DUMITRU CHICAN

JIHADiNrnrc

ISLAMUL POLITIC$r

CALIFATUL UNIVERSAL

PrefafiAurel I. Rogojan

irsrnr Islavrul Polmc sr CALTFAruL UNrl,nnser

CUPRINS

Un secol alrdzboiului in,,Casa P[cii" .................9

PARTEA I-a

ISLAM $I rSLAM POLTTTC ............19

Capitolul I De la "Orientalism" la Jihad: Islamgi Homo Islamicus .........21

Capitolul ll Islam, islamism, integrism. ............291. De la "Islamiya" la islamul politic .........292. Islamul nostalgic..... ..............313. Criza identitar[ a islamului contemporan ...................324. Islamul - intre criza ctlturald qi "invazia" OccidenfuIui...............365. Laicism, reformd qi politic[... ..................406. Islamul islamizant... ..............44

Capitolul III Islamism, laicism qi identitate sociald ...........47

Capitolul IV Salafi sm, wahhabism, jihadism..................... 53L Salafism. ............532. Wahhabism................ ...........583. Jihad qi jihadism ...................614. Jihadismul - o viziune asupra lumii.......... .................645. f,intele jihadului manu mi|itari................ ...................676. De la "protestanlii" islamului la Takfir Si Hegira..........................697 . Taltftrismul lahtcru ! .................. .............73

Capitolul V Islamul Politic.Miqcarea Fra{ilor Musulmani............... ............77l. Contextul istoric.8gipt.......... ..................772. Fr[tiile Musulmane in Siria....... ..............833. Migcarea Fraiilor Musulmani - o refea cu dimensiuni globale .....86A. In lumea arabo-islamicS: ............. ...........87B. in tumea occidentalS. ...........93

Capitolul VI Miqcarea Fralilor Musulmani:repere doctrinare gi ideologice............ ...........95

Duvrrrnu CrucaN

Capitolul VII Primdvara arube gi Fra{iile Musulmane.....1011. O succint5 cronologie .........1012.Loviurd de stat sau "fiecare pasire pe limba ei piere"?.............. 1043. "Pdcatele capitale" ale Fra{ilor Musulmani. .............1074. Un "Sykes-Picot" islamic....... ...............112

Capitolul VIII Moartea islamului politic.. .......1151. Islamul politic: o stea clzitoare pe cerul "primlverii arabe"?.... 1152. Egecul ..............1213. Tunisia qi Libia - o excepfie ?.................. .................1224. Eqecul islamului politic - o abordare comparativ6:

Olivier Roy-Graham Fuller ...................1245. Islamism qi modernitate................ .........1276. Islamism qi pan-islamism............. .........128

Capitolul IX Privind spre viitor........ ...............1301. O lume ftr[ islamism?................. ..........1302. Era post-islamistd ............... ...................137

PARTEA aII-a

DE LA ISLAMUL POLITICLA *RAZBOIUL SFANT ".............. ..............141

Capitolul X "Primdvara arabd" - pepinieranoului jihadism? ..........1431. Primivara arab[ qi cutia Pandorei .............. ..............1432. Primbvara arabd gi neo-qaidismul salafist-jihadist...................... 145

Capitolul XI Islamismul violent ca fenomenal modernitetii ........ .....152l.Islamulqiprovocdrilemodernismului......... .............1522. Tiv[lugul modernismului gi violenfa religioas[.......................... 155

Capitolul XII De la violenJa religioasdla iahTd qi iahada ........1591. Chestiunea violenfei religioase... ...........1592. SahTd qi Sahada.... ...............1613. De la martiriu la Paradisul promis........ .................... 1634. Drumul cdtre Jihad, pas cu pas............. ....................167

6

lNrns IsLaNauL Porrnc ar Cermerm IJNrvsRSar

Capitolul XIII in descendenla Al-Qaida. ............. ............ 17 41. De la Bin Laden la Al-Baghdadi.............. ................1742. Al-Qaida din Maghrebul lslamic - AQMI (Al-Qa'idaft

Al-Maghrib Al-Islamiy) .......1793. Frontul Al-Nussra al Poporului din Levant

(Djabhat An-Nussra Li-Ahl Ai-Sa@. . ... .......... 1824. Mercenariatul arabo-islamic .................1855. State non-arabe furnizoare de jihadiqti mercenari.......................1876. "Da'ish" ca o'stare" a fenomenului jihadistterorist:

"Statul Islamic din Irak qi Levant" ......... 1897. Statul lslamic: sfrrqitul lrakului?..... ......1958. "Califat mondial " sau enclav[ irakiani?.... .............1979. "Da'ish" in context geostrategic ............20110. Perspective posibile. .........208

Capitolul XIV Euro pa fa\d in fa\d cu j ihadismul .............21 51. Evolu{ii qi reorientdri.................. ...........2152. Recrutarea in mediul european.... ..........2203. Cdmpurile de ciutare qi recrutare ..........2224. Europa'Jihadist6" - perspective posibile.... .............224

ADDENDA

TSLAMTSMUL $r JTHADTSMUL tN rBXrB ................227I HASSAN AL-BANNA ....,229II Sayyd Qutb........... ............233

III MawldnaAbdul Abu-l-'Ald' Al-Mawdfldi............ ......................236IV Ossama Bin Laden ............238V "Proiectul"................ .........239

lrvrnr Isralm Pornrc ar Carrr.nru IJNrvsRSer

Capitolul IDe la "Orientalism" la Jihad: Islam Ei

Homo Islamicus

Preambul

tn monu*entala sa lucrare despre chestiunea orientald incontext post-colonial "Orientalismul" (Orientalism, VintageBooks, 1978), profesorul, filosoful gi politologul palestiniano-american Edward Said elabora o analizd a conceptului de"orientalism" - ca teorie, conceplie qi atitudine fafd de lumea"oriental6" qi de civllizalia sa afirm0nd, in esenll, cdorientalismul este "un mod de gdndire fundamentat pe operareaunei departajdri ontologice qi epistemologice intre "Orient" qi

intre, cel mai adesea, "Occident", distinc{ie care incarneazd "stilulcaracteristic occidental de dominafie, restructurare qi reformare aOrientului. Un asemenea "orientalism", aftrma autorul, este, ins6,un concept cdreia ii este caracteristicd polimorfia, un fel de Ianussui-generis, cu mult mai multe chipuri decdt personsajulmitologiei antice, chipuri intre care se regdsesc cel al unei religii,considerat[ fatalistd qi retrogradi (islamul), dar gi cel al uneispiritualit6li care a putut, de-a lungul vremii, sd reziste gi sdsupraviefuiascd unei modernit6li excesiv de materialiste qiconsumiste. Portretizarea pe care o realiza Edward Said in urm[cu aproape patru decenii gi-a pierdut din atractivitate qi, sub goculpost-modernismului qi globalizdrii, s-a retras intr-un con deumbr[, spre a ldsa loc unui portret - schi{at, indeosebi, dupdevenimentele de la 11 septembrie qi, accentuat in contextul"primdverii araJc,e" declanqatd in decembrie 2010 - din care nepriveqte un islam eminamente amenin{[tor qi obscurantistincapabil de auto-refonnare, anchllozat in tiparele imuabile aleunui trecut istoric aureolat de propria mitosferd qi rupt de,-rrntinuitatea istoricd, obsedat pind la violenlI de intoarcerea la:undamentele dogmei, la Elul Mediu al profetului Muhammad qi

rl revelafiei mesajului coranic divin. Or, "orientalismul" descrisie Edward Said s-a vdzut cosmetizat odatd cu lansarea doctrinei

2l

Duurrnu CmclN

republicane qi messianice a pregedintelui George W. Bush care,asum6ndu-gi "din porunc6 divin6", precum el insugi m[rturiseqte,statutul de aplrdtor modern al creqtindtdtii, a decis declanqareacelei de-a XIII-a Cruciade, nu impotriva "terorismului" de

sorginte religioasd islamicd, ci impotriva Islamului. Osuprapunere plguboasd care, asimilind grosso modo, cea de-atreia religie monoteistd a lumii cu sub-religiile periferice radicalecare recurg la argumente coranice, a putut sE genereze faimoasasentin!6 potrivit cdreia 'otot ce este musulman este terorist, gi totce este terorist este musulman (sau arab, intr-o abordare maipunctuald) qi sE duc6, mai tdrziu,la intrebarea retoricd pe careacelaqi pregedinte George W.Bush o formula referindu-se laostilitatea - declaratl sau nu - a lumii islamice fal6 de valorilevestice, in general, qi americane, indeosebi: "de ce ne ur[sc ei(arabo-musulmanii) atdt de mult?"

O asemenea conceplie continud sd fie imp[rt[qitd nu numaide dreapta politicd radicald care inspird politica americand in"campania globald impotriva terorismului", ci gi de un largspectru al celorlalte forfe politice, inclusiv cele de la extremastingd a egichierului, promotoare fervente ale aga-numitei"islamofobii fa[d de pericolul"islanizdii" lumii de mdine.

Nu este mai pulin adevdrat cd anumite dictaturi arabe gi

islamice, preocupate de justificarea propriilor practici gi guvemdrirepresive, au supralicitat o asemenea abordare, inducdnd inmentalul comun ideea ci lumea arabd qi islamicd tr6ieqte sub opermanentd amenin{are din partea popoarelor care, prin insiqinatura lor, ar fi inclinate cdtre cotropiri, ocupafii qi subjugare ao'Casei pIcii"- cum este denumitd, tradiJional, lumea islamic6-,ceea ce ar impune o veqnici stare de veghe qi solidaritate in jurul'oguvernului protector", singurul in mdsurd a asigura neatdrnareaqi unitatea naliunii (umma) islamice gi a statelor na{ionale. Astfel,islamologia clasic6 a fbcut paqi inapoi in favoarea abord[rilorsocio-politice qi antropologice exterioare spa{iului musulman gi

care opun un islam mitic unui Occident mitizat, qi el, in aceeagi

mIsur6.Cu incepere din anii '80, modul de abordare a raporturilor

dintre factorul politic Ai cel religios in societd{ile musulmane afost puternic influen{at de analizele comparativiste inspirate din

22

lNrnr Israrvrur, Pornrc $r Canranur lJNrwnsar

opera lui Bernard Lewisl5 in segmentele ei privitoare la rela{iadintre stat qi BisericS, dintre laicism qi religie: statului oriental -islamic, rebarbativ la orice abordare secularistd, ii este contrapusdparadigma modelului de organizare gi guvernare occidentalddeterminatd de rela];ia laic[ modernistd intre Biserica de la Romaqi puterea secularist[ europeand, relafie stabilitd incl din perioadaVeacurilor de Mijloc. "Dacd, statul occidental s-a aflat, incd detimpuriu, in relalie de independenJb qi chiar de opozilie fa{d deputerea religioasd, statul islamic a fost, inc5 de la inceputurilecredrii sale sinonim sau contopit intr-o entitate indisolubili cuspafiul religios in virtutea mesajului revelatoriu incrustat intradifie qi in intimitatea cea mai profundd a mentalului colectiv alsociet[{ii gi individului", spune Bernard Lewis, iar concluzia carese desprinde este aceea c[ existen]a qi durabilitatea unei instituliistatale contemporane in afara Legli coranice este nu doar outopie, ci chiar o erezie, a$a cum scria Hassan Al-Banna,intemeietor al Migc[rii Fra{ilor Musulmani. Astfel, gcoala luiBernard Lewis aftrmd. imperatir,ul ca Islamul s[ fie abordat qianalizat dintr-o impdtritd perspectivS:

- Ca religie in care actul religios implicd obligaJii imperative,indatoriri qi reguli de la care fiinJa umand (musulman6) nu i se

poate sustrage frrd riscul de a-gi pierde insdqi identitatea giapartenenfa spiritual[;

- Ca sistem etnic, politic qi juridic (califatul, imamatul,sultanatul, emiratul) fundamentat pe temelia dreptului canoniccoranic (Shari'ia) ca lege de esenld divin6, etern6, in care se

intruchipeazl insugi Logosul transcendental stdpAn absolut alindividului qi al mediului social in care acesta trliegte;

- Ca o comunitate in aceeaqi mdsur[ spiritual[ qi politicd qicare, sub numele de Umma - nafiunea creatd de aparilia Islamului,inglobeazd intregul spaJiu spiritual, religios, social, politic, moralgi cutumiar al fidelilor musulmani;

- Ca teritoriu - Dar Al-Islam, Casa, tlrdmul Islamului, in alc6rui interior (Dar As-Salam, Casa Picii) rdzboiul este prohibit,

' Lewis, Bernard : Le Ddsenchantement du monde, (Deziluzia lumii), Gallimard, Paris,1985, sau Ze Retour de I'Islam" (intoarcerea islamului), Gallimard, Paris, 1985

23

Durarrnu CrucaN

acesta fiind permis gi posibil doar in exteriorul "casei", adicl intdrdmul rlzboiului (Dar Al-Harb), prin care se defineqte restullumii non-musulmane, indeosebi cea iudeo-cregtind. Iar acest

rdzboi "exterior", considerat ca obligafie individuald qi colectivdar fi 'Jihadul" din al c6rui polisemantism, despre care vomdiscuta maitdrzia, a fost refinut doar sensul de "rdzboi sfdnt", sau

"rdzboipe calea lui Dumnezeu".Islamul, asemenea oric6rei alte religii, este purt[tor de

canoane gi norme care au servit drept temelie pentru elaborarea

unor doctrine teologice rigoriste pe care teologii ingigi Si,impreund cu ei, marea masd a credincioqilor qi le-au asumat dreptconstituente ale "legii divine" qi, ipso facto, a voinlei divine,intangibile gi nesupusl nicunei abordlri critice. Discursulcontemporan despre Shari a se referd tocmai la aceste construcfiidoctrinare a clror origind profanl a fost uitatd qi care, de-a lungulveacurilor, au devenit rituri, gcoli, secte, ordine - adicd adev[ratereligii in interiorul unei religii. $i, ca qi in celelalte religii, gi legea

canonic[ nu este lipsitd de norme denunlabile prin chiar recursulla textele qi izvoarele fundamentale ale Islamului: Coranul,Tradifia (Sunna) despre faptele gi actele Profetului qi culegerea de

Hadith cuprinzdnd vorbele, sentin{ele qi judec6{i1e Profetului ?n

diferite chestiuni dogmatice, sociale sau comportamentale. LailcrAhfr-d-DTn $nreligie nu exist[ constr0ngere), "Ia aminte, tu n-ai nici o putere asupra 1or, singura ta datorie este sd pomeneqtinumele Domnului tdrl", sau "Dumnezeu este cel care !i-adewdluit Cartea cu versete l6murite qi cu altele care at inlelesuriascunse gi doar de Dumnezeu cunoscute. Iar cei inclinali sIgdndeascd astfel, vor urma calea cdtre care ii cheamd inima qi

dorinJa de a t61m5ci", iatd doar c6teva versete coranice care pun

sub semnul intreb[rii caracterul sacrosanct gi transcendental al

sectelor, gcolilor etc. a$a cum este acesta revendicat de

intemeietorii 1or.

in aceeagi ordine de idei trebuie subliniatd utllizareasupralicitati qi abuzivd pe care atAt orientaliqtii, cit gi islamiqtii ,

o dau unor nofiuni gi concepte precum "na]iune islamic6",'Jihad", salafism", califat", etc. care au fumizat gi continud sIfamizeze panoplia de arme utopice pentru numeroase miqcdrireligioase cu voca{ie politicd, a cdror multitudine explic[ qi larga

24

irvrnr Israrr.rur Porrrrc aI Canrerrn lJNrwnsar

varietate qi diversitate a sistemelor qi teoriilor politice din lumeaarabo-is1amic6, dimensiuni care nu pot fi reduse gi incluse intiparul simplificat al aborddrilor occidentale ale relaliei dintreprofan qi laic, dintre stat gi religie

in reaclie la ofensiva occidentald, la discursul islamofobactual gi la orgoliosul "occidentalo-centrism" din zilele noastre,nu sunt surprinz[toare intrebdrile tot mai frecvent vehiculate inmediile islamice qi islamizante contemporane: este teologiaislamicl capabil[ sI elaboreze qi s[ pund in practicd o cale de

adaptare qi de conciliere cu modernitatea istoricd? Este posibil s[se vorbeascd vreodatd de un islam progresist? $i ce ar insemna,din perspectivd canonic[ gi teologicd, o "religie progresist["?Este aga-numitul radicalism islamic o soluJie la problemele lumiiarabo-islamice de azi gi de mdine? $i, oare, aborddrile occidentaleale Islamului qi a experien{elor sale politice nu ar trebui sd se

intrebe, la rdndul 1or, dacd ceea ce inJelegem azi prin "islampolitic" nu este, in fond, expresia unei fronde identitare qi

culturale a unor societdfi gi popoareo ca.e incd nu au incheiattraiectoria decolonizdrii dupd oblinerea independenJelor statale gi

nalionale qi dup[ intrarea intr-o etap[ de dezvoltare mai mult saumai pulin socializantd, dar equat6, ca experien{d istoricd?

Lumea arabd a Orientului Mijlociu iegit6, din primul RdzboiMondial, din era imperiald a otomanismului, a parcurspermanenta stare de nakba-catastrofd, infringere-, generatd fie defatalistul sentiment al acelui maktub proverbiaf ca predestinare,cadatum Si fatum antropologic istoric qi geografic, dar gi caexperien{i a dictaturii-laice sau seculariste-, a marginalizdrli,aliendrii qi disper[rii poten{atd de aceeaqi veche qi adAncinrdd[cinat[ obsesie a "nostalgiei originilor", a reg[siriibiruinJelor gi gloriilor trecute.

Astdzi chestiunea islamului contemporan oferd, mai mult caoric0nd, imaginea unui paradox CIci, in vreme ce religiaislamic[ este privitd qi analizatd ca fiind liantul gi elementulmodelator prin excelen[b, al unei societ[ti oscilantd intre situareasa mai presus de istorie qi frustratd de experienla dictaturii qi ,

mai recent, de o "primdvar6 arabd" care nu dd semne c[ s-arincheia prea curAnd, islamul care ar trebui "refu7litat","modernizat", "adaptat", r[mine un simplu exerciliu retoric,

25