escartes, să plecă!)ntotdeauna de la lucruri si!ple, pentru a ne ridica, progresi*, p$nă la noţiunile !aico!puse, a căror cunoa#tere depinde de cele precedente 1ici, cogitoul ne aduce oilustrate foarte clară a de!ersului carteian 6l dese!neaă un ele!ent .con#tiinţa !ereuidentică/ !ult !ai si!plu dec$t conţinuturile co!plexe #i di*erse 1cest principiurepreintă deci un punct de *edere solid, e*ident, clar #i solid 2e acest pri! principiu se*or ata#a, după ordine, toate celelalte ade*ăruri (ogitoul dese!neaă pri!ul ade*ăr carese preintă unui spirit ce g$nde#te )n !od ordonat 4aptul de a pleca de la acest pri!

principiu este a"solut confor! cu a treia regulă din 2iscurs 1cesta este )nceputul

itinerarului progresi* de la si!plu la co!plex% principiul si!plu, care tri!ite la ordineag$ndurilor, este cogitoul.

Ideea de sinteză 1l treilea precept expri!ă deci plenar necesitatea ordinii, a#a cu! ne+ose!naleaă exe!plul cogito+ului 2ar el expliciteaă deopotri*ă noţiunea de sinteă Înti!p ce a doua regulă este, )ntr+ade*ăr cea a analiei 8 )!părţirea pro"le!elor )n ele!entesepara"ile 8, a treia face apel la deducţie, adică la )nlănţuirea propoiţiilor, ca #i la sinteă,operaţie intelectuală care procedeaă plec$nd de la ele!ente si!ple la consecinţe,reunific$nd progresi* aceste idei si!ple

Reconstituirea co!plexului plec$nd de la si!plu, pe o cale sintetică, repreintă unde!ers central )n filosofie În filosofie , ca #i )n orice acti*itate riguroasă, #tiinţifică,artistică, sintea este )ndeo"#te practicată

>nii g$nditori, precu! @ei"nit, *or pri*ilegia, din c$nd )n c$nd, analia, *ă$nd )n eafirul conducător pentru a găsi dru!ul )n la"irintul cunoa#terii &1deseori se a'unge laade*ăruri i!portante prin sinteă, !erg$nd de la si!plu la co!pus, dar )n caul )n caretre"uie să găsi! toc!ai !i'locul de a face ceea ce ni se propune, de o"icei sintea nu estede a'uns QK 1#adar, analia tre"uie să ne ofere un fir conducător )n acest la"irint atuncic$nd lucrul este posi"il( .@ei"nit/

În pofida acestei restricţii, sintea, ca #i analia, dese!neaă un de!ers funda!ental alg$ndirii, care opereaă )n orice exerciţiu filosofic 1 doua desco!pune )ntregul )nele!entele sale #i pri!a reune#te ele!entele si!ple În a"senţa practicării acestor două

procese nu există organiare logică #i intelectuală

5B5B




Al patrulea precept % numărătoarea sau enumerarea 1ceastă a patra regulă din 2iscursconstă )n enu!erarea di*erselor părţi ale unui )ntreg, )n trecerea de la o 'udecată la alta

printr+o !i#care continuă a g$ndirii, astfel )nc$t să clarifice ansa!"lulÎnainte de Discurs- Regulile pentru !ndrumarea minii insistaseră asupra acestui tra*aliu

al g$ndirii continuu #i ne)ntrerupt, destinat să eli!ine orice inter*enţie a !e!oriei #i să

per!ită a concepe )n !od distinct !ai !ulte lucruri )n acela#i ti!p, str$ng$nd ansa!"lul)ntr+o intuiţie În regula ;, 2escartes dă exe!plul unei serii de rapoarte 4ie descoperireaunui raport existent )ntre o pri!ă #i o a doua !ări!e, )ntre a doua #i a treia etc Cu! sea'unge )n !od clar la raportul )ntre pri!a #i ulti!a0 3u!ărătoarea sau enu!erareagaranteaă ade*ărul ansa!"lului 6ste necesar să parcurg lungul lanţ deducti* &prininter!ediul g$ndirii, p$nă ce a! trecut de la pri!ul Qraport la ulti!ul destul de rapid ca să!i se pară că *ăd totul )n acela#i ti!p prin intuiţie, fără a lăsa !e!oriei nici un rol(.2escartes/

1ceastă regulă corespunde unei exigenţe de fecunditate% ea spore#te puterea #i a!ploareaspiritului pentru că ne )ngăduie să concepe! distinct !ai !ulte ele!ente )n acela#i ti!p #isesiă! astfel ade*ărul unor lungi )nlănţuiri deducti*e Prin enu!erare, studentul )n

filosofie *a conferi unui ansa!"lu deducti* #i refractar )nţelegerii #i raţiunii o claritate,transfor!$ndu+l )ntr+un o"iect al cunoa#terii care poate fi stăp$nit Parcurgerea, )ntr+o!i#care continuă a g$ndirii, a di*erselor articulaţii din /editaii sau din 0tica ne per!itesă str$nge! astfel )ntregul )ntr+o situaţie clară #i distinctă, lu!inată de e*idenţa spirituală

2ar regula enu!erării )ngăduie de ase!enea să conchide! că nu a! o!is ni!ic Într+ade*ăr, odată reol*ate nu!eroase chestiuni, cu! să garantă! că nu ne+a scăpat ni!ic0Prin enu!erare se efectueaă o cercetare siste!atică a totalităţii noţiunilor puse )n 'oc Înfaţa unei lungi )nlănţuiri, singură operaţia enu!erării ne poate asigura că nici un punct

parţial 8 dar funda!ental 8 nu a fost uitat În strategia disertaţiei !ai cu sea!ă, regulaenu!erării apare deci )nestrată cu o !are fecunditate #i cu o putere de *erificare a"solutre!arca"ilă

5D5D




%escartes: cele patru precepte ale Discursului despre metodă

„Prima era de a nu accepta niciodată un lucru ca adevărat dacă nu-miapărea astfel în mod evident; adică de a evita cu grijă precipitarea şi

prejudecata şi de a nu introduce nimic în judecăţile mele decât ceea ces-ar prezenta clar şi distinct spiritului meu, neputând nicicum să fie pusla îndoială.

doua, de a împărţi fiecare dificultate analizată în câte fragmente ar fiposi!il şi necesar pentru a fi mai !ine rezolvate.

treia, de a-mi conduce în ordine gândurile, începând cu o!iectelecele mai simple şi mai uşor de cunoscut, pentru a mă ridica puţin câtepuţin, ca pe nişte trepte, la cunoaşterea celor mai comple"e şipresupunând o ordine c#iar între cele care nu se succed în mod firesc.

$i ultima, de a face peste tot enumerări atât de complete şi revizuiriatât de generale, încât să fiu sigur că n-am omis nimic.% &'escartes (

'iscurs asupra metodei)

"rocedeele şi instrumentele carteziene

*ndoială metodică+ efuzul de a afirma sau de a nega în a!senţaoricărei evidenţe.videnţă+ eea ce se prezintă clar şi distinct.laritate+ unoştinţă prezentă şi vădită unei minţi atente.'istincţie+ unoştinţă diferită de toate celelalte./ntuiţie+ oncepţie a unui spirit pur şi atent.naliză+ 'escompunere a unei dificultăţi în elementele ei

constitutive.0inteză+ econstituire graduală plecând de la elemente.'educţie+ 1peraţie prin care din una sau mai multe premise

inferăm propoziţii necesare.1rdine+ „1rdinea constă numai în aceea că lucrurile propuse a fi

cele dintâi tre!uie să fie cunoscute fără ajutorulurmătoarelor, şi că următoarele tre!uie apoi să fieastfel dispuse încât să fie demonstrate numai prinlucrurile care le preced.%

ilan pri$ind metoda carteziană invitaţie la g!ndire proprie" Întreaga !etodă se confundă cu o punere )n ordine, cu

i!punerea personală a ordinii, născută din funcţionarea autono!ă #i riguroasă a !inţiiPentru a găsi ordinea sau, !ai degra"ă, pentru a in*enta #i i!agina, e ne*oie deantrena!ent )n recurgerea la noile tale forţe, la intelectul #i raţiunea ta 2eparte de a sereduce la un ansa!"lu de reţete, !etoda dese!neaă deci un proces de do"$ndire a ordiniilogice, un !od de )naintare de la si!plu la co!plex, !od infinit rodnic #i euristic pentrustudentul aflat )n căutarea unui instru!ent de for!are )n exerciţiul reflecţiei filosofice

-etoda carteiană, in*itaţie la g$ndire prin sine )nsu#i, la ela"orarea personală a unor 'udecăţi care se desfă#oară după ordinea raţiunilor, constituie una din "aele lucrărilor

filoofice

5E5E




#n centrul atenţiei intuiia &i deducia. Orice !etodă ne per!ite, prin destinaţie, săsusţine! 'udecăţi fer!e, să ne exercită! spiritul )n !od sigur 2e aceea ea ne tri!ite ladouă acte ale intelectului, prin care pute! cunoa#te fără nici o tea!ă de eroare% intuiţia #ideducţia Să defini! aceste două operaţii )n accepţia lor carteiană 1!"ele 'oacă un rolfunda!ental )n efortul #i exerciţiile filosofice ;ntuiţia dese!neaă un !od de cunoa#tere

i!ediat #i raţional, concepţia unui spirit pur #i atent, care se na#te doar din lu!ina raţiunii1ceastă i!ediateţe a cunoa#terii intuiti*e, departe de a fi dată, este cucerită printr+un)ndelungat tra*aliu al su"iectului .)ndoială !etodică #i atenţie/ C$t pri*e#te deducţia, earepreintă !i#carea spiritului, care )nainteaă de la o intuiţie la alta astfel ca ter!eniiextre!i ai seriei să se găsească uniţi printr+o legătură necesară 2educţia este caracteriatăde succesiune, )n ti!p ce intuiţia este dintr+o singură "ucată Regula enu!erării per!itereducerea propoiţiilor deduse la o ade*ărată intuiţie, la o sesiare ne!i'locită

Pun$nd accentul pe intuiţie #i deducţie, 2escartes se situeaă )n centrul !etodei, cu! "ine o se!nalieaă regula ;;;% &Cu pri*ire la o"iectele propuse studiului nostru tre"uie săcercetă! nu ceea ce au g$ndit alţii sau ceea ce presupune! noi )n#ine, ci lucrul a căruiintuiţie clară #i e*identă o pute! a*ea sau ceea ce pute! deduce cu certitudine, căci #tiinţa

nu se poate do"$ndi altfel(

%e la sinteza raţională la sinteza dialectică: dialectica şi metoda ei

recerea la dialectică necesitatea de a o studia

1'unge! astfel, acu!, la un nou funda!ent filosofic al !etodei% dialectica2e ce să acordă! interes acestui !od de g$ndire0 Pentru că el co!andă accesul la o

unificare reală, acord$nd )ntre ele ele!ente dispersate #i organi$ndu+le )ntr+o totalitatespirituală ;ar această cerinţă #i acest proiect sunt decisi*e pentru a duce la "un sf$r#it

exerciţii sau lucrări filosofice Într+ade*ăr, din punct de *edere filosofic interesul reidă)ntr+o de*oltare glo"ală #i )ntr+o sinteă reală% a g$ndi, nu )nsea!nă oare !ai )nt$i aunifica #i a reflecta )ntr+o totalitate ceea ce părea dis'unct #i separat0

deea egeliană de totalitate

L$ndirea dialectică se define#te )n pri!ul r$nd prin exigenţa totalităţii Ceea ce )nsea!năcă nici un ele!ent nu poate fi )nţeles )n !od iolat, că ansa!"lu dă sens #i figurăfrag!entelor, "ucăţilor sau părţilor 2acă distincţiile, diferenţierile #i deter!inările sesta"ilesc necontenit, ele se clarifică totu#i prin !i#carea )ntregului, adică a spiritului )n

for!are 1'ung$nd a#adar, la ansa!"lu, g$ndirea #i filosofia iau calea #tiinţei, a cunoa#teriiasigurate, glo"ale #i riguroase #i se sustrag su"iecti*ităţii .punctului de *edere al unuisingur su"iect/ ca #i cotingenţei .unor ele!ente nonnecesare, care pro*in din opinii

particulare sau parcelare/L$ndirea dialectică dese!neaă astfel 'usta sesiare organică a )ntregului, a ansa!"lului

spiritual glo"al, a !i#cării unitare a Spiritului sau a ;deii .)nţeleasă ca for!ă superioară aSpiritului/ &>n conţinut )#i găse#te 'ustificarea nu!ai ca !o!ent al )ntregului7 )n afaraacestuia )nsă, el este o si!plă presupoiţie lipsită de te!ei sau o certitudine su"iecti*ă,nu!ai scrieri filosofice se !ărginesc să expri!e )n felul acesta si!ple con*ingeri #i opiniisu"iecti*e( .Negel/

1ceste propoiţii sunt decisi*e Într+ade*ăr Pentru a nu se do*edi *an #i for!al,

exerciţiul filosofic tre"uie să se explicitee ca un proces de integrare a diferitelor !o!enteale reflecţiei, ca o totalitate )n care fiecare contradicţie este )nţeleasă #i depă#ită, )n cadrul

5G5G




unei for!e noi <ra*aliul filosofic rodnic se supune )n )ntregi!e exigenţei de unitatePute! lua astfel exe!plul disertaţiei% dacă fiecare parte sau frag!ent se )nchide )n sine fărălegătură organică cu desfă#urarea ansa!"lului, parie! că cititorul *a ră!$ne nesatisfăcut,căci, lipsită de orice !etodă riguroasă #i totaliantă, analia se frag!enteaă, părţilenesupun$ndu+se unei unităţi organice 2isertaţia reu#ită repreintă un exerciţiu de aplicare

a dialecticii hegeliene O parte criticată este oare cu ade*ărat respinsă0 2i!potri*ă, seintegreaă )n desfă#urarea ansa!"lului #i )n unitatea totală a g$ndiriiRegula totalităţii este a#adar decisi*ă, dar presupune, ea )nsă#i, negati*itatea

7/unca negati$ului8

Ce dese!neaă această expresie cele"ră0 -o!entul diferenţierii )n s$nul )ntregului procesglo"al% fiecare realitate neagă, de fapt, ansa!"lul )n care se integreaă

Raţiunea dialectică

Procedurile hegeliene

3egati*itate% Proces de diferenţiere prin care ceea ce a fost este negat #irenegat

2epă#ire dialectică 6a dese!neaă actul de depă#ire care conser*ă Aufe"en% asupri!a 8 a conser*a

Rit! ternar al depă#irii <eă% afir!aţie7 antiteă% negaţie7 sinteă% negare a negaţieidialectice%@egea totalităţii% 3i!ic nu este iolat #i separat &3u!i! dialectică !i#carea

raţională superioară prin care ter!eni )n aparenţă separaţitrec unii )n alţii spontan, )n *irtutea a ceea ce sunt ei, ipotea

separaţiei lor fiind astfel eli!inată(Suport #i !otor al dialecticii% Conceptul

5H5H




Retorică şi filozofie

Retorica acti*ă )n exerciţiile filosofice se define#te deci astfel% o artă de a g$ndi #i de a te

expri!a "ine, de a+ţi desfă#ura argu!entele )n "ună ordine, astfel )nc$t să o"ţii adeiuneaspiritelor ca #i a oricărui auditor Su" acest unghi, filosofia #i retorica sunt două surorige!ene, a doua pun$nd )n for!ă ideile clare ale celei dint$i pentru ca o desfă#urare

'udicioasă #i argu!entată să ser*ească ade*ărului În*ăţarea tehnicilor de expresie seade*ere#te, )n această perspecti*ă, o necesitate a"solută

&rgumentaţie şi demonstraţie

Două concepte distincte

• Demonstraia dese!neaă o operaţie !entală care sta"ile#te ade*ărul unei propoiţii )n !od deducti*7 )n alge"ră sau )n geo!etrie, "unăoară, derularea logicăse efectueaă )ntr+un !od pur de!onstrati*% este *or"a de a lega o propoiţie dealte propoiţii e*idente, organi$nd propoiţiile )ntr+un ansa!"lu, printr+o legăturănecesară Se *a de!onstra, de pildă, pe această cale de!onstrati*ă #i deducti*ă, căsu!a unghiurilor unui triunghi este egală cu două unghiuri drepte .cel puţin )n ce

pri*e#te geo!etria euclidiană/• Argumentaia se define#te, di!potri*ă, )n opoiţie cu de!onstraţia, ca un ansa!"lu

de procedee oratorice utiliate pentru a face ca o teă să fie acceptată 6a ur!ăre#teadeiunea spiritelor cărora se adreseaă În ti!p ce de!onstraţia conţine )n sinee*idenţă #i necesitate, argu!entaţia se referă la ce*a *erosi!il #i opereaă )n

direcţia unui auditorCalea filosofică nu este )nsă nu!ai de!onstrati*ă 6a ţine de exercitarea argu!entării #i

se adreseaă unui auditor particular

Argumentaie &i auditoriu filosofic

Scopul exerciţiilor filosofice este să construiască o argu!entaţie, să se adresee unuiauditoriu #i să operee )n funcţie de el, un auditoriu ce dese!neaă un ansa!"lu de

persoane care ascultă sau citesc, care tre"uie con*inse sau persuadate

A con$inge &i a persuada

1rgu!entarea *oastră filosofică se exercită deci )n direcţia unui auditoriu *irtual!enteuni*ersal, dar asta nu )nsea!nă deloc că aţi opera nu!ai #i co!plet )n afara e*idenţeiraţionale C$!pul )n care *ă exercitaţi poate să corespundă căilor de!onstrati*e #ideducti*e, dar #i sferei *erosi!ilului #i pro"a"ilului, sferei a ceea ce este )nte!eiat peraţiuni *ala"ile, lăs$nd totu#i să su"iste o anu!ită !ar'ă de eroare Pe scurt, argu!entaţiafilosofică nu repudiaă părerea ade*ărată sau !ăcar plaui"ilă #i de!nă de a fi ad!isă Ceeste părerea0 &Părerea este considerarea a ce*a ca ade*ărat, a*$nd con#tiinţa că aceastăconsiderare este insuficientă at$t su"iecti* c$t #i o"iecti*( .=ant/ 2acă deducţia for!eaă

unul din orionturile exerciţiului filosofic, credinţa #i părerea ade*ărată figureaă #i ele aicila loc de cinste #i tre"uie să fie structurate printr+o argu!entaţie "ine condusă

5M5M




1#adar, dacă studentul nu opereaă nu!ai )n !odalitatea deducti*ă, ci #i )n sfera*erosi!ilului #i a credinţei, ce reultă de aici0 6l este ne*oit să facă apel nu doar lag$ndirea o"iecti*ă, dar #i la arta persuasiunii În realitate, aceasta din ur!ă se deose"e#tede con*ingere #i arta de a persuada se deose"e#te de arta de a con*inge, cu! a arătat at$tde "ine Pascal )n De l9art de persuader % a con*inge )nsea!nă a o"ţine de la cine*a

recunoa#terea ade*ărului unei propoiţii cu a'utorul unor do*ei pur raţionale Or, )nfiloofie, *erosi!ilul constituie un c$!p de reflecţie pri*ilegiat Cine *a *or"i *reodatădespre 2u!neeu sau despre suflet )n ter!eni de pură raţionalitate0 2e aceea tre"uie săcon*inge!, dar #i să persuadă!, adică să ur!ări! adeiunea co!pletă 8 raţională #i dease!enea afecti*ă 8 a interlocutorului sau auditoriului Ca să con*inge!, ne adresă!spiritului #i intelectului, dar ca să persuadă!, a*e! )n *edere persoana )ntreagă7 oarePascal, cu arta dea persuada, nu pune accentul pe o cale esenţială a argu!entării filosofice01 con*inge )nsea!nă a influenţa intelectul #i inteligenţa 6xerciţiile filosofice *or a*ea cascop, "ineTnţeles con*ingerea cititorului #i auditoriului 2ar raţiona!entul, ca să fie

pro"ant, *a tre"ui să se adresee #i *oinţei, să interesee #i să placă Aă *eţi strădui astfelsă persuadaţi #i să !i#caţi cu fineţe sufletul celui ce *ă *a citi, neuit$nd niciodată persoana

)nsă#i a interlocutorului *ostru, acel profesor de filoofie care tinde către raţionalitateauni*ersală, dar nu se sustrage ordinii ini!ii .definită, )n sens pascalian, ca spontaneitatecunoscătoare/

1rgu!entarea filosofică se spri'ină deci pe sfera *erosi!ilului 8 aceea care corespundesensului #i *alorilor, care nu ţin de deducţie 8 #i depinde parţial, de o retorică a

persuasiunii

$iguri retorice

Definiia figurii4ără a se reduce la arta figurilor, retorica recurge la ea ca la un instru!ent de

persuasiune 2ar ce este figura0 4ontanier i+a dat o definiţie foarte reu#ită% &4igurilediscursului sunt aspectele, for!ele sau )ntorsăturile !ai !ult sau !ai puţin re!arca"ile #ide un efect !ai !ult sau !ai puţin i"utit, prin care discursul, )n expri!area ideilor,g$ndurilor sau senti!entelor se )ndepărteaă !ai !ult sau !ai puţin de cea ce ar fi fostexpri!area lor si!plă sau co!ună( Se disting )n !od curent figurile de cu*inte, figurilede sens sau &tropi(, figurile de construcţie #i, )n sf$r#it, figurile de g$ndire Printre acestediferite figuri le cită! pe cele care sunt utile sau chiar indispensa"ile studentului )nfiloofie

:igurile de cu$inte6le corespund unor procedee care utilieaă su"stanţa sonoră a li!"ii% "unăoară

aliteraia, repetare a consoanelor iniţiale )ntr+o succesiune de cu*inte apropiate, sauantanaclaza, &repetarea aceluia#i cu*$nt luat )n diferite sensuri, proprii sau considerate caatare( 6ste citată )n acest din ur!ă ca for!ula lui Pascal% &;ni!a are raţiunile ei, pe careraţiunea nu le cunoa#te( Juc$ndu+se cu &raţiune( #i &raţiuni(, Pascal face din antanaclaăun instru!ent al persuasiunii

::




:igurile de sens sau tropii

Ce este un trop0 O figură prin care un cu*$nt sau o expresie sunt a"ătute de la sensul lor propriu% ter!enul sau expresia *or fi atunci )ntre"uinţate cu o se!nificaţie pe care nu o au)n general

• /etonimia este o figură de retorică de constă )n dese!narea unui concept prininter!ediu unui ter!en expri!$nd un alt concept care se une#te cu pri!ul printr+o legăturănecesară 1tunci c$nd filosoful *or"e#te despre @iceu, Portic sau 1cade!ie, el se!nifică,uneori, doctrinele născute )n acele locuri @egătura o"i#nuită per!ite dese!narea unuio"iect .o filosofie/ prin nu!ele unui alt o"iect .un loc de exercitare/

• /etafora dese!neaă un trop prin ase!ănare 1ceastă figură a retoricii 8co!paraţie prescurtată, se spune )ndeo"#te 8 dese!neaă un o"iect cu care )ntreţine unraport de analogie 6a are o !are putere persuasi*ă, )ntruc$t sugereaă *erosi!ilul #i ne

poate astfel călăui )n analiele noastre În această pri*inţă, exe!plele filosofice sunt foartenu!eroase ;ată ce scrie, "unăoară, 2escartes )n 2iscursul despre !odă% &1se!enea unui

o! care !erge singur pe )ntuneric, !+a! hotăr$t să pă#esc at$t de )ncet #i să+!i iau at$tea precauţiuni )n toate pri*inţele, )nc$t, dacă nu )nainta! dec$t foarte puţin, !ă ferea! cel puţin să cad( Sunt apropiaţi aici filosoful )n căutarea ade*ărului #i hoinarul singuratic%sunte! la graniţa dintre co!paraţie #i !etaforă

Să+l cită! #i pe Pascal% % &O!ul nu este dec$t o trestie, cea !ai neputincioasă din natură,dar o trestie g$nditoare( În sf$r#it, Negel, de ase!enea, departe de a fi ră!as la puraa"stracţie filosofică, s+a folosit din plin de retorică #i de 'ocurile #i seducţiei !etaforei, pecare le găsi! pretutindeni pe traseele operei sale #i cu deose"ire )n Prefaţa la %rincipiile

filosofiei dreptului &1 recunoa#te raţiunea ca fiind trandafirul )n crucea suferinţei preenteQK Fufniţa nu+#i ia "orul dec$t )n a!urg(

Reflecţia filosofică nu se poate dispensa de !etaforă, care pare a a*ea o funcţie poetică,in*enti*ă #i creatoare Regăsi! astfel postulatul nostru de "aă% departe de a fi o disciplinăstearpă #i !oartă, retorica dese!neaă o !etodă a in*enţiei, pe care studentul tre"uie s+ocunoască #i s+o aprofundee

• *itota dese!neaă un fel de a expri!a !ai !ultă g$ndire )ntr+un *olu! foarte !ic, ofigură care altereaă expresia pentru a face să se )nţeleagă !ai !ult, spun$nd !ai puţin% )nopoiţie cu redundanţa, acest procedeu, &)n loc să afir!e )n !od poiti* un lucru, neagăa"solut lucrul contrar sau )l di!inueaă !ai !ult sau !ai puţin, anu!e pentru a da !ai!ultă energie #i greutate afir!aţiei poiti*e pe care o disi!uleaă( .4ontanier/

Or, litota are un pri*ilegiu atunci c$nd tre"uie să doei cu iscusinţă forţa argu!entelorfilosofice, de+a lungul seriei argu!entati*e 3u ar fi oare, foarte adesea, eficace să #tii să+ţi

!oderei g$ndirea pentru a persuada auditoriul0 @itota se integreaă astfel )n ceea ce pute! nu!i &tehnicile de atenuare(

Prin schi!"area sau deturnarea pe care o opereaă )n )ntre"uinţarea unui cu*$nt sau aunei locuţiuni, tropii pot de*eni astfel instru!entele expresiei sau creaţiei filosofice

3otă! că, datorită )ntre"uinţării frec*ente, ei )#i pierd adesea puterea #i de*in cli#ee, "analităţi, locuri co!une 1ici, forţa lor persuasi*ă se esto!peaă #i studentul )n filoofiele *a arăta o du"lă ne)ncredere% din punct de *edere retoric, "analitatea expresiei repreintăo ar!ă st$ngace7 din punct de *edere filosofic, )ntre"uinţarea stereotipului #i a părerii gatafăcute opereaă, e*ident, contrar strategiei ade*ărate a de"aterii <ropii sunt astfela!eninţaţi de pericolul eroiunii #i degradării Resuscitarea tropilor presa uuali ră!$netotu#i oric$nd posi"ilă, ca )n caul !etaforei, pe care =ant o de*oltă #i o readuce la *iaţă

printr+un procedeu a"il, )!"ogăţind+o progresi*% &6l .Nu!e/ nu a adus lu!ină )n acest felde cunoa#tere, dar a făcut totu#i să scapere o sc$nteie de la care s+ar fi putut aprinde o

:5:5




lu!ină, dacă s+ar fi găsit o !aterie a cărei p$lp$ire să fi fost )ntreţinută #i sporită cu gri'acu*enită( .=ant, %rol;gom<nes a toute m;tapisi=ue future/

::::




:igurile de construcie

1ceste for!e pri*esc sintaxa sau ordinea fraei% elipsa, "unăoară, opereaă prinsupri!area unor cu*inte, care &ar fi necesare integrităţii construcţiei( @i!it$ndu+se la un

!ini!u! de se!nificanţi, enunţul eliptic concentreaă esenţialul #i e*ită ele!entele lene#esau de prisos 6l deţine deci o funcţie retorică #i filosofică e*identă #i o forţă de persuasiune a"solut reală <otu#i, un anu!it stil eliptic #i excesi* telegrafic 8 procedeufrec*ent )n lucrările studenţilor 8 sf$r#e#te prin agasarea auditoriului datorită for!ei sale

prea supri!ate #i sacadate

• Antiteză retorică, diferită de antitea filosofică, preintă o idee in*ersă neg$nd+o, cuscopul de a pune )n relief ideea principală 4ontanier distinge două for!e%

antitea retorică ce opune )ntre ele două o"iecte7 cea care opune lui )nsu#i un o"iect, consider$ndu+l su" două raporturi

contrare1ntichitatea gusta din plin antitea% aceasta figureaă, alături de !etaforă, alegorie etc,

)n lista principalelor procedee retorice din dialogul >orgias7 ea dese!neaă aceaco!paraţie a persoanelor sau a lucrurilor care se opun -ai t$riu, *or fi recurs la eaSeneca #i Sf$ntul 1ugustin

• (iasmul , figură de construcţie scu!pă !ultor g$nditori sau filosofi, constă )n a)ncruci#a ter!eni, )n &a situa )n ordine in*ersă seg!entele unor grupuri de cu*inte sintacticidentice( Să+l cită! aici pe Pascal, care practică această figură retorică totodată sugesti*ă

pentru i!aginaţiune #i rodnică pentru g$ndire% &2acă el se laudă, )l sco"or7 dacă se

sco"oară, eu )l laud( .Penses et Opuscules/<oate aceste exe!ple arată că filosofia a făcut frec*ent din retorică un instru!ent puternic <eoria discursului persuasi* #i cunoa#terea figurilor par indispensa"ile )nela"orarea argu!entării filosofice #i )n )nţelegerea !arilor texte #i opere oferite reflecţieistudentului 2e+a lungul secolelor, retorica a pătruns profund g$ndirea 6ste necesar să+icunoa#te! figurile pentru a practica )n !od 'udicios her!eneutica textelor 2ar legăturafiloofie 8 retorică apare indisolu"ilă o dată cu figurile de g$ndire #i !ai ales cu alegoria

:igurile de g#ndire

În opoiţie cu figurile de cu*inte sau de construcţie, aceste figuri pri*esc )n !od esenţial

structuri de g$ndire Printre ele, alegoria Pentru a o defini !ai "ine, să distinge! fora,ansa!"lul concret #i expri!at )n i!agini, ceea ce este real!ente spus, #i tema, ceea cetre"uie descifrat, interpretat #i )nţeles )ntr+un fel, conţinutul expresi* 1legoria dese!neaăun #ir de ele!ente narati*e )n care fiecare ele!ent corespunde detaliilor te!ei, ideiiexpri!ate 1ici fora #i te!a nu tre"uie considerate glo"al, ca )n !etaforă, ci, di!potri*ă,ele!ent cu ele!ent Să luă! un exe!plu% )n &1legoria pe#terii(, fora dese!neaă for!aconcretă .oa!enii sunt ca ni#te prionieri )nchi#i )ncă din copilărie, )ntr+o pe#teră etc/ #ite!a repreintă conţinutul intelectual .)n *iaţa lor o"i#nuită, oa!enii au acces doar lalu!ea sensi"ilă, care nu este dec$t aparenţă, )n raport cu realităţile ideale etc/ Pute! să&decriptă!( alegoria, "ucată cu "ucată, ele!ent cu ele!ent, punct cu punct, #i să dega'ă!astfel, de+a lungul seriei expri!ate )n i!agini sau !etaforic, o serie, de data aceastaa"stractă, un ansa!"lu coerent de ade*ăruri ;ată c$te*a exe!ple referitoare la aceastăcorespondenţă, )n alegoria platoniciană%

:?:?




4oră <e!ă

Prionieri )nchi#i )ntr+o pe#terăPe#tera sau )nchisoarea

>rcarea )n lu!ea de sus, lalu!inăSoarele

Oa!enii )n s$nul lu!ii sensi"ile@u!ea *ii"ilă

>rcarea sufletului )n lu!eainteligi"ilă;deea "inelui, i*or de )nţelepciune

2upă cu! se *ede, alegoria conţine un ele!ent dina!ic #i progresi* 2in treaptă )ntreaptă, această alegorie cele"ră tinde să ne co!unice un ade*ăr esenţial i, de fapt,alegoria se caracterieaă printr+un anu!it raport cu ade*ărul 2e aceea )l intereseaă, cutotul special pe filosof

• ronia &i umorul 6ti!ologia celei dint$i 8 de la grecescul eir?neia, acţiune de a pune)ntre"ări si!ul$nd ignoranţa 8 este de'a se!nificati*ă7 sunte! tri!i#i, )ntr+ade*ăr, la )nse#i

rădăcinile ironiei, la nucleul ei originar Ce dese!neaă, de fapt ironia socratică0 >nanu!it fel de a interooa, cu o nai*itate si!ulată #i prefăcută, de a pune astfel de )ntre"ări lacare )n aparenţă este u#or de răspuns, dar care, )n realitate, sunt foarte adesea aporetice,generatoare de )ncurcături 2e acest fel era, )n sensul propriu al ter!enului, ironiasocratică7 ea se contope#te at$t de str$ns cu !etoda filosofică )nc$t nici un student nu o

poate uita Aladi!ir Jankle*itch ne+a *or"it foarte "ine despre această ironie socratică% eadeu!flă co!pleenţele, aruncă )ndoiala, distruge siguranţa )n#elătoare a falselor e*idenţe;ronia socratică este legată de o anu!ită 'enă, ea )l persuadeaă pe fiecare de ignoranţa sa

precu! #i de necesitatea de a se )nţelege #i de a se cunoa#te% ironia sau ade*ărata !etodăspirituală

Sesiă!, cu Socrate, cea !ai pură !i#care a con#tiinţei ironice, care per!ite g$ndirii săse eli"eree #i să se desprindă de orice capti*itate Ce dese!neaă ironia )n se!nificaţia eiretorică !ai strictă 8 ca figură0 >n anu!it fel de a spune contrarul a ceea ce g$ndi! prininter!ediul unei glu!e% g$ndi! ce*a #i spune! altce*a 2ar, )n esenţa ei, această figurăretorică este confor!ă cu se!nificaţia grecească a ter!enului, cu interogaţia Înargu!entaţia filosofică, procedeul ironic )l conduce pe cititor să se )ntre"e cu pri*ire la ce a*rut să spună autorul ;ronia, chiar #i retorică, este un apel la ascultare #i )nţelegere ronia este deci cultura spiritului #i unul din !odurile pri*ilegiate de expri!are ale

filosofului #i g$nditorului =ierkegaard, Proudhon #i at$ţia alţii au cele"rat+o pentru că estetot una cu actul prin care spiritul se dedu"leaă #i se eli"ereaă% este o categorieexistenţială #i nu doar un fel de+a *or"i sau o figură retorică 2acă ironia se ade*ere#te a fi

cultura spiritului, ea pare deci i!anentă oricărei strategii #i oricărei argu!entări filosofice 3u este ea &"aia )n apa tinereţii( despre care a *or"it a#a de "ine =ierkegaard0@morul aparţine, de ase!enea, spiritului 6l diferă de ironie prin aceea că u!oristul se

conţine totdeauna )n ceea ce ridiculieaă 1ceastă figură se exercită )!potri*a !arilorg$nduri #i !arilor senti!ente, inclu$nd su"iectul )n tot ceea ce pune su" se!nul)ntre"ării >!orul atrage auditoriul de partea sa 6l conţine o drăgălă#enie eficace #i!aliţioasă% este un "un procedeu literar, retoric #i filosofic

• %rosopopeea, )n fine, ale cărei exe!ple filosofice sunt at$t de nu!eroase, nu tre"uiesă fie ignorată de nici un student 6a dese!neaă acea figură prin care sunt pu#i )n scenă #ifăcuţi să *or"ească un !ort, o fiinţă supranaturală, o realitate ne)nsufleţită etc 1"sentul

sau !ortul sur*in atunci )n preent, ideea se )ncarneaă #i do"$nde#te o for!ă co!pletă

:B:B




1stfel, )n (riton, Socrate )#i i!agineaă că legile personificate se ridică )n faţa lui #i iaucu*$ntul, rea!intindu+i ce le datoreaă, tot ce au făcut ele pentru el aceasta este fai!oasa&Prosopee a legilor( @a fel, Jean+Jacques Rousseau, )n Discurs asupra &tiinelor &i artelor ,)l interpeleaă pe 4a"ricius 8 o! politic ro!an cele"ru pentru incorupti"ilitatea #iintegritatea sa 8 #i )l face să *or"ească% &Ueilor9 Ce s+a )nt$!plat cu acele acoperi#uri de

paie #i cu acele că!ine rustice locuite odinioară de !oderaţie #i de *irtute0(4ăc$nd ca a"sentul să fie preent, prosopopeea apeleaă la suprareal #i se )nsereaă )ntr+o)ntreagă strategie a persuasiunii

Stăp$nirea figurilor retorice 'oacă un rol esenţial% ea per!ite auditoriului să cunoască "ucuria textului, procură cititorului o anu!ită plăcere legată de co!prehensiunea, dear!onia fraelor, de #ocul pe care ele )l suscită )n noi -esa'ul se trans!ite infinit !ai

"ine, prin plăcerea discursului, dacă studentul dispune, ca să+#i expri!e g$ndirea, de unregistru retoric i!portant 2ar forţa figurilor nu poate *ehicula o persuasiune autenticădec$t dacă este )nsoţită de cunoa#terea principiilor logice care opereaă )n c$!pulargu!entării

:D:D




"rincipiile şi regulile retoricii filosofice şi argumentării

%rincipiul nonparafrazei

Se uită adesea că parafraa 8 de la grecescul paraprasis . para 8 alături, prasis, fel de a*or"i, &elocuţiune/ 8 nu dese!neaă doar o de*oltare *er"ioasă #i difuă, ci #i o figură destid, pe care 4ontanier o define#te astfel% &Parafraa, a#a cu! o )nţelege! aici, este un felde a!plificare retorică prin care se de*oltă #i se acu!uleaă )n aceea#i fraă !ai !ulteidei secundare care au aceea#i "aă, adică se raporteaă la aceea#i idee principală( 1cestefiguri se preintă pretutindeni din a"undenţă, )n poeie #i )n literatură, dar argu!entareafilosofică stricto sensu tre"uie să se supună )n general principiului de nonparafraă #i săe*ite orice de*oltare *er"ioasă% )n !aterie de filoofie, parafraa ca atare se străduie#te săco!pensee puţinătatea reflecţiei printr+o acu!ulare de enunţuri care nu sporescinfor!aţia #i nu )!"ogăţesc de"aterea Parafraa constituie deci acel *iciu !etodologic #i

retoric prin care su"stitui! pur #i si!plu un enunţ altui enunţ fără să )naintă! c$tu#i de puţin 1uditoriul "ate astfel pasul pe loc% argu!entării dina!ice i se opune parafraadeopotri*ă pasi*ă #i stearpă2acă se aplică, pe c$t posi"il, )n toate exerciţiile filosofice, acest principiu al nonparafraeitre"uie să fie tot ti!pul preent )n !inte )n caul co!entariului de text În*$rtindu+se )n

'urul su"iectului, studentul nu explică ni!ic

%rincipiul tautologiei

6l se )nrude#te cu pri!ul principiu, dar nu poate fi confundat )n )ntregi!e cu acesta

<autologia dese!neaă un *iciu logic prin care preentă!, ca a*$nd sens, o propoiţie alcărei predicat nu spune ni!ic !ai !ult dec$t su"iectul ."ine)nţeles, nu a*e! aici )n *ederesensul pe care i+l dă logica !odernă/ 2acă ne referi! la eti!ologie, ter!enul grecesctautologia se!nifică, )ntr+ade*ăr, un &discurs .logos , care spune acela#i lucru .tauto/(

=ant a su"liniat, )n *ogica sa, caracterul steril al propoiţiilor tautologice Sunt analitice, prin definiţie, propoiţiile a căror certitudine se "aeaă pe identitatea conceptelor.predicatul identific$ndu+se cu su"iectul/ &;dentitatea noţiunilor )n 'udecăţile analitice

poate să fie sau e'plicită sau nee'plicită În pri!ul ca, propoiţiile analitice sunttautologice Propoiţiile tautologice sunt $irtualiter goale sau lipsite de consecine, căci elesunt inutile #i fără folos 2e genul acesta este, de exe!plu, propoiţia tautologică% Omuleste om Căci dacă nu pot să spun ni!ic !ai !ult despre o! dec$t că este o!, atunci

)nsea!nă că nu #tiu ni!ic !ai !ult despre el( .=ant/În sfera argu!entării filosofice, de!ersul tautologic, ca #i parafraa, nu aduce ni!ic nouauditoriului, care "ate pasul pe loc #i )#i pierde ră"darea

%rincipiul nonincompati"ilităii

2ouă enunţuri sunt considerate inco!pati"ile dacă se exclud unul pe altul #i nu se potacorda Principiul de noninco!pati"ilitate tre"uie astfel să do!ine argu!entarea, cel puţin)n interiorul aceleia#i sche!e sau al aceluia#i de!ers argu!entati* Într+ade*ăr, dacă

propoiţiile se exclud reciproc, se )nţelege de la sine că rigoarea logică are serios de suferit 3onexcluderea reciprocă a enunţurilor tre"uie să fie scrupulos *erificată )n interiorul uneitee sau alteia 6*ident, acest principiu este, prin definiţie, inaplica"il )n caul )n caul )ncare se trece de la teă la antiteă

:E:E




2ar, se *a spune, preocuparea pentru co!pati"ilitatea logică *a exclude tra*aliuldialectic0 3icidecu! 1tunci c$nd spune! că o!ul participă si!ultan, )n esenţa lui, la

principiul *ieţii, dar #i al !orţii, există aici o contradicţie dialectică, dar nu oinco!pati"ilitate logică

Cu! să e*ită! inco!pa"ilităţile0 A$n$ndu+le neo"osit În faţa unor propoiţii care se

exclud reciproc, #i de natură nondialectică, ci co!plet aporetice, tre"uie să sacrifică! unuldin cele două enunţuri sau să )ncercă! să )nlătură! conflictul intern pentru a )nainta !ai "ine )n de"aterea #i argu!entarea filosofică

%rincipiul identificării &i definirii termenilor

Principiul identificării expresiilor #i al definirii stă la "aa oricărui de!ers filosofic #i aloricărei argu!entări coerente, per!iţ$nd persuadarea #i con*ingerea unui auditor% elconstituie o cerinţă capitală a g$ndirii #i expri!ării 1cest principiu ne o"ligă să reperă!di*ersele ele!ente ale discursului, să le contură! strict #i să le defini! Retorica tri!iteaici la un de!ers filosofic at$t de funda!ental )nc$t nu *o! ă"o*i acu! asupra pro"le!eidefiniţiilor, at$t de esenţială )n orice lectură a su"iectului

Regula reciprocităii

Regula reciprocităţii, care cere să se aplice la un trata!ent identic la două situaţiisi!etrice una faţă de alta, este 8 de#i aparent "aată pe esenţa realului #i tre"uind, )nconsecinţă, să călăuească raţiona!entul 8 de o utiliare destul de delicată, cu! ne+o *ado*edi acest exe!plu cele"ru În De rerum natura, @ucreţiu folose#te regula reciprocităţii

pentru a ne con*inge #i persuada #i de caracterul !uritor al sufletului nostru #i de neantulcare ne a#teaptă după !oarte #i de lini#tea din ur!ă care *a fi lotul nostru% &Pri*esc acu!

)napoi #i *ăd ce neant a fost pentru noi această *eche perioadă a eternităţii care a precedatna#terea noastră ;ată deci oglinda )n care natura ne preintă ceea ce ne reer*ă *iitoruldupă !oarte Se *ede apăr$nd )n ea *reo i!agine )nfrico#ătoare, *reun !oti* de doliu0 3ueste o stare !ai lini#tită dec$t orice so!n0( 1rgu!entul reciprocităţii )ngăduie aiciasi!ilarea perioadei *iitoare, )n care *o! fi !orţi, cu starea anterioară na#terii, )n care nuera! ni!ic 2e unde o lecţie de !orală, curentă )n tot epicureis!ului 6ste )nsă *ala"ilăidentificarea situaţiilor #i nu se negli'eaă aici diferenţe esenţiale0 Principiul argu!entăriise folose#te de si!etrie )ntr+un !od legiti! #i ad!isi"il0 6 o pro"le!ă

Pot fi astfel acu!ulate principii #i reguli logice .principiul nontautologiei etc/ sauc*asilogice .principiul reciprocităţii etc/ care călăuesc argu!entarea Să ne ocupă! acu!de diferitele tipuri de argu!ente

:G:G




%iferitele tipuri de argumente

Argumente de succesiune sau de coe'istenă

1ceste argu!ente apeleaă la legături de succesiune .de la cauă la efect etc/ sau decoexistenţă .report )ntre o persoană #i actele sale etc/ În cadrul legăturilor de succesiune,legătura cauală 'oacă, )ntr+ade*ăr, un rol esenţaal 1rgu!entarea se *a )ndrepta atuncispre cercetarea cauelor sau deter!inarea efectelor <er!enii confruntaţi se situeaă aici

pe un acela#i plan feno!enal 2i!potri*ă, )n legăturile de coexistenţă, realităţile nu sesitueaă la acela#i ni*el #i una pare !ai funda!entală #i !ai explicati*ă dec$t alta 1cesttip de legătură apare foarte frec*ent )n filoofie Cită! raportul persoanei cu feno!enelecorespunătoare ca #i relaţia dintre esenţă #i !anifestările sale, #i, printre nenu!ărateexe!ple, relaţia sta"ilită, )n ancetul lui Platon, )ntre esenţă pură a fru!osului #i !eritulreal, a#a cu! ne+o spune 2ioti!a )n legătură cu ulti!a re*elaţie a fru!osului

Argumentarea prin e'emplu sau prin deri$atele sale

• 0'emplu <rece! aici la un tip de argu!entare care recurge la caul particular, lafaptul singular Care poate fi rolul său )n filoofie0 3u există aici nici o a!"iguitate%exe!plul face posi"ilă doar )nt$lnirea unei de!onstraţii 6l nu constituie, )n nici un ca, odo*adă 1 confunda argu!entarea ca atare cu recursul la e*eni!entul e!piric particular)nsea!nă a co!ite o gra*ă eroare retorică% )n cadrul unei de"ateri filosofice, exe!plul *ailustra nu!ai regula anterior pro"ată sau *a precia un concept =ant, "unăoară, su"liniaă,)n azele metafizicii mora$urilor , că )n nici o situaţie recursul la un ca particular nu poate

constitui un punct de plecare 6xe!plul ne aduce )n oriontul intuiţiei ceea ce anterior afost enunţat )n !od a priori 2ar el tre"uie să fie )ntotdeauna apreciat )n raport cu legeaAo! re*eni asupra pro"le!ei exe!plului studiind conducerea discuţiei )n cadrul

disertaţiei filosofice

• Argumentul de autoritate &i formula Ce să spune! despre argu!entul de autoritate01cest !od de raţionare retorică 8 care nu se "aeaă pe o de!onstraţie logică, ci pe

puterea pe care par a o deţine unele enunţuri de a se i!pune altuia 8 este )n general respins2ea*uat de 2escartes, care )i su"stituie e*idenţa, el este ironiat de Pascal, )nlăturat deraţionali#ti etc >tiliarea sa poate fi oric$nd contestată C$t despre for!ulă, care se)nrude#te cu exe!plul #i cu argu!entul de autoritate, ea dese!neaă o &expresie scurtă

QK care se i!pune )ncrederii noastre graţie for!ei sale, dar #i *echi!ii #i anoni!atuluisău(Recursul la anu!ite for!ule filosofice, fără să constituie cu ade*ărat o argu!entare,

poate să se inseree )n retorica exerciţiului filosofic #i, uneori, să se integree pe "unădreptate )n concluia disertaţiei 4or!ula fericită, adaptată su"iectului #i pro"le!ei,inter*ine atunci )n !od 'udicios pentru a per!ite concluia de"aterii #i )ncheiereaacesteia

Argumentele de tip deducti$

<re"uie, )n "ună logică, să adăugă! la argu!entele precedente, "aate pe structurarealului, precu! #i la cele care aparţin sferei inducti*e a exe!plului, for!ele deargu!entare care se )nrudesc cu do!eniul deducti*% ceea ce pri*e#te, pe de o parte,

:H:H




silogis!ul, adică orice raţiona!ent deducti* riguros care nu presupune nici o propoiţiestrăină su")nţeleasă #i, pe de altă parte, entimema .ex% &L$ndesc, deci exist(/, for!ă

prescurtată a silogismului, )n care se su")nţelege una din cele două pre!ise sau concluia4ie că este *or"a de silogis! ori de enti!e!ă, a! a*ea de+a face cu un de!ers de tipdeducti* 8 sau )nrudit cu deducţia +, dar nu cu o deducţie pură

&mploarea şi forţa argumentelor

Cla*iatura retorică este astfel departe de a fi restr$nsă Într+ade*ăr, argu!entele sedo*edesc a fi nu!eroase #i *ariate În consecinţă, studentul *a fi foarte repede confruntatcu pro"le!a dificilă a a!plorii argu!entaţiei #i a e*aluării forţei argu!entelor

În do!eniul de!onstraţiei, pro"le!a a!plorii se pune !ult !ai puţin 2ru!ul cel !aiscurt nu este, )n general, cel !ai elegant0 În sfera argu!entării, lucrurile se preintă cutotul altfel

6ficacitatea raţiona!entului nu depinde de )nt$lnirea reciprocă a diferitelor argu!ente0@a pri!a *edere, interacţiunea argu!entati*ă pare deci necesară #i ar conduce astfel, dacăar fi dusă la li!ită, la discursul lung #i la a!ploarea excesi*ă a argu!entării 1cest punctde *edere este )!părtă#it de !a'oritatea studenţilor )n filoofie .care practică, frec*ent,disertaţia inter!ina"ilă/

În realitate, pericolele a!plorii nu tre"uie să fie su"esti!ate, dintr+o !ulţi!e de raţiunifilosofice, psihologice #i retorice

În pri!ul r$nd, nu tre"uie oare să respectă!, )n toate lucrurile, , acel m<den agan algrecilor, acel &ni!ic )n exces(, regula &'ustei !ăsuri(, care ne deter!ină să proscrie!radical disertaţiile de treieci de pagini sau !ai !ulteK Rea!inti! a*ertis!entul din

%aidros% &<otu#i c$nd Prodicos a auit acestea de la !ine, a i"ucnit )n r$s spun$ndu+!i

că ni!eni altul dec$t el a descoperit ce a nu!e )i tre"uie artei cu*$ntării% ea nu are ne*oienici de *or"iri prea lungi #i nici de unele prea scurte, ci doar de discursuri de )ntinderi potri*ite( .Platon/

Pe plan psihologic #i retoric, Perel!an re!arcă pe "ună dreptate pericolul unei cohortede argu!ente care lasă să se presupună lipsa de )ncredere suficientă a fiecăruia dintre eleÎn sf$r#it, fie că este *or"a de un discurs oral sau de un exerciţiul scris, ră"dareaauditoriului sau a cititorului cunoa#te anu!ite li!ite, a!ploarea excesi*ă genereaă, )ncele din ur!ă, plictiseala 2e alt!interi, lucrarea prea lungă nu a"ueaă oare )n !od

periculos de ti!pul #i de atenţia care tre"uie acordate celorlalte lucrări0 6xcesul dăuneaăaici dreptei repartiţii a duratei de care dispun profesorul sau 'uriul

În consecinţă, a'unge! la pro"le!a alegerii argu!entelor, )n funcţie de forţa lor

Rea!inti! că argu!entarea se adreseaă totdeauna cui*a, unui auditor profesorul defiloofie )n caul nostru 8 #i că forţa argu!entelor tre"uie să fie c$ntărită )n funcţie deacest auditor caracteristic În al doilea r$nd, orice argu!entare originală are o greutate !ai!are dec$t discursul uat, cli#eul sau locul co!un În plus, forţa argu!entării este foarteadesea legată de stăp$nirea tuturor tehnicilor de atenuare, eufe!is!, litotă, reticenţă etcsuger$nd, aplic$nd le' minimi, refu$nd excesul, redactorul sau oratorul *or spori forţaargu!entării lor

În sf$r#it, puterea argu!entării nu poate fi considerată independent de ordineaargu!entelor )n discurs 2acă defini! aici ordinea ca )nlănţuirea propoiţiilor #i ideilor )ns$nul argu!entării, această aran'are *a 'uca un rol esenţial În perspecti*a clasică, retoricaconsideră trei ordini% &ordinea forţei descresc$nde, ordinea forţei cresc$nde #i, )n fine, cea

!ai reco!andată, ordinea ho!erică sau nestoriană, nu!ită pentru că 3estorie situase la!i'loc trupele sale cele !ai puţin sigure, #i după care tre"uie )nceput #i sf$r#it cu

:M:M




argu!entele cele !ai puternice( 4ără a fi lipsită de interes, această ordine retorică pare atre"ui, totu#i, să fie su"ordonată ordinii filosofice .carteiene/7 aici retorica se )nclină )nfaţa filosofiei, stăp$na ade*ărului

Regula clarităii

2eparte de a fi ro!ane poliţiste să+l ţină pe cititor )n incertitudine printr+un suspans a"il,exerciţiile filosofice sunt expuneri care tre"uie să descrie cu claritate o"iecti*ele ur!ărite#i calea atingerii lor În fiecare parte esenţială a discursului, enunţaţi totdeauna, din capullocului, ce *reţi să de!onstrei #i, e*entual, !odul *ostru de de!onstraţie 2intr+un !oti*identic, faceţi ca structura argu!entărilor *oastre să fie transparentă

Regula !naintării g#ndirii

4iecare parte, fiecare argu!ent, fiecare ele!ent al argu!entării tre"uie să aducă oinfor!aţie nouă care să deter!ine )naintarea g$ndirii către o"iecti*ul final

Organizarea generală

<oate exerciţiile tre"uie să ai"ă cel puţin ur!ătoarele părţi esenţiale%

• ntroducerea 6a tre"uie% să definească cu preciie conţinutului su"iectului7 să de*ăluie pro"le!a i!plicită ridicată de su"iect

• %artea principală sau 7trunciul8 e'erciiului În caul disertaţiei, acest trunchieste repreentat de de"aterea care tre"uie să conducă la explicitarea pro"le!ei #i larăspunsul cerut de )ntre"are În caul co!entariului de text, această parte centralăcorespunde efortului de explicitare a g$ndirii autorului, efort căruia )i *a ur!a 8 dacăeste ne*oie 8 un studiu pri*ind se!nificaţia #i i!portanţa textului #i pro"le!eiridicate, reultatelor e*entuale ale analiei etc

În a!"ele cauri, tre"uie să se folosească un plan riguros care să organieedesfă#urarea argu!entelor

• (oncluzia indică li!pede dru!ul parcurs pentru a deter!ina pro"le!a fără a

deagrega sau anihila

??




Tabloul formelor retorice principale care pot fi foarte folositoare în filozofie.

?5

:iguri de cu$inte

.1ceste figuri pri*esc su"stanţa

sonoră a li!"ii/ :uncie% a atrageatenţia

Aliteraia

Repetări!ultiplicate ale

unui sunet identic

Antanaclază

Repetarea aceluia#icu*$nt luat )n

diferite sensuri.ex% ini!a areraţiunile ei, pe careraţiunea nu lecunoa#te/

O anumită!ntre"uinare aetimologiei

:iguri de sens sautropi

.1ceste figuri suntindependente de!aterialulfonic/ :uncie% a pro*oca o tensiuneexpresi*ă

/etonimie

<rop care per!itedese!narea a ce*a prin nu!ele unuiele!ent, )n *irtuteaunui alt ele!ent, )n*irtutea unei relaţiiclare /etonimia 'oacă un rol )ngenea si!"olului,care expri!ăconcret ideea pecare o repreintă

/etaforă

<rop )n care sedese!neaă ce*a prin altce*a )n*irtutea uneiase!ănări )ntrese!nificaţii(ritica metaforei

iper"olă

4igură )n care se pune )n relief oidee prininter!ediul uneiexpresii care odepă#e#te

*itotă

4igură care constă)n atenuareaexpresiei g$ndirii pentru a face să se)nţeleagă !ai !ultsau !ai puţin

:iguri deconstrucie

.6le se referă laconstrucţiadiscursului #i

!odifică ordineafor!ală acu*intelor/

:uncie% a )nsufleţidiscursul, aa!plifica anu!itete!e, a pune )ne*idenţă anu!iteele!ente deg$ndire etc

Antiteză

&1ntitea opuneunul altuia douăo"iecte,consider$ndu+le

su" un raportco!un, sau uno"iect lui )nsu#i,consider$ndu+l su"două raporturicontrare(.4ontanier/1 nu se confundacu antiteafilosofică

Reticenă

&Reticenţa constă)n )ntreruperea,oprirea su"tilă acursului unei frae,

cu scopul de a lăsasă se )nţeleagă, prin puţinul care s+aspus QK, ceea ces+a disi!ulat prinsupri!are #i adesea!ai !ult dec$tat$t( .4ontanier/Procedeu utilia"iluneori )n filoofie,)n scris #i la oral

(iasm

4igură care constă)n a situa )n ordinein*ersă seg!entelea două grupuri de

cu*inte identice pe planul sintaxei6x% &2acă el selaudă, )l sco"or7dacă se sco"oară,eu )l laud( .Pascal/

:iguri de g#ndire

.6le depind de idei#i *or să enunţeade*ăruri/

Alegorie

Seria de ele!entedescripti*e saunarati*e )n carefiecare corespundedi*erselor detaliiale ideii expri!ate

ronie

&Constă )n a spune printr+o glu!ănosti!ă sauserioasă contrarul aceea ce g$nde#tisau a ceea ce *reisă dai de g$ndit(.4ontanier/

@mor

4igură prin caredesprini aspectelea!uante sauinsolite ale realului,inclu$ndu+te #i petine )n ceea ceridiculiei

%rosopee

4igură prin carefaci să *or"ească o persoană pe care oe*oci, un a"sent,un !ort, o idee etc

@a rigoare, pute! situa #i !itul printre figurile de g$ndire, pentru că el constă )n expri!area unei idei sau aunei teorii prin inter!ediul unei po*estiri poetice sau al unui ansa!"lu narati* care se opune unor principii deorganiare

:uncii generale ale diferitelor figuri• 4uncţia persuasi*ă% diferitele figuri sunt ele!ente de persuasiune 2ar de ce să persuadei ţi să

s!ulgi astfel adeiunea0• 4uncţia hedonică% figurile pro*oacă plăcere

• 4uncţie regresi*ă% &QSe poate *edea )n figură o )ntoarcere la copilărie QK 4orţa lucrurilor ar constadeci )n a ne reda un li!"a' pierdut(

?5




&rta de a citi

'itirea unui te#t filosofic: un act

Pe parcursul )ntregului an tre"uie să citească #i să a'ungă la texte 2ar cu! să cite#ti pentru a trage cel !ai !are folos din lecturile tale0 Într+ade*ăr, cititul este o artă #i )n acestdo!eniu tre"uie să do"$nde#ti o !etodă -ai )nt$i, ade*ărata lectură filosofică reidă )n a)n*ăţa să g$nde#ti Citirea unui tex filosofic nu dese!neaă nu!ai o operaţie prin care teinfor!ei asupra !ateriei sau conţinutului unei doctrine, ci )ntr+o !ult !ai !are !ăsură unansa!"lu de acte prin care te fa!iliariei cu textele #i prin care, )n consecinţă,aprofundei exerciţiul reflecţiei 1 citi un text filosofic )nsea!nă a opera o &a"ordare desens(, acordare dina!ică #i personală 2ar acu! să )ncepi trea"a #i prin ce !etodă0

'ititul: un proces (eventual colectiv)Pentru că este *or"a de a )n*ăţa să g$ndiţi, nu tre"uie at$t să 'uxtapuneţi lecturile #i să

acu!ulaţi lucrările, lans$ndu+*ă )ntr+o pseudoserie haotică #i fără legătură C$t să *ăstrăduiţi să puneţi la punct un proces glo"al #i structurat Se reco!andă să organiaţi acestelecturi fie prin te!ă 8 dacă a*eţi ne*oie să aprofundaţi o noţiune, dreptul, arta, natura etc 8fie prin autor 8 dacă 2escartes, =ant etc sunt )n plan Plecaţi )n !od deli"erat de lastructurile #i !ecanis!ele de "aă cele !ai si!ple, )ntoc!ind "i"liografii raţionale .cfinfra - "i"liografia de "aă/ În acest context, cititul tre"uie să dese!nee un procesintelectual organiat, iar )n sesiarea unor conţinuturi )nţepenite% citiţi !ai )nt$i cea ce)nţelegeţi cu claritate ca să pătrundeţi, treptat, )n organiări !ai co!plexe

Puteţi duce la "un sf$r#it acest proces )n !od colecti* 6xistă, de exe!plu, !ai !ultelecturi posi"ile ale (riticii raiunii pure. O apropiere plurală .)n &4ac( sau )n &Prepa(/ poate fi e!ina!ente rodnică A+aţi controla reciproc #i aţi conduce )!preună un dialogfilosofic, care *+ar )ngădui, poate, să )n*ăţaţi !ai "ine să g$ndiţi @ectura ar do"$ndi aici ose!nificaţie plurală #i colecti*ă

*ectura+e#erciţiu

Cititul dese!neaă deci un proces #i un exerciţiu% alături de &lectura+cultură(, care suntdestinate să deschidă calea i!aginarului, să facă posi"ilă deta#area de real sau să sporeascăun "aga' cultural, există, )ntr+ade*ăr, &lectura+exerciţiu(, intelectuală #i raţională, cu totulspecifică, #i prin care studentul se pregăte#te direct pentru cursurile sau exa!enele sale1ceastă lectură este dina!ică #i defel pasi*ă, se străduie#te să a*ansee rapid #i să sesieeideile directoare ale textului 6a este indisocia"ilă de scris% )ntr+ade*ăr, tre"uie să lucrei #isă cite#ti cu creionul )n !$nă, d$nd do*adă de atenţie, adică de o concentrare puternică #i

perse*erentă asupra unui text precis #i asupra o"iectului de g$ndire corespunător Însf$r#it, &lectura+exerciţiu( presupune sur*olul #i diagonaliarea

& scrie şi a lua note, & face fişe

;ată o operaţie a"solut esenţială 1 citi, de exe!plu, azele metafizicii mora$urilor de

=ant fără a lua nici un fel de note )nsea!nă a da la o parte orice *erita"il efort de

?:?:




)nţelegere 2ar această luare de note nu poate fi confundată cu o si!plă reproducere!ecanică Ca să fie autentică #i profundă, ea presupune%

• O expri!are a conceptelor #i a pasa'elor funda!entale )n propriul *ostru li!"a',astfel )nc$t să e*itaţi copia !ecanică #i reproducerea pasi*ă, ser*ilă #i sterilă1ceastă refor!ulare .operată uneori după lectură #i !ereu )n acord cu expri!area*oastră personală/ se do*ede#te a fi profita"ilă #i rodnică pentru !unca *oastră7

• Punerea la punct a unei sintee #i a unei organiări clare a !i#cării g$ndiriiautorului7

• Redactarea de fi#e% arta "unei lecturi este, )ntr+ade*ăr, insepara"ilă de )ntoc!ireaunor fi#e Realiaţi+le )n funcţie de te!e, concepte, lucrări sau autori, cu citatele saudefiniţiile corespunătoare, rele*ate pe !ăsura lecturilor *oastre .!etodă superioarăsi!plei luări de note, fără !etodă #i fără suport organiat/ 1lcătuind aceste fi#e,a*eţi gri'ă să notaţi, cu preciie, referinţele a tot ceea ce *ă intereseaă -ai t$riu,dacă a*eţi ne*oie să resituaţi )n context notele *oastre, fie pentru că sunteţi )n faţa

unui ele!ent )ndoielnic care tre"uie controlat .note luate prost/, fie pentru că *ăscapă sensul de*oltării, *eţi regăsi cu u#urinţă originea #i chiar poiţia textului

4i#ă de lectură .pri*ind o lucrare/

(aracteristici ale lucrării<itlu% 3e"unia1utor% Jaccard Roland6ditor% P>4, Col &Vue sais+'e0(2i*erse% data apariţiei, ediţie, traducător etc

Analiză glo"alăLen% eseu<e!ă centrală% ne"unia

dei principale+ caracterul poli!orf al experienţei ne"uniei7+ si!pto!ele ne"uniei sunt pline de sens7+ etc

Bnelegerea operei+ intenţia autorului .ce *rea el să de!onstree/% orice

colecti*itate are ne*oie de ne"uni pentru a+#i )nscrie aicinegati*itatea sa

2ar acest ansa!"lu de operaţii presupune el )nsu#i practica sur*olului #i a diagonaliării

????




urvolare şi diagonalizare,

7Diagonalizare8

-ulte cărţi nu cer să fie citite )n )ntregi!e 2e aceea &diagonaliarea( repreintă o!etodă #i un instru!ent de lucru pe care studentul tre"uie real!ente să le explicitee #i săle practice )n !od siste!atic 2espre ce anu!e este *or"a0 1 citi )n diagonală )nsea!nă aciti foarte rapid, a parcurge sesi$nd, de+a lungul paginilor, ele!entele euristic interesante

pentru fiecare 2acă studentul se )neacă )n lecturi, el este cople#it de enor!itateadocu!entării sale, el ar fi conda!nat să parcurgă toată )ntinderea #i )ntreg c$!pulcunoa#terii o!ene#ti 2acă *rea să reu#ească, dacă *rea să par*ină la stăp$nireacuno#tinţelor sale #i a #tiinţei, el este o"ligat să triee, #i, )n acest scop, să diagonalieeneapărat 6ste fals că, #i )n caul unor !ari opere de "aă, tre"uie reţinut totul 1 fiinteligent, a proceda la o pregătire ar!onioasă #i eficace, nu )nsea!nă a te lăsa do!inat dei!ensitatea cuno#tinţelor #i a c$!purilor culturale 1 te for!a )nsea!nă, foarte pe scurt, a

#ti să eli!ini, a nu a"sor"i #i a nu &digera( dec$t ceea ce este i!portant #i decisi* 1#a cu!uitarea este un ocrotitor al *ieţii, cu! "ine spunea 3ietsche, la fel lectura )n diagonalăapără reflecţia #i ade*ărata cultură 6a selecţioneaă, refuă să se piardă )n neesenţial,!erge direct la te!ele directoare funda!entale care, pe de o parte, orienteaă opera #i, pede altă parte, oferă studentului i!portante grile de cercetare sau de reflecţie

una metodă pentru diagonalizare

Cu! să &diagonaliă!(,, a#adar cu !axi!ă eficacitate #i siguranţă fără a păcătui,esenţial, )!potri*a se!nificaţiei operei sau a unor pericole0

•

(itii- imediat- cu$#ntul !nainte sau prefaa lucrărilor care figureaă )n "i"liografiile*oastre 4oarte adesea autorul *ă aduce aici, )n for!ă condensată, ideile sale principale Sesiaţi sensul sche!elor de organiare care co!andă desfă#urareaulterioară a lucrării Pe de altă parte, unii autori )#i anunţă planul, cu reu!ate scurteale fiecărui capitol 1ceastă !etodă de expunere, foarte frec*entă, este perfectadaptată ne*oilor *oastre O"ser*aţi firele directoare, ideile totaliatoare

• %rocedai la despuierea ta"lei de materii- operaţie care repreintă o !etodă de lucrufoarte eficace% dacă această ta"lă de !aterii este "ine realiată, *eţi sesia structuralucrării #i organiarea ei ta"la *ă orienteaă, *ă ghideaă, *ă indică itinerarul deur!at, capitolele care par a aduce cheile lucrării <a"la de !aterii este deci )nsă#i

esenţa cărţii, ea )i oferă #arpanta dina!ică #i dese!neaă, )n consecinţă,instru!entul preţios al unei diagonaliări

• Cu negliai citirea inde'ului #i a principalelor concepte care figureaă )n el% ace#titer!eni #i concepte esenţiale pot să 'oace un rol decisi* #i să orientee )nţelegerea*oastră

• Bnzestrai cu aceste instrumente de lectură dinamică pe care le repreintă prefaţa,ta"la de !aterii, indexul, !ergeţi direct la capitolele, părţile sau paragrafele care *ăintereseaă #i pri*esc 2aţi do*adă de concentrare, astfel )nc$t pasa'ele i!portante săse i!pri!e )n *oi Pentru a u#ura i!pregnarea spirituală #i !e!orarea, consolidaţi

di!ensiunea dina!ică a !uncii *oastre scriind 2acă un capitol sau un pasa'răspund ne*oilor *oastre, luaţi nurori cu foarte !ultă preciie 4otocopiaţi, e*entual,

?B?B




paginile care *i se par esenţiale În sf$r#it, adnotaţi, cu creionul, ele!entelefunda!entale 2acă are dreptul la respectul *ostru, cartea este, )n acela#i ti!p, uninstru!ent de lucru co!od #i, care re*ine iua unei noi lecturi, *eţi fi "ucuro#i săregăsiţi adnotările *oastre )n ceion

• Bn fine- pentru a opera sur$oluri fecunde- se reco!andă să recurgeţi la practica&cu*intelor+cheie(, să pri*ilegiaţi o lectură care chestioneaă #i să anticipaţi asupra aceea ce *a ur!a 2acă sur*olul este u#urat de această triplă operaţie, lectura caresapă #i aprofundeaă i+ar putea fi #i ea "enefică

'uvinte+c!eie- c!estionare- anticipare

(u$inteleceie

Sur*olaţi #i căutaţi esenţialul textului Ce+i de făcut0 >r!ăriţi ter!enii+cheie, purtători de

"ogăţie #i sens, cu*intele funda!entale 6*entual, organiaţi un ta"lou al conceptelor sau a&ter!enelor+cheie( 6l *ă *a )ngădui să )ncepeţi o pri!ă analiă structurată a lucrării,atunci c$nd *eţi fi dus la "un sf$r#it această tehnică 6ste *or"a aici de un procedeu rodnic,ta"loul put$nd de*eni sursă a unei *iitoare sche!e de do!inare, a unei expuneri *ii etc

(estionarea

&Înainte de orice lectură cititorul se poate strădui să enunţe a#teptările .sale/ 1sta)nsea!nă să practice o chestiune preala"ilă a textului% cine, unde, c$nd, cu!, )n ce fel,

plec$nd de la ce, ce este .K/0 6fortul de chestionare reu#e#te să dea un cadru concreta#teptări 6a *a fi selecti*ă, operatorie, noteaă foarte "ine @ Fellenger

6ste *or"a, )n fond, de o )nlocuire decisi*ă a !uncii pasi*e cu o lectură acti*ă #idina!ică, )nlocuire care opereaă #i )n caul anticipării

Anticiparea

În acest scop, faceţi paue )n cursul lecturii #i continuaţi *oi )n#i*ă raţiona!entul )nceput#i de*oltat 2e exe!plu, ad$nciţi )n *ogica transcendentală din (ritica raiunii pure, *ăstrăduiţi să continuaţi singuri raţiona!entul, p$nă la reultatele ulterioare .cele din

Dialectică/, pe care )ntr+un fel le anticipaţi 2esă*$r#iţi ceea ce se schiţeaă .critica!etafiicii, a ideii concepută drept cunoa#tere reală, iar nu #tiinţa regulati*ă etc/ lecturainteligentă nu este funda!ental anticipatoare0

1'utaţi de cu*intele+cheie, de chestionare #i anticipare Aeţi sur*ola sau anticipa, dupăne*oile *oastre Înainte de a referi la aprofundare să parcurge!, )n ta"loul de !ai 'os,tehnicile sur*olului eficace

?D?D




Arta de a citi

• Practicaţi sur*olul rapid, fie că *ă aflaţi )ntr+o li"răriesau )n "i"liotecă, exa!in$nd prefaţa, ta"la de !aterii,indexul, titlurile, intertitlurile etc

• 2iagonaliaţi )n !od siste!atic, pentru a !erge laesenţial

• 3u negli'aţi grupele de lectură .)n &Prepa( sau )n&4ac(/, pentru a co!para di*ersele a"ordări aleaceleia#i lucrări

• În*ăţaţi să luaţi note, refor!ul$nd pro"le!ele )nter!eni proprii, după felul *ostru personal deexpri!are, supun$nd conceptele autorului propriei*oastre analie

• 4aceţi fi#e legate de lucrare, dar #i de te!ă sau deautor, not$nd referinţele cu preciie

• 1profundaţi, d$nd do*adă de atenţie, fără să negli'aţidificultăţile sau pro"le!ele apărute )n ti!pul pri!eilecturi Căutaţi răspunsuri la aceste dificultăţi

• Înţelegeţi că sur*olul #i aprofundarea sunt cele douăfeţe ale artei de a citi "ine

• Chestionaţi totdeauna cartea sau textul .nu *ă!ulţu!iţi cu o a"ordare pasi*ă/

Diagonalizarea şi survolul

5 2efiniţie%1"ordare prin care ne strădui! să dega'ă! conţinutul uneilucrări fără s+o citi! )n )ntregi!e, să !erge! la esenţialfără să realiă! o lectură totală: -etodă%

• exa!inaţi prefaţa sau cu*$ntul )nainte7 analiaţi intenţiileglo"ale ale autorului7

• studiaţi ta"la de !aterii .pentru a sesia structura #i planul/7

• analiaţi indexul #i ter!enii principali sau conceptelecare figureaă )n el7

• a'utaţi+*ă de titluri, su"titluri, intertitluri etc 1cestansa!"lu 'oacă un rol decisi*% nu tre"uie niciodată sănegli'aţi structura explicitată de autorul )nsu#i7

• practicaţi o reperare a cu*intelor+cheie7• pri*ilegiaţi o lectură care chestioneaă, cu o punere la

punct a unor interogaţii #i chestiuni, )n raport cu o lectură pasi*ă7

• )n*ăţaţi să anticipaţi asupra a ceea ce *a ur!a .plec$ndde la ceea ce *+aţi )nsu#it/

?E?E




Aprofundarea

1rta sur*olului #i a diagonaliării nu tre"uie să *ă conducă la contrasensuri sau lane)nţelegeri 1 #ti să sur*olei, a poseda arta de a practica o legătură dina!ică #i de arealia un sur*ol rapid !erg$nd direct de la ele!entele cheie #i la titlurile funda!entale, afi capa"il să cite#ti )nceputul #i sf$r#itul unui capitol pentru a sesia esenţialul, a #ti să trecirapid peste capitolele secundare, toate acestea nu )nsea!nă defel că aparţineţi fa!ilieispiritelor superficiale 2i!potri*ă, )nsea!nă a )nţelege .rapid #i eficace/ aportul esenţial allucrării 1cest sur*ol poate, e*ident, să fie co!pletat printr+o aprofundare ulterioară

1#adar, efectuaţi !ai !ulte legături diferite ale unei opere funda!entale, la diferiteni*eluri, căut$nd )n !od siste!atic capitolele sau pasa'ele de aprofundat, sta"ilind lista

punctelor dificile de ad$ncit, relu$nd pro"le!ele sau dificultăţile sesiate )n ti!pulsur*olului #i )ncerc$nd să le aduceţi răspunsuri )nfrunt$nd lacunele pri!ei lecturi Înconcluie, sur*olul #i aprofundarea dese!neaă două de!ersuri co!ple!entare, nu opuse

?G?G




E#erciţii în vederea sintezei te#telor

În !ulte clase pregătitoare .intrare )n !arile #coli #tiinţifice etc/, sintea unor texte face

parte din progra!ă 6a poate să constituie un instru!ent supli!entar de aprofundare #i să*ă per!ită "una exercitare a facultăţilor *oastre reflexi*e În general reu!area de texte,cu un efect for!ati* asupra spiritului, se ade*ere#te folositoare tuturor studenţilorReu!area constă )n a asu!a un text filosofic de "aă, a+i dega'a te!a, ideea directoare,

pro"le!a, a proceda, )n acela#i ti!p, la o analiă #i la o reconstituire sintetică a pasa'ului%tre"uie să+l decupaţi, să+l supuneţi unui tra*aliu analitic, dar #i să+l reconstituiţi #i unificaţi,

pentru a+i sesia ideea directoare 2acă )nt$lniţi, pe parcursul lecturilor *oastre, texte care*i se par funda!entale, faceţi un reu!at 8 cel !ai corect #i cel !ai scurt posi"il 8 al

pasa'ului, desprin$nd ideea lui directoare 1cest tra*aliu *+ar fi folositor de trei ori% !ai)nt$i el for!eaă facultăţile reflexi*e7 )n al doilea r$nd, *ă a'ută să *ă faceţi un fi#ier, cuele!ente de docu!entare i!portante7 )n al treilea r$nd, el *ă introduce )n acti*ităţilenu!ite disertaţie #i co!entariu de text Sintea unor texte este deci e!ina!ente for!ati*ă#i pregăte#te direct )n *ederea co!entariului

Pe scurt, este *or"a de a enunţa esenţialul unui pasa', condens$ndu+l )n cu*inte puţine #ise!nificati*e 1daptarea la această du"lă exigenţă garanteaă reu#ita )n conducerea*iitoarelor exerciţii filosofice

"robleme referitoare la memorie,

2acă lectura filosofică nu se confundă deloc cu o )nsu#ire !ecanică de cuno#tinţe #iconţinuturi di*erse, dacă ea dese!neaă arta de a g$ndi #i de a te for!a )n contact cu

!arile texte, totu#i diferitele operaţii pe care le+a! analiat cu puţin )nainte 8 sur*olul,diagonaliarea, aprofundarea, sintea unor texte etc 8 n+ar a*ea sens dacă nu ar dese!natot at$tea !oduri de a accede la !e!orie 6ste de preferat ca acele Critici kantiene sau4eno!enologia spiritului să facă de+acu! parte din *oi, ca arta *oastră de a citi să per!ităintegrarea acestei #tiinţe uni*ersale 2ă! aici c$te*a sfaturi%

• folosiţi luarea de note, ea *ă fixeaă atenţia #i pune accentul pe esenţial 6au#ureaă deci !e!oria .)n !ăsura )n care *eţi fi operat o refor!ulare a

pro"le!elor )n li!"a'ul *ostru personal/7

• puneţi totdeauna conceptele noi )n relaţie cu cuno#tinţele *oastre anterioare

;!portant este să sta"ili! legături, !edieri, punţi, asociaţii )ntre noţiunile noi #icuno#tinţele do"$ndite anterior7 acestea din ur!ă for!eaă soclul !e!oriei, platfor!anoilor concepte 3u eitaţi niciodată să realiaţi o !uncă )n co!un7 expri!area #i co!unicarea orală

fixeaă a!intirile Aă *eţi a!inti !ai "ine de doctrina puterii a lui 4oucauld după orefor!ulare orală )n cadrul unui grup care a reflectat asupra acestei te!e 2ialogul trăitna#te a!intirea

Plăcerea textului este un instru!ent de !e!oriare% nu+ţi a!inte#ti dec$t de tine )nsuţi,adică de ceea ce iu"e#ti cu pasiune, de instru!entele intelectuale care )nc$ntă, de teoriilecapti*ante #i clarificatoare

?H?H




Metoda disertaţiei filosofice

2isertaţia dese!neaă o &de!onstraţie 8 argu!entaţie( riguroasă #i !etodică, a*$nd acon*erti totdeauna un enunţ )n pro"le!ă, )n a#a fel )nc$t să lucree la reol*area acesteia,să deter!ine pro"le!a fără a o deagrega *reodată #i să răspundă la for!ulareasu"iectului În definiti*, disertaţia se )nrude#te cu un exerciţiu spiritual

2e!onstraţia filosofică nu este real!ente asi!ila"ilă unei de!onstraţii !ate!atice, uneioperaţii !entale care sta"ile#te )n !od deducti* ade*ărul unei propoiţii e*idente 1ceastădistincţie a genurilor se i!pune printr+un du"lu !oti*% pe de o parte, disertaţia filosoficărecurge la ter!enii li!"a'ului 8 fie curent, fie specialiat 8, ale cărui se!nificaţii nu suntuni*oce Fine)nţeles, ace#ti ter!eni dese!neaă concepte #i ţin de o a"ordare riguroasă2ar polise!ia inerentă li!"a'ului poate fi o sursă de a!"iguitate 2i!potri*ă, se!nele!ate!atice sunt lipsite de orice echi*oc Pe de altă parte, disertaţia filosofică se "aeaă )n

acela#i ti!p pe argu!entaţie #i pe de!onstraţie, )n opoiţie cu itinerarul !ate!atic, )n !odfunda!ental de!onstrati* În filoofie, nu tre"uie nu!ai să de!onstră!, ci #i săargu!entă!, adică să pune! )n 'oc un ansa!"lu de procedee care fac posi"ilă ad!itereaunei tee

6fortul de !ate!atiare constituie un ca li!ită care nu poate oculta, )n nici un ca,specificitatea de!ersului filosofic7 calea filosofică se caracterieaă printr+o autono!iestrăină de!onstraţiei !ate!atice% li"ertatea de !i#care este, )n filoofie, *ădită, )n ti!p ce,di!potri*ă, )n !ate!atică, derularea se efectueaă plec$nd de la date !ult !aiconstr$ngătoare #i ur!eaă un fir logic !ai puţin suplu dec$t cel al argu!entării filosofice1#adar, disertaţia filosofică se "aeaă pe o &argu!entaţie+de!onstraţie(, )n ti!p ce calea!ate!atică este pur de!onstrati*ă

O demonstraie argumentată

;reducti"ilă la eseu, dar #i la de!onstraţia !ate!atică pură #i si!plă, )nrudită cuexerciţiul spiritual, disertaţia filosofică tre"uie, )n consecinţă, să fie definită )nspecificitatea ei ce dese!neaă ea0 O de!onstraţie progresi*ă, riguroasă, coerentă,de!onstraţie care nu negli'eaă defel tra!a argu!entării 1ceastă de!onstraţie opereaă

plec$nd de la o pro"le!ă dinainte definită #i care sur*ine din analia unei chestionăriorientate #i organiate pri*ind su"iectul disertaţiei 1ceastă chestionare organiată se)nsereaă #i se integreaă )ntr+un proces glo"al% pro"le!atica 6ste deci *or"a de astructura un ansa!"lu de )ntre"ări su"iacente for!ulării su"iectului, de a le corela )n !odlogic, de a circu!scrie )ntre"area funda!entală #i decisi*ă inerentă su"iectului #i de arăspunde progresi*, printr+o &argu!entaţie+de!onstraţie( coerentă, la ele!entele )nscrise)n pro"le!atică, astfel )nc$t să se a'ungă la deter!inarea #i &reol*area( pro"le!ei,reol*are care exclude orice rigiditate, orice soluţie dog!atică 1 conchide )nsea!nă aaduce un răspuns, a lua poiţie, a efectua un anu!it "ilanţ fără a i!o"ilia *reodată *iaţasau a dog!atia .ceea ce ar fi )n contradicţie cu interogaţia filosofică/

2isertaţia filosofică poate fi deci definită ca un itinerar !o"il #i dina!ic, care poate ducela o concluie clară, prin inter!ediul unei pro"le!atici #i al unei discuţii organiate

?M?M




&naliza unui citat

ratare &i analiză specifice ale 7su"iectuluicitat8

Ceea ce se preintă studentului, )n su"iectul+citat, este o teă pe care el tre"uie să oidentifice Cu alte cu*inte, analia su"iectului se do*ede#te a fi, su" un anu!it unghi, !aico!plexă dec$t )n caul su"iectului )ntre"are Pe de o parte, tre"uie pusă )n e*idenţă o)ntre"are su"iacentă for!ulării su"iectului, )ntre"are care *a conduce la o pro"le!atiaresiste!atică Pe de altă parte, studentul tre"uie să circu!scrie #i să recunoască, )nspecificitatea sa, doctrina sau tea .neexplicită/ a autorului citatului 1ceste exa!inări )n

profuni!e a citatului, su" unghiul )ntre"ării, pro"le!ei #i teei, tre"uie să+i ur!ee oreflecţie critică #i o e*aluare a doctrinei analiate !ai )nainte Să notă! deci ele!entelespecifice ale acestei a"ordări%

• Reducerea citatului la o )ntre"are #i exa!inarea pro"le!ei ridicate la )ntre"are• 1nalia teei Studierea sau explicarea ei• 6fectuarea unui de!ers critic pri*ind tea 6la"orarea unei reflecţii personale )n

legătură cu ea• 1lcătuirea unui "ilanţ glo"al

Su"iectul+citat poate conduce uneori la un plan )n două părţi, dar această dihoto!ie ni se pare su!ară #i planul are de c$#tigat din integrarea )ntr+un de!ers clasic

&naliza unui concept sau a unei noţiuni

3oţiunea dese!neaă Tn general o repreentare !ai ele!entară dec$t conceptul7 ea are ofuncţie #i o *aloare sintetice inferioare celor pe care le deţine conceptul

(#te$a su"iecte

• &3atura denaturată(• &2reptul celui !ai sla"(• &Senaţia(• &;!itaţia(• &1rtificialul(

2upă cu! o"ser*aţi, analia unui concept se poate specifica )n analia unui concept

deter!inat sau a unei expresii .ex% 2reptul celui !ai sla"/1nalia unui concept se poate preenta )n egală !ăsură su" for!a unei )ntre"ări6xe!plu% Ce este 'ustiţia0

Demersul cerut

1nalia unui concept sau a unei noţiuni preintă un interes considera"il Într+un fel, easi!"olieaă #i )ncarneaă )ntreg tra*aliul filosofic 1 purcede la o reflecţie filosofică)nsea!nă, )n !od funda!ental, a chestiona conceptele, a te )ntre"a cu pri*ire la sensul lor,la presupoiţiile lor, la funcţia lor euristică .@a ce folose#te conceptul0 Ce )!i aduce el pe

planul g$ndirii #i al reflecţiei0 etc/ 6ste necesar, de aceea, să reflectă! asupra de!ersuluicare se i!pune )n acest ca

6ste i!perati*%

BB




• să definiţi conceptul sau noţiunea, reali$nd un studiu #i proced$nd la o analiă a!ultiplelor sensuri O noţiune este )n general polise!ică7

• să alcătuiţi un in*entar al conceptelor apropiate .de ex, dacă su"iectul se referă laidee, o *eţi distinge de ter!eni care nu sunt defel sinoni!i cu ea, ca tip, noţiune,g$nd concept etc/ sau opuse .ex% opinie sensi"ilă etc/7

• să regrupaţi astfel !axi!u! de aspecte ale conceptului sau noţiunii )ntr+unansa!"lu articulat7

• să )nregistraţi pro"le!ele esenţiale legate de concept sau de noţiune7• să alegeţi pro"le!a+cheie care per!ite organiarea unei de"ateri7• să inseraţi de"aterea )n planul care corespunde analiei unei noţiuni

'ompararea a două sau mai multe noţiuni sau concepte

(#te$a su"iecte

•

&;!agine #i li!"a'(• &1utono!ie #i )nstrăinare(• &1propiatul #i )ndepărtatul(• &Conceptul #i ideea(• &Regret, re!u#care, căinţă(

2acă su"iectele care conţin două concepte sau noţiuni sunt, potenţial, nu!eroase, ele se)nt$lnesc, de fapt, !ai cur$nd la oral #i corespund atunci unor lecţii

Demers specific

• 6xa!inaţi dacă for!ularea su"iectului sugereaă o co!paraţie .ex% Conceptul #i

ideea/ sau relaţii )ntre ter!eni .ex% 1de*ăr #i su"iecti*itate/ 1*e! de+a face cu oco!paraţie )n caul unor ter!eni apropiaţi sau opu#i, #i cu o relaţie atunci c$ndter!enii apar ca dependenţi7 uneori poate fi decelată o a!"iguitate 2acă su"iectulconţine !ai !ulte concepte sau noţiuni, se i!pune )n general studiul co!parati*

• 2acă este *or"a de co!pararea unor concepte sau noţiuni, a*eţi gri'ă să desprindeţidiferenţe, 'ocuri de opoiţii sau ase!ănări <re"uie să realiaţi aici o analiăse!antică su"tilă

• 1"ordarea este diferită dacă este *or"a nu de a face o co!paraţie, ci de a sta"ilirelaţii >n su"iect care sugereaă sta"ilirea de relaţii conduce la o interogaţie cu

pri*ire la deter!inările #i influenţele fie reciproce, fie analia"ile de la un ter!en alansa!"lului la celălalt, fără reciprocitate

• @uaţi a!inte la acest risc consu"stanţial unui ase!enea tip de su"iecte% a face !ai!ulte disertaţii separate, despre fiecare concept, noţiune sau ter!en, fără a a'ungecu ade*ărat la interacţiunea dialectică ce repreintă nucleul acestui tip de su"iecte

B5B5




%iferitele tipuri de planuri

"lanuri- structuri logice

Studiul diferitelor planuri posi"ile repreintă un ele!ent i!portant #i decisi* 6l tre"uiesă sesiee, )n pri!ul r$nd, că se află aici nu )n faţa unor ele!ente ar"itrare, neesenţiale #icotingente, a unor for!e retorice contesta"ile, ci a unor ade*ărate structuri logice, carerăspund unor necesităţi de organiare ale spiritului o!enesc Pentru a ne construig$ndurile, )n toate do!eniile, este efecti* necesar să le clasifică!, să ordonă!, să efectuă!logic di*erse )nlănţuiri Structurile care se află la dispoiţia noastră nu depind nici de "unul

plac, nici de capriciu #i se i!pune deci să o"ser*ă! se!nificaţia lor profundă )n raport cudesfă#urarea g$ndirii )n general

"lanul dialectic

Definiie

1cest plan )n trei părţi, de#i este adesea criticat sau caricaturiat, ră!$ne totu#i structurafunda!entală care co!andă de!ersul #i itinerarul filosofic, #i este foarte fec*ent utiliat6ste *or"a de fai!osul plan alcătuit din &teă, antiteă #i sinteă( ;ată principiul său%

5 teă apărată .ade*ăr al teei/7: respingere a teei #i antiteă7? sinteă, )n care cele două puncte de *edere opuse sunt apropiate )n s$nul unei

unităţi sau al unei categorii superioare 6a reunifică fără să facă co!pro!isuri #ifără să conciliee *er"al

@n e'emplu

Subiect% &3u!ai ceea ce dureaă are *aloare0(eză% 3u există *aloare dec$t )n s$nul a ceea ce se prelunge#te )n ti!p #i dureaă .ex%realiarea !orală, concepută ca o durată sta"ilă/

Antiteză% Singură clipa, lipsită de consistenţă te!porală, are *aloareEinteză% 6ternitatea dă sens duratei #i cliei, ea le unifică

În ciuda li!itării in*aria"ile a )ntre"uinţării sale, planul dialectic pare foarte fecund pentru a conduce #i a duce la "un sf$r#it analia !ultor su"iecte 6l apare deci 'udiciosdintr+un punct de *edere 8 retoric, logic, in*enti*

• Retoric- mai !nt#i% dacă retorica dese!neaă arta *or"irii iscusite, tehnica punerii )noperă a !i'loacelor de expresie, arta de a persuada prin discurs, *o! o"ser*a că

planul dialectic pare a fi capa"il să producă efecte retorice foarte fericite 6lcorespunde unui !i'loc de expresie 'udicios, pentru că per!ite a conser*a, etapă cuetapă, ce*a din ade*ăr, plec$nd de la un anu!it ni*el al studiului #i reflecţiei cititorulsau auditorul participă atunci la o expri!are retorică dina!ică% discursul nu este #i neantreneaă astfel )ntr+un proces de co!poiţiei *iu 2in punct de *edere retoric, )#iface apariţia o )nlănţuire adesea pertinentă, asupra căreia *or reflecta toţi cei ce seconsacră artelor discursului, ale politicii #i dreptului, *iitorii practicieni ai #tiinţelor

politice etc 4aptul de a stăp$ni "ine retorica dialectică ar fi, pentru ei, infinit rodnic

• *ogic- apoi% această i!portanţă retorică tri!ite ea )nsă#i la o structură #i la un interesde ordin logic @ogica, )n sensul curent al ter!enului, tre"uie definită aici ca &funcţia

B:B:




de coerenţă( )n g$ndire #i *or"ire, ca trăsătura unui proces intelectual confor! culegile g$ndirii raţionale sau ca o )nlănţuire coerentă de idei 6ste clar că planuldialectic ne poate aduce o !are satisfacţie )n această pri*inţă% efecti*, !i#carea deintegrare superioară ne conduce, )n general, spre ce*a !ai ade*ărat Se organieaăastfel o !i#care logică #i coerentă care ne creeaă o dispoiţie raţională

• n$enti$- !n sf#r&it % planul dialectic poate constitui o sche!ă in*enti*ă, o cana*a pentru a găsi idei #i de a aprofunda noţiuni 6l )ndepline#te deci o funcţie euristică%dese!neaă un instru!ent de organiare a reflecţiei, de ela"orare a unei strategii decercetare sau a unei pro"le!atici 6l repreintă, a#adar, un instru!ent !etodologic #iun soi de !atrice pentru idei

Planul 'udicios, care opereaă )n !od legiti! prin teă, antiteă #i sinteă corespundede!ersului dialectic autentic, ca sesiare a opoiţiilor )n unitatea lor 2eparte de a dese!nadeci trei categorii i!ua"ile, tea, antitea #i sintea repreintă un proces de tensiuni #icontradicţii, ter!enii opu#i )nfrunt$ndu+se #i supun$ndu+se unei dina!ici interne <oc!ai

contradicţiile inerente )ntre"ărilor, pro"le!elor #i argu!entelor antreneaă atuncide*oltarea #i progresul discuţiei 2ialectica i!anentă conceptelor, lucrurilor #i *ieţiiaruncă deci o lu!ină asupra ade*ăratului plan dialectic, at$t de străin !etodei paspartucriticată de @*i+Strauss <recerea de la o parte a planului la ur!ătoarea se poate efectuaastfel% se *a pleca de la o contradicţie rele*ată )n argu!entare #i *a enunţa o traniţie

pertinentă 1cest tip de a"ordare contri"uie la reu#ita planului

"lanul progresiv

Definiie

Planul progresi* constă )n a lua )n considerare, din puncte de *edere succesi*e, o aceea#inoţiune sau !ai !ulte noţiuni pe care le studie! aprofund$ndu+le 2ina!ica exerciţiului preintă atunci interes nu!ai )n !ăsura )n care e*ită artificiul #i adoptă !ersul natural alg$ndirii, capa"ilă să )naintee #i să se )!"ogăţească <re"uie pornit de la un un punct de*edere relati* superficial, pentru a atinge planuri de analiă din ce )n ce !ai ela"orate #i

profunde În această perspecti*ă, planul progresi* constituie un instru!ent operatoriufecund )n caul analiei unei noţiuni 2ar #i unele for!ulări de tip interogati* recla!ă ostructură de tip progresi* 4ie enunţurile% &Ce este o persoană0( sau &Ce este progresul0( ,care se referă, )n realitate, la concepte sau noţiuni În a!"ele cauri pare totodată posi"ilă#i de dorit o punere )n for!ă progresi*ă% această structură se )nrădăcineaă )ntr+un de!ersal g$ndirii care )nainteaă, din etapă )n etapă, spre un concept din ce )n ce !ai "ăgat #i

co!plex, produs la un ni*el de reflecţie superiorPlanul progresi* constă )n a construi #i produce, plec$nd de la puncte de *edere diferite,definiţii succesi*e ale noţiunii sau conceptului considerate, dfiniţii din ce )n ce !aico!plexe #i "ogate, astfel )nc$t să desprinde! #i să explcă! esenţa ter!enului care cere oanaliă% este *or"a de a efectua o clarificare autentică a noţiunii sau conceptului

"lanul noţional

Definiie

1cest plan este adaptat su"iectului care se referă la analia uni noţiuni, analiă care ţine

deci fie de o apropiere progresi*ă, fie de structura noţională clasică, după sche!a &natură,

B?B?




existenţă #i *aloare( Studiul )ntreprins se desfă#oară atunci, )n principiu, ur!$nd planul de!ai 'os%

• %rima parte% 3atura #i se!nificaţia noţiunii• A doua parte% 6xistenţa•

A treia parte% AaloareaPlanul noţional constă )n a te )ntre"a !ai )nt$i cu pri*ire la esenţa sau conţinutul unei

noţiuni, )n a face astfel, )ntr+o pri!ă !i#care, ca analia să adopte punctul de *edere alnaturii, apoi să procedee la a"ordarea pro"l!ei existenţei legată de noţiunea considerată#i, )n fine, )ntr+o a treia !i#care, să treacă de la fapt la drept de *aloare 3u orice su"iect referitor la analia unei noţiuni ţine auto!at de această structură

&natură+existenţă+*aloare(% uneori ea este adec*ată su"iectului, unele for!ulări se preteaăla folosirea ei .ex% &;deea de fru!useţe(, &3oţiunea de cotingenţă(, &;deea de haard(etc/, )n ti!p ce altele suportă !ult !ai "ine de!ersul progresi*, care constă )n instituireaunei &(definiţii+punct de plecare(, producerea unei noi definiţii raţionale #i, )n sf)r#it, unei atreia, &supraraţională(

În faţa oricărei analie referitoare la o noţiune tre"uie deci să procedă! cu fineţe, pentrua conduce o analiă suplă, adaptată c$!pului se!antic #i conceptual studiat

0'emple

Su"iect% &Cotingenţa(• Definiie &i natură Caracterul a ceea ce nu+#i are )n sine principiul de fiinţare• 0'istenă 1 exista, )nsea!nă a fi acolo 2eci cotingenţa există 6ste o dată

funda!entală a existenţei &6senţialul este cotingenţa( .Sartre/• Faloare 1 su"linia cotingenţa nu )nsea!nă oare a arăta că existentul este li"er, că,

pe fondul cotingenţei, el este che!at la crearea *alorilor ;deea de cotingenţă este,

a#adar, de!nă să 'oace un rol de g$ndire #i )n analia filosofică

"lanul prin confruntare de concepte sau noţiuni

Definiie

1cest plan constă )n confruntarea #i apropierea a două sau !ai !ulte concepte, fie pentrua le co!para, fie pentru a sta"ili )ntre ele un siste! de relaţii 1nalia for!ulării tre"uiedeci să desprindă tipul de a"ordare, co!parati*ă sau relaţională, care este de dorit #iadaptat su"iectului

(onfruntarea a două concepte• Etudiu comparati$ 6x% &Conceptul #i ;deea(, &4orţă #i *iolenţă( etc O"ser*ă! !ai

)nt)i că, dacă nu !ai există regulă generală a discuţiei, studiul co!parati* nu tre"uie)n nici un ca să 'ustapună două disertaţii separate <oc!ai unitatea organică a celordoi ter!eni tre"uie să constituie o pro"le!ă pentru cel ce redacteaă de*oltareate!ei

Pe de altă parte, analia sensului ter!enilor 'oacă un rol !a'or În sf$r#it, su"iectulnu co!portă un sens a"solut precis #i deter!inat 1ceastă indeter!inare este

periculoasă pentru candidat% el riscă să lase de+o parte *irtualităţi interesante #i "ogate

• Etudiu relaional. 6x% &1de*ăr #i su"iecti*itate(

BBBB




6*ident, )n acest tip de for!ulare nu este defel *or"a de a co!para cele douăconcepte, ci doar de a sta"ili un siste! de relaţii .reciproce/ )ntre su"iecti*itate #iade*ăr ;ată un plan posi"il%

• Su"iecti*itatea, definită ca ansa!"lu de particularităţi aparţin$nd unui su"iect, poate

conduce la ade*ăr, la sesiarea unui tip de realitate autentică• Su"iecti*itatea, definită ca *iaţă con#tientă #i interioară, ne descnhide calea

ade*ărului

• Reciproc, toc!ai ceea ce este confor! cu realul .&ade*ărul(/ oferă su"iecti*ităţii, )ndu"la ei se!nificaţie, un funda!ent co!plet Singurul !ediu ) care su"iecti*itatea se

poate real!ente !i#ca este lu!ina *erita"ilă care lu!ineaă pe orice o! 1de*ărulconduce toate spiritele #i toate for!ele de su"iecti*itate

• .parte facultati*ă/% 4iinţa, ceea ce este )n !od real, cere dialectica celor doi ter!eni 8su"iecti*itate #i ade*ăr 8, trecerea de la unul la celălalt 6a se !anifestă prin aceste

două realităţi(onfruntarea mai multor concepte

6x% regret, re!u#care, căinţă1ceastă confruntare se reduce la un exerciţiu co!parati* #i sunte! astfel tri!i#i la

pri!ul ca <ra*aliul co!parati* #i relaţional se pot consolida reciproc .ca )n caulconfruntării a două concepte

Eceme posi"ile de analiză

• %lan de tip comparati$

Pri!a parte% caracteriarea #i aprofundarea noţiunilor71 doua parte% distincţia, chiar opoiţia )ntre noţiuni71 treia parte% sintea, care poate a'unge la o *erita"ilă unitate, )n funcţie de ter!eniiconsideraţi

• %lan de tip relaional + Pri!ul !odel .)ntre două concepte/Pri!a parte% conceptul 1 conduce la F #i )l deter!ină7

BDBD




Planuri Dificultăţi sauproblemeconstitutive alefiecărui plan

Ce interesprezintă fiecareplan

2ialectic <eă 1ntiteă Sinteă 3u ela"oraţi osinteă&eclectică( sau&!ecanică(

;nteres retoric #iin*enti*

Progresi* Pri!adefiniţieconfor!ăraţiunii

1 douadefiniţieconfor!ăraţiunii

1 treia&supraraţională(

Pro"le!ă !a'orăOperaţi oclarificareautentică anoţiunii la fiecare

palier

Înaintaresu"stanţială ag$ndirii

3oţional Pri!adefiniţie

1 douadefiniţieraţională

1 treiadefiniţie&supraraţională(

;de! ;de!

3atură 6xistenţă Aaloare Redactorultre"uie să fie )n!ăsură sădisociee clar

pro"le!ele deesenţă .natură/ #ide existenţă

Per!iteefectuarea uneianalie foartesintetice Pe toate

planurile .esenţă,exigenţă,axiologie etc/

Confruntar ea deconceptesau noţiuni

Caracteriare anoţiunilor

2istincţiesauopoiţie

Sinteă 2ificultateesenţială% nu *ălăsaţi )n#elaţi de otratare separată afiecărui conceptsau noţiune

Fogăţiadialectică, dacăconfruntarea este

"ine condusă

1 doua parte% conceptul F conduce la 1 #i )l deter!ină71 treia parte% exa!inarea unităţii *erita"ile care explică relaţiile

• 1l doilea !odel .)ntre două sau !ai !ulte concepte/• Pri!a parte% caracteriarea conceptelor7• 1 doua parte% exa!inarea relaţiilor .reciproce/ ăntre concepte7• 1 treia parte% analia critică a *alorii relaţiilor considerate

BEBE




Munca de pregătire a disertaţiei

"ericole şi principii de acţiune

%ericole

• Eituarea !n afara su"iectului este unul din pericolele cele !ai răsp$ndite 6l constă )nredactarea unei disertaţii asupra unui su"iect apropiat sau radical diferit de cel ce se oferăi!plicit reflecţiei, ceea ce )nsea!nă să reflectei )n afara te!ei #i !ai ales )n afara

pro"le!ei precise% candidatul fie este *icti!a unei situări parţiale #i li!itate )n afarasu"iectului .ex% el o"ser*ă, )n introducere, pro"le!atica, dar după aceea o a"andoneaă/,fie plon'eaă a"solut )n afara su"iectului .ex% )n loc să se refere, cu! i se cere, la idee, eltrateaă pur #i si!plu despre concept/

Cauele situării )n afara su"iectului sunt !ultiple% pri!a 8 cea care se află la

originea celorlalte 8 nu este oare tea!a de a g$ndi cu !intea proprie, de a conduce ostrategie personală, de a lua tu )nsuţi cu*$ntul, pe scurt, de a )ndrăni să reflectei0<re"uie să a*e! cura'ul, afir!ă =ant, de a ne folosi de propriul nostru intelect 1 nu tefolosi de el )nsea!nă, de fapt, )n acest ca deter!inat, să te expui riscului de a te rătăci )nafara su"iectului, prefer$nd unei for!ulări precise generalităţi, refu$nd să *ei )ndisertaţie discursul cui*a Cu! scrie =ant% &C$t de u#or este să fii !inor9 2acă a! ocarte, care )!i ţine loc de intelect, un director, care )!i ţine loc de con#tiinţă, un !edic,care hotără#te asupra regi!ului !eu etc, nu !ai a! ne*oie cu ade*ărat să a! gri'ă de!ine 3u a! ne*oie să g$ndesc( <re"uie deci să luă! a!inte să nu eludă! noutateafiecărui su"iect printr+o lectură superficială, inexactă #i ti!idă, care ne scoate )n afarasu"iectului

1 doua cauă a situării )n afara su"iectului 8 care, e*ident, poate să reulte din pri!a 8 este insuficienta elucidare a ter!enilor sau a conceptelor, lipsa unei analieaprofundate

1 treia cauă 8 #i ea pro*ocată de tea!a de a g$ndi cu !intea proprie 8 esteincapacitatea de a distinge pro"le!atica reală #i de a dega'a pro"le!a esenţialăRecitarea pasi*ă )nlocuie#te atunci pro"le!atica controlată7 o!ul de*iaă spre o altă

pro"le!ă, chiar o altă te!ăÎntr+un cu*$nt, situarea )n afara su"iectului pro*ine, )n general din tea!a de

necunoscut #i din refuul de a pri*i )ntr+un chip nou #i personal o chestiune nouă

Sfaturi practice

Citiţi cu atenţie su"iectul 3u *ă a*$ntaţi )n redactare )nainte de a realia o analiăatentă #i de a proceda la o lectură aprofundată a fiecărui ter!en, o lectură totodatăanalitică #i sintetică, destinată sesiării ter!enilor )n relaţiile lor reciproce Într+ade*ăr, ter!enii #i expresiile )#i do"$ndesc sensul prin raporturile )ntre ele 1cesteclera' &dialectic( per!ite e*itarea situării )n afara su"iectului

2eli!itaţi "ine pro"le!a particulară ridicată din conceptele puse )n 'oc 3u preferaţi particularului generalul Respingeţi orice lărgire a su"iectului, de*enit prea *ast #ia!plu etc 1ceastă respingere a lărgirii este decisi*ă pentru "una conducere adisertaţiei #i e*itarea ie#irii din su"iect

BGBG




3u a*eţi )ncredere )n parantee #i digresiuni% ele rup unitatea su"iectului #iantreneaă neplăcut cititorul pe căi #i dru!uri lipsite de orice necesitate O te!ăantreneaă o altă te!ă, de unde pericolul situării )n afara su"iectului

Preferaţi reflecţia alertă #i personală capcanelor unei recitări pasi*e, e*itaţi parada decuno#tinţe, istoria filosofiei ca atare etc

• *ipsa de rigoare &i coerenă 1"senţa unei ordini *erita"ile )n reflecţie constituie unalt nea'uns răsp$ndit Cititorul găse#te un a!alga! acolo unde caută o unitate, unansa!"lu de opinii, iar nu o idee directoare logică #i coerentă @ipse#te rigoareainterogaţiei O asa!"lare de frag!ente lipsită de o ade*ărată analiă #i de o de!onstraţieriguroasă% iată ce i se oferă corectorului

Sfaturi

1profundaţi !unca pregătitoare, astfel )nc$t să constituiţi puncte de ancorare logicefoarte solide Fogăţia !uncii pregătitoare condiţioneaă apariţia unui ade*ărat plan #i)ngăduie astfel e*itarea unei decupări ar"itrare sau a unui a!alga! incoerent

6la"oraţi cu atenţie, )n ti!pul unei !unci pregătitoare, o idee directoare care *a daunitatea #i rigoarea ansa!"lului lucrării 1ceastă idee *a oferi o cale directoare, un firlogic 6a tre"uie să apară )n introducere, să se explicitee de+a lungul )ntregiide*oltări #i să se afir!e )n concluie ;deea dese!neaă atunci, )n această

perspecti*ă, un principiu de ordine #i de claritate Lraţie ei, argu!entarea #ide"aterea au un )nceput, o de*enire, o concluie ;deea e cea care se )ncarneaă )nansa!"lul lucrării% se reco!andă să o construiţi cu gri'ă pentru e*ita a!alga!ul, aatinge rigoarea #i coerenţa

•

Analiza parială. >nul din nea'unsurile cele !ai frec*ente, cele !ai *ădite, )n !ultedisertaţii de+ale studenţilor )l constituie, fără )ndoială, tendinţa de a pri*ilegia un singurtip de analiă #i de răspuns #i de a se !ulţu!i cu el )n !od parţial #i unilateral

4ie su"iectul% &1 fi li"er )nsea!nă a accepta necesitatea0( >n tip de răspuns pe c$tde unilateral pe at$t de parţial, care reduce )ntre"area #i pro"le!a la o singurădi!ensiune, ar putea fi ur!ătorul% a fi li"er )nsea!nă a accepta necesitatea 8 ceea ce nu

poate să nu fie #i ordinea lucrurilor 2$nd acest răspuns unilateral, studentul ignoră "ogăţia pro"le!aticii #i nu se intereseaă de te!a li"ertăţii definite ca spontaneitatenereflectată .#i )n consecinţă, foarte )ndepărtată de acceptarea realităţii/ În această

perspecti*ă se contureaă deci un singur răspuns .poiti*/ la )ntre"area pusă Studentuleli!ină astfel pluralitatea soluţiilor sau răspunsurilor 6l pri*ilegiaă un singur ele!ent

de!onstrati* #i ră!$ne or" la sensul glo"al al de!onstraţieiÎn fapt, )ntre"area pusă face apel la o pro"le!ă sintetică Se uită astfel că o

disertaţie filosofică repreintă un itinerar dina!ic, glo"al, un ansa!"lu de argu!entărico!plexe 1 răspunde printr+un singur tip de analiă )nsea!nă sărăcirea pro"le!aticii #ioperarea după un anu!it punct de *edere reductor Însea!nă, su" un anu!it unghi, săocultei "ogăţia *ieţii #i reflecţiei 2isertaţia filosofică tre"uie să e*ite orice punct de*edere unilateral sau parţial, orice analiă care pri*ilegiaă o singură di!ensiune a)ntre"ării sau pro"le!ei Punctul de *edere prea particular respinge pluralitatea

perspecti*elor #i dina!is!ul existenţei

BHBH




Cum poate fi evitată unilateralitatea?

Procedaţi la aprofundarea !axi!ă a for!ulării su"iectului 1naliaţi fiecareter!en )n "ogăţia #i di*ersitatea lui

6xploraţi pro"le!atica fără a &sufoca( a priori su"iectul% tre"uie !ers !ai)nt$i )n direcţii !ultiple .fără a ie#i totu#i din su"iect/

• Analiza superficială 2acă analia parţială nu exa!ineaă dec$t o singură di!ensiunea su"iectului, lucrarea superficială trateaă totodată despre orice #i despre ni!ic 6a nuaprofundeaă nici o te!ă Ră!$ne la o *iiune plată, nead$ncită #i neconceptualiată

3ici o g$ndire )n act, ci o discuţie care se lunge#te fără să aprofundee

Cum să evităm acest pericol?

Printr+o analiă conceptuală siste!atică, aptă să #ină sea!a de

se!nificaţiile diferite #i "ogate ale ter!enilor #i să ducă la "un sf$r#itacti*itatea co!plexă de definire a conceptelor% toc!ai aprofundareaconceptuală per!ite e*itarea superficialităţii

Resping$nd su!edenia inexpresi*ă #i superficială de exe!ple #i de falseilustrări concrete

Înlătur$nd redundanţele excesi*e

Îndepărt$nd u!plutura deordonată .#i deci superficială/

• A"uzul de argon &i pedanterie. >it$nd că filosofarea constă )n exercitarea talentului

raţiunii cu a'utorul unor concepte "ine definite, )n chestionarea cu claritate a realului,studentul recurge, )n acest ca, la un li!"a' pretenţios Or, o"scuritatea nu este niciodatăo pro!isiune de profuni!e, 'argonul 8 un fel de iscusinţă 2i!potri*ă, claritatearepreintă totdeauna o speranţă de reu#ită O"iecti*ul de atins este acela de a )n*ăţa sădefini! cu claritate o pro"le!atică filosofică #i a*anta'ele li!"a'ului clar sunt 8 contrar aceea ce cred !ulţi 8 a"solut e*idente )n acest ca &3u a*e! )ncredere )n I'argon, scrieFela*al, nu pentru că cere din partea noastră un efort, dacă acest efort este plătit7 de c$teori )nsă, con*ertit )n idei clare #i distincte, adică tradus )n li!"a' co!un, textul care are oaparenţă sa*antă se reduce la o flecăreală9 2acă filosofia este un efort pentru a #ti desprece este *or"a, onestitatea acestui efort se acordă cel !ai "ine, se pare cu li!"a cea !aisi!plă( În ce pri*e#te recursul la *oca"ularul tehnic propriu+is, el nu tre"uie să

)nse!ne 'argon, )n nici un ca, ci exigenţă de ade*ărată claritate #i deli!itare precisă aconceptelor

Sfaturi pentru evitarea acestui hermetism absurd, datorită lipsei sale de semnificaţie

3u folosiţi un concept sau ter!en filosofic dec$t dacă sunteţi capa"ili să+ldefiniţi *oi )n#i*ă cu !are preciie

6la"oraţi, spre folosinţa *oastră, un !ic *oca"ular propriu cu a'utorul căruiasă puteţi na*iga prin ter!inologia filosofică 6ste "ine ca ter!enii din acest*oca"ular 8 &transcendent(, &reducţie eidetică( etc 8 să figuree ca

instru!ente de cercetare perfect clarificate

BMBM




În*ăţaţi să expri!aţi !arile doctrine )n ter!eni #i concepte clare 2acă(ritica raiunii pure deseneaă pentru *oi o arhitectură #i un conţinut la felde "ogate pe c$t de accesi"ile, sunteţi pe calea cea "ună

Respingeţi orice aluie ca atare, fără o clarificare reală Prea !ulte aluiisa*ante, lipsite de explicitare, dăuneaă pertinenţei de!onstraţiei 2acăaluia *oastră este adaptată su"iectului, atunci clarificaţi+i sensul, pentru caea să de*ină o parte necesară a de!onstraţiei *oastre #i să se integreedeplin )n aceasta În ca contrar, respingeţi+o Procedarea prin aluii sa*antenede*oltate ni se pare, )n toate pri*inţele, conda!na"ilă Cu! re!arcaunul din !ae#trii disertaţiei filosofice, 2reyfus @e 4oyer% a spune lucrurilete!einic ori a nu le spune, a sacrifica ideea atunci c$nd nu o poţi expune )n!od satisfăcător, acesta este i!perati*ul 1luia sa*antă duce ine*ita"il la

pedanterie, la o"scuritate, la &făcutul cu ochiul(, de care se a"ueaă preaadesea

• @itarea regulilor formale ale disertaiei. <re"uie e*itată uitarea regulilor for!ale ale

oricărei co!puneri% a"senţa introducerii, a de*oltării argu!entate, a concluiei,)nclinaţia de a redacta paragrafe *$scoase, co!pacte, neseparate, fără traniţie, constituietot at$tea o!isiuni, lacune #i pericole 1cest lucru se *a e*ita exers$ndu+*ă frec*ent )nacti*itatea de pregătire #i redactare

1lte pericole ar fi% credinţa )n &)nt$ietatea conţinutului( 3i!eni nu a#teaptă de la studentun conţinut definit, precis, deli!itat, su" for!a unor 'udecăţi sau &păreri( "inecaracteriate Ceea ce conteaă, )n filoofie, nu este să ai cutare sau cutare &părere(, ci săorganiei o reflecţie personală care să )nlăture &părerea( 2isertaţia filosofică dese!neaăo strategie dina!ică de cercetare, iar nu un ansa!"lu păreri sau de 'udecăţi definite

%rincipii de aciune

• %rincipiul ordinii 1cest principiu decurge din analia funda!entelor filosofice ale!etodei O disertaţie de filoofie tre"uie să fie expresia #i !anifestarea unei ordini%tre"uie )ntotdeauna, cu! scrie 2escartes, să pune! ordine )n lucrurile care )n !odnatural nu o posedă Care este se!nificaţia concretă, )n disertaţie, a principiului ordinii0<re"uie să efectuaţi o !i#care )ntr+o direcţie deter!inată, fiecare ter!en #i fiecareele!ent conduc$nd, prin inter!ediul unei legături #i al unei organiări, progresi* #igradat, la un alt ter!en Strategia ordinii conduce !ersul de la !ai si!plu #i de lane!i'locit la ceea ce este !ai co!plex 1ceastă )naintare de la si!plu la co!plex tre"uie

să fie respectată cu orice preţ #i să fie )nsoţită de traniţii de la o analiă la alta #i de la o perspecti*ă la alta 4ără traniţii nu arătaţi nici ordine, nici progres, nici *igoare 1cestetraniţii tre"uie să fie expri!ate cu cea !ai !are gri'ă, fie că este *or"a de a lega o fraăde alta, un paragraf de alt paragraf, sau o parte de altă parte <raniţia nu are ni!icanecdotic% ea tri!ite la structura ordonată a )ntregului a cărui !anifestare este, structurăordonată de ideea organiatoare care unifică )ntregul, de la un capăt la altul

• %rincipiu rigorii este o altă faţă a principiului ordinii Ce dese!neaă rigoarea0Caracterul unui raţiona!ent căruia !intea nu+i poate reista, )nsoţit de o !are se*eritate)n aplicarea regulilor Prin cu*$ntul rigoare )nţelege! să e*ocă! trei te!e%

5 Referirea la reguli constr$ngătoare a căror strictă respectare garanteaă unui

de!ers al g$ndirii anu!ite proprietăţi dorite, conferindu+i )n caurile extre!e ofor!ă canonică rigidă

DD




: o *oinţă de )nchidere, care interice să se facă apel la ele!ente străine dedo!eniul iniţial, pentru a depă#i prin expediente ad oc o"stacolele pe care le)nt$lne#te )nlănţuirea g$ndurilor noastre

? o dispoiţie constantă de a recunoa#te #i explicita toate presupoiţiile de!ersului,)n special pe cele disi!ulate de e*idenţe aparente

Într+ade*ăr, disertaţia filosofică se raporteaă la reguli constr$ngătoare #i tre"uie săderulee o ordine expri!ată potri*it unei logici inflexi"ile, fără să apelee la ele!entestrăine de do!eniul iniţial Într+un cu*$nt, ea tre"uie să fie riguroasă, adică nu să alăture )n!od ar"itrar puncte de *edere, ci să )naintee după o )nlănţuire logică, 'ustific$nd, )n !odcoerent, orice afir!aţie 2acă o singură *erigă ră!$ne ne'ustificată, atunci rigoarea esteco!pro!isă 1#adar nu se cu*ine să 'ustapuneţi argu!entele, ci să operaţi după o logicăi!anentă )ntregii lucrări, explicit$nd toate presupoiţiile de!ersului 2eparte de a fi sla"ă#i *agă, g$ndirea tre"uie să de*ină riguroasă 4aptul că nu se poate desfă#ura conceptulfilosofic )n acela#i !od )n care o face conceptul #tiinţific, faptul că funcţioneaă )n !odspecific, fără ca !i#carea lui să poată fi confundată cu derularea procesului !ate!atic sau

#tiinţific nu )nsea!nă defel că )ntre o g$ndire riguroasă #i una *agă nu este posi"ilă nici odistincţie 4ără )ndoială, conceptul filosofic nu ţine de criterii co!para"ile cu cele careopereaă )n do!eniul #tiinţific, dar principiul rigorii ră!$ne funda!ental )n aceastădisciplină Rigoarea filosofică este o rigoare &care chestioneaă(

• %rincipiul cestionării 2isertaţia tre"uie să fie filosofică, adică să se "aee pe o&chestionare( sau o &!irare( 1ceastă chestionare, organiată, *a constitui o parte a

pro"le!aticii disertaţiei 2acă disertaţia filosofică este !ai !ult dog!atică dec$t)ntre"ătoare, !ai !ult &)nchisă( dec$t deschisă #i pro"le!atiantă, unul din principiileesenţiale pe care se "aeaă este co!pro!is sau repudiat

D5D5




"regătirea disertaţiei

Eensul glo"al al acestei etape

O etică a &dein*olturii( sau a &harului( ar putea duce, desigur, la !ini!aliareai!portanţei acestei etape 2ar, cu ade*ărat, fără un itinerar pregătitor !etodic,

pro"le!atiarea, nucleu al disertaţiei, se do*ede#te dificilă sau i!posi"ilă Care este, defapt, finalitatea funda!entală a pregătirii0 <rans!utarea )ntre"ării )n pro"le!ă #iconstruirea *iitoarei argu!entări, organiate #i riguroase Lraţie acti*ităţii de pregătire,reu#iţi să descoperiţi pro"le!a filosofică su"iacentă )ntre"ării Pro"le!a )nsă#i *a face

posi"ilă organiarea unei strategii a de"aterii O "ună disertaţie presupune o strategie, unansa!"lu de operaţii pentru a duce la "un sf$r#it de"aterea În acest ca strategia constă )na pune corect pro"le!ele #i a per!ite aducerea c$tor*a răspunsuri nedog!atice la )ntre"ări#i pro"le!e 6tapele pregătitoare *or contura astfel argu!entarea finală, coerentă #iorganiată 1ceastă !uncă ne per!ite să e*ită! sărăcia iniţială a g$ndirii, ideilecon*enţionale, stereotipurile di*erse 4ără rigoarea pregătirii, coerenţa nu poate fi atinsă

/ateriale refle'i$e

Pentru a *ă pregăti disertaţia a*eţi la dispoiţie cuno#tinţe !ultiple care sunt tot at$tea piste de cercetare #i analiă

• /ateriale 7ale culturii generale8 autentice. Cultura generală )nalţă spiritul ladi!ensiunea uni*ersalului, per!ite eli!inarea ele!entelor neesenţiale ale cunoa#terii,ale oricărei cunoa#teri, a trece totul prin sita )ndoielii Conducerea unei "une disertaţii

filosofice presupune stăp$nirea literaturii, artei, teatrului, #tiinţelor u!ane etc• /aterialele filosofice propriuzise Citiţi cu regularitate !arii autori de filoofie-unca *oastră pregătitoare *a fi fecundă dacă sunteţi fa!iliariaţi cu ei, pătrundeţi+*ă deg$ndirea lor 1naliaţi !arile texte ale filosofiei, faceţi aceasta acti*, consacrat artei de aciti @ucraţi cu creionul )n !$nă, reu!aţi, contractaţi textele 1ceastă #tiinţă filosofică,de*enită hrană spirituală de "aă, *a for!a ansa!"lul cuno#tinţelor filosofice, pe care le*eţi adapta 'udicios la disertaţia du!nea*oastră

*ectura su"iectului &i definirea termenilor

•

O e'igenă imperati$ă a uriilor. Pentru a trata su"iectul )n specificitatea sa, tre"uiesă efectuă! o lectură atentă a acestuia 1ceastă propoiţie pare discuta"ilă #i re*ine )ntoate rapoartele 'uriilor de concurs, fără să cunoască astfel la studenţi, o aplicaţie reală;ată două exe!ple se!nificati*e% % &4ie că este *or"a de enunţul su"iectului de disertaţiesau de textul co!entat, cerinţa pri!ă este de a le citi cu atenţie Se cu*ine !ai ales,

pentru disertaţie, să se analiee cu preciie toţi ter!enii su"iectului #i relaţiile lor(7&Su"iectul nu este tratat @ipsesc analia directă #i asu!area reală Su"iectul este repedeocultat% este *or"a de a se de"arasa de tot ce ar putea să 'enee restituirea !ai !ult sau!ai puţin a!plă a cursului din ti!pul anului În acest sens, su"iectul constituie )ntr+ade*ăr un spectacol(

Citiţi #i analiaţi su"iectul dat% aceasta este regula de aur, )n general )ncălcată, )nciuda si!plităţii sale În consecinţă, pro"le!a nu este a"ordată, nici definită #i pericoluluitării )n afara su"iectului a!eninţă

D:D:




• (#te$a reguli pri$ind lectura su"iectului. @ectura su"iectului #i analia conceptualăcare i se asociaă, )!preună cu definirea ter!enilor, se supun la c$te*a regulifunda!entale, care co!andă )ntreaga !uncă%

5 Regula totalităţii sau a analiei relaţionale 8 o clarifică pe a doua, care decurge dinea direct

: Întruc$t relaţia co!andă acti*itatea, tre"uie să *ă străduiţi, pe c$t posi"il, sădeter!inaţi, )n cadrul su"iectului, conceptul filosofic cel !ai i!portant, acela care*a 'uca un rol !a'or )n strategia de cercetare, care *a chestiona cel !ai profundsu"iectul #i *a co!anda pro"le!atica

? 3u *ă cantonaţi niciodată )n sfera se!nificaţiilor ele!entare ale li!"a'ului curent,ci depă#iţi+le #i integraţi+le )n cadrul unor ansa!"luri !ai ela"orate #i !aiconstruite 1 filosofa )nsea!nă toc!ai a parcurge, printr+o acti*itate continuă, pistenoi )n care sensurile curente ale ter!enilor sunt rectificate, re!aniate, recreateK;tinerariul studentului s+ar defini, )n acest do!eniu, ca o trecere de la ter!eni laconcepte, de la se!nificaţii curente la conţinuturi conceptuale i!plicite, de la

noţiuni sau repreentări ele!entare la concepte propriu+isB Supuneţi+*ă, pe c$t posi"il, eti!ologiei, adică #tiinţei filiaţiei cu*intelor

6ti!ologia este situată la locul ei, )n anu!ite cauri, de către speciali#tii )n !etodaexerciţiului filosofic% căutarea eti!ologiei cu*intelor nu tre"uie să lipseascăniciodată, dar nu tre"uie să crede! că totul poate fi deri*at din eti!ologie

D Regula studierii di*erselor sfere se!antice sau conceptuale la care se raporteaăcutare sau cutare ter!en considerat 6xe!plu cel !ai clar ar putea fi cel alconceptului de li"ertate, utiliat )n c$!purile politic, !etafiic, istoric, fiic etc<re"uie să ne )ntre"ă!, )n !od siste!atic, căror c$!puri aparţine un ter!eni!portant

E Regula in*entarului conceptual <re"uie să realiaţi, )n legătură cu fiecare ter!en,un "ilanţ referitor la ter!enii apropiaţi sau opu#i, "ilanţ care dese!neaă o for!ă!a'oră a efortului ;n*entariile de ter!eni sunt aici funda!entale #i este necesar,citind su"iectul, să li se )ntoc!ească liste%

2e ter!eni apropiaţi% de exe!plu, dacă )ntr+un enunţ figureaă ter!enul fericire, *ă *or fi de exe!plu folos ter!enii de exe!plu "eatitudine,confort, )nc$ntare, !ulţu!ire, satisfacţie etc 6l per!ite, de exe!plu la "un)nceput, c$nd )ncercaţi să )nţelegeţi su"iectul, specificarea riguroasă ase!nificaţiei ter!enilor, efectuarea unor definiţii "ine deli!itate S+ar puteaface, acela#i lucru )n legătură cu cu*$ntul li"ertate #i să se )ntoc!ească olistă de exe!plu ter!eni apropiaţi% autono!ie, independenţă, li"er ar"itru,spontaneitate etc7

2e ter!eni opu#i, fie contrari, fie contradictorii% dacă reluă! ter!enul defericire, o"ţine! această listă 3efericire, ne#ansă, nenoroc, e#ec etc @istareferitoare la ter!enul de li"ertate este )ncă !ai se!nificati*ă #i !ai

"ogată% dependenţă, scla*ie, ser*itute, supunere, constr$ngere, o"stacol,opri!are, deter!inis!, destin, fatalitate etc sunt tot at$ţia ter!eni caretre"uie conturaţi7

2e ter!eni )nrudiţi logic cu ter!enul sau conceptul considerat, adică

ter!eni care per!it a+l defini sau a căror definiţie este dependentă% de la "un)nceput acest in*entar, efectuat )n !o!entul lecturii su"iectului, poate să

D?D?




conţină "ogăţii euristice, pro"le!atice etc 6xe!plu% fie ter!enul cauză% eleste logic legat cu efectul, dar #i cu deter!inis!ul etc 4ie ter!enuliraional % el se află )n legătură logică cu sens, a"surd, haard etc ter!enulde $iolenă este legat cu dorinţă, ră"oi, istorie etc 1ceastă sta"ilire alegăturilor )ntre noţiuni sau concepte poate u#ura, )n continuare, )ntreaga

strategie a disertaţiei 6a dese!neaă un instru!ent )n cercetarea *iitoare achestionării #i pro"le!aticii

În reu!at, a citi un su"iect )nsea!nă a defini fiecare ter!en, cu preciie, )n contextulfor!ulării su"iectului, a alcătui o pri!ă listă de concepte apropiate, opuse sau legate logiccu conceptele considerate, fără a negli'a niciodată di*ersele c$!puri se!antice care pot săclarifice un concept sau altul

• A citi un su"iect !nseamnă 1 deli!ita accepţiuni #i se!nificaţii precise ale ter!enilor enunţului,

accepţiuni adaptate titlului )n for!a lui unică #i indi*iduală

1 fi capa"il să le legi )ntre ele, )ntr+un efort unitar @ectura su"iectului sedistinge astfel profund de o si!plă trea"ă de dicţionar, pentru că sensulfiecărui ter!en tre"uie să fie legat de unitatea enunţului

1 studia de'a anu!ite su")nţelesuri sau presupoiţii legate de ter!enii carefigureaă )n titlu

Postulatul acestei fae considerate )n ansa!"lul ei 1 citi corect un su"iect )nsea!nă să ite ata#ei #i să nu exa!inei ni!ic care să+i fie străin 2in această lectură analitică #isintetică a su"iectului se nasc piste de cercetare care *or per!ite, )n continuare, de!arareachestionării

(ăutarea semnificaiei de ansam"lu a formulării su"iectului.

Reu!atul lecturii este repreenta de o pri!ă se!nificaţie a for!ulării7 acest pri! senstre"uie acu! explicitat #i clarificat 2upă ca a! a'uns la un enunţ glo"al clar #ise!nificati* *o! fi )n !ăsură să ne ur!ă! itinerarul @a drept *or"ind, o acti*itate deanaliă #i sinteă este aici riguros necesară, pentru a nu ne anga'a pe terenurile !lă#tinoaseale contrasensului sau ale ie#irii din su"iect

<re"uie să a*e! gri'ă să nu ră!$ne! )nchi#i )n definiţia preala"ilă #i iniţială a sensuluisu"iectului 2eparte de a fi o constr$ngere, o "aă rigidă de la care nu ne pute! a"ate, o

paradig!ă i!ua"ilă, definiţia preala"ilă tre"uie să+i apară studentului ca un &ghid(, un

&instru!ent(, o sche!ă operatorie Pericolul situării )n afara su"iectului a!eninţă, de fapt,necontenit lucrările #i exerciţiile filosofice 6xplicarea iniţială a sensului su"iectuluitre"uie să fie un instru!ent de control% un ghid la care tre"uie să te referi ca să *erifici, dinc$nd )n c$nd, că nu e#ti prea departe de su"iect, o pa*ăă pentru e*itarea oricărei digresiuniinutile

Pistele iniţiale ale chestionării au fost de*ăluite )n su"iect )ncă de la citirea lui 2ar ledescoperi!, foarte frec*ent, )n noile for!ulări ale su"iectului

%unerea la punct a unei pro"lematici organizate

•

0lementele principale ale pro"lematicii cestionare- pro"lemă- miză- plan. <oc!ai pe parcursul faei pregătitoare )n ela"orarea lucrării 8 o dată depă#ită etapa explorăriise!nificaţiei de ansa!"lu a su"iectului 8 inter*ine instituirea unei pro"le!atici 1ceasta

DBDB




se define#te, rea!inti!, ca arta #i #tiinţa de a de*ălui pro"le!a filosofică su"iacentăenunţului7 ea este for!ată din !ai !ulte ele!ente% chestionarea .'oc de )ntre"ări legate)ntre ele/, pro"le!a .aporie funda!entală/, care, nor!al,, nu poate fi co!plet reol*ată,!ia, care dese!neaă i!portanţa #i interesul pro"le!ei ridicate #i, )n sf$r#it, planul,conceput ca structură dina!ică

• (estionarea ;ntroduce!, de la )nceput, )n s$nul enunţului definit, o chestionare,adică o serie !ai !ult sau !ai puţin organiată de )ntre"ări suscitate de su"iect Săreluă! for!ularea precedentă% &Pot exista ade*ăruri parţiale0( Încep$nd cu lecturasu"iectului, enunţul sugereaă )ntre"ări #i interogaţii pe care tre"uie, )n continuare, să learticulă! )ntr+un 'oc structurat #i organiat 2ar acesta din ur!ă, e*ident, nu poate fi datsau oferit )n preala"il% el *a fi construit 2e aceea *o! enunţa aici )ntre"ările de o!anieră foarte deschisă #i nedog!atică 2eoca!dată tre"uie nu!ai să ela"oră! "aele*iitoarei disertaţii, pun$ndu+ne )ntre"ări, ase!enea studentului )n faţa paginii al"e >neledin aceste )ntre"ări, care nu preintă un real interes, *or fi, de altfel, respinse )n cele dinur!ă

O dată puse pe h$rtie )ntre"ările deschise, 'ocul )ntre"ărilor tre"uie să se ordonee )ntr+ostructură logică, să preinte un sens O"ser*aţi, foarte rapid, grupări posi"ile, care aductot at$tea răspunsuri nedog!atice la )ntre"ările puse Se contureaă astfel de'a, )nfiligran, pro"le!a #i planul posi"il

• /iza Ce !iă conţin diferitele pro"le!e ridicate0 Pro"le!a pri*ind enunţuri )nacela#i ti!p ade*ărate #i false preintă interesul că ne conduce către aspectul enig!atic #iinsesia"il al ade*ărului, că ne )ngăduie să aprofundă! faţetele ciudate ale acestuiconcept 3u tre"uie su"esti!at interesul speculati* al acestei pro"le!e C$#tigul )nordinea g$ndirii, din acest punct de *edere, pare deci e*ident Pe de altă parte, prinfor!ularea pro"le!ei nu este oare pus )n discuţie principiul de noncontradicţie0 Ce este&)n 'oc( apare deci funda!ental, i asta dintr+un du"lu punct de *ederePro"le!a pri*ind !i'loacele de acces la cunoa#terea realului conţine #i ea .)n potenţă/ ungrăunte teoretic #i speculati*% pute! spera că atinge! ce*a real0 ;ată ce se află )n 'oc )nspatele )ntre"ării #i pro"le!ei

• Alegerea ideii directoare a disertaiei pro"lema tratată &i !ncercarea de 7răspuns8la !ntre"are. Pentru a )ncheia !unca noastră preli!inară, ră!$ne să defini! ideeadirectoare, adică răspunsul la enunţ, răspuns legat )n !od funda!ental de deter!inarea

pro"le!ei, să contură! planul, conceput ca strategie a de!onstraţiei% el corespundede!ersului care per!ite să dea un răspuns la )ntre"are #i la pro"le!ă În această

perspecti*ă, planul dese!neaă un parcurs !etodic #i dina!ic, iar nu o organiare)nţepenită #i statică

Pri!a pro"le!ă corespunde enunţării unei contradicţii #i cere, după toate aparenţele,un plan de natură dialectică, pre*ăut cu o sinteă finală che!ată să depă#ească ter!eniicontradicţiei7 ade*ărurile parţiale sunt atunci reintegrate )ntr+un proces dina!ic, care leconferă un sens Or, acti*itatea de chestionare ne sugereaă o cale pentru a )nainta spreaceastă sinteă% unele enunţuri pot fi c$nd ade*ărate, c$nd false, după unghiul consideratProcesul glo"al căutat constă, a#adar, )ntr+o transfor!are dina!ică a perspecti*ei, care

per!ite depă#irea celor doi ter!eni integr$ndu+i Răspunsul ales este deci ur!ătorul% %ote'ista ade$ăruri pariale- pe care este necesar să le reintegrăm !n mi&carea glo"ală a

g#ndirii &i a $ieii 1! ales astfel, pe de o parte, pro"le!a de tratat #i, pe de altă parte,răspunsul la pri!a )ntre"are 1ceastă du"lă alegere *a co!anda strategia planului

1 doua pro"le!ă .accesul la ade*ăr/ ne )ndru!ă să reflectă! asupra diferitelor !oduride acces la ade*ăr, #i, )n particular, asupra li!"a'ului 2ar li!"a'ul dese!neaă uninstru!ent care decupeaă realul, ur!)nd un proces analitic% a#adar, el nu poate expri!a

DDDD




realitatea integrală ;ată, )n acest ca, răspunsul la )ntre"area pusă% 7Cu pot e'ista +pentrunoi, dec#t ade$ăruri pariale- pentru că singurul acces posi"il la ade$ăr +lim"aul, parea fi de esenă analitică8.

2ispune! astfel de două ansa!"luri de &pro"le!ăWrăspuns( la )ntre"area pusă Plec$ndde la aceste două ansa!"luri #i de la chestionare, *o! putea sta"ili planul detaliat Să fi!

totu#i atenţi% ansa!"lurile &pro"le!ăWrăspuns( tre"uie să poată fi *alidate prin de"atere#i raţiona!ente riguroase, care constituie "aele unui plan coerent 2acă planul nu poatefi construit, tre"uie să a"andonă! planul ales #i să ela"oră! o altă soluţie

• (aracteristici ale planului detaliat >n plan dese!neaă o axă a cercetării% pri!acaracteristică a planului detaliat ar fi aceea de a satisface cerinţa de de"atere #i discuţie,fără a recurge la un răspuns unilateral

1 doua caracteristică% planul *a aduce o structură a ordinii reale, o )nlănţuire logică #ilegată , de#i deschisă În consecinţă, )n planul detaliat tre"uie să apară legătura )ntre ele a

părţilor, legătură care să nu fie statică #i )nchisă, pentru că )nchiderea ar distrugeg$ndirea Într+un fel, orice de*oltare tre"uie &să se ţină( fără să se )nchidă Cu alte

cu*inte, planul detaliat este !anifestarea #i expresia unei ordini progresi*e #i riguroasePlanul tre"uie, de ase!enea, să arate a fi echili"rat #i ar!onios, să dea o satisfacţie nudoar logică, ci #i estetică Aa fi caracteriat de o ar!onie internă, un ansa!"lu, unansa!"lu estetic de raporturi echili"rate >na din caracteristicile funda!entale ale

planului detaliat tre"uie să fie eleganţa organiării, legată de o alegere fericită a for!elor@inia estetică a planului nu are ni!ic neesenţial% ea expri!ă supleţea sinteei efectuate,!i#carea ar!onioasă a ansa!"lului care reflectă unitatea ideii 6xită &graţie( )n planulreu#it, o perfecţiune dina!ică ce expri!ă u#urinţa !i#cării g$ndirii 1r!onios #i a*$nd ofor!ă fericită, planul detaliat ne satisface astfel &spiritul de fineţe(

• %lanul detaliat este compara"il cu un fel de scemă dinamică Cadrul !o"il alreflecţiei, de!ers in*enti*, structură deschisă, planul detaliat oferă, )ntr+un !od riguros #iordonat, dar #i ar!onios, articulări generale, ni*eluri posi"ile ale studiului #ise!nificaţiei 6l reia 'ocul organiat al )ntre"ărilor, dar #i &pro"le!a aporie(, fără a)ncerca *reodată să le desco!pună sau erodee, supun$ndu+le progresi* ordinii reflecţiei

Căror principii să ne supune! #i după ce criterii să operă! atunci c$nd creă! planuldetaliat0 În realitate, tre"uie să consideră! două ni*eluri posi"ile ale studiului% pe de o

parte, tre"uie să aduce!, )ntr+ade*ăr, o &soluţie( pro"le!ei ridicate, sau, cel puţin, să odeter!ină! cu !axi!ă preciie, pe de altă parte, tre"uie să organiă! argu!entele ce

per!it a da un răspuns la )ntre"area su"iacentă su"iectului 1ceste două ni*eluri se)!"ină )n discuţie #i este i!portant să sesiă! acest de!ers paralel

0la"orarea concluziei

Care este o"iecti*ul acestei ulti!e fae a !uncii pregătitoare0 2eter!inarea uneiconcluii coerente, care să reflecte )ntr+un "ilanţ rapid strategia de de!onstraţie expri!ată

pe planul detaliat4ire#te, concluia disertaţiei filosofice nu poate aduce o soluţie &dog!atică( pro"le!ei

ridicate, pentru că pro"le!a tre"uie să se !enţină p$nă #i )n concluie Reultat aldisertaţiei filosofice, concluia preintă un tip foarte !ăsurat de răspuns la pro"le!ă

3eput$nd oferi o soluţie sau un răspuns dog!atic, ea opereaă un "ilanţ #i efectueaă pescurt sintea reultatelor o"ţinute de+a lungul )ntregii de"ateri 1stfel, concluia nu poatesă se identifice cu enunţul unei soluţii rigide% ea poate nu!ai să desenee itinerariul unei

&soluţii( posi"ile #i să su"liniee că pro"le!a persistă, prin definiţie, )n s$nul soluţieischiţate

DEDE




Pregătirea disertaţiei mod de !ntrebuinţare

; *ectura su"iectului

5 1nalia ter!enilor .sens, eti!ologie/: Studiul relaţiilor dintre ter!eni

? 2eter!inarea conceptului sau a conceptelor esenţialeB ;n*entarul conceptual%ter!eni apropiaţiter!eni opu#iter!eni )n relaţie de dependenţă

D Reultatele lecturii%

sensul su"iectului pistele iniţiale ale chestionării pri!ele !ateriale

;; %ro"lematica5 Chestionare% -ateriale sugerate, desfă#urări deÎntre"ări raţiona!ent, argu!ente etc

Pista nu!ărul 5Pista nu!ărul :

: 1legerea pro"le!ei funda!entale .dacă sur*in, cu! se )nt$!plă de regulă, !ai !ulte pro"le!e/

? 2eter!inarea !ieiB 1legerea ideii directoare care tre"uie să călăuească disertaţiaD Planul detaliat%

a/ alegerea tipului de plan "/ sta"ilirea planului detaliat

<ratarea răspunsului #i planul% <ratarea pro"le!ei%a/ Pri!a parte a planului .propoiţia a/ Pri!ul pas realiat )n studiul sau

principală de de!onstrat, argu!ente, deter!inarea pro"le!eiraţiona!ent/

<raniţie

"/ 1 doua parte "/ 1l doilea pas<raniţie

etc etcc/ >lti!a parte c/ Poiţia adoptată faţă de pro"le!ă

Răspuns la )ntre"are

;;; (oncluzia5 2eter!inarea pro"le!ei: C$#tigul )n ordinea g$ndirii .!ia/? 6*entual, răspunsul la )ntre"are

DGDG




%isertaţia redactată

Reguli necesare pentru definiii

• 1 nu ad!ite fără definiţie nici unul dintre ter!enii c$t !ai o"scuri sau echi*oci• 1 nu )ntre"uinţa )n definiţii dec$t ter!eni perfect cunoscuţi sau de'a explicaţi

Reguli necesare pentru a'iome

• 1 nu ad!ite )n axio!e dec$t lucruri e*idente

Reguli necesare pentru demonstraii

• 1 de!onstra toate propoiţiile #i a nu )ntre"uinţa )n de!onstrarea lor dec$t axio!e pe deplin e*idente prin ele )nsele sau propoiţii de'a de!onstrate sau acceptate 1 nu

a"ua niciodată de echi*ocul ter!enilor, o!iţ$nd să su"stitui !intal definiţiile care )irestr$ng sau )i explică

1cestea sunt regulile care alcătuiesc tot ce este necesar pentru a face ca de!onstraţiile săfie con*ingătoare

Gtiina introducerii

-ulte lucrări *ădesc o !are st$ngăcie )n a introduce su"iectul, a se interoga asupranaturii )ntre"ării puse Între"area nu poate fi preciată fără să te interoghei asupra sensuluifiecărui ter!en #i asupra articulării lor

;ntroducere lipsită de *igoare, de*enită o disi!ulare a sărăciei7 ea a de*enit acoperireaclasică a a"aterii de la su"iect Se poate%5 s+o aduci la ideile care )ţi sunt dragi7: să faci din ea o &)ncărcătură( #colărească, plată, sta"ilă #i lini#titoare7? să expui teorii ale di*er#ilor autori, cu ine*ita"ilele ie#iri din su"iect7B su" pretextul unor analie !inuţioase ale ter!enilor enunţului, să+l frag!entei

pe acesta din ur!ă p$nă la a+i ucide sensul, care, e*ident, nu este dat dec$t )nindi*ii"ila sa totalitate

Prea puţine lucrări pun )n introducere o pro"le!ă #i dau la i*eală o !iă filosofică <oate 'uriile depl$ng )nclinaţia prea frec*entă de a presupune su"iectul cunoscut, apoi de a sea"ate rapid spre o )ntre"are care are un raport )ndepărtat cu )ntre"area iniţială, ansa!"lulacestui de!ers presupun$nd o nesocotire radicală a funcţiei introducti*e

%ericole di$erse

• A"sena introducerii Pericolul reidă, e*ident, )n eli!inarea textului preli!inar pecare )l repreintă introducerea >nii de!areaă "rutal, fără prea!"ul, ei atacă directdiscuţia organiată, fără a chestiona su"iectul 1ceastă a"ordare constituie o gra*ăeroare, denot$nd un tip de g$ndire prea "rutal, insuficient preocupat de nuanţe, străin deade*ărata idee de pro"le!atiare, care tre"uie să apară )ncă din introducere 1ceasta dinur!ă nu este deloc gratuită% )ntr+un discurs, )n *iaţă, )n general, orice dată tre"uie

'ustificată7 ni!ic nu se i!pune ca atare 3erealiarea unei introduceri )nsea!nă să

DHDH




transgresei toate regulile 'ocului, retorice, filosofice, u!aneK @ipsa introducerii nu ardese!na un e#ec )n &arta de a trăi(, )n se!nificaţia deplină a acestei expresii0

• 7ntroducereaparafrază8 ;ntroducerea )n su"iect nu )nsea!nă defel repetarea, parafraarea lui, )nlocuind, !ai !ult sau !ai puţin a"il, un ter!en cu altul .apropiat/1cest de!ers frec*ent este de tip repetiti* sau redundant% candidatul nu aduce ni!ic nou,nici o deplasare de perspecti*ă, nici un itinerar 1cest de!ers, static, care nu anunţă nici

pro"le!a, nici pro"le!atica, nici strategia, este antifilosofic

• ntroducerea prea generală sau paspartu 1lături de redundanţe, cli#ee #i generalităţia!eninţă, )n !od sigur, de!ersul introducti*% ne#tiind cu! să facă introducerea,studentul, fără să repete cu ade*ărat su"iectul, eli!ină introducerea )n specificitatea ei #i&placheaă( pe enunţ cu truis!e #i generalităţi, cu! ar fi &interesul uni*ersal al )ntre"ării

puse( Oric$t de răsp$ndite ar fi, aceste "analităţi sunt străine de funcţia introducti*ă, pecare o nesocotesc total

• A"ordarea ironică dearticuleaă su"iectul, )l de!onteaă, )i su"liniaă di!ensiunile

a"surde Candidatul se pregăte#te să eli!ine, )ntr+un fel, un su"iect i!posi"il% for!ularerefractară9 1ceastă di!ensiune ludică #i ironică nu prea este de dorit, #i )ncă !ai puţin )n pro"a scrisă dec$t la oral, unde candidatul se poate adapta !ai "ine la auditoriul său

• A"ordare intermina"ilă &i lentă 3u+l plictisiţi pe corector cu de*oltări *er"ioasecare nu se !ai ter!ină9 O regulă de aur a introducerii% ea tre"uie să fie destul scurtă1nalia inter!ina"ilă a conceptelor nu constituie o introducere 1cest tip de nea'uns

presupune ne)nţelegerea regulilor ele!entare ale retoricii Îndeplinind o funcţie pro"le!atică, introducerea tre"uie să atragă atenţia cititorului

• Răspunsul enunat dinainte Co!para"ile cu un ro!an poliţist care ar oferi cheiaenig!ei de la pri!ele pagini, unele introduceri, pline de "ună*oinţă, ne dau, de la

)nceput, soluţia pro"le!ei 1ceastă a"ordare )ncalcă, #i ea, orice retorică iscusită #iinteligentă9 ;ntroducerea este hărăită să operee o chestionare #i să for!ulee&pro"le!a+aporie(, nu să anticipee asupra reultatelor ulterioare ale discuţiei 1 )nlesnicercetarea, a lăsa deschisă atenţia corectorului, a pregăti un de!ers reflexi* fără a+l)nchide% toate aceste exigenţe duc la respingerea ideii unei for!ulări anticipate arăspunsului

-o!entul decisi*, introducerea anunţă #i schiţeaă calea operei, efectu$nd o pri!ăde*ăluire 6a este cea care anunţă%

• O intrare !n interogaia propriu filosofică 2eparte de a corespunde unui artificiu

*er"al sau a unor generalităţi, introducerea per!ite accesul la for!ularea su"iectului cao"iect de reflecţie filosofică 6*ident, ea opereaă trecerea de la datele "rute alesu"iectului la interogaţia filosofică )nsă#i 1ceastă trecere de la &filosofic( la&pro"le!atic(, presupune )ntreaga !uncă pregătitoare iniţială% introducerea condenseaă,)ntr+o schiţă rapidă de strategie dina!ică, acti*itatea pregătitoare, aduc$nd astfel reflexulconceptual al analiei conduse pentru a ela"ora #i pune )n for!ă su"iectul

• :uncia pro"lematică a introducerii 4ruct al !uncii preli!inare, ea enunţă clar #idistinct sensul for!ulării su"iectului, după ce *a fi transfor!at ter!enii enunţului )nconcepte ;ntroducerea deter!ină legături conceptuale, preocup$ndu+se de raporturilereciproce ale ter!enilor sau conceptelor 6a pune pro"le!a plec$nd de la chestionareainiţială, de la 'ocul organiat al )ntre"ărilor 1#adar, introducerea tre"uie să fiee!ina!ente pro"le!atică% funcţia sa proprie este să pună pro"le!a inerentă disertaţiei

DMDM




În sf$r#it, ea face *ii"ilă !ia filosofică% c$#tigul speculati* sau practic legat de anu!iteenunţuri, strategii sau te!e

• :uncia 7aporetică8 a introducerii Întruc$t pune #i ridică pro"le!a la un !odinterogati* 8 chiar #i )n caul )n care su"iectul nu este enunţat su" această for!ă 8 ,introducerea repreintă un exerciţiu )ntre"ător #i chiar aporetic% ea poate su"linia, )nunele cauri, dificultăţile sau o"stacolele care "areaă, pro*ioriu, calea analiei În!ăsura )n care pro"le!a #i aporia se confundă, enu!erarea o"stacolelor sau dificultăţilorcercetării poate apărea a fa constituti*ă introducerii

• ntroducerea- sciă a $iitoarelor stadii ale g#ndirii Repudiind cu gri'ă orice răspunsanticipat, introducerea poate să enunţe, fără rigiditate #i dina!ic, planul *iitor al lucrării

2e ce această introducere0 >nele de*oltări opace sau o"scure )l pune pe corector )n)ncurcătură 6nunţarea planului *iitor )nlătură unele echi*ocuri #i aduce un al 1riadneicititorului descu!pănit -ai tre"uie ca această enunţare să se li!itee la a preenta stadiiulterioare ale g$ndirii #i căi de cercetare, direcţii #i 'aloane, fără a explica un conţinut,ceea ce ar eli!ina de!ersul *iu al exerciţiului În reu!at, enunţarea planului tre"uie să

apară drept expresia clară #i concentrată a strategiei #i )naintării ulterioare

0la"orarea unei introduceri

• 0'ploatarea unei contradicii 6nunţul introducti* poate să sur*ină din analia uneicontradicţii i!anente titlului În interiorul su"iectului funcţioneaă un siste! de opoiţie%

punerea )n e*idenţă a unei contradicţii posi"ile oferă pătrunderea reflexi*ă )n aceasta dinur!ă, punctul de plecare care pro"le!atieaă #i chestioneaă 6xe!plu% &L$ndireaasupra !orţii are un o"iect0( 8 se poate pune )n e*idenţă o contradicţie inerentăfor!ulării, care constituie o cale de intrare )n su"iect

• Opoziia opiniei curente faă de parado'ul coninut !n enun >nele su"iectefilosofice se preintă su" for!ă de paradoxe .a"solute sau relati*e/, adică de 'udecăţicare se opun opiniei )ndeo"#te ad!ise Opoiţia sau contradicţia )ntre paradox #i 'udecataco!ună introduc )n pro"le!a ridicată de su"iect #i per!it )naintarea )n de!ersul reflexi*

• Opoziia !ntre teorii filosofice Opoiţia sau contradicţia, principii de "aă alede!ersului, pot să do"$ndească o altă )nfăţi#are #i să se aplice unor teorii filosofice1*e! aici o a"ordare posi"ilă, cu condiţia, fire#te, de a dispune de o suficientă stăp$niredoctrinală

• Distanarea istorică 6nunţul se preintă, foarte adesea, ca un ade*ăr a"solut

Procedeul *a consta )n a+i su"linia caracterul li!itat, pentru a+l face să apară ca un o"iectal unei chestionări posi"ile

ntroducerea ca moment capital al disertaiei

;ntroducerea este destinată să concentree atenţia asupra unei pro"le!e, după ce *a fielucidat co!prehensiunea sensului ter!enilor #i *a fi procedat la o ade*ărată deli!itare aconceptelor ;ntroducerea nu constă deci nici )n a preenta )n !od artificial su"iectul, nici)n a+l repeta, ci )n a+l supune unei interogaţii funda!entale, fără a ne pierde *reodată )ntr+o

proliferare de )ntre"ări deordonate, care ar pune )n cauă *iitoarea strategie ce co!andădisertaţia Relati* scurtă, "ine expri!ată, concisă, precisă #i *ie, introducerea produce

&)ntre"area )ntre"ării(, pusă )n e*idenţă de !unca preli!inară anterior efectuată, ca #i !ia

EE




#i !ai ales a pro"le!ei O introducere este )n !od necesar densă, chiar dacă corespundeexigenţei de a fi scurtă

%ezbaterea sau dezvoltarea

(e anume produce dez$oltarea• 0a corespunde unei !naintări ordonate &i riguroase. <re"uie e*itate )n cursulde*oltării% si!pla asociaţie de idei .un ter!en sau o idee e*oc$nd atunci un alt ter!en/,fie asi!ilările pripite, fie asi!ilările pripite ori deter!inările conceptuale su!are Înacest do!eniu, regula 'ocului este să se )naintee ordonat, fără a proceda *reodată laa!alga!ări conceptuale, fără lunecări prost controlate de la un concept la altulÎnaintarea este deci conceptuală% de această natură este esenţa ei

• 0a transformă termenii !n concepte- pe care le clarifică progresi$ 1ici se află )ntregsecretul disertaţiei filosofice reu#ite 1nalia pleacă de la ter!eni, pe care )i transfor!ă)n concepte deli!itate, precise, )!"ogăţite 1ceste concepte nu pot fi considerate )n !od

rigid #i dog!atic În cursul de"aterii, o lu!ină nouă se *a proiecta asupra lor, *a re*elanoi nuanţe #i noi faţete Să presupune! că o disertaţie trateaă despre putere 1ceasta dinur!ă nu este uni*ocă% feno!en politic, ea depă#e#te #i această sferă, poate fi analiată castrategie, 'oc co!plex etc Pe scurt, nu există )n de"aterea filosofică, &concepte !ari(Conceptede tre"uie să de*ină fine, !o"ile, suple În loc de a proceda prin&!acroconcepte( !asi*e, studentul tre"uie toc!ai să asculte conceptele, să *adă )n elefine loturi ascuţite #i !o"ile 2acă conceptul dese!neaă o unealtă o"iecti*ă, de"atereanu tre"uie totu#i să fie i!personală

• 0a organizează o reflecie personală Re!arcile care ur!eaă, expuse de !e!"rulunui 'uriu, clarifică foarte "ine natura unei preocupările !a'ore )n conducerea disertaţiei

filosofice% &1 scrie o disertaţie, a te a*entura )ntr+un text sau a face o expunere constituieaici unul #i acela#i act, care poate fi calificat astfel% a lua cu*$ntul, a desfă#ura un discurs,a )ncepe un discurs, a )ncepe să *or"e#ti >n ase!enea act a fost )ntotdeauna riscant,

presupune a!"iţie #i totu#i ni!eni nu poate renunţa la el ce este un su"iect dacă nuaceastă pro*ocare la a fi, a apărea )n singularitatea sa .ca autor al unui text/ faţă cu o)ntre"are ea )nsă#i autentic singulară pe care nici o tradiţie nu o poate #terge sau ascunde01 lua cu*$ntul )nsea!nă dintr+o dată o explicaţie cu tine )nsuţi #i, prin afir!area uneiase!enea explicaţii, )nsea!nă să te explici )n raport cu ceilalţi, )n faţa celorlalţi Într+uncu*$nt, o reflecţie tre"uie să fie se!nată(

O disertaţie filosofică repreintă, )ntr+ade*ăr, discursul cui*a, un enunţ )n care unindi*id reflecteaă asupra unei )ntre"ări% aceasta tre"uie să ră!$nă el )nsu#i #i să conducă,

de o !anieră e*ident stăp$nită, o reflecţie personală #i care nu aparţine dec$t lui <extul nutre"uie să fie personal #i să apară ca o &luare de cu*$nt( Să recurgi la Platon, =ant sauNegel0 4ără )ndoială, dar integr$ndu+i )n cadrul unei de*oltări li"ere #i personale, ale unui

proiect filosofic, exers$ndu+te, propriu+is, fără spri'in !agistral1 lua cu*$ntul nu )nsea!nă, totu#i, a te a"andona desfătărilor cu explorări a!eţitor

narcisice 3u tre"uie să transfor!i de"aterea cu explorări a!eţitor narcisice 3u tre"uie sătransfor!i de"aterea )n confesiune, ci să #tii să faci referire la eu+l purtător deuni*ersalitate #i sens Persoana acti*ă )n discursul organiat care este disertaţia depă#e#teinfinit orice indi*idualitate li!itată

• Ecopul ei este să determine pro"lema pusă !n introducere. Cu*$ntare a unui su"iect,

disertaţia trece )n !od li"er de la enunţul iniţial la pro"le!a for!ulată )n toată rigoareasa #i )ncearcă să aducă acesteia din ur!ă o soluţie nedog!atică 1#a cu! noteaă 'uriul,

E5E5




&corectorii nu a#teaptă ca o pro"le!ă să fie reol*ată, ci ca ea să fie deter!inată(2e"aterea ur!ăre#te să deter!ine pro"le!a )n cea !ai !are profuni!e a ei, nu săanulee dificultăţile unei )ntre"ări sau pro"le!e În definiti*, de*oltarea, departe de a fiarta de a te dero"a reduc$nd pro"le!ele la dificultăţi iluorii, dese!neaă o !etodă adeter!inării #i )!"ogăţirii progresi*e Orice corector ad!ite incertitudinile sau

nedesă*$r#irea unei analie, dacă sunt asu!ate ca atare

(e anume produce dez"aterea

6a utilieaă planul ca sche!ă dina!ică a de!ersului Pe această structură #i sche!ăreflexi*ă &se a#aă( conţinutul de"aterii, care de*oltă strategiile planului, recurg$nd ladiferite procedee% de!onstraţii, argu!entări, explicitări ale conceptelor #i exe!ple

• Demonstraiile. 2e!onstraţia dese!neaă, )n sens strict, operaţia !entală caresta"ile#te ade*ărul unei propoiţii )n !od deducti*, asociind+o printr+o legătură necesarăcu alte propoiţii e*idente sau de'a de!onstrate >tiliarea acestui instru!ent nu este

totdeauna posi"ilă% )n de!onstraţia ca atare .cf !ate!aticile/, se!nele sunt )ntr+ade*ărlipsite de orice echi*oc #i regulile sunt explicitate )n cadrul unor siste!e for!aliate2e"aterea filosofică nu se poate !ula co!plet )n for!a de!onstrati*ă )n ti!p cegeo!etrul de!onstreaă totdeauna după un !od a priori, filosoful, de#i se străduie#te săsta"ilească pe cale deducti*ă anu!ite enunţuri, recurge )n egală !ăsură la argu!entare2educţia corectă din punct de *edere for!al se do*ede#te insepara"ilă, )n filoofie, deargu!entare

• Argumentările. 3u este *or"a de a deduce consecinţele din pre!ise, ci de a &pro*ocasau de a cre#te adeiunea unui auditor la teele care sunt preentate asenti!entului său(1rgu!entarea se distinge profund de g de!onstraţie for!ală corectă #i constituie, ca

atare, unul din instru!entele de"aterii <otu#i, a distinge argu!entarea de de!onstraţiaa priori nu )nsea!nă defel a o reduce pe cea dint$i la un 'oc Orice argu!entare tre"uiesă se refere la o pro"ă, adică la un proces intelectual care sta"ile#te ade*ărul aserţiuniiCu alte cu*inte, argu!entarea tre"uie să fie pro"ată, ceea ce !ulţi uită pe dru!%argu!entele lor se neagă ca atare #i nu sunt totdeauna argu!ente9

0rori maore !n argumentare%

1 te referi la un autor a cărui doctrină este considerată ca nor!ă aade*ărului 1cest argu!ent cele"ru poartă nu!ele de argument alautorităii, #i recurgerea la el nu are ni!ic filosofic

1 nu te situa )n centrul pro"le!aticii unei doctrine sau a unei tee pentru ale critica, de parcă enunţul propriei tale tee ar constitui o autentică puneresu" se!nul )ntre"ării a doctrinei ad*erse9

1 enunţa fără să 'ustifici, )n !od dog!atic, fără !ăcar să te referi la odo*adă 1cest procedeu nefilosofic este frec*ent )n exerciţiile filosofice

1 pleca de la pre!ise insuficient clarificate7 a practica petitio principii

1 confunda exe!plele cu argu!entarea 3ici un exe!plu nu constituie o pro"ă

1 practica un her!etis! sau un eoteris! care dăuneaă preocupării pri*ind

argu!entarea, a *or"i )ntre &iniţiaţi(% excesul de her!etis! constituie uno"stacol )n calea co!unicării pe care o presupune orice argu!entare7 el

E:E:




distruge argu!entarea, considerată ca discurs persuasi* care se adreseaăaltuia

1 practica o a"stracţie totală% g$ndirea cade atunci )n gol #i argu!entarea se pră"u#e#te 6ste *or"a de un procedeu foarte răsp$ndit

1rgu!entarea 8 )nlănţuire de consideraţii a*$nd a sta"ili o teă sau a respinge 8 tre"uie pro"antă Cu toate că se deose"e#te de de!onstraţia a priori, ea recla!ă un ansa!"lu de pro"e #i procedee, dacă nu necesare, cel puţin *erosi!ile #i pro"a"ile 2e#i legătura logicănu este constr$ngătoare #a concluia nu poate apărea &in*inci"ilă(, această legătură logicătre"uie să ră!$nă un fir puternic

• 0'plicările conceptelor Între"uinţarea oricărui ter!en a!"iguu tre"uie să prile'uiască o explicare detaliată 6xplic$ndu+#i toate !aterialele conceptuale, rafin$ndu+le, a'ust$ndu+le, studentul )#i )!"ogăţe#te, cu siguranţă, de"aterea filosofică6xplicitarea conceptuală, condusă fără echi*oc #i a!"iguitate, dese!neaă o parteintegrantă a oricărei de"ateri filosofice serioase Orice ter!en de "aă cere o explicitare

Cu! să )ntre"uinţei ter!enii &feno!enologie( sau &transcendental( fără să+iexplicitei0 4aptul de a spune clar #i distinct ce conţinut se!antic precis *ehiculeaăter!enii sau conceptele constituie unul din instru!entele esenţiale ale ela"orăriidisertaţiei filosofice

2ar excesul de a"stracţie poate să dăunee preocupării #i efortului deargu!entati*e Pentru a cuceri !intea cititorului, tre"uie, de ase!enea, să acţionaţiasupra sensi"ilităţii #i i!aginaţiei sale cu a'utorul unor exe!ple "ine alese #i puţinnu!eroase

• 0'emplele 3u tre"uie să se confunde exe!plele cu argu!entarea7 acest enunţ re*ineca un lait!oti* )n diferitele rapoarte asupra concursurilor% &Prea !ulte lucrări confundăargu!entarea #i ilustrarea >n exe!plu, un citat, o repreentare, oric$t de pertinente #inecesare ar fi, ră!$n ineficace dacă se !ulţu!esc să ilustree un discurs #i de*in iritantedacă !eritul lor constă )n a se )ngră!ădi #i conta ca nu!ăr Rea!inti! că o disertaţieeste un exerciţiu retoric de de!onstraţie #i argu!entare, #i că, de aceea, exe!plele saureferinţele tre"uie să ai"ă un caracter operatoriu de de*oltare, de de!onstraţie, chiar detransfor!are a unei idei sau a unei tee O ilustrare nu este deci suficientă c$tă *re!e nuface o"iectul unui tra*aliu real al g$ndirii sau nu se )nscrie )n dina!ica raţiona!entului

6xe!plul dese!neaă recurgerea la un fapt singular, la un ca particular, la une*eni!ent e!piric .nongeneral/ 1cesta dacă per!ite consolidarea unei )nlănţuiriretorice, nu tre"uie )n nici un ca să se su"stituie unei argu!entaţii Să confir!e, să

preciee, să ilustree un concept sau un discurs logic 8 aceasta este trea"a exe!plului,

ser*itor al conceptului care tre"uie să ră!$nă stăp$nul Cu alte cu*inte, conceptul sauideea per!it 'ustificarea exe!plului, iar nu in*ers% intelectul este cel care co!andă #i, )naceastă perspecti*ă, tre"uie să li!ită! strict )ntre"uinţarea exe!plelor #i să le concepe!,

pe c$t posi"il, ca su"ordonate *ederilor intelectului &1cesta #i este unicul #i !arele folosal exe!plelor% că fac !ai ageră 'udecata Căci, )n ce pri*e#te exactitatea #i preciia

perspicacităţii inteligenţei, ele de o"icei !ai cur$nd dăuneaă, pentru că nu!ai arareorisatisfac adec*at condiţia regulii .ca )n casus in terminis/ #i, pe l$ngă aceasta, slă"escdeseori acea tensiune a intelectului necesară pentru a sesia )n toată suficienţa lor regulile)n generalitatea lor #i independent de )!pre'urările particulare ale experienţei, astfel )nc$tsf$r#esc prin a se o"i#nui să le folosească !ai !ult ca for!ule dec$t ca principii 1stfel,exe!plele sunt c$r'ele 'udecăţii( .=ant 8 Critica raţiunii pure/ În definiti*, piatra de

)ncercare reidă )n ceea ce este a priori, )n raţiune #i )n concept 6xe!plul nu constituienici o structură directoare a disertaţiei, nici o #arpantă% el poate doar să spri'ine o

E?E?




aserţiune 2e aceea nu tre"uie nici să )n!ulţi! exe!plele, nici să le consideră! )n ele)nsele, făc$nd a"stracţie de argu!entare În pri!ul ca, puderia de exe!ple eli!inăanalia propriu filosofică 8 conceptuală, adică, #i riguroasă În al doilea ca, interesulacordat faptului singular !enţine g$ndirea )n contingent, chiar anecdotic -etoda cea

"ună constă )n a analia un exe!plu sau un nu!ăr foarte redus de exe!ple pentru a )ntări

argu!entaţia• :uncia e'emplului- spriin pentru imaginaie

Ce rol 'oacă exe!plul0 6l ilustreaă ceea ce argu!entaţia a pro"at sau *a pro"a 6ltinde să )ntărească con*ingerea, să lu!inee, )n !od pri*ilegiat, ceea ce constituie o"iectulde!onstraţiei sau argu!entaţiei, #i nu tre"uie să se su"stituie acestora @a Sartre, )n

particular, exa!inarea caului concret care ilustreaă de!ersul teoretic apare eloc*entă #ise!nificati*ă 1cest g$nditor a #tiut să )!"ogăţească #i să ad$ncească la !axi!u!exe!plul, pentru a concretia conceptul% &rea credinţă(, &neantiare( 8 tot at$tea expresiisau concepte pe care Sartre le+a definit, preciat #i, )n acela#i ti!p, clarificat prin exe!plecare *or"esc *iguros i!aginaţiei noastre 1ceste exe!ple nu constituie o "aă de

raţiona!ent, nu repreintă o )nlocuire a deducti*ului sau a argu!entării cu ce*a e!piric, cidese!neaă o repreentare concretă care per!ite a e*ita pura a"stracţie sau *er"alis!ul, acontrola, )ntr+un do!eniu particular al analiei, legiti!itatea unei expresii sau a uneinoţiuni

• 7(azul particular8 sau e'emplul ilustrează sau !ntăre&te o argumentare care procedează prin analiza de concepte- argumentare căreia nici un e'emplu nu i se poate su"stitui. 6l confir!ă, graţie preocupării pentru analia existenţială concretă pe care o!anifestă, *aloarea #i 'usteţea de*oltării a"stracte #i conceptuale 6xe!plele nu tre"uiesă fie anecdotice, ci se!nificati*e #i &exe!plare(, cu alte cu*inte, ele tre"uie sădepă#ească do!eniul particular #i cotingent #i să se ridice p$nă la !odelul uni*ersalConsiderat su" acest unghi .ca for!ă concretă ce poate interesa orice indi*id, indiferentde natura lui/, exe!plul constituie o pa*ăă )!potri*a unei a"stracţii lipsite de intuiţie

EBEB




'oncluzia

2acă introducerea schiţeaă strategia #i pro"le!atieaă, concluiei )i re*ine sarcina de

a )ncheia de"aterea ;ntroducerea ne sugera un itinerar7 concluia se!naleaă că dru!ulschiţat a fost parcurs, că de"aterea anga'ată odată cu introducerea a fost dusă p$nă lacapăt Concluia, concisă, oferă deci un răspuns la )ntre"area i!plicită sau explicităconţinută )n titlu, #i, de ase!enea, o &soluţie( .nedog!atică/ la pro"le!a ridicată )nintroducere7 )n consecinţă, ea pune capăt discuţiei #i de"aterii Concluia nu se poateconfunda cu un si!plu reu!at% ea corespunde, )ntr+o !ult !ai !are !ăsură, unei punerila punct dina!ice #i unui "ilanţ reflexi*, "ilanţ, care 8 ca #i introducerea 8 tre"uie să seferească de orice cli#eu sau truis!, de orice generalitate sau platitudine

'e nu este concluzia 'e desemnează concluzia

O afir!aţie generală #i *agă >n enunţ precis #i deter!inat )n raport cu pro"le!a ridicată )n introducere

>n cli#eu, un loc co!un, unenunţ stereotip

>n răspuns deschis, adec*at, !arcat de trăsăturioriginale

>n reu!at sec O punere la punct dina!ică

>n răspuns i!ua"il #idog!atic la pro"le!ă

>n "ilanţ reflexi* care #tie să conser*e pro"le!a p$nă la soluţia ei

<ri!itere indefinită la alte pro"le!e sau teorii

>n ansa!"lu concis #i concentrat care #tie săli!itee de"aterea fără să o deschidă indefinit Înunele cauri, o deschidere la o pro"le!ă sau la unele!ent de reflecţie li!itat #i circu!scris

Redactarea şi e#primarea

O e'igenă a uriilor

&3i*elul gra!atical glo"al #i ni*elul sintetic lasă de dorit Rea!inti! că această pro"ăisă de cultură necesită )n acela#i ti!p o !$nuire corectă a li!"ii, o cultură literarăsuficientă #i o cultură filosofică de "aă(

&Juriul nu consideră că este de prisos să rea!intească faptul că organiarea deansa!"lu a unei lucrări, co!punerea succesi*ă a paragrafelor sunt se!nificati*e )n pri*inţaordinii logice necesare g$ndirii #i că o "ună stăp$nire a ortografiei #i a sintaxei u#ureaăela"orarea ei(

&-ulte neologis!e inutile .a genera, a optimiza, a iniia, )n sens de a !ncepe etc,/,expresii dein*olte .cutare ipoteă este e'citantă, o!ul )n stare de natură este nul /,

EDED




incorectitudini gra!aticale #i gre#eli de ortografie de tot felul se re!arcă p$nă #i )n cele!ai "une lucrări 1*e! dreptul să cere! ca *oca"ularul filosofic să fie con*ena"ilortografiat, ca nu!ele filosofilor să nu fie pocite #i ca transcrierile din greacă să seconfor!ee ua'ului(

(#te$a reguli de redactare &i e'primare

Punerea la punct a expri!ării #i chiar a preentării dese!neaă a#adar, nu o prelungireanecdotică sau neesenţială, ci o parte constituti*ă a !etodei, a căii de acces la stăp$nireareflecţiei O expri!are sau o redactare st$ngace pot distruge literal!ente calitatea unuiexerciţiu filosofic i asta dintr+un !oti* care ţine de raportul dialectic )ntre interior 8conţinutul intelectual 8 #i exterior 8 for!a )nsă#i care organieaă g$ndirea 1!"ele auacela#i conţinut 1#a cu! este for!a exerciţiului filosofic, a#a este #i esenţa sa Pentru aunifica for!a #i conţinutul, tre"uie să respectă! c$te*a reguli si!ple%

• Adoptai un stil simplu &i clar. Calităţile funda!entale ale stilului sunt si!plitatea,

puritatea unei for!e lipsite de artificii &6ste de regretat, )n unele lucrări, un li!"a' pretenţios, )!pru!utat de la 'argoane la !odă #i care, departe de a ascunde sărăciaideilor preentate, tinde in*aria"il să o facă !ai strigătoare(

Se *a e*ita deci orice recurs la un stil pretenţios sau fals her!etic #i !arcat de ospoială culturală !ai !ult sau !ai puţin ţipătoare Aor fi preferate o for!ă si!plă, un stillipsit de &!anieris!(, un *oca"ular precis, adaptat, )n perfectă adec*are cu o"iectulexpri!at Se *a opta pentru si!plitatea unui li!"a' clar, care co!portă, uneori, for!ulenete #i percutante

EEEE




& diserta- a face disertaţie filosofică

Ce nu înseamnă aşa ceva Ce anume înseamnă

Să te de"arasei rapid de su"iect, pentrua face din el un &c*asitext(

Să efectuei o lectură atentă a su"iectului,să cite#ti enunţul cu foarte !ultă atenţie,

pentru a )nţelege "ine su"iectul

Să procedei doar la un studiu analitical ter!enilor care figureaă )n titlu, careato!ieaă enunţul

Să te consacri )n !od siste!aticcu*intelor cheie, pentru a sesia!ultiplicitatea se!nificaţiilor lor #i a letransfor!a cu ade*ărat )n concepte, să)nţelegi interacţiunile acestor cu*intecheie% ter!enii #i relaţiile lor

Să respingi, )n !od ar"itrar, anu!iţiter!eni

Să analiei cu preciie toţi ter!enii, fărăa respinge ni!ic, chiar dacă )i pri*ilegiei

pe unii din ei

Să te folose#ti neclar #i *ag de conceptesau ter!eni

Să operei după definiţii precise #iriguroase, resping$nd orice utiliare preasla"ă a conceptelor, orice i!preciieconceptuală

Să sta"ile#ti definiţii dog!atice,)nchise, )ngrădite

Să !enţii definiţii deschise care pot fire!aniate #i &reela"orate( )n cursul

discuţiei

Să te anga'ei precipitat #i ardent, )ntr+odirecţie de cercetare, după o lecturăsuperficială a titlului

Să elucidei cu! se cu*ine #i să precieisensul titlului, pentru e*itarea oricăruicontrasens Oper$nd cu atenţie #iconcentrare

Să pui )ntre parantee sau să ocultei pro"le!a #i !ia

Să for!ulei pro"le!a #i să+i pui )ne*idenţă !ia

Să operei fără strategie #i fără idee

interogati*ă #i directoare

Să institui, )ncă din introducere, o

pro"le!atică

Să anulei dificultăţile sau aporiile, săte de"arasei de ele prin 'ocuri decu*inte, să reduci pro"le!atica la o artăa dero"ării

Să te străduie#ti să deter!ini pro"le!ade+a lungul )ntregii discuţii

Să pole!iei, să )!parţi elogii sau "la!uri, să aduci in*ecti*e, să tran#eicu autoritate, raţion$nd su!ar

Să procedei după o reflecţie logicăriguroasă, totodată o"iecti*ă #i personalăasu!$nd incertitudinile posi"ile

Să faci paradă de reu!ate ale unordoctrine

Să integrei cuno#tinţele )n s$nul uneistrategii reflexi*e personale

EGEG




Să acu!ulei e!piric datele #iinfor!aţiile

Să pui de la )nceput )n !i#care &tra*aliulconceptului(

Să procedi la )nt$!plare, să re*ii, fără

ordine *erita"ilă, să treci "rutal de la o)ntre"are la alta, fără traniţie

Să construie#ti #i să co!pui cu rigoare

Să ela"orei traniţii care fac posi"ilătrecerea de la o idee la alta, astfel )nc$t sădesprini o ordine *erita"ilă

• Respectai legea comunicării. 2isertaţia constituie un exerciţiu de co!unicare, #iaceasta nu tre"uie )ntreruptă niciodată În acest scop, este "ine să rea!inti! c$te*aconcepte !a'ore%

Scrieţi citeţ% tre"uie ca ceea ce solicită atenţia cititorului să fie expunereaideilor *oastre 1tenţia cititorului nu tre"uie acaparată de un fastidios #ichinuitor exerciţiu de descifrare, care ar "ruia percepţia expunerii #i, uneori,cursul ideilor *oastre

3u eitaţi să schiţaţi )n introducere linia directoare a strategiei *oastrede!onstrati*e, firul conducător al de!ersului *ostru reflexi* 1ceastă schiţă)l *a a'uta )ntr+o foarte !are !ăsură pe corector să se orientee )ntr+unde!ers care, pentru el, nu are ni!ic e*ident

4olosiţi toate se!nele de punctuaţie 6le constituie respiraţia g$ndirii*oastre 2eparte de a fi anecdotică, punctuaţia dese!neaă un siste! dese!ne care ser*esc la indicarea di*iiunilor unui text, la notarea unorraporturi sintactice sau a unor nuanţe Care sunt se!nele de punctuaţie0Punctul, punct #i *irgulă, se!nul )ntre"ării, excla!ării, *irgula etc <re"uierea!intit că două puncte anunţă o explicaţie sau o analiă care clarificăde*oltările anterioare 1ceastă &respiraţie(, aceste ele!ente se!nificati*ene )ngăduie 8 )ntre"uinţate cu "ună #tiinţă 8 să atrage! atenţia asupra

punctelor esenţiale Punctuaţia face *ii"ilă *iaţa unui text% !i#carea #idina!is!ul său Ce )nsea!nă a pune se!ne de punctuaţie0 Oare nu a g$ndiechili"rat, după o organiare #i un rit!0 Punctuaţia opereaă potri*it unorreguli7 ea ne )n*aţă supunerea la regulă, ca #i plăcerea unui discurs organiatdupă o ordine #i un rit!, căci &g$ndirea ca fiinţă se instaleaă )n *irgula cea!ai !odestă( În a"senţa se!nelor de punctuaţie, ce !ai ră!$ne0 >n

pseudoli!"a', nici )ntru totul i!agine, nici )ntru totul concept Codificată )nsecolul al ;+lea, punctuaţia face parte de+acu! din cultura noastră 3u

există, fără ea, nici li!"a', nici g$ndire, nici co!unicare Redactaţi, de preferinţă, frae scurte Stăp$nirea fraei inter!ina"ile se

do*ede#te, de fapt, foarte delicată Riscul de a+ţi )neca ideile sau de a lerătăci )ntr+un proces care nu se sf$r#e#te este !are 2in punct de *edereretoric, fraa lungă o"ose#te )n general atenţia cititorului, care se străduie#tesă se supună !eandrelor unei g$ndiri #i nu reu#e#te )ntotdeauna Retorica #iefectele sale sunt aici trădate, )nfr$nte datorită o"oselii sau plictiselii

• %unei !n e$idenă structura lucrării &i !naintarea g#ndirii. -i'locul cel !ai *ădit pentru a pune )n e*idenţă structura lucrării ar consta, fără )ndoială, )n a intitula fiecaredin părţile esenţiale ale de!onstraţiei, dar tradiţia uni*ersitară respinge procedeu Aa

tre"ui deci să utiliaţi un artificiu clasic de separaţie, lăs$nd două sau trei r$nduri al"e, pentru a !arca trecerea de la o parte la alta

EHEH




• Deta&ai argumentele &i su"liniai !nlănuirea lor. În cadrul părţilor principale,deta#aţi argu!entele scriind de la capăt )ndată ce a"ordaţi un argu!ent nou, #i chiarconsecinţa foarte i!portantă a unui argu!ent <re"uie su"liniat pericolul disertaţiei preaco!pacte 8 "loc i!penetra"il, fără aerisire

1*eţi gri'ă să puneţi )n e*idenţă )n acela#i ti!p )naintarea #i )nlănţuirea

raţiona!entului 1*eţi la dispoiţie o puderie de expresii #i cu*inte ce corespund totat$tor legături logice #i per!it a su"linia articulările reflecţiei În*ăţaţi să folosiţi cu "ună#tiinţă con'uncţii pentru a !arca rit!ul g$ndirii, &căci(, &or(, &deci( 1ce#ti ter!enispecialiaţi *ă per!it să su"liniaţi cu claritate trecerile de la un argu!ent la altul, de laun argu!ent la o consecinţă etc Reflectaţi deci cu gri'ă asupra ter!enilor gra!aticalicare expri!ă relaţiile )ntre idei 1#a cu! punctuaţia nu are ni!ic anecdotic, la fel ace#titer!eni esenţiali structureaă li!"a'ul

Pentru a pune "ine )n relief )nlănţuirea raţiona!entelor #i tranacţiilor critice aleargu!entării, a*eţi la dispoiţie #i alte procedee retorice, )n special c$te*a for!ule scurte,c$te*a enunţuri concentrate, care par adaptate operaţiei de a desprinde argu!entele #i aface *ii"ilă legătura lor Corectorul se află atunci )n faţa unei organiări structurate care

)i u#ureaă 'udecata #i per!ite o notare !ai eficace%

1ceasta este argu!entarea propusăK ;ată o"iecţiile posi"ile la teăK ;ată presupoiţiile sau postulatele acestei doctrineK 1cestea sunt consecinţele analieiK

6ste *or"a de a su"linia, prin inter!ediul expresiilor gra!aticale sau al for!ulelor,un de!ers logic, de!ers solidar cu reflecţia filosofică• Dimensiunile disertaiei &i ecili"rul său. În pri!ul r$nd e*itaţi cele două extre!e%analia !icroscopică #i &ro!anul+flu*iu( Redusă la structura detaliată, disertaţia

)nceteaă să existe ca atare #i nu poate expri!a nici cultura, nici capacitatea *oastră de aorgania o autentică reflecţie 2ar puţine disertaţii reu#esc să fie scurte, !a'oritatea cad)n exces% sunt de tip &flu*iu inter!ina"il(, cu logoree #i &u!plutură( În consecinţă,g$ndirea se )neacă )n această curgere greu de stăp$nit #i care, )n plus, )l indispune pecititor În*ăţaţi deci să redactaţi lucrări )ndea'uns de scurte sau, cel puţin, adoptaţi !ăsuracea "ună% disertaţia *oastră *a a*ea )ntre patru #i opt pagini .for!at !are/ >neori, chiar,ea nu *a depă#i cinci pagini

6xistă o econo!ie glo"ală a disertaţiei, o organiare a di*erselor ele!ente caretre"uie neapărat să *ă reţină atenţia )n cursul redactării Reflectaţi "ine la felul )n caresunt distri"uite aceste părţi, orice deechili"ru dăun$nd nu doar logicii ansa!"lului, ci #iforţei sale retorice Aegheaţi cu gri'ă la un echili"ru con*ena"il al părţilor principale

Sinteele, )n special, cer o de*oltare suficientă% fie că este *or"a de o de*oltare progresi*ă sau sintetică, de"aterea #i argu!entarea tre"uie, )n acest ulti! !o!ent, săde*ină dense #i pline, să culeagă toată "ogăţia de*oltării anterioare O sinteă preasu!ară ar da i!presia unei lucrări care deter!ină precipitat sau &)n coadă de pe#te(K

&2isertaţia tre"uie să fie precisă #i concisă 6a n+ar tre"ui să depă#ească patru+cinci pagini, depă#irile a*$nd a se 'ustifica printr+o calitate excepţională Se *a ţine sea!a de preentare, de stil, de corectitudinea li!"ii #i de ortografie(

EMEM




%isertaţie şi comentariu de te#t

@nitate de e'igenă

Co!entariul de text se preintă, su" !ultiple aspecte, ca un fel de oglindă adisertaţiei Ai se dă un frag!ent filosofic #i tre"uie să puneţi )n e*idenţă te!a, tea sauideea directoare, pro"le!atica constituti*ă a acelui text .este *or"a )ntotdeauna de aexplicita pro"le!a filosofică ridicată #i de a deter!ina procesul reol*ării ei/ #i !iele;!portant )n acest studiu este nu să enunţi la )nt$!plare, fără reflecţie #i fără regulă, #i )ndetaliu tea #i diferitele argu!ente ale autorului, ci să descrii articularea ideilor #i !ersulg$ndirii

Prin !ulte aspecte, această !etodă o a!inte#te pe cea a disertaţiei 1 duce la "unsf$r#it o disertaţie )nsea!nă de fapt, a o conduce deschi$nd o pro"le!atică foartestructurată, a )nainta după o idee directoare care organieaă )ntreaga lucrare, a tesupune, )n sf$r#it, pe durata )ntregii expuneri, unei logici pe c$t posi"il fer!e #i

riguroase Su" un anu!it unghi, !etoda se do*ede#te deci a fi aceea#i #i unitatea deexigenţă nu poate surprinde% filosofia for!eaă un tot, ea repreintă un !od dechestionare riguroasă, un de!ers conceptual care se regăsesc acti*e )n toate !anifestărilesale

Epecificitatea comentariului

În ciuda acestei )nrudiri, cli*a'ul este real În caul disertaţiei se cere realiarea unuitra*aliu foarte personal .utili$nd, e*ident, cuno#tinţe filosofice/ 2i!potri*ă,co!entariul de text tre"uie să se supună, fără nici o parafraă, g$ndirii )nse#i a autorului%

nu este *or"a, propriu+is, de a introduce propriile tale idei, ci de a #ti să cite#ti un text #isă te adaptei la el cu supleţe #i inteligenţă 2acă disertaţia este #coala li"ertăţii deg$ndire, co!entariul de text dese!neaă #coala fidelităţii faţă de g$ndire

GG




%efinirea şi obiectivul comentariului de te#t

Co!entariul de text constă )n a pune )n e*idenţă pro"le!atica #i pro"le!a constituti*eale textului .care presupun, "ine)nţeles, )nţelegerea te!ei #i teei autorului/ 6ste *or"a dea clarifica pro"le!a conţinută )n text pătrun$nd te!a #i tea, apoi de a dega'a organiareaconceptuală #i, )n sf$r#it, de a proceda, e*entual, la un studiu reflexi* asupra r$ndurilor

propuse 4ără să fie cerută, această parte reflexi*ă este, totu#i, de dorit concluiaefectueaă un "ilanţ rapid

"roblematică- probleme- temă- teză

%ro"lematică &i pro"lemă

2eter!inarea pro"le!aticii repreintă ele!entul decisi* al de!ersului care opereaă )nco!entariu Îf !etodologia disertaţiei, pro"le!atica ne+a apărut ca nucleul ade*ărateia"ordări filosofice Rea!inti! că pro"le!atica dese!neaă aporia centrală, enig!adecisi*ă ridicată de un titlu sau de un text În faţa textului filosofic propus, nu este deloc de!irare că sarcina funda!entală este punerea )n lu!ină a pro"le!aticii #i pro"le!ei% tre"uierecurs la chestionarea textului, astfel )nc$t să se par*ină la )ntre"area radicală care se)nscrie )n el #i )l organieaă 1ceastă pro"le!ă tre"uie, a#adar să fie desprinsă, căci nu

poate fi decelată i!ediat% a#a cu! pro"le!a nu se confundă, )ntr+o disertaţie, cu )ntre"are pusă .)n caul )n care titlul este enunţat su" for!ă de )ntre"are/, la fel, )n co!entariul detext, tre"uie să aduci la lu!ină, prin efort propriu, )ntre"area funda!entală pe carefilosoful a pus+o i!plicit #i uneori a reol*at+o

Co!entariul de text tre"uie să se consacre descoperirii pro"le!aticii #i pro"le!ei #i s+oexpri!e, de preferinţă, )n introducere 2ar această descoperire a pro"le!aticii presupuneea )nsă#i )nţelegerea te!ei #i teei

emă &i teză +sau idee generală,

Operaţia de punere )n e*idenţă a pro"le!aticii nu este, de fapt, posi"ilă dec$t )n !ăsura)n care au fost identificate te!a textului #i tea pe care el o de*oltă .)n generalexpri!a"ilă prin ceea ce se nu!e#te idee generală/ Pro"le!a dese!neaă de'a o"iectulunei căutări sa*ante #i al unui de!ers aprofundat, căutare care presupune )nţelegerea te!ei#i a teei frag!entului <re"uie, a#adar, !ai )nt$i, să identifică! te!a despre care este

*or"a, nu doar )n for!a ei generală .te!ă de istorie, artă etc/, ci e*ident, su" un unghi precis, de exe!plu, dreptul cetăţeanului la opoiţie, )ntr+un text de filoofie politică al luiRousseau .Contractul social/, specificitatea cunoa#terii o!ene#ti )n raport cu for!ele careo prefigureaă la ani!al, )ntr+un text de 1ristotel .-etafiica/ Pe scurt, tre"uie )nţeles, )n!od deter!inat, despre ce *or"esc exact autorul sau filosoful În acest do!eniu,generalităţile nu+#i au locul #i este necesar să te apleci asupra textului )n configuraţia lui

precisă pentru a circu!scrie "ine te!a 2ar te!a nu se confundă defel cu tea, adică ceanu!e *rea să de!onstree g$nditorul )n acel frag!ent <ea nu tre"uie )n nici un fel să fieidentificată cu concepţia glo"ală a filosofului 6ste *or"a de a deter!ina poiţia filosofului)n acel text, ce anu!e a *rut el să de!onstree )ntr+un context precis, ceea ce seexpliciteaă )n general prin ideea generală, adică propoiţia glo"ală #i directoare,

conţinutul filosofic funda!ental al textului 1#adar, a co!enta un text )nsea!nă a+i preciatea .deter!inată/ susţinută de autor

G5G5




<ea este ireducti"ilă la o doctrină generală, ori la ele!ente "anale sau prea cunoscute%&Candidaţii sunt prea )nclinaţi să regăsească lucruri cunoscute )n textul propus 6i nu

!anifestă nici o distanţare reflexi*ă, nici o !irare )n faţa teei clar enunţate de autor >niise !ulţu!esc cu o pri!ă interpretare pripită care "analieaă textul, )n ti!p ce ar tre"ui s+o pună la pro"a textului(

&-ai !ult dec$t a"senţa pregătirii, este de regretat concepţia pri*ind pregătirea Studiuluidetaliat al textelor considerate )n conţinutul lor precis #i )n de!ersul lor exact, nu!ero#icandidaţi )i su"stituie, de fapt, cuno#tinţe generale <extul este atunci interpretat )n !oderonat sau luat ca pretext pentru a replasa c$te*a ele!ente dintr+un reu!at al doctrineiautorului(

În reu!at, tea #i ideea directoare dese!neaă ele!ente ireducti"ile, care posedă unconţinut precis, iar nu, propriu+is, cuno#tinţe generale 1ceastă deli!itare a conţinutuluico!entariului rea!inte#te chiar cerinţa oricărei disertaţii, care nu tre"uie să se piardă )ngeneralităţi

"rganizarea conceptuală Co!entariul de text dese!neaă punerea )n e*idenţă a unei

organiări conceptuale

O organizare

O"iecti*ul constă )n a explicita de!ersul organic al textului, )n a+i descoperi articularea,organiarea internă, noţiune a"solut centrală 3u tre"uie să frag!entaţi textul, să+l di*iaţi#i să )nţelegi structura prin inter!ediul unor ele!ente disecate fără nici o legătură )ntre ele;!portant este să explicitaţi o )naintare #i o !i#care, să puneţi )n e*idenţă o legătură*erita"ilă, iar nu să *ă !ulţu!iţi cu o făr$!iţare 1 diserta )nsea!nă a construi legături #i ate supune unei organiări riguroase7 la fel, co!entariul de text ur!ăre#te să facă *ii"ilă)nlănţuirea )ntre ele a ele!entelor reflecţiei Punerea )n e*idenţă a unei construcţii #i a

itinerar 8 iată ce tre"uie să caute candidaţii <oate 'uriile su"liniaă necesitatea acestuide!ers organic 6xtrage! dintr+un raport% &!ulţi candidaţi decupeaă textul care le este)ncredinţat fără nici o preocupare pentru construcţie, ordine interioară, )naintare naturală6i frag!enteaă astfel co!entariul lor )n di*iiuni at$t de separate )nc$t unitatea textuluieste distrusă #i !i#carea de g$ndire care se expri!ă )n el este stopată Studiul co!poiţieitre"uie să pună )n *aloarea unitatea peisa'ului, raportul diferitelor părţi )ntre ele, #i cuansa!"lul, astfel este un rit răufăcător(

O e'plicitare a conceptelor fundamentale

1 pune )n e*idenţă de!ersul organic al textului )nsea!nă !ai )nt$i a defini conceptelefunda!entale care do!ină această organiare Rea!inti! #i aici cerinţele 'uriilor%

&Se cu*ine .K/ să chestionaţi lexicul textului, să definiţi noţiunile care opereaă )n text,să fiţi atenţi la se!nificaţiile pe care le iau ele )n context, altfel g$ndirea autorului estesi!plificată #i cel !ai adesea falsificată(

&2acă !ersul argu!entaţiei .este *or"a de un text din Lorgias, D?d+ DBe/ nu a fost, )ngeneral, )nţeles, acest lucru se datoreaă !ai ales faptului că cei care au participat laconcursul de ad!itere nu au #tiut să desprindă 'ocul foarte precis al conceptelor carestructureaă ansa!"lul(

4inalitatea co!entariului este deci lipsită de a!"iguitate% este *or"a de a dega'a #iexplicita conceptele funda!entale ale textului, care )i co!andă !i#carea #i organiarea Odată )n plus, co!entariul apare ca oglinda disertaţiei 1 duce la "un sf$r#it disertaţia

)nsea!nă a opera a"stract #i conceptual, a considera că orice exe!plu se li!iteaă săilustree un concept sau o de!onstraţie a"stractă @a fel, co!entariul ur!ăre#te să

G:G:




desprindă concepte de "aă care au o se!nificaţie particulară #i deţin o funcţie precisă )ntext 6*ident, nu este suficient să afir!i acest rol !a'or al cutărui sau cutărui concept7tre"uie su"liniată 8 ur!$nd axa analiată !ai sus 8 )nlănţuirea unui concept cu altul

Pe de altă parte, pare a se i!pune aici o regulă de !etodă% orice explicaţie a conceptelorfilosofice tre"uie să se !ărginească #i la epoca istorică #i la conţinutul precis al conceptului

sau noţiunii la autorul respecti*, fără a practica de+a lungul secolelor o )ncălecare sau un&salt( istoric 2acă explicaţi &pentru+sine(+le hegelian, nu faceţi o confuie cu conceptulsartrian7 li!itaţi+*ă la un anu!it ni*el istoric, fără a opera nici o depă#ire, chiar dacă untext &anunţă( e*oluţia *iitoare a g$ndirii #i ideilor 3u ţine doar de )nţelepciune faptul de ase defini, la Negel, pentru+sine+le ca fiinţa )ntru c$t, prin con#tiinţă, se opune o"iectului #ire*ine la sine #i, la Sartre, fiinţa care )#i este sie#i propria ei lipsă de fiinţă 2efiniţiilefiecărui text au deci un sens istoric #i specific #i nici o interpretare prin concepte ulterioarenu are legiti!itate

Co!entariul deprinde articularea conceptelor sau ideilor unele )n raport cu celelalte #i se!enţine strict )n c$!pul istoric #i cultural al epocii considerate 6ste *or"a de a expri!a

'ocul foarte precis al conceptelor care organieaă ansa!"lul, fără nici un decala' istoric, #i

de a )nţelege conceptul )n cadrul ti!pului său

%ro"lema &i soluia ei istorică

4ără )ndoială, este necesar, !ai )nt$i, să se e*aluee corect i!portanţa răspunsului dat,!ăsur$nd distanţa faţă de alte soluţii sau perspecti*e, !ult !ai puţin euristice la epocaa*ută )n *edere 6ste ceea ce ne sugereaă raportul unui 'uriu% &1 co!enta un text)nsea!nă a identifica perspecti*a textului, pro"le!atica lui, .K/ #i, de ase!enea, a

produce o reflecţie riguroasă, organiată, consistentă care se străduie#te să !ăsoaredistanţele faţă de alte perspecti*e, dacă acestea se do*edesc necesare, fără a uita *reodată

textul #i fără a )nceta să te spri'ini pe el(1#adar, studiul reflexi* ia ca punct de plecare pro"le!a ridicată, #i anu!e aporiafunda!entală, )ntre"area )ntre"ării care constituie )nsu#i oriontul textului Cu alte cu*inte,frag!entul propus are )n general drept finalitate să &reol*e( dificultăţile )nt$lnite, fie )nc$!pul g$ndirii #i al ideilor, fie )n cel al istoriei sau al politicii Plec$nd de la definirea

pro"le!ei ridicate de text, pare deci posi"ilă punerea )n e*idenţă a *alidităţii filosofice asoluţiei aduse, )ndeose"i prin co!paraţia cu alte soluţii sau perspecti*e, !ai puţin "ogatesau !ai puţin euristice >nei pro"le!e, date )ntr+o epocă deter!inată, #i for!ate princoncepte deopotri*ă istorice, g$nditorul )i aduce o soluţie care aparţine ti!pului său #i

poate fi aprofundată )n studiul reflexi* al textului<re"uie să ne feri! a proceda prin si!plificări #i generalităţi a"ui*e Într+un anu!e

extras filosofic, pro"le!a deter!inată #i circu!scrisă conduce la o soluţie care este #i ea "ine specificată 1cest studiu pri*ind i!portanţa unei soluţii istorice presupune, )n plus, o "ună cunoa#tere a textelor filosofice #i a istoriei g$ndirii 1ici cultura #i chiar erudiţia )#ireiau drepturile, )ntruc$t orice interpretare a interesului unui text i!plică, pentru a fi dusăla "un sf$r#it, o cunoa#tere aprofundată Citiţi !ult #i "ine, acesta ră!$ne, pentru studenţi,i!perati*ul a"solutK

0$entuala critică a te'tului propus

>n frag!ent nu este niciodată fals )n a"solut 6l răspunde ne*oilor unei epoci #i a unui

curent de g$ndire În consecinţă, este )ngăduit să nu aderi la teele unui g$nditor #i să le&critici(, dar a critica )nsea!nă, a e!ite o 'udecată care face să reiasă anu!ite echi*ocurisau contradicţii ale unui text, pe care e*oluţia istorică le+a făcut !ai clare, #i a )ncerca să

G?G?




depă#e#ti aceste contradicţii integr$ndu+le )ntr+un punct de *edere sintetic #i glo"al 3ueste, a#adar, defel *or"a de a critica )ntr+o !i#care pur negati*ă, ci de a recunoa#te )nacela#i ti!p *aliditatea filosofică a textului, anu!ite dificultăţi )nt$lnite de autor #iintegrarea lor necesară )ntr+un principiu superior 1 critica nu )nsea!nă a distruge, ci a)nţelege7 nu )nsea!nă a denunţa )n a"solut a"surdităţile sau incoerenţele, ci a integra

anu!ite dificultăţii sau &aporii( )n s$nul unei sintee co!prehensi*e 1 distruge )nsea!năa ră!$ne la litera textului, la aparenţa lui pri!ă, )n ti!p ce a )nţelege )nsea!nă a !erge laspiritul textului #i la conţinutul lui ade*ărat 2istrugerea este dog!atică, ade*ărata criticăfilosofică este )nţelegerea pro"le!aticii interne #i e*aluarea echili"rată a i!portanţeirăspunsului adus

În această pri*inţă, 'udecăţile 'uriilor par neschi!"ate% &<re"uie cu ade*ărat sărea!inti! 8 citi! )ntr+un raport 8 că o critică, )n filoofie, nu are sens #i pertinenţă dec$tdacă )n preala"il s+a depus un efort de a pătrunde, #i pe c$t posi"il de a stăp$ni, g$ndireaaltcui*a0(

'oncluzia comentariului

Scopul concluiei, ca #i )n caul disertaţiei, este de a face un scurt "ilanţ, indic$ndinteresul de!onstraţiei g$nditorului Se )nţelege, nu există regulă a"solută )n acestdo!eniu% dacă partea reflexi*ă este foarte de*oltată, concluia se poate integra )n ea Oconcluie separată pare totu#i de dorit% ea )nchide de"aterea cu preciie #i claritate #i aredeci o funcţie retorică #i pedagogică a cărei i!portanţă nu tre"uie su"esti!ată

GBGB




Metoda şi principiile ei directoare

"rincipii directoare

A &ti să cite&ti

Pri!ul principiu director, pri!a regulă de acţiune pri*esc această necesitate a unei lecturiacti*e, destinată să identifice conceptele i!portante, care 'oacă un rol strategic, #i să oferedefiniţii de "aă

2e ce să+i su"linie! )n !od special i!portanţa0 În cultura noastră, unele for!e deco!unicare *iuale sau auditi*e )ndepărteaă )n plan secund exerciţiul tradiţional allecturii, a cărui funcţie centrală )n "una conducere a exerciţiilor filosofice tre"uiee*idenţiată aici Reflectaţi )n contact cu !arile texte, fără să *ă !ărginiţi la lucrări de !$naa doua sau a treia Pe scurt, pro"a co!entariului nu se i!pro*ieaă 4ruct al unei !unci areflecţiei insepara"ile de o frec*entare per!anentă a autorilor, ea presupune că cel cecandideaă #tie real!ente să citească #i să aprofundee un text

;!perati*ul lecturii atente este !enţionat de nu!eroase 'urii, ca )n extrasul care ur!eaă%&Co!entariul recla!ă .K/ o lectură atentă #i chiar *igilentă Întruc$t textele reţinute nu cerde la candidaţi nici o erudiţie .ci atenţie, lectură, 'udecată/, ele conţin )n sine principiulexplicaţiei lor(

Ai canaliza atenia

În această lectură a textului propus tre"uie să ră!$i stăp$n pe propria atenţie% această

stăp$nire 'oacă un rol central )n conducerea co!entariului 2acă, )n accepţia eifunda!entală, atenţia dese!neaă concentrarea spiritului asupra unui o"iect al g$ndirii pute! spune că nu există co!entariu reu#it fără o *oinţă de concentrare asupra tuturorele!entelor preentate, pentru a fi )n !ăsură să le desprini pe acelea care 'oacă un rolesenţial 1tenţia nu tre"uie să se a"ată, ci, di!potri*ă, să ţină sea!a de toate o"iectele,

pentru a nu+l pierde, )n trecere, pe cel !ai i!portant Înţelegerea textului se do"$nde#te proced$nd cu atenţie Se cu*ine să ne a!inti! aici de cu*intele lui -ale"ranche% &1tenţiaspiritului este .K/ o rugăciune naturală, graţie căreia o"ţine! ilu!inarea prin Raţiune(

1 #ti să+ţi canaliei atenţia repreintă deci o regulă de acţiune i!perati*ă, necesară,nicidecu! contingentă #i neesenţială 2e ce această superioritate a atenţiei0 Pentru că ea )ţi)ngăduie să te deschii o"iectului )n !od real #i co!plet, să fii disponi"il #i &*id( pentru el,

#i, )n consecinţă, să nu la#i să+ţi scape ni!ic din ele!entele sale esenţiale În opoiţie cu ointeligenţă distrată, pradă repreentărilor anecdotice, g$ndirea atentă pare constituti*ăefortului reflexi* care opereaă )n co!entariu 1#a cu! arată Si!one Xeil, care o descrie)n esenţa #i intenţionalitatea sa, atenţia nu este direct utilitară, ci spirituală #i deinteresatăCapacitatea de a ne concentra .fără să ne g$ndi! prea !ult la reultatul i!ediat/, a#teptareautentică, ea ne )ngăduie să descoperi! !ai "ine o"iectul, ne face disponi"ili #i recepti*i #ine aduce c$t !ai aproape de texte% &3iciodată, )n nici un ca, nici un efort de atenţie*erita"ilă nu este pierdut .K/ 2acă se caută cu o atenţie autentică soluţia unei pro"le!ede geo!etrie #i dacă, după o oră, nu sunte! !ai a*ansaţi dec$t la )nceput, a! )naintattotu#i, cu fiecare !inut al acelei ore, )ntr+o altă di!ensiune !ai !isterioasă(

Î!potri*a distragerilor #i dispersărilor, atenţia *erita"ilă )l orienteaă pe student spre)nsu#i o"iectul textului, spre sensul acestuia, sens )n fa*oarea căruia tre"uie &pariat(

GDGD




A paria !n fa$oarea te'tului &i a sensului său

Să pariei )n fa*oarea sensului textului, )n loc să treci dintr+o dată la o critică&certăreaţă(, &răutăcioasă( ori lipsită de o ade*ărată )nţelegere 8 iată o cerinţă a tuturor

'uriilor, cu! o arată #i raportul din care cită!% &2acă este a"solut )ngăduit să nu aderi la

teele unui autor, nu tre"uie nici să transfor!i ne)nţelegerea siste!ului său )n o"iecţii)!potri*a lui Fergson, nici !ai !ult nici !ai puţin, de altfel, dec$t oricare alt filosof, nueste inataca"il -ai este necesar )nsă, )nainte de a+i indica posi"ilele contradicţii, să testrăduie#ti să+l )nţelegi, #i să+l explici Or, de c$ţi*a ani, #i fiind *or"a de autori at$t dediferiţi ca Platon, =ant sau Fergson, 'uriul este pus )n faţa unor co!entarii a căror unicăa!"iţie pare a fi aceea de a denunţa incoerenţa #i a"surditatea unor poiţii luate drept

poiţiile autorului(1 )nţelege un text )nsea!nă, )ntr+ade*ăr, a face din r$ndurile propuse reflecţiei un tot

se!nificant, lu!inat #i lu!inător Or, nu!ero#i candidaţi nu au )ncredere )n text%ne)ncord$ndu+#i la !axi! atenţia, ei pierd astfel pe dru! ele!ente i!portante #i decisi*e#i, uneori, a'ung chiar să caricaturiee sau să defor!ee r$nduri purtătoare de sens

1ceastă lipsă de )ncredere nu este lipsă de atenţie, nedeschidere la o"iect, )ngusti!espirituală0 >na din pri!ele reguli de acţiune pri*e#te deci pariul spiritual )n fa*oarea unuitext )nestrat cu sens 1r exclude co!entariul, a#adar, orice di!ensiune critică0

3icidecu! În realitate, tre"uie )nţelese, graţie atenţiei, logica internă a textului #iade*ăratul lui sens 1ceastă intenţie *a per!ite )nţelegerea unei g$ndiri care, )n parteareflexi*ă a co!entariului, *a fi resituată, sesiată istoric #i, uneori, criticată 2ar actul de aacorda )ncredere textului tre"uie neapărat să preceadă orice critică

A organiza o strategie conceptuală

Ce e de spus0 2acă o strategie dese!neaă aici un ansa!"lu de acţiuni coordonatedestinat a face posi"ilă )nţelegerea textului, ea *a fi, )nainte de toate, conceptuală7 toc!ai pun$nd stăp$nire pe concepte, clarific$ndu+le, studentul *a elucida, progresi*, sensulr$ndurilor Orice text filosofic utilieaă concepte particulare >nele dintre ele asu!ă, )ncadrul textului, o funcţie centrală Strategia care opereaă )n co!entariu constă, )nainte detoate, )n efortul de a le desprinde, clarifica #i explica

'apcane comentariului de te#t

Etudiu parial- care pri$ilegiază unele fragmente ale te'tului>nul din pri!ele pericole% studiul parţial sau frag!entar >nii studenţi se ocupă doar

de un pasa' din text, )ndepărt$nd astfel anu!ite părţi Se #tie )nsă că orice studiu filosoficare drept o"iect, prin definiţie chiar, o )nlănţuire glo"ală #i totală În consecinţă, a"ordarea

parţială #i unilaterală se do*ede#te a"solut defectuoasă 6a este denunţată de toate 'uriile deconcurs sau exa!en Cită! dintr+un raport% &În faţa acestei succesiuni de aspecte aledoctrinei .este *or"a de un text din -ale"ranche/, dificultatea consta .K/ )n a echili"ralucrarea pentru a a'unge la "un sf$r#it% prea !ulte co!entarii s+au !ărginit să explice

pri!ul alineat, chiar #i pe+al doilea, #i l+au negli'at pe al treilea 1lţii, fără )ndoială, )nfuncţie de cuno#tinţele lor, nu s+au referit dec$t la sf$r#itul textului.K/ i !ai lacunare,unele lucrări trec foarte repede peste pri!ele trei alineate(

<ra*aliul riguros al co!entariului tre"uie, a#adar, să repudiee tratarea lacunară #i

parţială O "ună analiă se *a consacra ansa!"lului glo"al% unităţii unei g$ndiri

GEGE




Etudiu 7poantilist8

Ce dese!neaă studiul poantilist0 >n studiu care se rătăce#te )n literalitatea textului, )ntoate punctele, toate frag!entele, )n loc să procedee glo"al, consacr$ndu+se esenţialului1"ordarea poantilistă *rea să se agaţe de porţiunile infinitei!ale ale textului, fără a lăsa

să se piardă, pe parcurs, nici un ter!en 6a sila"ise#te literal!ente + #i )n chip la"orios9 8fiecare frag!ent, circulă cu nelini#te )n s$nul tuturor &!icroele!entelor( 2acă această preocupare pentru direcţie pleacă de la un "un senti!ent, ea nu corespunde defelade*ăratei sarcini analitice, preocupată să se dedice ele!entelor reale, fără ato!iareaansa!"lului În plus, parafraa p$nde#te9

%arafraza

1#a cu! su"linia raportul unui 'uriu, &pericolul cel !ai răsp$ndit ră!$ne parafraa, preaadesea confundată cu fidelitatea literală, fără nici un folos )n ce pri*e#te )nţelegerea #isensul(

Într+ade*ăr, )n ti!p ce se cere să explicitei conceptele, să su"liniei organiarea lorinternă, articularea lor, !i#carea prin care fiecare concept i!portant chea!ă un alt concept,se!nificaţia lor reală #i dina!ică )n logica raţiona!entului, parafraa repreintă, potri*iteti!ologiei sale, o &fraă pe l$ngă(% a *or"i pe l$ngă text, despre sensul lui, a te !ulţu!i săoperei de*oltări *er"ale #i difue, a repeta aceia#i ter!eni )n loc să te desprinise!nificaţia 8 aceasta este esenţa parafraei, acesta este nucleul tău 1!eninţare constantă,

parafraa procedeaă alături de de*oltare )n loc să descopere o explicaţie reală 6a nuanalieaă sensul conceptelor, nu le oferă raţiunea de a fi% ea repetă !odific$nd c$te*aele!ente gra!aticale În opoiţie cu tra*aliul her!eneutic 8 el dese!neaă interpretareaoricărui text care recla!ă )nţelegere #i explicaţie #i care deci se integreaă sarcinii

co!entariului filosofic 8 parafraa, ră!asă pasi*ă, nu interpreteaă ni!ic% ea nutranscendente datul În ti!p ce explicaţia #i studiul her!eneutic sunt acti*e #i dina!ice, parafraa, )n acela#i ti!p pasi*ă #i tautologică, se li!iteaă să re+spună acela#i lucru fără a+l face pe cititor să progresee ;n*enti*ităţii producti*e a her!eneuticii, care oferă sche!ede inteligi"ilitate ce nu existau )naintea, ea )i opune sterilitatea

GGGG




Metoda de pregătire a strategiei de lucru

Te#tul lui .ant care ilustrează metoda de pregătire

3e *o! folosi de un text al lui =ant pentru a susţine etapele !uncii pregătitoare #i a punela punct !arile linii ale !etodei

Supun$ndu+ne, o dat !ai !ult, unei !etode 8 o cale pentru atingerea ade*ărului +, a! putea să elucidă! sensul textelor C$te*a r$nduri din =ant ne *or oferi un punct de plecare%

&1ceastă pro"le!ă este cea !ai dificilă7 este #i cea care *a fi reol*ată la ur!ă de speciau!ană 2ificultatea care sare )n ochi )ndată ce se concepe si!pla idee a acestor sarcini esteur!ătoarea% o!ul este un ani!al care, din !o!entul )n care trăie#te printre alţi indi*ii dinspecia lui, are ne*oie de un stăp$n Căci el a"ueaă cu siguranţă de li"ertatea lui )n raportcu se!enii săi7 #i, de#i, ca făptură )nestrată cu 'udecată, el dore#te o lege care să li!iteeli"ertatea tuturor, )nclinaţia lui ani!alică spre egois! )l incită totu#i să+#i reer*e pe c$t

posi"il un regi! de excepţie pentru el )nsu#i Îi tre"uie deci un stăp$n care să+i )nfr$ngă*oinţa particulară #i să+l forţee să se supună unei *oinţe uni*ersal *ala"ile, graţie căreiafiecare să poată fi li"er 2ar unde *a găsi el acest stăp$n0 3icăieri altunde*a dec$t )nspecia u!ană Or, acest stăp$n, la r$ndul său, este ca #i el un ani!al care are ne*oie de unstăp$n Oricu! a! lua+o, nu concepe! cu ade*ărat cu! #i+ar putea el procura, pentru asta"ili 'ustiţia pu"lică, un conducător drept prin el )nsu#i% fie că alege )n acest scop o

persoană unică, fie că se adreseaă unei elite de persoane alese din s$nul unei societăţiCăci fiecare dintre ele *a a"ua !ereu de li"ertate, dacă nu are pe ni!eni deasupra ei

pentru a+#i i!pune sie#i autoritatea legilor(;ată care este această pro"le!ă, a#a cu! a enunţat+o =ant )n propoiţia precedentă%

&pro"le!a esenţială pentru specia u!ană, aceea pe care natura )l constr$nge pe o! s+oreol*e, este realiarea unei societăţi ci*ile care să ad!inistree dreptul )n !od uni*ersal(

"regătirea comentariuluiPri!a operaţie reidă )n lectura atentă a textului În cursul acestui lecturi, se *a schiţa,

apoi se *a afir!a pregătirea propriu+isă, care constă%

• )n a de*ălui !i#carea #i progresi*itatea textului, )nlănţuirea lui, ceea ce pute! nu!i&structura dina!ică( a r$ndurilor, pe calea studiului for!ei gra!aticale #i a analieiconceptuale riguroase7

• )n a desprinde, plec$nd de la aceste analie% te!a textului7 ideea generală sau tea7

pro"le!atica #i pro"le!a7 !ia1ceastă !uncă presupune o stăp$nire reală a teaurului filosofic <extul de co!entat se

)nscrie, )ntr+ade*ăr, )ntr+un context precis În particular, pentru a fi "ine condusă, analiaconceptuală i!plică stăp$nirea unor cuno#tinţe filosofice glo"ale Chiar dacă, )n anu!itecauri, co!entariul de text nu cere o cunoa#tere precisă, nu este !ai puţin ade*ărat căstăp$nirea culturii filosofice constituie un suport puternic )n )ntreaga cercetare

Etructura gramaticală.

• Ordine &i gramatică. 2acă gra!atica dese!neaă stadiul ele!entelor constituti*e ale

unei li!"i .sunete, for!e, procedee/, nu e ni!ic paradoxal )n faptul de a recurge !ai)nt$i, pentru a structura un text, la analia for!elor gra!aticale% acestea din ur!ă

GHGH




repreintă tot at$tea structuri logice, ele tri!it la )nse#i "aele #i funda!entale g$ndirii #i,)n aceste condiţii, structura gra!aticală reflectă itinerarul reflexi* al g$nditorului 3eaflă! )n faţa unor instru!ente logice )n care se !anifestă #i se expri!ă acti*itateaintelectuală a spiritului 1stfel, ter!enii de legătură recla!ă o atenţie cu totul specială%ad*er"e #i locuţiuni di*erse sunt se!nificati*e @a fel, punctuaţia articuleaă g$ndirea

Pentru a )nţelege un text, dispune! aici de tot at$tea ele!ente de analiă foarte dina!ice#i re*elatorii O dată )n plus, co!entariul este oglinda disertaţiei Într+ade*ăr, )n cauldisertaţiei, arta de a lega fraele sau paragrafele repreintă o parte constituti*ă a !etodeiPentru a diserta, tre"uie să #tii să te folose#ti de con'uncţii alese )n !od con#tient<er!enii de legătură au un sens precis pe care orice student tre"uie să+l stăp$nească% eiexpri!ă ordinea ;n*ers, tre"uie să analiaţi, )n co!entariu, particulele gra!aticale )n!ăsura )n care ele !anifestă o legătură )ntre idei Particulele gra!aticale )n !ăsura )ncare ele !anifestă o legătură )ntre idei Particulele &deci(, &)n consecinţă(, astfel(, carescandeaă de!onstraţia sau argu!entaţia, !archeaă )nlănţuirea propoiţiilor sauargu!entelor #i traduc !odul de organiare a ideilor

• 0'emplu. În textul lui =ant, cursi*ele #i instru!entele gra!aticale indică "ineordinea g$ndirii <otul, )n preentare, expri!ă #i !anifestă o de!onstraţie foarteriguroasă

Pri!a faă .&1ceastă pro"le!ă QK specia u!ană(/ este tipărită )n cursi*e7 sunte!aici )n faţa unei propoiţii care *a prile'ui o explicitare )n text Pro"le!a *a fi )n acela#iti!p explicitată #i integrată )ntr+o de!onstraţie riguroasă Să distinge! "ine pro"le!a lui=ant, expri!ată la )nceputul textului, *iitoarea noastră pro"le!ă, născută din

pro"le!atică Orice confuie tre"uie exclusă&Căci(, con'uncţie de coordonare care introduce o explicaţie .&căci el a"ueaă(/,

#i &deci(, con'uncţie care )ngăduie !arcarea consecinţei .&)i tre"uie deci(/, fac *ii"ilă ostructură logică precisă% ne află! )n faţa unei argu!entaţii #i a unei de!onstraţii care ducla o pri!ă concluie pe care &deci( o se!naleaă L$ndirea este deopotri*ă rit!ată decon'uncţia &dar( .&dar de unde(/, ca #i de &or( .&or, acest stăp$n(/ #i, din nou, decon'uncţia &căci( .&căci fiecare dintre ele(/ Pri!ul &dar(, )n particular .&dar unde *agăsi(/, ne se!naleaă o e*oluţie i!portantă )n raţiona!ent% su" un anu!it unghi, ceea ce

purcede *a fi pus su" se!nul )ntre"ării În caul foarte special al textului nostru, ter!eniigra!aticali se!naleaă rit!uri logice, de!onstraţii #i concluii 1r fi a"surd să nu

profită! de ei 2ar )ntruc$t )ntre"uinţarea unor structuri gra!aticale nu este co!pletsuficientă, instru!entul se!nificaţiei *a 'uca, e*ident, un rol pri!ordial

Etructura primă a te'tului degaată prin studiu gramatical

-unca efectuată prin inter!ediul analiei gra!aticale per!ite o"ţinerea acestui reultat,cu totul pro*ioriu, al unei structuri constituite din propoiţia .&această pro"le!ă QKu!ană(/ care enunţă pro"le!a, #i o de!onstraţie )n două părţi%• &2ificultatea QK să poată fi li"eră(% pri!a parte a de!onstraţiei• &2ar QK legilor(% a doua parte a de!onstraţiei

Etudiul conceptual precis punerea !n e$idenă a !naintării &i a structuriidinamice

• (oncepte eseniale. 1nalia conceptuală precisă *a oferi cheia &"ucăţii( preentatereflecţiei Să purcede! la studiul nucleelor se!antice esenţiale% nu la definirea tuturor

GMGM




ter!enilor fără excepţie 8 ceea ce ne+ar conduce la poantilis! #i la frag!entareaa"solută, la explodarea reflecţiei 8, ci la definirea conceptelor funda!entale Pe aceastăcale .con'ugată cu analia gra!aticală/, reu#i! să o"ser*ă! #i să descrie! dina!is!ulg$ndirii, dar #i să le descoperi!, dincolo de te!ă, ideea generală, pro"le!atica #i

pro"le!a su"iacente .cea pe care o *o! de*ălui, nu cea expri!ată de =ant/

Să alege! deci ter!enii funda!entali, a căror i!portanţă este efecti*ă #i care 'oacăun rol dificil 3u!ărul lor *ariaă, e*ident, cu frag!entul studiat 2ar cu! să+i reperă!04ără )ndoială, )nţelegerea are un rol de 'ucat, dar, o dată !ai !ult, &cultura( ne *ine )na'utor Lraţie ei, studentul este )n !ăsură să o"ser*e ideile sau noţiunile cu ade*ărat

purtătoare de sens Aa tre"ui să ne consacră! ter!enilor care ţin de filoofie, *erific$ndfaptul că ei 'oacă un rol decisi* )n text Ao! cerceta apoi alţi ter!eni i!portanţinefilosofici ."ine)nţeles, această regulă constituie o indicaţie de !etodă foarte suplă/ ;atălista acestor ter!eni% pro"le!ă, o!, ani!al, stăp$n, li"ertate, făptură )nestrată cu

'udecată, lege, egois!, *oinţă particulară, *oinţă uni*ersal *ala"ilă, fiinţă li"eră, 'ustiţie pu"lică

<re"uie atunci să treceţi de la ter!eni la concepte, adică de la expresii sau de la

cu*inte )ncă generale #i prost deli!itate, foarte adesea polise!ice, la accepţiuni filosofice precise, *ala"ile #i 'uste )n interiorul textului, #i nu doar )n cadrul general al g$ndiriiautorului <oc!ai aici sarcina de*ine extre! de co!plexă #i dificilă căci la acela#i autor,ter!eni i!portanţi sunt adesea purtători ai !ai !ultor sensuri 6fortul de deli!itare

precisă a sensului conceptelor *a 'uca deci, )n cercetare, un rol central

• Etructura dinamică a te'tului. Co!"inarea analiei gra!aticale .care a condus la o pri!ă structurare/ #i a studiului conceptual toc!ai efectuat tre"uie să conducă lae*idenţierea unei organiări )n părţi, organiare nu statică, ci dina!ică #i expri!$nd o)naintare

%ro"lemă &i miză

Pe calea chestionării textului #i a ideii generale *o! face să sur*ină pro"le!a, aporiacentrală a textului Se i!pune, )n sf$r#it, descoperirea !iei sau a !ielor, descoperire acărei for!ulare ca co!anda calitatea analiei reflexi*e ulterioare7 ce ne face textul săc$#tigă!0 Care este i!portanţa sa0

%artea refle'i$ă

Partea reflexi*ă su"liniaă, )n acest ca precis, i!portanţa )ntre"ării #i a pro"le!ei

analiate

"regătirea comentariului de te#t: modul de întrebuinţare

; 1nalia for!elor gra!aticale sau generale5 Preentarea generală a textului .paragrafe etc/: <er!eni sau expresii de legătură? 4or!ule, expresii, concepte su"liniate de autor .)n cursi*e, groase etc/B punctuaţie se!nificati*ăD structură pri!ă

;; Studiu conceptual5 Reperarea ter!enilor esenţiali

HH




: 2efinirea ter!enilor #i conceptelor .)n cadrul textului/? Structură dina!ică%

+ părţile7+ )naintarea raţiona!entului #i argu!entării

;;; <e!ă #i teă5 <e!ă: <eă .sau idee directoare/

;A Pro"le!ă #i !iă .x/5 Chestionare: Pro"le!ă? -iă .x/

A Parte reflexi*ă5 Situarea textului )n istoria ideilor

: i!portanţa filosofică a pro"le!ei .#i a e*entualei soluţii a autorului/ Studiulsiste!atic al )nse!nătăţii frag!entului? 6*entual, co!entarii di*erse

Reguli privind redactarea

4idelitatea faţă de text este regula funda!entală care tre"uie să călăuească redactarea%se cere să de*ăluiţi se!nificaţiile explicite sau i!plicite ale r$ndurilor studiate, fără săintroduceţi *reodată, )n analie, o for!ă sau un exces de su"iecti*itate Redactareaco!entariului se poate desfă#ura )n patru !o!ente%

• ntroducerea +primul moment, situeaă textul )n opera autorului% ea resitueaăfrag!entul )n contextul său filosofic, dacă acest lucru este posi"il 1ceastă operaţierecla!ă cuno#tinţe filosofice solide ;ntroducerea for!uleaă deopotri*ă te!a, dar #i tea.ideea directoare care organieaă textul/, ca #i pro"le!a su"iacentă pasa'ului 8 fără aaduce *reo soluţie În sf$r#it, ea oferă planul scurt al textului

În pofida acestui conţinut dens, introducerea tre"uie să se li!itee la acest !ini!strict

• 0'plicarea te'tului +al doilea moment, dă la i*eală i!plicitul pe care )l conţinefrag!entul propus prin inter!ediul unei explicitări a ter!enilor, de*eniţi astfel concepteriguroase #i precise 1găţ$ndu+se siste!atic de definiţii 8 pe care le consideră drept

suporturile #i "aele de!ersului său analitic #i sintetic 8, studentul do"$nde#te călăuesolide #i ră!$ne fixat de text, )n deplină siguranţă .ca #i )n caul disertaţiei, digresiunearepreintă o a!eninţare constantă/

1ceastă explicare analitică nu este suficientă% ocupaţi+*ă de relaţiile existente )ntreter!enii care se chea!ă unul pe altul7 acest ansa!"lu se expri!ă prin )naintarea g$ndiriiautorului >itarea acestei di!ensiuni sintetice *+ar expune pericolului frag!entării #i arrăpi tra*aliului *ostru her!etic orice sens real C$nd treceţi la redactarea co!entariului,este prefera"il să exploraţi textul )n ordinea )n care se preintă diferitele structuriOrdinea raţiunilor .autorului/ dese!neaă )n general desfă#urarea logică pe care tre"uies+o respectaţi

6xplicitarea analitică #i sintetică a textului, fidelă ordinii g$ndirii, se poate efectua

prin inter!ediul unui recurs la ter!eni, concepte sau propoiţii preente )n doctrinaautorului 1*eţi gri'ă ca nu cu!*a conceptele, apărute )n doctrină #i )!pru!utate )n !od

H5H5




siste!atic de la aceasta, să nu dăunee )n nici un fel specificităţii r$ndurilor #i pro"le!aticii specifice a textului, ic et nunc% generalul nu tre"uie să a!eninţeelucidarea particulară 2acă este folositor, uneori, să resituaţi ter!enii sau propoiţiile )ncontextul ideilor autorului, adaptarea teoriilor tre"uie să fie .ca #i )n disertaţie/ foartesuplă <re"uie să proscrieţi orice reu!at al doctrinei

1par astfel, progresi*, ele!ente suscepti"ile de a fi de*oltate )n studiul reflexi*• Etudiul refle'i$ +al treilea moment,, de#i nu este o"ligatoriu, *ă per!ite să efectuaţiun "ilanţ pri*ind soluţiile aduse pro"le!ei filosofice principale Studentul se *a aplecaasupra i!portanţei acestor soluţii #i *a explica !iele #i contri"uţiile fecunde7 el *a puteadeopotri*ă să preinte o critică #i să su"liniee astfel anu!ite dificultăţi sau contradicţiiale textului, dificultăţi care )n general nu au sens dec$t su" raport istoric

• (oncluzia +al patrulea moment, desprinde pe scurt natura soluţiei aduse pro"le!eiesenţiale 1cest al patrulea !o!ent poate, e*entual, să fuionee cu al treilea

jacqueline russ - metodele În filosofie

Documents