FLORENCE SKOVEL S-HINN

JOCUL VIETII $I CUM SA-L JOCI(NEW-YORK,1937)

Copota:DAN DORU CRACIIJN

ISBN 973-96719-8-5EDITURA,,NOEL"Iagi, Copou 40/53Telefon 0232-211553

Tipdrir la:Sc Print Color SrlIagi, Str. Ipsilanti, nr,19Telefon 0722-426747E-mail: printcolor2@yahoo.com

FLORENCB SKOVEL SHINN

JOCUL VIETII$r cuM sA-L JocI

Prefa{6, note qi adaptare de Corina Negur6, p. 5

Cap. I Jocul, p.7

Cap. II Legea prosperitdlii (succesului), p. tzCap. III Puterea cuvdntului, p. 16

Cap. IV Legeanerezistenlei, p.20

Cap. V Legea Karr.nei gi legea iertdrii, p.2+

Cap. VI Aruncarea poverii: impresionarea subcongtientului, p.2s

Cap. VII Iubtrea,p.3zCap.VIII Despre intuilie, p. 36

Cap. IX Personalitatea perfectii sau Modelul divin, p.40

Cap. X Negalii gi afirma,tii, p. a5

Anexd: Afirmalii qi reflecfii (Extrase), p.49

Introducere: ,,Cuvdntul tiiu este bagheta td' , p.49

Afirma{ii qi reflecfii, p. 50

Concluzii, p. s6.

Editura,,NOEL",Iaqi,2005.

PREFAT4

Importanta incongtientului fa{6 de etajul congtient al aparatuluipsihic uman a fost afirmat[ inc[ de la mijlocul secolului trecut. Estevorba mai intdi de mai pu{in cunoscuta $coald de la Nancy, al c5ruifondator, chimistul franwz Emile Cone, a dovedit superioritatea incongtientuluiasupra conqtiinlei, reducdnd inteligenga la o funclie oarecum mecanicS,de aparat capabil sd declanqeze uriaqele forle inconqtiente. Totodat5, el afundamentat autosugestia ca metodd de bazd in tratarea diferitelorafec{iuni psihice.

Pe aceeaqi linie, dar la cu totul alt nivel, se situeazl teoriapsihanaliticd a lui Sigmund Freud. Concep{ia acestuia, numitd freudism,,a depdgit cu mult granifele psihologiei gi a avut o largd influen{I asupramultor altor gtiinfe, asupra literaturii gi artei. Psihanaliza a marcatcultura secolului XX gi a dat o cu totul alt6 viziune asupra psihiculuiuman qi a problemelor existenliale. Deqi criticat, blamat qi deseorinein{eles, freudismul s-a dovedit a fi o teorie valabil5 gi a creat maimulte linii de continuatori. Modelul general al dinamicii, economiei gi

topicei psihanalitice s-a menlinut, dovedindu-se totodatd o metodd de

tratament cu rezultate remarcabile. In viziunea lui Freud pulsiunileincongtiente reprezintd principalul factor determinant al vielii psihice.

Compartimentele aparatului psihic sunt: incongtientul, precongtientulgi congtientul, toate trei riguros delimitate gi definite ca niqte instanleautonome. Cea de a doua clasificare pe care o intAlnim in teoriapsihanaliticd se refer[ la compartimentele personalitdlii care sunt, dupiFreud, urmitoarele: id (sinele), ego (eu - ul) gi super - ego (supra-eu-ul).Toate aceste noliuni qi postulate psihice gi-au dovedit valabilitatea gi

circuld in literatura de specialitate.Jocul Vielii Si cum sdJ joci de Florence Skovel Shinn a fost o

carle cu un succes deosebit in America dintre cele doui rdzboaiemondiale, qi aceasta din mai multe motive. Primul ar fi acela cd oferi,,remedii-relete" pentru reugitd in orice domeniu s-ar dori: sdndtate,avere, ascensiune sociald sau profesional5, succes tn dragoste. Un altmotiv este faptul cd se ocupd de o zond de interes care astdzi este inclusdin categoria fenomenelor paranormale. $i, desigur, cartea confirmdfundamentdnd intr-o manieri simpld gi accesibilS o psihoterapie de

autosugestie gi autocontrol bazatltotodatApe morala creqtinl qi pe credin{i.Asumdndu-gi rolul de lider spiritual gi de psihoterapeut, autoarea

demonstreazd qi ea importan{a subconqtientului in via{a psihicd a

individului gi relevd metode prin care aufosugestia devine modaritateaesen{iald in activitatea- de autoeducare gi progres spiritual. operdnd cunoliuni care lin de psihanarizd 9i de pritrotoglu moberna rr"u"""iii*t,con$ient, supracongtient), lucrarea ne oferd totoduta un sistem de regutigi legi riguroase codificate in limbajul simpru, originar-biblic ut pu*uit"i.Sunt indicate astfel,,tratamente" pentru diferitJprobt"."

""iri.nliut.,ghiddnd, orientdnd subiecful pe calea adevdrului gia iubirii.Cu tact, spirit de observafie, hot[r6re, inOiviAut este inv[{at sI

cunoascd, sd se analizeze qi indrumat din treaptl in treaptd spreperfecfiunea spirituald visat[. cu un bagaj de cunoqtinfe teoretice certe gio experien!5 a conflictelor psihice de netdgdduii metoda ru p..rintadesigur numeroase asem[ndri cu psihanaliza-. pentru a se putea inJica,,fratamentul", drumul sinuos al consultaliei este acesta: drarog, anarizdqi gisirea remediurui - vorba rostit[. Esie de altfel cunoscut?ptoi'"atoate.tehnicile terapeutice au ca obiective, in special, permiterea

""pJrariiemoliilor gi eliberarea tensiuniror. Fl. Skovei Shinn evidenuura si "u,

instilu^l ei specific, asupra tehniciror de vorbire, asupra

"*prrmaiii'gicuvantului rostit' care actioneazl, asupra sandtdlii gi imaginii .orputui,asupra condiliei umane. Cuvdntul rostit, spune autoarea, este ,,ba hetamagicd" a omului, qi desemneazd o fo4i atotputernici care poate t unrFor.ugi supune toate ,,lucrurile create". Tuturoiacestor tehnici este aaaulata

:i"dl1? .N.l voin{g oSului este cea care conteazA?n rezolvarea conflictjor,

cr credmta. Incredinfdnd lui Dumnezeu rezorvarea probremelor, cerdnduJeexplicit, exprimdndu-le cu atenfie gi credin{d Ie vom vedea rezorvate.

Metoda Florencei Skovel Shinn este o terapie prin dragoste qicredinld, cele doud puteri curative care stf,pdnesc omul qi univeisul. sacredem in noi qi in Dumnezeu , sd aplicdm legea iubirii qi a iertdrii, sd

lT t?i buni gi mai generogi. indemnut ra autocunoagtere qi educare estelinia dreaptd care strdbate morala ce4ii. Viafa e un joi, trebuie sd_icunoa;tem regulile qi sd le aplicim. Fiecare generafie, fi".ur. individ alrasei umane a incercat. putem incerca qi noi.

Corina Negurd

Capitolul I

JOCUL

Mul{i oameni au incercat, de-a lungul timpului, si dea o definilie

sugestivd vielii. Cei mai mulli considerd potrivit a imagina viafa ca o

lupta, o luptd in care este antrenat omul ca invingdtor sau invins. Cred,

insa, ce esti mai nimerit sd spun cd via\a este un joc, 9i, ca orice joc, nu-l

poli juca cu succes decdt cunoscdndu-i regulile. Iar in ceea ce priveqte

viala omului, Vechiul qi Noul Testament ne redau regulile jocului cu o

claritate de neinchipuit.Iisus Hristos este acela care ne invalA cduna din regulile esenliale

ale jocului vielii este aceea de a da qi de a primi. Ceea ce seamdnd omul,

aceea va culege. Aceasta inseamni c[ orice exteriorizeazd un om invorbele sau faptele lui, se va intoarce la el sub aceeaqi formd. Dacb

urdgte, va primi ura, dacd dd dragoste, va primi dragoste, dacd critic6, va

fi criticat, dacd minte, va fi minlit, dacd in9ea15 va fi inqelat.

Trebuie sd gtim cd imaginalia are un rol esenlial in jocul viefii'

,,finefi-vd spiritul sau imaginalia in fr6u cu toatd tdtia, cdci prin mijlocul

ei trec toatJcdrdrile vie!ii". Aceasta wea sb sugereze faptul cd orice i;iimagineazd un om, mai devreme sau mai tdrziu, are sd se intrupeze in

faptele lui, in intdmplarile vielii lui. Cunosc pe cineva care se temea de o

arurmitd boal5. Era o boald foarte ratd 9i greu de contractat, dar el se

inchipuia pe sine mereu bolnav de acea boald, citea mereu despre ea,

pdn[ cand ea s-a manifestat in realitate in corpul lui 9i el a murit astfel

victimi a imagina{iei lui distrugdtoare. Aqadar, pentru a juca cu succes

jocul viefii, trebuie sd ne educbm imaginalia, aceastd armd care poate

itrrll qi rdul, dar qi binele nostru. O persoand care qi-a obignuit imagina{ia

sd-gi inchipuie numai bine, aceea igi atrage in viafd ,,fiecare dorin!6

dreapt[ a inimii lui": seninitate, bogdlie, dragoste, prieteni, des[vdrqitd

expresie de sine.Imaginalia a fost numitd ,rfoarfeca minfif' , fiindcd ea taie mereu,

zi de zi, imiginile pe care omul le construieqte in mintea lui, in aqa fel

tncdt, mai devreme sau mai t6rziu, el va intdlni propriile lui crealii in

lumea din jurul lui.Pentru a-gi putea modela cu succes imagina{ia in scopul dorit de

el, omul trebuie sd cunoasc[ 9i s[ in{eleagl modul de funcJionare a

minfii lui. Grecii antici ne inv[{au: ,,CunoaSte-te pe tine insuli!".Psihicul uman prezin6 urmdtoarele trei aspecte (tepte): subconstientul,

con$tientul const ientul Si supraconsl ientul | .

subconstientur2 este nurui o fo4d fird direcfie. Este aidomacurentului de apd care se supune traseului p. .u."'"rt" iitcrt-turmeze. Orice simre.omu] .nr.ofund, sau igi im'agineazd in ,oJllur, ,"tipare^$te ?n subconqtientur- rui iar de acolo, mai t6rziu, este exteriorizatp6n[ in cele mai mici detarii in fapte, intdmprdri, sentimente sau stdri despirit reale. De exemplu: Am cunoscut o feiireie care pe cdnd era copiliigi imagina totdeauna cd era vdduva. ,,i" gatru,, cu haine negre, purtavoal lung, negru, iar rudere qi prietenii aiitiei o

"onriJ"ruu'*Lira g

amuzantd'. A crescut gi s-a miritat cu un bdrbat p, .u." l-u iuuii r"*"n"mult. in scurt timp el a murit qi "u

u purtui uiluri lungi, negre, ani de_ardndul. Fantasma ei de copili s_a impregnat in ,uUcJngtieiri "J

qi f"momentul potrivit, s_a manifestat, pricinutd nenorocire.Mintea conStientd este acea parte a congtiin{ei care vede lumeaa$a cum pare sd fie, care o cunoa;te gi o cdntdreqte. Ea vede rou.t"u,dezastrul, boala qi toate celelalte gi"utali ale vielii'gi, * "."r" ffii";ea impresioneazd subcongtientul.SupraconStientul este Mintea divind dinlduntrul fiecirui om gieste domeniul ideilor perf3c.te.in ease aflI ,,modelul perferf, iiiniii a"Platon, modelul divin, cdci existd un ,o,iit airi, pentru fiecare om.,,Existd un gol pe care ru il.vei umple $i;;-;*. nimeni altul nu_l poateumple, ceva ce numai tu ai^de ftcut qi p" "-" nimeni

"rt"i ""-i i""t"face". Toate aceste idei pe.rfecle ,unt pr".i, "nunlate

in supracongtient.De obicei, ele apar congtientizate ca'un ideal ir"aliruA[ ,-,""u;;;;"frumos ca sd fie adevdrat'.in realitate, acesta este adevlratul destin al omului, revelat lui decdtre.Inteligenra infinitd, care se afld in necare dintre noi. M"iti o",,,*rnu-gi.cunosc propria menire gi se luptd de multe o.i p"nt.,tiu";;ir;"situalii care nu trebuie s[ le apa4ini to, a" fupt gi care,;""A;;;^posesia lor, le-ar aduce numai diceplii 9i insatisficlii. -" -' )

Ul exemplu: O femeie vini-la mine grabiia gi_mi cere s6_i daubinecuvdntarea pentru a se crsdtori "u

un iand. oarecare de care se:iTlru foarte indrdgostitd. I-am r'spuns

"a

-u..urtu ar fi o viorare alegilor spirituale gi ci-mi voi rosti uin""uuantu.ea doar pentru omul care

I ,e1e,oasi

terminologie o intrirnim-qi Ia.S. Freud, iniliatorur psihanalizei, atunci c6nd sereferi la comportamentur perso,nalitalii: io lstnere -'sul'iJni,i.n ut;, ego (eu-ul - conqtientut)$r super-ego (supra-eu-ul - supracongtienlul).- subcongtient - totaritatea fenomenelor psihice din afara cdmpurui conqtiin{ei, dar au pututfi anterior conqtiente si se pot conqtientiza utt"rior. sa aii.renfiaztr de incon$tient, care sereferi la fenomenele psihici care nu devin nl.ioOuia.*iii"nt..

8

ii este predestinat, omul care ii aparline ei prin ,,alegerea divind'. $i am

addugat: ,,Dacd el este cel ales, atunci nu-l poli pierde, dacb nu-i el,

atunci vei primi in locul lui pe cel predestinat !ie". Ea l-a revdzut pe

t6ndrul respectiv de multe ori, dupd intrevederea cu mine, gi, totugi, niciun pas hotdrator nu a intervenit in relalia dintre ei. intr-o seari mi-atelefonat spundndu-mi: ,,$tii, in ultimul timp X nu mi-a mai pdrut aga de

extraordinar". I-am rispuns: ,,Se poate ca el si nu fie alegerea divind,poate cd altul este cel qles". Pu{in timp dupd aceea a intdlnit alt bdrbat

care se indrdgosti irnediat de ea, mdrturisindu-i cd ea era femeia visatlde el. Auzea acum tot ce-qi dorise altddatd sd audd de la primul ei iubit.Curdnd s-a indrigostit gi ea de el gi a uitat complet vechea ei poveste de

iubire, care era de fapt fals[.Putem detecta aici legea tnlocuirii Si a compensaliei. O idee

dreaptd s-a substituit uneia gregit6; aceasta n-a insemnat nici pierdere,

nici sacrificiu pentru cei implicafi.Iisus spunea: ,,Ci ciuta{i mai intdi imp[rafia Domnului 9i dreptatea

Lui". Tot Elardtacdregatul este inlSuntrul omului. Regatul esle domeniulideilor drepte sau modelul divin.

Iisus ne povdluieqte, de asemenea, cd vorbele omului au un rolfundamental ?n jocul vielii: ,,in cuvintele tale vei g[si alinare, indreptaresau osdndd".

Mulli oameni gi-au atras nenorociri in viala lor prin cuvintele lornesocotite.

De exemplu:^O femeie md intreabd de ce este via{a ei plind de

sdrdcie qi de lipsuri. Inainte avea o casd mare, era inconjuratd de confortqi lucruri frumoase, avea mul{i bani. Am stabilit ci pe atunci, obositd de

responsabilitatea conducerii casei gi administrdrii averii sale, spunea

mereu: ,,Sunt bolnavd, obositd de tot ce fac, aq dori sd trdiesc intr-ocolibd". $i tot ea a addugat: ,,Azi am ajuns si trdiesc chiar intr-o colibd".Aqadar, singurd qi-a provocat nenorocirea qi gi-a atras dezastrul.

Se intdmpld, adesea, ca oamenii sd ajungd in situa{ii nefericite dincauza unor cuvinte spuse in glumi.

Subcongtientul nu posedd simful umorului, cuvintele au acelaqi

efect, indiferent de tonul cu care sunt spuse.

O femeie, care poseda o imensd avere, glumea mereu spundnd cd

se pregiteqte sd locuiascd la azilul de sdraci. Dup[ c6liva ani a sdrdcit

complet, tocmai pentru cd gi-a impregnat subcongtientul cu imaginealipsurilor qi a sdrbciei.

Din fericire, legea acfioneazd, in ambele sensuri qi o situafielimitd poate fi echilibratd cu o alta prosperd.

Exemplu: intt-o zi caldi de varii, un t6ndr veni la mine ca sd-iaplic un tratament pentru prosperitate. Spunea cd nu are dec6t g dorari.I-am r[spuns: ,,Dumnezeu va binecuvdnta iceqti g dolari qi ?i va inmulli,a$a cum Iisus a inmurfit pdinea gi peqtii, fiindcd El a spus cb fiecare omare puterea sI binecuvdnteze gi sd inmulleascd, sd vindece qi siimbogd{easc5". T6ndrul a intrebat: ,,$i ce trebuie sd fac pentru aista?,,I-am rispuns: ,,Urmeazd-li intuilia, poate ai vreo inspira{ie sd faci ceva,sd te duci undeva?".

(Sd observam aici ci inturtia inseamnd ,,intuitio,,, adicd sd fiicdlduzit dinlduntru. Intuilia este o cdlduzd sigurd a omului in jocul vie{iigi vom mai reveni asupra ei.)

T6n[ru] s-a gdndit $i a zis; ,,Nu gtiu, parcd ag dori sd merg acasd,am exact banii de tren',. El provenea dintr_un orag mic, indepariat qi inmod normal raliunea ar fi trebuit sd-l srdtuiascd sd rdmand pe loc, raNew York, sd-qi caute o slujbd qi si adune ceva bani.

I-am spus gi eu: ,,Du-te acasi. Sd nu_1i nesocotegti niciodatdinspiralia". A plecat imediat in oraqul lui, dupd ce l_am slbfuit s6rosteascd o rugiciune: ,,Spirite infinit, deschide calea bogiliei pentrumine. Eu sunt ca un magnet_irezistibil pentru tot ce-mi apa4ine prindrept divin". Aceeaqi rugiciune am rbstit-o gi eu, pentru tdniruldezndddjduit. Ajuns acasr, a intdlnit o veche cunoqtinla a familiei de lacare a primit miraculos o mogtenire de cdteva mii de dolafi. Mai tdrziu,imi amintea adesea: ,,vorbegte oamenilor despre t6nirur care a venit radumneata numai cu 8 dolari gi cu o dorin,ti',.

in calea oricdrui om se afla belgugul, dar el sa va manifestanumai dacd este dorit, se va crede in el gi va fi rostit cuvdntul

"ur" ,a-i

provoace intruparea. Dorinla, credinla si cuvdntur rostit s\ntcdile princare se ajunge la el.

Iisus Hristos a ardtat clar c6 omur este acera care trebuie sd fac6qrim-u]_Ras: ,,Cere gi {i se va da, cautd gi vei afla, bate gi ti,e vadeschide".

. in Sflinta Scripturd citim: ,,in ceea ce privegte lucrul m6inilormele, poruncegte-mi Tu mie". Inteligenla iipniti, Dumnezeu, esteintotdeauna gata sd indeplineasci dorinlele omuiui, fie ere mari sau mici,multe sau pufine.

Fiecare dorin{d exprimati sau neexprimatd, este o cerere c6treDumnezeu. De multe ori suntem surpringi c6nd o dorin{b n"

"ri"indeplinitd intocmai gi imediat.De exemplu, odati, de pagti, vbzdnd mai mulli trandafiri in geamul

unei flordrii, am dorit sd primesc qi eu unur, gi pentru o secundd i-am si

IO

vdzut mental agezat in vaza de pe masa mea de lucru. Paqtele veni qi, o

datd cu el, frumosul fir de trandafir. l-am telefonat prietenei mele qi i-am

mullumit spundndu-i cd era exact ceea ce-mi dorisem. Ea mi-a spus:

,,Dar nu !i-am trimis un trandafir, ci liliac". Deci, vdnzdtoarea confirndase

comenzile clienfilor, trimi!6ndu-mi un fir de trandafir numai pentru c[eu declanqasem resortul care imi transformase dorinla in realitate,primindu-mi floarea doritd.

intre om gi idealurile lui cele mai inalte sau dorinlele cele mai

aprinse ale inimii lui nu stau decdt indoiala saufrica. Cdnd omul doregte

f?rrd Ieamd, orice dorin!6 ii este indeplinit[. Vom reveni explicdnd

raliunea gtiinlificd a acestui fapt 9i cum trebuie eliminatd frica dincongtiin{a omului.

Frica este singurul dugman al omului, frica de lipsd, frica de

nereugit[, frica de boal[, frica de pierdere sau sentimentul de nesiguranla

gi de indoialS intr-un moment oarecare.Iisus ne-a reprogat: ,,Ce sunteli infricogali' o, voi pulin

credincioqilor?".Trebuie, agadar, sd inlocuimfrica prin credinld, pentru cd frica se

dovedegte a fi numai o credinld inversatd, credinla in rdu, in locul

credinlei in bine.in cadrul jocului vielii trebuie sd vezi clar propriul tiu bine 9i sd

inlituri toate imaginile mentale ale rdului. Aceasta se tealizeazd inprimul rdnd inriddcindnd addnc in subconqtient dorinfa de a face bine'

Un om strdlucitor qi plin de succese mi-a mirturisit cd a reuqit siindepdrleze complet frica din conqtiinla lui citind mereu inscriplia pe

care a pus-o in camera lui: ,,De ce te sperii, poate cd n-are sd se int6mple

niciodatd". Aceste cuvinte s-au sdpat qi intipdrit in subconqtientul lui qi

el are convingerea fermd cd numai binele poate domni in viala lui 9i deci

numai binele se poate manifesta.in capitoiul urm[tor vom insista asupra metodelor de impresionare3

gi control aIe subconStientului.SubconStientul este servitorul credincios al omului, dar trebuie

multi atenlie ca sd i se dea numai ordine exacte. Subconstientul este ca

un martor tdcut, mereu atent. Fiecare gdnd, fiecare cuvdnt se imprimd

acolo pentru a se exteriorizamaitdrzi]up?tnd la detalii surprinzdtoare 9i

nebdnuite. subconstientul esle asemenea unei inregistrdri pe care o face

un solist pe un disc foarte sensibil, unde se imprim[ fiecare notd qi ton qi

fi ecare ezitare sau gregeald.

3 lmpresionarea subcongtientului - autosugestie

11