jacques salome - povesti pentru a iubi, povesti pentru a ne iubi
DESCRIPTION
;)TRANSCRIPT
-
JacquesSalome
Povestipentrua iubi
Povestipentrua neiubi
IlustratiideDominiquedeMestral
-. - ,--------' ----.----EdituraAscendent
-
,:(;:Editions.-\lbin!\lichel,2000
22, rueHuyghens,75014Paris\\iww,albin-michel,fr
Editor: ClaraToma
Copertasi tehnoredactare:MagdaCapraru- New Media Trade
SALOME, JACQUES
Povestipentrua iubi, povestipentrua neiubi! JacquesSalome;
trad.:DoinaAnghel ; ed.:ClaraToma.- Bucuresti: Ascendent,2007ISBN 978-973-88454-8-0
L Anghel, Doina (trad,)II, Toma,Clara (ed.)
821.133,1-32=135,1
ToatedrepturileapartinEditurii Ascendent.
Reproducereaintegralasaupartiala,suboriceforma,a textuluidin
aceastacarteesteposibiladoarcu acordulscris al EdituriiAscendent.
Copyright@2007EdituraAscendentWW\V. edituraascendent.ro
-
Astazipo\'estileexistan toateculturileasazis primitiw, pecare
le numimprimo~diale.Din nefericire,in Occidentsi in culturilecuo telmologiefoarte a\'ansata,relatia cu latura simbolica si cupo\'estile,carefaceaulegaturacu misterelearhaicealeomenirii,a
fostntrerupta,
Majoritateapo\'estilorau ca temeprincipalecurajul, iubirea,speranta,tenacitatea, tandretea saucompasiuneasi mai ales,\'iatasub orice formaar fi ea.Viata carenu se descurajeazaniciodata,
care,dincolodetoatesuferintele,detoateproblemelesi \'iolentele
pecarele ntmpina,seredreseaza,rezista,nflorestesi sedez\'olta.Prin intermediulacesteinoi seriidepoYestiamncercatsafacsa
\'orbeascan primulrnd\'iatacareexistan fiecaredintrenoi, sai
permitsaseexprimectmailiber si sa\'ain\'it la undialogcueasipoate,la desteptareacelormai subtilesimturialenoastre,
Dupacumamaflatdeja,po\'estileneajutasane\"indecam,Prin
ele sepot spunelucrurilenespuse,sepotdescifracontradictiile,se
pot vindecaraniledin trecutsaudin prezent.Ne ajutasa crestem,
sa ne mplinim si sa fim n armoniecu noi nsine.Fac posibilareconcilierea,n interiorulnostru, a diferitelor dimensiuniale
conditieinoastreumane,psihicul,corpulsi spiritul,careuneorisedovedesca fi n contradictie,
Contincuvintecarene n\'aluie,nemngiesaunembratiseaza
cuprietenie,nepropunasocieride idei carec1arificalucrurilesi netrimitsprelimiteleimaginaruluisi alerealului,
Att pentrucopii, ct si pentruadulti,po\'estilesuntun mijlocextraordinar pentru a creste, a se maturiza. Stimulndu-ne
imaginarul,ne conducspre zonelecele mai putin exploratealetrecutuluinostru,
Au putereade a se adresadirect inconstientuluinostru,fara
intermediari, fara ecran si astfel ndeplinesc doua functiifundamentale:aceeade a ne conectala forta vie a creati\'itatii
4
-
noastresi aceeade a taceposibilelegaturile,puntile,intrediferitemomentealevietiinoastre.
Alaturi demaestriispirituali,carese folosescdemetaforesi de
povesti, cunosc medici, terapeuti care nu ezita sa vindece,intr-adevarsa vindece anumite suferinte ale corpului si ale
sufletului,spunndo poveste,invocndo imagine,propunndundemerssimbolic.
ntr-o zi, retetelemedicalevor fi nsotitede reteterelationale,deoarece,dacamedicinastieastazisa reparesi sangrijeascacu o
eficientaextraordinara,nca nu a aflat cum sa vindece.Pentruavindecaar trebuisa aibaaccesla semnificatiaunei maladii, care
aparen corp si vorbestecu o violentace poatedezechilibrala
nceput,iarapoipoatefi ascultatapentrua fi nteleasa.Dar poateca mi spun singur pOYesti,scriind toateacestea!
Oricumar fi, poYCstiledefalaauajutatcopii saufosti copii,numiti
adulli,sandrazneascamaimultsameargaspreceeaceestemaibunn ei, sagaseascamaimultaautonomie,maimultalibertaten viala.
Cu tolii avemnevoiela un momentdat de cuvinteleacesteamurmurate,soptite,cntatela urecheanoastra,naintedea nfrunta
aventuraplina de neprevazuta noplii. Uneori vor fi daruitede opersoanaiubita,cititentr-unmomentdelinistesi deabandon.
Ali remarcatfaptulcapovestileaunevoiedeblndeleataceriiside o ascultarevie pentrua se nscrie ctmai adncn noi? Sunt
asemeneaunor saruturitandresi fericite,depusepe obrazulunui
copil, naintede a adormi.Alteori ne ndeamnasprereverie,nestrnesczmbetul,ne fac sa regasimpartumulvacantelor si nepoartaspremarginiletimpului,acolo undevisele se amestecacurealitatea.Uneori ne deruteaza,ne irita, ne provoacao distantare,
declansndfoarte multe ntrebari sau constientizaridureroase.
Beneficiileuneipovestinu semasoaraimediatdupaprimalectura.
Unele povestipot sa-si arateroadeleimediat,altelevor aveanevoiede timp pentrua lasa sa se vadaefectele.Altele par a se
5
-
pierde, cnd de fapt se instaleazaconfortabiln tara copilariei
noastrepentrua ~ezonaapoin yiatanoastradeadultsi a traversa,ireversibil,ntreagamemorieauitarilornoastre.
Povestile contin energii esentialeyietii, precumncercarile,
perseverenta,umbrasi lumina,iubireasi compasiunea.Am ncercat,n aceastacartesaaducla luminactevadintrecele
maiimportanteinterogatiicaretraverseaza,agitasi nsufletescorice
fiinta umana,n relatiecu evenimentecheiedin copilarianoastrasaudin viatade adult.As dori ca acestepovestisa trezeascasi sa
stimulezepetoticeicareaspiralao viatamaifrumoasa,ceicare\'orsa-si regaseascaacealibertateinterioarafarade careviatanu arefarmec.
Povestilepotfi primiteasemeneaunuicadou,dincolodelectura,sa fie ntrripinateca o poartadeschisasprea dobndimai multa
iubirepentrusinesi pentrucelalalt.
6
-
,Povesteaiubirii furioase
Iubireapartinitoarepoatesadistrugadragostea,.asaClilll otravane
distrugesanatatea.
-
ntr-ozi, Iubireaserevolta.A simtito imensafurie careo duse
apoifoartedepartedeceilaltioameni."E preamult,multpreamult,
murmuraea,fugihdcto tineaupicioarele.Eu existaici demii deani si nu-mivine sacredce au facutoameniicu mine.Cndsimt
cumsuntmaltratata,pen-ertita,nselata,banalizata,cumsuntapoi
reprezentatan filme mediocre,insipidesi n romanelemoderne
caresuntpline de violente,esteinsuportabilpentrumine, e preagreu,preadurerosasacaprefersarenunt."
Astfel, Iubirea rataceaprin desertullipsei de iubire, care o
nconjura.Mai singuradectorice fiinta ce traia pe pamnt,fara
nimeni caruia sa poata sa i spuna ce avea pe suflet, sa-i
mpartaseascacevasausa-ivorbeascadespreea.
Stiu, stiucaunii dintre\'oi ar fi foartebucurosisavorbeascacuea, sa o linisteascasi chiar sa o iubeasca.Dar chiar si aceasta
posibilitatei se pareaderizorie,attde mult o afectautristeteasi
disperareaei farasfrsit.
o sava marturisesccelmai ngrozitorlucru: Iubirea,disperata,deprimatasegndisechiarsasi punacapatzilelor.Segndisesase
sinucida.Da, probabilnu o samacredeti.Credetica exagerezsaucaIubireaestemaiputernicadectorice.Ca poatetrecepesteoriceobstacol,sa nvinga violentasi mediocritateanemurilor n care
traieste.Poate,sunteticonvinsicaIubireaesteinvincibila,eterna,ca
areun curajsauo vointadenezdruncinat,ce poatesa treacapesteorice!
Doar ca, amintiti-va,furtuniledin ultimul timp, aceafurie a
cerului, frigul necrutatorcarea duratmai mult dectde obicei,
umiditatea crescutasi persistenta,lipsa \-ietii, energiascazuta,amintiti-vade toate\'iolentele,incoerentele,razboaiele,foametea,
torturilecaresentmplaun lumecupUtintimpn urma.ncercatisa regasitisenzatiilepe care le a\'eatiatunci.Poate
credetica eraudoarntmplatoare.Un concursde circumstante,o
8
-
staredeslabiciuneauniversului,unmomentdeneatentiea zeilor,o
uitare a di\'initatii sau o scaparedin plasa vietii, o irupere acosmosului...
Nu! Nimic din toateacestea,era pur si simplu Iubirea, care
descurajata,epuizata,renunta,selasanvinsa,Va asigur,despreasta
evorba,Iubireasi dadeademisia!
Preferasaterminecuaceaexistentanebuneasca,voia sa-sipuna
capatzilelor!
Noroc ca Iubireaeranovicen materiedesinucideri.Era pentru
primaoaran viataei fabuloasa,cndvoia samoarasi nu stiacum
saprocedeze,Sesimteaaproapenemuritoare,asacanu stiacumsasesuprime,sadisparapentrutotdeauna,lundu-siviata.
Vedean jurul eibarbatisi femeicareseiubeau,totalinconstient,orbi n fatadrameicaresejuca ntreei, n ei si n jurul lor.
Pentruca, ceeace estecaracteristicIubirii, estefaptul ca, n
imensaei generozitate,n abundentaei fundamentala,Iubirea sedaruie,seofera,fiecareifiintevii, farasacearanimicn schimb.Se
ofera gratuit,pentruca fiecaredintreoamenisa poata,n cursul
vietii sale,sasedezvolte,sasenfrumuseteze,sacreascaprin iubire.La sfrsitulvietii,Iubireasedesparteastfeldecelsaudeceapecarei-a nsotitsi sentlneste,n cosmoscu IubireaUniversala.
O samantrebatiprobabil:"Asadar,existaIubire pestetotundeexista\'iata,ntr-uncopac,ntr-ofloare,ntr-o leguma?"
Sigurcada,n oricefiintavie, faranici o exceptie,existaIubire.
Aceastaesteceamaiimportantamisiunea Iubirii, saseofere,sa
seabandonezefarareticenta,faraconditii,ncrezatoaren tot ceeaceeranu.
Dar,presupuncafiecaredintrevoi stieacestelucrurisi v-asruga
sanumantrerupeticuntrebarideprisos.
Dupa cum spuneam,Iubirea, dezamagita,trista, deprimata,pentrucanu semai simteaiubitadecatreoameniipecarei iubise
attde mult,a gasitcel mai bun mijloc de a-si punecapatzilelor,
9
-
adicarencarnarilorsalesuccesiwsaucalatoriilorsale,dacaneti sa
. numimastfelfiecareciclu din "iataei.Dacao sa\"aspuncaa fostfoarteaproapedea reusitentati"ade
a-sipunecapatzilelor,wti ntelegemaibinetoataaceadisperarepe
careo simtitisi careseraspndestetotmaimult in jurul \"ostru.Ati
obsen'atctdemultsi-apierdutIubireadin propriaei realitate,ctdeabuzividealizataestepentrucopii si ctivaadultinaivi,cumeste
schimbata,vnduta,conservata,banalizatadupacti\"aanide\"iatan comun,n anumitecupluri...?
Pot sa va asigurde acestlucru: Iubireaesten convalescenta.
Slabita,s-arefugiatn vis.Asteaptasa"ina zilemaibune.A devenittimida,prudenta,rezervata.
Va spuneamca astepta,dar nu ntr-unfel pasiv,cautatotusi,
cautafiintecarepotsadevinala rndullor Iubire,pentruaalimentamarearoataa timpului.Nu mai vreasa se ofereunor barbatisaufemeicareaunevoiadea fi iubiti saule e teamaca nu \"ormai fi
iubiti, nu mai vreasa fie exploatatadecatrecei careo reclama,opretind,nu mai vreasa fie maltratatade catrecei careo consuma
prin intermediuliubirii altora.Nu maivreasasedezvoltesi sanfloreascala acelefiintecareo
vor oferiunei fiintefaraviata,uneipersoanecaresemultumestesa
fie iubitasauunuitrecatorcareo va consumafararetinere,n graba.Nu vreasa i semaidictezecumtrebuiesafie.
Nu mai nea sa fie folositadreptalibi In practicaunui terorism
relationalmenitsa-Iacapareze,sa-I controlezesausa-I subjugepecelalaltpropriilor dorintesaunevoi sau chiar sa-I nchida ntr-omultimedetemeri.
A devenit exigenta,Iubirea! Vrea fiinte libere care sa oprimeascachiarIn inimavietii lor.
Ce asputeasa\"amaispunn plus?Estetimpulsanereconciliemcu Iubirea!
Estenecesarsanereinventamrelatiacu ea!
10
-
Este necesarsa i dam locul pe care l merita,sa se poatamanifestadin plin, sai oferimunloc n caresadezvoltelibertatea,
creativitateafiecaruiadintrenoi.Altfel spus,asputeasandraznescsa va cer fiecaruiadintrevoi, sa ndraznitisa dewniti la rndulYostru... Iubire?
II
-
Povesteafemeiin drum
sprepropria eiviata
Adeseori viata nu ne cere sa o urmamorbeste,ci sa mergemnaillteaei,plini debucurie.
-
Era odatao femeiecare,dupace tra\'ersaseo ntreaga\'iatade
femeie,ntlnisedi\'erseiubiri, iar apoio relatieimportantacu unbarbatcarea de\'enitsotulei, dupace purtasesi crescusecopii si
excrsaseo profesiepasionanta,s-a regasitla capatulexistenteisale,n fataimensuluigol al singuratatii,al ntlniriicueansasi,
Cum sentmplaseacestlucru?Cum ajunsesesingura,acum,la
apusul\'ietii, fara proiecte,fara energie,dupace daduseattdemult, lipsita de toate\'isele ei, pe care le daruisen zadar si epierdusela ceipecarei iubiseattdemult?
Cum samai continuedrumulacum,cndsesimteacoplesitadeo obosealaimensa,o slabiciuneadncaatunci cnd se trezea
dimineata,o greutatedea deschideochii, a respira,a sespala,a se
mbraca,a nfruntapri\'ireaoarbaa attde multor necunoscuti?
Cum samai poataawa energiade a schitagesturicarenu mai ausens,de a ncepe cten fraze moartedin start, imaginndu-siimediatcaziuademineeradejancheiata?
Iar acestlucru se ntmplafoartedes n lumeabarbatilorsi afemeilordin ziuadeazi,
La nceput,bjbiaprin ceatadin pustiul\'ietiiei, pringreutatea
singuratatii,prin golul nentelegeriipe carel simtean jurul ei,Uneori se simteadisperata,atunci cnd gndurileapasatoareiinfectaucorpul, cnd simteadureri care i strabateauspatele,idesirauburta,i hartuiauinima,cnddurereaeraattdemarenct
si imaginaca nu \'a mai puteasta n picioare,cndsi doreasa
adoarmasi samoararapusadeslabiciunesi dedisperareadea maitrai.
Ea nu stiansaca\'iataei asteptadoarca easasi aducaaminteca exista,O emotie,carecuprindean ea lumeantreaga,s-atrezit,
a urcat apoi spre caile secreteale sensibilitatii sale, pna laconstiintaei, s-a cuibaritn gndurileei pentrua setransforman
lumina,soare,naintede a se transforman energiedatatoarede
\'iata,ntr-o dimineata,n minteaei s-a aprinso fraza,carestralucea
13
-
subpleoapeleei, fredonndu-ila ureche:
"Sa ai grijadeviatata,ai grijadeea..."Dar alte voci, cele ale vechilor demoni, vechile obiceiuri,
frustratepentruca eraunlaturatede un suflu de viata nou, au
ncercatsapreiacomanda,saacopereacelecuvinte,deproprialorranchiuna.
Sa fii atenta,dacandraznestisa te aventurezipe drumul
acestordorinte,vrndsate descoperisingura,risti sa te pierzi, sadezvaluiaspecteinacceptabiledintine.
Dorinteletalesuntnselatoare,Crezi caai totul,darnu ai nimic,nu estinimic,nu ai fostn
staresal retii pe sotultau,sati pastrezicopii aproapedetine,sati mentiistatutuldefemeieiubita...
Poti satetransformi,i sopteavoceaceamica,dela nceput...
Nu potisafaci nimic,ngnauvociledin"iataei dedinainte.Pot samaiubescsi samarespect.Deloc,ainevoiesafii iubita,nutrebuiesasi daruiestiiubirea
dectdacaestiiubitala rndultau!
Simtcapotsamaiubescsi saiubescfarasaprimescneaparatcevan schimb...pentruplacereadea fi.
Nu, inimata nu estedestulde deschisapentrua iubi, doar
pentrua iubi. Gndeste-tebine, stii ca ego-ul tau nu suportasa
traiascafericireampartasita.Ai nevoiedesentimente,dejuraminte,deduratasi deseriozitaten oricencercare...
Nu maaflunici n lipsa,nici n nevoie,ci n plinatate!O savezica o saregretiimediattoateviseleastea.
Suntasemeneamuzicii,cautsi mi regasescacordurile.
Esti derizorie,timp pierdut,iluzii nselatoare.Nu ncepesa
sperin lucruripecarenu le vei atingeniciodata.Exist, n sfrsitexistpentrumine.
Nu, supravietuiesti,vegetezi.Accepta-tisoartafararevolta,
fal'8:vise inutile,te afli pe pantadescendentaa vietii tale, ramilinistita!Ai jucat,ai pierdut,meritisateodihnestiacum.
14
-
Acum ma regasesc,doar pe mine nsami, n esentafiinteimele.
nsauiti un lucruesential:siguranta!
n fataneputinteipot mblnzifortesecrete,n fataurgentei,
amncrederen starilemele interioare,n fatahaosului,mi ascult
propria\'oce.Suntpecaleaaceastaacum.
Uimita,aajunssanumaiaudacelelalte\'oci astfelnctsehotarsa se asculte.ncepnddin aceazi nu a mai fost singura. Iar
deschidereaspredialoga ajutat-osantlneascamulteposibilitatipecaleapropriei\'ieti.
15
-
Povesteafemeii
careiubeadoibarbatin acelasitimp
n ceeaceprivesteiubirea,traimcelmai adesean starede alito-priva/iune.
]6
-
Era odatao femeiecaresecasatorisedin dragoste.Uneori li se
ntmplaoameniloracestlucru,sasecasatoreascadin acestmoti\"attde irational,misterios,carei leagaunii de altii, mai ales la
nceputulunei relatii de iubire!Voiamsa spunprin acesteaca se
casatorisecu barbatulpecarel iubeasi l admira,lasndu-sedusa
de sentimente,n timpce existaudiferentedestulde importanten
personalitatilelor,uneorichiaropuse.El, Equi,era\Tajitdespontaneitatea,delibertateadeafi aEllnidei
si fusesefoatteatrasdeea,angajndu-se,la nceputcucteYaretineri,
iarapoidincen cemaimult.Trebuisechiarsaseopunafamilieisalecarenu fusesede acordcu alegerealui. Tatal lui mai ales,un om
puternicsibogat,carecredeacafiul luimeritamaimultdectaceafata
tnara.I separeaputinpreafrumoasasi mai alesde o senzualitate
foarteplacuta,nsanelinistitoare,carei faceapebarbatisa sesimtainconfortabil,peceicarenureuseausa-sireprimedorintan fataei.
Ellnida,ceacuo imaginatiedebordanta,unentuziasmmolipsitor
si o bucuriesincera,l stimulamultpesotulei careeramairezervat,
mai interiorizat.Si trebuiesava spun:searmonizaufoartebinepe
planultandretei,al sexualitatiisi al mpartasiriiemotiilor.Iar Equi, princalmulsau,prin generozitatealui, prin talentullui
deorganizatori daruiafoartemulte,i linisteaangoaselesi teamaeidebarbati.Ellnidal stimula'nrelatiilelui, caredeveniseramaivii,
mai creativesi n curiozitatealui fatadefrumusetealumii.Ctivaanimaitrziu,Ellnidaa cunoscutun barbatfoartediferit
desotulei.Un barbatfantastic,imprevizibiln creativitatealui, caresenumeaLibre.
Si 'ncadela primelentlniri,sendragostideacelbarbatcare'i
raspundeacuacelasielansi aceeasibucurie.Credcaatintelessituatia:pedeoparte,Ellnida l iubeapeEqui,
sotulei, iarpedealtaparteerafoartendragostitadeLibre,prietenulei de suflet.n aceastanouarelatie,existaumulte lucruri carei
apropiaupe Elllnida si pe Libre, 'ntr-ocontinuaspontaneitate,
17
-
fericita,un pic nebuneascasi attdetentantapentruei.
Poatenu stiati,dar,dacaesteposibilsaiubestidouapersoanenacelasitimp,cu o iubireprofunda,puternica,nu esteposibilsa fii
ndragostitdedouapersoanen acelasitimp.SituatiaEllnidei devenisedificila, un pic periculoasasi uneori
dureroasasi confuza.Equi, sotul ei, careera condusde iubire,
acceptaaceasituatie.Sesimtean continuareiubitdeEllnidasi aveancrederen ea.Dar eaerandragostitadealtcineva.
Poate ati trait si voi o astfel de situatie, sentimentulde
ndragostireeste asemeneaunui \'al imens, o tornadacare tedestabilizeaza,caredarmatotul n trecere.Ellnida sesimteadusaspreLibre, cutoatesimturiletreze,cu ratiuneaadormitasi judecatan nebunie,
Traia acestecontradictiisi aceleparadoxuricu o generozitateattde marenctputeasa nfrunteparteade insuportabilsi de
dureroscareapareauneorin inimaei.Astfel,n anumitemomente,nu voia sa se gndeascala cele doua relatii.Amndouaattde
importantepentruea. Uneori, doar pentrufoarte scurt timp, segndeasarenuntelarelatiade iubire,spunndu-sicarelatiacusotulei trebuiapastratacuoricepret.
n alte momente,care deveneautot mai dese,si spuneaca
trebuiasa aleaga,sa aibao deciziesi sa meargasprecel carei
ocupamaimultinima,corpulsi mintea.Sesimtean1partitandoua,darattde plina de dragostenctputeasa suporteceeace altorapoateli s-arfi parutimposibildetrait.
Nu stiudacavi s-antmplat\Teodatasatraitio situatieattdecontradictorie,attde violenta,de destabilizatoare.Daca da, ar
trebuisantelegetientuziasmulsi conflictulEllnidei.
De fapt, prin cele doua iubiri ale sale, Ellnida repetacontradictiilefundamentaledin toatacopilariaei, din adolescentasi
din viatade adult.Pe de o parte,nevoiade siguranta,careeraun
punctdereferinta,o ancorasiguracareraspundeauneinevoifoarteputernicedestabilitatesi decoerenta,pedealtaparte,o ne\'oiede
18
-
a se elibera,de a-si lasa imaginatiasa creezeo lume pe masuradorintelorei, saserealizezen toateposibilitatileei de iubire.Eraca si cumawa neyoien acelasitimpsi deEqui si deLibre.
Ceeace nu stia nca,eraneyoiasecretade echilibrupe careo
a'"ea,nuntreceidoi barbati,ci n sinensasi,pentrua nu seratacisaua sepierde.
Conflictul se \'edean exterior,nsa era de fapt n interior,deoareceexistanaintedeconflictulaparent.
Uneori,n yiatacuivaexistaperioadecndpareimposibilsafacio alegeredefidelitatesaudecoerentafatadetine,toateforteledin
noi selupasi seanesteziazaunelepealtele.
Toateacesteasejoaca pe scenaiubirilor nesperatecarese potaprindepnala ntlnireacu diyinuldin fiecaredintrenoi, darcare
nsanu preaseacordacu cerinteleyietiicotidiene.
19
-
Povesteamicii lacustecarereusisetotul
A-ti reusiviata,n detrimentulexistentei,nseamnasa risti sa treci
pe lngaadevaratultalIdestin.20
-
Era odatao micalacustacareiai reusisetotuln viata.Viseleei
de copil lacusta,jocurile, prietenii,scoala,proiectelepe care leawa...reusean toate.Cndsi doreaceva,foarterarsentmplasanu obtinaacellucru.Eraplinadeviata,inteligenta,foartesociabila,iar felul n care\'edeaviataeraplin deentuziasmsi debucurie.
De asemenea,feluln careo vedeausi o ascultauceidinjurul ei,erafoartepozitiv.Si, cumsespuneuneorin lumeabarbatilor:Aveatotulpentrua fi fericita!Cu toateacestea,traiao mareincertitudine.
Existaun lucrupecarenu reusisesa-Iobtina.
n aceasituatietraiseunprofundsentimentdeesec.A fostcuatt
mai puterniccu ctnu a pututsavorbeascacu nimenidespreacel
lucru.Nici cu tatalei,nici cumamaei,nici cu vreoprietena,pastratotuln ea,capeo ranadeschisa,caresngerafarancetare.
Tot curajul ei, toateresursele,entuziasmulei, rataseraexact
acolo undear fi fost attde importantpentruea sa reuseasca,sacstige,sa-sidovedeascacalitatilesi imensaiubirepe careo purtan ea.
O samantrebatiprobabil:dardespreceestevorba?Ce eveniment,ce situatiepoatefi attde importantapentruo
lacusta?
Va trebuisanentoarcemputinn trecutulei. Poatenu stiti,dar
n taralacustelor,sentmplauneorica,unelecupluri,casatoritede
ani dezile, careautotulpentrua fi fericiti, si mparto multimedelucruri,tandrete,afinitati,ajungtotusisanu semai iubeascasausa
nu semai nteleagasi sasedesparta.Asa s-antmplatn cazulparintiloraceleilacuste.
nsan minteaei, n inimaei si n totcorpulei, mica lacustasi
imaginasecatoataiubireapecareo aveapentrutatalei,o mpiedicasaplece.
"Am nteles,nu se mai ntelegecu mama,spunca nu se mai
iubesc,ca nu mai pot trai mpreuna,nsa eu l iubescsi el maiubeste!Nu arecumsauiteacestlucru,nu sevapurtaca si cumeu
nu as exista.Iubireameapentruel estedestuldeputernicapentru
21
-
a-l retine,pentrua-l mpiedica sa faca prostia sa-si paraseascafamilia,caminul..."
Nu stiudacaya imaginatitot ceeace sepoatepetrecen minteauneimici lacustecaresi iubestetatal,asacumdoarlacustelestiusafacaacestlucru.
Va datiseamacatoateacesteaeraufoarteprezenten imaginarul
ei, o miedegndurisi de imaginicontradictoriicaresenfruntaunfiecaresearan minteei, n totcorpulei. Se agatade uneledintre
ele.Revedealimpedetoatesituatiilen careavusesedovadacatatalei o iubeafoartemult,tineamultla ea,erafoarteimportantapentru
el....Atunci renasteasperanta,si imaginacatatalei seYarazgndi,va reveniasupradecizieipecareo luase,vagasiun mijloc dea se
ntelegecu sotialui, pe scurt,cavaramneacasa.Toateacestea,si le imaginasede sutede ori, n timpul acelei
perioadedureroase,haotice,uneori violenta,n careun cuplu sepregatestesa se desparta,atuncicndcei doi mai suntn1preuna,rarasafie nsacuadevarat.
Iar apoi, tatal ei a plecat,casatoriaa fost anulatasi, cum se
ntmpladesn taralacustelor,fetitaaramascu mamaei.A pastratnsa n adnculei acelsentimentapasator,desprecareva vorbeam
la nceput,acelaca nu a reusit,a ratat.Se simteachiarsi vinovata,o invadauo multimedegndurigrele,careo poluau:
"Dacaasfi facutastasauasta,poatearfi ramascunoi,dacai-asfimarturisitdragosteameamaimult,dacaasfi fostmaiprezenta,daca...,daca..." Atteacuvintecaresenscriaucao otravan corpulei.
Poatecredeticatimpulrezolvaastfelde lucruri!Nu ntotdeauna
nsa, deoareceacesttip de experientan.scrien spirit un mesajfoartenociv, de genul:"Iubirea meanu va fi niciodatadestulde
puternica pentru a retine un barbat pe care l iubesc" sau"ntotdeaunavoi aveao ndoiala daca iubesc suficientde mult
pentrua puteapastrao relatien timplung."
De altfel,pentrueascriuaceastapovesteastazi.
22
-
Deoarece o experientadureroasadin viata acelei lacuste,devenitao tnarafemeiefrumoasa,paresaconfirme,saadevereasca
acel mesaj foartenoci\' pentruea. a deceptieamoroasa,foarterecentai-a reactivattoatendoielile, lipsa de ncrederen sine,con,-ingereaei ca,oricear fi, nu vareusi,asacuma fostcu tatalei.
Si n aceaperioada,toatereusitele,toateconfrrmariledin trecut,toataatentiasi bunavointacu careo nconjuraucei apropiati, nu
reprezentaunimicn fataaceleivijelii careinvadatotul,i distrugeasperanta,curajulsi vointa.Atunci nu mai aveapoftade nimic, nu
mai asteptanimic, nu mai aveadorinte,corpulei se simteaca un
plic gol, cuminteaplinadegnduriinutile.Este ngrozitorcu poatelipsa de viata sa invadezeviata,sa o
usuce,sao sterilizeze,nctajungesanu maiaibanici un gust,niciun sens.
Nu v-amspuschiartotul,poateatiobservataceastalegeaseriei,aceastasuccesiunede catastrofecareuneorise nlantuieunelecu
altele?Tatallacustei,celacareeramereuplin deviata,sehotarse
sa si refacaviatacumsespune,satraiascacu o alta femeie,care
culmea,aveasi eao fiicadeaceeasivrstaculacustanoastra.Astfelnct,acesteiai separeacai seluasepnasi locul ei defiica...
Uneori ebinesastimca evenimenteleseaseamana,seasociaza
pentrua confruntape cinevacu esentialul,pentrua-l obliga sa seresponsabilizeze,safacafatamizelorimportantedin viatasa.
a safiu euresponsabiladeviatamea?Sauo sao lassadepindade evenimenteexterioareasupracaroranu amnici o putere?(Si enevoiedemultamodestiepentruarecunoasteacestlucru!)asamalas distrusa,asteptndun miracol,un ajutordin exterior(cultivnd
astfeldependentadin acareicauzasufarattdemult)?Lacustelesuntrenumitepentrufaptulca suntcapabilesa faca
salturi foartemari. Detentalor este incredibila.Uneori, blocate
ntr-o scorbura,prinse n mlastini urt mirositoaresunt totusicapabilesa iasa de acolo, sa se lansezespre viata spre un nouorizont.
?~--'
-
i dorescacestlucrusilacusteidesprecare\"orbeam,pentrucare
simtmultaafectiune,chiardacanu amntlnit-oniciodata.
Ar fi pututsafie fiica mea...
24
-
Povesteamicii camilecaresenascusecucordonulombilical
nfasuratn jurul gtului
;Ve petrecemviata ncercndsa ne nastemfara sa reusim saincheiemprocesulvenirii noastrepe lume
25
-
Eraodatao camilacaretraian desertulSahara.O sa-mispuneti
poateca dromaderiitraiescn Sahara,n timp ce camileletraiesc
mai degraban Asia centrala,darn povesteameaestevorbachiar
despreo camila!Traia,la fel camultedintresemeneleei, n turma.Aveao dificultate,caredeveneatotmaigreudesuportat,pemasura
cecrestea:nureuseasaia o decizie.Dupacumvaputetiimagina,acestlucrui faceaviataimposibila
camileinoastre.Cndvoiasao ia la dreapta,sentrebadacanu arfi mai bine sa meargala stngasaudacasi propuneasa facaun
anumitlucru, imediatsegndeasafacaun altul.
Astfel, n mintea ei apareauo multime de ntrebari, de
argumentari,caredurauoren sir si o faceausasesimtaparalizata.Gaseao multimedemotivesameargan dreapta,darsi maimulte
pentruamergen stnga.Vedeao multimedeanntaje pentruafaceun lucru, dar imediatgaseaacelasientuziasmsi pasiunepentruafacealtceva.Pe scurt,sesimteaparalizata,sfsiatan interior,astfelnctdeveneadureros.Aveaattdemulteidei contradictorii,toate
bune,excelente,pline de sperante,nctnu reuseasasehotarasca.Iar acestlucruduradeanidezile.
Cnderamicaeramai simplu.Dat fiind ca nu seputeahotar,
atunciparintii,profesorii,cei dinjurul ei luaudecizii n loculei sisedescurcaasa.Astazi nsadeveniseadult.Seconfruntasinguracu
alegerileei, trebuiasa decidacum va trai, sa decidadacasa seangajezesaununtr-orelatiede iubire,deexemplu.
Nu stiudacav-amspus,darcamilasenascusecu o dificultate.Cndiesisedin burtamameisale,atraito maresuferinta.
Cu ctevazile naintede a senaste,cordonulombilical,cordonul
vietii,cel carefacealegaturacu placenta,senfasurasededouaori n
jurul gtuluiei.Cndspun"senfasurase",esteo imaginepecareamfOlmat-o,pentrucadefapt,nucordonulestecelcaresenfasoaranjwulgtuluiunuibebelus,ci bebelusulestecelcaresentoarce,senvrte,
urcasicoboara,mergespredreaptasausprestnga,n bwtamameisaleiaruneori,si prindegtuI,sencurcancordonulombilical.
26
-
Atunci se ntmpla un lucru incredibil, insuportabil si denerezolvat.Deoarece, n momentul nasterii, cnd mama are
contractiisi ncepesa mpingapentrua-l face pe copil sa iasa,cordonul se ntinde, iar bebelusul se poate sugruma. Opunerezistenta,ntindebratelesi picioarelesi, n acelmoment,ramne
blocatn trecereacarear trebuisa-Iconducaspreexterior.Iar daca
acelmomentdureazapreamult,sepoatesufoca.Atunci, seopreste,se Iasadin nou mpinsde contractiilemamei,cordonulse ntinde
din nousi sesugruma.Rezistadin nou,seoprestesi iar sesugruma.
Si, cred ca va dati si voi seama,esteo situatiengrozitoare.Binenteles,moasa sau doctorul, l ajuta pe puiul de camila,
ncercndsarelaxezecordonul,sa-Idesfasoaredinjurul gtuluisi,n majoritateacazurilor,reuseste.
Micuta camilacaresenasteestevnata,e batutaputinpe fese,tinutadepicioare,cu capuln jos, pentruca sngelesanceapasacirculedin noun zonacapului,estencalzita,alintatasi, deobicei,
momentul se petrecefoarte bine. Apoi creste, se dezvolta sitraieste...
Corpul ei a pastratnsa urmeleaceleiaventurisi, chiar daca
credeca a uitatacelmoment,persoanaei esteimpregnatadeaceaprimaexperienta.Dacafacecevantr-odirectie,sesugruma,dacanu facenimic,saufacecevan cealaltadirectie,sesufoca.
Voi cecredeti,cumesteposibilsaalegisolutiaceabuna,ntrea
tesugrumasi atesufoca?Aceastaesteexplicatiapentrudramamiciicamilecarenureuseasafacaalegeri,sasepozitionezeclarn viata,deoarecentregcorpuli amintea,defiecaredatacndtrebuiasa iao hotarre,caoricear face,riscasasufere.
ntr-o zi, camilaa vorbitdespretoateacesteacu mamaei. S-aculcatpesteburtaei si i-a spus:
"Stii, credcanuvoiamsaiesdin pnteceletau,altfelnu m-asfiprinsasacucordonuL."
Au rs amndoua.Daca ati fi auzitacel rs eliberator,ntre o
mamacamilasi fiica ei!Desertulncai maipastreazaamintirea.
27
-
Erau odatadouafetitecareseluptaun interioruluneisingurefetite
Bolile sunt metafore,limbaje simbo!iceprin care i'ncercamsa
spunemsi saascundemceeacenuputemspunea!t{e!.28
-
n interiorulunorfetitesaubaietiexistadouapersonalitaticare
seconfrunta,douacaractere,douadorintesaudouaaspiratiicareselupta,uneoripe \'iatasi pemoarte.
Astfel, eraodatao fetitan careseluptaudorintaei dea o iubi
pemamaei si dorintadea o ur.
Chiar dacao sa spunetica estecevafoarteobisnuit,o sa ma
ntrebaticumsemanifestaacestlucru. Estegreudespus,nsatoate
acesteasemanifestaprintr-osomatizare,o boalacaresenumestediabet,maladiecareaparusen corpulaceleifetite.
Diabet,casi cumnauntrulei s-arnfruntadouaparti,producnd
apoimultepagube.
Aceastaboala,careaparusecndfetitaavea\'reosaseani,fusese
declansatade un evenimentizolat, o vorba pe care o auzisen
treacat,cndsejuca cupapusa,submasadin bucatarie.Fetita sejuca sub masa,mamaei beao cafeacu o vecinasi,
vorbeadespresarcinaei. Despresarcinasi dorintelepecarele aveacnda aflatcaeransarcinata.
"La nceput,sotulmeunu voia copii, eu insistamsi el refuza,
spuneaca avemtimp,ca un copil neva ngreunatineretea,ca eracostisitor,ca mamalui i spusesesa fie atentla nceput,sanu se
grabeasca,pentruca apoiputeasa regrete... Pe scurt,eu bateampasulpe loc, asteptndca sotulmeusasehotarascala un momentdat!Iar apoi, dupatrei ani, a \Tut acestcopil...Acum eueramceacarenu mai erade acord.Nu ma simteampregatita.E ciudatcum
s-aschimbataceadorinta.n plus,el si doreaun baiatsi euvoiam
attdemultsaamo fetita.De fapt,asfi \Tutsanu amuncopil dacanu eram siguraca va fi o fetita.Apoi, pnala urma,am ramasnsarcinata..."
Fetita,careauzeatotuldesubmasa,prefacndu-seca sejuca cu
papusa,segndeadacapemamaei anelinistit-ofaptulca"a ramas"asa.Ea sehotaratuncisafie foarteatenta,sanu cum\'asaramna
si eaasa,"saramnansarcinatagndindu-selaaltce\a".S-ahotart
29
-
atuncisanumaiaibadorinte,sanu lemaicearanimicparintilorei,
deoareceun copil costacammult,dupacumauzisede la mamaeisi nu \'oia n nici un cazcaparintiiei saramnasaraci.
Deasupramesei,mamaei continuaconversatia:
"Nu stiu cum s-a ntmplat,ntr-o seara,nu am fost atentasi
dupapatrusaptamnieramnsarcinata,Am avuto fiica,arfi trebuitsafiu foartefericita,darnu;stiamfoartebinecal dezamagisempesotulmeu,Ca si cumnumai erambunadenimic...! Suntdeacord,
s-anascut,edragutasi numi facpreamultegriji, darnuestedeloc
ceeace voiameu... spuneael",Fetita,submasa,arfi \Tuttaremultsaplnga,saintren pamnt,
sa disparacu totul.Astfel, descopereantr-un mod brutal,ca l
dezamagisepetatalei caresi doreaun baiat.Si, n plus,mamaeinu erafericitacasenascuse.
Nu stiuce s-antmplatcu ean zilele imediaturmatoare,darafost ca si cum,n interiorulei eraudouapersoanefoarterele, ca
douafiarecareseluptau.Unaspunea:"Foartebine,tatatrebuiadoarsanumafaca!",iarcealaltatipa:"Si mama,carenustiece\Tea.Mavoiadarnu e fericita,din cauzamea!"
Nu va putetida seamact de mareera disperareadin corpul
aceluicopil, carear fi \Tut attdemultsale facapeplacparintilor,
sa-impace,sale mpacedorintele.Credcareusitsa-iuneasca,n jurul bolii sale.
Pentruca suntfoarteatenti,foartegrijulii cu ea, de cndarediabet!
30
-
Povesteapuiului deleucareerafoarteagitat
Un copil adoptatnu si adopt Intotdeaunaprin!ii. Poate s
pastrezen adnclil IlIi, fide/itateafala de genitorii lui, pentrll anegaabandonlllsi a seopuneadoptiei.
31
-
Era odataun leut care traia cu parintii lui adoptiyi.Parintiadopti\'i,nseamnamaimultelucruri:faptulcamamalui actualanu
l purtasen pntecetimpdecteyaluni (asacumsefacela lei) si
ca tatallui actualnu l concepusefacnddragostecu leoaicalui.Dar, acestlucru mai nsemnaca, leoaica,genitoarealui, cum se
spunen cazuloamenilor,carel purtasen pntecetimpdeluni de
zile, carel adusesepe lumentr-o zi nsorita,nu a ramaslngaelsa-I hraneasca,sa-I creasca,sa-I nsoteascan primapartea vietii.
Nimeninu stiaceo determinasepeacealeoaicasafacaacestlucru.
O alegeredestulde neobisnuita,pentruca leii si abandoneazafoarterarpuii. Dar existaastfeldemisteren vietilelor, carescapantelegerii noastre,atunci cnd nu stim povesteapersonalaafiecaruia,cndnu trecemdincolodeaparente.
Vreti sastiticuml chemapepuiuldeleu?SenumeaVinke.Era
un pui tnar,detrei ani, carestiasasejoace,sa rdasi chiar sa-ialintepe parintii lui adoptiyi.Uneori nsa deveneafurios,musca,lovea cu ghearele,culca la pamntcopacii mai mici, aruncacu
pietre,rostogoleabolovanipealteanimale.Si maiales,maiales,searuncaasupramameilui si ncepeasagfie,sasemoseasca.Voiachiarsi sao muste,sao raneasca.Ca si cumar fi Yl'utsa-i facarau
sauvoiasaexprimeastfelcevacenu stiasaspunaaltfel.Pentruca,n cazulleilor,cndun puinupoatesaspunadece suferasaudece
i e~tefrica,devineagresiv,violent,si aratadintii,ai spunechiarcaesterau.Dar stitibinecanu estecazul.
Trebuiesava spun,deasemenea,pentrucam-amdecissanu va
ascundnimic, ca micului leu i placeaumult povestile.Se culca
lngamamalui, cu boticul n aer... iar apoi, foarteblnd,foarte
atent,cu urechileciulite, cu ochii larg deschisi,cu botul plin de
saliva,o ascultape mamalui povestindu-ipovesti.Toateasteasentmplaun momentelelinistite, pentruca altadata,dupa cumspuneam,deveneaagresivsi violent.
Trebuiesava marturisescca atuncio speriape mamalui, caredennea foartenelinistita.Se ntrebadacaa facutbine sal adopte
32
-
pepUl.
Poate,atintelesdintotce\--amspuspnaacum,cetraiaacelpuide leu, n adncullui. Credeti ca i era frica sa nu fie din nou
abandonat, de parintii lui adoptivi? Credeti ca prin acelcomportamenturt voia sa spuna:"Ma iubesti atunci cnd sunt
cumintesinu facprostii,darcndsuntneascultator,mamaiiubesti?Ma mai iubestiatuncicndtefacsasuferi?"
Puilor de lei, careau fost abandonaticndva,le estefrica nprimulrndca vor fi abandonatidin nou,astfelcauneori declara
razboi parintiloradopti\'i,mai ales mamei lor, pentrua verificatrainicia iubirii lor. ntr-adevar,asa se ntmplaadeseoricu leiiadoptati!
Nu stiucumsevancheiapovestea.Poatemamalui i vapovestipovesteaaceasta?
33
-
Povesteafurnicii
carenu putusesaaducapelumebebelusulei
Cntecdeleaganpentruuncopil carenus-a nascut34
-
Poatenuatiaflat,nsa,n tarafurnicilor,unelefurnicinsarcinate
iaudeciziasanu pastrezecopiluln pntecelelor.Din foartemultemotive,dificultati,frici saupentrucanu sesimtpregatitesadevina
mame.Sentmplauneoricao furnicasanupoataaccepta,nici cucorpul,nici cumintea,ideeadeansotimai departecopilulpe care
l-a conceputsi pecarel-a purtatn pntece.Astfel ca alegesa se despartade el. Lucru carese numesteo
ntreruperedesarcinasauun avort.
Va imaginatica nu esteusor sa iei o astfelde decizie.Iar n
minteaaceleifurniciexistao multimededorintecontradictorii,care
seopun,selupta,carediscutatottimpulntreele:"As 'puteatotusisa-Ipastrez... dar,nu, stii bineca nu poti sa-I crestisingura..." sau
"Nu masimtpregatita,suntpreatnarasauam dejapatrucopii siam multeprobleme,n a-i da fiecaruiapartealui de atentiesi deiubire da,asaestedarnu estiprimafemeiecarea crescutciniccopii "
Pe scurt,existaattdemultedialogurin minteaei, n corpulei,
nctpoatesadurezemulttimp,zile si noptintregi,cumomentedetristetesi disperare.Uneori,n adnculsufletului,aparesperantaca
partenerulei, cel cu carea facut dragostesi careestegenitorulcopilului, i va spunen ultimulmoment:"Cred ca putemtotusisa-I pastram,suntde acord,o sa ne descurcamsi o sa-I crestem
mpreuna."Dar acestlucrusentmplafoarterarn tarafurnicilor!
As nea sa,"aarato poeziepecarea scris-oaceamamafurnica,penumeLiejo.
Erauncntecdeleaganpecarel fredonabebelusuluiei cndera
ncan pnteceleei si stiacanu l va puteapastra.
Micule embrion,cenu vei aveanume
Carelocuiestin pntecelemeu,Si teportifrumosMicule embrionceai aleso mama
35
-
Careti \'aspunenu,
Te simtacolo,foartecurajos,agatndu-tedeyiata
Zguduitdebataileinimii melecareplngeIar eu,mamata,asfi vrutsa-tiofer
Blndeten loc dedurere.
Te simtacolo,curajos,agatndu-tedeyiata
Si simtindu-midurereaprintotcorpul,Stiindcanu vei vedeaniciodataluminazilei.
Si eu,mamata,carear fi \Tut attdemultSa telegenecuduiosie,sateadoarmacntnd
Nu o sate lassa\'ezi luminazilei, iubireameaPentruca, n viatameaenoapteacum.
Nu yei yedealumina,iubireamea,deoarece
Suntatteastelen minecarespun"Nu"Si totatteaplanetecespun"Da".
Nu stiucumasfi pututsaaleg,faracatu sadispari.
Dar sastii,dacaas fi putut,mi-arfi placutmultSa tecunoscsi sateyadrznd.
n curnd,drumurilenoastresedespart.
Am mersputinmpreuna.Dar sastii cateyoi purtamereun inimamea.
Acum drumurileni sedespart.E foartedurerossaspun"Ia revedere".
Poatentr-ozi mayei ierta,pentrucanuamcontinuatsateport.Poateyei ajungen regatulbebelusilorce nu au yazut lumina
zilei.
36
-
Poateacum,"oiiubimaimult"iata.
Ia-ti zborul iubireamea,teasteaptao \"iatamaibuna,Vei fi primitn luminauni\"ersului.
Ceacareti-a fostmamaattdeputintimp,
Ceacarenute-apututnasteCeacarea alesavortuI.
Nu stiudacaatisimtit,printreacestecuvintecareredausuferinta
si staumarturiepentrudurereamamei,ct de dificila poatefi oastfeldehotarresi poatelasaurmefoartemulttimpn corpulunei
furnici.De aceea,credcaesteimportant,savorbeascacubebelusul
si chiarsa-icreezeun loc doaral lui, imaginar,pentrua-i permitesatraiascaaceatrecereattde greasprealtceva,dectviata,atuncicndnu poatefi nsotitmaimultdectevasaptamni.
37
-
Povesteapuiuluidevulpecarepastratotuln burta lui
Estefoartegreusa umplio stic/a dejaplina. Celui carepastreaza
totuli estegreusaprimeasca.38
-
Era odataun pui deyulpecaretraiao mareangoasa,n adncul
lui. Nu stiudacastiati,darpuii dewlpe nu suntdoar inteligenti,cisi foartesensibili.Daca se simt ranili de o yorba,un gest sauo
priyire a mamei sau a tatalui lor, atunci n ei se fixeaza frica,
tristeleasaufuriapecareausimlit-osi sedepunn burticalor.Astfel,unii dintrepuii de\'ulpeajungsapastrezetotuln ei.
Stili ce putemgasi n stomaculunui pui de vulpe? Nu doar
mncare,tailei,cartofiprajili, ciocolata,carne,pestesauresturideguma de mestecat,exista de asemeneaacolo si taceri, umiliri,
nedreptali,supararisi tristeli.
Va lassava imaginaliceamestecngrozitorformautoateaceste
lucruri n stomaculpuiului de vulpe: furie si ciocolata,taitei si
umilire,cartofiprajitisi nedreptate,pestesi frici...De asemenea,nu
yeti fi uimiti dacava spunca acelpui devulpefaceacacapeel, casi cums-arfi eliberatastfel,n ciudavointeilui, detot ceeaceera
raun corpullui.Sa nu credetica faceaacestlucru din placere,e nevoiedemult
curaj sa faci cacaziua n amiazamare,n pantaloni!Cu attmai
mult cu ctsi dadeaseamacal dezamageape tatallui si sufereamultdin cauzaaceasta.
Vedeaca o nelinistestepe mamalui, iar acestlucru i dadeasentimentulca nu estebun, ca risca astfel sa fie iubit mai putin.
Dacava spunca acelpui devulpeerafoartecurajos,trebuiesamacredeti.
Voi cecredeticaar fi pututfacepentrua iesi din aceasituatie?Ei bine,o multimede lucruri!De exemplu,ar fi pututsupuna
ntr-o cutienistepietricelesauobiectemici caresa reprezintetotceeacepastran el si nu a reusitsa-i spunamameilui pnaatunci.
Ar fi pututsadeseneze,sapicteze.Ar fi pututfaceo marioneta!O
marionetacaresaspunan locullui totceeaceel nu puteasaspuna.Ar puteade asemenea,dar e cevamai complicat,sa decupeze
doua urechimari, dintr-obucatade carton,sa le deatatalui sau
mameilui si sa le spuna:"As vreasa fiu ascultat,doarascultat,sa
39
-
nu mi raspundetiimediat,cndueau saya \'orbesc.Nu a\'etitot
timpul raspunsulcorect pentru ntrebarilemele si as uea santelegetiinterogatiadin spateleacestorntrebari.As uea sanumaistitidinainteceeacetrebuiesafacsausanufac, saacceptatisama
ascultati,doarsamaascultati".Acesteasunt ctevadintredemersurilepe care le puteaface
puiuldevulpe.Va spuneamla nceput,e nevoiedemultcurajsi de
vointapentrua ncercasa exprimiceeace nu se poatespunencuvinte.Mai alescnde vorbadespreo fetita,carenu ndrazneste
saspunacaanumitegesturicarei atingcorpulnu suntdelocbunepentruea,mai alescndsuntfacutedeun adult,foarteapropiat.
Estefoartegreusataciatuncicndsuntattdemultelucruride
spus.
40
-
PovesteadomnisoareiBuba
Pel/trua captaarelI/iaul/eipersoaneiubite,SUl/temcapabilisa neasumammulte riscuri. Si mai ales pe acela de a ne maltrata
propriul corp'41
-
Eraodatao fetitafoartesprintarasi plinadeyiaIa,careiatOIidinfamiliei spuneaudomnisoaraBuba.
Sanu credetica seplngeatoataziua,cao doareceyasaucaera
tot timpul bolnaya sau se yaicarea pentru nimic. Deloc, eradinamica,bine facuta,plina de"italitate,dar i se ntmplamereu
ceva:selovea,cadea,sezgria.Spargeao mullimedealtelucrurilacaremamaei tineamult.
Camastaeraspecialitatea ei.Era foartegreusarezisteun obiect
cndl atingeaea.De obicei eraplina de vnatai,de zgrieturi,de lovituri.Ca si
cumlumeadin jurul ei erapreamica,preastrmta,neadaptatalacorpulei de copil ce semiscatot timpul,plin de elan,agitatde omultimededorinte,stimulatdeatteatentatiiinvizibile,condusde
o energieiesitadin comun.Nu puteaisa-i spuiuniversuluisastea
linistit cndtreceadomnisoaraBubapeacolo!
Binenteles,toateacesteai nelinisteaupeparintiiei,maialespe
mamaei, carear fi vrut sandrepte,saacoperesausarotunjeascatoateasperitatilevietii,pentrua evitaca fiica ei saselmeasca.
Fetiteinupreai placeasai sespunadomnisoaraBuba.De parca
eaar fi primit toatelovituriledin lume.I-ar fi placutsa i sespunaInimaIubitoaresauTandrete.
Ceea ce cautan primul rnd era contactul.i placeamult saatinga,samngie,aveaomarenevoiesamblnzeascalucrurile.nsineaei aveasentimentulca mamaei eradeneatins,eraperfecta,
inaccesibila.Dar nu ar fi pututspuneacestlucru,pentrunimic fulume.
Ce mult ar fi vrut sa steape genunchiiei, sa-i saran brate,sa
fuchidaochii si sa selasepurtatadeea!Ar fi vrutattdemult ca
mamaei,mereuocupata,saseopreascadin lucru,saaibaminilesimintealiberesi sai spuna,fu sfrsit:
"Vino, yino la minen brate!"
42
-
Sa simtacaldura,mirosul, bataiainimii mameisale, sa stea
ncrezatoarela pieptulei. Sa nu aibanimic de cerutsi sasimtacaestenteleasa,primita,acceptata.Ca aren sfrsitun loc al ei si ca
nu deranjeazape nimeni.Si atuncinu mai are neyoiesa sparganimic,saseloyeasca,saseciocneascadetoatelucrurileascutite!
Nu stiunsadacadorintafetiteieranteleasa,sperdintotsufletulsafie asa.
43
-
Povesteamiculuitang
Unii copii si atribuiemisiuneadea i asista,dea-i slisjinesali de
a-i ngriji pe parinjii lor, cu prejul de a-si pierde propriul lorechilibru
44
-
Era odataun mic tangfoartecurajos,dar caretraian acelasitimp o angoasaputernica.Angoasa esteun fel de frica difuza,profunda,persistenta,a careioriginenu secunoastedeobicei.
Daca, de exempluya este frica de paianjeni,estedestul de
simplu:yi sefacefricadefiecaredatacnd\"edetiun paianjen.Si
chiardacastiticateamadepaianjenisaudehoti sereferadefaptlaalte frici ale Yoastre,mai profundesauexprimadorintelecareseascundn spateleacestortemeri,cel putinputetisa denumitiaceafrica.
Dacaya esteteamaca parintii\'ostriyor a\'eaun alt copil, care
\'a \'aluao partedin loculpecarel a\'etisaucare\'a facecamama\'oastrasafie maiputindisponibilapentruyoi, fiind ocupatacu cel
mic, putetisadenumitiaceafrica si chiar sa reperatice anumeo
declanseaza.Exista,neinyadeazantregcorpulsi estefoartegreudesuportat.
Poatenu stitice esteuntango
Esteun pestisor,foartedragut,inteligent,rapidcaretraiestenoceanulIndian,n apeledinjurul insulelor\ulcanice,
Micul tang, desprecare yorbeam,traia cu mama lui, care
di\'ortasede sotulei. Iar acesta,tatalpestisorului,se recasatorise
imediatcu o altafemelatangsi a\'eaumpreunao fetita.O micutacareerasorapestisoruluinostrusi pecareel o iubeamult,
De cte\'aluni nsa,micutultang,carel adorasi l admiramult
petatallui, erafoartenelinistit.De fiecaredata,cndmergeala el,l \'edeacertndu-secu noualui sotie.Tipau, spuneaulucruriurte
si amenintatoarecarei faceausasuferepesotulei si pecopii.Pestisorulauzeao multimede cu\'intepe care crezuseca le
uitase:despartire,di\'ort,partaj.Si mai ales,l \'edeape tatal luinefericit,elcaredeobiceieraattdesigurpeel,carestiao multime
de lucruri,acumeratacut,suparat,munceamult,fiind cuprinsdeo
tristetenesfrsita.Pestisorultangcel curajosncercasal sustinape tatallui. Ar fi
\TUtsaaibacelemai bunenotela scoala,sa fie bun si generos,sa
45
-
discutedespremasinicuel.Pentrucael si tat1'illuieraupasionatide
masiniledecurse,stiautotuldespreele,toatemarcilesi calitatilepecarele aveau!
Dar toateacest~eforturi l oboseaufoartetare,i consumau
multa energie.Iar cnd se ntorceala mamalui, redewneaunbebeluscare aveanevoie de alinturi si de atentienesfrsita.Se
strmba,vorbeacu un glas-de copil smiorcait,nu mai pronuntacorectcuvintele.Un psihologcarel-ar fi vazutn stareaaceeaar fi
spus:regresie,copil cu nesigurantaafectiva,stareconfuzionala,
copil destructurat...Sauoricealt diagnosticnelinistitor.Nu ar fi ntelesca de fapt,micul tangera foarte"structurat",
foartelogic n tentativelelui de a-si sustinetatal,spunndu-isubtoate formele: "Poti sa contezi pe mine, eu nu te voi parasiniciodata.De altfel,dacanu maicresc,dacavoi ramnemic,vei fi
obligatsama pastrezipentrutotdeauna.Iar, pe de altaparte,aveadreptatesaserefugiezeapoi,saserefacalngamamalui, alintn-
du-secaun copil foartemic.Astfel, sentmplacaunii copii,n cazulpestisoriIar tang,darsi
n cazul oamenilor,sa fie foarte fideli si, ntelegndsuferintele
ascunsealeparintilorlor, vor sa le
-
Povesteapantalonilordepijama
Iubireaoarbaesteadeseorio iubireviolenta47
-
Erau odataniste mici pantalonide pijama, careplangeaun
fiecaredimineata.O samantrebatiprobabildeceplangea.Ei bine.pentrucan fiecarenoapteeraudat.Eraudatcupipi.
ntr-o dimineatal-am yazutsi mi-a spus:"Nu mai neau sa fiuudat,nu amfacutnimic rau,suntfoartedragut...nu ntelegdecese
facepipi pemine!"Poatecredetica sunteuriebun,o sa-mispuneticapantaloniide
pijamanupotyorbi!Si ayetidreptate.Nu yorbescla fel canoi,darpotvorbi ntr-unalt fel, diferitdeal nostru.Dacaneuitamatentla
ei, dacai tinemn brate,ya asigurca o sa auziti cteyalucruri.
Binenteles,nueyorbadesprecuyinte,ci desprenistesenzatii,caomuzicatrista.
Atuncicndsuntematentisi neuitamla ceya,putemsaauzimomultimedelucruricarealtfelar ramnen tacere.
Si asnea sayayorbescdesprebaietelulcarefaceapipi n patn
. fiecarenoapte,n aceapantalonidepijama.Era un copil carenu se
simteaprean largullui, deoarecel iubeapetatallui si n acelasitimp erafoartefurios pe el. O sama ntrebaticumesteposibil sa
iubestipecineyasi safii foartefuriospeel. O sayaexplic.Baieteluldesprecareyorbeami iubeapemamalui si petatallui,
nsa,ntr-ozi, cndel eramic, i-a Yazutpeparintiilui certndu-se,foartetare,tipausi tatallui a facutun gestngrozitor,a loyit-o pe
mama.Da, i-a dato palmasi mamalui acazutpejos.Acestlucrul-
a speriatfoartetaresi de atuncinu i-a mai placutsa doarmanaceeasicasacu tatallui.
De atunci,baietelulle spuneatuturor:"Tatal meu a facut o
prostie,a lovit-o pe mama...", dar n sinea lui simteamai mult
durere.si doreadintoatainimacaacellucrusanu semaintmple.Voia ca niciodatatatallui sanu o mai loyeascape mamalui,
chiardacasecertau.Baietelulncanu stiaca atuncicandnuestide
acord,potitotusisa"orbestinormal,farasafie neyoiede loyituri.E la fel ca si n cazulpantalonilordepijamacare"oiau sa li se
vorbeasca,n loc safie udaticupipi.
48
-
Mai cunoscuncopil carefaceapipi peel,darel faceaacestlucru
in timpulzilei."Nu pot sa ma abtin" spuneael suparat.Era chiar nefericit,
deoarecesimteacail dezamagestepetatallui si o suparapemamalui.Ar fi \Tutattdemultsale spunacai erafricasanusedesparta.
i erafrica atuncicndsecertauca o sa-sifacaraudacatipa preamultunulla altul.i iubeafoartemult,erauncopil fidel caresi-arfidoritattdemultca parintiilui sasenteleagabine.i auzeasearacndsecertaun pat,tatal lui careridica voceasi mamalui care
plngea.
Poatentr-ozi vareusisavorbeascadespretoateacesteacuunuldintre ei, le va puteaspunedespretoata turia pe care o simte
deoarecenu se simtentelesn lucruri carepot pareasimplesau
banalepentruparinti,darcaresuntfoarteimportantepentruel.Nu stiu dacale-a vorbit, nsa stiu ca, asteptndspunefoarte
multelucruriprin faptulca facepipi peel.
~9
-
Povesteaiubiriicareseratacisen lumeaoamenilor
Chiar si dacaestenuesteiubita,iubireanepoateiubi.50
-
Nu stimdeunde\'in iubirile.Iubirile aceleanoi, caresenascn
noi, ntr-ozi din\'iatanoastra,neumpludelumina,uneoriramnnnoi pentrumulttimp,alteorisuntdoartrecatoare",
Acele iubiri neasteptatecarenemplinesc,nefacsacrestemsau
ne ntristeaza",Nu stim de unde\'in, cum ne-auales,cum de au
aparutn caleanoastra,Eu credcaexistaunde\'an univers,unloc n careseadunatoate
acesteiubiri si undesi pot mpartasiuimirea,bucuria,surprizasaudisperarea,un fel de insulan caresepotregeneradupatotceeace
aua\'Utdepatimitpepamnt,
Era odatao iubirecareuneorisi pierdeasperanta,dartotusinu
sedescurajaniciodata,Iubeabarbatiisi femeiledepeplanetaaceea
ciudatan carerazboaiele,\'iolenta,nefericirea,nedreptateafaceaumii depagube,degeneratiintregi,
Simtea ca exista si altceYa,n spateleacelei aparentefarasperanta,Deoarecentlneasi formealefrumusetii,alecreati\'itatii,
ale tandreteisau ale compasiunii anumitor oameni, n relatii
priyilegiatesi, foarterar,o relatiede iubirereciproca,O uimeacredintaaceloroameni,le admiracurajul,entuziasmul
si capacitatealor extraordinaradea sereface,dea spera,de a iubineconditionat,cupasiunesi uneorichiarpentrutimpndelungat
Dar, trebuiesaya spun,iubireaaceeanu ayusesepartedectdenefericiren ntlnirilesalecu oamenii,Se numeaVindi, un numedestuldedesntlnitn cazul iubirilor.
nca din timpul tineretiisale, de la primeleaventuriterestre,
traise lucruri ngrozitoare,Vindi \'enise sa stea,cu inocenta,ninimaunuitnarpecareo aprinsesepentruo tnarafatadeaceeasi
yrsta,nsatnaraeradejandragostitadealtcineva,
Baiatul,ndragostit,ncurajatdeVindi, 1(cercasesao com-ingacanimenipe lumenu o m
-
lui insistente.Pnala urma,i-o prezentasepeVindi, iubirealui, ca
peunprodusdeceamaibunacalitate.Probabilghicitice a urmat,un ade"aratinfern!Vindi credeaca
nnebuneste,se zbatean inimaaceluibaiat,ncercasa iasa,sa se
ntoarcan taracopilarieiei, pentrua ceresfatulaltoriubiri.Pentru
a sti cumsedescurcauele.Ar fi 'Tut sao nyetesi peeacineyacumsa-si facatreaba.Ce sepoatefaceatuncicndesti n inimacui"a
careiubestepecineyacarenu i poateprimidragostea?Cndapoi,dupamaimulteluni desuferinta,Vindi areusitsase
eliberezedin inimaaceluibaiat,careo tinusenchis,ncercndsao
impunauneifetecarenul yoia,a plecat,obosita,ratacita,spretaran caresentlneauiubirilepentrua sereface.
Acolo si petreceatimpulascultndalteiubiri,main yrstasaumai tineredectea.Mai alesvechileiubiri, carepoyesteauct de
multeinimi iubitoarentlniserapealteplanete,carele nsotiseranayenturi minunate, fabuloase,nsorite si luminate de dorinte
reciproce,nsufletitede relatii frumoase,carele purtaseran zborspreplaceresi bucurie.
Vindi, ncurajata,stimulatade marturiilecelorlalteiubiri, s-a
ntorsplinadencrederepepamnt.Dar nuo saamniciodatadestul
timp pentrua ya povestictenefericiria ntlnit n diyerseleeincarnariumane.O data,din greseala,a intratntr-unbarbatgelos,
posesiysi furios carenu admiteaca parteneralui sa aruncenici
macaro priyirealtuibarbat.Altadata,a intratntr-unpervers carese juca cu ea, pentrua se atasacineva de el, apoi o respingeasatisfacut.Altadata,a datpesteun depresiYcare,'oia sa capteze
atentiaunei femei,care,la rndulei si petrecea,'iatacautndu-si
plina de angoaseparteneriipreferati,Altadataa ajunsla un om de
afaceri,un specialistdin lumeafinantelor,acestaanchis-opeVindintr-unseif,printrebiletedebanca,actiunisi aur.A ayutneyoiede
maimulti anipentrua scapadeacolo.Credcaacelomdeafaceriaayutpnala urmaun infarct.
O data,o singuradataa gasito femeiecarea ntlnitun barbat
52
-
ce erael nsusi animatde o noua iubirecaretocmaiajunsesepepamnt.O iubirenouacaresemanamultcu ceeace fuseseVindi ntinerete.
Atunci Vindi a descoperitpentruprimaoaraca era posibil saexiste o viata plina de iubire. Sarbatoareacorpului, armonia
sufletelor, complementaritatea sensibilitatilor, blndeteaschimburilor,descoperirilecomune,pasiuneade a tai, secretul
momentelorfragileca petaleletrandafirilor.Astfel, timp de ctivaani,areusitsatraiascadin plin o viataplinadeiubire.
Dar,stitisi voi la fel camine,dacauneoriiubirilesuntfrumoase,
oameniisuntmereumuritori...Femeiaaplecatprima,lasndu-lpeiubitulei singur.Vindi amairamasctivaanin inimaaceluibarbat,
l-a sustinutsi i-a daruitmultaenergie.Iar apoi,cnda sosittimpul,a trebuitsasentoarcapeplanetaei natala.
Dupa o odihnabinemeritata,dupactivaani, s-a hotartsa sentoarcadin noupepamnt.
Acum devenisemai atenta,mai exigenta.Nu se mai opreala
primul venit, si alegeacu grija cei pe carei nsotean viata lorpamnteasca.Vindi avusesenevoiede multtimp pentrua ntelegeca nu era suficientsa vina si sa se asezen inima cuiva,mai eranevoiecaaceapersoanasastiesao primeasca,sai facaun loc doaral ei, sa o hraneasca,sa stabileascacu eao relatiede iubire.Maisimpluspus,Vindi antelesfaptulca iubirileaunevoiede iubire.
Cred ca va surprindeacestlucru! Eu nsumi l-am descoperitfoartetrziu,n toamnavietiimele.Iubirilecarenefac cadoulsi vin
sasencamezen noi aunevoiedengrijire,decaldura,detandretesi deo calitateindispensabilantr-o relatiede iubire:respectuLVinla noi, asemenealui Vindi, cu un entuziasmincredibil,ne trezesc
toatesimturile,ne stimuleazamintea,scotla suprafatatotceeace
avemnoi maibunsi suntla originea,nudoaracelormai marioperede arta,darsi a multoractiuninecunoscutecareau transformatun
loc de pe pamnt,au dus un vis spreculmile lui sau a nnobilat
53
-
pentrutotdeaunaexistentaumana.Seamanasperantasi mai ales,
aceacalitatea\'ietiicareserecunoastelaprimapri\'irelao persoanaiubita,careiubestela rndulei: bucuriadea trai.
Ultimaoaraamauzitca Vindi a plecatdin nou n taraei natala,
dar,dincteo cunosceunuvantrziapreamulttimppnacndseva ntoarce.Si atuncidacaunul dintre\'oi se simten staresa o
primeasca,sanu ezitati,deschideti-\'ainimile,ntindeti-ibratelesilasati-osaintren viatavoastra.Esteo iubireminunata,cuun curajextraordinar,cuo rabdarenesfrsita,cuun entuziasmfaramargini.
Dacaveti stabilio relatiecu ea,sa i spunetidin parteameacaregretcanu amstiutsao iubescasacummerita,atuncicndne-amintersectatdrumurile, dar era att de tnara, iar eu att de
nepriceput,atunci,pevremeacndne-amntlnit!
54
-
A fostodata
o fetitalibelulacares-atransformatntr-o femeielibelula
Ct demultevietitrebuiesa traversampentrua nei'mpliniexistentasi pentma ne ntlnii
55
-
Dupacumprobabilstiti, la un momentdat,n \iatauneimicutelibelulevineunmomentn carecorpulei seschimba,setransforma.
Cum?Solduriledevinmairotunde,umeriimaiputinascutiti,ncepe
sa-i creascapieptul,iar ntr-o zi apareceeace se numesteciclu.Fetitelepierdsnge,ctevazile n fiecareluna.
Trebuiesava spunca micii noastrelibelulenu i placeadelocacestlucru,absolutdeloc.
Sesimteafoartejenata,plinadeconfuziesi defurievazndcum
i se schimbacorpul.Simtisedeja,de ctevasaptamnica privirea
baietilorasupraeinumaieraaceeasicanainte,ochii lor insistaupegtuIei, pe fesesaupealtepartialecorpului.
Ceeaceo speriacel maimulteraprivireavecinilor,barbatiidin
bloculn carelocuia.Si privireabacanului,avnzatoruluideziare,a soferuluide autobuzatunci cndmergeala scoala.Se simtea
murdara,deposedatadepropriulsaucorp.ncepeasa poartebluze groasesi lungi, pantaloniprea largi
pentruea,pentrua-siascundeformele.Farasa-sideaseamancepeasa-si urascacorpul, sa-I detesteca si cndar fi fost un strain.lspala,l freca,l periacu o periecei zgriapielea.
Apoi, treptata nceputsanu mai suportemncarea.Refuzasamanncela masa.Toatefeluriledemncarei separeauoribile.Dar,
fiindcaerao micalibelulaplinadeviata,i sefaceafoamesi mnca
peascuns,oricegasea,iarapoivoman toaleta.Corpulei seschimba,pieptuli s-adezumflat,fesele audisparut
si i s-aopritsi ciclul.Acum semanacuun copil, slab,uscatcarenumai trezeanici o dorintan rndulbarbatilor.Era n acelasitimp
pateticsi foartecurajos,acealuptape careo duceasinguralibelula
noastrapentru a-si regasi corpul de fetita, pentru a scapa de
dorintelecareo nconjurau.Spunsingura,pentruca trebuiasaluptesi mpotrivadorintelor
parintilorei, maialesa mameiei, careo mpingeasamanncefarasa stie ct de mult sufereafetitaei. i spuneasa mannce,sa se
ngraseun pic, sa-siregaseascaformele,eraca si cummamaei o
56
-
mpingeaspredorintelebarbatilor!Este o nentelegerefrecyentan rndullibelulelor,atuncicnd
parintii nu simtexactin ce zona intimase desfasoaraconflictele
copiilor 101'. Cu ct mamainsista mai mult, cu att libelula senchidean sinemai mult, iar situatiapareasadurezefoartemult
timp.Medicii careau\"azut-oauspuscaareanorexie.ANOREXIE
- simtiticumscrsnesteultimasilabantredinti,ntregingii, esteosilabataioasacaun ferastrau!
ntr-o zi, mamalibelulas-ahotartsa-i yorbeascafiicei sale,sa
i poyesteascao multimedepovestipecarele traiseean copilarie.Cnderafoartemica,i placeamultsasaracucoarda,sasejoacecu
baietii, sa sarape genunchii\Teunui prietenal parintilor ei, sa
strngafoartetare ntre picioare ursuletulei preferat... si astfelsimteafoartemulteemotiin corpulei.Attealucruri inocente,darplinedeplacere,pentrufetitacarefusesecndva.i spusesefiicei eica simteaplaceresi n acelasitimp i era frica cnd descoperea
dorintapecareo strneala baietiimaimaridin cartierullor...
Nu stiupnaundeajungeauacelepoyestiridintrefostafetitasifiica ei de acum. Daca mamaa ndraznit sa nu si dezvaluie
secretele,dar sa o lasepe fiica ei sa nteleagaca senzualitateanutrebuie confundatacu sexualitatea,ca senzualitateaeste seva
existenteicarensufletesteviata. ,Si mai ales, sa nteleagaca esteposibil sa obseryedorintele
celorlalti,farasasesimtaobligatasaleraspunda.Attatimpctnu
estepregatitasale primeasca.
57
-
Povesteaparintilorursicareaveauo nevoieattdemare
saaibao imagineperfectadespreeinsisi
Daca vremsa cultivamCli oricepref o imagineperfectadesprenoinsine,ne ndepartamcuani luminadepropria noastrafiinfa.
58
-
Poatenustiti,InsaIn taraursilor,fiecaresecomportaplecnddela nisteobiceiuricarenu sunt Intotdeaunausor de trait... pentru
ceilalti.Au neyoiesaaibatot timpulo imaginefoartebunadespreei nsisi. Si, pentrua confirmaacestlucru, se amestecamereun
yiatacelorlalti.A ayean ochii lumii ntregio imaginepozitivaeste
un lucru foarteimportantpentruei si cndcineyandraznestesa
punala ndoialaaceaimagine,spunndu-i,deexemplu,unuiurscanuelvedeasacumse\'edeel nsusi,declanseazao adevaratadrama,
caredestabilizeazatoatafamiliasi pecei apropiatilui.Stiti, deasemenea,caunurspoatefi foartedirect,spuneceeace
gndestesi chiarmaimult,farasa-ipesedeceyor spuneceidinjur.
Uneori sesimteuimit,socatchiarcndcinevaapropiati spunecal-a ranit,l-ajenatfeluln carei-ancalcatintimitateasauunaltlucru
pecarel-a facut.Nu vaputetiimaginacefurtunapoatesastrneascaacestlucru!
Asa s-antmplat,decurnd,ntr-ofamiliedeursi,a carorfiica,
dejaadulta,mamala rndulei, caresemachiadupaplacul ei, s-atrezitcunisteobservatiigrelefacutedetatalei, n fataunorprieteni.
Cuyintelelui o infantilizau,spuneaca produselecosmeticeeraupentruagatatbarbati,iar o ursoaicace serespectanu arenevoiedeasemeneaprostiipe fatasi ca ar trebuisasembracemai discretsisanumaiyorbesccucutaresaucutareurs...
Cndancercatsa-iyorbeascatataluiei despreceeace simteasisa i spunaca era insuportabilpentruea sa accepteasemenea
judecatidevaloaresaudescalificari,acestaa fostfoartesurprinssi,la nceput,nu ntelegeanimic.
Apoi s-a simtitranit,chiarsocat(seatingeaimaginea,frumoasape careo aveadespreel nsusi),si ceeraasade grav,segndeael,
un tataaredreptulsa-ifacaobservatiijustificatefiicei lui.Sotia lui a fostde acordcu el. Fiica lor nu mai stia cum sa se
comporte,ncercasaseapere(si easi aparaimagineabunadespreeansasi).
S-auamestecatsi prieteniisi toatapoyesteaa luat proportiimai
59
-
mari. Fiecare era sigur de judecatalui, era sigur mai ales desinceritatealui, fiindcatoatalumeadin aceafamiliecredeaca are
dreptate.Situatiapareafaraiesire.Iar apoi,ntr-oduminica,tatalurssi-a
adus aminteca, adeseori,nu actionan functie de ceea ce se
ntmpla,ci de ceeace si imaginala ceilalti,de ce ar fi pututsa
creadaceilalti.Marturiseaca'suferisemultimaginndu-siceeacearfi pututceilalti sacreadaca el si imagineaza.Un cerc\'icios greu
de depasit,care, n situatiade fata, de exemplu,l facea sa o
devalorizezepefiica lui, deteamaca ceilaltisanu spunacanu erauntatabun,dacanu spuneanimic...
Iar duminicaurmatoare,la masa,undeeratoatafamiliatoti au
nceputsa rda iar po\'esteadesprefarduri,machiajsi ntlnirile
fiicei lui a fostadusala nisteproportii"ursonice",mainormale.Dartotusi,fiti atenti,dacao santlnitiunurs,amintiti-\'afaptul
caimaginealui despreel estelucrul celmaiimportantpentruel, celputinla nceput.
60
-
Povesteasoriceluluicaruiai erafoartefrica
sanufie strivitdeelefanti
Represia imaginarapoate produce mai multe dezastren viataunora,decttoateviolenteleexterioarepe carele-arputeantlni.
61
-
Era odataun soricelatatdetimidnctsi imaginaca,dacaiesea
din gauralui, dacamergeala plimbare,ri-Scasaderanjezepe toatalumeasi, mai ales,sa-iiritepeelefanti,calcndu-ipepicioare.
Cnd ieseadin ascunzatoare,mergeacu foartemultaprecautie,
ezita,seuita atentn jurul lui, pentrua fi sigurca nu deranjapenimeni.i eraattdeteamasaderanjezepe cineva,nctar fi \Tutsafie invizibil.
Cndamspusca soriceluleratimid,trebuiasavamai spun,ca
era n primul rnd egocentric.Egocentric,n limbajul soarecilor
nseamnacentratpesine,preocupatdesinensusi.n tarasoarecilor,se stie,toti cei timizi suntindiyizi careau o
perceptiedespresineattdeputernicanctraporteazatotulla ei. siimagineazacaimediatceiesdinascunzatoarealor,cndsuntn public,
toti ceilaltivad imediatca suntacolo.E un paradox,soareciitimizicredcatoatalumeasi ntrerupeactiyitatea,gndurilesi si exprima
imediato opinie,unpunctdevedere,uncomentariudespreei.Iar acestisoricei,carorali sespunetimizi, ncepsatraiasca,sa
secomporte,plecnddelaunimaginarntreg,si construiesco yiatafictiYa,completireala,plecndde la caresi formeazamajoritatea
comportamentelor."Dacafac asta,risc sal fac sasufere.Dacaspunasta,risc sai
proyOCfurie. Daca nu spun, o sa creadaca nu Yreau,o sa-si
lillaginezeca...".Astfel, trec pe lnga existentalor fara sa se poatarealiza si
mplini,attdemultsenchidn ceeacesi-auimaginatcaexistanminteacelorlalti.Astfel, soriceiicei timizi si acorda,n sinealor,o
importantafoartemare,attdemarenctinyadeazatotspatiuldin
jurul lor.
62
-
Povesteaursuletuluicareprimiseun urs maredeplus
Prin simboluriputemsa eliberamenergiileblocate,sa deblocam
situa!iilefara iesiresi, n acelasitimp,putemsa nereconciliemcutrecutulnostrllsi Cll totceeaceestemaibunn noi
63
-
Un ursuletpecarel cunosteamsi-arfi doritmultsaaibaunfrate
maimic sauo surioara,pentruasejuca,ardesi aalergampreuna.Parintii lui ncercaserasamai aibaun pui, un al doileaursulet.Auncercatn fiecarezi si chiardedouaori pezi, duminica,timpdeanidezile, nsanu aureusit.De fapt,ursoaicaeraceacare\oia celmai
mult nca un pui, tatalursnu voianeaparat,\oia doarsa-i facape
placsotieilui, nimicmaimult.Astfel, ntr-o zi, tataurs,s-ahotart,crezndca l \a bucurape
ursulet,sa-i daruiascaun ursdeplus.Asa sentmpladeobicein
lumeaursilor,cndnu poti saactionezin realitatein\"enteziunjocsauun simbol.
Ziceel,asal chemapeursulet,aprimitcadoulcumultaplacere
si a numitjucaria,Eueu.Pareaca o adora,sejuca cu ea,i faceabaie,o alinta,sejuca si petreceamult timp cu ea.Uneori nsa se
suparasitipala Eueu,llO\"eacucapuldecopaci,l aruncactcolo,.n brlog,undetraiaucu totii mpreuna,n familie.
Mamalui semiravazndu-lcumIOYesteursuletuldeplus,urlnd
lael:"Nu nteleginimic,estirau,estigelos,stiueu,ai \-reacasaaiuntatasiomamadoarpentrutine,haidemarturiseste!Oricum,nicimacarnuestenevoiesami spuitoateastea,stiuca\"reisami iei locul,\-reisamor.Stiu,nici macarnu meritasavorbimdespreasta.Ai \Teasa
dormi singur n patul'meu, sa ai toatelucrurilemele, sa-mi iei
prietenii...!Ai \-reasa fii primuldin clasa,cel carealeargacel mairepede,cel mai puternic,cel carese cataraprimul n copaci,sagaseascamieredealbine...Teurasc,teurasc!"urlael.
V-ammaispus?Stiti,ursiiadoramierea.Le placesaseumpledemiere,sascotoceascacuboticulsi cughearelen cuiburiledealbine
plinedebunatateademiere.EraunuldintrejocurilepreferatealeluiZiceel, dar atuncinu l lua niciodatape ursuletulde plus cu el.
Preferasafie singurcndSa\'llramierea!Probabil va ntrebatide ce Ziceeu,caresi iubeaursuletulde
plus,erasingurulcopil la parinti,iubit de ei, eraasade\iolent cujucarialui? De cede\eneaattdenedrept,certaret,rautaciosuneori
64
-
cuun lucrucareeradoarunursuletdin crpa,o jucarie?
naintesava poYestescmai departe,ar fi bine sa va mai spuncevadespreviatasi comportamentulursilor.Trebuiesa stiti, mainti, ca un urs nu \'a \'orbi niciodata,despreceeace l face sa
sufere.Va ascundeacel lucru toataviata,va pastradoarpentruel
evenimenteledureroasedin trecutullui. Un urs va simti adeseori
rusinefatadepropriilesalesentimentesi i va fi foartegreusa siexprimeemotiile.
Se poartaca si cum nefericiriletraite,nedreptatile,umilirile,
tradarilenu araveaimportanta,nu l-arputeaatinge.Ascunzndu-sisensibilitateasubunaerserios,credecaesteinsensibil!Si n rndul
barbatilorexistao vorbacarespune,cnd\Tei sadescriipe cinevafoartetacutsi serios:"E un urs.Asta e!"
Pai si caree legaturacuursuletuldeplus?Ajung imediatla asta,a\'etirabdare.
Pentruavedealucrurilen complexitatealor estenevoiedetimp,rabdaresi ascultare.
n lumeaursilor, unii dintre ei sunt copii fideli. Sunt fideli
parintilorlor,mameisautatalui.De altfelsesi spune"Uite, copilulastae baiatullui tata".Acest lucru nseamna,de exemplu,ca sunt
capabili sa ia asupralor, n corpul lor, misiuni imposibile, sa-siatribuieinjuntii,sacreadacaaudereparatceva,pentrua ncercasa
\'indeceranileascunsealeparintilorlor.O marepartedin viatalor
va depindeastfeldeaceafidelitatepecaresi-auatribuit-o,pentruancercasareparesuferintatacutaaunuiadintreparintii lor.
Esteca si cum,copiii, puii deurs,carepar attdedragalasi,ar
aveaantene,un soideradarepentrua captatotceeacenua pututfispusdemamasaudetatallor.
Ziceelaveacusigurantaastfeldeantene,ndreptatespretatallui.Era,dupacumatighicit,unbaiatal tataluilui.Astfel, a nteles,ceea
ce tatallui nu i spuseseniciodata:faptul ca, n copilarie, a fostfoartegelospe fratiorullui cares-anascutdupael. Un ursuletmicde tot, cam firav,dar careera preferatulmamei lui. Binenteles,
65
-
asemeneatuturorursilornua pututsa-siexprimeniciodatatristetea,
furia, geloziacarel faceasasufere.Pastrasetoateacesteadoarnsinealui, ascunse,acoperitedetacere.
Dar Ziceel,un copil fidel, "a nteles"ranaceaYecheatataluilui
si a nceputsaexprime,saspunacu yocetaretotceeacetatallui nu
apututspunecnderamic.Ati ntelescredcaastafaceacuursuletuldepluspecarel primisecadou!Eracasi cumi-arfi spustataluisau:"Vezi tata,tunuai pututsati exprimisuferinta,dareuamnteles-o
si azipotsastrign locultau!Fiindcastiuctdemultte-asufocat..."
Trebuiesa \'a spuncatatallui a\'eamereugtuiiritatsi o ,"oceragusita.
Probabilati nteles,deasemenea,de cetatallui nu mai\'oia un
al doileacopil,cutoatencercariledin fiecarezi si dedouaoripezi,
duminica.Poatecanu\'oiasal facasaretraiascapefiul lui ceeaceel traiseattderau!
Ei, povestileursilor!La nceputparde nenteles,darcuputina
ascultaresi sensibilitate,putemsa ntelegemmultelucruri, foartemultelucruri,..
66
-
Povesteapisiciicarenu puteasafienici mamica,nici mama
Comportamentelenoastrecelemai neasteptate,atitudinilecelemai
surprinzatoares(/{/carepotpareainacceptabile,reprezintalimbajeprin care ncercamsa vorbimdespreranile din trecutulnostru.
Acesteasuntnedreptatea,tradarea,umilireasi neputinta.67
-
A fostodatao pisica,ceseodihnea,cuunochideschissi cuunul
nchis,pe pernele confortabiledepe o canapea.Stateape locul eipreferat,torceancetsi pareafoartegnditoare.Oricumodihnaera
activitateaei principala.Cu ctivaani n urma,nu ezitasasarapefereastra,saalergepe acoperissi prin curte,saseplimbeprin sat
toataziua si uneorichiarsi seara.Stiti probabilca pisicile vadpentunericsi sesimtfoartebihenoaptea.
Altadatafuseseo tnarapisica foartefrumoasa,foartecurtata,
adica foartecautatade toti pisoii din vecini, caremieunausi se
bateaupentruea,subfereastracasein carelocuia.Dar,cumeaera
foartecuminte,iar parintii ei o consideraunca preatnara,nu olasaupreamultsa iasaafarasi i cereausanu seapropiepreamultdemotani.
V-amspuscumo chema?SenumeaMiaoui!
Acum, n timpce dormea,a avutunvis foarteciudat.De aceea
mai pastrancaun ochi nchis,ncercndsaramnan visul ei, iarpecelalaltdeschis,pentrua ntelegecevoia sai spunaacelvis.
Visaseun pui depisica,pierdut,izolatn mijloculuneiinsule,de
peun ru.Iar ea,seafla la malulrului,neputincioasan a-I salnpepui, fiindu-i fricadecurentiideapa.
De altfel,n tarapisiciI01', viselesuntfoarteimportante.Le ajuta
pe pisici sa nteleagamai bine misterelevietii. Deoareceexista
ntotdeaunao partede mister,n viatafiecaruia.De exemplu,nviata lui Miaoui existaun secretpe carenu-l spuseseniciodata
nimanui.Un secretcareaparusen perioadacnderafoartetnara.Va spuneamcaparintiiei nueraudeacordcaeasaiasasearasi
sasteacu pisoii din \'ecinatate.Dar,ntr-oseara,ntlniseun tnar
motancetocmaivenisen cartierullor.Un pisoimarinar.Da, exista
asaceva!Un motancareeramatelotpeun vaporderazboisi caretrebuiasaplecen curnd,nsaMiaoui nu stiaatunciacestlucru.
Pentruca primaoaracnds-auvazutsaumaidegrabacndl-azarit,a simtito toropealan ochi, inimai bateaputernicsi blanaiidevenise stralucitoare. ntr-un cuvnt, s-a indragostit. A fi
68
-
ndragostitanseamna,pentruo pisica,sa-sisimtainimamaimare,
plinade yiata,sa sesimtamai frumoasa,mai libera.ncepnddinacelmomentsi doreafoartemultsal revadapeacelmotan,saivorbeasca,sai simtaatingerea,parfumul,sal vadan fiecarezi...
si sa steafoarteaproapede el, fiindca se simteafoartebine napropierealui.
Iar Miaron, pisoiul marinar,parea si el foarte interesatde
Miaoui. I separeafoartefrumoasasi plinadeviata!Si s-antmplat
ceeace sentmpladesatuncicnddouainimi si douacorpuri sesimtatraseunelede altele.ntr-o searaau facutdragoste,asacum
facpisicile,binenteles.A fostfoartefrumospentruamndoisi apois-auntlnitdemaimulteori n zilelecareauurmat.
Cteva saptamnimai trziu, Miaoui a descoperit ca era
nsarcinata,ca purtao samntae viatan pnteceleei. Care apoiputeasa devinaun copil. Ar fi 'Tut sa i deavesteaceabuna lui
Miaron, nsadecte,azile nu semai vedeau.Disparusedin sat.Siaflaseca yaporullui plecasepemare.Plecasefarasai lasenici oadresa,farasa-i spunala revedere,faramacarsastieca eai purtacopiluln pntece.Miaoui nu stianici macardacao sa-Imai revadantr-ozi!
Era foartetrista.Simteao tristeteprofunda,imensacareparcaanuntao adeyaratafurtuna.
Simteacumsamntadeyiataurmasasetransformentr-unpuiut
carecrestean easi eradin ce n ce mai disperata.i treceauprinmintetotfeluldegndurinegre:"Suntpreatnara,preasingura,nustiucumasputeasacrescacumun copiL.."
Pentruca uitasemsava spun,parintiiei o alungaserade acasa.Nu au suportatsa o vada pe fiica .Ior nsarcinata,fara sa fie
casatorita.Astfel de lucruri se mai ntmplanca si azi n tarapisicilor.
Asacay-OputetiimaginapeMiaoui singura,ntr-ocabanuta,din
mijlocul padurii,respinsade propriaei familie si de toti prietenii.Cnda sositmomentulsanasca,la spitaluldepisici a fostntrebata
69
-
ce numeuea saii deapuiuluiei.
AtunciMiaoui a nceputsaplngan hohotesi saspuna:"Nu pot sa i dauun numepentruca simtca nu \"oifi o mama
bunapentruel. Sunt singura,foartetnara,nu am resursesa mantretinsi numasimtn staresacrescun copil acum.Stiucaexista
multecupluricare"or saaibacopii si nureusesc,Dacaun astfelde
cuplu ''rea sa adoptecopilul meu,ei vor fi cei carei VOf da unnume. Nu ma simt capabila sa fiu mama,o sa credeti ca l
abandonez,dareune ausal ncredintezunorparinticare\"Of putea
sa-I facafericit.Eu amreusitdoarsal concep,sai dauviata,salportn pntecetimpde cte\'aluni. L-am lasatsacreascan mineapoi sa iasaafara.Dar acum,pentruca simtca nu \'oi puteafi o
mamabunapentruel, prefersal ncredintezaltcui,-a.Ar fi binesa
fie uncupluiubitor,deschis,caresaaibagrijadeel. Un bebelusarenevoiedeo mamadisponibilasi deun tatapentrua sedez\"oltapedeplin.Stiu toateacestea!Eu nu \"oiputeasai ofer toatasigurantadecarearenevoie!"
Ati remarcatprobabil,faptulca pisicanoastranu spunea:"miabandonezcopilul".Ci, insistasaspuna:"Masimtneputincioasasal cresc."
Si, chiardacamai trziuse\"aspuneca si-aabandonatcopilul,
sa nu credetiacestlucru. O mamanu si abandoneazaniciodata
copilul.Poatesasesimtaincapabila,dezarmata,nsanusi respingecopilul.
La spital,cei de acoloau ncercatsa i explicelui Miaoui ca,dacavoia sa aiba grija de copil, o vor sustine,o \'or ajuta.Oncurajausal pastrezesi sal ngrijeasca.
nsaMiaoui erafoartedisperata.Nu aveadestulancrederen ea.
Imediatce copilul s-a nascut,eaa refuzatsa l priveascasi acerutsa fie dusntr-uncentruundesuntpastraticte\"azile copiii
careasteaptasafie adoptati.si asteaptaparintiiadopti\"icarei \'orluadeacolo, le \'or daun numesi i \"acreste,oferindu-Ietotceea
ce arene\'oieuncopil.
70
-
Stiu ca toateacesteaya pot revolta,chiar infuria. Va gnditi
poateca o mamanu are dreptulsa isi lase copilul altor parinti.Totusi,credcaati intelesfaptulcaMiaoui, n felul ei, fusesefoarte
generoasa,foartecurajoasa,chiarloialacubebelusulei.Poatesava sochezece spun,dar,n fond eai facuseun cadou
puiuluiei, caruiai s-adatapoinumeledeMialou. Ii daduseviatasiocaziadea aYeao mamasi un tata,un pisoi si o pisicacaresa fie
fericiti sal creasca,sa-I iubeascasi sa-Isustinala nceputulvietii.Intr-unfel, i oferisetotceeacea singuranu ar fi pututsa-iofere
copiluluiei. Cel putinasasimteaatunci.Apoi, pesteanidezile, Miaoui, caresegndeastndpecanapea
si visasevisul desprecareva yorbeamla nceputulpovestii, si
spunea:"Sper ca puiul pe care l-am purtatn pntec,cu mult timp n
urma,a deyenitun pisoi frumossi a crescutalaturide parintii luiiubitorisi buni.E adeyaratcanu stiucuml cheama,darmi placesacredcaestefericit.Si, dacai s-a spusca esteun copil adoptatsimamalui l-a abandonat,spersanuaibapreamulteresentimentefata
demine!Dacaatuncias fi stiuttot ceeace stiuazi, suntsiguraca
I-as fi pastratcu mine.Binenteles,la nceputar fi fost greu,darmpreuna,sustinndu-neunul pe altul, am fi trecutpestetoatedificultatile.Ne-amfi yorbit,ne-amfi ncurajatunulpealtul...
Dar atunci,eramattdetnara,mi eraattdefrica sanu i fac
rau,sanu stiusa-Icresc... eramdisperatapentrufaptulca fusesemabandonatade Miaron. Credeamsincercanu suntpregatitasaam
grijadeun copil, attdemultafurie,tristetesi suferintaseadunasen mine!"
Cine si-ar fi imaginat,yaznd-ope pisica torcndpe canapea,
toategndurile,toateregreteledin minteaei?Cine ar fi pututsasimtatoataiubireapecareo aveancapentru
acel copil, pe carenu indraznisesa l priveascaatunci cnd senascuse?
Cine ar fi crezutca,dupaattiaani,o pisica isi poateamintide
71
-
unpui pecarel purtasen burtatimpdecte'aluni?
Cine ar fi crezutca,chiardacanu stiacedewnisecopilulei, l
pastrancaundevan adnculei, capeo amintirepretioasa.Cred ca o pisica, dupace a iubit, chiar dacaa fost tradata,
pastreazan eaamintireavie a aceleirelatii.
Ceeacenu stiemiculMialou, estefaptulcael a fostntr-adevar
uncopilnascutdiniubire.Poatesacreadacaafostrespins,sasuferecrezndcanu nsemnanimicpentrugenitoarealui, pentruceacare
i-a datviata.Poatesa i reprosezecrezndca a fost abandonatsi
sa-si otraveascaastfelviata.Dar,.dacantr-o zi va citi povestea
aceasta,poatevantelegedeundevine...Deoarece,unii pui careautraitaceastaexperientasuntcapabilisa-siratezeo partedin ,iata,acuzndu-simamapentrucanu i-a iubitdestulsi i-auabandonat!
Si cred ca ,'-ati dat seama,ascultndpo\'estealui Miaoui, caacestlucrunu sentmplantotdeaunaasacumcredei...
72
-
Povesteafemeii
carentr-o zi s-ahotartsanu maifugadin fataocaziilordea ntlni fericirea
Dincolo de celecinci simfuripe care le avem,capacitateade afi
fericifi estelill senspecarear trebuisa-I cultivamsi sa-I crestemClldragoste
73
-
Era odatao femeiecaresufereafoartemult si, n special,de
fiecaredatacndarfi pututfi fericita.Trebuiesastiticaafostfoarteranita,cnderafetita,demoarteamameiei.
Aceasta,din moti"ecarei apartindoarei, s-aomort,ntr-un
momentde disperare.A luatmultemedicamentepentrua-si pune
capatzilelor.Moarteamameii-aprodusoviolentangrozitoarefetiteicareavea
atuncidoarcinciani.Violentapecareapoiapastrat-o.O purtan eademaibinedetreizecideani,n corpulei,n minteasi n inimaei.
Dar, pentruca eraplina deviata,reusisesa supra\ietuiasca.Afost o fetitacurajoasa,apoi o adolescentadinamica,ce calatorea
mult,deveninddupaaceeao femeieactiva,cuuncaracterputemic.Cu toateacestea,n adnculei simteamereuun fel deneliniste,o
fricadea-i pierdepeceipecarei iubea.Era foarteputemicasi n
acelasitimpfoartefragila.Traisemaimultedespartirin relatiiledecuplu,careauafectat-omult,deoarece,defiecaredatasereactivanearanacarefusesenscrisan corpulei, n copilarie.
ntr-o zi, s-ahotartsameargala mormntulmameiei. Facuse
din ctevacrpeun fel e papusa,carereprezenta,simbolic,violenta
pecareo primiselamoarteamameiei.Devenisedintr-odataurgent,trebuiasa i-o restituie,sa i-o dea napoi, n mod simbolic, sa-inapoiezeaceancarcaturanegativape careo purtaseattdemult
timpn ea.A facutun drum lung, a mersopt ore cu trenul si a ajuns la
mormntulmamei ei, a pus acolo papusasi o scrisoare,carencepeaasa:
"Mama, cndaveamcinci ani si tu ai murit,am trait o mare
violenta.Erampreamica,ayeamncanevoiedeo mamicasi, mai
ales,maiales,nuamavuttimpsa-tidaruiesctoataiubireapecareoaveampentrutine.Pe yremeaaceeanu stiamsaspuntoateasteasinu voiam sa-i amplific suparareatatalui meu. Iar azi, am adus
aceastapapusacarereprezintaviolentape careamprimit-oatunci,o savin altadatasamai aducun obiectcaresasimbolizezeiubirea
74
-
pecarenu ampututsati-o dausi pecareas fi Hut sa ti-o ofer cumulta,multatandretesi afectiune."
Nu stiucumsevaincheiaaceastapoveste.Ceeace stiuesteca
femeiaaceeas-a simtitapoieliberata.La inceput,nu credeaprea
mult ca \"3 reusi,daracumse simteausurata.O marepartedintreangoaseleei audisparutsi a inceputsa-sidoreascasa-si facamult
mai despeplac.Si, cumeraintr-unfel artista,a desenatpentrueainsasio bijuteriefoartefrumoasa.Pentrua o salutape femeiacea
noua carese nasteain ea si pe carevoia sa o respectemult. Si,Yenindin intmpinareadescoperirilorei, a gasitintr-ocarteo frazacareii confirmademersul:
"Ceeace estemai importantpentrunoi, nu esteceeace ni seintmpla,ci ce facemcu acellucru!"
75
-
Povesteagargariteicaresi mparteaviatacudouaprietenenedespartite
Suntemresponsabilidesentimentelenoastre,mai alesatuncicndacesteamint
76
-
Era odatao gargaritafoarteactid, asacumsuntgargaritelecare
uneorifacmaimultelucrurideodatasi suntfoarteangajaten rolullor de sotie,de mama,la selTiciu, de fostefetite,de sora a mai
multorfrati ...si chiardepictoramator,pentruca stiasapictezecutalentsi cu succes.
Sa nu credetica "iata ei era epuizanta,deloc, reuseasa-si
ndeplineascatoateangajamentele,din toatedomeniilevietii ei,asemeneaunui soldatbravdin linia nti.
Avea, dintotdeaunadoua prietenefoarte fidele, care nu o
paraseauniciodata.Una senumeaPlacere,iarcealalta,Tristete.
Placereaaparuse foartedevremen viata ei. Cnd era fetita
rdea,cnta,dansa,topaiaprin baltoacecu prietenaei Placere.Era
pe\Temeacndrdeadin toatainima,asacumrdgargaritelecndsuntfericite,sebucurade \'iatasi de toatecadourileimprevizibileale vietii. Placereerao prietenafidela, careera cu ea nca de la
rasaritulsoarelui,plina de dinamism,receptivala toatemarilesaumicile fericiri.
Apoi, ntr-ozi a aparutn viataei, cealaltaprietena.Acest lucrus-antmplatcndeaaveacinci anisi frateleiubital micii gargaritea fostcalcatdeun tractor,iar eai-a vazutpe parintii ei plngnd,
schimbndu-sicompletdispozitiasi felul dea fi. Noua ei prietena,
pe care o chemaTristete,era mai retinuta,mai discretasi semanifestamaialesprinumbraei careputeacresteattdemultnctuneori,totuln jur deveneamaicenusiu,mai ntunecat.n prezenta
ei chiarsi luminade la amiazapareasa fie mai slaba,mai greasi
mai nemiscata.Uneori, Tristete se apropiade ea, iar seara se
ntindealngaea n pat atunciparcatot corpul ei era anesteziat,absent,parcasedetasadeea.
Cum va putetiimagina,nu eradelocusorpentrumicagal:garitasa traiascamereuastfel,ntrecald si frig, ntre zmbetsi lacrimi,
ntreplaceresi tristete,ntreentuziasmsi depresie.Prieteniiei nustiauniciodatacu cine se vor ntlni,pe cine vor descoperipeste
77
-
cte\'aminute.Oareya fi Placere?Sauya \'eniTristete?
Si timpultreceaastfel,iar situatiamicii gargaritear fi pututsaramnala fel toatayiatadaca,ntr-ozi, nu ar fi citit ntr-ocartede
povestictevacuvintecarei-au saritn ochi si i-au ajunsdirectlainima:
"ndrazneste-tiviata,tuesticeacareo sao traiesti!"
n acea zi a descoperitca, pe de parten ea existao mare
vitalitate,o realaplaceredea trai si o bucurieextraordinara,iarpede alta parte se simteaca si cum ar fi luat asupraei o dublaresponsabilitate,dela disparitiafrateluiei.Cndayeacinci ani,s-a
simtit responsabilade moarteafrateluiei si, n acelasitimp, demareanefericirepe carea yazut-ola tatalsi la mamaei. Aceste
lucrurio apasauattdetarencta simtitneyoiasasesprijinepeonouaprietena,mereuprezentadeatunci,Tristete.
n taragargaritelortristeteaascundeadeseorio furiefoartemare.O furiempotriyafratioruluiei,carenuo ascultase,nui urmase
sfatulsi a fostizbitdetractor,cndsejucapedrumde-asubmarinul,
n spateleunuicartonmarepecaresoferulnu a avuttimpsa-Imaivada.O furiempotrivaparintilorei carenu i-au spusnimicpentrua o elibera,pentrua nu o lasa sa poartetoatadurereaaceeacarenu-i apartineaei.
Poate, ntr-o zi, mica gargaritaya accepta sa mearga lamormntulfratioruluiei si salaseacoloun obiectsimbolic,caresa
reprezinte,nu furiaei, ci violentape carea primit-ola moartealui.Cu o scurtascrisoaren caresaspuna:
"Moarteata nedreaptam-a facutsasimto violentafoartemare,iar acumvreausa-tirestituiaceayiolenta..."
Daca gargarita\'a face acestlucru, ya puteamergeapoi si lamormntulparintilorei,caremuriseran urmacucti\'aani,pentrua lasaacolounalt obiectsimbolic,nsotitdeo altascrisoare:
"Va dau napoi tristeteape careati trait-o la moarteafratelui
meu, a fiului yostru.Era tristeteavoastra,pe careeu o luasem
78
-
asupramea,crezndca astfel\'a \'oi mai eliberape \'oi putin,dar
acumstiucaestea \'oastrasi vreausa \'-0daunapoi."Oare\'a face acestlucru?Daca, din motivepe caredoarea le
cunoastenu o va face,atunciar fi bine sastieca nimenialtcineva
nu poatesafacaacestlucrun loculei!
79
-
Povesteaporumbeluluicaruiai placeaattdemultambrozia,nctpierdeaesentialuldinviata
Adeseori, o dependentavizibila ascundeo alienareprofunda,dureroasasi uneorineclilloscut-'
80
-
Era odataun porumbelcaruia i placea tare mult ambrozia.
Descoperiseaceabauturacndera foartetnarsi i placeasa senecefoartedesn ea.Citiseundevacaerabauturapreferataazeilor,deoarecei faceanemuritoripecei careo beau.
Cteodataera ngrozitor pentru el, deoarecese pierdea,se
rataceasi,celmaigravlucru,ajungeasastricetoaterelatiile,si uita
proiectelesi si neglijatoatevisele.ncercasede mai multeori sa
renuntela acealicoarecarei otraveaviata,nsa,dupacumv-atidatseama,dependentalui erafoarteputernica.
n taraporumbeilor, atasamentulfatade o persoana,un obiect
sauo bauturasauchiardeun vis estefoarteputernic,foarteadncnradacinatn trecutulsi istoriafiecaruia.
Porumbeluldesprecarevorbeamalternastarilede entuziasm,
cndsimteacapoatesarenuntela dependentalui: "Cndo sa\Teauo samalas debaut!"si starilededepresie,cndse simteaattde
neputinciosnctplngeatottimpul si urla de furie: "Oricum suntcondamnat,nu \'oi reusiniciodata..." ntre celedouastaritraiacu
rusineaca va cadeadin nou, se \'a rataci n dependentalui deambrozie.
Faceapartedintr-ungrupundefiecareputeasavorbeascadespreel si, mai ales, sa aiba sentimentulca este ascultatsi nteles.
Recunosteafaptulcaestealcoolicdependentsi stiacai va fi foartegreusaseangajezentr-orelatiedecuplu,de lungadurata.n fond,
cumpoti sate legi decen, dacanu te-aidezlegatnainte,dacanuesti liber? Cum poti sa te angajezicu un obiectde iubire (n tara
porumbilorsefolosesteadeseaun limbajpsihologic)dacaramin
continuareatasatdedependentadeun obiectdeatasament,precumambrozia?Si apoi,cumsagaseascao porumbitacaresaaccepteo
relatien trei: el, easi ambrozia?Nu stiaca suntmulteporumbitecarepotsafacaacestlucru.
ntr-ozi,