Căuniac AdelinaCăuniac Adelina

STRUCTURA TEMEISTRUCTURA TEMEI

1.1. Definirea conceptului de „joc”Definirea conceptului de „joc”

2.2. Jocul didacticJocul didactic

3.3. Jocul logico-matematicJocul logico-matematic

4.4. Exemple de jocuri logico-matematiceExemple de jocuri logico-matematice

5.5. Aplicații („Săculețul fermecat”)Aplicații („Săculețul fermecat”)

6.6. ConcluziiConcluzii

7.7. BibliografieBibliografie

Motto: Motto:

„Copilul râde: Înțelepciunea și iubirea mea e jocul! Tânărul cântă: Jocul și înțelepciunea mea-i iubirea! Bătrânul tace: Iubirea și jocul meu e-înțelepciunea!”

(Lucian Blaga – „Trei fețe”)

„Copilul râde: Înțelepciunea și iubirea mea e jocul! Tânărul cântă: Jocul și înțelepciunea mea-i iubirea! Bătrânul tace: Iubirea și jocul meu e-înțelepciunea!”

(Lucian Blaga – „Trei fețe”)

Grădinița, ca parte integrantă a învățământului preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor aflați la vârsta preșcolară condițiile necesare pentru o dezvoltare normală și deplină. Ea are în vedere asigurarea experiențelor care să țină seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective și de activitatea sa fundamentală – jocul.

Una dintre cele mai eficiente și cele mai utilizate metode didactice în învățământul preșcolar este jocul didactic

Grădinița, ca parte integrantă a învățământului preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor aflați la vârsta preșcolară condițiile necesare pentru o dezvoltare normală și deplină. Ea are în vedere asigurarea experiențelor care să țină seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective și de activitatea sa fundamentală – jocul.

Una dintre cele mai eficiente și cele mai utilizate metode didactice în învățământul preșcolar este jocul didactic

Definirea conceptului de „joc”Definirea conceptului de „joc”

In cea ce privește jocul nu putem vorbi doar despre o singură definiție, de-a lungul timpului datorită complexității sale, a căpătat semnificații și valori diferite.

„În om există instinctul de activitate care la copil se manifestă sub forma jocului. Jocul poate împlini un mare rol dacă este bine practicat; el deschide copilului perspectiva universului spre care-l

educăm și spre care el se dezvoltă”, susține Fr. Freӧbel. Ed.Claparede spunea că " jocul pregăteşte viitorul, satisfăcând

necesităţile prezente.“

A.I.Makarenko afirma că " jocul îl pregăteşte pe copil pentru munca de mai târziu "

In cea ce privește jocul nu putem vorbi doar despre o singură definiție, de-a lungul timpului datorită complexității sale, a căpătat semnificații și valori diferite.

„În om există instinctul de activitate care la copil se manifestă sub forma jocului. Jocul poate împlini un mare rol dacă este bine practicat; el deschide copilului perspectiva universului spre care-l

educăm și spre care el se dezvoltă”, susține Fr. Freӧbel. Ed.Claparede spunea că " jocul pregăteşte viitorul, satisfăcând

necesităţile prezente.“

A.I.Makarenko afirma că " jocul îl pregăteşte pe copil pentru munca de mai târziu "

• Jocul este cel mai bun prieten al copilului, este prietenul nelipsit al acestuia.

• Ceea ce definește cel mai bine jocul, este faptul că acesta izvorăște din nevoia de mișcare, de manifestare a calității ființei umane.

• Dacă în familie, jocul se desfășoară într-o manieră distractivă, devenind un mod plăcut de petrecere a timpului liber (având funcția de relaxare și destindere), la grădiniță jocul este întâlnit sub forma jocului didactic și are o funcție formativă, modelatoare.

Jocul didacticJocul didactic

Termenul „didactic”, asociat celui de joc, accentuează latura instructiv-educativă a activităţii. Jocul didactic este o formă de activitate ce îmbină armonios latura distractivă cu sarcinile instruciv-educative.

Este un tip de joc prin care cadrul didactic consolidează, verifică şi îmbogăţeşte cunoştinţele predate copiilor.

Prin acest tip de joc se urmăresc anumite obiective, precum: educarea limbajului, dezvoltarea proceselor psihice și cognitive, dezvoltarea personalității, cunoașterea și înțelegerea mediului înconjurător, formarea deprinderilor și abilitățiilor practice, dezvoltarea fizică.

Termenul „didactic”, asociat celui de joc, accentuează latura instructiv-educativă a activităţii. Jocul didactic este o formă de activitate ce îmbină armonios latura distractivă cu sarcinile instruciv-educative.

Este un tip de joc prin care cadrul didactic consolidează, verifică şi îmbogăţeşte cunoştinţele predate copiilor.

Prin acest tip de joc se urmăresc anumite obiective, precum: educarea limbajului, dezvoltarea proceselor psihice și cognitive, dezvoltarea personalității, cunoașterea și înțelegerea mediului înconjurător, formarea deprinderilor și abilitățiilor practice, dezvoltarea fizică.

Stimulează cinstea, răbdarea, stăpânirea de sine, spiritul critic, spiritul de colegialitate, întărește în sens pozitiv caracterul copiilor.

Jocurile didactice trezesc interesul copiilor și le mențin atenția pentru mult timp.

Stimulează cinstea, răbdarea, stăpânirea de sine, spiritul critic, spiritul de colegialitate, întărește în sens pozitiv caracterul copiilor.

Jocurile didactice trezesc interesul copiilor și le mențin atenția pentru mult timp.

Jocul didactic este cel mai eficient mijloc de instruire și de educare a copilului.

Jocul didactic este cel mai eficient mijloc de instruire și de educare a copilului.

Jocul logico-matematicJocul logico-matematic

.. Jocurile logico-matematice sunt jocuri didactice matematice care introduc în verbalizare copiilor operațiile logice. Scopul principal al jocului logico-matematic este de ai înzestra pe copii cu un aparat logic care să le permită orientarea în realitatea înconjurătoare și exprimarea unor judecăți și raționamente într-un limbaj adecvat. Jocul logic pune accentul pe acțiunea copilului asupra obiectelor, în scopul formării percepțiilor și a structurilor operatorii ale gândirii. Materialele didactice folosite în jocurile logico-matematice sunt trusele cu piese geometrice: Diènes, Logi I, Logi II.

Exemple de jocuri logico-matematice:

Exemple de jocuri logico-matematice:

Pentru grupa mică se folosesc următoarele jocuri: „ Aranjăm discurile”, „Aranjăm pătratele”, „Aşează-

mă la culoarea mea”, „Aşează-mă la căsuţa mea”.

Pentru grupa mijlocie: „Biblioteca”, „Te rog să-mi dai”, „Ce este și ce nu este la fel?”, „Cum este și cum nu este această piesă?”, „Cine aranjează mai bine?”.

Pentru grupa mare și pregătitoare: „Săculețul fermecat”, „Biblioteca?”, „Te rog să-mi dai?”,

„Trenul cu o diferență”, „Trenul cu două diferențe?”, „Trenul cu patru diferențe?”, „Cine aranjează mai bine?”, „Găsește locul potrivit”, „Jocul celor 10 întrebări”, „Jocul cu trei cercuri”.

Pentru grupa mică se folosesc următoarele jocuri: „ Aranjăm discurile”, „Aranjăm pătratele”, „Aşează-

mă la culoarea mea”, „Aşează-mă la căsuţa mea”.

Pentru grupa mijlocie: „Biblioteca”, „Te rog să-mi dai”, „Ce este și ce nu este la fel?”, „Cum este și cum nu este această piesă?”, „Cine aranjează mai bine?”.

Pentru grupa mare și pregătitoare: „Săculețul fermecat”, „Biblioteca?”, „Te rog să-mi dai?”,

„Trenul cu o diferență”, „Trenul cu două diferențe?”, „Trenul cu patru diferențe?”, „Cine aranjează mai bine?”, „Găsește locul potrivit”, „Jocul celor 10 întrebări”, „Jocul cu trei cercuri”.

Aplicații Jocul „Săculețul fermecat”

Aplicații Jocul „Săculețul fermecat”

Acest joc este un joc cu figuri geometrice, ce le oferă copiilor posibilitatea de a descoperi forma, mărimea, grosimea doar prin simț tactil, iar culoarea piesei poate fi ghicită sau recunoscută imediat după extragerea piesei din săculeț.

Scopul acestui joc este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, de denumire a figurilor geometrice şi gruparea acestora (constituirea de mulţimi) pe baza unui criteriu dat (după formă, mărime, culoare, grosime).

Acest joc este un joc cu figuri geometrice, ce le oferă copiilor posibilitatea de a descoperi forma, mărimea, grosimea doar prin simț tactil, iar culoarea piesei poate fi ghicită sau recunoscută imediat după extragerea piesei din săculeț.

Scopul acestui joc este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, de denumire a figurilor geometrice şi gruparea acestora (constituirea de mulţimi) pe baza unui criteriu dat (după formă, mărime, culoare, grosime).

Sarcina didactică: - recunoasterea numai cu

ajutor simțului tactil a formei, mărimii și grosimii piesei extrase din săculeț și deducerea culorii acesteia.

Regulile jocului: - fiecare copil va închide

ochii și va extrage o piesă din „Săculețul fermecat” pe care va trebui să o ghicească cu ajutorul simțului tactil;

- ceilalți nu au voie să șoptească;

Sarcina didactică: - recunoasterea numai cu

ajutor simțului tactil a formei, mărimii și grosimii piesei extrase din săculeț și deducerea culorii acesteia.

Regulile jocului: - fiecare copil va închide

ochii și va extrage o piesă din „Săculețul fermecat” pe care va trebui să o ghicească cu ajutorul simțului tactil;

- ceilalți nu au voie să șoptească;

Desfășurarea jocului:Desfășurarea jocului:

Mai întâi se execută jocul de probă de către cadrul didactic , apoi sunt rugați să vină pe rând și să extragă o piesă pe care va trebui să o ghicească. Cel care extrage piesa este mereu îndrumat și ajutat de către cadrul didactic și de colectiv, ajutându-l să descopere dacă piesa extrasă este așa cum o descrie el sau nu.

Mai întâi se execută jocul de probă de către cadrul didactic , apoi sunt rugați să vină pe rând și să extragă o piesă pe care va trebui să o ghicească. Cel care extrage piesa este mereu îndrumat și ajutat de către cadrul didactic și de colectiv, ajutându-l să descopere dacă piesa extrasă este așa cum o descrie el sau nu.

ConcluziiConcluzii

În concluzie, putem afirma că jocul didactic este principala activitate ce se desfășoară în grădiniță, fiind una dintre cele mai eficiente metode didactice utilizate în învățământul preșcolar.

Jocul logico-matematic, pune un accent deosebit pe acțiunea copilului asupra obiectelor. Prin practicarea acestui tip de joc copiii acumulează o serie de experiențe care le permit să opereze cu mulțimi, concepte logice și în final cu numere.

În concluzie, putem afirma că jocul didactic este principala activitate ce se desfășoară în grădiniță, fiind una dintre cele mai eficiente metode didactice utilizate în învățământul preșcolar.

Jocul logico-matematic, pune un accent deosebit pe acțiunea copilului asupra obiectelor. Prin practicarea acestui tip de joc copiii acumulează o serie de experiențe care le permit să opereze cu mulțimi, concepte logice și în final cu numere.

BibliografieBibliografie

A. Dumitru, A.G.Dumitru, (2005), Activităţi trandişciplinare pentru grădiniţă şi ciclu primar, ediţia a II- a, Editura Paralela 45, Piteşti.

L. Ezechil, M. P. Lăzărescu, (2002), Laborator preşcolar, ediţia a II-a, Editura V & I Integral, București.

M. Lespezeanu, (2007), Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar // o metodică a activităţilor instruciv-educative / , Editura Omfal Esenţial, Bucureşti.

E. Păun, R. Iucu, (2002), Educaţia preşcolară în România, Editura Polirom, Iaşi.

A. Dumitru, A.G.Dumitru, (2005), Activităţi trandişciplinare pentru grădiniţă şi ciclu primar, ediţia a II- a, Editura Paralela 45, Piteşti.

L. Ezechil, M. P. Lăzărescu, (2002), Laborator preşcolar, ediţia a II-a, Editura V & I Integral, București.

M. Lespezeanu, (2007), Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar // o metodică a activităţilor instruciv-educative / , Editura Omfal Esenţial, Bucureşti.

E. Păun, R. Iucu, (2002), Educaţia preşcolară în România, Editura Polirom, Iaşi.